NASTEREA POLITICILOR DE LOCUIRE

Ana Maria Zahariade, Celia Ghyka, Vera Marin

Consecintele mutatiilor secolului al XIX-lea
Dupa u! "#a a!in$i$ an$eri%r, "&ir"i$ul "e%lului al 'VIII#lea "i inepu$ul "e%lului al 'I'#lea au
%n"$i$ui$, din !ul$e pun$e de (edere prin$re are "i el al l%uirii ur)ane, un pun$ de "hi!)are
a$i$ de !are ini$ "e p%a$e hiar (%r)i de % !u$a$ie* Cu ri"ul unei "he!a$i+ari e,e"i(e i$e(a
a"pe$e ale ae"$eia $re)uie %n"e!na$e*
A"$&el, re"$erea de!%-ra&ia -enerala .Braudel, Structurile cotidianului/ "i re(%lu$ia indu"$riala au du" la
un "al$ &ara preeden$ al p%pula$iei ur)ane .Pawley, Architecture versus housing/ "i la !ari "hi!)ari
"%iale "i p%li$ie* Shi!)arile are "e pe$re "in$ a$i$ de !ari "i de %!ple,e, ini$ "e p%a$e hiar (%r)i de
% !u$a$ie* Nu!arul !are adue un de+ehili)ru are &ae in%peran$ re-la0ul 1%r-ani2 al de+(%l$arii
ur)ane, a"a u! &un$i%na"e $%$u"i pina a$uni* In plu", aea"$a p%pula$ie are e,eri$a % pre"iune uria"a
era % p%pula$ie "araa, pen$ru are p%"i)ili$a$ile de a#"i pr%ura % l%uin$a erau &%ar$e redu"e* In iuda
!aril%r pr%-re"e -enera$e de re(%lu$ia indu"$riala, "%ie$a$ea "e%lului al 'I'#lea "e (a ara$eri+a prin$r#
% "erie de e"euri, prin$re are "i el al de+(%l$arii ur)ane* Raul pr%(ine din lip"a de %%rd%nare din$re
pr%-re"ul "$iin$i&i "i $ehni din di&eri$e "e$%are "i %r-ani+area -enerala a "%ie$a$ii3 al$&el "pu", din lip"a
di"p%+i$iil%r ad!ini"$ra$i(e ap$e "a %n$r%le+e %n"ein$ele !u$a$iil%r e%n%!ie* Re"p%n"a)ile de ae"$
de&a+a0 "in$ $e%riile p%li$ie are re&le$a !ai ale" "$adiul "%ie$a$ii inain$e de 4567 . Benevolo, Lhistoire de
larchitecture moderne/* Li)erali"!ul, are e"$e -indirea "%ial#p%li$ia %re"pun+a$%are re(%lu$iei
indu"$riale, "u"$ine pr%!%(area nein-radi$a a li)er$a$ii indi(iduale, a(ind pre$en$ia "a dari!e %)"$a%lele
&%r!el%r (ehi de %r-ani+are pen$ru a $inde "pre % 1%rdine na$urala a e%n%!iei "i "%ie$a$ii2* A)ia !ai
$ir+iu apare lar nee"i$a$ea de a le "u)"$i$ui &%r!e de %r-ani+are p%$ri(i$e* Pina a$uni, aea"$a 1%rdine2
are "e eli)era"e de %n"$rin-erile ad!ini"$ra$i(e "e (a re&le$a in de+(%l$area %ra"el%r prin re"$erea
"peula$iei &uniare "i i!%)iliare in %ndi$ile unei uria"e ereri de l%uin$e e%n%!ie*
8en%!enul de pr%li&erare ne%n$r%la$a a %ra"ului, prin %n"$ru$ia de l%uin$e ie&$ine de rap%r$, %n"$ru$ie
"upraa-l%!era$a "i in -eneral de ali$a$e &%ar$e pr%a"$a e"$e denu!i$ "i 1%ra"ul li)eral2 . Benevolo,
Lhistoire de larchitecture moderne/ "i e"$e perepu$ ne-a$i( in ul$ura %n$e!p%rana* De &ap$, %ra"ul
li)eral nu &ae dei$ "a %n$inue, dar la % "ara aparen$ i!p%"i)il de %n$r%la$, un &en%!en are inepu"e
de0a "i anu!e, l%uin$a de inhiria$* Unii au$%ri e"$i!ea+a a in %ra"ul eur%pean al anil%r 4977 e,i"$a de0a
% pr%p%r$ie de 67: de hiria"i, pen$ru a la, inepu$ul anil%r 4;77, pr%p%r$ia de pr%prie$ari "a &ie de ira
47: .The middle class town-houses/*
Ora"ul li)eral "e p%a$e de&ini prin$r#% "$are de ri+a u &a$e$e "i e&e$e !ul$iple pri(ind l%uirea ur)ana<
Ael %r-ani"! re+i"$en$ nu!i$ l%uin$a !edie(ala, are in-l%)a l%uin$a "i pr%du$ie in$r#% uni$a$e
repre+en$a$i(a pen$ru e$h%"#ul &a!iliei )ur-he+e "i are a)"%r)i"e (re!e de "e%le a$i$ pre"iunile
ur)ane, i$ "i !%derni+arile %n&%r$ului de l%uire, di"pare %da$a u er%darea ar$i+ana$ului "i a (ehii
la"e !i0l%ii ur)ane de a$re re(%lu$ia indu"$riala*
Ora"ul i"i pierde %e+iunea &%r!ala, a e&e$ al !arii "peula$ii i!%)iliare, in aela"i $i!p u
pierderea "en"ului %!uni$ar, a e&e$ al indi(iduali"!ului "i "al$ului de!%-ra&i* El e"$e perepu$
a 1rau ur)an2 "i a 1ha%"2* Railele ur)ane a$i%nea+a in planuri di(er"e<
# a-l%!era$ie, !i+erie, )%li,
# !urdarie, !ir%"uri pe"$ilen$iale,
# uri$enie, de+%rdine,
# di"%lu$ie a "piri$ului %!uni$ar, pu"a in rela$ie u de!%ra$i+area "%ie$a$ii .e"$e
peri%ada in are "e i"$i-a $rep$a$ (%$ul uni(er"al/*
C%n"$ru$iile are in&luen$ea+a "ilue$a %ra"ului "in$ au! !arile lurari indu"$riale "i l%uin$ele u
apar$a!en$e de inhiria$, in $i!p e &a$%rul irula$ie i"$i-a &%ar$e !ul$*
Ad!ini"ra$ia nu !ai %n$r%lea+a %ra"ul nii !aar prin $erenuri, pen$ru a le (inde pen$ru a#"i pla$i
da$%riile*
Din ae"$e i$e(a a"pe$e reie"e "u&iien$ a n%ua pr%)le!a$ia a %ra"ului (a &i &%ar$e dura "i (a "hi!)a
$%$al na$ura pre%uparil%r ad!ini"$ra$i(e* Ca ur!are, pre%uparile e"$e$ie are d%!inau %ra"ul p%"$#
rena"en$i"$ edea+a pa"ul pr%)le!el%r an$i$a$i(e, e%n%!ie "i &un$i%nale, in $er!eni de u$ili+area
"%lului, irula$ie, l%uin$a, i-iene, le-i"la$ie de %n"$ru$ie .Lavedan, Histoire de lurbanisme-vol./*
Aea"$a "hi!)are radiala in -e"$iunea %ra"ului ii (a prinde pe arhi$e$i nepre-a$i$i "i, deal$&el, pu$in
di"pu"i "a &aa din aea"$a reali$a$e %)ie$ul pre%uparil%r l%r* 8%r!a$ia l%r e"$e$i+an$a "i eli$i"$a ii la"a
nepre-a$i$i pen$ru a &ae &a$a un%r a"$&el de pr%)le!e* A"$&el, ri+ei %ra"ului ii (a %re"punde "i % ri+a a
arhi$e$ului, l%ul lui in -e"$iunea %ra"ului &iind %upa$ de ad!ini"$ra$%ri, in-ineri "i e%n%!i"$i*
1
Nasterea politicilor de locuire
E"en$a n%ii pr%)le!a$ii, are inepe "a &aa %)ie$ul pre%uparil%r ad!ini"$ra$i(e "i -u(erna!en$ale
dupa 49=9, ind "e a)and%nea+a p%li$ia de n%n#in$er(en$ie a re-i!uril%r li)erale an$eri%are, %n"$a in
nee"i$a$ea in-radirii "peula$iei &uniare "i i!%)iliare pen$ru !%$i(e de i-iena "i "ana$a$e, a in"$i$uirii unui
%n$r%l ur)an are "a ia in %n"iderare n%ile nee"i$a$i, preu! "i in -a"irea un%r &%r!ule aep$a)ile prin
are "a "e p%a$a %n"$rui l%uin$e pen$ru % p%pula$ie ale arei (eni$uri "in$ prea !ii pen$ru a "i#% pu$ea
per!i$e*
De &ap$, aea"$a pr%)le!a$ia ere un du)lu ra"pun"<
din par$ea -u(ernel%r, -a"irea un%r &%r!ule le-i"la$i(e "i &inaniare apa)ile "a ra"punda "i$ua$iei,
din par$ea pr%&e"i%ni"$il%r, -a"irea un%r p%"i)ili$a$i &%r!ale de re+%l(are a pr%)le!el%r ur)ane "i in
"peial de re+%l(are a un%r $ipuri de l%uin$e ie&$ine are "a re+%l(e pr%)le!a l%uirii*
Pri!ul are ineara "a ra"punda e"$e politicul* In ur!a un%r &%ar$e "u"$inu$e "i %n(er-en$e a$iuni de
%n"$ien$i+are a %piniei pu)lie .a$iuni p%rni$e din dire$ii "i u !%$i(a$ii di&eri$e< in$ele$uali an-a0a$i,
!edii, lerii, "%i%l%-i, &ilan$r%pi, -indi$%ri "%iali, "%iali"$i, +iari"$i, e$*/, -u(ernele "in$ ne(%i$e "a
in$er(ina* Dupa e "e (a reu"i $reerea prin parla!en$e a pri!el%r le-i n%r!a$i(e pri(i$%are la %ndi$iile
!ini!e de "alu)ri$a$e pen$ru l%uin$e, he"$iunea (a "&ir"i prin a &i a"u!a$a de -u(erne a pr%)le!a
p%li$ia, a arei re+%l(are p%a$e a$ra-e un "e$%r i!p%r$an$ al ele$%ra$ului* Din ae"$ !%!en$ arhi$e$ura
d%!e"$ia de(ine housing, iar l%uin$a de(ine % pr%)le!a p%li$ia .P.Lavedan, Lhistoire de lurbanisme/*
Pra$i, din ae"$ !%!en$ apare eea e denu!i! a"$a+i prin $er!enul de 1l%uin$a "%iala2, adia
l%uin$a "u)(en$i%na$a in di(er"e &eluri de a$re ad!ini"$ra$ia pu)lia .A.!."ahariade, Locuinta sociala, in
Arhite#t nr.$ - %ebr. &''( /* L%uin$a "u)(en$i%na$a din )anii pu)lii (a 0ua, de au! inain$e, un r%l &%ar$e
i!p%r$an$ in de+(%l$area %ra"el%r* Aea"$a nu in"ea!na a ae"$ $ip de l%uin$a nu e,i"$a"e del% pina
a$uni< e,e!ple "e -a"e" in i"$%ria %ra"el%r, a$i$ de l%uin$a pen$ru "arai %n"$rui$a "i ad!ini"$ra$a de
%!una, i$ "i de l%uin$a &ilan$r%pia "au pa$r%nala, %n"$rui$a de indu"$ria"i pen$ru !uni$%rii l%r, dar
pr%p%r$ia e"$e a$i$ de !ia ini$ p%a$e "a nu &ie lua$a in "ea!a .P.Lavedan, Lhistoire de lurbanisme/*
Ceea e e"$e &unda!en$al n%u e"$e "ara "i %!ple,i$a$ea ae"ei pr%)le!e*
Politici de locuire
A"$&el "e na"$e politica de locuire .%re"p%nden$ul en-le+ e"$e $er!enul de housing/, a an"a!)lu de
di"p%+i$ii le-i"la$i(e "i &inaniare pri(ind pr%!%(area, &inan$area, reali+area "i ad!ini"$rarea %n"$ru$iei
de l%uin$e in %n&%r!i$a$e u anu!i$e "$andarde de i-iena "i %n&%r$ aep$a$e* Prin !ul$iplele ei
a"pe$e, are $in de ad!ini"$rarea &uniara, de p%li$ia e%n%!i%#&inaniara, de p%li$ia &i"ala, de
%n$r%lul hiriil%r, e$*, ea de(ine un pun$ en$ral al pr%-ra!el%r de -u(ernare, le-a$a a$i$ de pr%$e$ia
"%iala i$ "i de p%li$ia de edi&iare ur)ana* In -eneral, he"$iunea l%uin$ei "u)(en$i%na$e "e rap%r$ea+a
a par$e in$e-ran$a la % p%li$ia !ai a!pla pri(i$%are la l%uire "i la %n$r%lul de+(%l$arii ur)ane, "i (aria+a
de la $ara la $ara, de(enind $%$ !ai %!ple,a pe !a"ura e "e %n$urea+a n%i pr%)le!e "i n%i ai de a$a*
S$ra$e-ia &inaniara, are e"$e nu!ai % par$e a "$ra$e-iei -enerale, "e re&era la apai$area de &%nduri in
ae"$ "%p "i la !%dul de &%l%"ire a ae"$%r &%nduri* In linii !ari, e"$e (%r)a de a0u$%rul da$ de "$a$
par$iularil%r, %le$i(i$a$il%r pri(a$e, un%r in"$i$u$ii de "$a$ "au pri(a$e "au au$%ri$a$il%r pu)lie prin<
"u)(en$i%narea %n"$ru$iei prin )ani al%a$i dire$ in ae"$ "%p, "u)(en$i%narea hiriil%r, a%rdarea de
"u)"idii, a%rdarea de pu$eri de e,pr%priere "i i!pru!u$uri in %ndi$ii a(an$a0%a"e %le$i(i$a$il%r l%ale
.!uniipali$a$i, %!une, e$*/ in "%pul %n"$ruirii, %ne"i%narea de $erenuri in %ndi$ii a(an$a0%a"e,
"$i!ularea ae"ului la pr%prie$a$e prin redi$e a(an$a0%a"e pe $er!en lun- "i reduerea d%)in+il%r, e$*
Pr%p%r$ia ea !ai i!p%r$an$a % %upa de"i-ur he"$iunea l%uin$ei e%n%!ie, dar # a"a u! %n"idera
!ul$i i"$%rii de arhi$e$ura .u! ar &i P*La(edan/ # p%li$ia de l%uire uprinde $%$ e $ine de dei+iile
pri(ind arhi$e$ura d%!e"$ia, &ie a "e adre"ea+a pa$uril%r in"$ari$e, &ie el%r ne(%ia"e* A"$&el, %n"$ru$ia
plani&ia$a de l%uin$e p%a$e &i de"$ina$a pri!ei a$e-%rii de u$ili+a$%ri "i a$uni nu i!plia "u)(en$ii, dar
i!plia i!p%r$an$e dei+ii ur)ane "i % anu!e p%li$ia de pr%!%(are "i punere in %pera*
E,e!plul el !ai n%$a)il e"$e Pari"ul hau"!ann#ian, in ea de a d%ua 0u!a$a$e a "e%lului al
'I'#lea, are "upune (ehiul %ra" .eea e repre+in$a a"$a+i %ra"ul din in$eri%rul
1peri&eriului2>pri!ul dru! de en$ura/ unei %pera$ii de 1h%u"in-2 in i!%)ile de rap%r$ u
apar$a!en$e de lu, de"$ina$e !arii )ur-he+ii, "%$ind a"$&el pr%)le!a l%uin$ei !uni$%re"$i
ina&ara %ra"ului* C%!)ina &inaniara pu"a in !i"are u aea"$a %a+ie a "p%ri$ in &inal )u-e$ul
!uniipali$a$ii de 47 %ri in 4? ani*
In "hi!), %n"$ru$ia plani&ia$a de l%uin$e pen$ru pa$urile depri(ile-ia$e pre"upune pr%)le!e &inaniare
!ul$ !ai di&iil de re+%l(a$, de%aree i!plia %)li-a$%riu &%r!e de "u)(en$i%nare "i, "pre de%"e)ire de
pri!a, nu rap%r$ea+a* L%uirea pen$ru ae"$e pa$uri "e p%a$e &ae in l%uin$e indi(iduale "au in i!%)ile u
2
apar$a!en$e, dei+ia in aea"$a pri(in$a $inind de $radi$ia de l%uire "i de %p$iunile pri(ind de+(%l$area
ur)ana*
A"$&el, in ul$i!ii ani ai "e%lului al 'I'#lea, le-i"la$ia eur%peana pri(ind l%uin$a "e (a indrep$a a$i$ "pre
a"i-urarea unei &inan$ari pu)lie ade(a$e %n"$ru$iei de l%uin$e u pre$ redu", i$ "i "pre punerea la
pun$ a unui in"$ru!en$ le-i"la$i( apa)il "a %nda!ne pr%prie$a$ea nep%$ri(i$a u n%ile n%r!e de
"ana$a$e pu)lia "i "a %n$r%le+e n%ile de+(%l$ari* Aea"$a e"$e linia -enerala ad%p$a$a de Marea @ri$anie,
@el-ia, 8ran$a, Olanda, Ger!ania, I$alia, e$* De"i pu$erni re&%r!a$%are, aea"$a le-i"la$ie (a ra!ine
ade"ea nu!ai n%!inala, daa 0udea! dupa e&e$e* In iuda lar-irii p%li$i+arii pr%)le!ei, a)ia de+a"$rul
pr%du" de al d%ilea ra+)%i !%ndial (a reu"i "a puna in !i"are un lar- pr%-ra! de %n"$ru$ie de l%uin$e
"%iale .!.Pawley, Architecture versus housing/*
Un e,e!plu %eren$ . "i &%ar$e )ine d%u!en$a$/ de p%li$ia de l%uire pen$ru !uni$%ri, il
%n"$i$uie 8ran$a, unde lururile inep in 49=4 .Le-ea pri(ind e,pr%prierea pen$ru u$ili$a$e pu)lia/
"i 49?7 .pri!a le-e pri(ind l%uin$ele in"alu)re/, pen$ru a .dupa di(er"e e,e!ple in$ere"an$e de
l%uin$e &ilan$r%pie, pa$r%nale "i de l%uin$e %n"$rui$e in re-i! %%pera$i"$/, in 49;= .prin Le-ea
Sie-&ried/ "a "e in&iin$e+e S%ie$a$ea &rane+a a l%uin$el%r ie&$ine .A@M B Aa)i$a$i%n" @%n
MarhC/, are pri(ile-ia+a l%uin$a indi(iduala "i ae"ul la pr%prie$a$e, u un a0u$%r de la "$a$*
In$er(en$ia dire$a a "$a$ului de(ine p%"i)ila din 4;4D .Le-ea @%nne(ay/ "i rearea O&iiil%r
pu)lie A@M*
Treind prin di(er"e !%!en$e le-i"la$i(e .e,* Le-ea L%uheur, 4;D9/, in$re ele d%ua ra+)%aie
!%ndiale "e (%r %n"$rui nu!ai in re-iunea pari+iana a! E77 777 de l%uin$e A@M*
In $i!p, %&iiile A@M "in$ inl%ui$e de %&iiile pu)lie ALM .ha)i$a$i%n" F l%yer !%derC B l%uin$e
u hirie redu"a/, in are &inan$area de "$a$ a0un-e hiar la ;?:* P%li$ia "e di(er"i&ia,
%r-ani"!ele are "e %upa de aea"$a "e di(er"i&ia "i ele in %&iii pu)lie "i "%ie$a$i %!eriale,
&ieare u re-le!en$ari "pei&ie, iar "$andardele de l%uire re" "i!$i$%r "i %n"$an$* In -eneral,
%&iiile pu)lie "i "%ie$a$ile an%!ni!e ALM "e %upa de %n"$ru$ia "i -e"$iunea l%uin$el%r
.%le$i(e "i indi(iduale/ "i a ehipa!en$el%r are le re(in3 ahi+i$i%narea "i a!eli%rarea de (ehi
l%uin$e3 %n"$ru$ia de l%uin$e .dupa n%r!ele ALM/ u ae" la pr%prie$a$e3 iar !ai n%u, de
rea)ili$area an"a!)luril%r (ehi "i %pera$ii de de!%lare>%n"$ru$ie in aelea"i +%ne "i u aela"i
"%p de a!eli%rare a l%uirii* In aela"i $i!p, din 4;55, inepe "a "e &a(%ri+e+e a0u$%rul &inaniar
per"%nali+a$, are due la apari$ia un%r n%i a$e-%rii de l%uin$e "u)(en$i%na$e .aidCe"/* In ur!a
ae"$ui pr%-ra! "%ial, reen"a!in$ul din 4;;; ara$a =,4 !ili%ane de l%uin$e "%iale .adia =6:
din parul l%a$i( &rane+/, !a0%ri$a$ea .;=:/ %n"$rui$e dupa 4;=9, din are 9?: "u) &%r!a de
apr$a!en$e*
E,i"$a "i !ul$e al$e e,e!ple n%$a)ile, u! ar &i el %lande+, de%"e)i$ a (arie$a$e "i a e,pre"ie
arhi$e$urala* 8ieare $ara a a(u$ pr%pria ei i"$%rie in aea"$a pri(in$a, depin+ind &%ar$e !ul$ de
e(%lu$ia e%n%!ia, p%li$ia, "%iala "pei&ia*
In Eur%pa Cen$rala, e,e!plul 1h%&#uril%r2 (iene+e, a!pla"a$e in in$eri%rul %ra"ului, ra!ine pr%)a)il
un a+ e,ep$i%nal pen$ru peri%ada in$er)elia, a$i$ in eea e pri(e"$e (al%area arhi$e$urala, i$
"i din pun$ de (edere p%li$i "i &inaniar* E drep$ a din ae"$ din ur!a pun$ de (edere el
repre+in$a % e,$re!a, duind in &inal la &ali!en$*
Un al$ e,e!plu, !ai p%ndera$ "i u )une re+ul$a$e, e"$e el al 1Siedlun-#uril%r2 -er!ane, ar$iere
!uni$%re"$i de l%uin$e, el !ai ade"ea de !ia inal$i!e, "i$ua$e ina&ara %ra"ului* T%a$e au
%n"$i$ui$ "i %n"$i$uie un $eren de e,peri!en$ arhi$e$ural, de au$ari in%(a$%are, dar !ai ale" in
"e%lul al ''#lea
Dupa u! reie"e din aea"$a "uin$a re&erire i"$%ria, l%uin$a "%iala a &%"$ "i e"$e in pri!ul rind %
he"$iune de %p$iune p%li$ia "i de "$a$e-ie le-i"la$i(a, &inaniara, de -e"$iune ur)ana "i de %r-ani+are a
"i"$e!ului de punere in %pera* S#ar pu$ea rede hiar a arhi$e$ura 0%aa un r%l !in%r in aea"$a
pr%)le!a, u a$i$ !ai !ul$ u i$, dupa u! "#a !en$i%na$ de0a, i!pliarea arhi$e$il%r e"$e !ul$ !ai $ir+ie
dei$ ea a p%li$iienil%r*
La inepu$, reali+area l%uin$el%r "%iale a re(eni$ in -eneral an$repri+el%r de %n"$ru$ii, iar %n"$ru$ia
$radi$i%nala "#a d%(edi$ a &i in$r#un %areare i!pa"< in li!i$ele i!pu"e de e%n%!ii$a$e "i de p%"i)ili$a$ile
de %n"$ru$ie, l%uin$ele "%iale %n"$rui$e in "e%lul al 'I'#lea de di&eri$e "%ie$a$i, &ie erau "u) ni(elul
de ehipare "i de "upra&a$a pe are il pu$e! %n"idera aep$a)il a"$a+i, &ie erau !ai "u!pe dei$ i"i
pu$ea per!i$e p%pula$ia areia ii erau de"$ina$e, &ie a!)ele*
Depa"irea ae"$ei ri+e "i !arele "al$ are "#a pe$reu$ dupa pri!ul ra+)%i !%ndial, "e (%r le-a "i de %
"hi!)are de a$i$udine a arhi$e$il%r &a$a de "%ial, dei "i &a$a de pr%)le!a l%uin$ei ie&$ine in -eneral*
3
Cele d%ua dire$ii ide%l%-ie are (%r -hida !ai $ir+iu -indirea !%derna arhi$e$ural#ur)ani"$ia pri(ind
l%uin$a "i %ra"ul "e (%r %n$ura $%$ in aea"$a peri%ada*
Bibliografie:
4* MERLIN G CAOAH I )ictionnaire de lurbanisme et de lam*nagement
D* DUMONT, Marie#Jeanne I Le logement social + Paris &,(--&'-, 4;;4
E* ROKE, Pe$er G* I !odernity and Housing, 4;;?
=* PAKLEH, Mar$in I Architecture vs. Housing
3. MODUL DE VIATA
Aceasta chestiune fiind definitorie pentru curs, va dau de acu
Mod de viata! se defineste prin tota"itatea aspecte"or cu"tura"e, ateria"e, spiritua"e, socia"e
care caracteri#ea#a un $rup uan inche$at %counitate, societate, popor&
Factorii socio-culturali, "a care se va face referire in curs se refera "a coportaente si
atitudini co"ective care se raportea#a "a anuite ode"e cu"tura"e. 'e refera "a tota"itatea
o(iceiuri"or, credinte"or, conventii"or care intra in )persona"itatea de (a#a* %ceea ce
defineste un individ in cadru" atricei cu"tura"e a unei co"ectivitati&.
+eea ce inseana ca acesti factori ,oaca un ro" hotaritor in cum se conforea#a toate aspecte"e
care caracteri#ea#a odu" de viata.
-. EDI.I+A/EA! OM 0 1ATU/A 2 A/TE.A+T
1. OMUL I'I MODELEA3A U1 +AD/U DE VIATA care sa corespunda odu"ui sau de
viata specific, intervenind asupra ediu"ui natura" cu a,utoru" productii"or sa"e artificia"e
%artefacte&. 4roducerea acestor artefacte inseana anuite coportaente si atitudini
constructive5 de aceea factorii socio0cu"tura"i dau o cheie pentru inte"e$erea acestei activitati
ode"atoare %creatoare de fora&.
0 Cadrul de existenta umana, ca parte a e6istentei uane, cuprinde tota"itatea ce"or natura"e
si ce"or create de o %artefacte&
0 Ambientul se refera, in $enera", "a acea parte a cadru"ui de e6istenta caruia ou" ii acorda
va"oare %adica acea parte pe care ou" o introduce in cipu" sau de senificatii&.
0 Habitatul este o notiune ipruutata din (io"o$ie, unde se refera "a tota"itatea conditii"or
$eo$rafice, c"iatice, (io"o$ice in care traieste o anuita specie. A fost ipruutata in
arhitectura cu ace"easi conotatii de tota"itate a conditii"or in care traieste si se de#vo"ta ou",
ceea ce aduce senificatii noi in a(ordarea chestiuni"or "e$ate de proiectare.
2. A/7ITE+TU/A +A EDI.I+A/E %&!
Definirea in sens "ar$ a arhitecturii %sensu" a"(ertian de edificare&! peranenta ode"are si
reode"are a ediu"ui construit in scopu" satisfacerii nevoi"or ateria"e si spiritua"e a"e
individu"ui si $rupuri"or uane, in interactiunea o0ediu natura".
A/7ITE+TUL A4A/E +A I1TE/MEDIA/ I1T/E MODUL DE VIATA 'I EDI.I+A/EA
MEDIULUI +O1'T/UIT, +EEA +E 4OATE DU+E LA E'E+U/I ATU1+I +I1D +EEA
+E 4/OIE+TEA3A 1U /A'4U1DE MODULUI /EAL DE VIATA
+. +O1+E4TUL DE LO+UI/E +A 'U4O/T AL EDI.I+A/II
A aparut tocai din necesitatea de a nu ne$"i,a 2 datorita a(ordari"or e6cesiv de pra$atice a"e
ur(anisu"ui si arhitecturii oderne 0 diensiuni"e etafi#ice, onto"o$ice si cu"tura"e a"e ou"ui
si a"e co"ectivitati"or uane.
1. Definitii generale :
LO+UI/EA! situare uana, re"ativ sta(i"a, intr0un ediu natura" si aena,at, destinat
satisfacerii nevoi"or ateria"e si spiritua"e a"e individu"ui si societati"or uane %dupa AM.
3ahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat&
LO+UI/EA! conditionarea unui "oc %spatiu, teritoriu 0 prin e6tindere& prin ocuparea, fo"osirea,
aena,area "ui de catre o co"ectivitate %in e6treis 0 de catre o&, in concordanta cu odu" de
8
viata, de#vo"tarea socio0econoica, or$ani#area po"itica a acesteia, si intr0un anuit raport cu
ediu" natura", in conte6tu" unui continuu proces de interventie asupra spatiu"ui %dupa A. 'andu,
Termeni de arhitectura si urbanism&.
2. Perspective de abordare:
Diensiuni"e "ocuirii sint identifica(i"e din u"tip"e perspective de a(ordare!
+a situare re$iona"a in anuite conditii de ediu natura" si aena,at!
0 persp. eco"o$ica
0 persp. econoica
0 persp. socio0cu"tura"a
0 persp. $eo$rafica
+a fapt si fenoen socia" si ca stare psihica individua"a!
0 presp. socio"o$ica
0 persp. socio0psiho"o$ica
0 persp. psiho"o$ica
+a od de or$ani#are a ase#ari"or uane si ca ansa("uri de popu"atii structurate dupa
anuite criterii!
0 persp. deo$rafica
0 persp. antropo"o$ica
0 persp. $eo$rafiei uane
+a traire uana si situare onto"o$ica in "ue!
0 persp. fi"o#ofica 09 de e6., perspectiva fenoeno"o$ica %deta"ii privind sensu" si necesitatea
acestei a(ordari, te6te"e fondatoare 0 Martin 7eide$$er, conceptu" de "oc, a(ordari
fenoeno"o$ice in teoria arhitecturii se vor de#vo"ta "a seinarii&.
0 persp. estetica
0 persp. seiotica
0 persp. perceptiei ur(anei, etc., care vor fi studiate "a a"te cursuri pe parcursu" facu"tatii.
In final, perspectiva arhitectural urbanistica, cea care da forma habitatului uman (a
locuintei si a orasului) trebuie sa integreze informatia venita din toate aceste
perspective, care fiecare aduc dimensiuni ale fenomenului din propria arie
disciplinara.
Aceste inforatii sint une"e o(iective si cuantifica(i"e, a"te"e nuai ca"itative si $reu
cuantifica(i"e, ceea ce nu "e face ai putin iportante. Toate contri(uie "a definirea teei de
proiectare si "a orientarea proiectarii in directia cautarii unor raspunsuri adecvate "a scop! a "e
oferi oaeni"or posi(i"itatea sa )"ocuiasca*.
Din aceasta re#u"ta o i(o$atire a actu"ui de edificare.
Perspectiva politica trebuie sa se bazeze de asemenea pe rezultatele venite dinspre
aceste perspective si sa le includa intr!un program politic si strategic care sa asigure
"#$%I&'( in toate dimensiunile ei.
%4entru deta"ierea acestor perspective! 1:DE.I1ITIE:LO+UI/E.4D. din
AM. 3ahariade, Argumente in favoarea constructiei de locuinte de joasa inaltime si mare
densitate in Bucuresti, te#a de doctorat! 1;;<&

). In chip de concluzie partiala:
iata omului consta in mai mult decit o serie de nevoi strict functionale! dimensiunile
psihologice si metafi"ice ale existentei umane sint parte integranta a capacitatii fiecaruia
de a se simti bine# Antropologia se ocupa de aceste dimensiuni culturale$ ca si de cei mai
banali constituenti ai existentei# %e aceea este importanta pentru teoria si practica de
a"i#
%Din MEL7UI'7, +"aire, &h' Anthropolog'(, in AD0vo". ==, 11012>dec0nov 1;;=&
?
2. P&'$I*(&I +',(+I$' -I ,'+#D#"#.I$'
/inomul "#$%I&'!"#$%I0+(
+ursu" ALO se va ocupa cu precadere de "ocuire in "e$atura cu chestiunea "ocuintei ur(ane,
pentru ai u"te otive!
Locuirea ca situare uana necesita "ocuinta! pute spune ca nive"u" ce" ai apropiat de o
a" "ocuirii este "ocuinta.
/e"atia "ocuire0"ocuinta nu este o re"atie univoca, de deterinare.Locuirea, ca traire uana,
s0ar de$rada inafara unei ref"ectari su(iective, a unei re"atii care se sta(i"este intre su(iectu"
uan si spatiu" incon,urator. Desi situarea ar parea sa ip"ice un principiu static, ea
presupune o du("a actiune! de receptare activa, de peranenta intentiona"itate si
transforare constienta. De aici re#u"ta o interactiune iteractiva de tip cau#a0efect, in care
efectu" isi reode"ea#a cau#a! spatiu" aena,at %"ocuinta& inf"uentea#a "ocuirea prin odu"
in care este receptat o(iectiv si su(iectiv %de individ sau counitate&. E6ista un peranent
transfer ca"itativ, in care factoru" uan, ce" care initia#a dar si ce" care suporta, edia#a
re"atia "ocuire0"ocuita in a(e"e directii.
De aici re#u"ta atit necesitatea introducerii a"tor perspective, cit si nevoia decuparii unor
nive"uri distincte "a care sa se studie#e aceasta re"atie.
Astfe", s0ar putea studia "ocuirea "a acest pri nive" a" "ocuintei si, de aici, a putea studia
nuai "ocuinta ca unitate in sine, inte"e$ind0o prin fe"u" in care sint )e6perientate*, "uate
in posesie, )"ocuite* spatii"e ei interioare. 1uai ca aceasta chestiune poate face %si desi$ur
face& o(iectu" "ucru"ui "a ate"ier cind aveti proiect de "ocuinta. In acest sens, va recoand
cartea "ui @aston -ache"ard )oetica spatiului si artico"u" "ui +onstantin 1oica *ocuinte
pentru om si i"otopii lui#
1u aceasta va fi insa tea cursu"ui, care se va a6a pe nive"u" iediat urator, in care
"ocuirea depaseste acest pri nive" si se deschide catre oras, ca parte a "ui.
De la locuinta la 1'$I0(+(+'( 'I I,'DI(+(:
In $enera", definitia cea ai frecventa pentru "ocuinta este cea de )"oc, casa, constructie, in
care "ocuieste cineva*5 resedinta sau io(i" pentru o fai"ie, ceea ce o priveste i#o"at de
ceea ce o incon,oara.
Dupa prof. Mihai" +affe %profesor a" sco"ii noastre&, "ocuinta poate fi definita ca ansamblu
de spatii destinate protejarii si de"voltarii+implinirii existentei umane la nivelul celulei
familiale$ precum si facilitarii raporturilor acesteia cu ansamblul relatiilor sociale.
De aici este iportant de retinut ca "ocuinta nu tre(uie va#uta ca o coa,a dura ci, ai de$ra(a, ca
o e(rana osotica! )o inchidere care se deschide* %+. 1oica! *ocuinta pentru om si i"otopii
lui&. Atit uan>socia" cit si arhitectura" ur(anistic, deschiderea se face spre oras, in nive"uri
succesive.
1oi o vo studia ai a"es "a nive"u" e6terior pri, pe care "0a nuit $eneric VE+I1ATATE
IMEDIATA. Aceasta nu este o denuire tehnica, nu repre#inta o unitate adinistrativa si nici nu
are o fora fi6a! ea se defineste prin odu" viata specific a" "ocuitori"or din diferite
"ocuri>cu"turi, prin odu" in care oaenii isi iau in posesie spatiu" ur(an iediat in "ocuirea de #i
cu #i.
4oate fi un cartier, o #ona ai ica, o strada, o incinta etc., depin#ind de odu" in care oaenii
"ocuiesc, fo"osesc spatiu" e6terior "ocuintei si intretin oarecari re"atii de convivia"itate cotidiana,
isi traiesc viata de #i cu #i in ,uru" casei "or...
"#$%I0+( 2/(0("(3 -I 21'$I0(+(+'( I,'DI(+(3: D#,'0I%" D'
P&'DI"'$+I' (" $%&-%"%I
Diferentierea tipo"o$ica locuinta privilegiata- locuinta populara$,banala-$ si re"atii"e dintre
e"e#
=
A se vedea AM 3ahariade, 10< DE'4/E LO+UI1TA.doc.
Locuinta )(ana"a* ocupa cea ai are proportie a construitu"ui unei ase#ari>oras si
repre#inta )fondu"* orasu"ui!
4rin $rupare, "ocuinta )(ana"a* articu"ea#a orasu" si conturea#a un nive" e"eentar a" specificu"ui
spatia" a" orasu"ui.
.ora de $rupare, repre#inta o )unitate orfo"o$ica* a orasu"ui si corespunde unui od de viata
specific a" counitati"or care o "ocuiesc, raspunde unor practici cotidiene de "ocuire in
)vecinatatea iediata* a "ocuintei.
4une pro("ee arhitectura"0ur(anistice, econoice si po"itice foarte ari in societatea
oderna! pre#inta o pro("eatica aparte, de care va veti "ovi ce" ai des in proiectare.
($'(-+( P&#/"',(+I$( 1( $#0-+I+%I D#,'0I%" D' -+%DI% ("
$%&-%"%I.
In principiu, ea se va refera "a trei nive"uri!
%1& "ocuinta in sine %nuai chestiuni"e re"evante pentru ca"itatea "ocuirii "a nive"u"
)vecinatatii iediate*& 5
%2& re"atia "ocuintei cu ce"e din ,uru" ei, prin )vecinatatea iediata*5
%3& re"atia cu ansa("u" ase#arii %chestiuni pe care "e vo studia nuai tan$entia"&
Toate aceste nive"uri repre#inta si nive"uri de studiu a" )"ocuirii*, asa cu a fost definita
anterior.
-. 4E/'4E+TIVA )DOME'TI+A* A'U4/A O/A'ULUI
&elatia locuintei cu orasul:
/e"atia "ocuintei cu ansa("u" orasu"ui poate fi studiata su( un$hiuri diverse %care vor fi studiate
pe parcursu" facu"tatii, in od specia" "a cursuri"e de ur(anis&.
4entru o(iectu" acestui curs, adopta terino"o$ia uti"i#ata de +aste6 A 4annerai in Forme
urbaine!%e l.ilot a la barre, dupa care, "a odu" $enera", pute privi orasu" din doua
perspective!
4erspectiva )onuenta"a*, care priveste orasu" in tota"itatea "ui! "inii"e $enera"e de
evo"utie fora"a si functiona"a a"e orasu"ui, #onificarea functiona"a, tesutu" ur(an a,or,
spatii"e si onuente"e repre#entative etc.,
4erspectiva )doestica*, care face un fe" de )#oo in* asupra )tesutu"ui inor*, asupra
#one"or de "ocuinte )(ana"e* $rupate "a nive" e"eentar, dupa "o$ica "or de or$ani#are. Desi
su(ordonata conceptiei ur(ane a,ore, "o$ica de or$ani#are a "ocuinte"or "a acest nive"
pre#inta o re"ativa independenta fata de trasee"e a,ore a"e orasu"ui.
La acest nive" se desfasoara practici"e cotidiene "e$ate de "ocuirea iediat e6terioara "ocuintei,
deci acesta repre#inta priu" nive" de inte$rare a" "ocuintei in oras. Astfe" se crea#a unitati
spatia"e discrete, cu o practica socia"a specifica si care dau fora si caracteru" )inor* a"
orasu"ui.
Tesut urban /tissu urbain$ in france"a$ urban fabric$ in engle"a0! termen preluat din
analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic$ defineste o forma de organi"are care
pre"inta concomitent o puternica solidaritate intre elemente$ dar si capacitatea de a se
adapta$ modifica$ transforma# El da seama despre modul de constituire a orasului
traditional si ridica intrebari privind studiul urbani"arilor recente# )resupune o atentie
acordata atit banalului cit si exceptionalului$ stra"ilor si constructiilor obisnuite$ dar si
ordonantelor monumentale si monumentelor# /###0
*a modul cel mai simplu$ tesutul urban se constituie din suprapunerea sau imbricarea a
trei ansambluri! reteaua de stra"i$ decupajul funciar /parcelarea0 si constructiile# /###0
Anali"a tesutului urban procedea"a prin identificarea fiecaruia dintre aceste ansambluri$
studiul logicii lor$ precum si a logicii relatiilor lor# 1elatiile dintre aceste trei elemente
formea"a un sistem destul de complex$ dupa imaginea orasului insusi#
%Din 4anerai, Depau"e, Deor$on, Anal'se urbaine$ Marsei""e, 1;;;&
B
Termenii de tesut major si minor$ nu sint neaparat acceptati de toti specialistii$ dar
pre"inta relevanta$ cel putin metaforica$ pentru intelegerea logicii orasului# TE23T3*
MA451 se refera la armatura monumentala a orasului /drumuri importante$ decupaj
funciar$ spatii si monumente publice$ afectari functionale principale0 care dau forma
mare a orasului# TE23T3* M6751 se refera la forma de detaliu a orasului in interiorul
"onelor create de tesutul major#
LO@I+A AL+ATUI/II O/A'ULUI reiese din a(e"e perspective, dar cursu" nostru se va
concentra cu precadere asupra ce"ei doestice, pentru ca aici se articu"ea#a arhitectura "ocuintei
%care se studia#a "a ate"ier& si oras %care se studia#a "a ur(anis& si pentru ca este un doeniu
care se ne$"i,ea#a adesea in proiectarea de arhitectura.
La nive"u" acesta se poate investi$a si re"atia dintre tipo"o$ia "ocuintei si fora ur(ana pe care o
deterina, fiindca, din totdeauna, distri(utia interioara a unei "ocuinte a fost partia" conditionata
de foru"a de $rupare.
In concluzie:
In orice ase#are "ocuinte"e se $rupea#a intre e"e, in virtutea unor re$u"i de asa("are pe
ori#onta"a si>sau vertica"a, $enerind astfe" spatii cu caracter pu("ic, sei0pu("ic si privat, in
care se desfasoara diferite"e practici socia"e "e$ate de "ocuire. Aceste re$u"i de $rupare sint
date de odu" de viata specific, de traditia de "ocuire a counitati"or uane respective. In
ace"asi tip, e"e dau fora si caracteru" spatii"or ur(ane.
De o(icei ur(anisu" priveste orasu" in are %perspectiva )onuenta"a*&, iar arhitectura
studia#a "ocuinta ca o(iect. 1oi incerca sa "e privi articu"ate.
+e"e doua se articu"ea#a inti pe aceasta #ona a $ruparii e"eentare, pe care a nuit0o 2
oarecu va$ %tocai pentru a "asa "i(ertate de interpretare& 2 )vecinatate iediata*.
+. ALTE A/@UME1TE 4E1T/U A+EA'TA A-O/DA/E
U/-A1ITATEA, ca atri(ut definitoriu a" orasu"ui, este ai de$ra(a un idea", un de#iderat
de echi"i(ru constient intre nive"uri"e ce pot sa caracteri#e#e e6istenta uana intr0un oras.
'ocio"o$ii depistea#a cinci nive"uri vita"e pentru rea"i#area acestui echi"i(ru! %1& intre sfera
pu("ica si cea privata, %2& intre tota"itatea orasu"ui si icro0#one"e "oca"e, %3& echi"i(ru" socia", %8&
deo$rafic, si %?& intre construit si natura".
O/A'UL, +A +A MOD DE VIATA )IM4/EU1A +U +EILALTI*, poate fi privit si ca
echi"i(ru dintre doua tipuri de )spatii enta"e*!
%1& Un spatiu a" )anoniatu"ui*, specific orasu"ui, cautat chiar in asura in care nu devine
e6c"usiv, si care da asura participarii "a viata de ansa("u a orasu"ui! spatiu" ari"or artere si
piete, a" transportu"ui in coun, ari"or a$a#ine, sa"i de spectaco", (irouri etc., si care nu
presupune cunostinte persona"e reciproce si nu an$a,ea#a direct. E" se suprapune in are asura
peste spatiu" orasu"ui va#ut din perspectiva onuenta"a.
%2& Un spatiu a" )fai"iaru"ui*, care presupune a"t tip de re"atii de "a o "a o %er$ind de "a
cuparaturi"e cotidiene, sa"utu" intre vecini, pina "a ,ocu" copii"or si )(ande"e* de ado"escenti&,
este spatiu" unei convivia"itati, care face ca in interioru" anoniatu"ui sa apara )insu"e
cunoscute* %i""ot de connaissance&. Aici, socia"i#area se produce treptat, de "a sentientu" de a
evo"ua intr0o a(ianta sipatica, ai intii in cadru" "ocuintei, apoi in vecinatatea ei, de#vo"tind,
in fina", sentientu" unei apartenente care va constitui (a#a re"atii"or po#itive cu orasu" si
societatea. La cest nive" %ca se nueste cartier, vecinatate iediata sau a"tfe"& se constituie un
)trait* %un fe" de a trai>a "ocui&, un coportaent pe care cei care "ocuiesc sfirsesc prin a si0"
insusi si care crea#a sentientu" de apartenenta "a un $rup pe o arie deterinata. Aceasta poate
duce "a transforarea spatiu"ui in )"oc* si da sentientu" ca te af"i )acasa* intr0o anue parte a
orasu"ui.
Acesta este spatiu" pe care "0a nuit )vecinatatea iediata*. E" poate "ua fore
arhitectura"0ur(anistice foarte diverse, vi#i(i"e si studia(i"e din perspectiva )doestica*.
C
In aceeasi asura, si (inou" "ocuire0"ocuinta ur(ana tre(uie inte"es si ana"i#at "a nive"u"
foru"ei de $rupare a unitati"or de "ocuit, care constitie unitatea ur(anistica de (a#a, in care
se contopesc si interactionea#a diverse"e aspecte a"e vietii ur(ane. Este si nive"u" "a care
arhitectu" poate stiu"a, prin aena,area spatiu"ui, atasaentu" "ocuitoru"ui fata de ediu"
sau construit.
(stfel, 2vecinatatea imediata3 devine nivelul elementar de articulare
locuinta!oras!mod de viata, care va fi studiat din diverse perspective pe
parcursul cursului si seminariilor.
+onstantin 1oica *ocuinte pentru om si i"otopii lui
@aston -ache"ard )oetica spatiului
http!>>ru.scri(d.co>doc>?28=?BCC>2020persp0antropo02<<?0=
http!>>ru.scri(d.co>doc>?<?C;?2<>4rivire0rapida0asupra0evo"utiei0"ocuintei0ur(ane
doua pre#entari (une "e $asiti pe scri(d
;