AMENAJAREA

Amenajarea de ansamblu, a magazinului depinde de numerosi factori: volumul si

structura asortimentului de marfuri; formele de vanzare, in interdependenta cu tipul si
dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de
cumparare; zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructive.
Tipuri clasice de amenajari interioare si principiile ce stau la baza lor:
a. gruparea marfurilor in functie de destinatia utilizarii lor. Exemplu: articole de uz
gospodaresc, confectii, textile, etc.
b. gruparea marfurilor in raport cu categoriile de populatie carora li se adreseaza.
Exemplu: barbati, femei, copii, nou-nascuti.
c. gruparea marfurilor in raport cu natura cererii in care se subdivid, la randul lor pe
grupe de marfuri, subgrupe de marfuri, articole, sortimente.
Cunoastem patru principale tipuri de amenajare de ansamblu a unui magazin:
. !ispunerea tip grila , in care grupele de produse sunt expuse liniar, pe tipuri de culuare
paralele, intrerupte de culuare asezate perpendiculare pe primele. !e regula,
supermagazinele folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o
exploatare eficienta a magazinului desi din punct de vedere al clientului poate deveni
stanjenitoare, partile perimetrale ale suprafetei de vanzare fiind mult mai aglomerate.
. !ispunerea flux liber , unde asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii
de produse, pentru a facilita miscarea libera, nestructurala a clientilor. n aceasta
dispunere se utilizeaza spatiul mai putin eficient decat dispunerea grila.
. !ispunerea tip bouti"ue , in care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel
incat fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si
o ambianta specifica. Adesea, fiecare s#op prezinta marfuri de marca de la un singur
producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai
ridicata.
$. !ispunerea tip bucla , raioanele poseda o fatada pe aceasta piata circulara. Acest tip de
amenajare incita clientii sa circule liber in magazine si sa efectueze cumparaturile pentru
produse de %impuls& in mai multe raioane.
'rganizarea interioara a unui magazin reprezinta, modul sau de prezentare,
exprimarea sa in cadrul dialogului cu clientela. !e aceea, atat in proiectarea noilor
magazine, cat si in remodelarea celor existente, se urmareste, crearea unei ambiante care
sa promoveze in cel mai inalt grad vanzarile si realizarea unei legaturi optime intre
componentele sistemului format in ansamblul suprafetei de vanzare.
ASORTIMENTUL DE MARFURI
(tabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme: pe
de o parte, este vorba de problemele politicii comerciale, care pot fi rezolvate doar prin
raportarea la piata, oferta punctului de vanzare este rezultatul unui proces complex de
cautari pentru gasirea ec#ilibrului dinamic, permanent intre cerintele clientelei si limitele
impuse de factori endogeni, pe de alta parte, exista o serie de probleme legate de
rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate decat prin cunoasterea structuri detaliate a
ofertei.
(trategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale,
putandu-se accepta:
a.o politica de imitare, care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca
ale concurentilor, in a utiliza aceleasi te#nici de vanzare si a promova aceleasi servicii;
b. o politica de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica
actionandu-se asupra modului de organizare interioara a preturilor si politicilor
promotionale.
Asortimentul de marfuri ) in forma sa concreta, de bunuri materiale puse la dispozitia
clientelei unui punct de vanzare ) ocupa un loc dominant in politica comerciala a unui
firme. El il defineste prin natura produselor din care este constituit, segmentul de
utilizatori caruia i se adreseaza si masura activitatii economice a punctului de vanzare.
n fata diversitatii nevoilor clientelei, comerciantul stabileste un asortiment printr-o
reunire de produse particulare.
$ocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui asortiment cuprinde:
Produsul, care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea
satisfacerii unei nevoi. *rodusul este vandut sub un nume care ii individualizeaza starea
si+sau uneori calitatea, de exemplu: bluza, cravata, televizor.
Categoria de produs, care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa
raspunda unei finalitati globale identice, respectiv acelasi nevoi, de exemplu: camasi
pentru barbati, scaune de bucatarie.
Modelul, care corespunde individualizarii unui produs in functie de materia prima, de
design-ul folosit, de exemplu: roc#ii clasice, sau scaunele de bucatarie fabricate din lemn.
Referinta, care este veriga de analiza cea mai mica pentru ca ea identifica marca, talia
si culoarea unui anumit model dintr-un produs.
Piesa sau articolul, care raspunde unitatii de vanzare dintr-o referinta particulara
data.
,rmatoarele bunuri de consum pot constitui asortimentul unui punct de vanzare:
A. Bunuri comparative. (unt bunuri care, in raport cu consumatorul, se
caracterizeaza prin: eforturi de alegere si de informare, un risc legat de decizia de
cumparare, o frecventa de cumparare slaba si o durata de consum medie.
n acest caz, comerciantul, adopta o strategie ofensiva sau de atractie, cu asigurarea
asortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza practicand cote de adaos
comercial convenabile.
-. Bunuri specifice. (unt bunuri pentru care consumatorul are o scala de preferinte
deja formata si trebuie sa faca un efort de alegere pentru a dobandi produsele inscrise in
aceasta scala de preferinte. Comerciantul propune un asortiment profund si practica marje
ridicate .o strategie ofensiva de atractie/.
C. Bunuri e comoitate. (unt bunuri care se caracterizeaza prin frecventa ridicata
de cumparare, fara un efort deosebit in alegere din partea consumatorului; preocuparea
consumatorului pentru comparatia %calitate+pret& este nesemnificativa, ceea ce determina
un tip de alegere limitat si slaba cota de service.
n cazul acestor bunuri, comerciantul poate sa apeleze fie pentru o strategie defensiva,
fie pentru o strategie de depanare.
n contextul amenajarii unui punct de vanzare este utila si urmatoarea clasificare a
asortimentului de marfuri:
a. colectia de baza, formata din asa-zisul sortiment standard .obligatoriu si
permanent/;
b. colectia selectiva, constituita din marfuri de impuls, de %moda& si %speciale&;
c. colectia sezoniera cuprinzand, alaturi de unele produse de baza, unele marfuri cu
destinatie speciala ce se vor comercializa, in timpul campaniilor promotionale, in
puncte de vanzare in acest scop.
Desi!n e"terior
0iecare tip de magazine are ambianta sa proprie al carei scop este sa transmita un mesaj
clientului,sa creeze o atmosfera placuta pentru consumatori,precum si pt personalul
commercial.*entru o vanzare realizata in magazine atmosfera se refera la caracteristicile
fizice ale magazinului,in timp ce in cazul unei vanzari nebazata pe un punct de vanzare
,imaginea firmei este influentata de caracteristicile unor materiale publicitare sau
ec#ipamente specifice precum cataloagele,automatele comerciale.
nterfata intre imaginea firmei si clientele stabile sau potentiala,prezentarea exterioara a
magazinului reprezinta o importanta forma a reclamei pentru comerciantul cu
amanuntul,vizand indeosebi firma propriu-zisa si vitrina.
Asigurarea identitatii vizuale a magazinului presupune respectarea urmatoarelor principii
fundamentale:
-identitaea vizuala a unei firme sa fie memorabila
-fiecare punct de vanzare trebuie sa fie identificabil in orice moment de catre
consummator
-asigurarea unicitatii punctului de vanzare,conceperea unei formule unice,originale
reprezentand o premise esentiala viabilitatii acestora
-punctul de lucru sa aiba o puternica capacitate de comunicare
-un punct de vanzare trebuie sa fie facil de remarcat
-magazinul trebuie sa valorifice produsele si oamenii,nu ar#itectura si mobilierul
#omponente$
1.0atada reprezinta interfata dintre imaginea firmei si consummator,prin intermediul si
vanzatorul putand prezenta consumatorului o imagine conservativa..n principal fatada
trebuie sa indeplineasca functiile:
-sa atraga atentia trecatorilor si sa ii aduca in interior
-sa permita identificarea magazinului
-sa reprezinte o modalitate de prezentare a ofertei existente
0atada se caracterizeaza prin numar dimensiuni,aspect constructive imagine ar#itecturala
si functionalitati.
a/!.p.d.v al configuratiei poate fi fatada liniara,fatada in ung#i si fatada arcada.
b/!.p.d.v constructive poate fi fatada modulara,fatada prefabricata,prototip si cu niste
nise.
c/!.p.d.v al ung#iului format se impart in fatada in ung#i de 234,fatada in ung#i obtuz
,fatada in ung#i de 1534
6.Copertina reprezinta o componenta a designului exterior,care indeplineste urmat fct:
-fct de protectie a marfurilor
-fct ar#itecturala
-fct publicitara si de informare
*rincipalele tipuri de copertina sunt:-in fct de modul de realizare pot fi proiectate din
constructie sau adaugate acesteia
-in functie de sistemul constructive sunt copertine fixe sau rabatabile
-d.p.d.v al materialului pot fi din ciment si beton,metal,sticla,materiale textile sau plastice
7.$itrarea reprezinta un mod de comunicare vizuala cu mediul exterior dar si o
comunicare a functionalitatii de aerisire si iluminare.,na dintre formele principale de
functionalitate a vitrarii,cu un rol important pentru unitatile comerciale este vitrina.
8.,n alt element de design exterior il reprezinta modalitatile de acces in cadrul punctului
de vanzare.!.p.d.v te#nologic in proiectarea intrarilor se va tine cont de urmatoarele
aspecte:nr si localizarea cailor de acces ,tipul si destinatia acestora.
9.(emnalizarea repr ansamblul mijloacelor prin intermediul carora se asigura
informarea,dirijarea,atentionarea si restrictionarea fluxului clientilor in contextual activit
desfasurate.!.p.d.v commercial acest ansamblu se compune din firma,sigla si
emblema..0irma,important mijloc de comunicare intre magazin si consummator si
componenta a fatadei,atrage atentia clientilor indeosebi prin pozitionare,modalitatile de
prezentare si iluminare.
AM%LASAREA MA&A'INULUI
*roblema implantarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un
loc care poate fi excelent sau mediocru. Ea se pune comerciantului care vrea sa creeze o
noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu existent, fie prin constructia altuia.
0undamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea
celor existente pentru a fi rentabilizate se sprijina pe cunoasterea riguroasa a factorilor
care conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri, a populatiei din perimetrul
ariei de atractie a magazinului respectiv.
!elimitarea ariei de atractie este punctul de plecare pentru determinarea dimensiunilor
unui viitor magazin, cat si pentru reproiectarea te#nologiei comerciale a unui magazin
supus modernizarii. n acest top, pe baza unui studiu, se urmareste analiza valorii
amplasamentului magazinului respectiv. ,n asemenea studiu trebuie sa raspunda la
intrebari de genul:
(e afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces:
Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin fata magazinului; posibilitatile de parcare in
fata magazinului.
Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare:
Exemplu: zona centrala, ultra-centrala sau la periferie; zona industriala sau defavorizata;
zona rezidentiala sau turistica.
Cartierul are o atractie mai deosebita:
Exemplu: magazinul se afla in proxemitatea unei piete publice, unei gari, unui oficiu.
;ona este
*unctul de vanzare a magazinului, de barierele naturale;
a oua etapa$ culegerea informatiilor necesare evaluarii potentialului de vanzari .de la
bancile de date oficiale sau prin intermediul societatilor specializate/
a treia etapa$ analiza punctelor de vanzare din proxemitate .suprafata, cifra de afaceri/.
<etoda analogiei. Este o metoda empirica, dezvoltata de catre Applebamm si consta in
delimitarea zonei comerciale si apoi la estimarea penetratiei concurentilor pe piata.
$anzarile potentiale se evalueaza prin analogie. (e calculeaza %puterea atractiei& sau
%cota de absorbire&, a fiecarui magazin, din fiecare zona definita. n acest sens se disting
urmatoarele zone:
o zona primara: delimitata in jurul centrului de greutate al ariei de atractie, de unde
magazinul iti asigura cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri .pentru un supermagazin
procentul este de aproximativ =3->3?/;
o zona secundara: care asigura 19-69? din vanzarile supermagazinului;
o zona tertiara: care reprezinta diferenta pana la 133?.
Desi!n interior
#omponente(e esi!n)u(ui interior sunt:
1.*lanseele se descompun d.p.d.v constructive on planseu inferior si planseu
superior.*lanseul inferior.pardoseala sau pavimentul/ are rolul de a prelua diferite
ec#ipamente sau instalatii.*lanseul superior .plafonul/ urmatoarea componenta
functionala a design-ului interior,contribuie la sustinerea instalatiilor
electrice,conductelor,recomandandu-se confectionarea sa din materiale izolante bune.
6.*eretii reprezinta o componenta a design-ului interior avand urmatoarele functii:
-separarea interiorului de mediul exterior
-asigurarea rezistentei constructiei
-compartimentarea unei suprafete
-constituirea unui suport pt ambientul interior
Clasificarea peretilor se poate realiza in functie de materialul acestora ,d.p.d.v al graduli
de finisare,al functionalitatii si al relatiei cu mediul exterior si cu fatada..n timp ce
peretilor interiori le revine rolu de divizare a spatiului magazinului in suprafete de
vanzare si suprafete non-vanzare,scopul peretilor portabili este de asigurare a flexibilitatii
in utilizarea spatiului,de a permite introducerea unor noi linii de marfa,precum si
extinderea+micsorarea raioanelor in functie de sezon.
7.Accesul relational reprezinta un sistem de comunicare intre diferitele componente ale
organizarii de ansamblu constand in diferite tipuri de usi interioare,cu manipulare
manuala sau electronica,de securitate,batante sau rotative.
8.(emnalizarea-functia sa principala,de comunicare-informare se realizeaza prin
mijloace specifice fiecarui tip de design,in cel interior recurgandu-se la utilizarea de
placute,pictograme sau afisaje electronice in vederea orientarii catre lifturi,case de
marcat,scari de evacuare.*rin intermediul semnalizarii interioare,clientii se pot informa
atat cu privire la amplasamentul produselor necesare cat si la serviciile extracomerciale.
9.Ambientul interior este rezultatul actiunii conjugate a urmatoarelor tipuri de
ambient:constructive,estetic,de iluminare,floral,igienic si olfactiv.Atat mirosurile cat si
sunetele influenteaza dispozitia si starea de spirit a clientilor,contribuind la crearea unei
atmosp#ere favorabile.
<odalitatile de iluminare reprezinta un alt aspect reprezinta un alt aspect important al
designului cu rol functional si estetic deopotriva.' iluminare interioara adecvata a
magazinului si a produselor sale poate determina clientii sa se simta bine in timp ce isi
fac cumparaturile sis a stimuleze vanzarile.
*rincipalele modalitati de iluminare utilizate in cadrul punctelor de vanzare sunt
urmatoarele:
-incandescent se utilizeaza pt lumina de accentuare deoarece asigura intreg spectru de
culori,permite identificarea corecta a culorilor
-fluorescent.rece/este o modalitate mult mai eficienta din pct de vedere al costului si usor
de utilizat
Depo*itarea
!epozitul este un spatiu @n care se stoc#eaza marfurile. El poate apartine producatorului
.magaziile de produse finite, depozitele de materii prime/, unui angrosist .depozite
intermediare din care se fac repartitii/, unui detailist .un depozit central din care este
alimentat depozitul magazinului/ sau unui agent comercial.
!epozitele pot fi @n proprietatea comerciantilor sau pot fi @nc#iriate.
*rincipalele tipuri de depozite sunt:
a/ depozite de colectare - @n ele se depun loturi mici pentru a se forma loturi mari pentru
expeditie ;
b/ depozite de repartizare - acumuleaza loturi mari pentru a se livra loturi mici ;
c/ depozite de pastrare - sunt necesare cAnd productia nu are acelasi ritm cu cererea .ex.
legumele/ ;
d/ depozite de tranzit - permit sc#imbarea mijlocului de transport .exista @n gari sau
porturi/ ...
. 'peratiile ce se executa @n depozite sunt:
B primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si te#nica,
B depoziterea: pastrarea si conservarea,
B comisionarea .formarea noilor loturi comandate/: necesita fractionarea, ambalarea si
etic#etarea marfurilor,
B expeditia: @ncarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.
Toate aceste operatiuni se pot desfasura @n spatii distincte sau @n perimetrul aceleiasi
suprafete, @n functie de:
B dimensiunile depozitului;
B marimea si structura asortimentului de marfuri;
B proprietatile naturale si te#nice ale produselor;
B frecventa de aprovizionare;
B ec#ipamentele te#nice necesare;
B sistemul de preluare a ambalajelor goale.
!epozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor @n afara spatiilor de vAnzare - cu scopul de a
le pune la dispozitia clientelei, la un moment dat, pentru o vAnzare continua - presupune
existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime este conditionata de:
B numarul si suprafata raioanelor de vAnzare;
B specificul marfurilor @n functie de frecventa si structura aprovizionarilor.
'rganizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:
a/ mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;
b/ identificarea cu usurinta a fiecarui articol;
c/ accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;
d/ preluarea marfurilor din depozit dupa principiul Bprimul intrat, primul iesitB.
(tocarea @n depozit se face @n functie de viteza de circulatie a produselor depozitate.
*rodusele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate @n apropierea culoarului principal
de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt asezate @n zonele mai
@ndepartate.
Culoar:
;ona - se stoc#eaza marfuri care au o viteza mare de circulatie
;ona - se stoc#eaza marfuri care au o circulatie lenta
;ona - se pastreaza stocurile de rezerva
. Ca te#nici de depozitare pot fi:
a/ depozitarea pe sol;
b/ depozitarea pe rafturi.
Ec#ipamentele folosite @n depozit sunt:
B pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere;
B pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire;
B pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare;
B pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.
n depozite este important sa se respecte normele de protectie a muncii. (pecificul
muncii, nivelul mai scazut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de
accidente sa aiba loc @n depozite.
TRANS%ORTUL #OMER#IAL INTERN
<anipularea mf.. incarcare, descarcare, transp in interiorul supraf.comerciale/ trebuie sa
se inscrie pe linia performantelor pe care le doreste firma respective. Costurile antrenate
ale transportului intern de mf.sunt costuri logistice si se acopera din adaosuri comerciale
perceput pt fiecare mf.vanduta in parte.
deea principala este urm.: alegem mijlocul de transport cel mai putin costisitor . pretul,
intretinerea sa/, adoptat conditiilor magaz.sau depozitului si mf.care sunt ve#iculate.
Exista 6 categorii de mijloace folosite la manipularea mf:
1 mijloace principale care se deplaseaza manual, electric .lize, carucioare, transpalete
manual sau electrice, electrocar moto si electrostivuitoare, benzi rulante, macarale de
diverse dimensiuni, poduri rulante, lifturi de mf, topogane/. Aceste mijloace nu pot sa
lucreze daca nu sunt adaptate tipului de mf..
6 mijloace auxiliare .navete, ladite, palete, containere/
Europaleta ) dim 533x1633mm si 1 tona incarcatura
n domeniul logisticii interne se folosesc des termenii de paletizare, unitizare
. incarcatura de pe o paleta este unitara/
(e mai foloseste conceptual de : incarcatura, transport, depozitare si uneori de prezentare
a mf.in magazin. Aceasta unitate se pastreaza de-a lungul lantului logistic de la
producator la consummator.
Cu cat transportul intern este mai economicos rezulta cresterea productivitatii.
E#R)u(
ECCD un asamblu de struct. managerial al caror scop il constituie eliminarea c#.
inutile de-a lungul lantului logistic, in conditiile satisfacerii eficiente a cererii de consum.
ECC inseamna rasp eficient pt consummator.
Ceprez. un concept nou al relatiilor dintre ind. si comert
' cooperare activa intre partenerii comerciali.
(loganul care sta la baza ECC-ului este: Elucrand impreuna vom satisface mai bine si
la un cost scazut cerintele consumatorilor.&
*ricipalul instrument cu ajutorul caruia se aplica ECC-ul este E! . sc#imbul de date
electronice/. Acest E! il intalnim in gestiunea stocurilor, in aprovizionare, in marile
magazine ale lumii, el avand rolul de a stoca si a transmite cat mai rapid inform. necesara
fact de conducere din comert.
,tilizand E! costurile de exploatare ale unui magazine se reduc cu cca 9?, stocurile
19?, serviciile oferite sunt de calitate mai buna.
Astfel spus E! vine in sprijinul eficientizarii te#nologiilor comerciale.
%rincipa(e(e ap(icatii a(e E#R +EDI, sunt$
1 reaprovizionarea eficienta, aceasta insemnand furnizarea prod potrivit, in cant dorita la
timpul si locul potrivit
6 aranjarea eficienta a mf. in magazine si a mag pe raioane, respective pozitionarea
asortimentului in int magazinului si pe raft
7 promovarea eficienta prin campanii publicitare care sa atraga mai multi consumatori
8 lansarea eficienta de noi produse
9 prin intermediul E! comerciantii au posibilitatea sa-si adapteze comenzile la cerere sis
a-si imbunatateasca prognozele
!e asemenea prod isi adapteaza livrarile si prod de mf. Fa comportamentul
consumatorilor.
ECC-ul este o strategie de conducere care pune accent pe unitatea strategic de afaceri, pe
cresterea profitului, crestere care sa aiba loc prin focalizarea actiunii pe va(oarea
(ivrari(or catre consum.
ECC-ul optimizeaza 7 procese importante:
-lansarea prod
-promovarea produsului
-gestiunea asortimentului din magazine
*otrivit ECC-ului reaprovizionarea cu mf. (e bazeaza pe fluxul de inform.clare, sosite la
timp si integrate intregului lant de distributie.
(ursa de la care pleaca aceste informatii o constituie scanere(e %OS prin utilizarea
codului cu bare care reprezinta metoda dominant de identificare principala a produsului.
TE-NOLO&IA #OMERTULUI ELE#TRONI#
Este forma cea mai moderna de comert, iar proiectarea sa poate viza magaz.
electronic, aproviz electronic, magaz universal electronic, supermarGetul, mall-ul
electronic, piata unui tert, comunitatile virtual, furnizorii de serv. Cu valoare pt canalele
de comert electronic, platformele de colaborare sau broGeraj de informatii.
*rimele aspecte care treb luate in considerare la alegerea amplasamentului in
comertul traditional vizeaza studierea caracteristicilor zonei in care se va amplasa magaz,
analiza oportunitatii amplasarii in proximitate, intr-un anumit centru comercial, evaluarea
acelui amplasament in perspective.
n comparatie in cadrul comertului electronic asemenea aspect sunt mai putin
semnificative, ceea ce nu inseamna ca amplasamentului ii revine un rol minor.
Focalizarea in comertul electronic D gazduirea pe server-ul propriu sau utilizarea unor
furnizori de serv de gazduire.
*rin utilizarea acestor furnizori, care gazduiesc un magazine pe platforma de comert
electronic firmele interesate in dezvoltarea unei asemenea afaceri au urm posibilitati:
1 existenta unui site unic de Heb, caz in care clientul detine un site pe un server si
poate avea un ,CF unic. n acest caz tranzactiile sunt offline existand insa posibilitatea
utilizarii postei electronice.
6 existenta unei pag.unice de prezentare a magaz.virtual caz in care clientul detine un
singur magazine virtual pe un singur server al gazdei. *ag de prezentare a magaz are un
,CF unic si dispune de o baza de date.
7 mall-ul este variant corespunzator caruia clientul dispune de mai multe pag de
prezentare de magaz virtual intr-un mediu mall la aceeasi adresa de ,CF si baza de date.
(tudiul amplasamentelor in comertul electronic se bazeaza pe cateva principia:
1 p interceptarii in comertu( e(ectronic ) are in vedere pozitionarea legaturii catre
respective forma de comert in cadrul zonelor cu traffic intens. n stransa legatura cu acest
proces se afla folosirea te#nicilor promotionale specific comertului electronic. Astfel
intensitatea interceptarii poate fi amplificata prin publicarea adreselor Heb pe carti de
vizita, pe foi cu antet, prin inscrieri in motoare de cautare, prin campanii de bannere etc.
6 p. accesi.i(itatii ) se refera la partea te#nica si vizeaza posibilitatile de navigare ale
oricarui doritor indiferent de broHser-ul utilizat, de rezolutia sau dimensiunea ecranului,
de setarile calc.
7 p atractiei cumu(ative ) . se aplica in cazul mall-ului virtual/ gruparea in cadrul
unui site comun a mai multor magazine virtual sau utilizarea mall-ului virtual pt
implantarea mai multor magazine. ,n magazin virtual poate beneficia de atractia
exercitata de alte magazine virtual ca urmare a asigurarii #iperlegaturilor din zonele cu
traffic intens.
8 p compati.i(itatii in comertu( e(ectronic ) are in vedere compatibilitatea suporturilor,
a sistemelor te#nice, sustinerea lor reciproca de catre partenerii din tranzitul virtual
RELATIA DINTRE TE-NOLO&IE SI RENTABILITATEA E#ONOMI#A
Eficienta economica a unei firme de comert se exprima in rezultatele superioare ale
acesteia respective acoperirea c# si obtinerea de profit.
nvestitia in comert . un leu investit trebuie sa dea un anumit profit/ se regaseste in
teren, in constructive, in utilaj, in mobilier, de unde rezulta in te#nologie.
!e la cel mai mic, de baza, element al te#nologiei care este linearul, plecam cu
ratiunea noastra pt a caracteriza rentabilitatea magazinului respective. Astfel spus, un
profit, o marja, o vanzare mai mare pe metru linear, pe m patrat supraraf comerciala
conduce la cresterea eficientei economice a intreprinderii.
' te#nologie moderna, o logistica moderna . mijloacele de transport contribuie la
sporirea productivitI muncii, la desfacerea unei cantitati mare de mf.cu costuri tot mai
scazute pe fiecare prod in parte.
n comert costul mai scazut inseamna economii, salarii, la c# de transport, cu
depozitarea, cu ambalarea, sortarea, prezentarea mf. in spatial de vanzare si cu livrarea
mf.
!iferenta dintre 6 firme in ceea ce priveste valoarea vanzarilor si niv c# de circulatie
este data de baza te#nico-materiala a acestora .mij fixe si circulante/
n cazul nostrum mij circulante sunt mf .asortimentul/ iar mij fixe sunt date de
cladire, de utilaj commercial, de mobilier comercial.
Cu cat sortimentul de mf este mai variat, cu cat acesta corespunde cerintelor
consumat si este expus intr-un mobilier cat mai atractiv, insotit de prestarea unor serv, cu
atat vanzarile inregistrate de firma este mai mare iar clientele devine fidela.
Cu cat mijloacele de munca .utilajul comercial/ sunt mai ergonomice, au consumuri
mai mici, se folosesc la intreaga capacitate, cu cat au randament mai crescut, cu atat vol
mf ve#iculate este mai mare, pierderile de mf sunt mai mici, iar productivitatea creste
simtittor.
$anzarea D nr de lucratori J productivitate
!aca nr de lucratori este un factor cantitativ si nu putem sa-l crestem la infinit,
productivitatea este factorul calitativ care are la baza urm: profesionalismul lucratorilor,
pregatirea lor, noile cuceriri din stiinta, te#nica .TKC/, o baza materiala moderna, o
motivatie salariala corespunzatoare etc.
<arile supraf comerciale cunoscute azi .supermarGeturile, #iper., mall-urile/ castiga
bani prin volumul de mf. comercializat, prin te#nologia sortimentala de expunere a mf.,
prin modalitatile rapide de plata, prin constructia realizata, standard de mari dimensiuni
care permite implantarea unui nr f mare de raioane, cu predilectia raioane cu autoservire.
Ranamentu( acestor suprafete este sporit atorita a / factori$
1 mobilier si utilaj modern
6 <L in spatial de vanzare
7 personal specializat si binepregatit
TEMN'F'OA *FAT *CN CAC!,C
nformatizarea activitatii comerciale cuprinde si capitolul numit te#nologia incasarilor,
platilor si decontarilor din cadrul magazinelor.
*lata poate avea mai multe forme:
- 0ara numerar: tic#ete de masa, carduri, virament
- Cas#
Toate insotite de doc.justificative . bon fiscal, bon de casa, c#itante/
,n rol aparte revine platii prin carduri
Cardul reprezinta cel mai modern instrument de plata a unui prod+serv avand la baza o
relatie pe baze contractuale intre detinatorul cardului, emitentul cardului si comerciantul.
Functii inep(inite de card sunt:
1 cas# cardul ) functia de retragere de bani de la bancomat sau de la g#iseele bancii.
6 debit cardul ) functia de plata
7 credit cardul ) functia de credit, pe baza unui cuantum prestabilit
#(asificare$
-carduri cu banda magnetica sau microprocesor .smart carduri/
-carduri emise de banci sau de soc. nebancare
-carduri de debit, credit, retragere a numerarului, de garantare a cecurilor, de fidelitate,
card multifunctional
Cardurile de debit+credit pt cumparatori detin in C' inca o pondere redusa pt ca cca >3?
din posesorii de carduri le utilizeaza doar pt a ridica banii de la bancomat.
0olosirea cardurilor pt retragere de fonduri de la AT< pt plata in magazin a produselor
pp.o succesiune de operatiuni in care sunt implicate: banca emitenta si comerciantul.