`

Euro versus dolar pe piata valutara internationala.

Analiza evolutiei si performantele euro
Iai, 2007
www.referat.ro
Cuprins:
Capitolul 1.Evoluia euro.....................................................................................................3
Capitolul 2.Evoluia dolar....................................................................................................5
Capitolul 3.Euro versus Dolar..............................................................................................6
Capitolul 4. Cateva prevederi pe termen lung.....................................................................
Capitolul 5.!ea"iile internaionale #i "ursul euro$dolar.................................................%
Capitolul 6. Evoluia Euro$&'D$(ei.................................................................................1)
Con"lu*ii............................................................................................................................11
+,+(,-.!/0,E................................................................................................................12
Capitolul 1.Evoluia euro

Denumirea de 1euro1 a monedei uni"e europene a fost sta2ilita in de"em2rie 1%%5
la 3adrid4 intrarea ei in vigoare 5otar6ndu$se a se fa"e de la 1 ianuarie 1%%%
1
. Data limita
de introdu"ere efe"tiva in "ir"ulatie a monedelor si 2an"notelor euro s$a fi7at "a fiind 1
iulie 2))2. '$au insemnat atun"i doua perioade: perioada 1 ianuarie 1%%%$1 ianuarie
2))24 in "are se urmarea repre*entarea monedelor nationale ale tarilor parti"ipante la &3
in e7primari ne*e"imale pe piata monedei uni"e euro4 a"easta av6nd numai rol de moneda
s"ripturala8 si perioada 1 ianuarie 2))2$1 iunie 2))24 "6nd euro a fost introdus pe piata
su2 forma de monede si 2an"note si a "oe7istat "u monedele nationale ale statelor
parti"ipante. De la 1 iulie 2))24 euro a devenit moneda uni"a legata pe teritoriul
Euroland.
Drumul euro s$a dovedit destul de sinuos si "u multe opriri. ,n 1%%64 la Du2lin4 s$
a urmarit "ontrolarea evolutiei euro astfel in"6t sa fie respe"tat 9a"tul de 'ta2ilitate4 si
"larifi"area statutului legal si introdu"erii euro avea in vedere in spe"ial "ontinuitatea
"ontra"telor si prevenirea spe"ulatiilor pe perioada de tran*itie privind "onversia
monedelor nationale europene in sau din euro. :iitorul &E3 si euro a ramas in"ert.
'tarea deriva din posi2ilitatile reduse ale unor state de a se "onforma "riteriilor de
"onvergenta impuse.
9rimul pas pentru reali*area unui stadiu de integrare e"onomi"a interstatala il
"onstituie adoptarea unui set de politi"i e"onomi"e si monetare e7trem de riguroase. +CE
va tre2ui sa fa"a fata pro2lemelor te5ni"e ale tran*itiei spre moneda uni"a4 in spe"ial
"elor legate de sta2ilirea ratei do26n*ii "uvenite pentru adoptarea euro4 mentinerea su2
"ontrol a "onfli"telor dintre ministerele de 0inante ale statelor mem2re si +CE et".
'e poate spune "a ideea "rearii unei uniuni monetare europene are la 2a*a doua
motivatii prin"ipale. &na dintre a"estea este "ea pragmati"a4 legata de asigurarea "adrului
ne"esar pentru fun"tionarea in "onditii optime a pietei uni"e interne4 perfe"t armoni*ate4
inlesnindu$se astfel li2era "ir"ulatie a "apitalurilor si armoni*area pietelor si sistemelor
finan"iare. Cea de$a doua 4 determinarea e"onomi"a4 are "a pivot "on"eptul monetar "are
1
UE De la piata comuna la Moneda unica , ,on ,gnat4 Ed. E"onomi"a4 +u" 2))2
mi*ea*a pe rolul mo2ilitatii "omplete a fa"torilor de produ"tie "a element de 2a*a in
a2sor2irea efe"telor negative ale so"urilor asimetri"e.9e a"este fundamente s$au
"on"reti*at at6t pledoaria pentru euro "6t si limitele a"estei monede nou aparute4 sau mai
2ine spus adu"atoare de noutati pe pietele europene.
Euro e sustinuta de ideile "are au determinat in"a de la in"eput demararea
pro"esului de tran*itie la o moneda uni"a europeana. 9ro"esul a fost posi2il pentru "a a
ple"at de la 2a*e solide printre "are se numara e7istenta unei stru"turi legale "oerente
pentru "a euro sa su2stituie monedele nationale si asigurarea simplitatii si a""esi2ilitatii
monedei uni"e pentru a "rea un sentiment de "redi2ilitate in r6ndul "etatenilor si la
nivelul mediilor de afa"eri. (a a"estea se adauga si reali*area efi"ienta a "onversiei su2
aspe"tul "osturilor si al sigurantei pro"esului si asiguarea unui me"anism fle7i2il de
a;ustare voluntara pentru se"torul privat.
De$a lungul timpului4 pe par"ursul aderarii "elorlalte tari4 in timp "e veniturile pe
mem2ru sara" al &E se vor re"upera si &E se va e7tinde spre estul Europei "entrale4 euro
va avea un domeniu al tran*a"tiilor mai mare "a dolarul.
,mportanta politi"ii monetare4 planifi"area pentru tarile &3E poate fi greu su2estimata.
<i"i o moneda nu a supravietuit "a o moneda internationala in "onditiile unei rate ridi"ate
a inflatiei. De$a lungul timpului tarile "u o moneda importanta au evitat influenta prin
mentinerea "ontinutului lor in aur sau argint.
Da"a autoritatile monetare vor fa"e pu2li"e tintele si strategiile lor4 piata si
pu2li"ul "riti" isi vor putea e7prima "onvingerea in legatura "u inflatia.
=otusi nu putem spune "a politi"a +CE va fi mai transparenta de"6t "ea a
!e*ervelor 0ederale. Din pun"t de vedere al politi"ii monetare4 previ*iunile pentru euro
sunt favora2ile. =atatul de la 3aastri"5t este "lar in "eea "e priveste sta2ilitatea preturilor
"a tinta a politi"ii monetare.
Cu toate "a sistemul european al +an"ii Centrale poate si tre2uie sa "oopere*e "u
&niunea 3onetara pentru reali*area o2ie"tivelor sale4 a"est lu"ru poate fi inter*is4 da"a o
asemenea asistenta va intra in "onfli"t "u sta2ilitatea preturilor.
. 9ro2lema este "ompli"ata de ram6nerile in urma ale efe"telor politi"ii monetare.
Ca*ul "ursului de s"5im2 este foarte puterni" pentru o e"onomie des"5isa mi"a situata
l6nga un mare si sta2il ve"in4 "um ar fi /ustria pentru .ermania4 dar nu at6t de puterni"
pentru &E $ 11 "a un tot.
'ingura "onditie tinta pentru &E $ 11 ar fi putut fi dolarul ameri"an4 o moneda "u
o suprafata a tran*a"tiilor "u putin mai mare de"6t "ea europeana.
.De$a lungul timpului statele >&? si '&/@ au folosit "ontrolul "a un instrument al
politi"ii lor e7terne. 'ta2ilitatea monedei depinde de politi"a monetara4 iar a"easta de
sta2ilitatea politi"a. 3onedele internationale au fost intotdeauna legate de stat in perioada
as"ensiunii sale. C6nd un stat de"ade4 la fel si sta2ilitatea monetara. <u este o situatie
favora2ila pentru moneda unui stat da"a a"esta nu este indea;uns de puterni" pentru a se
apara impotriva dusmanilor dinauntru sau dinafara.
9uterea de"i*ionala a Comisiei Europene este foarte mi"a la Aas5ington sau in
"apitala mem2rilor &E. 96na a"um rareori &E a reali*at o politi"a unitara.
9ro2lema "e deriva din sla2i"iunea statelor "entrale din &E nu poate fi inlaturata.
=re2uie evidentiata e7istenta unor fa"tori puterni"i de atenuare. 'f6rsitul !a*2oiului !e"e
si "olapsul &niunii 'ovieti"e au inlaturat amenintarile peri"uloase aparute in anii
ra*2oiului la adresa se"uritatii europene.
&niunea 3onetara este presupusa a fi irevo"a2ila4 dar a"est lu"ru nu poate fi
adevarat in "onditiile unei "ri*e e"onomi"e violente.
2
0a"torul de revenire. 3onedele moderne difera de marile monede ale tre"utului
"are erau in aur si argint. /"este monede ar fi inregistrat o valoare de revenire da"a statul
de"adea. /"est lu"ru nu este vala2il pentru 2anii de 56rtie. 96na la aparitia dolarului nu s$
a inregistrat ni"i o moneda "are sa "6stige o semnifi"atie internationala.
3
Capitolul 2.Evoluia dolar
Din 1666 p6nB Cn 1%34 au e7istat #apte mari puteri. Dar4 Cn se"olul 2)4 "u
e7"epia 3arii +ritanii4 nu a e7istat o altB superputere de"6t '&/ "elelalte "re6nd un nou
"adru. (u"rul s$a Cnt6mplat "6nd *ona dolarului a devenit tot mai mare. Dolarul a devenit
2
Europa Monetara4 '3E4&E34 3oneda uni"a 4 3E3E4 ,nst.European41%%%
3
AAA.&E.!-
"entrul sistemului #i lumea a Cn"eput sB$#i raporte*e moneda sa la dolar . - datB "u
+retton Aoods4 Cn 1%444 'istemul 3onetar ,nternaional era "onsiderat "a mi;lo" de
sta2ilire a egalitBii Cntre Bri4 dolarul '&/ fiind utili*at "a unitate de mBsurB. /"est
sistem a de"B*ut din douB motive.
&n motiv este pro2lema dis"iplinBrii preurilor. Cu "6t o superputere devine mai
puterni"B "u at6t este mai tentatB de a se e7tinde peste potenialul sBu monetar. /lte Bri
au devenit e7asperate #i4 Cn 1%D)4 au tre"ut la "ursurile de s"5im2 flotante. 3undell spune
"B a"este Bri s$au g6ndit "B s$ar putea eli2era de dependena faB de dolar4 dar au gre#it
a#a "um a gre#it #i 3ilton 0riedman "6nd a pre*is "B regimul "ursurilor de s"5im2
flotante nu va ne"esita re*erve. EBrile au nevoie4 a*i4 de "6t mai multe reserve
raport6ndu$ne la perioada "ursurilor de s"5im2 fi7e. 9rin"ipala re*ervB pe "are o
utili*ea*B este dolarul.

Capitolul 3.Euro versus Dolar
3ulta vreme4 aproape toata lumea a "re*ut "a dolarul este moneda prin"ipala4
"are fi7ea*a "ursul "elorlalte monede. - noua "er"etare pune a"est lu"ru su2 semnul
intre2arii. 9ietele valutare sunt foarte volatile si nu refle"ta neaparat prin"ipiile de 2a*a.
(ipsa de forta a monedei euro4 imediat dupa lansarea a"esteia4 in 1%%%4 nu a refle"tat
"resterea sau diferentele din ratele do2an*ilor4 "i mai "urand nesiguranta pietei $ atat fata
de anga;amentul statelor mem2re4 "at si fata de "redi2ilitatea politi"ilor noii +an"i
Centrale Europene. 0orta do2andita mai tar*iu de euro arata "a moneda a fost a""eptata
"a moneda glo2ala4 mai "urand de"at sa demonstre*e o "restere mai performanta >"5iar
da"a a"easta este e7agerata a"um de sla2i"iunea stru"turala a dolarului
&n mod de a privi importanta monedelor este sa vedem in "e masura
a"estea sunt folosite "a pun"te de referinta pentru alte tari. (u"rarile4 privind regimul ratei
de s"5im24 s$au "on"entrat pe "lasifi"area de fa"to a a"estor regimuri. Ele au "onfirmat
per"eptia potrivit "areia dolarul este mai interesant si mai larg folosit "a moneda de
referinta de"at euro. Carmen !ein5art si ?ennet5 !ogoff au listat 45 de tari >in afara de
'tatele &nite@ "are foloses"4 isi sta2iles" "ursul valutar si isi "oordonea*a moneda in
fun"tie de dolar in perioada 1%%%$2))1. 9rin "omparatie4 ei listea*a doar 2% de tari >din
afara *onei euro@ "are au "a referinta moneda euro. ,n plus4 11 dintre tarile e7"luse din
lista sunt4 in mod "lar4 an"orate la dolar4 fata de numai trei tari an"orate la euro.
Eduardo (evF$GeFati si 0ederi"o 'tur*enegger listea*a %% de tari "are aveau
dolarul "a moneda de referinta in 2)))4 in"lu*and 31 de tari fi7ate la dolar si 21 "u
regimuri intermediare. Ei listea*a si 1D tari din afara *onei euro an"orate la mar"a
germana4 in"lu*and sapte "u regimuri fi7e si una "u regim varia2il. ,n "eea "e
privestefran"ul fran"e*4 1% tari il foloseau "a moneda de referinta4 dintre "are 15 aveau
regimuri fi7e si una regim varia2il. <umai doua tari aveau "a referinta euro4 dintre "are
una "u regim varia2il. ,n total4 studiul a gasit 52 de tari an"orate la dolar si 33 an"orate la
mar"a4 fran" si euro. !aportul /nual asupra !eglementarilor si !estri"tiilor !atelor de
'"5im2 al 03, pentru 2))4 arata un e"5ili2ru mai puterni": 2 de tari an"orate la dolar si
24 an"orate la euro.
- noua a2ordare. Cer"etarea fa"uta de David Co25am4 de la &niversitatea
Heriot$Aatt4 adu"e o noua a2ordare. /"easta anali*ea*a tendintele ratelor de s"5im24 si
nu po*itiile monetare de"larate. Cer"etarea foloseste trei masuri pentru tendintele ratelor
de s"5im24 in anumite perioade. 9erioada noiem2rie 1%%$iunie 2))1 este "ara"teri*ata
printr$o apre"iere puterni"a a dolarului si o depre"iere a euro. ,ulie 2))1$de"em2rie 2))4
arata e7a"t opusul >o apre"iere puterni"a a euro si o depre"iere a dolarului@. ,anuarie 2))5
$ de"em2rie 2))6 este o perioada de sta2ilitate $ "ursul euroI dolar a flu"tuat4 dar a a;uns
intr$un pun"t apropiat de "el de pornire.
3ai multe tari sunt an"orate la euro4 de"at la dolar4 potrivit re*ultatelor "er"etarii.
(u"rurile nu se s"5im2a pentru an"orele puterni"e si foarte puterni"e in perioadele luate
in "onsiderare4 indiferent da"a euro s$a apre"iat sau nu. Da"a e7"ludem perioada 1%%%$
2))14 mai multe monede par sa fie an"ore sla2e pentru dolar4 dar puterni"e si foarte
puterni"e pentru euro. Diferenta dintre studiile anterioare si a"esta nu este "a mai multe
tari au euro "a moneda de referinta4 "i "a mai putine sunt an"orate la dolar de"at se
"redea. /n"orele sta2ile pot fi "onsiderate a"ele monede "are au ramas an"orate fie la
euro4 fie la dolar4 atat in perioadele de apre"iere4 "at si in "ele de depre"iere >1%%%$
2))4@./n"ore sta2ile pentru dolar. /"estea intra in doua "ategorii: tari mi"i din emisfera
vesti"a si tari din -rientul 3i;lo"iu. 9rin"ipalele e7"eptii sunt C5ina4 3alae*ia si >in
"ategoria an"orelor sla2e@ ,ndia4 3e7i" si :ietnam. /n"ore sta2ile pentru euro. /"estea
se impart in trei grupuri: mem2rii &E4 alte tari europene din apropierea &Esi tarile din
C0/ >*ona fran"ului afri"an@. E7"eptiile sunt <oua Jeelanda si tarile din Jona 3onetara
Comuna din 'udul /fri"ii >an"ore sla2e@.
9revi*iuni. - "on"lu*ie se"undara a "er"etarii este "a tarile an"orate la dolar sunt
mai dispuse sa$si s"5im2e politi"a de"at "ele an"orate la euro. ,n primul rand4 doua tari
an"orate puterni" la dolar in 1%%%$2))4 erau doar an"ore sla2e in 2))5$2))6
4
.
,n final4 proeminenta dolarului4 "a moneda glo2ala4 ar putea fi amenintata. Euro a
fost a""eptat peste tot4 iar forta si sta2ilitatea sa relative pot sustine o eventuala dominare.
Capitolul . Cateva prevederi pe termen lun!
!o2ert 3undell C#i CndreaptB atenia nu numai asupra tre"utului #i pre*entului
"i #i asupra viitorului4 respe"tiv se"olul al KK,$lea. Dolarul4 spune el4 este moneda
predominantB Cn lume. Europa se luptB sB Cndeplineas"B "ondiiile =ratatului de
3aastri"5t pentru Cn"5eierea de noi a"orduri europene. 3undell apre"ia*B "B dupB 1%%%
vor fi ne"esari trei ani pentru a pune moneda la lo"ul ei. /poi4 vor fi ne"esari ali #apte$
opt ani de sa"rifi"ii pentru "a Brile sB se adaptea*e la noile pro"eduri impuse4 dar Cn anul
2)1) vom avea o monedB europeanB 2ine definitB #i a""eptatB. Continentul european4 "a
o arB4 va avea un 9,+ >produs intern 2rut@ mai mare4 pro2a2il4 "u 1)$15L de"6t '&/.
Comunitatea europeanB va produ"e o monedB de importanB internaionalB. .eografi"4
Europa este mai "onvena2ilB pentru fostele Bri sovieti"e4 /fri"a #i -rientul 3i;lo"iu
de"6t '&/.. Da"B ai"i se produ"e o s"Bdere a preului aurului4 tre2uie sB ne a#teptBm la
inflaie8 oamenii Cn"ep sB v6ndB titlurile de valoare "res"6nd rata do26n*ii. 'to"ul aurului
din lume se va menine "a un 2un de re*ervB via2il pentru o lungB perioadB de
timp.,ntrodu"erea monedei euro4 a spus !o2ert 3undell4 va provo"a dolarul #i va fi poate
"ea mai importantB de*voltare a 'istemului 3onetar ,nternaional de "6nd dolarul a
Cnlo"uit lira sterlinB "a monedB internaionalB dominantB imediat dupB terminarea
9rimului !B*2oi 3ondial. Ca #i ali "er"etBtori4 !o2ert 3undell C#i pune Cntre2area: M:a
4
Robert A. Mundell si zonele monetare optime-9rof. univ. /l.=asnadi4 (e"tor univ. dr. Claudiu Doltu
fi 'istemul 3onetar ,nternaional mai mult sau mai puin insta2il4 da"B se dovede#te
faptul "B euro va provo"a dolarul Cn sistemNO !Bspunsul dat de 3undell este legat de
Cnelesul dat stabilitii.
. 9entru anali*a lui 3undell este importantB #i reali*area unui istori" al
CnfiinBrii &niunii Europene #i al posi2ilitBilor de e7pansiune a euro. 11 mem2ri ai
&niunii Europene au intrat Cn &niunea 3onetarB la 1 ianuarie 1%%%.
Capitolul ".#ea$iile internaionale i $ursul euro%dolar
M'B nu "redem "B o s"5im2are4 a#a "um promite sB fie euro4 va lBsa Palte lu"ruri
"onstanteQO4 spune 3undell. 'ingura "onstantB este legea s"5im2Brii4 guvernatB de
"on"urenB #i de interesul propriu.
DupB "e va fi lansatB4 moneda euro va fi adoptatB4 a#a "um am mai afirmat4 de
"ei patru mem2ri rBma#i. C6nd a"est lu"ru se va Cnt6mpla4 MgreutateaO 2lo"ului euro o va
depB#i pe "ea a dolarului. /r fi o ilu*ie sB presupunem "B e7pansiunea suprafeei euro nu
va provo"a e7pansiunea suprafeei dolarului. M-ri"are ar fi forma suprafeei monetare4 un
lu"ru este sigur: euro$dolarul va deveni o "5estiune importantB pentru Europa4 '&/ #i
restul lumii. =re"erea de la dolar la euro va "rea ameninarea unui euro Cn "re#tere #i un
de*astru "u impli"aii "onsidera2ile asupra "ompetitivitBii #i #oma;ului Cn Europa.
/lternativa unui euro Cn "Bdere va produ"e i*2u"nirea inflaiei "e ar ne"esita adoptarea de
politi"i deflaioniste.
/r fi o mare gre#ealB sB "redem "B natura apropiatB a "elor trei mari 2lo"uri va
fa"e "ursurile de s"5im2 mai puin importante ori "B raportul dolar$euro poate fi ignorat.
-2ie"tivul "el mai urgent pentru manageri va fi "ursul euro$dolar. 9e par"ursul tre"erii
omenirii de la unilateralism monetar la 2ilateralism monetar4 "oordonarea politi"B va
deveni tot mai importantB. Rn "ondiiile unilateralismului4 alte Bri erau li2ere sB fi7e*e
sau sB s"5im2e monedele "u dolarul4 "u o negli;are a "ursului de s"5im2 din partea '&/.
/"est lu"ru nu va mai fi posi2il "u euro4 deoare"e da"B este "erutB intervenia4 a"easta
tre2uie sB fie "ooperantB. Rn vederea unei perioade de tran*iie de la dolar la dolarSeuro4
a#e*ate pe 2a*e egale4 este ne"esarB de*voltarea unei infrastru"turi "apa2ilB sB re*olve
pro2lemele. 3anagementul internaional al ratei euro$dolar nu va fi u#or.
3undell "rede Cntr$o evoluie favora2ilB a euro. /"eastB monedB are douB
avanta;e4 Cn opinia sa: un domeniu mare al tran*a"iilor #i o "ulturB a sta2ilitBii
promovatB pe l6ngB +an"a CentralB EuropeanB din0ranTfurt. M,niial4 &E$11 va fi mai
mi"B de"6t suprafaa dolaruluiO4 spune 3undell4 dar "u introdu"erea altor mem2ri4 pe
par"urs "e &E se va e7tinde #i Brile sBra"e C#i revin4 suprafaa euro va fi4 eventual4 mai
mare de"6t "ea a dolarului. Euro are #i douB slB2i"iuni: nu este spri;init de un stat "entral
#i nu are o valoare de revenire. Rntr$o lume insta2ilB4 a"este slB2i"iuni ar fi fatale4 dar
"on;un"tura a"tualB e pe departe insta2ilB. MDa"B </=- supravieuie#te Cntr$o lume post$
euro4 sta2ilitatea Cn de"eniul urmBtor ar tre2ui asiguratB la fel "a Cn ultimele de"eniiO
spune 3undell. 0iind asiguratB de re*erve monetare su2staniale ale&E4 e"5ipa </=- va
reu#i sB CnlBture slB2i"iunea guvernului "entral al &E.

Capitolul &. Evoluia Euro%'(D%)ei
Rn "ontinuare este pre*entatB su2 forma de ta2el evolutia euro4 dolar4 lei la
"ursurile medii ale anuiilor 1%%$2))6 si de asemenea si "ursurile medii lunare din anul
2))6
Evolutia euro dolar in perioada 1 ianuarie 1%%6 pana in 15 noiem2rie 2))D
5
Con$luzii
M0urni*6ndu$se o "oordonare politi"B Cn vederea integrBrii #i re*olv6ndu$se "onfli"te
importante de"on"epie #i naionalism4 euro ar tre2ui sB CnlBture dolarulO "on"lu*ionea*B
3undell.
5
www.Tappa.ro
*I*)I+,#A-IE
1.Robert A Mundell si zonele monetare optime-9rof.&niv /l.=asnadi4 (e"tor
&niv.dr.Claudiu Doltu
2.Economie Mondiala U,on ,gnat 4 'piridon 9ralea 4Ed.'ed"om (i2ris 2))6
3.UE, De la piata comuna la Moneda Unica 4 ,on ,gnat 4Ed. E"onomi"a4 +u" 2))2
4.Europa Monetara, SME,UEM,Moneda unica4 3E3E ,nst.European41%%%
*I*)I+,#A-IE .I#/'A)A
www.Tappa.ro
www.ase.ro
www.&E.ro
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate