1

i pentru c tot veni vorba despre unicitate, nu departe de Sasca Montan, la civa kilometri de
Bozovici se afl cel mai mare parc cu mori de ap din Romnia i din sud-estul Europei: Rudria
(Eftimie Murgu). Aici, pe o lungime de aproximativ 3 kilometri, albia rului Rudrica este presrat
cu un irag de 22 de mori de ap, proprietatea oamenilor. Toate morile sunt protejate de cte o
stnc masiv i sunt funcionale. n trecut au fost aproximativ 51 de mori, dar multe dintre ele au
fost distruse la inundaiile din 1955. Astfel, aceast poriune din valea Rudricii formeaz cel mai
mare complex mulinologic din sud-estul Europei.
n prima zi am parcurs traseul galeriilor suspendate (sau traseul tunelurilor)
Dup ce am traversat Nera pe un pode de cabluri groase i scnduri de lemn, am urmat marcajul
cu band roie ce continua prin cteva grdini i fnee pn la un mic grohoti, care, odat urcat,
ne duce la o crare spat n stnc ce erpuiete de-a lungul Nerei, aflat tot timpul n dreapta
noastr. Traseul este din cnd n cnd acoperit de cte o galerie (un mic tunel). Peisajul este
slbatic i deosebit de frumos. Dup ce trecem de toate galeriile poteca continu pn la podul de
beton, un punct de pornire ctre alte trasee din Parcul Naional Cheile Nerei-Beunia. Aici vedem
o tabel mare cu planul rezervaiei i traseele turistice: ctre Cheile Nerei pn la Lacul Dracului
sau ctre Lacul Ochiul Beiului i cascada Beunia.
A doua zi plecm de diminea pe cel mai lung dintre trasee: Cheile Nerei Lacul
Dracului
De ast dat, pentru a ctiga timp, o lum cu maina pe alt parte pn la podul de beton i de
aici la pas cu rucsacul n spinare pregtii cu tot ce trebuie pentru drumeie. Dup ce trecem pe
lng cantonul Cheile Nerei, unde se afl i un loc de campare, nu dup mult timp poteca se
ngusteaz i continu ca o crare spat n stnc, uneori att de ngust nct este prevzut cu
funii i lanuri de care trebuie s te ajui pentru a continua drumul pe sub care curge Nera, mai
linitit sau, uneori, mai nvalnic. Drumul continu apoi pe cealalt parte a Nerei , trecnd prin
ap pentru a-l putea continua. Peisajul este de o slbticie impresionant i nu ntlnim prea muli
turiti pe treseu. Doar spre amiaz ncepem s ne ntlnim cu brcile care fac rafting pe Nera
cobornd agale n josul apei care curge acum linitit.
Dup ce trecem de Cheile Nerei, traseul continu prin pdure pn la Lacul Dracului, un lac de un
albastru surprinztor, format prin prbuirea tavanului unei peteri. Facem aici popas, mncm,
dup care o lum pe treseu napoi. Drumul a fost lung, dar a meritat tot efortul.
Ziua a treia pornim pe treseul Ochiul Beiului Cascada Beunia
Ajungem din nou la podul de beton i de aici pornim n stnga pe un drum destul de larg. Pe
dreapta drumului curge un ru care formeaz mici sritori spectaculoase i care, n locurile
umbroase trece peste bolovani mari acoperii cu muchi verde. Trecem pe lng un alt loc de
campare, apoi pe lng o pstrvrie i dup ce mai mergem puin ajungem la Lacul Ochiul
Beiului, un lac de o culoare verde-turcoaz pe care nu o mai poi ntlni n nici un alt loc din ara
noastr, doar pe Coasta de Azur sau n insulele greceti. Ne continum apoi drumul prin pdure
pn la Cascada Beuniei. Ajuni aici, admirm stncile acoperite cu muchi verde i firicelul de
ap care curge peste ele. Aflm c fiind o var foarte clduroas, debitul cascadei este foarte mic
i c este indicat s vizitm cascada primvara, cnd este cea mai spectaculoas, apa cznd
precum un vl de mireas. Pornim napoi pe traseu. Rmnem cu gndul la culoarea incredibil a
lacului Ochiul Beiului i ne promitem c vom mai reveni pe aceste meleaguri.
PRIMA ZI (traseul pesterilor suspendate numite si "la tunel")
2


O luam pe un drumeag ce iese din sat, chiar prin spatele pensiunii, ajungem usor la un
podet din cabluri groase si traverse de lemn, podet care traverseaza Nera si se
balanseaza uneori, apoi se formeaza un scurt drum de "tara" batatorit de copitele
animalelor si ajungem apoi la o rapa in panta, pe marginile careia se vad cateva radacini
de copac iesite de sub pamant, . Continuam sa mergem spre dreapta (marcaj, o dunga
rosie verticala), avand mereu susurul sau macar imaginea Nerei in dreapta noastra,
urcam un fel de grohotis superb, bolovani sau pietricele albe aflate pe o pajiste de un
verde crud sigata! O carare ce serpuieste o vreme ne scoate la gadinile suspendate nu
ale Semiramidei", una din cele 7 minuni ale lumii antice ci la una din minunile lumii
contemporante romanesti, o carare suspendata si sapata in stanca, acoperita din cand in
cand de cate o galerie mai lunga sau mai scurta, (o adevarata mini-pestera", ce
strajuiesc si insotesc de la inaltime, firul unui brat al Nerei. Malul celalalt e aproape, e
spectaculos, e format tot dintr-un perete alb de calcar, patat pe ici si colo sau invaluit in
verdele unei vegetatii abundente. Stiam ca verdele simpatizeaza cu galbenul si e mare
prieten si cu albastrul, dar nu mi-am inchipuit niciodata ca el e deja de mult timp
casatorit cu albul. Nera poate fi blanda dar si vijelioasa, de aceea in Aprilie sau Mai, dupa
ploile de primavara, aici se practica raftingul. Strabatem toate tunelurile, coboram si
pana la apa Nerei, apoi ne intoarcem dupa marcaj si dupa 4 ore de mers, de-a lungul
firului apei, la placa turnanta a turismului din rezervatie, la PODUL DE BETON, un
adevarat Carrefour turistic (loc de intersectie a 3 drumuri marcate, de aici e bine sa
porniti pe orice traseu. E-un loc in care Nera trece vijelioasa pe sub pod, loc in care
gasesti bancute, o tabela mare cu planul rezervatieie si traseele marcate ce te asteapta,
e-un loc intesat de turisti. De aici poti pleca spre traseul ce vi l-am descris anterior, sau
pe traseul cantonului, de-a lungul Nerei cea adearata (acelasi marcaj-dunga rosie
verticala) sau spre Ochiul Beiului si pleiada de cascade mai mari sau mai mici ce-i stau in
carca si care culmineaza cu mega-cascada Beusnita (traseu marcat cu banda verticala
albastra, apoi triunghi albastru). Aici, in acest loc de popas, unde poti ajunge si cu
masina din soseaua ce inca nu a intrat in Saca Montana, facand stanga, deci in acel
"punct zero"de pornire, se afla o tri-furcatie foarte vizibila (1. -Tunele 2. -Canton si
cheile Nerei, 3. -Ochiul Beiului si cascada Beusnita) si fapt imbucutatoror, pe-aici nu
gasesti inca nici o taraba cu chitch-uri si manele ca in alte puncte fierbinti de tractie
turistica.

ZIUA A DOUA (traseul "cantonului" si al cheilor Nerei).

Pornim de dimineata, cu rucsacul plin cu merinde, dulciuri, si apa minerala cumparate la
barul de la pensiunea Cheile Nerei, lasam masina in "Neras Carrefour" (podul de beton)
si-apoi o luam la picior in pas de promenada, caci e pacat sa te grabesti pe-aici prin
acest superb peisaj ce duce spre canton si spre intrarea in adevaratele Chei ale Nerei.
Depasim niste stanci alburii, adevarate porti de intrare ale acestui traseu si deodata totul
in fata noastra, se intunecaNu! , nu va speriati, nu e din cauza mititeilor sau chiftelelor
servite la pensiune ci datorita faptului ca am patruns intr-un codru ce cred ca, din
vremea "Jurassic Parc"-ului lui Speilberg, a ramas neschimbat. Un fel de codru al Vlasiei
atat de laudat de Stefan cel Mare sau un fel de Padure a Mociarului de langa Reghin, dar
traseul e infinit mai lung, mai bogat in imagini si mai spectaculos. Avem in dreapta Nera,
3

a carei sclipiri de licurici le intrezarim printre nistre inalti arbori cu manson e vorba de
o iedera care se agata si ea de scoarta lor, imbracandu-i intr-un verde mai (fonce) intens
decat cel al ierbii de la picioarele lor si la care se uita acum cu aroganta, iedera care vrea
si ea, c-asa-i lupta pentru supravietuire, cativa fotoni de lumina in plus Daca vei cobori
printre acesti copaci eleganti, semeti si bine-mbracati, spre apa Nerei, vei observa ca la
mal, apa e mai limpede decat marea Neagra din ultimul weekend, malul e format de-o
increngatura imensa de radacini de copaci, parca iesite si ele la o "baie de lumina" dupa
un an de hibernare. Printre degetele rasfirate ale radacinilor disitingi un covor moale de
muschi pe care ai vrea sa te-alungesti o clipa sau doua, dar radacinile noduroase sau
cioturoase, te dezarmeaza...

Incerc apa cu mana nu cu cotul precum se face cand avem bebe mic in casa si constat,
nu ca e uda ci ca e rece si repede. Ba ea poate deveni, dupa cum ne-a zis amabilul
patron al pensiunii, vijelioasa si devastatoare. E momentul in care raftingo-filii autohtoni
sau straini, imbracati pana-n dinti in costumele lor de cauciuc, isi freaca
mainileurmeaza adrenalina baieti! , tineti-va bine si mai ales legati-va bine de barca.
Sportul extrem poate sa inceapa! . Se pot face coborari cu barca de cauciuc, pentru
grupuri ceva mai mari, cu transport de turisti si echipament in amonte si coborare in
aval, cam pana pe-aici, pe la radacini si mansoane, unde apa e ceva mai domoala.
Trebuie insa sa ai noroc de 1. - Vreme frumoasa 2. - Debit vijelios al Nerei (aflat la
prognoza meteo sau de la administratorul cabanei) 3. Grup suficient de mare de turisti,
pentru a se amortiza costurile expeditiei.

Si totusi raftingul e o loterie, pentru ca grupurile se organizeaza de obicei ad hoc,
atunci cand sunt indeplinite celelalte 2 conditi. Loterie mai e si pentru cala pensiune
trebuie sa-ti rezervi camera din timp, eu am facut-o cu o luna inainte, in martie 2009, si
nu stii niciodata care va fi debitul Nerei, atunci cand vei primi cheia de la camera. Nera e
capricioasa ca o printesa mofturoasa, ea poate insa si seca in luna lui cuptorpoti sa
treci pe malul celalalt, cu piciorul prin vad, motiv ca s-aduni frumoase pietricele
rortunde, alburii sau cenusii, slefuite in mii de ani de apele Nerei, asa cum numai in
insula Thassos, pe plaja Aliki, am mai vazut.

In stanga, vezi padurea, verdele ei e intunecat. Dintre copaci rasar radacini rasturnate
cu bratele ridicate spre cer implorand parca o a doua sansa la viata, vezi buturugi din
care a mai ramas doar scoarta invadata de muschi si colonii de hribi galbeni cu palarii
mari si picioruse subtiri, stanci colturoase, acoperite de o manta gri-tarcate-vinetie,
precum e pielea unui cocodil ce asteapta in fata unui cabinet de dermatologie. Aceste
stanci uneori ajung pana la drum ca sa ne intinda mana ca unui prieten, urandu-ne
Drum bun, in continuare! ", si soptindu-ne "Nu va speriati, ca asa suntem noi, mai
uratele, dar nu va facem nici un rau". Daca n-ar fi susurul linistitor al Nerei si lumina ce
ne-o trimite fara preget din partea dreapta, tot ce e pe partea stanga a acestui traseu, ar
fi un cadru excelent pentru un documetar horror tipic brandului turistic de care ne
bucuram in exteriorDracula land. Dar, dupa 2 ore de mers in pas usor, intrerupt de
nenumarate pauze pentru sedinte foto, iata ca valea se deschide, dam de-o pajiste
unde ai voie sa faci chiar si foc de tabara iar pe stanga apare un canton forestier iar in
4

poiana gasim un grup de tineri care stau zdrobiti in iarba intr-o scurta pauza de
realimentare. "De unde veniti? ", ii intrebam. Din Ceile NereiAm ramas blocati, nu ne
puteam inchipui ca toata splendoarea din iarba si de sub cer de pana acum, e doar o
avanpremiera a adevaratelor chei ale Nerei, care doar de-aici incolo, de la acel canton
incep si tin vreo 20 de kilometri. Strabaterea lor e e posibila doar cand Nera ti-o permite,
iar daca nu, ti-o va permite, vei folosi barca. Traseul "pe jos", prin chei, dureaza 4 ore!

Eu si Dana am facut cale-ntoarsa, caci era deja trecuta ora pranzului si noi dadusem
comanda la pensiune pentru o cina consistentadar Ill be back (ma voi intoarce!)

ZIUA A TREIA (Ochiul Beiului-Cascada Beusnita)

Ziua e tot ata de insorita ca si primele doua si incepe tot de la placa turnanta a cheilor,
podul de beton. De la pensiune, ajungem acolo cu masina in 20 de minute, apoi o luam
spre stanga, pe jos, step by step pe valea Beiului, de-a lungul unui alt afluent, care
coboara tot in dreapta noastra, prag dupa prag, apoi cascada dupa cascada, ca in final
sa culmineze cu o mega-cascada numita Beusnita, ce-si imprastie suvitele-i galagioase
ca parul despletit al unei fete. Unii o compara cu valul de nunta al printesei Diana, altii
cu cel al Ilenei Cosanzeana atunci cand s-a maritat cu Fat-Frumos. Nu e greau sa dai
ocolul cascadei, e ca si cand ai da ocol prin padure unui imens meteorit rotund, venit
acolo din strafundurile necunoscutului. Trebuie sa fii atent totusi pe unde calci, caci cu
privirea atintita pe frumusetea cascadei, poti aluneca usor, cararile sunt acoperite cu o
vegetatie mereu umeda.

Dar pana la cascada Beusnita, se afla "Ochiul Beiului", un lac circular ce nu ingheata
niciodata, lac ce se alimenteaza de la niste izvoare aflate in strafundurile lui, lac de
culoare verde turcoaz, asemenea unui Omar Shariff in postura de bei, cu ochii albastri,
bei care are un harem intreg spre desfatare, dar, vai! Chiar si la noi in tara, cand ai
asemenea ochi, cum sa nu ai si un intreg harem dupa tine? Pana la casacada intalnim
si o pastravarie, unde poti sa cumperi peste viu la kilogram, pe care apoi cei de la
cabana sau pensiunea unde te-ai cazat, ti-l vor pregati cu placere. Acest al treilea traseu
este cel mai populat si popular, caci la un moment dat, intre pastravarie si Ochiul
Beiului, pe un drum destul de larg, amenajat printr-o padure, ma simteam ca pe un
bulevard intr-un oras de care am vrut sa scap, venind aici. Era multa lume pe-acolo...

Traseul de Nr 3, dus-intors, iti ia aproximativ 3,5 -4 ore.

In final, nu-mi ramane decat sa-i felicit pe cei ce administreaza Parcul natural Nera-
Beusnita, aceasta perla verde-albastra a naturii, tinut situat intre tara Banatului scaldata
de milenarele terme ale lui Hercule si tara Caras-Severinului si a Dunarii, fluviu traversat
in urma cu aproape doua milenii de imparatul Traian, datorita unui pod de vase construit
5

de Apolodor adus tocmai din Damasc, vestit arhitect datorita caruia, noi astazi suntem
latini...

Daca Nera n-ar fi existat, ea ar fi trebuit inventata sau macar cautata prin alt colt
salbatic din Carpati. Trebuie sa fim bucurosi ca suntem contemporani cu Nera, ca ne-am
intalnit cu ea, oprind pentru o clipa trecerea inexorabila a timpului, suspendati intr-un
spatiu de neinteles, aflati pe fundul unui ocean de oxigen adanc de doar 30 de kilometri
ce ne mentine in viata si ne permite sa citim aceste randuri, dar in jurul caruia se
gaseste numai frig, intuneric si nefiinta.

6

Atractii
Drumetii montane: /0 Ore
Pentru cei care abia au ajuns i sunt nerbdtori s fac o incursiune scurt n cuprinsul
zonei, se recomand o plimbare de vreo 3 ore dus-ntors, de-a lungul cheilor uarei, traseu
care nu are grad de dificultate, iar ca punct final de atracie, se gsete Cascada uara.
Traseul neavnd grad de dificultate, se recomand inclusiv ca plimbare cu copiii. Plimbarea
se desfoar de-a lungul vii cu acelai nume, trecerea peste cursul de ap se face fie la
nivel cu apa, fie la nlime mic fa de acesta. Se poate vedea Cabana uara (fostul
Cazinou i restaurant), n stare de renovare, precum i cteva din intrrile vechilor exploatri
miniere.
Drumetii montane: /0 Ore
O excursie frumoas se face posibil, timp n care drumeul, dup vreo dou ore de mers
uor, are ca punct atins parcurgerea celor cteva tunele spate manual n stnc (realizarea
lor se pare c a fost efectuat n perioada ocupaiei otomane), pn la Podul Bei. Excursia
dureaz 3 ore dus-ntors, gradul de dificultate fiind mediu. Ca punct de plecare va fi
Pensiunea Cheile Nerei, trecnd peste Puntea Suspendat din captul localitii Sasca
Romn.
Drumetii montane: /0 Ore
.Podul Bei Pstrvrie Ochiul Beiului Cascada Beiunia. Traseu cu grad de dificultate
uor, itinerarul desfurndu-se pe parcursul a 4 ore dus-ntors, avnd o faun i o flor de
invidiat, ne va ncnta ochii pas cu pas. Nu neglijm coborrea spre Cascada "La Vioag".
Iar ca i caracteristic facem cunotin cu Ochiul Bei, care este un lac cu o adncime de
4,6 m adncime i un diametru de aproximativ 15 m, apa izvornd din fundul ei, sub form
de izbuc
Drumetii montane: /10 Ore
Traseu frumos cu o durat de aproximativ 10 ore de mers pe jos, iar punctul final de atracie
fiind Lacul Dracului, aceasta se desfoar sub form de circuit, pornind din Sasca Montan,
pe drumul care duce spre tinpari Poiana La Logor, apoi pe Ogaul Porcului, n jos pn
la Lacul Dracului (lac ce provine din prbuirea tavanului unei peteri i are adncimea de
aproximativ 22 m, originea fiind un lac carstic). Se continu drumul nspre Cantonul Damian
Podul Bei Sasca Romn i se nchide circuitul cu sosire n Sasca Montan. Traseul
este puin cam dificil.
Drumetii montane: /0 Ore
Cel mai dificil traseu, este parcurgerea n totalitate a Cheilor Nerei, cu plecare din localitatea
opotul Nou i sosire n localitatea Sasca Romn sau Montan. Desfurat pe o lungime
de 22 de Km, excursia se desfoar de-a lungul cursului de ap Nera, aceasta fiind
totodat considerat cele mai slbatice chei naturale din Romnia. Este nevoie de 2 3 zile
i cteva locuri de campare pentru a putea vedea ceva. Pe acest traseu vom ntlni peteri,
avene, drumuri surplombate, treceri pe cablu, etc. Diferena de nivel ntre punctul de plecare
i cel de sosire fiind mic ( 40m), se poate face i rafting. Raftingul pe Nera (cu o lungime de
32 km), este organizat de o companie specializat cu sediul n Pensiunea Cheile Nerei,
durata acestuia fiind de 4-8 ore (dup sezon i mrimea rului), dar cu grad de dificultate
redus.

7

OPOTU NOU - CHElLE NEREI - SASCA ROMN
Marcaj: banda rosie;
Durata: 8 - 9 ore; Lungime: 20 km.
Posibilitati de cazare; Cantonul Silvic Damian 10 locuri, Langa canton teren pentru
amplasare de corturi.
Traseul ncepe din localitatea Sopotu Nou, urmeaza cursul rului Nera pe un drum de
caruta pe partea stnga. La inceputul traseului valea Nerei este larga, cu multe poieni si
numeroase salase. Dupa poiana Meliugului se ajunge la Lacul Dracului, fenomen carstic
unic n tara noastra. Lacul s-a format plin prabusirea tavanului unei pesteri, o parte a
tavanului ramn'nd deasupra lacului. Suprafata lacului este de circa 700 mp, iar
adncimea de 12 m. De la Lacul Dracului se coboara n talvegul Ogasului Porcului, dupa
care apare o portiune strmta formata din CarsiiIe Dese si Carsia Caprarului, Inga
poteca se afla Pesfera Boilor. n locul numit La Carlige se trece Nera prin vad si se pot
admira crsiile de la confluenta vaii Rele cu Nera. Se continua traseul pe o poteca sapata
n stnca. Pe malul stng se admira Pestera Porcului si Pestera Dubova, cele mai
frumoase din Cheile Nerei. Urmnd prin padure, un drum de caruta si admirnd Turnul
lui Beg, se ajunge la cantonul Silvic Damian unde este si loc de popas. n aval de canton
drumul forestier urmareste meandrele Nerei, trecem pe sub Cleanturile Rolului, apoi
Turnul Mic (Begul Mic) si Cleanturile Baltanului. De la confluenta Vaii Beiului cu Nera se
poate vedea Dealul Caraula cu stncile si grohotisulile sale. Trecnd Podul Bei se
paraseste drumul forestier, cotind la stnga se trece prin cele sase tunele sapate n
stnca, ultimul Tunelul Mare fiind si cel mai lung, apoi pe poteca sapata n stnca si
situata la 15 m deasupra Nerei, se trece pe puntea suspendata de la Sasca Romana si
urmnd malul Nerei se ajunge la Sasca Montana.

SASCA ROMANA - PODUL BEl - LACUL OCHIU BEI - ANINA
Marcaj: banda albastra,
Durata: 7 -8 ore.
Posibilitati de cazare; Cantonul Silvic Valea Bei 4 loculi, Cabana Valea Bei 12 locuri ,
confort I. Loc de amplasare corturi Inga lacul de acumulare a microhidrocentralei.
Din localitatea Sasca Romna, se trece puntea suspendata si se urca pe poteca ingusta
pe malul drept al Nerei, se trece prin cele sase tunele sapate n stnca si se ajunge la
Podul Beiului. De aici mergnd pe Inga apa limpede si rece a Beiului, se trece prin
poiana de la Morile Potocului, apoi pe langa Cantonul si Pastravaria de pe Bei, dupa care
ajungem la Ochiul Beiului, lac carstic care este alimentat de un curs de apa subteran
care prin fenomenul de exurgenta iese la lumina zilei pe fundul colinei n care s-a format
lacul. Lacul este nconjurat de o padure de brad care i da un farmec si un pitoresc
deosebit. Are o suprafata de 284 mp si o adncime de 3,6 m. Din acest loc se poate face
si traseul spre Cascada Beusnisa, care se afla la circa 1,5 km in amonte pe Rul
Beusnita. Traseul continua pe Valea Beiului Sec si dupa o ora se ajunge la Cantonul Silvic
Delamea (Beiul Sec), de aici prin partea de nord a Poienii Gura Racajdeanului, se intra n
8

paure, se ajunge n Poiana lui Marcu, de unde pe Valea Padina Seaca se ajunge la
Crivina si n continuare pe DN 57B se ajunge la Anina.

LACUL OCHIUL BEIULUI- BEUSNITA
Marcaj: triunghi albastru,
Durata: 1 ora.
La civa metrii n aval apele izvorte din Ochiul Beiului se mpreuna cu cele ale Vaii
Beusnita care coboara n trepte calcaroase. Traseul urca usor prin padure si dupa circa
1,5 km n amonte si afla Cascada Beusnita nconjurata de padure seculara de fag, unde
apa se pravale de la cca 15 m naltime. Cascada este acoperita cu muschi verde, fapt cei
sporeste frumusetea, iar n tuful calcaros din baza s-au format numeroase caveme. n
amonte mai exista nca doua cascade.

SASCA MONTANA - CASCADA SUSARA - CHElLE NEREI (LACUL DRACULUI)
Marcaj: cruce albastra,
Durata: 3 - 4 ore
Din Sasca Montan pe firul Vii uara prin pdurea de brad se trece pe langa cladirea
Satiei Seismice, apoi prin Defileul uarei se ajunge la Cascada uara. Aceast cascad
se afl n amonte de confluenta Prului Ungureanu cu uara, are 15 m nlme i este
format din dou trepte. Urcnd pe poteca ce trece prin pdurea de fag se ajunge la
Poiana Logor, apoi se coboara pe drumul forestier Og. Porcului pn la Cracu Porcului i
La Scaune, de unde pe poteca marcat se ajunge la Lacul Dracului.

CHElLE NEREI - VRFUL HABTULUI - IZVORUL TIULUI (TISIEI)
Marcaj: band galben,
Durata: 2 - 3 ore.
De la Cotul Slidresii, pe un drum de caru se urc pe o pant abrupt pn la Poiana
Ars pe care o strbate, se traverseaz Og. Arsa, ocolind Og. Melugel pn sub Vf.
Habdului. Poteca o ia spre stnga pn la Izvorul Tiului.

CHElLE NEREI - POIANA MELIUGULUI- IZVORUL TIULUI
Marcaj: cerc albastru,
Durata: 2 ore,
Din partea de nord- vest a Poieni Meliugului, traseul urmeaz malul drept al Nerei i la
cca 50 m n aval de Og. Trcovia se abate la dreapta i urc versantul abrupt pn la
9

obria Og. Albinii, strbate Poiana Albinii, coboara n Valea Alunului, strbate Poiana
Alunului i ajunge la Izvorul Tiului.

CHElLE NEREI-SAT STANCILOVA
Marcaj: cerc rou,
Durata: 2 ore.
De la Lacul Dracului pe prul Haimeliug poteca ure prin pdurea de fag pn n satul
Stncilova, ajungnd la drumul judeean Crbunari - opotu Nou.

LAPUNICU MARE - POIANA ROCHI - CABANA CERBU.
Marcaj: cruce roie,
Durata: 4 - 5 ore.

LAPUNICU MARE - POIANA ROCHI - VARFUL LEORDI - POIANA FLORII - POD
PULEASCA (CLUGAR).
Marcaj: triunghi galben,
Durata: 5 - 6 ore.

TABARA MINI - POD PULEASCA - BEIUL SEC.
Marcaj: banda galben,
Durata: 5 - 6 ore.

10

Trasee turistice
MARCAJ TRASEU DURATA
Banda rosie SOPOTU NOU - CHElLE NEREI - SASCA ROMANA 8 - 9 ore
Banda
albastra
SASCA ROMANA - PODUL BEl - LACUL OCHIU BEI - ANINA 7 -8 ore
Triunghi
albastru
LACUL OCHIUL BEIULUI- BEUSNITA 1 ora
Cruce
albastra
SASCA MONTANA - CASCADA SUSARA - CHElLE NEREI
( LACUL DRACULUI )
3 - 4 ore
Banda
galbena
CHEILE NEREI - VARFUL HABATULUI - IZVORUL TISULUI
( TISIEI )
2 - 3 ore
Punct
albastru
CHElLE NEREI - POIANA MELIUGULUI- IZVORUL TISULUI 2 ore
Punct rosu CHElLE NEREI-SAT STANCILOVA 2 ore
Cruce rosie LAPUSNICU MARE - POIANA ROSCHI - CABANA CERBU 4 - 5 ore
Triunghi
galben
LAPUSNICU MARE - POIANA ROSCHI - VARFUL LEORDIS -
POIANA FLORII - POD PAULEASCA ( CALUGARA )
5 - 6 ore
Banda
galbena
TABARA MINIS - POD PAULEASCA - BEIUL SEC 5 - 6 ore



11

Traseul din Sopotu Nou spre Sasca Romana

Marcaj: banda rosie
Durata: 9-10 ore.
Distan i durat: 23 km (9-10 ore): opotu Nou - Dritie: 2 km (jum. de or); Dritie -
Poiana Meliugului: 4 km (1 or); Poiana Meliugului - La Scaune - Lacul Dracului: 1 km
(trei sferturi de or); Lacul Dracului - La Scaune - Poiana Alunilor: 2,5 km (1 or);
Poiana Alunilor - Cantonul Silvic Damian: 7 km (3 ore - 3 ore i jum.); Cantonul Silvic
Damian - Podul Beiului: 4 km (1 or - 1 or jum.); Podul Beiului - Sasca Romn: 3 km
(1 or);

Diferen de nivel: 100 m;

Grad de dificultate: traseu uor spre mediu;

Marcaje turistice: band roie ntre opotu Nou i Sasca Romn; band albastr ntre
La Scaune i Lacul Dracului;

Obiective turistice principale: Cheile Nerei i Lacul Dracului.


Cheile Nerei sunt situate n sud-vestul rii, n Munii Banatului, fiind spate n calcarele
mezozoice ale Sinclinoriului Reia-Moldova Nou. Valea Nerei are n sectorul cheilor o
orientare general sud-est - nord-vest, reprezentnd totodat limita dintre Munii Aninei
(nord) i Munii Locvei (sud).

Cheile Nerei sunt accesibile din localitatea opotu Nou (cca. 23 de km sud-vest de
Bozovici), sau din localitatea Sasca Romn (cca. 31 km sud-est de Oravia), n sens
invers.



Marcajul band roie ncepe la podul de beton de peste rul Buceaua (afluent de stnga
al Nerei) n comuna opotu Nou. Pn la micua localitate Dritie (22 loc.) nchis de un
meandru al Nerei n cadrul poienii cu acelai nume, marcajul urmrete un drum de
12

cru pe malul stng al Nerei. Pentru a se evita trecerea rului printr-un vad nainte de
a ajunge la Dritie, se recomand intrarea n Valea Nerei urmrind cteva sute de metri
oseaua asfaltat D.J. 571 B ce se ndreapt spre comuna Dalboe i traversarea Nerei
pe malul drept pe un pod de beton situat n apropierea confluenei acesteia cu Buceaua.

Valea este larg, versanii au pante domoale i sunt mpdurii. Se trece prin poienile
Dritie, Strjia, Brecu i Corbului, printre numeroase slae.

irul poienilor se sfrete dup mai bine de 2 km de la plecare, cu Poiana Bresnic
(axat pe vrsarea Ogaului Bresnic n Nera), dominat spre nord-est de Vf. Ars (546 m)
i spre sud-vest de Dealul estul Stncilova. La captul din aval al poienii, la Cotul
Blidresei, din dreptul unui sla, se poate prinde o potec ce urc spre Vf. Habtu i
Izvorul Tisiei.

Mai jos de Poiana Bresnic, n dreptul slaului lui Purea, granitele sunt nlocuite de
calcare, iar valea capt caracterul de chei pe care l va pstra pn n apropiere de
Sasca Romn.

Marcajul band roie urmrete rul ce se strecoar mai nti printr-un culoar ngust
format de pereii Criei cu oale, Criei Lungi i Cleanului Prihodului (pe stnga
rului) i versanii mai lini i mpdurii ai Vf. Sprturile (pe dreapta rului).

nainte de a intra n Poiana Meliugului, la dreapta se desprinde o potec ce iese n 15
min. de mers la Avenul Cuteztorilor. n fa se ntinde Poiana Meliugului (numit i
Poiana lui Trifu), iar peisajul se mblnzete brusc. Poiana lui Trifu este un bazinet
mrginit de versani cu pante abrupte (mpdurii parial) i de cleanuri albe n rest.
Bazinetul este lung de aproape 1 km i gzduiete un singur sla. Drumul parcurge
poiana n lung printre fnee i petice de ogor, apropiindu-se tot mai mult de pleuva
Crie a Meliugului. Acest abrupt seme, alb, e ciuruit de guri (nie carstice) i prezint
cinci contraforturi golae i trei mpdurite.

Spre captul poienii drumul se transform ntr-o potec, care conduce spre o punte
suspendat peste apele Nerei, unde rul trebuie trecut pe malul stng. Urmeaz urcuul
piepti al Culmii Lacului, trecnd pe lng Moara lui Untan (aezat pe Ogaul
Haimeliug), pn n locul numit La Scaune (loc de popas la intersecia mai multor
trasee). Aici, traseul prin Cheile Nerei se intersecteaz cu traseul Crbunari - Lacul
Dracului (marcat cu band albastr). Aadar, din acest punct trebuie urmat marcajul
band albastr pe o potec ce coboar accentuat i care ajunge dup cca. 15 min. la
Lacul Dracului.

13

Lacul Dracului are o form ovoidal, fiind pe jumtate vrt n sub bolta enorm i
nnegrit a Peterii de la Lacul Dracului. Apa sa limpede, cu reflexe verzi-albstrui sau
violet-negre (dup cum cerul este senin sau nnorat), gzduiete o mulime de peti.

Iniial subteran, lacul a aprut la zi prin prbuirea bolii peterii, din care pricin o parte
din malurile lacului sunt n surplomb. Lacul are o suprafa variabil (n jur de 700 mp),
12 m adncime maxim, fiind alimentat din ploi, dar mai ales de apele Nerei (fie direct
printr-un sistem de canale subterane, fie prin intermediul unor galerii inundate ale
peterii).

Petera de la Lacul Dracului este situat la o altitudine de 210 m (3 m deasupra Nerei).
Are 68 m lungime, este descendent, fiind dezvoltat n calcare stratificate cu intercalaii
de silex.

Petera ca atare este neinteresant, luminat direct sau difuz n cea mai mare parte. Se
se compune dintr-o galerie lung, puternic descendent, care conduce ntr-o sal din
care se desfac cteva galerii, dintre care una ascendent ce duce la un soi de balcon
natural, la 8 m deasupra lacului. n sli i galerii exist argil i bolovni de calcar, dar
i diferite formaiuni (stalactite, planeu concreionar cu stalagmite i coloane, scurgeri
parietale).

Dei a fost cunoscut de localnici dintotdeauna i constituie de mult vreme unul din
principalele obiective turistice ale Cheilor Nerei, Petera de la Lacul Dracului a fost
explorat tiinific abia la nceputul anilor '60. Mai trziu, n primvara anului 1981,
speologi scafandri din Bucureti au descoperit n punctul de adncime maxim a lacului
(-12 m), o galerie necat care ptrundea n masivul fisurat. Dup parcurgerea a 25 m,
scafandrii au ieit din ap ntr-o frumoas sal, n care calcarul alb i splat alterna cu
straturi negre de silex, o neobinuit arhiv de informaii geologice, tinuit pn atunci
de apele lacului. S-au gsit forme stranii de coroziune, posibile numai n mediul
subacvatic, dar i trunchiuri de arbori i forme rare de via (spongieri de ap dulce!).

Petera este neamenajat i practic nedegradat. Se poate vizita n ntregime folosind o
lantern.

De la Lacul Dracului se revine la locul numit La Scaune, de unde se urmrete n
continuare marcajul band roie. Pn n Poiana Alunilor, Nera execut dou dintre cele
mai mari coturi, Conveiul Lung (n unghi de 180, pentru a ocoli pintenul ascuit al
Culmii Lacului) i Conveiul Scurt (pentru a ocoli pintenul Cracului Iordanului).

14

Poteca urmrete mereu maluls tng al Nerei. La coborrea de pe Cracul Iordanului, spre
dreapta, pornete pe sub coast o scurt potec, ce coboar uor la cel mai puternic
izbuc din chei: Izvorul Iordanului. Apa rece nete permanent i cu vigoare de la baza
stncii, vrsndu-se n Nera dup civa metri. Locul este minunat pentru odihn.

n aval de Izbucul Iordanului se ntinde Poiana Alunilor (numit i Poiana lui Vogiun).
Lung i relativ ngust, poiana se desfoar n principal pe malul drept al Nerei, fiind
dominat la captul din aval de Cracul Iochii i de Cleanul Farna. O punte suspendat
pe cabluri traverseaz Nera spre slaul lui Vogiun, ns nu se recomand utilizarea
acesteia din cauza strii avansate de degradare.

n aval de Poiana Alunilor urmeaz sectorul cel mai lung, mai slbatic i mai spectaculos
al Cheilor Nerei, care ine pn la Cantonul Damian (7 km fr poieni sau slae).

Poteca trece mai nti pe sub Cleanul Farna, traverseaz Ogaul Ulmul Mare (afluent de
stnga al Nerei) i las n stnga (chiar lng potec) Petera Boilor (important pentru
hidrologia carstic i pentru biospeologie), iar mai sus, pe oga, Peterile lui Vt (dou
mici grote n care s-au descoperit oase de urs de peter i de rs fosil, precum i
fragmente ceramice din secolele XVI - XVIII).

Poteca se continu acum pe sub Criile Dese, dincolo de ru nlndu-se Cria
Cprarului.

Din loc n loc, pentru a face loc potecii, au fost spate dou tunele i cteva prispe. Cu
vremea, cteva surpri au ntrerupt crarea ici-colo, de aceea se impune mare atenie:
un pas greit poate fi fatal (dornele de la baza peretelui au civa metri adncime).

Urmtoarea poriune ngust a cheilor este alctuit de criile Barbeu Mic i Barbeu
Mare (pe partea stng) i Cracul Tulburii i Cracul Haiducului (dincolo de ap, pe partea
dreapt). Poteca se strecoar pe prispa din peretele Barbeului Mic i apoi pe cea din
abruptul surplombat al Barbeului Mare. Mai departe, ntmpinnd rezistena Barbeului
Mare, Nera realizeaz un meandru uria i ptrunde n cea mai spectaculoas strmtoare
a cheilor, format din Cria La nchinciune (pe stnga) i din Pnza Vii Rele,
continuat de Cleanul la Crlige (pe dreapta). Stncria prbuit n mijlocul albiei
rului, potecua tiat n peretele calcaros chiar pe deasupra oglinzii apei, posibilitatea
de a urca, prin anumite locuri, pe platoul mpdurit ce domin abrupturile i de unde
privirea poate cuprinde ntr-o larg perspectiv panglica ondulat a Nerei, toate fac din
acest col unul din cele mai pitoreti din toate cheile.

15

Dup Cria La nchinciune (strpuns de un tunel prin care trece poteca), Nera trebuie
traversat din nou, pe partea dreapt a rului, printr-un vad.

naintnd pe prispa Cleanului La Crlige pe deasupra dornelor adnci ce scald pereii,
trebuie acordat atenie maxim celor cteva ntreruperi periculoase. Nera este strns
apoi ca ntr-un clete de Pnza lui Clean (pe sub care trece poteca marcat) i de Cria
oimului (dincolo de ru). Vine ns confluena cu Padina Seac, de unde poteca se
transform n drum de cru, care nainteaz pe sub Cria Dosul Damianului la pn la
Cantonul Damian.

Cantonul Silvic Damian este situat pe malul drept al Nerei, ntre Cria Dosul Damianului
i Cria Ciochinii. n faa sa au fost montate dou panouri informative cu schia Cheilor
Nerei i i harta perimetrului ocrotit.

n faa cantonului Damian, dincolo de Nera, se nal n toat splendoarea, Turnul Mare
al Begului, strjerul cheilor. Acesta reprezint o impresionant piramid de calcar, cu
mult grohoti la baz, n care se ascund vipere cu corn. Peretele, nalt de aproape 200
m, a fost escaladat de alpiniti, pentru prima dat, n 1964. n legtur cu acest turn
calcaros, circul mai multe legende. Una dintre ele spune c, Ali Beg, o cpetenie
turceasc, fiind respins de o fat (bineneles cea mai chipe din partea locului), i-a
ascuns comorile cele mai de pre undeva sus, n peretele Begului, apoi s-a aruncat de
acolo n apele nvolburate ale Nerei. Turnul Mare al Begului este continuat de Turnul Mic
al Begului.

De la Cantonul Damian pn la confluena Nerei cu Beiul mai sunt 4 km. Marcajul band
roie urmeaz mai nti un drum de cru, iar cheile par mai puin slbatice. Cria
Rolului, masiv i impuntoare, cu turnuri de piatr pe cretet, este prima nlime ce
apare n fa, pe dreapta rului. Pereii ei msoar circa 270 m nlime, dintre care vreo
200 m de abrupt gola.

La baza abruptului se gsete Petera Rolului (190 m altit., 32 m lungime), vestit ca
fost adpost al cetei lui Adam Neamu, unul din ultimii haiduci bneni (prins chiar n
aceast peter i spnzurat). Isprvile sale mai triesc n memoria stenilor, iar numele
i-a fost legat de peteri, vi i alte locuri pe unde a haiducit. Arheologii au descoperit n
peter fragmente ceramice preistorice, feudale i moderne.

Mai departe, Nera trece printr-o strmtoarea format de Cria Rolului i Turnul Mic al
Begului, apoi intr n Poiana Lindinii, delimitat de Cria Rolului i Faa Lindinii (pe
dreapta rului) i de Cracul Mzran (pe stnga). Aici, Nera primete pe dreapta Ogaul
Lindinii, cu obria tocmai sub Cornetul nalt (894 m).
16


Marcajul band roie nsoete n continuare drumul care nsoete rul printre Faa
Rului (pe dreapta vii) i Cria Btlan (pe stnga, dincolo de ap), apoi strbate
Poiana Mlaica.

La captul din aval al poienii Nera primete cel mai important afluent al su n chei,
Beiul.

De la Podul Beului marcajul se dubleaz: banda roie aferent traseului n discuie este
nsoit acum de banda albastr, care nsoete traseul Sasca Romn - Lacul Ochiul
Beiului. Marcajul band roie nsoete acum o potec, ce se desprinde de lng pod i
se angajeaz pe dreapta Nerei. Poteca trece mai nti prin tuneluri i pe prispe spate n
Cria Crula, mpodobit cu ancuri i turnuri de piatr. n conul uria de grohoti de la
baza ei triesc vipere cu corn care pot fi ntlnite uneori chiar pe potec. Este foarte util
un b lung, cu care viperele pot fi luate i ndeprtate de pe crare. n dreptul Criei
Crula, dincolo de ru, cheile sunt delimitate de Dosul Mlaicii.

n continuare, poteca nainteaz pe lng Faa lui Drgil i pe sub Cria Fueroaga
Mare. Aruncndu-i un pinten spre Dealul Untan de vizavi, Cria Fueroaga oblig apele
Nerei s treac printr-o strmtoare de circa 20 m la baz. La rndul ei, poteca este i ea
nevoit s ptrund n cel mai lung tunel din chei (40 m, deci o lantern e necesar!),
spat n botul criei, apoi s urmeze o prisp suspendat la mai bine de 15 m deasupra
rului. De pe aceast prisp i numai dintr-un anumit unghi, se poate observa profilul
unui cap de om cu nas coroiat i cu gura ntredeschis: e Sfinxul Nerei (creaie
neintenionat a celor ce au dinamitat stnca pentru potec), remarcat n 1963 de
alpinistul Emilian Cristea.

Avansnd pe lng coli de stnc nconjurai de plante epoase sau suculente i prin
pajiti nguste nflorite multicolor, poteca ajunge sub Faa Cutului (un deal nierbat i cu
arbuti pe versani). Rocile calcaroase sunt nlocuite treptat cu cele eruptive. Scpat din
strmtoarea dintre Cria Fueroaga i Dealul Untan, Nera i sap o albie foarte ngust
i adnc, umbrit de un zvoi des, nscriind spre dreapta o bucl imens.

Valea, tot mai larg d de neles c, Cheile Nerei s-au isprvit. Poteca devine tot mai
larg, Nera trebuie traversat pe o punte suspendat pe cabluri, iar traseul se ncheie n
satul Sasca Romn (165 m altit. medie).

Un drum modernizat leag Sasca Romn de centrul comunal Sasca Montan (1 km), de
unde se poate ajunge la Oravia pe osea modernizat (30 km).

17

Traseul din Sasca Romana spre Valea Beiului

Marcaj: banda albastra
Durata: 4.5 ore.
SASCA-CHEILE NEREI - VALEA BEIULUI
Distan: 16 km. Timp necesar: 4-5 ore.

Afluent al Nerei din partea nordic, Beiul i-a spat albia mai mult n calcar, n colul de
sud-vest al Munilor Aninei. La obria sa, n apropiere de Steierdorf, relieful este
deosebit de interesant, bazinul su ca o pan ntre bazinele Vilor Ptuleasca i
Mndriag, aflueni ai Vii Miniului Sec. n partea sa superioar (de unde i denumirea
cantonului, Beiul Sec) el poart prinosul apelor i curiozitile pe care le creeaz ntr-un
asemenea relief, abia n partea inferioar. Pe o lungime de aproximativ 15 km, valea
ofer drumeului variate frumusei, culminnd cu cele din partea mijlocie, unde se vars
principalul afluent, Valea Bleuniei. ntregul bazin al Vii Bleunia, precum i alte
suprafee nvecinate cu Cheile Nerei, constituie o ntins rezervaie natural. Obiectivul
ocrotit aici este att peisajul variat i slbatic, ct i vegetaia forestier i ierbacee.
Se ntlnesc aici numeroase exemplare btrne de alun turcesc, poate cele mai
numeroase dinn Carpaii notri. Alturi de ntinsele pduri de fag se ntlnesc speciile
termofile caracteristice stncriilor calcaroase, ntr-o abunden rar: liliac, scumpie,
mojdrean, corn etc. Vegetaia ierboas este i ea deosebit de bogat n specii, multe din
ele relicte ale unor specii climatice ndeprtate. Datorit importanei floristice, o parte
din valea Bleuniei a fost decretat rezervaie natural din anul 1943. Recent, ea a fost
extins asupra ntregului bazin.
Se poate ajunge aici pe trei ci de acces principale:
-din nord, de la Anina-Steierdorf, prin cantonul silvic Crivina (traseul descris anterior);
- din sud, din Valea Nerei (traseul descris anterior), urcnd pe Valea Beiului, circa 5 km
pn la Cantonul Beiul, apoi circa 2 km pn la Ochiul Beiului;
- al treilea drum de acces vine din vest, din drumul Oravia-Moldova Nou. Aproximativ
la jumtatea distanei dintre Moceria i Slatina-Nera se desparte un drum care duce n
Comuna Potoc 4 km, apoi la Socolari, ali 2 km. La intrarea n Socolari un drum pe
dreapta face legtur cu Valea Beiului. Drumul este greu practicabil pentru maini.
Pornind din marginea satului, drumul urc o coast ntins, dup care urmeaz
aproximativ curba de nivel, ntr-un peisaj despdurit, cu destul stncrie, dezolant.
Trece firul unui pria, apoi ocolete Dealul Cetii, unde ruinele unei vechi ceti
cocoate pe vrful stncos al dealului stpnesc ntinderile spre vest. Cetatea, construit
se pare n timpul turcilor, a fost un important punct strategic.
Amintirea beiului, fostul comandant al cetii s-a pstrat n denumirile locurilor. Pe Valea
Beiului se afl Ochiul Beiului, imediat la poalele cetii i la vrsarea Vii Bleunia. Dup
ce trece pe la poalele cetii, la cel mult l km de ea, drumul coboar repede spre vale, pe
18

un versant stncos, ajungnd n Valea Beiului ceva mai sus de Cantonul Beiul. Mergnd
n sus pe vale, dup aproximativ un kilometru i jumtate, la o cotitur a vii, o pdurice
de brad ne atrage atenia. In faa pduricii, lng vrsarea Bleuniei n Valea Beiului, se
afl minunatul Ochi al Beiului. n stnca alb a versantului, un gvan mic are pe fundul
su un izbuc, pe care l umple cu ap. Apa cristalin, venit pe ci subterane din locuri
ndeprtate, se revars printr-o parte a gvanului, formnd dintr-o dat un pria. Prin
cristalinul apei pietrele de pe fund au culori verzui-vineii, cele dou culori estompndu-
se pe msura adncimii. Culorile se datoreaz muchilor ce acoper pietrele, precum i
reflexelor cerului i ale pduricii de brad ce completeaz admirabil locul.
Ochiul Beiului! Ochii Beiului ar fi fost negri ca ai ntregului su neam, dar lacrimile lui,
adunate n locul acesta al stncii dup pierderea fiicei, au furat azurul cerului, topindu-l
n ele. Veacurile au ters treptat realitile, iar imaginaia a nceput s coloreze ea
legende pe fundalul privelitilor. Variante sunt multe. Unii au necat-o aici pe fiica beiului,
umplnd apoi cu lacrimile tatlui stnca seac. Alii i-au gsit ei prilej de dragoste cu un
voinic al locurilor, iar nenduplecarea tatlui a iscat izvor de lacrimi curate, ce s-au
pstrat peste veacuri, ca i credina n dragoste.
La un pas de Ochiul Beiului, Valea Bleuniei se avnt nprasnic peste o suit de
cascade: un salt i o nvolburare continu, nainte de a se vrsa n Valea Beiului.
Jocul zglobiu al apei te ndeamn s-i cunoti cursul. O potec ce urmrete firul vii te
ajut. Rsfirarea uvielor de ap, pragurile continue se datoresc depunerilor de tuf
calcaros, opera constructiv a apelor. Dup ce le urmreti cteva sute de metri, poteca
ce trece prin pdure te scoate ntr-o poian frumoas. Perspectiva ce se deschide i
arat n lungimea ei Valea Bleuniei, terminat sus n asprimea pereilor stncoi ai
Pleivei. Dar chiar n apropiere, stncriile din Vrful Cerboanei sunt maiestuoase.
Trecnd de aceast poian, minunat loc pentru aezarea unei cabane, pdurea se
nchide iari i dup un plc de brazi ne apare surpriza celei de-a doua cascade. Toate
cascadele Bleuniei au ceva aparte. Pragurile de pe care sare apa sunt n continu
genez, datorit depunerilor de tuf calcaros din apa prea bogat n calcar. Ele nu sunt
simple praguri de roc, cu o singur cdere. Aici apa se mprtie n numeroase brae
mai mici, cu diferite cderi n pnze continue, n uvoaie neregulate, n jerbe de stropi,
dnd un admirabil spectacol. i pragul nainteaz mereu, depunerile cresc, schimbnd
tot mereu fizionomia cascadei. Sub toat aceast adunare de tuf existun labirint de
grote n miniatur, de galerii, cu ape ce glgie peste tot. n jur, pdurea ce se ntinde
chiar peste cascad ascunde n umbr admirabilul spectacol al apelor, luminndu-1 doar
ici-colo cu cte o raz rzlea.
O potec le urc deasupra cascadei, unde apele sunt linitite, curgnd n meandre
domoale. Mai sus, mersul lor e iari grbit i, la vreun kilometru, ntlnim a treia
cascad a Bleuniei, la fel de mndr ca cea pe care am depit-o. Am urcat deja mult
pe vale n sus, sub pereii slbatici ai Pleivei, spre obria apelor. Splendoarea locurilor
ne mpinge gndul acolo, sus unde cu mult greutate se poate ajunge n culmea Pleivei,
n platoul neregulat dinspre Faa Albilor, mpreunare de culmi de sub care izvorsc jur
mprejur cinci vi, unde ochiul cuprinde ntinsul acestei minunate pri de drum.
i sftuim pe drumei s lase aceste locuri slbatice i puin umblate i s se ntoarc la
minunea ochiului albastru, de neuitat, al Beiului.

19

Traseul Sasca-Valea beului este acum marcat: BA si TA.
Din sasca pe cheile nerei (parcurgand portiunea " la tunele" se ajunge la podul beu. (tot
la podu beu se poate ajunge si cu masina din potoc pe un drum forestier);
la podu beu indicatorul ne arata inca o ora pana la pastravarie (drum forestier parcticabil
cu masina); marcaj in continuare Banda albastra.
De la pastravarie (din spatele acesteia) traseul continua cu BA inca 30 min pana cand
ajunge la lacul ochiul beu; de aici prindem marcajul nou . triunghi albastru care in
maxim o ora ne scoate la cascada beusnitei (langa ochiul beu este indicator)