1.1.

Continutul impozitelor si taxelor

Cea mai mare parte a resurselor publice sunt prelevari obligatorii si de aceea se impune definirea impozitului
si precizarea continutului sau, atat din punct de vedere juridic si economic, cat si tehnic.
Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie, neconditionata si fara
contraprestatie la suportarea sarcinii publice.
a.In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri:
b. impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii sarcinii publice, adica
participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice;
c.prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre diferitele paturi ale
populatiei;
d. scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea publica, dar
de regula, lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara, anume faptul ca este folosit de stat
pentru a-si asigura interventia in viata social-economica;
e.ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie , neconditionata adica, contribuabilul nu
poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica;
f. impozitul nu are o destinatie speciala.
sociat impozitelor e!ista si categoria de taxe. "i ta!ele sunt instituite prin lege si au un caracter obligatoriu,
dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise.
In cadrul ta!elor e!ista si ta!e care sunt obligatorii numai daca populatia solicita un serviciu si presupun o
contraprestatie, adica sunt conditionate. #utem e!emplifica in acest sens cu unele ta!e administrative de genul
ta!elor notariale sau a ta!elor de pasaport.
#rin fiscalitate se intelege preluarea obligatorie pentru bugetul statului a unei parti din veniturile cetatenilor.
In ultimii $% de ani a intervenit notiunea de parafiscalitate care se refera la realizarea altor venituri ale statului
decat impozitele si ta!ele obisnuite. &ste vorba aici de ta!ele administrative despre care am vorbit mai inainte
si care sunt percepute de autoritatea publica pentru un presupus serviciu. ceste ta!e se percep in folosul unui
anumit serviciu al statului si tendinta este de a stabili marimea acestor ta!e mult mai mare decat costul
contraprestatiei.
Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate
interveni in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate incuraja anumite tipuri
de activitati sau de a determina restrangerea altora.
#rezentam mai jos, succint, cateva din modalitatile tehnice de tranformare a impozitului intr-un instrument al
politicii economice si sociale:
adaptarea bazei de asezare 'de calcul( a impozitelor;
instituirea de monopoluri;
instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri;
supradimensionarea impozitelor;
sisteme de restituire fiscala.
)
Elementele impozitului
*ehnica asezarii si perceperii fiecarui impozit sau ta!e presupune precizarea unui anumit numar de elemente
definitorii 'comune tuturor tipurilor de impozite sau ta!e(:
a.subiectul impozabil;
b. suportatorul impozitului;
c.obiectul impozabil;
d. sursa impozitului;
e.unitatea de impunere;
f. cota de impunere;
g. termenul de plata;
h. asieta 'modul de asezare a impozitului(.
a) "ubiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica obligata la plata
unui impozit catre stat.
b) "uportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. Ca regula
absoluta, la impozitele indirecte '*+, accize( suportatorul difera de platitor si, acesta din urma transmite
presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de repercursiunea impozitelor. ,a impozitele
directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt aceeasi persoana 'vezi impozitul pe avere(.
c) -biectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi: veniturile, averea, suma vanzarilor
etc. &valuarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. De regula, aceasta se face pe baza declaratiei
contribuabilului. In alte cazuri, ea se evalueaza conform unor norme fi!ate de catre autoritatea publica sau se
face o e!pertiza fiscala.
d) "ursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere 'sau din venitul procurat de avere(
e) .nitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile e!primata fie in unitati valorice,
fie in unitati naturale. "pre e!emplu, la venit unitatea de impunere este unitatea monetara 'leul(, la avere avem
m/ pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile etc.
f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei impozabile. In toate tarile
se practica mai multe feluri de cote, fie e!primate procentual fata de valoarea materiei impozabile, fie in
unitate monetara pe unitatea de masura a materiei impozabile.
Cotele de impozitare e!primate procentual pot fi:
progresive;
progresive in transe 'la salarii(;
proportionale 'la profit(
Cota de impunere poate fi aparenta 'cea prevazuta de lege( sau reala 'care poate fi mai mica sau mai mare
decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari(.
g)*ermenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul 'la salarii lunar, la venituri din
chirii trimestrial etc(.
/
h) sieta 'modul de asezare al impozitului( reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul carora se
defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se aseaza.
sezarea unui impozit presupune:
constatarea si evaluarea materiei impozabile;
stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil;
perceperea0incasarea impozitului.
1.2. Principiile impunerii
Impunerea se realizeaza printr-un asamblu de operatii si masuri ce incearca sa asigure eficienta impozitelor si
sa tina cont de respectarea unor principii de baza. stfel, aceste principii fundamentale ale impunerii sunt:
principii de echitate fiscala;
principii de politica financiara;
principii de politica economica.
&chitatea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de impozite. In acest scop impunerea
trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii si acesta inseamna ca impunerea trebuie sa se realizeze
diferentiat, in functie de marimea averii si de venitul fiecarui contribuabil. #ractica a pus insa in evidenta o
contradictie intre egalitatea fiscala in fata legii si randamentul impozitelor. stfel, din punct de vedere al
randamentului, impozitele ar trebui sa produca ma!imum de venituri pentru stat, iar din punct de vedere al
echitatii fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama de situatia personala a
fiecaruia, numai ca, ceea ce este echitabil are randament mic si, de multe ori, ceea ce are randament ridicat nu
este echitabil.
In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun a fi corelate:
-egalitatea matematica;
-egalitatea personala.
&galitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale. &galitate matematica nu tine cont de situatia
personala a contribuabilului si, astfel, doi contribuabili cu aceleasi resurse pot avea situatii personale diferite
si ca atare, proportionalitatea platii impozitelor poate sa-l loveasca mai mult pe unul decat pe celalalt.
,a asezarea impozitelor in toate tarile se porneste de la egalitatea matematica dar, ea se corecteaza prin prisma
situatiei personale a platitorului. #entru a asigura si egalitatea personala se pot introduce un sistem de deduceri
din masa impozabila, cote progresive de impunere 'mai ales in transa(, norme de venit la impozitul pe avere
etc.
#rincipiile de politica financiara se refera la randamentul impozitului, la stabilitatea si la elasticitatea acestuia.
1andamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale colectata intr-un interval dat si cheltuielile
facute de autoritatea publica in vederea colectarii acesteia.
1andamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii:
universalitatea impozitului adica toti cei care au un venit trebuie sa plateasca;
economia de cheltuieli adica constituirea unui sistem institutional cat mai ieftin;
2
ineluctabilitatea adica neputinta sustragerii de la plata impozitelor si, astfel, micsorarea posibilitatilor
de evaziune fiscala;
anestezia fiscala presupune a asigura unui impozit, la introducerea lui, o anumita capacitate de
suportabilitate.
"tabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice.
.n impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile conjuncturale care afecteaza materia
impozabila.
&lasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia cotei de impunere.
&!ista in toate economiile un conflict deschis intre randamentul si echitatea impozitului. In teorie nu e!ista
acest conflict, in sensul ca, cu cat mai bine este asezat un impozit si este repartizata sarcina fiscala pe membrii
societatii, cu atat mai mare este randamentul acestuia. In realitate insa, circula zicala: 3impozitele productive
nu sunt juste, iar impozitele juste nu sunt productive3.
#rincipii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel incat sa asigure interventia statului in
viata economica. stfel, fie ca se introduc noi impozite, fie ca se redimensioneaza unele din impozitele
e!istente, acest lucru se face nu doar pentru a produce venituri, cat si pentru a asigura interventia statului in
economie. Ca atare, vechiului conflict dintre randamentul si echitatea impozitelor, i se mai adauga un altul
intre randament si interventionism.
1.3. Rata fiscalitatii
1ata fiscalitatii se calculeaza ca raport intre totalul veniturilor fiscale intr-un an si #I4 la nivelul unui an.
1.4. sezarea si perceperea impozitelor
!ezi completare 1
1." Clasificarea impozitelor
#entru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi impozit poate avea
diferite implicatii in viata social-economica, in functie de pozitia de pe care a fost apreciat. semenea criterii
de clasificare sunt:
a. impactul asupra suportatorului;
b. neutralitatea fata de contribuabil;
c. obiectul impozabil;
d. scopul introducerii impozitului;
e. frecventa perceperii;
f. locul in care impozitul se face venit.
a) in functie de impactul asupra suportatorului regasim:
5
impozite directe se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe care il obtine, fie in
functie de averea sa. Ca regula generala, la impozitele directe platitorul si suportatorul impozitului sunt
una si aceeasi persoana.
impozitele indirecte nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii de bunuri sau
prestarilor de servicii si lucrari. &le vizeaza cheltuirea veniturilor, motiv pentru care mai sunt denumite
impozite pe cheltuieli. ,a impozitele indirecte suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in
cele din urma, suportatorul fiind consumatorul final.
b) in functie de neutralitatea fata de contribuabil:
impozite reale se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile 'imobile, pamant etc( facand
abstractie de situatia personala a platitorului;
impozite personale sunt cele ce tin cont de situatia contribuabilului si sunt reprezentate, in special, de
impozitele pe venit; se mai numesc si impozite subiective;
c) dupa obiectul impozabil impozitele pot fi:
impozite pe venit;
impozite pe avere;
impozite pe cheltuieli 'pe consum(.
d) dupa scopul introducerii impozitului:
impozite cu caracter fiscal adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se vizeaza randamentul
lor;
impozite cu caracter de ordine adica cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit sector 'spre
e!emplu, ta!a pe divort(.
e) in functie de frecventa perceperii regasim:
impozite permante 'marea majoritate(;
impozite incidentale 'spre e!emplu, asupra imbogatitilor de razboi(.
f) in functie de locul in care impozitul se face venit:
impozite federale;
impozite ale statelor;
impozite ale colectivitatilor locale.
1.#. Caracterizarea generala a impozitelor directe
Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se
particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele indirecte nu
pot fi repercutate asupra altei persoane.
Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere
care poate asigura echitatea fiscala.
$
Indiferent ca este pe venit sau pe avere, acest tip de impozite are o incidenta directa, adica platitorul este
aceeasi persoana cu suportatorul.
- caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de
plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil.
Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale.
Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ.
Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant etc. stfel de impozite se stabilesc
pe baza unor indici e!teriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de platitor nu este echitabila,
netinandu-se seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a
trecut treptat tot mai mult la impozitele personale.
Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a
platitorului 'conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc(. Cel mai bun e!emplu de
impozit personal este impozitul pe venitul global.
Impozitele directe imbraca in principal doua forme: impozitele pe venit si impozitele pe avere.
$mpozitul pe %enit
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul 'una si acceesi persoana cu suportatorul( sunt
persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.
6odul de asezare si perceperea impozitului pe venitul persoanelor fizice difera de cel pe venitul persoanelor
juridice si de aceea le vom analiza separat.
stfel, impozitul pe venit imbraca doua forme principale:
impozitul pe venitul persoanelor fizice;
impozitul pe venitul persoanelor juridice.
$mpozitul pe %enitul persoanelor fizice
In practica finantelor publice se cunosc doua modalitati principale de asezare a impozitelor directe in raport de
tratamentul veniturilor:
a) impunerea separata a fiecarui tip de venit realizat din surse si locuri diferite;
b) impunerea globala ce presupune cumularea tuturor tipurilor de venit indiferent de sursa acestora.
6ai poate e!ista si o modalitate de impunere mi!ta, situatie in care se foloseste impunerea globala dar, e!ista
si unele venituri care nu se globalizeaza si se impoziteaza separat.
#rima modalitate este mai simpla si usor de realizat, se micsoreaza cheltuielile de colectare a impozitelor dar,
nu se realizeaza echitatea fiscala. Impozitarea globala conduce la impartirea egala a sarcinii fiscale asupra
contribuabilor si la echitate fiscala prin impozitarea in functie de posibilitatile economice concrete ale
subiectului impozabil si prin introducerea deducerilor personale.
7
In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la ) ianuarie /%%%. #rezentam in continuare
impozitul pe venitul global 'pe cazul 1omaniei(.
$mpozitul pe %enitul global
Impozitul pe venitul global este suma datorata de contribuabil pentru toate veniturile sale realizate in anul
fiscal.
+enitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate din activitati
independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, din care se scad pierderile fiscale si deducerile
personale.
In afara acestor venituri ale persoanelor fizice care se globalizeaza e!ista si alte venituri, cum sunt cele din
dividende si dobanzi si altele, a caror impunere este finala si se impoziteaza separat, asupra carora vom
reveni.
De asemenea e!ista si venituri care nu se impoziteaza, deci care nu trebuie declarate si nu vor fi impuse, din
care enumeram selectiv: bursele, bunurile primite sub forma de sponsorizare, sumele incasate din asigurari cu
titlu de compensatiei pentru pagubele suportate, veniturile din agricultura si silvicultura etc.
+enitul anual global impozabil se poate determina dupa formula:
unde:
V1 venituri nete din activitati independente;
V2 venituri nete din salarii;
V3 venituri nete din cedarea folosintei bunurilor;
V4 venituri de aceeasi natura, obtinute din strainatate;
Pf pierderi fiscale reportate;
Dp deduceri personale.
+eniturile din activitati independente 'V1( provin din trei surse principale:
o activitati comerciale;
o profesii liberale 'medici, avocati, consultanti etc(;
o drepturi de proprietate intelectuala 'brevete, marci, drepturi de autor etc(.
+eniturile nete din activitati independente se determina astfel:
V1 = Venituri brute incasate Cheltuieli aferente deductibile
(inclusiv echivalentul in lei al veniturilor in natura
#entru ca o cheltuiala sa fie considerata deductibila trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele trei
conditii:
8
sa fie efectuata in interesul direct al activitatii;
sa fie cuprinsa in cheltuielile e!ercitiului financiar in cursul caruia au fost platite;
sa fie justificata cu documente.
&!ista insa si cheltuieli care nu sunt deductibile si dintre acestea prezentam cateva, selectiv:
amenzi si penalitati, altele decat cele de natura contractuala;
donatiile;
heltuieli de sponsorizare, de protocol, de deplasare si detasare care depasesc un anumit nivel;
valoarea bunurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, precum si sumele care
reprezinta depasirea limitelor de perisabilitati stabilite conform legii.
+eniturile din salarii 'V2(
In vederea determinarii venitului net impozabil, din venitul brut din salarii se scad o serie de cheltuieli
deductibile:
V2 = Venituri obtinute in ba!a Cheltuieli deductibile
unui contract de "unca
(in bani sau natura
ceste cheltuieli deductibile sunt:
o contributia la fondul de somaj ')9(;
o contributia pentru pensia suplimentara '$9(;
o contributia pentru asigurarile sociale de sanatate '89(;
o cheltuieli profesionale ')$9 din deducerea personala de baza, o data cu aceasta si la acelasi loc
de munca(.
+enituri din cedarea folosintei bunurilor 'V3(
+eniturile din cedarea drepturilor de folosinta a bunurilor reprezinta in fapt, inchirieri de bunuri mobile sau
imobile, subinchirieri, arenzi, etc.
+enitul net impozabil se obtine scazand din venitul brut 'format din suma incasata de la chiriasi plus cheltuieli
facute de chiriasi care ar fi in sarcina proprietarului( cheltuielile aferente deductibile in suma egala cu 2%9 din
venitul brut:
V3 = Venituri brute : Cheltuieli # Cheltuieli deductibile
incasate in bani ce cad in sarcina (3$% din venitul brut
si&sau natura proprietarului dar recalculat
efectuate de chirias
#ierderea fiscala '#f(
In cazul activitatilor independente si0sau la cedarea folosintei bunurilor, daca veniturile brute sunt mai mici
decat cheltuielile aferente deductibile, se inregistreaza o pierdere fiscala. ceasta se poate compensa cu
rezultatele pozitive de la celelalte categorii de venit, cuprinse in globalizare, cu e!ceptia veniturilor din salarii.
;
Daca nu poate fi compensata, pierderea fiscala se poate reporta pentru anul urmator.#ierderea fiscala
necompensata se poate reporta timp de cinci ani fiscali.
Deducerile personale 'Dp(
Deducerile personale care se acorda personalului imbraca doua forme: deduceri personale de baza si deduceri
personale suplimentare.
Deducerea personala de baza reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului.Incepand cu luna
ianuarie /%%% aceasta a fost in suma de ;%%.%%% lei0luna, iar de la ) iulie a fost modificata fiind actualizata la
inflatie devenind astfel </7.%%% lei0luna
)
.
Deducererile personale suplimentare se acorda in functie de situatia proprie, de persoanele aflate in intretinere
si de alti factori, calculandu-se dupa cum urmeaza:
%,7 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia0sotul aflat in intretinere;
%,2$ inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din primii doi copii aflati in intretinere;
%,/% inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;
%,/% inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare membru de familie aflat in intretinere;
),%% inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I;
%,$% inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II.
"uma tuturor deducerilor personale nu poate depasi de /,$ inmultit cu deducerea personala de baza.
#erioada impozabila si cotele de impunere
#erioada impozabila este anul fiscal care, corespunde in fapt anului calendaristic. Impozitul anual se
determina prin aplicarea asupra venitului anual impozabil a urmatorului barem de impunere
):
&ranse de %enit lunar impozabil'
lei
$mpozit lunar'lei
#ana la ).%7).%%% );9
).%7).%%) /.7%2.%%% )<%.<;% : /29 pentru ceea ce depaseste ).%7).%%%
/.7%2.%%) 5.)57.%%% $5$.75% : /;9 pentru ceea ce depaseste /.7%2.%%%
5.)57.%%) $.8;$.%%% <88.7;% : 259 pentru ceea ce depaseste 5.)57.%%%
#este $.8;$.%%% ).$25.<5% : 5%9 pentru ceea ce depaseste $.8;$.%%%
(eterminarea si plata impozitului datorat
In baza datelor din declaratia de venit global organul fiscal determina venitul anual impozabil dupa formula
prezentata mai sus.
Decizia de impunere a organului fiscal stabileste:
- impozitul datorat pentrul anul precedent;
- diferentele de impozit anual ramase de achitat sau de restituit;
- platile anticipate cu titlu de impozit.
<
!enituri a caror impunere este finala
In aceasta categorie se cuprind veniturile care nu se globalizeaza si sunt impozitate separat. Impozitul in
aceste cazuri se retine la sursa de catre platitorul acestui fel de venit in momentul calcularii sale si se vireaza
pana la termenul stabilit. stfel, beneficiarul venitului nu are nici un fel de obligatie privind declararea
acestuia.
+eniturile a caror impunere este finala sunt reprezentate de:
veniturile din dividende impozitate cu $9;
veniturile din dobanzi impozitate cu )9;
veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare impozitate cu )9;
veniturile din jocuri de noroc impozitate cu )%9 'sumele sub 2.%%%.%%% sunt scutite de impozit(;
alte venituri impozitate cu o cota de )%9.
$mpozitul pe %enitul persoanelor )uridice*impozitul pe profit)
#latitorii de impozite persoane juridice sunt societatile comerciale de orice tip, companiile nationale si regiile
autonome, adica toate organizatiile cu scop lucrativ.
Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme:
impozitul pe profit;
impozitul pe dividende;
impozitul pe venituri din vanzarea activelor.
Dintre acestea, impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de
venit a societatilor comerciale.
In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care
le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor.
-biectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de
agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca e!ista si cheltuielile
nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului
anual impozabil. Impozitul pe profit se obtine prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de impozitare
astfel determinate.
Cota de impunere in 1omania este de /$9 insa e!ista si cateva e!ceptii:
-pentru profitul obtinut din activitati de e!port cota de impunere este de$9;
-pentru baruri si cluburi de noapte se plateste o cota aditionala de /$9;
-pentru profitul 4ancii =ationale cota este de ;%9.
)%
$mpozitul pe a%ere
Impozitul pe avere imbraca trei fome principale:
a. impozit aspra averii propriu-zise;
b. impozit asupra circulatiei averii;
c. impozit aspra cresterii averii.
a) Impozitele asupra averii propriu-zise au ca obiect, in general, proprietatile imobiliare 'terenurile, cladirile,
etc( si activul net. cest tip de impozite se plateste fie din profitul adus de avere, fie din alte venituri ale
contribuabilului. In acest ultim caz, spunem ca acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar,
din cauza ca determina scaderea materiei impozabile, adica a averii respective. - problema esentiala o
constituie evaluarea averii. ceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului, fie potrivit unor
documente ce atesta dobandirea averii, fie conform unor norme fi!ate de autoritatea publica, fie in baza unei
e!pertize.
b) Impozitul asupra circulatiei averii se plateste ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana
la alta. ceste impozite sunt reprezentate de:
-impozite pe vanzarea averii 'baza de impunere o reprezinta valoarea vanzarii(;
-impozite pe succesiuni;
-impozite pe donatii.
c) Impozitul asupra cresterii averii are ca obiect plus-valuta imobiliara, castigul de capital si averea dobandita
in conditii cu totul speciale 'spre e!emplu imbogatitii de razboi(.
>)? Impunerea globala in 1omania este reglementata prin -rdonanata privind Impozitul pe +enit, nr. 82 din
/8 august )<<<
1.+ Caracterizarea generala a impozitelor indirecte
laturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma impozitelor pe
cheltuieli 'pe consum(.
#entru a pune in evidenta continutul si necesitatea impozitarii indirecte se impune compararea diferentelor ce
e!ista, atat din punct de vedere stiintific, cat si juridic-administrativ, intre cele cele doua mari categorii de
impozite: directe si indirecte.
Din punct de vedere stiintific, o prima deosebire reiese din aceea ca, daca in cazul impozitelor directe obiectul
acestora il reprezinta e!istenta venitului0averii, in cazul celor indirecte obiectul impunerii il constituie
cheltuirea0consumul venitului0averii.
- a doua diferenta intre cele doua tipuri de impozitare rezida in incidenta si repercursiunea lor, adica a
modului in care impozitele afecteaza pe cineva si ceva.
Impozitele directe au o incidenta directa, adica platitorul este aceeasi persoana cu suportatorul si nu pot fi
repercutate 'de regula( asupra altor persoane.
In cazul impozitelor indirecte, incidenta 'sarcina fiscala( este indirecta, acest lucru fiind prevazut prin lege.
))
Din punct de vedere juridic-administrativ se distinge o alta diferenta importanta intre cele doua categorii de
impozite.
stfel, in cazul impozitarii directe a venitului sau averii e!ista asa numitul rol nominativ 'o pozitie, un fisier
in memoria calculatorului(; orice platitor are o pozitie deschisa la fisc. cest lucru nu se regaseste insa si la
impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte contribuabilul.
#rintre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscala si faptul ca asigura statului venituri relativ
stabile.
Impozitarea directa are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timp a impozitului. De
asemenea, impozitarea directa este vizibila si, mai ales, iritabila pentru contribuabili si, nu independent de
acestea, prezinta un randament destul de scazut.
Impozitarea indirecta prezinta marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un profit, un venit, o
avere ci o circulatie, o vanzare, o cumparare, un consum. .n alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului
si in acelasi timp este si mai putin costisitoare decat impozitarea directa.
6arele inconvenient al impunerii indirecte il reprezinta inechitatea fiscala, pe de o parte, ca urmare a
proportionalitatii cotei de impunere, iar, pe de alta parte, din cauza faptului ca nu tine seama de situatia
personala a platitorului.
#rincipalele categorii de impozite indirecte sunt:
ta!ele de consumatie;
ta!ele vamale;
monopolurile fiscale;
ta!ele de inregistrare si de timbru.
).+.1 &axele de consumatie
Cea mai raspandita forma de asezare a impozitelor indirecte o reprezinta ta!ele de consumatie. #oarta
denumirea de ta!e dintr-o simpla obisnuinta, in fond acestea sunt impozite in sensul ca sunt obligatorii, nu
presupun o contraprestatie si sunt fara o destinatie speciala.
*a!ele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca ta!a generala pe consum ta!a pe valoarea adaugata -,
fie ca un impozit 'ta!a( special asezat numai pe vanzarea anumitor bunuri accizele.
1.+.1.1 &axa pe %aloarea adaugata *&!)
@orma sub care e!ista in prezent ta!a generala de consumatie este ta!a pe valoarea adaugata '*+(.
*a!a pe valoarea adaugata 'impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit( se calculeaza asupra
cresterii de valoare, adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la
e!ecutarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit.
#latitori de *+ sunt toti agentii economici care vand produse, e!ecuta lucrari sau presteaza servicii.
-biectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la preturile de facturare.
)/
6ateria impozabila este suma globala a vanzarii.
"uportatorul este consumatorul final.
#entru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agent economic infiinteaza cel putin patru
conturi: *+ colectata, *+ deductibila, *+ de plata, *+ de recuperat.
6ecanismul prin care se determina *+ datorata bugetului statului il prezentam in continuare succint. In
contul *+ colectata se inregistreaza *+ incasata la vanzarea produsului sau lucrarii. In contul *+
deductibila se inregistreaza *+ platita la cumpararea de catre agentul economic a valorilor materiale, la
receptionarea lucrarilor care i s-au facut sau la plata prestatiilor in favoarea sa. ceasta *+ deductibila
e!prima un drept 'o creanta( al platitorului fata de stat. "cazand din *+ colectata *+ deductibila rezulta
ceea ce are de platit agentul economic statului '*+ de plata(. Daca aceasta diferenta este negativa, adica
*+ colectata este mai mica decat *+ deductibila, atunci inseama ca agentul economic are de recuperat de
la stat acesta suma. "e observa usor ca agentul economic nu este afectat de *+, acesta doar il plateste. Cel
care il suporta efectiv este consumatorul final.
In ceea ce priveste comertul e!terior, nu se plateste *+ pentru e!porturi, iar la importuri e!ista ta!a de
compensare. #entru e!porturile facute statul restituie firmei *+ deductibila 'platita in amonte(. In activitatile
de e!port datorita deta!arii marfurile acestea devin mai competitive prin pret. *+ perceput la import are
rolul de a compensa pierderile la e!port care apar datorita deta!arii. Daca marfurile s-ar livra la intern
incasarile statului ar creste. De asemenea, prin acest *+ la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru
firmele nationale in raport cu cele straine, pentru ca daca nu ar e!ista *+ de import marfurile e!terne ar fi
mai competitive prin pret decat cele nationale.
*+ are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta si *+
colectata, respectiv *+ de plata vor fi mai mari. Daca vanzarile stagneaza si cuantumul *+ va fi mai mic
si in consecinta si incasarile statului. stfel, *+ ca de altfel toate impozitele indirecte 3copiaza3 mersul
economiei.
*+ este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este inechitabil. cest lucru
se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si nici nu se preteaza la un minim
neimpozabil. stfel, *+ afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi afecteaza o
mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum 'de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de
cheltuieli de stricta necesitate(.
In tara noastra *+ a fost introdus in urma ca catava ani, din urmatoarele considerente:
necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;
pentru cresterea resurselor statului;
din ratiuni de compatibilizare cu sistemele fiscale din tarile europene.
ctualmente cota unica de *+ in 1omania este de )<9.
1.+.1.2 ccizele
Distinct de *+ in toate statele e!ista ta!e speciale de consumatie care 3lovesc3 numai anumite produse.
ccizele sunt aceste ta!e speciale de consumatie si se aseaza, de regula, pe vanzarea acestor grupe aparte de
produse.
)2
In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt reprezentate, in principal, de
bunurile care dauneaza sanatatii si de produsele considerate de lu!.
"pre e!emplu, in tara noastra se platesc accize pentru urmatoarele grupe de produse:
alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice;
produsele petroliere 'e!ceptie face pacura(;
produsele din tutun;
alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii 'cu e!ceptia verighetelor(, autoturisme, parfumuri,
blanuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.
#rezentam selectiv, cateva produse accizate in alte tari:
@ranta: vinul, cidru, berea, apele minerale;
Aermania: tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale;
6area 4ritanie: spirtul, berea, tutunul, uleiurile minerale
"copul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse la dispozitia statului. Cel putin la fel
de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii
fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care, spre e!emplu, dauneaza sanatatii.
#latitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau
vanzatorii acestuia. Ca si in cazul *+, suportatorul este insa, cel care cumpara produsul respectiv, adica
consumatorul final.
cciza se calculeaza de regula in doua moduri, in functie de cum este e!primata cota de impunere pentru
fiecare produs accizat in parte. stfel, cota de impunere poate fi:
fie o cota fi!a in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica 'de e!emplu pe litru, pe gradul de
concentratie, pe cifra octanica etc(;
fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare.
).8.).3 &axele %amale
*a!ele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul international.
ceasta interventie a statului in economie se realizeaza pe doua cai: direct si indirect.
#e cale directa statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau e!porturilor 'este
vorba de contingentari, prohibitii etc(, fie prin reglementarea schimburilor. Interventia directa ridica probleme
destul de delicate, deoarece poate conturba relatiile dintre state si poate avea efecte paguboase asupra
raporturilor economice in perioadele urmatoare.
Interventia indirecta se realizeaza prin ta!ele vamale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. Ceea
ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei e!terne. Cota de impunere, adica
nivelul ta!ei vamale, este prevazuta prin lege.
Deoarece ta!ele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si fiecare avand efecte diferite, pentru a
elabora o politica vamala corespunzatoare intereselor generale ale statului se impune o clasificare a lor.
6ultimea ta!elor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:
)5
a. in functie de sensul flu!urilor comerciale;
b. dupa modul de fi!are;
c. dupa modul de percepere al ta!ei;
d. dupa scopul instituirii ta!elor vamale.
a)In functie de sensul flu!urilor comerciale regasim:
ta!e vamale de import;
ta!e vamale de e!port;
ta!e vamale de tranzit.
*a!ele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre importatori o data
cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. ceasta ta!a vamala se adauga la pretul de
cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii importatoare. In final
ta!a va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte.
*a!ele de e!port se intalnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajarea e!porturilor.
1atiunea lor este una fiscala si se intalneste in tarile care au nevoie stringenta de venituri si le pot obtine in
principal doar prin ta!area e!porturilor 'spre e!emplu in tarile care e!porta masiv bogatii naturale: minereuri,
cafea, cacao etc(. .n alt scop al acestor ta!e vamale ar fi acela al descurajarii e!porturilor de materii prime
neprelucrate.
*a!ele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici productia, nici
consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune ta!a. "unt practicate in cazuri foarte rare
deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand diverse beneficii de pe urma
acestui lucru.
b)Dupa modul de fi!are ta!ele vamale pot fi:
ta!e vamale autonome;
ta!e vamale conventionale;
ta!e vamale autonom-conventionale;
ta!e vamale asimilate.
*a!ele vamale autonome se aplica la importurile din tarile cu care nu e!ista acorduri privind 3clauza natiunii
celei mai favorizate3.
*a!ele vamale conventionale au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor
comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale. "e mai numesc si ta!e vamale preferentiale.
*a!ele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluarii sistemului vamal al unei alte
tari.
c)Dupa modul de percepere al ta!ei intalnim:
ta!e vamale ad valorem;
ta!e vamale specifice;
ta!e vamale mi!te.
)$
*a!ele vamale ad-valorem presupun utilizare unei cote procentuale definite care se aplica asupra bazei de
impozitare 'valoarea in vama(. cest tip de ta!e vamale sunt cel mai intalnite. .tilizarea lor are avantajul
simplitatii, dar prezinta neajunsul fiscal al variatiei randamentului, ca urmare a modificarilor frecvente a
preturilor pietele mondiale.
*a!ele vamale specifice sunt stabilite ca suma fi!a pe unitatea de masura a utilitatii importate.
d)Dupa scopul instituirii ta!elor vamale regasim:
ta!e vamale cu scop fiscal;
ta!e vamale cu scop protectionist;
ta!e vamale cu scop preferential;
ta!e de sanctiune.
*a!ele vamale preferentiale sunt determinate de negocierile intre guverne si constau intr-o reducere reciproca
a ta!elor vamale.
*a!ele vamale de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme:
ta!e anti-dumping 'Bpret mondial - pretul de dumping(;
ta!e compensatorii se aplica la produsele importate care beneficiaza in tara de origine de subventii
ilegale;
ta!e de retorsiune se aplica atunci cand un un stat partener in relatii comerciale isi ridica ta!ele
vamale, fara a se fi cazut de comun acord asupra acestui lucru sau fara o consultare reciproca
prealabila.
sezare ta!elor vamale porneste de la declaratia vamala de import. @iecare declaratie de import este insotita
de licenta care atesta legalitatea tranzactiei, factura, documentele de transport international, certificatul care
atesta originea marfurilor si alte documente.
4aza o reprezinta factura deoarece pornind de la aceasta se calculeaza valoarea in vama.
+aloarea in vama cuprinde pretul e!tern transformat in moneda nationala la cursul oficial al zilei, la care se
adauga cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare si alte cheltuieli efectuate pentru transportul marfii
pana la vama.
supra acestei valori in vama se aplica ta!a vamala. Dupa achitarea acesteia se primeste in scris 3liberul de
vama3 si operatia de vamuire s-a incheiat. +amuirea se face de obicei la punctele vamale de frontiera, dar se
poate face si la vamile de interior cu respectarea anumitor conditii privind garantarea efectuarii platii ta!elor.
nsamblul ta!elor vamale ale unei tari se constituie in tariful vamal. *ariful vamal stabileste modul concret
de aplicare al ta!elor vamale pe fiecare produs in parte. #ractic este reprezentat de o lista vamala care
cuprinde toate produsele ce fac obiectul comertului international si contine precizari precise privind modul de
percepere al ta!elor vamale.
)7
).8.).5 ,onopolurile fiscale
#rin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si0sau comercializa, in regim de e!clusivitate,
anumite produse.
+eniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de
productie sau comercializare in regim e!clusiv si de ta!a cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la
consumatori. #ractic, acest impozit 'ta!a( fi!at asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se
numeste monopol fiscal.
1.+.1.". &axele de inregistrare si de timbru
ceste ta!e sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului.
In prezent e!ista o multitudine de astfel de ta!e si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos.
*a!ele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. *a!ele
notariale reprezinta o ta!a datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari.
#e langa ta!ele de inregistrare mai e!ista si sase tipuri de ta!e de timbru: timbrul literar, cinematografic,
teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii
unor activitatidin domeniul culturii etc.
Deosebit de ta!ele de inregistrare si de timbru mai e!ista si diverse tarife, ca de e!emplu:
tarifele pentru servicii prestate de -ficiul =ational de Cadastru;
tarifele pentru servicii prestate de -ficiul de utorizare si Control in *urism etc.
)8