Sectiunea III: Proba rap jur civ concret

Subsectiunea IV: Marturisirea

1.1.Definirea marturisirii: Marturisirea poate fi definita ca fiind recunoasterea de
catre o parte a unui fapt pe care partea potrivnica isi intemeiaza o pretentie sau o
aparare si care este de natura sa produca impotriva autorului ei consecinte juridice.
Pentru ca recunoasterea unui fapt litigios de care o parte sa constituie o marturisire,
nu este necesar ca autorul acesteia sa o fi facut cu intentia de a putea fi folosita
impotriva sa, fiind suficient ca recunoasterea sa fi fost facuta voluntar si ca din
cuprinsul ei sa se desprinda aceasta posibilitate. Trebuie insa ca recunoasterea sa
rezulte in mod neindoielnic din delaratia partii, sa fie clara si precisa.
1.2.Natura juridica a marturisirii: este mixta, in sensul ca marturisirea reprezinta,
in primul rand, un mijloc de proba, dar si un act de dispozitie a partii ce o face, care
insa, in principiu, nu este obligatoiu pt judecator, ci, dimpotriva, trebuie sa fie
primit de acesta.
1.3.Feurie marturisirii: Marturisirea poate fi extrajudiciara sau judiciara.
a) Marturisirea extrajudiciara este cea facuta in afara judecatii procesului in care se
foloseste aceasta proba. Martu. extrajudi. poate sa fie scrisa sau verbala. Prezinta
caracterul unei marturisiri extrajudiciare scrise: declaratia partii intr-o cerere
adresata unui organ de stat, recunoasterea facuta intr-un testament,etc. Potrivit
art.!"#. $.civ. %marturisirea extrajudiciara verbala nu poate servi de dovada cand
obiectul contestatiei nu poate fi dovedit prin martori%. Marturisirea extrajudiciara
verbala facuta in fata altei instante sau a altui organ de stat, daca este consemnata in
scris, poate fi folosita in orice proces.
b) Marturisirea judiciara este aceea obtinuta in cursul judecatii, in fata instantei,
prin intermediul interogatoriului, dar poate fi facuta si fara a fi provocata, deci
spontan, inscriindu-se apoi in inc&eierea de sedinta. 'u este necesar ca marturisirea
sa fie facuta in prezenta celeilalte parti pentru ca ea sa fie considerata o marturie
judiciara. (xista doua conditii ce trebuiesc implinite pentru a putea socoti o
marturie ca fiind judiciara: marturisirea trebuie facuta in c&iar procesul in care este
invocata ca mijloc de proba si trebuie facuta inaintea instantei de judecata. Marturia
judiciara provocata )obtinuta prin interogatoriu) se clasifica in simpla, calificata,
sau complexa). Marturisirea este simpla atunci cand partea c&emata la interogatoriu
recunoaste, fara rezerve si adaosuri, faptul pretins de adversar. Marturisirea
calificata contine o recunoastere a faptului alegat de partea care a propus
interogatoriul, insa se adauga anumite elemente sau imprejurari in legatura directa
cu acest fapt si anterioare sau concomitente acestuia, care ii sc&imba consecintele
juridice. Marturisirea complexa contine o recunoastere a faptului pretins de partea
adversa, insa cu adaugarea unui alt fapt, in legatura cu cel recunoscut si ulterior
acestuia, care tinde sa diminueze sau sa ani&ileze efectele juridice ale faptului
marturisit.
2.!aracteree si admisibiitatea martuisirii
2.1.!aracteree marturisirii:
- este un act juridic unilateral
- este un act juridic de dispozitie
- este un act juridic personal
- constituie un mijloc de proba impotriva autorului ei si in favoarea celui care isi
intemeiaza pretentia sau apararea pe faptului marturisit.
2.2.!onsecintee juridice ae caractereor marturisirii:
a"Marturisirea poate fi facuta numai in legatura cu drepturile de care partea poate sa
dispuna* b"vointa celui care face recunoasterea trebuie sa fie constienta si libera,
marturisirea neavnad valoare daca a fost data sub imperiul vilentei, starii de
nebuniei, betiei sau &ipnozei*c" cel care face o marturie trebuie sa aiba capacitatea
necesara pt inc&eierea actelor juridice de dispozitie*d" fiind un act juridic unilateral,
marturisirea isi va produce efectele fara a fi nevoie sa fie acceptata de cealalta parte
si este irevocabila* e"marturisirea, ca un act juridic personal si de dispozitie, nu
poate fi facuta decat de titularul dreptului sau de un mandatar cu procura speciala*
f"marturisirea trebuie sa fie expresa, neputand fi dedusa tacit din tacerea partii.
2.3.#dmisibitatea marturisirii: +n principiu, marturisirea este admisibila in toate
materiile. (a ', este admisibila:a" cand este expres pro&ibita de lege*b" daca prin
admiterea marturisirii s-ar eluda dispozitii legale imperative*c" cand prin admiterea
marturisirii s-ar putea ajunge la pierderea totala sau partiala a unui drept la care nu
se poate renunta sau care nu poate fi obiectul unei tranzactii* d" daca legea cere ca
unele fapte juridice sa fie dovedite numai prin anumite mijloace de proba.
$.Probema indivi%ibiitatii marturiei judiciare: Potrivit art.!"- $.civ.
marturisirea )judiciara) nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui care a
marturisit, consacrandu-se astfel regula indivizibilitatii marturisirii judiciare.
&.Irevocabiitatea marturisirii: .iind un act de vointa unilateral,marturisirea este
in principiu irevocabila. +n mod exceptional, autorul unei marturisiri judiciare poate
sa o revoce daca va proba ca a facut-o din eroare de fapt. /ar, pentru a putea reveni
asupra marturisirii judiciare, cel care a facut-o trebuie sa dovedeasca eroarea de fapt
in care s-a aflat, dovada care poate fi facuta prin orice mijloc de proba. 'umai
eroarea de fapt este susceptibila de a fi o cauza de revocare a marturisirii judiciare,
nu insa si eroarea de drept.
'.Forta probanta a marturisirii: Marturisirea este trecuta in randul dovezilor de
drept comun, putand fi combatuta prin proba contrara, facuta prin orice mijloc de
proba admis de lege, iar judecatorul poate sa inlature motivat recunoasterea unei
parti, daca, din ansamblul probelor administrate in cauza, isi formeaza convingerea
ca marturisirea respectiva nu corespunde adevarului. +n practica, marturisirea, atat
cea judiciara cat si cea extrajudiciara, reprezinta o proba destul de importanta pentru
a sprijini o &otarare. /aca dpdv al legii, forta probanta a marturisirii judiciare este
egala cu cea a marturisirii extrajudiciare, de multe ori, in practica, marturisirea
judiciara are o putere de convingere mai mare.