Frontierele, identitatile si tranzitiile multiple in R.

Moldova
Articolulul de fata isi propune sa analizeze unele aspecte ale tranzitiei moldovenesti apelind la
modelele oferite de literatura de specialitate. De asemenea se va apela la un alt factor mai putin
utilizat in literature occidentala factorul identitar insa foarte important pentru a intelege
dificultatile si lentoarea cu care se desfasoara procesele de tranzitie in spatiul post sovietic, in
incercarea unor societati, dar si statalitati relative tinere precum cea a Republicii Moldova, de a se
debarasa de sechelele experientei totalitare care mai marcheaza inca pasirea acestui stat spre o
consolidare democratica ireversibila.
Analiza este divizata in trei parti, developind pe rind contextul in care frontierele, factorul identitar
si tranzitia postcumunista, reprezinta elemente distincte, dar care necesita o abordare sisitemica.
Frontierele
De obicei litertura Occidentala dedicata procesului de tranzitie de pina la mijlocul anilor !!" ai
secolului trecut, evidentia doua etape prin care trebuiau sa treaca tarile recent scapate de regimurile
de guvernare autoritare din America #atina si $uropa de %ud, pentru urma modelul de guvernare
occidental democratic, mai exact democratizarea si marketizarea & trecerea la sistemul economiei
de piata'.
Atunci cind s(a purces la analiza tranzitiei post(comunista din statele in unele din fostele state ale
blocului socialist, s(a acceptat un al treilea factor edificarea statatlitatii, admitindu(se ca pe linga
procesele de democratizare si mar)etizare, statele post comuniste au mostenit institutii birocratice
slabe, ineficiente care trebuiau reformate & *laus Offe, citat de +aras ,uzio ,, +ransition in -ost(
*ommunist %tates. +riple or /uadruple 01 in Politics: 2001 vol. 21(3), pag. 23'. Astfel conceptul
de ,,triple transition1 era aplicat unor state din $uraopa *entrala si de $st cu omogenitate etnica
inalta ca -olonia, 4ngaria , *ehia unde integrarea minoritatilor etnice in programele de incluziune
societala au decurs neproblematic.
O situatie mai specifica a fost cea a unor tari din spatiul post sovietic sau ex iugoslav & 5osnia,
Macedonia, %erbia' care aveau in componenta lor un intreg mosaic de minoritati ce impataseau
diferite identitati entice, cuturale, religioase, lingvistice, cunoscind in istoria lor recentata, trasari si
retrasari ale granitelor astfel incit frontierele entice lingvistice si culturale nu au coincis adesea cu
granitele administrative, trasate arbitrar sau sub imperiul dictatelor internationale.
*onstituind zone cu coeziune morfopolitica fragile, pentru a explica particularitatile tranzitiei
tarilor balcanilor si din arealul Marii 6egre, la cei trei factori enumerati anterior, +aras ,uzio mai
adauga unul, cel identitar . Autorul a formulat ipoteza conform careia ,,cu cit mai inalta era
pluralitatea culturala, lingvistica, religioasa in aceste state imature, cu atit mai dificila va fi
tranzitia spre democratie1 &Kuzio, pag. 2!'. Desigur aici s(ar putea comtraargumenta cu faptul ca
Albania si Armenia sunt tari cu grad de omogenitate etnica inalt, insa modelul lui ,uzio se refera la
4craina si face trimitere doar la unele tari din 5alcanii de 7est si in acelasi timp nu la intregul
spatiu post sovietic. Am considerat insa ca el se preteaza adecvat si situatiei din Republica Moldova
mai intii pentru ca conflictele din %udul si $stul Republicii dincolo de factul politic au si o
componenta identitara, iar apoi este foarte dificil sa faci o sociologie distincta a ceea ce se numeste
identitate moldoveneasca.
%intetizarea facuta de +aras ,uzio conceptilui de natiune in mai ales in procesul tranzitiei
postcomuniste este foarte semnificativa :,, atiunea genereaza putere colectiva, creeza un ,,noi!
( unitate, legitimitate, permanenta), permite mo"ilizarea si reprezentarea, motiveaza poporul gata
sa faca cele mai inalte sacrificii pentru comunitatea politica ...# presupusa natiune intr$o
democratie li"erala relama recunoasterea unor frontiere,8a unui n.a9 popor care constituie
comunitatea politica dinauntrul frontierelor si care nu contesta e%istenta lor.! &,, +he national
factor in 4)raine :uadruple transition1 &ontemporar' Politics, vol.2, nr.;, ;""", pag <<'.
De altfel identitatea si frontierele conform a"ordarii constructiviste a relatiilor internationale sint
organic correlate intre ele fiind ,, mutual constitutive1 &6ortautas , ,estutis ;""=. ="(=; '. >dentitatea
este ceea ce trebuie de securizat, iar securitatea devine un element cheie al prezervarii identitatii.
#ogica identitatii ar reclama existenta unor hotare, linia separatoare intre ,,noi1 si ,,ei1. Aceasta
dilema a securitatii poate disparea doar daca linia separatoare dintre ,,sine1 si ,,celalalt1 devine un
punct de contact, dispare ca urmare a crearii unei identitati colective.

5arr? 5uzan specifica de altfel in lucrarea sa ,, Popoarele, statele si teama! ca imposibilitatea
solutionarii problemelor interne pe cale politica le plaseaza automat pe agenda problemelor de
securitate nationala. >n cazul Republicii Moldova, care ne intereseaza aici, problema identitara
capata prin urmare o importanta deosebita , referindu(se la insasi viabilitatea si existenta RM ca stat.

Disputele privind problema identitatii s(au dat deopotriva in mediul academic, dar mai ales in cel
politic fara a se ajunge pina in prezent la o apreciere consensuala a acestei dileme.
-entru Republica Moldova problema in sine are mai multe laturi . -e de o parte lipsa unui tratat de
frontiera cu Romania o face vulnerabila fata de o amenintare imaginara externa, care pe linga lipsa
unui accord politic de baza au determinat autoritatile de la *hisinau sa devina suspicioase asupra
intentiilor reale ale 5ucurestiului, desi Romania a fost prima tara care a recunoscut independenta
Republicii Moldova. -e de alta parte desi exista un tratat politic de baza intre Republica Moldova si
@ederatia Rusa, Rusia recunoscind suveranitatea Moldovei in limita granitelor fostei R%%M,
suportul direct si camuflat pentru cauza separatismului transnistrean, tradeaza intentiile sale de ,,
prietenie1 si recunostere a unei Moldove integre, scotind in evidenta reala amenintare externa.
Diagnosticata geopolitic problema frontierei si implicit a identitatii sale, pune Republica Moldova
intr(o situatie si mai dificila. Orice tratare de geopolitica serioasa distinge frontierele politice de cele
geopolitice. -rimele separa statele, fiind fixe vizibile fizic, ultimele sunt invizibile. delimitind spatii
culturale, politice sau economice. >ndiferent ca sunt imaginare sau reale, frontierele sunt legate
indispensabil de chestiunea securitatii. >n literartura de specialitate relatia granite de stat(frontiera
geopoplitica opereaza cu trei variabile.
( atunci cind granita de stat corespunde cu frontiera geopolitica & @inlanda. %uedia'A
( cind frontiera geopolitica depaseste granite de stat & cazul Rusiei, %4A'A
( cind frontiera geopolitica se afla in interiorul statului &cazul Moldovei, Macedoniei'.
>n cazul Moldovei din punct de vedere al dreptului international granite estica se afla la hotarul cu
4craina, de facto se afla pe 6istru. Din punct de vedere economic nu exista o omogenitate a
geografiei economice in toata tara, *hisinaul fiind unicul centru insufletit de activitate economica
& desigur cineva ar putea replica ca Ribnita si +iraspolul sunt centre economice, dar ne intrebam cit
venit are bugetul Repulicii Moldova din activitatile economice de acolo'. Din punct de vedere
cultural frontiera ocoleste Bagauzia. Astfel in loc sa uneasca, aceste frontiere despart, in loc sa
edifice o unitate colectiva, ele provoaca separatisme colective.
-unctul nodal al problemei il constituie lipsa unui proiect identitar colectiv construit pe principii
societare, lipsa care continua sa alimenteze sentimentele de insecuritate reale si imaginare.
Factorul identitar
*onsideram ca sub aspect identitar problema are doua dimensiuni. primo ( lipsa unei identitati
consenuale civice interne, secundo ( Moldova nu este ferm angajata in edificarea identitatii sale
colective europene.
#a capitolul dezbaterii identitatre interne, cliCeele Ci gDndirea stereotipico(doctrinarE combinatE cu
un soi de melancolism romantic, DmpiedicE tratarea acestei probleme Dntr(un mod matur. $ste foarte
dificil sE nu atingi anumite predispoziFii emoFionale Dntr(o abordare non(conflictualE a respectivei
probleme. >n cartea sa recenta (tatalitatea Poporului )oldovenesc &;""=. G!G' 7ictor %tepaniuc
face trimitere aprobator la un silogism al publicistului 7iorel Mihail.
,,1. (* zicem c* +n ,epu"lica )oldova s$ar fi legiferat termenul de limba romn. 2. -up* aceasta
imediat va urma fireasca +ntre"are: care este numele vorbitorilor de limb romn? Romni,
desigur! 3. n ce ar ar trebui s triasc toi romnii? n Romnia, desigur! .. &oncluzia:
Republica Moldova este un stat artificial, fiindc e locuit de romni1. >n ultima instanta autorul
recunoste ca ,, nu exista si nici nu pot exista deosebiri intre limbile moldoveneasca si romana1
&ibidem, p. <;G'. *u toate acestea ,, limba romaneasca si cea moldoveneasca srvesc drept semne
distinctive a doua natiuni aparte1 &ibidem, p. <"H'. *eea ce se incearca a legitima, din cite observam,
este incercarea de a face inseparabila denumirea limbii de cea a poporului. Or, argumentul este lipsit
de substanta din cauza precedentelor deja existente. $xemplul care il aducem aici este cel al %4A, ai
carei cetateni se definesc drept popor american, care insa vorbeste limba engleza, adica limba
literara. Diferentele ,, de ordin ortopeic si lexical1 despre care se vorbeste aici nu pot acredita ideea
unei alte limbi, cea moldoveneasca, ori aceste diferente exista si in limbajul folosit de americani ca
de altfel si in regiunile istorice ale Romaniei. -roblema nu este CtiinFificE, ci politicE. %unt o mulFime
de exemple cDnd o singurE limbE are douE sau mai multe denumiri. ,laus Ieitmann aduce
exemple ,, in care o singura lim"a are doua glotonime, unul din ele fiind aplicat doar pentru o parte
a ariei acesteea. &a paralele am adus valenciana fata de catalana, flamanda fata de neerlandeza!
&Ieitmann !!3. H<'.
>n acelasi timp nu putine au fost vocile care continua sa conteste statalitatea Republicii Moldova
din interior. +ermeni precum ,,faliment geopolitic1 sau ,,constructie pasagera1 sau mai nou ,,failed
state1 , pe linga faptul ca pot fi usor demontate argumentativ& dar nu acesta este scopul nostru aici'
fiind usor fortate, submineaza increderea minoritatilor etnice in posibilitatile Republicii Moldova ca
stat.
*el mai mare grup etno(cultural Dl reprezintE ucrainenii, &!3! . <JA ;""< . 3,<J'. -DnE Dn
prezent, ucrainenii au fost cel mai puFin mobilizat grup din punct de vedere politic Dn comparaFie cu
alte grupuri. Al doilea grup, dupE mErime, este cel al ruCilor &!3!. GJA ;""< . =,3J'. Aici
converg problemele morfopolitice. DeCi se Ctie cE +ransnistria este rodul unor chestiuni de ordin
politic, de ordin extern , trebuie sE fim de acord cE Ci elementul etnic a avut repercusiuni negative
asupra situaFiei conflictuale.
Daca initial miscarea de eliberare nationala de la sfirsitul anilor !3" ai sec. KK a permis
inlocuirea unui sistem de valori cu altul, prin emaniciparea grupului cultural majoritar
romaniiLmoldovenii fata de marginalizarea si opresiunea sovietica& %ofrans)? ;"". "', apoi pentru
grupul rusolingv, dipariatia 4R%% i(a privat de autodefinirea lor etno(culturala.
Daca catre momentul disolutiei 4R%%, 3"J din georgieni si moldoveni considerau ca patria lor
este Beorgia sau Moldova, atunci H"J din rusi declarau ca patria lor nu este Rusia ci 4R%%
&,?mlic)a ;""". 2<, nota 2"'. %ituatia este explicabila. >n perioada postbelica rusilor li se garanta in
orice republica sovietica servicii sociale, institutii, scoli, media in limba rusa fara a se simti drept
minoritate imigranta. Desi in toate republicile sovietice limba rusa era limba obligatorie in scolile
pentru bastinasi, copii de militari rusi ca si majoritatea rusilor in general nu erau obligati sa
insuseasca limba din republica in care se stabileau. 7ladimir -utin nu ezita sa aminteasca in fiecare
an cu ocazia unor intilniri televizate in dialog cu cetatenii rusi, ca disparitia 4R%% a fost o catastrofa
geopolitica, care a lasat in afara Rusiei peste ;= mln. de etnici rusi.
>n momentul in care 4niunea %ovietica s(a dizolvat, in noile state independente promovarea unor
reforme cultural lingvistice au devenit foarte nepopulare, mai ales in tari ca #etonia, $stonia si
Moldova cu importante minoritati ruse in structura demografica. Desi in primile doua s(au evitat
conflicte civile & probabil si ca urmare a presiunii americane asupra Rusiei', apoi in cazul Moldovei
bilbiiala la nivelul conducerii de atunci, febra unionista, speculate cu usurinta de o Rusie nestinjenita
de vreo alta putere din exterior, ajungindu(se in cele din urma la doua focare de separatism in sudul
si estul tarii ca masuri in extremis de autoprzervare a propriilor identitati.
Mn timp ce se duc adevErate lupte de culise pentru denumirtea limbii, populaFia de fapt nu o
cunoaCte. Aici trebuie sE ne concentrEm eforturile. Mai mult ca atit, alolingvii nu vor mai avea
atitudini sarcastice doar atunci cind se va vorbi o limba literar corecta. Astfel s(ar motiva Ci grupurile
etno(culturale de a DnvEFa limba majoritEFii. 4n multiculturalism autentic nu poate fi obFinut decDt Dn
cazul cDnd cel puFin jumEtate din minoritari vor cunoaCte limba moldoveneascELromNnE. -lus la
aceasta, este nevoie sE DncurajEm grupurile etno(culturale sE deprindE propria limbE maternE.
#a de(a doua dimensiune a identitatii pe care am identificat(o aici, cea externa europeana si care de
asemenea si(a pus amprenta pe procesul tranzitiei, lucrurile nu sunt deloc mai simple ca in primul
caz. Oricare din cazurile tarilor integrate recent in 4$ poate fi instructiv pentru RM, liderii de opinie
facind mereu aluzie, nu cu putine argumente, la +arile 5altice. *onsideram ca exemplul este valabil
doar de perspectiva actorilor interni & grupuile de presiune, liderii politici' care s(au angajat hotarit in
ancorarea europeana a propriilor tari, desi suportul popular s(a dovedit a fi moderat, de la ;HJ la
=<J , intre !!=(!!!, atit pentru 6A+O cit si pentru 4$, in toate cele trei +ari 5altice & Ausra -ar)
;""=. ;G3'. Din perspectiva sustinerii internationale nu trebuie sa uitam ca Moldova a avut o atentie
net inferioara in demersurle sale incepind cu recunoasterea si consolidarea statalitatii, si pina la
pretentiile sale europene modeste, comparativ cu aceste state nordice.
Modelul teoretic propus de #evits)? si Oa? linkage si leverage( ar putea sa justifice oarecum
nivelul succeselor pe calea democratiei si reformelor. Astfel acestia sutin ca cu cit nivelul presiunii
&leverage' si legaturilorL relatiilor &lin)age' cu 7estul este mai mare cu atit mai multe sanse exista
pentru ca tarile tinta sa urmeze calea spre modelul Occidental de modelare a instititiilor, libertatilor
democratice si edificare a statalitatii.
7ulnerabilitatile fata de presiunea externa &leverage' pot include conditionalitatte politica sau
masuri punitive, presiune diplomatica si interventie militara. %uccesul acestora depinde de marimea
satului tinta, aflarea sa printre prioritatile de politica externa ale 7estului, existenta unui hegemonL
alt jucator alternativ capabil sa opuna rezistenta. Moldova, era un stat mic in care se putea interveni
oricind sub diferite pretexte, ceea ce s(a si facut, doar ca nu a intervenit 7estul ci Rusia. Apoi
Moldova a fost sacrificata unor prioritati economice si de securitate& ca intregul 5azin al Marii
6egre de altfel' cum au fost Orientul Mijlociu, 5alcanii, $uropa *entrala. Despre jucatorul
alternativ, comentariile sunt de prisos.
#egaturile sunt definite de autori & #ucan, Oa? ;""= . ;;' ca fiind ,,densitatea contactelor unei
tari cu (/0, /1, cu institutiile multilaterale #ccidentale 1. %e au in vedere aici legaturile
economice, care includ credite, investitii, asistenta. >n Moldova asistenta a avut un caracter pur
tehnic &+A*>%', Moldova a pierdut valul european de investitii care a navalit asa numita ,,6oua
$uropa1 & intre !!3(!!!, tarile 5altice au avut >%D intre mrd ,= mrd euro fiecare &Daianu
;""<. ;<G'. *reditele care au fost imprumutate au fost prost gestionate, Moldova avind pina si
proleme cu achitarea cotizatiei anuale de citeva mii de P la O64 & astfel incit ,,oferta1 pe care o
facea 7asile +arlev in intilnirea sa cu ambasadorii Moldovei din ;""= si anume ( ca Moldova sa
gazduiasca sediile unor organizatii internationale de prima importanta, sau sa organizeze conferinte
internationale la fel de importante, dar bineinteles pe banii Occidentului, ramin a fi cel putin joviale'.
%e au in vedere legaturile geopolitice , adica cele cu organizatile, aliantele si guvernele
Occidentale, iar Moldova nu este memebra deocamdata a vreunei organizatii sau aliante cu
vizibilitate internationala, iar la capitolul parteneri strategici, are nevoie mai intii de credibilitate..
#egaturile comunicationale & cooperare transfrontaliera, retele de internet, aparitai in mass(media
Occidentala' reprezita o alta dimensiune importanta , dar prost valorificata. -roiectul celor trei
$uroregiuni la care Moldova este parte esuat, >nternetul ramane inca a fi un lux pentru marea parte a
populatiei, iar in mass( media Occidentala imaginea traditional nu este printre cea mai buna. Merita
de amintit ca publicatii electronice consacrate cum ar fi 2ransitions #nline confereau Moldovei o
suprafata de "".""" )m patrati si o populatie de " mln. locuitori &tradind lipsa de interes, putin
probabil ca aceasta publicatie sa fi auzit de visurile marete ale ex( spe)erului Motpan', iar intr(un
studiu prezentat recent la o *onferinta in >stambul sub denumirea ,, )oldova: a step too far for 1/
enlargement01 &-hinnemore ;""2. <' +ransnistria se afla la est de -rut, o abordare ciudata daca
tinem cont de faptul ca Moldova este mediatizata in Occident si gratie acestui conflict . >maginea
tarii in publicatiile internationale respectabile reprezinta o aparitie foarte rara si ca urmare a
masurilor ineficiente luate de misiunile diplomatice & vezi . ,,IoQ much do our embassies cost us01
&>>' din ;""2("!(", +he Rournalistic >nvestigation *enter '.
>n fine alte doua criterii pe care le stabilesc autorii sunt legaturile cu societatea civila
transnationala care vizeaea aici retelele de O6B( uri, organizatii de partid etc. si legaturile sociale$
turismul, migratia, diaspora si mobilitatea si educarea elitelor in 7est. #a aceste doua capitole s(a
scris suficient de critic si cantitativ astfel incit ar fi innoportun sa repetam papagaliceste.
*u toate acestea se invoca de catre autoritatile de la *hisinau, copilareste aproape cu orice ocazie,
ca Moldova este parte a istoriei europene , a geogarfiei, latinitatii si crestinismului deci a identitatii
europene. Desigur argumetele ni se par corecte, dar ele nu vor mai putea justifica lipsa de progrese
facute pe plan intern. Aceste argumente sunt un dat, o stare de fapt, nu un rezultat recent. Aceste
aspecte existau mai mult sau mai putin vizibil si inaintea procesului de integrare europeana, care este
o constructie contemporana recenta. Dovezile europenitatii noastre vin de acum incolo.
Altfel nu ne(am putea explica cum un stat ca Republica Moldova, contestat de unii, supraevaluat in
sanse de altii, care trece prin atitea crize identitatare in viziunea celor dintii sau se afla deja la a treia
experienta a statalitatii in viziunea celor din urma, ar putea aspira la un proiect numit 4$, care iata
parcurge si el o criza idetitara &mai ales externa '.
Citeva elemente pe agenda tranzitiei .
Dupa cum precizam la inceput unele tari din spatiul post(sovietic s(au vazut puse in fata situatiei
de a trece prin mai multe procese de tranzitie simultan de la economie planificata la cea de piata,
de la un stat totalitar la unul descentralizat, democratic si eficient, de la lipsa societatii civile la
edificarea acesteea si de la o criza identitara, atomizata la coeziune identitara.
Daca tranzitia a inceput odata cu dobindirea independentei, apoi sfirsitul ei poate fi mai greu de
anticipat. #a nivelul constiintei colective ,,tranzitia se va incheia cind colectivitatea nu va mai vorbi
despre ea1 & Samfir ;""<. <'. +ranzitologistii opereaza insa cu un alt aparat categorial de evaluare a
democratiei si anume conceptul de democratie consolidata, care ,, la o intelegere comuna reprezinta
un proces vizibil prin care regulile, institutiile si constringerile democratiei ajung sa constituie t3e
onl' game in t3e to4n , singurul cadru legitim de urmarire si exercitare a puterii politice1 & Diamond
;""< . ;"' democratia, astfel in viziunea a doi importanti tranzitologi Ruan R. #inz si Alfred
%tepan ,,capata rutina si se internalizeaza adinc in viata sociala, institutionala si chiar psihologica1.
6icolae *hirtoaca ajunge la concluzia ca Republica Moldova se afla abia in faza stabilizarii
democratice, dupa ce a demarat un sir de reforme cu caracter liberalizator, ca premize de baza pentru
demararea procesului de democratizare a societatii. @aza stabilizarii ramane a fi una critica pentru
continuarea cu succes a reformelor, ea insa nu este ireversibila, astfel incit in locul atingerii
consolidarii democratice, datorita societatii civile slab conturate, a unui pluralism politic abia
coagulat, dar mai ales datorita fenomenului ,,captured state1, existind riscul alunecarii spre un regim
autoritar.
*onceptul ,,captured1 state reprezinda o paradigma recenta a 5ancii Mondiale si @M>, menita sa
explice :uasi esecul reformelor in multe din statele postcomuniste. >deea de baza este ca presiunea
de a adopta un curs de reforma suboptimal, deriva nu din perdantii traditionali ai tranzitiei( muncitori
disponibilizati, pensionari saraciti sau birocratie ineficienta, ci mai degraba ca o consecinta a
presiunii exercitate de cistigatorii pe termen scurt ai tranzitiei, grupari economice si politice cu
interese inguste, politicianiste si mercantile a citorva oligarhi, in dauna bunastarii generale a
populatiei &Omel?anchu) ;"". G(<'. Agentii care faciliteaza procesul de capturare sunt indivizii,
grupurile sau firmele din companiile publice sau private, care tind sa influenteze legile,
regulamentele, politicile guvernamentale in propriul lor avantaj prin mijloace ca santajul, mita,
traficul de influenta. De asemenea acestia detin sau controleaza importante mijloacele mass ( media
pentru a influenta opinia publica in directia dorita de ei si tot ei sunt interesati ca societatea civila sa
fie slab institutionalizata, iar mass media incomoda sa fie sufocata, cenzurata.
#a o analiza atenta a articolelor de investigatie din presa, se va observa de altfel ca atit in cadrul
opozitiei active, atit in cazul celei pasive, dar mai ales in cadrul partidului de guvernamint sau chiar
partidelor extraparlamentare, exista suficienti ,,capturatori1 pentru a se gasi explicatii la ,,tranzitarea
prin tranzitie1 a Republicii Moldova in scurta sa ,,statalitate pasagera1 , altfel spus la jubileul ,,celei
de(a >>>(a statalitati1 in ultimii = ani, conform metodologiei oferite de @M> si 5M.
7om mai preciza ca nivelul de capturare coreleza cu nivelul libertatilor civile existente in tarile in
tranzitie &Omel?anchu) ;"". 2'. Raportul @reedom Iouse pe anul ;""2, ofera Republicii Moldova
la capitolul drepturi politice < unitati conventionale , iar in dreptul libertati civile G, ceea ce
conform metodologiei de calcul ii confera statutul de tara partial li"era. @aptul ca in ultimii GL< ani
Moldova a ramas la acelasi nivel, dovedeste faptul ca tara nu a facut schimbari revolutionare in
ultimii doi ani de coalitie la guvernare a melanjului cromatic revolutionar.
>n efortul intelectual facut de tranzitologi se recunoaste si faptul ca ,, acolo unde provocarea
constructiei statului include diviziuni etnice sau de nationalitate semnificative.. consolidarea
democratiei este favorizata de constructia unui stat atotcuprinzator ce ofera egalitate politica tuturor
cetatenilor1 &Diamond ;""<. ;2'. Abordarea identitatilor multiple ar fi una din solutiile de
compromis propuse #inz si %tepan. #a fel ca si conceptul de frontiera , identitatile multiple nu sunt
fixe sau ,,primordiale.. ele sunt mai curind schimbatoare, construite pe baze sociale1, iar ,, daca
politicienii , sau cercetatorii din stiinte sociale nu forteaza polarizarea, multi oameni pot prefera sa
se considere ca avind identitati multiple si complementare1 & #inz , %tepan ;""= . 2;'.
Dupa mult contestata ,,*onceptie a politicii nationale de stat1 in care mai ramine inca sub semnul
intrebarii continutl sintagmei ,, neutralizare politico juridica a tentativelor de demoldovenizare1, sunt
semne fragile, deocamdata, ca formula identitatilor multiple ar fi o foaie de parcurs. ,,&ine se simte
conforta"il utiliz5nd numele de rom5n, s* ai"* dreptul s* o fac*, f*r* nici un fel de constr5ngeri din partea
statului sau din partea factorilor politici. &ine insist* s* +6i asume identitatea moldoveneasc*, inclusiv su"
aspect etnic 6i cultural, nimeni nu este +n drept s*$i impun* o altfel de identitate... ,epu"lica )oldova a aflat
cu surprindere c* compozi7ia na7ional* a cet*7enilor acestei 7*ri, dup* ultimul recens*m5nt, ar reprezenta
circa 89 la sut* moldoveni 6i circa 2 la sut* rom5ni. /n frate se recunoa6te ca moldovean, alt frate se
recunoa6te ca rom5n. &elelalte grupuri etnice, na7ionale din 7ara noastr* nu au aceast* pro"lem* identitar*.
Prin urmare a6 fi iresponsa"il, dac* a6 insista s* m* cert cu fratele meu, numai pentru c* el are o alt*
opinie!( din discursul lui >urie Rosca in cadrul seminarului :)oldova 6i ;nstitu7iile 1uro$0tlantice:
con<ugarea eforturilor1, *hisinau !(; octombrie ;""2'. *u abordari lamuritoare a venit si 7ictor %tepaniuc
. ,, (i daca ma<oritatea moldovenilor, mai degra"a sau mai tirziu, se vor considera romani, iar romanii vor
decide din nou sa$si numeasca lim"a cumva altfel, nici o putere nu este in drept sa$i impiedice sa faca
aceasta1 & %tepaniuc ;""=. <;G'.
>ntegrarea $uropeana si $uro Atlantica, care ar putea servi ca un alt indicator al finisarii tranzitiei si
consolidarii democratice ar putea solutiona si problemele identitare. @obia inoculata cetatenilor din
+ransnistria, ca de altfel si teama guvernarii comuniste din ultimii 2 ani de guvernare de 6A+O, este
nejustificata. Ori unul din criteriile politice fundamentale de aderare la aceasta organizatie este tocmai
respectarea drepturilor minoritatilor. >n ultima instanta aceasta aderare ar putea rezolva o serie importanta de
probleme, impacind simultan tranzitia, frontierele si identitatea, prima disparind, iar celelalte doua fiind
securizate.

Concluzii:
@aptul ca in Republica Moldova se speculeaza cu capitalul identitar pentru a se obtine dividente
politice, scoate in evidenta o criza de idei a actualei clase politice, sau ceea ce Adam Michni) numea
,,osificare intelectuala1, dovada acestui fapt fiind lansarea unor programe politice putin diferentiate
intre ele sau credibile si incercarea de a compensa acest handicap prin asocieri cu fantasme ale
trecutului inter sau postbelic.
Datorita retoricii populiste si disputei interne pentru patentarea ideii de integrare europeana, aceasta
risca sa se transforme dintr(o certitudine a unui proiect de viitor intr(o alta formalitate pe piata de
idei ratata. 6u se aduc deocamdata argumente clare pentru cursul de reforma ireversibil, ceea ce ne
face sa credem ca o aplicare ferma a principiilor de democratizare pe plan intern s(ar solda cu
retrogradarea din viata publica activa a unei bune parti din clasa politica actuala.
Arhitectii multiculturalismului moldovenesc nu vor putea rezolva problema identitara daca pentru
satisfacerea unei minoritati etnice vor fi sacrificate altele sau chiar mai grav majoritatea titulara.
Bibliografie:

Daianu Daniel &;""<' Pariul Romaniei. Economia noastra: reforma si integrare, a se vedea cap.>>>
accesibil la QQQ.biblioteca.ase.roLdoQnres.php0tcT2""H
Diamond, #arr? . -lattner ,Marc @. coord. &;""<' &um se consolideaza democratia , >asi. -olirom,
G=; p. A se vedea in special #arr? Diamond ,, >n cautarea consolidarii1, p. =(G3 si Ruan R. #inz U
Alfred %tepan ,, Drumul spre o democratie consolidate1, p. =(2H.
Ieitmann, ,laus &!!3'. =im"a si Politica in ,epu"lica )oldova, *hisinau
,uzio,+aras. &;""'. ,, +ransition in -ost(*ommunist %tates. +riple or /uadruple 01 in Politics, vol.
;&G', pag. 23 (HH
,uzio,+aras. &;"""'. ,,+he national factor in 4)raineVs :uadruple transition1 in Politics , vol.2, nr.;,
pag. <G(2<
,?mli)a, Oill &;"""'. ,, +eorie politica occidentala si relatii etnice in $uropa de $st1, in Polis, vol.
H, nr. ;. p. =(H; .
#evits)?, %teven. Oa?, #ucan A. &;""=' ,, >nternational #in)age and Democratization1, in >ournal
of -emocrac' , no. 3, p.20-34
6ortautas, %tat)us. ,estutis, -aulaus)as &;""2'. ,,@oreign -olic? of #ithuania. lin)ing theor? to
practice1 =ituanian ?oreign Polic' ,evie4, pag. <(3;,
http://www.lfpr.lt/uploads/File/2006/Statkus_Paulauskas.pdf
Omel?anchu), Ole)si? &;""', 1%plaining (tate &apture and (tate &apture )odes : 23e &ases of
,ussia and /kraine. *$4, 5udapest. ;H p.
-ar), Ausra . & ;""='. ,,%tarting from scratch. +he Role of #eadership in the @oreign -olic?ma)ing
of the 5altic %tates !!(!!!1, in 1ast 1uropean @uarterl', KKK>K, 6o. ;, , pag ;;!(;2=
-hinnemore, David ,, )oldova: a step too far for 1/ enlargement01 Grd -an($uropean *onference on
$4 -olitics, 5ilgi 4niversit?, >stanbul, ;(;G %eptember ;""2,
QQQ.jhubc.itLecpristanbulLvirtualpaperroomL"G.pdf
%ofrans)?, Octavian & ;""'. ,,>nterethnic Relations in Moldova. +he >mpact of $uropean
>ntegration1 *onflict %tudies Research *enter, in Aig34a' or BarrierC 23e ,epu"lic of )oldovaDs
;ntegration into 1uro$0tlantic (tructures p.3(G=
%tepaniuc, 7ictor. & ;""='. (tatalitatea Poporului )oldovenesc, *hisinau ;""=, =;" p.
Samfir, *atalin &;""<'. # analiza critica a tranzitiei. -olirom, >asi, ;"" p.
?lu% , ;<L"L;""2, din discursul lui >urie Rosca in cadrul seminarului :)oldova 6i ;nstitu7iile 1uro$
0tlantice: con<ugarea eforturilor1, *hisinau !(; octombrie ;""2.