Sunteți pe pagina 1din 2

Cap.

V: Principiile dreptului:
1.Notiunea principiilor fundamentale ale dreptului
Principiile de drept sunt ideile conducatoare ale continutului tuturor normelor juridice. Ele au
un rol constructiv cat si unul valorizator pentru sistemul de drept, in sensul ca ele cuprind
cerintele obiective ale societatii. Rolul constructiv al principiilor dreptului este subliniat in
relatia specifica momentului crearii dreptului; acest moment este marcat atat de influenta
traditiei, cat si a inovatiei. Traditia, in planul tehnicii juridice, propune vechile sale modele, iar
novatia tinde sa impuna alte modele, adecvate necesitatilor momentului in care se realizeaza
reglementarea. In acest sens, principiile geneale ale unui sistem constituie ansamblul
propozitiilor directoare carora le sunt subordonate atat structura, cat si dezvoltarea sistemului.
Orice principiu este un inceput in plan ideal; el poate fi, de asemenea, o sursa, o cauza de
actiune. Principiile generale ale dreptului imbratiseaza un mare numar de cazuri concrete, ele
rezuma fie aprecierile individuale ale relatiilor juridice, fie elementele lor de drept. Rolul
principiilor de dr. este subliniat mai intai in relatia specifica procesului de creatie legislativa.
2. Delimitarea principiilor dreptului
a) E!ista o anumita corelatie intre principiile fundamentale ale dr si categoriile juridice.
"ceasta corelatie consta in aceea ca respectivele concepte si categorii juridice servesc ca
elemente de mijlocire pentru principiile fundamentale ale dreptului, iar acestea, la randul lor,
dau continut concret categoriilor juridice.b) Principiile generale de drept se delimiteaza de
normele pozitive ale dreptului. #reptul este prin definitie o ordine normativa, dispunand de
forme de realizare cu totul specifice fata de toate celelalte norme sociale.c) Principiile generale
se deosebesc si de a!iomele, ma!imele si aforismele juridice. "cestea reprezinta mici sinteze,
cu un grad de cuprindere mult mai mic decat principiile generale si cu un rol limitat in
interpretarea fenomenului juridic. Ele rezulta din e!perienta si din traditie. $azele lor se afla in
dreptul roman.
3. Originea principiilor dreptului:
4. Importanta teoretica i practica a tudierii principiilor dreptului:
Principiile generale sunt prescriptiile fundamentale care canalizeaza crearea dreptului si
aplicarea sa. Ele sunt strabatute de o dubla dialectica e!terna si interna. #ialectica e!terna
priveste dependenta principiilor de ansamblul conditiilor sociale, de structura societatii in
ansamblu. #ialectica interna a princip dreptului priveste ansamblul legaturilor interne
caracteristice sistemului juridic, interferentele partilor sale componente. In privinta utilitatii
practice a studiului principiilor generale ale dreptului problema merita atentie din cel putin %
motivea) princip dr traseaza linia directoare pentru sistemul juridic. &ara ele dr n'ar putea fi
conceput. In acest sens, principiile de drept e!ercita o actiune constructiva, ele orienteaza
activitatea legiuitorului; b) princip generale au un rol si in administrarea justitiei.
!. Pre"entarea analitica a principiilor generale ale dreptului:
#: #igurarea ba"elor legale de functionare a tatului:
Principiul asigurarii ( a statului constituie premisa e!istentei statului de drept. )aracteristiac
fundamentala a statului de drept o constituie, in aceasta lumina, cucerirea pe cale legala a
puterii si apoi e!ercitarea sa in conformitae cu cerintele legalitatii, ceea ce implica si simtul
compromisului, adica recunoasterea legitimitatii partiale a argumentelor celorlalti.
$: Principiul librtatii i al egalitatii:
Intr'o societate democratica statul garanteaza juridic si efectiv libertatea si egalitatea
indivizilor, adica procedeaza la propria sa limitare. #imensiunile, demersurile in care omul
poate sa se miste dupa bunul sau plac sunt fi!ate de catre puterile publice, in conformitate cu
scopurile pe care ele insele si le'au propus sa le atinga, intr'un sistem politic pluralist.
*ibertatea este substanta si determinarea dreptului, iar sistemul dreptului este domeniul
libertatii infaptuite. +u poate e!ista egalitatea decat intre oameni liberi si nici libertate decat
intre oameni a caror egalitate e consfintita juridic. Egalitatea priveste echilibrul vietii iar
libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti. *ibertatea este una singura,
dar caile sale de e!primare sunt numeroase libertatea religioasa, lib cuvantului, lib. presei.
C: Principiul reponabilitatii:
Responsabilitaea insoteste libertatea. Resp este un fenomen social; ea isi e!prima un act de
angajare a individului in procesul integrarii sociale. *ibertatea omului se infatiseaza din ,
puncte de vedere libertatea in raport cu natura, libertatea in rap cu societatea si libertatea
omului in raport cu sine insusi. )oncepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de
rezultatele actiunii sociale ale omului, se admite faptul ca actiunea sociala este cadrul
nemijlocit de manifestare a responsabilitatii si ca libertatea este o conditie fundamentala a
responsabilitatii. &iind strans legata de actiunea omului, resp. apare ca fiind intim corelata cu
sistemul normativ.+ivelul si masura responsabilitatii sunt apreciate in functie de gradul si
continutul procesului de transpunere constienta in practica a prevederilor normelor sociale.
D: Principiul ec%itatii i al &utitiei:
"ctiunea principiului echitatii priveste atat activitatea legiuitorului, cat si activitatea de
interpretare si aplicare a dreptului. -ustitia .sora romana a lui #i/e0 reprezinta acea stare
generala ideala a societatii, realizbila prin asigurarea pentru fiecare individ in parte si pentru
toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor lor legitime. Prin finalitatea sa, justitia se
situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, intrucat
ea intruchipeaza virtutea moralaa fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala.