Sunteți pe pagina 1din 8

Sectiunea II: Elementele rap jur civ

Subsectiunea II: Continutul rap jur civ


1. Consideratii generale.
Prin continutul raportului juridic civil intelegem totalitatea drepturilor subiective
civile si a obligatiilor civile pe care le au partile acestui raport.
Drepturile subiective civile formaza latura activa a continutului rap jur civ, iar
obligatiile civile alcatuiesc latura pasiva a acestuia.
2. Dreptul subiectiv civil.
2.1. Dreptul subiectiv civil posibilitatea subiectului activ, in limitele normelor
juridice civile, de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o
conduita corespunzatoare, iar, in caz de nevoie, de a solicita concursul fortei
coercitive a statului.
Dreptul subiectiv civ este o posibilitate (facultate, putere), desigur recunoscuta de
legea civila subiectului activ (titularului).
Dreptul subiectiv civ presupune 3 componente:a) posibilitatea subiectului activ de
a avea el insusi o anumita conduita, in limitele prevazute de lege;b) posibilitatea
subiectului activ de a pretinde, in limitele stabilite de lege, subiectului pasiv sa
aiba o conduita corespunzatoare (sa dea, sa faca, sa nu faca);c) posibilitatea
subiectului activ de a recurge la forta de canstrangere a statului, daca dreptul este
nesocotit sau incalcat.
2.2 Clasificarea drepturilor subiective civile
..!.Precizari prealabile
Clasificare a drepturilor sub civ:
".drepturi subiective civile absolute si drepturi subiective civile relative
"".drepturi sub. civ. patrimoniale si dr. sub. civ nepatrimoniale
""".drepturi sub. civ. principale si dr. sub. civ. accesorii
"#.drepturi sub. civ. pure si simple si dr sub civ afectate de modalitati
2.2.2. I. Dr. sub.civ absolute si dr. sub civ. relative
$) Dreptul subiectiv civil absolut % acel drept in temeiul caruia titularul sau poate
avea o anumita conduita, fara a acaea nevoie de concursul altuia pentru a si%l
e&ercita.
"n categoria dr sub civ absolute sunt incluse atat drepturile nepatrimoniale cat si
drepturile reale.
Dreptul absolut prezinta urmatoarele caractere:a) numai titularul sau este
determinat, ca subiect activ al rap juridic in al carui continut intra, titularul
obligatiei corelative fiind format din toate celelalte persoane, ca subiect pasiv
nedeterminat;b) ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce
atingere;c) obigatia de a nu il incalca revine tuturor celorlalte subiecte de drept
civil (dretul absolut e opozabil erga omnes)
') Dreptul subiectiv civil relativ acel drept in temeiul caruia titularul poate sa
pretinda subiectului pasiv o anumita conduita, fara de care dreptul nu se poate
realiza.
(ategoria dr sub civ relative include toate drepturile de creanta.
Dreptul relativ prezinta urmatoarele caractere:a) este cunoscut nu numai de
subiectul activ, ci si de subiectul pasiv;b) ii corespunde o obligatie corelativa ce nu
are intotdeauna acelasi continut, in sensul ca aceasta poate consta fie intr%o actiune
(a da, a face), fie intr%o abtinere (a nu face);c) obligatia corelativa incumba numai
subiectului pasiv.
2.2.3. II. Dr sub civ patrim. (dr reale si dr de creanta si dr sub civ nepatrim.
$) Dreptul subiectiv civil patrimonial acela al carui continut are o valoare
pecuniara. Dr sub civ patrim se impart in a) drepturi reale si b) drepturi de creanta.
a) Dreptul real (ius in re) acel drep sub civ patrim in temeiul caruia titularul sau
isi poate e&ercita prerogativele asupra unui lucru in mod direct si nemijlocit, fara
concursul altei persoane.
b) Dreptul de creanta (ius ad personam) acel drept sub civ patrim in temeiul
caruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde subiectului pasiv, numit
debitor, sa dea, sa faca sau sa nufaca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat.
Drepturile de ceanta izvorasc din acte juridice (contracte sau acte juridice
unilatelrale), precum si din fapte juridice in sens restrans (fapta ilicita cauzatoare
de prejudicii, gestiunea intereselor altua, plata nedatorata si imbogatirea fara justa
cauza).
)*estiunea intereselor altuia (gestiunea de afaceri) % operatia ce consta in aceea ca
o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, savarsind acte materiale
sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acestuia
din urma.
)Plata nedatorata e&ecutarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era
tinuta si pe care a facut%o fara intentia de a plati datoria altei persoane.
)"mbogatirea fara justa cauza faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane
este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara a e&ista un temei juridic
pentru aceasta.
') Dreptul subiectiv civil nepatrimonial (numit si drept personal nepatrimonial)
este acel drept subiectiv al carui continut nu poate fi e&primat in bani.
Drepturile nepatrim. se pot impartii in 3 categorii:a) drepturi care privesc e&istenta
si integritatea fizica sau morala al persoanei (dr la viata, dr la sanatate, dr la onoare
si reputatie, dr la demnitate);b) drepturi care privesc identificarea persoanei (dr la
nume, dr la pseudonim, dr la domiciliu, dr la resedinta, dr la stare civila pt pers
fizica; dr la denumire, dr la sediu, dr la nationalitate, dr la cont bancar ,etc pt
pers juridica);c) drepturi decurgand din creatia intelectuala (in masura in care nu
sunt patrimoniale)
2.2.!. III.Drepturi sub civ principale si dr sub civ accesorii
$) Dreptul sub civ principal acel drept care are o e&istenta de sine statatoare,
soarta sa nedepinzand de vreun alt drept.
') Dreptul sub civ accesoriu acel drept care nu are o e&istenta de sine statatoare,
in sensul ca el fiinteaza pe langa un alt drept subiectiv civil, acesta din urma avand
rol de dr principal.
Drepturi de creanta accesorii: dreptul creditorului de a pretinde de la debitor
dobanda aferenta creantei principale, dreptul nascut din conventia accesorie
numita clauza penala, dreptul subiectiv care izvoraste din fidejusiune, dreptul de a
pretinde arvuna.
)(lauza penala acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat
ec+ivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a nee&ecutarii obligatiei de
catre debitorul sau ori a e&ecutarii cu intarziere sau necorespunzatoare. (lauza
penala poate consta in obligatia debitorului de a presta creditorului fie o suma de
bani, fie o alta valoare patrimoniala.
),idejusiunea (denumita si cautiunea) este acel contract prin care o persoana,
numita fidejusor, se obliga fata de creditorul altei persoane sa e&ecute obligatia
celui pentru care garanteaza, in cazul in care acesta nu o va e&ecuta.
)$rvuna o suma de bani pe care una din parti o da celeilalte parti cu ocazia
inc+eierii unei conventii, urmand ca, in cazul nee&ecutarii conventiei respective,
partea in culpa sa piarda suma data sau, dupa caz sa restituie dublul sumei primite.
Principala aplicatie a acestei clasificari se intalneste totusi in materia drepturilor
reale, deosebindu%se a) drepturile reale principale si b) drepturile reale accesorii.
a Drepturile reale principale sunt:
% dreptul de proprietate, in cele doua fome ale sale, adica: dreptul de proprietate
publica (titulari sunt numai statul si unitatile administrativ%teritoriale) si dreptul de
proprietate privata (pot fi titulari ai dr de propr priv: pers fiz, pers jurid, inclusiv
statul)
% drepturile reale principale corespunzatoare dreptului de proprietate privata
(dezmembramintele dreptului de propr., numite si dr reale principale asupra
bunurilor proprietatea altei persoane), anume: dreptul de uzufruct, dreptul de uz,
dreptul de abitatie, dreptul de servitute si dreptul de superficie.
)-zufructul dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia,
intocmai ca insusi proprietarul lor, insa cu indatorirea de a le conserva substanta.
-zufructuarului (titularului dreptului de uzufruct) ii revin prerogativa de a folosi
lucrul si prerogativa a%si culege fructele, iar proprietarului (numit nud proprietar)
ii ramane prerogativa dispozitiei.
)Dreptul de uz o varietate a dreptului de uzufruct, deosebirea fata de acesta
constand in aceea ca titularul dreptului de uz nu are dreptul de a culege fructele
decat pentru nevoile sale si ale familiei sale.
)Dreptul la abitatie drept de uz ce se poarta asupra unei locuinte.
)Dreptul de superficie acel drept real ce rezulta din dreptul de proprietate pe
care il are o persoana (superficiar) asupra constuctiilor, plantatiilor sau altor a altor
lucrari ce se afla pe o suprafata de teren care apartine altei persoane, teren asupra
caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.
% dreptul de administrare (de folosinta) al regiilor autonome si institutiilor publice,
ca drept real corespunzator dreptului de proprietate publica.
% dreptul de concesiune
% dreptul de folosinta a unor bunuri proprietatea publica a statului sau a unitatilor
administrativ%teritoriale, conferit, in conditiile legii, unor persoane juridice sau
fizice.
% dreptul de folosinta a unor bunuri proprietatea privata a statului ori a unitatilor
admin%terit, conferit, in conditiile legii, unor pers juridice sau fizice.
dreptul de folosinta a unor bunuri proprietatea anumitor persoane juridice,
conferit de acestea persoanelor juridice ane&a.
b Drepturile reale accesorii sunt urmatoarele:
% dreptul de ipoteca
% dreptul de gaj
% garantia reala mobiliara reglementata de .itlul #" al /egii nr 001!000
% privilegiile
% dreptul de retentie
)"poteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii.
Dreptul de ipoteca este acel drept real accesoriu ce reprezinta o garantie
imobiliara, ce insoteste obligatia pe care o are debitorul fata de creditor si care nu
presupune deposedarea celui ce o constituie.
)Dreptul de gaj acel drept real nascut nascut din contractul accesoriu prin care
debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei
)Privilegiul % dreptul recunoscut unui creditor, ce decurge de regula din calitatea
creanti sale, de a fi preferat celorlalti creditori ai aceluiasi debitor , c+iar daca
acestia sunt ipotecari.
)Dreptul de retentie acel drept real de garantie imperfect, ce consta in
posibilitatea detinatorului unui lucru mobil sau imobil al altuia de a refuza
restituirea acelui lucru catre proprietar, pana cand nu i se plateste creanta nascuta
in lagatura cu lucrul respectiv.
2.2.". I#. Dr sub civ pure si simple si dr sub civ afectate de modalitati
$) Dreptul subiectiv civil pur si simplu este acela care confera ma&ima certitudine
titularului sau, deoarece nici e&istenta si nici e&ercitarea lui nu depind de vreo
imprejurare viitoare. -n asemenea drept poate fi e&ercitat de indata ce s%a nascut,
neconditionat.
') dreptul subiectiv civil afectat de modaltati este acela care nu mai ofera deplina
siguranta titularului, in sensul ca e&istenta lui sau e&ercitarea lui depinde de o
imprejurare viitoare, certa sau incerta.
2.3.2. $rincipiile e%ercitarii dr sub civ si abu&ul de drept
2&ercitarea dreptului sub civ este guvernata de urmatoarele principii:
% dreptul sub civ trebuie e&ercitat cu respectarea legii si moralei
% dreptul sub civ trebuie e&ercitat in limitele sale e&terne, atat de ordin material cat
si de ordin juridic
% dreptul sub civ trebuie e&ercitat in limitele sale interne, adica numai potrivit
scoplui economic si social in vederea caruia este recunoscut de lege
% dreptul subiectiv trebuie e&ercitat cu buna credinta.
Prin abuz de drept civil se intelege e&ercitarea unui drept sub civ cu incalcarea
principiilor e&ercitarii sale.
3rice abuz de drept presupune doua elemente constitutive, si anume: %
un element subiectiv, ce consta in e&ercitarea cu rea%credinta a dreptului subiectiv
civil. % un
element obiectiv, care consta in deturnarea dreptului sub civ de la scopul pentru
care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala, faptul savarsit neputand fi
e&plicat printr%un motiv legitim.
4anctionarea abuzului de drept consta, de regula, in refuzul concursului fortei de
constrangere a statului, in sensul ca organul de jurisdictie, constatand ca este in
prezenta e&ercitarii abuzive a unui dr sub civ, nu va admite cererea titularului
acelui drept.
3. 'bligatia civila (notiune
3.! 3bligatia civila indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a
avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, care poate
consta in a da, a face sau a nu face ceva is care, in caz de nevoie, poate fi impusa
prin forta coercitiva a statului.
3bligatia civila presupune, intotdeauna, o in datorire a subiectului pasiv, care
prezinta urmatoarele trasaturi:
% indatorirea subiectului pasiv consta intr%o conduita corespunzatoare conduitei pe
care o poate avea subiectul activ.
% indatorirea subiectului pasiv poate consta intr%o actiune sau, dupa caz, intr%o
abtinere
% in caz de nevoie, indatorirea poate fi impusa subiectului pasiv prin forta
coercitiva a statului
3.2 Clasificarea obligatiior civile
3.2.1.$reci&ari introductive: Clasificari ale obligatiilor civile:
% in fuctie de obiectul lor obligatiile civile sunt: a) oblig de a da, de a face si de a
nu face; b) obligatii pozitive si obligatii negative; c) obligatii de rezultat si
obligatii de mijloace
% in raport cu sanctiunea ce asigura respectarea lor, obligatiile civile se clasifica in
a)obligatii civile perfecte si b)obligatii civile imperfecte.
% a)obligatii simple si b)obligatii comple&e
% a)obligatii civile obisnuite si obligatii scriptae in rem (denumite si obligatii
opozabile si tertilor) si propter in rem (numite si obligatii reale)
3.2.2. 'bligatii de a da( de a face si de a nu face
$) 3bligatia de a da indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real
') 3bligatia de a face indatorirea de a e&ecuta o lucrare, de a presta un serviciu
sau de a preda un lucru, deci in general orice prestatie pozitiva in afara celor ce se
incadreaza in notiunea de ,,a da5. (obligatia de a preda bunul donat).
() 3bligatia de a nu face indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o
actiune sau de la anumite actiuni
3.2.! 'bligatii de re&ultat si obligatii de mijloace
$) 3bligatiile de rezultat (numite si obligatii determinate) sunt acele obligatii
care constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat, deci
caracterisic acestor obligatii este faptul ca obligatia este strict precizata sub
aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu%si indatorirea ca,
desfasurand o anumita activitate, sa atinga un rezultat bine stabilit.
') 3bligatiile de mijloace (numite si obligatii de diligenta sau obligatii de
prudenta si diligenta) sunt acele obligatii care constau in indatorirea debitorului de
a depune toata staruinta pentru atingerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la
insusi rezultatul preconizat.(medicul, avocatul)
3.2.". 'bligatii civ obisnuite( obligatii scriptae in rem si obligatii propter rem.
$) 3bligatia civila obisnuita aceea care incumba debitorului fata de care s%a
nascut, in alte cuvinte, urmeaza a fi e&ecutata (sau, dupa cum se mai spune, este
opozabila) 6intre parti5, ca si dreptul de creanta. 7ajoritatea obligatiilor civile este
formata din asemenea obligatii.
') 3bligatia scriptae in rem (numita si obligatie opozabila tertilor) se
caracterizeaza prin aceea ca este strans legata de un lucru, astfel incat creditorul isi
poate realiza dreptul sau numai daca titularul actual al dreptului real asupra
lucrului respectiv va fi obligat sa ii respecte acest drept, desi nu a participat direct
si personal la formarea raportului obligational. $sadar, obligatia scriptae in rem
este acea obligatie care se naste in legatura cu un lucru si care isi produce efectele
si asupra unei terte persoane care dobandeste ulterior un drept real asupra lucrului
respectiv c+iar daca aceasta persoana nu a participat in vreun fel la nasterea rap jur
civ ce are in continut acea obligatie.
() 3bligatia propter in rem (numita si obligatie reala) este indatorirea ce
incumba, in temeiul legii sau c+iar al conventiei partilor, detinatorului unui lucru,
pentru ratiuni precum: protectia unor lucruri de importanta nationala, e&istenta
unor raporturi de buna vecinatate.
3.2.). 'bligatii civile perfecte si obligatii civile imperfecte
$) 3bligatia civila perfecta acea obligatie care se bucura integral de sanctiunea
juridica, in sensul ca, in caz de nevoie, creditorul poate obtine concursul fortei
coercitive a statului pentru e&ecutarea ei. (ele mai multe intra in aceasta categorie.
') 3bligatia civila imperfecta (numita si obligatie naturala) este acea obligatie
(tot juridica, iar nu morala), a carei e&ecutare nu se poate obtine pe cale silita, dar,
in masura in care ar fi e&ecutata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu
are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei (contractul de joc1prinsoare)