CODUL CULORILOR

Un nou mod de a te vedea pe tine,

relatiile tale si viata ta
Taylor Hartman, Ph. D.


1
CUPRINS
Cuvant inainte de Jean Hartman 3
Prefata 4
Introduere !
Partea Intai" Personalitatea in perspetiva
Capitolul 1. #lementele personalitatii $
Capitolul %. Profilul de personalitate Hartman &
Capitolul 3. 'otivatiile Codului Culorilor 1(
Capitolul 4. Personalitatea in perspetiva %!
Partea a doua" Culorile
Capitolul !. )osu %!
Capitolul $. *l+astru 3(
Capitolul (. *l+ 4(
Capitolul ,. -al+en !,
Capitolul &. Culorile seundare $&
Partea a treia" )elatiile dintre ulori
Introduere (4
Capitolul 1.. /e0aturile lui )osu (!
Capitolul 11. /e0aturile lui *l+astru 1.4
Capitolul 1%. /e0aturile lui *l+ si -al+en 13.
Capitolul 13. /e0aturile Curu+eu" Construirea relatiilor de sues 141
Partea a patra " Construirea araterului
Capitolul 14. Cum sa devii ea mai +una forma a ulorii tale 14,
%
Cuvant inainte
Cum as putea sa1l pre2int pe aest om3 Primele 0anduri despre aest om ma du la 0radele si la
srisorile de areditare profesionala, dar el avea u mult mai multa e4perienta in mult mai multe
domenii si reusea sa uereasa inima multor oameni. Iar aele srisori de areditare si 0rade nu1l
puteau desrie pe adevaratul Taylor Hartman.
Cand ma 0andes la formarea fauta la Universitate Internationala U.5 din 5an Die0o,
California, eea e imi amintes era modul de pastrare a o+li0atiilor fata de familie si fata de
omunitate, in iuda pro0ramului inarat al arierei si eduatiei. Taylor s1a +uurat de multa
responsa+ilitate ivia si profesionala si totusi ne1a asi0urat pe noi a suntem ei mai importanti
oameni din viata lui. #l este un iu+itor de oameni si a luptat pentru de2voltarea alitatii vietii. In iuda
arierei lui foarte o+ositoare de onsultant, sustine a el mai mare ompliment primit vreodata este
el primit de la fata lui de noua ani, are spunea a el are intotdeauna timp pentru o onsultatie privata
u ea. Intre+area are ma framanta in le0atura u Taylor este" 6Cum este sa traiesti u un om a el36
Un raspuns plau2i+il ar fi a el 6este un om e pune in pratia tot eea e spune.6
6C7DU/ CU/7)I/7)6 este un dar speial de la o persoana speiala.
*eata arte te a8uta sa desoperi misterele tale, miraolele relatiilor si ma0ia vietii.
Taylor Hartman iti va atin0e inima, aeasta arte iti va shim+a viata.
3
Prefata
5e intampla oriui dintre noi a in relatiile soiale, de afaeri si hiar in ele familiale ne
intalnim u unele persoane despre are ne formam o parere instantaneu1ra2and in aelasi timp, la
aeleasi lururi, interesati de aeleasi teme pro+a+il din au2a e4perientei vietii asemanatoare. *poi
intalnim si persoane u are onversam, ine4plia+il, ostil si inonforta+il.
In artea 6Codul ulorilor6 se 0rupea2a aspete variate a personalitatii si omportamentului u
patru ate0orii de ulori" rosu, al+astru, al+, 0al+en. In timp e putini dintre noi apartin omplet unei
sin0ure ulori, aeste ate0orii repre2inta un 0hid folositor pentru tipurile de personalitate. 9oloses
odul ulorii pentru personalitate deoaree uloarea este de8a o metafora sta+ilita pentru emotii si
omportament. :oi vedem rosu and suntem suparati si ne simtim 6al+astru6and suntem tristi.
9olosind 0hidul ulorii pentru personalitate, ititorii vor fi apa+ili sa vada motivatiile din spatele
omportamentului lor si a elor din 8ur. ;or fi apa+ili sa1i aepte pe eilalti pentru eea e sunt si, el
mai important, vor invata sa inorpore2e ulorile vietii.
4
Introducere
9e+ruarie 14 ,1&,$
*m+ulante si pompieri u 0irofare de uloare rosie. Ploua rau in aeea noapte. #u si sotia mea
am iesit in oras de <iua Indra0ostitilor. #a mi1a amintit sa1mi pun entura de si0uranta la intoarere.
:1am fost niiand mai feriit in viata mea. 5tiam ine sunt si unde ma du. 'a simteam implinit in
fata vietii si apa+il sa1mi a8ut familia, prietenii. Cu trei luni inainte noi ne mutasem la tara. #ra asa
visurilor noastre din 5udul Californiei. Copiii nostri erau feriiti si sanatosi. 5otia mea a deorat asa
in mod reativ si si1a faut noi prieteni. Doua2ei si ini de minute mai tar2iu stateam inonstient in
+ratele sotiei mele in timp e pompierii indepartau usa masinii u un foarte mare efort pentru a ne
eli+era si a ne transporta la spital. :u stiam nimi despre mine si despre nimeni. :u m1am +uurat
mult de seuritatea identitatii mele. 5in0ura dovada de are eram si0ur a eram in viata, erau durerile
de ap. Timp de saptamani intre0i m1am hinuit sa ma re0ases. 'a sinteam furios si inutil. *u fost
rupte toate relatiile emotionale atat u sotia mea at si u ei din memorie. *m pierdut primul si el
mai mare dar al vietii, am pierdut sensul de a fi 6eu6. Pentru prima data in viata mi1am dat seama e
important e sa fii ineva, sa te simti intr1adevar uni si in viata. In mod disperat aveam nevoie de
sensul identitatii.
'a simteam disperat si pierdut, fara personalitatea mea. In saptamanile si lunile are treeau
pe lan0a mine am ineput sa1mi reamintes unele persoane din memorie, numeroase numere de telefon
de la oamenii are m1au a8utat sa1mi amintes aldura prieteniei noastre. /arimi imi vin in ohi de
multe ori and reali2e2 a nu puteam sa1mi im+ratise2 sotia 6al+astru6 =trista> si sa simt dra0ostea ei.
5unetele opiilor mei inepusera sa1mi tre2easa din nou amintiri" at de noroos eram a eram in viata
a sa1i prives um res. Ina o data am ineput sa1i vad at de unie erau personalitatile lor. Cea mai
mare fata a mea , 6rosie6, Terra, are s1a mutat sin0ura, a erut a eu sa o reontate2 in timpul verii,
6al+6 a asteptat si a privit linistita reintoarerea mea, fata mea 60al+ena6, 'i?elle, m1a im+ratisat, mi1a
spus a ma iu+este si s1a dus afara sa se 8oae. 'ia mea 6rosie6, in varsta de trei ani, @re*nne, si1a
ontinuat 8oaa independent, indiferenta la onfu2ia tatalui sau, identitatea mi1a fost returnata si u
noul id mi1a revenit pofta sa traies din nou. *tualmente, identitatea nu este noua, eu m1am 0asit pe
mine dupa atatea luni de depresie, mirare si o pierdere de memorie severa. 'a simteam nou.
*m ineput sa rad si sa1mi ironi2e2 prietenii. *m ineput sa ma simt onforta+il u viata, mai
mult deat un vi2itator are sta mai mult intr1o asa. *m ineput sa ma simt parte din familie. '1au
onvins sopurile inredi+ile ale personalitatii noastre in timpul vietii. 'i1a adus aminte de puterea si
limita araterului. 5unt mult mai sensi+il asta2i deat inainte de aident. *tuni eram prea oupat sa
ma 8o, sa fa lururi pe are le plaeam in slu8+a mea, nu aveam timp sa1mi sun paientii, sa ree2
strate0ii de ehipe u lientii si sa livre2 disursuri initante. *um am timp sa mer0 la pran2 u
prietenii si sa rad pana tre+uie sa pleam. *um am timp sa1i sun pe prietenii mei in timpul 2ilei doar
a sa le 2i a1i iu+es. *um am timp sa 8o +asse+all u opiii mei, aum am timp sa traies si sa
iu+es. *easta apropiere de moarte mi1a improspatat perspetiva despre viata.
Tu, a ititor, nu tre+uie sa e4perimente2i un aident serios a sa1ti desoperi propria
identitate, u un profil struturat u mare 0ri8a.
9ieare personalitate u puterea si limitele sale vor fi e4pliate omplet.
Ti se vor oferi su0estii um sa1ti de2volti araterul si personalitatea pentru a fi el mai +un, tu
insuti. )elatiile dintre stilurile personalitatii vor fi de asemenea disutate. ;ei fi 0hidat um sa1ti
de2volti diferite relatii la muna, aasa si u prietenii. :oi toti avem o personalitate si un arater, e
nu este determinat la nasterea noastra, asa a, din paate, multi oameni im+atranes mai mult deat sa
reasa. *easta este o oportunitate sa intele0i diferenta. #ste dorinta mea a aeasta arte, 0hidul
ulorilor, sa fie 0hidul dumneavoastra spre intele0erea si apreierea tipurilor de personalitate.
!
Capitolul 1
ELEMENTELE PERSONALITATII
Fiecare femeie care a dat nastere
La mai mult de un copil
Iti va spune ca fiecare vine
Cu o personalitate unica la nastere.
Personalitatea este innascuta
9ieare opil este nasut u un set uni de trairi ale personalitatii. Intre+ati orie femeie are a
dat nastere la mai mult de un opil si ea va fi de aord a fieare din opiii ei arata diferite note de
omportament.
Unii psiholo0i teoreti2ea2a personalitatea opilului a fiind inomplet formata pana la varsta de
ini ani, altii mer0 mai departe, spunand a personalitatea se de2volta inet in timpul vietii, in
proesul de desoperire si de maturi2are. #u nu sunt de aord. #u red a atuni and unul dintre
ole0ii mei foloseste uvantul ApersonalitateB se refera la istoria personala. #u red a fieare
personalitate este ompleta a si oneptie si vine din sufletul fiearui opil. #ste un adou ontinuu u
trairi 0eneti variate, la fel a si uloarea parului si 0rupa san0uina. Personalitatea nu este shim+ata de
mediu. 5tiinta nu a desoperit ina toti fatorii are determina mahia8ul nostru prenatal.
Personalitatea noastra este o
Esenta solida de retrairi
Reflectand esenta unica
A particularitatii omului.
Personalitatea este esenta solida a trairilor, refletand esenta unia a partiularitatii umane.
5oiolo0ii, pentru a e4plia personalitatea in termeni 0enetii sau din punt de vedere al influentei
mediului au limitat intotdeauna intele0erile noastre la adevarata natura a personalitatii noastre.
Personalitatea nu este nea0ra si al+a.
Putem intele0e personalitatea si pe noi insine numai prin deshiderea ohilor spre o noua
vi2iune a intele0erii. Chiar de la ineputul timpurilor, oamenii au inerat sa invete eea e ii fae sa se
miste. 5u0estiile au aratat a oamenii aveau o putere unia si limitata din au2a influentei 2eitatilor.
*strolo0ii au desoperit douaspre2ee semne ale 2odiaului a o determinare a fatorilor de
personalitate su+stituind puterea planetelor u puterea 2eilor. Traditiile hine2e au asoiat
personalitatea u anul nasterii opilului. 'ai tar2iu teoretiienii s1au intors la mediul inon8urator
pentru a e4plia diferentele personale. #i au ate0orisit personalitatile in onordanta u patru aspete
dominante ale naturii" pamant, aer, fo si apa. *easta teorie a elementelor ne asi0ura noua un start
interesant de la are noi sa intele0em personalitatea. #ste simplu, este memora+il si este Brotit intr1un
pamant istori fertil.B
Personalitatea nu este neagra si alba.
Personalitatea este un caleidoscop.
$
Personaliatea este o interpretare a vietii
Unii oameni vad lumea prin ohelari olorati in rosu, altii o vad prin ohelari ne0ri, dar nu
putem inera personalitatile asa um ineram ohelarii. Personalitatea se determina usor and esti
suparat, in0ri8orat sau li+er, and esti pasiv sau asertiv.
Personalitatea este mai mult deat o atitudine, este eea e noi numim au2a atului de CDa
reationaDD.
Personalitatea este heia modului de a reationa la o situatie sau alta.
Personalitatea este un cod al co!porta!entului
Personalitatea este esenta 0andurilor si sentimentelor are1ti spun um sa te ondui. #ste o
lista de raspunsuri +a2ate pe valori sustinute puterni si re2ute. Personalitatea iti diretionea2a
emotiile la fel a si ratiunea, la fieare e4perienta de viata, determina hiar si e fel de tip de reatie
emotionala sau ere+rala ai. Personalitatea este un proes ativ in are inima si mintea ditea2a fiearui
om um sa se simta, um sa se omporte si um sa 0andeasa.
Niciodata nuti poti sc!imba esenta culorii
Invata sati alimente"i puterea
#ati cunosti limitele.
Probabil cea mai mare strategie unama dintre toate
Este privirea abandonului propriei personalitati
#i simplu inlaturarea inlaturarea proprie
$incolo de marginile drumului vietii.
Personalitatea ta are 0ri8a si te prote8ea2a a un parinte. 9ara trairi lare de personalitate are
sa1ti marhe2e viata, noi am fi pierduti. #ste eea e te fae diferit de eilalti si dei ri0id si destul de
re2istent la shim+ari. Personalitatea te prote8ea2a, te aepta si este mult mai fle4i+ila u altii.
Personalitatea punte2a fiearuia dintre noi diretii partiulare si ne fae sa ne simtim inonforta+il
atuni and deviem de la ea. In momentul in are noi stam in afara drumului vietii ne simtim
de2orientati.
Cand ineram sa ne0am sau sa e4pliam unele proese neo+isnuite ne simtim emotionati si
simtim o va0a idee de teama a suferim o durere sufleteasa pe are noi nu o putem intele0e, ne
simtim onfu2i de inapa+ilitatea de a ne da seama de omportamentul nostru irational.
Eu cred ca viata este cea mai distractiva calatorie dintre toate
Poate fi cea mai buna calatorie decat ai visat creodata
$aca stii unde ai fost si unde esti.
Pentru fieare dintre noi inima personalitatii noastre este vitala in e4pliarea noastra. 9ieare
dintre noi are nevoie de un od al omportamentului personal si, daa nu ne intele0em sufiient pentru
a ne stapani unele reatii, atuni niiodata nu vom reste sanatosi si feriiti.
Personalitatea este un !ister
Din paate doar putini dintre noi unos motivatia felului de a 0andi si de a ationa 1 pro+a+il
niiunul dintre noi nu unoaste raspunsul omplet. Totusi putem inera. Pentru ma8oritatea oamenilor,
propria personalitate este el mai mare mister dintre toate. #i sunt foarte frustrati atuni and nu intele0
+a2a atiunilor si reatiilor lor. Inerand sa intele0em personalitatea noastra, sin0ura ale este de a
reste pas u pas aumuland destule unostiinte despre noi si inepand sa detinem ontrolul asupra vietii
(
noastre. Cunoasterea este putere. Cunostiintele pe are le vei aumula din aeasta arte, iti vor da
puterea de a1ti shim+a omportamentul, daa ale0i sa intele0i omportamentul elorlalti.

Personalitatea este un curcu"eu
Cu mii de ani in urma, and elementele unosute erau doar pamantul, erul, foul si apa,
e4istau patru tipuri de personalitate diferite. In aeasta arte voi imprumuta si voi e4tinde metafora
antia. In A-hidul ulorilor A, 9oul devine uloarea rosie, *l+astrul refleta Pamantul, *l+ul repre2inta
*pa iar *erul este repre2entat de -al+en. 9ieare dintre aeste ulori are un set de trairi, puteri si limite,
dar nu departe de aeste limite ele e4plia si personalitati individuale. *este ulori sim+oli2ea2a
laritatea diferentelor dintre oameni, dar si a relatiilor dintre ei.
Pamantul fara apa este de2olant si nu ar e4ista fo fara aer. 5im+oli, fieare personalitate se
poate defini el mai +ine prin relatiile u elelalte personalitati.
*r tre+ui sa intele0em a aeste ulori se potrives si hiar se identifia foarte +ine u ele patru
tipuri de personalitate, re0asite in fieare ultura din lume, in fieare reli0ie, rasa si se4.
*easta influentea2a fieare atiune si reatie, desi0ur fieare personalitate isi de2volta puterea
dar si sla+iiunea unia. 9ara variatii si e4eptii, putem identifia in mod lar tipul de personalitate
partiular, fieare dintre noi ar putea sa1si 0aseasa uloarea personala, sa1i invete arateristiile, sa
invete um sa1i aentue2e puterea si sa lure2e u limitele ei. *stfel noi am putea fi mai +ine pre0atiti
pentru a intele0e pro+lemele din viata de 2i u 2i.
,
Capitolul #
PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN
$e vreme ce personalitatea ta este innascuta
si vine odata cu tine la nastere%
raspunde fiecarei intrebari posibile
din amintirile tale cele mai vec!i.
#ste timpul sa desoperi propriul tip de personalitate, propria ta EuloareB. Poate a vei
desoperi lururi de are nu erai onstient, sau vei intele0e de e ai anumite tendinte sau reatii pe are
niiodata nu le1ai putut intele0e. In timp, pro+a+il vei putea sa identifii la fel de +ine ulorile altor
oameni. *easta te va a8uta sa ii intele0i mai +ine si vei avea astfel mai multe relatii, mai multi
prieteni.
#ste putin pro+a+il a tu sa fii 1..F )osu, *l+astru, *l+ sau -al+en. :atura nu este atat de
simpla. De fapt, hiar si aei indivi2i u o afinitate foarte puternia pentru o anume uloare vor avea
urme ale elorlalte trei ulori. Cand re2ultatele testului vor india soruri mari in mai mult de o uloare
1 prati, atuni and doua ulori au soruri aproape e0ale 1, la ineput ti se va parea difiil sa o
identifii pe ea mai puternia. :u1ti fae 0ri8i. Pe masura e vei iti mai departe, motivatiile si
arateristiile fiearui tip de personalitate vor deveni lare si vei avea din e in e mai putine
pro+leme in determinarea ulorii primare =prinipale>.
Pe masura e iti vei auta adevarata identitate vei inepe sa te ve2i diferit 1 si u mai multa
auratete. ;ei deveni onstient de puntele tale tari. 5i astfel, suspiiunile Ene0reB despre tine pot fi
verifiate, te vei simti +ine stiind a nu esti sin0ur" toti avem in +alanta personalitatii si punte sla+e si
punte puternie. :u fii desura8at de nii o sla+iiune pe are o ai. In ultimul apitol al artii te voi
invata um sa transformi limitele in asti0uri.
Cand vei fae Profilul de Personalitate Hartman fii at mai siner u putinta. :u are nii un rost
sa te minti sin0ur despre ine esti u adevarat. :esineritatea nu va fae deat sa limite2e unostintele
tale despre tine si sa1ti inure relatiile u eilalti.
*i aii ateva su0estii are te vor a8uta in ompletarea profilului"
1. Daa nu este speifiat alteva, raspunde fiearei intre+ari din ea mai vehe amintire pe are o
ai de and erai opil. De vreme e personalitate e innasuta si vine odata u sufletul, aeasta va
oferi o perspetiva mai fina despre um te1ai nasut versus eea e ai devenit.
%. In primul rand marhea2a ale0erile are ti se par mai usoare. Trei peste ele pe are le
onsideri difiile, dar intore1te la ele mai tar2iu.
3. :u e2ita sa1i intre+i pe eilalti pentru a avea feed1+a? 1 mai ales pe ei are nu sunt de aord
u tine. 7piniile lor te pot a8uta sa antaresti alitatile proprii.
4. 5traduieste1te sa ale0i raspunsurile are sunt de ele mai multe ori tipie pentru 0andurile siGsau
atiunile tale. 5u+onstient, s1ar putea sa vrei sa eviti identifiarea 1 sau onfruntarea 1 u
adevaratul #U, dar alun0a aest 0and. )eompensele posi+ile pentru onestitate sunt prea mari.
*um, +uura1te de profil. #sti pe ale sa determini are este uloarea ta u adevarat.
!. Unii vor inera sa aute ai de a E+ateB profilul si sa aute de fapt paternuri pentru a interpreta
profilul. *ltii pot perepe desi0nul profilului a fiind supersimplifiant. 5per a nu va veti
lasati paaliti de aestea. Profilul a fost folosit u sues pe sute de mii de persoane, timp de
peste 2ee ani pentru a produe revelatii si0ure. )e2ultatele mi1au intarit inrederea a
onestitatea ta si simplitatea profilului sunt o ehipa 0reu de +atut.
&
PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN
Indiatii" 'arhea2a u un H uvantul sau fra2a are desrie el mai +ine um esti in ea mai mare
parte a timpului. *le0e un sin0ur raspuns din fieare 0rup. Dupa terminarea elor 3. de intre+ari,
totali2ea2a sorul pentru fieare litera.

Calitatile si li!itele personalitatii
1. a> I voluntar %. a> I orientat spre putere
+> I mJn0Jietor +> I perfeKionist
> I inventiv > I nehotLrJt
d> I prietenos Mi Nnre2Ltor d> 1 e0oist
3. a> I dominant 4. a> I independent
+> 1 NnKele0Ltor +> I suspiios
> I tolerant > I nesi0ur
d> I entu2iast d> I naiv
!. a> I hotLrJt $. a> I aro0ant
+> I loial +> I 0ri8uliu
> I mulKumit > I NnLpLKJnat Mi tLut
d> I 8uLuM d> I apriios
(. a> I a0resiv ,. a> I autoritar
+> I de Nnredere +> I autoriti
> I ama+il > I NndLrLtni
d> I soia+il d> I tahinator
&. a> I orientat spre aKiune 1.. a> I riti faKL de eilalKi
+> I analiti +> I e4a0erat de sensi+il
> I omod > I timid
d> I nepLsLtor d> I antipati
11. a> 1 ferm 1%. a> I pretenKios
+> I tipiar +> I neiertLtor
> I +un asultLtor > I nemotivat
d> I petreLreK d> I Nn0Jmfat
13. a> I responsa+il 14. a> I nerL+dLtor
+> I idealist +> I apriios
> I atent > I pasiv
d> I vesel d> I impulsiv
1!. a> I u voinKL puterniL 1$. a> I ertLreK
+> I respetuos +> I nerealist
> I rL+dLtor > I de2orientat
d> 1 pus pe Motii d> I intervine neNntre+at
1.
1(. a> 1 independent 1,. a>1 a0resiv
+> 1 de Nnredere +>1 adesea depresiv
> I insta+il >1 am+ivalent
d> I Nnre2Ltor d> I iertLtor
1&. a> I puterni %.. a> I insensi+il
+> I hi+2uit +> I raKional
> I +lJnd > I plitisitor
d> I optimist d> I nedisiplinat
%1. a> I lo0i %%. a> I 0ata Nntotdeauna
+> I emotiv +> I u sentimentul vinovLKiei
> I a0rea+il > I neentu2iast
d> I popular d> Inu1Mi asumL o+li0aKiile
%3. a> I pra0mati %4. a> I fLrL milL
+> I manierat +> I 0Jnditor
> I tolerant > I deshis
d> I spontan d> I Nnre2ut
%!. a> I orientat spre datorie %$. a> I lipsit de tat
+> I siner +> I 0reu de mulKumit
> I diplomat > I leneM
d> I vioi d> I neor0ani2at
%(. a> I diret %,. a> I alulat
+> I reativ +> I mulKumit de sine
> I adapta+il > I nemulKumit de sine
d> I un performer d> I neor0ani2at
%&. a> I Nnre2Ltor 3.. a> I intimidant
+> 1 disiplinat +> I 0ri8uliu
> I plLut > I neprodutiv
d> I harismati d> I se teme sL Nnfrunte realitatea
Totalul alitatilor si limitelor
OOOOO Total a OOOOO Total + OOOOOO Total OOOOOO Total d
Introdueti totalurile dvs in spatiile orespun2atoare. Hai sa vedem aum daa raspun2i si la
urmatoarele situatii la fel um ai raspuns la 0rupurile de uvinte desriptive. Ina o data, ale0e doar un
sin0ur raspuns si srie totalul pentru fieare litera la sfarsitul setiunii.
Situatii
31. Daa eu andide2 pentru un post, un an0a8ator ar tre+ui sa ma an0a8e2e in primul rand
pentru a sunt"
a. am+iKios, diret Mi de Nnredere.
+. hi+2uit, e4at si de nLde8de.
11
. rL+dLtor, adapta+il si u tat.
d. pus pe Motii, spiritual Mi alm.
3%. Cand ma impli intr1o relatie intima, daa ma simt amenintat de partener"
a. )aspund u aeeasi moneda, u fapte si furie.
+. Plan0, ma simt ranit si planuies ra2+unarea.
. Devin taut, ma retra0 si de ele mai multe ori tin in mine furia pana e4plode2 de la
un fapt +anal mai tar2iu.
d. 'a distante2 si evit un onflit viitor.
33. Pentru mine viata are mai mult sens and"
a. #ste orientata spre un sop si este produtiva.
+. #ste plina de oameni si de sopuri.
. #ste fara stresuri si fara presiuni.
d. Imi permite sa fiu 8uaus, optimist si u sufletul usor.
34. Ca si opil am fost"
a. Inapatanat, straluitor siGsau a0resiv.
+. @ine resut, 0ri8uliu siGsau depresiv.
. Taut, plaut siGsau timid.
d. Prea vor+aret, feriit siGsau 8uaus.
3!. *dult fiind, sunt"
a. voluntar, ferm, MiGsau autoritar.
+. responsa+il, instit, MiGsau neiertLtor.
. tolerant, mulKumit MiGsau motivat.
d. harismati, po2itiv MiGsau antipati
3$. Ca parinte, sunt"
a. *utoritar, ma enerve2 usor siGsau nu fa ompromisuri.
+. In0ri8orat, sensi+il siGsau riti.
. Permisiv, usor de paalit siGsau deseori depasit de situatie.
d. Juaus, nepasator siGsau iresponsa+il.
3(. Intr1o earta u un prieten, de ele mai multe ori "
a. Imi sustin u inapatanare vor+ele u fapte.
+. 5unt preoupat de sentimentele si prinipiile elorlalti.
. 5unt inremenit in taere, ma simt prost siGsau onfu2.
d. 5unt 20omotos, ma simt prost siGsau fa un ompromis.
3,. Daa am un prieten in nea2, sunt"
a. Protetor, plin de resurse si reomand solutii.
+. In0ri8orat, empati si loial indiferent de pro+lema.
. 5aritor, ra+dator si un +un asultator.
d. 7ptimist, nu emit 8udeati si minimali2e2 importanta pro+lemei.
3&. Cand am de luat o dei2ie, sunt"
a. Insistent, artiulat si lo0i.
+. Preis, preaut si 8ude pro+lema pe toate fetele.
. Indeis, timid si sovaielni.
d. Impulsiv, nean0a8at si inonstant.
1%
4.. Cand 0reses, ma simt"
a. *utoriti in interior, dar inapatanat ver+al si defensiv.
+. ;inovat, autoriti si vulnera+il la depresie Istarui asupra eseului, Nl anali2e2.
. :elinistit si plin de fria, dar tin totul pentru mine.
d. Jenat si nervos I aut sa sap de situatie.
41. Daa ineva ma inseala"
a. 5unt suparat si planuies u vilenie ai de a i1o plati.
+. 'a simt ranit adan si nu pot uita niiodata omplet. In 0eneral nu1i de1a8uns doar
sa i1o plates.
. 5ufar in taere si planuies sa i1o plates sauGsi sa evit total aea persoana.
d. ;reau sa evit onfruntarea, nu onsider situatia destul de importanta a sa ma supar
siGsau aut alti prieteni.
4%. 'una este"
a. Cel mai produtiv mod de a1si petree ineva timpul.
+. 7 ativitate sanatoasa are ar tre+ui fauta +ine, daa tot o fai. 'una ar tre+ui
fauta inainte de a te 8ua.
. 7 ativitate po2itiva atat timp at iti plae si nu te simti presat s1o indeplinesti.
d. Un rau neesar, mult mai putin importanta deat 8oaa.
43. In situatii soiale, sunt mai de0ra+a"
a. Temut de eilalti.
+. *dmirat de eilalti.
. Prote8at de eilalti.
d. Invidiat de eilalti.
44. Intr1o relatie, sunt mai preoupat sa fiu"
a. Inteles +ine si apro+at.
+. Inteles, apreiat si apropiat.
. )espetat, va2ut a tolerant si impaiuitor.
d. /audat, sa ma distre2 si sa ma simt li+er.
4!. Pentru a ma simti viu si po2itiv, aut"
a. *ventura, sa fiu sef si sa am multa atiune.
+. 5euritate, reativitate si sens.
. *eptare si si0uranta.
d. @uurie, noi moduri de a ma 8ua si ompania altora.
Totalurile 5ituatiilor"
OOOOO Total a OOOOO Total + OOOOOO Total OOOOOO Total d
*um adunati totalurile o+tinute la intre+arile 113. u totalurile o+tinute la intre+arile 3114! pentru a
o+tine un total 0eneral. Cele patru tipuri de ulori orespun2atoare personalitatilor sunt sta+ilite pentru
fieare litera astfel" Rosu pentru a, Al"astru pentru ", Al" pentru c si &al"en pentru d.
Total 0eneral
13
)oMu =a>OOOOO *l+astru =+>OOOOO *l+ =>OOOOO -al+en =d>OOOO
Interpretarea scorurilor
/itera u totalul el mai mare refleta personalitatea ta naturala. :umarul de raspunsuri din mai
multe oloane su0erea2a insemnatatea amesteului pe are1l repre2inta personalitatea ta. *i o sin0ura
personalitate de +a2a, dar poti fi un ameste puterni =omportamental> a doua personalitati, depinde
de raspunsurile tale. 7rium, motivatia =nu omportamentul> determina personalitatea primara =vom
vedea in Capitolul 3>.
Daa totalurile de la setiunea de ale0ere de uvinte nu onorda u totalurile de la setiunea de
situatii, vei 0asi lamuriri in apitolele urmatoare despre multele ulori si motivele lor.
O noua identitate
Cum te simti aum a ai o noua identitate si a esti mem+ru al unui 0rup de elita, oameni u
aeeasi uloare3 Desi0ur, esti uni, dar este o le0atura puternia de similaritate intre tine si oriine
impartaseste arateristiile distinte ale ulorii tale.
Tre+uie sa te 0andesti la aest profil de uloare a la un 0hid, nu a la eva +atut in uie. 9oarte
putini oameni sunt omplet repre2entati doar de o sin0ura uloare. Culoarea refleta doar
personalitatea primara, dar, a si ma8oritatea oamenilor, esti pro+a+il un ameste de tipuri. -radul in
are ai ales anumite raspunsuri mai de0ra+a deat pe altele india e uloare te repre2inta. #sti, orium,
intotdeauna predominant o uloare, o personalitate. Chiar daa sorul tau e un mister aum, dupa e
vei fi studiat intrea0a arte vei putea sa iti intre0esti uloare primara.
Un prim re2ultat al faptului a ti1ai apliat Profilul de Personalitate Hartman este a ai
desoperit primul adevar important despre tine. #sti fie un EpurB =predominant o sin0ura uloare,
totali2and 3. sau mai multe raspunsuri la o sin0ura litera>, fie o Epersonalitate mi4taB =doua sau mai
multe ulori are au aproape aelasi total>.
Deodata ai o noua identitate I poate una sperata. :u tu ai ales1o, nu ai studiat pentru ea, nu ai
ahi2itionat1o printr1un efort onstient. :ii parintii nu pot fi fauti raspun2atori pentru ea.
Personalitatea ta este unia si te repre2inta.
Fa ceea ceti vine natural sa faci.
Este cel mai drept drum spre
Pacea interioara.
Culorile secundare
In timp e EpuriiB se re0ases u usurinta in e4emplele are refleta uloarea prinipala,
indivi2ii are au puternie ulori seundare nu o fa. *estia sunt mai omple4i. Carateristiile lor
motivationale si omportamentale sunt mai 0reu de identifiat. 7data e ai reva2ut fieare dintre
ulori, Capitolul & va intra mai adan in ulorile seundare. *um as vrea sa va ofer o surta
introduere despre ele mai omune amesteuri de personalitate.
Cea mai difiila om+inatie de ulori pe are o poate avea un individ este )osu si *l+astru.
Daa esti puterni in am+ele ate0orii, adesea te vei tre2i aland pe ineva pe +ataturi pentru a re2olva
o pro+lema =)osu>, dar te vei simti vinovat imediat pentru a ai faut aea persoana sa sufere
=*l+astru>. Capitolul 3, despre motive, te va a8uta sa intele0i lupta ta ontinua dintre a auta puterea si
a auta intimitatea intr1o relatie.
Com+inatia )osu1*l+ este difiil de itit pentru a oamenii pot fi a0resivi si determinati un
minut =)osu>, pentru a imediat sa fie tauti si pasivi =*l+>. Daa te potrivesti aestei ate0orii,
motivatia ta este puterea sau paea mai de0ra+a deat intimitatea, are te suteste de lupta intensa a
14
om+inatiei )osu1*l+astru. 'ai de0ra+a esti prost inteles de eilalti, pentru a ai un omportament
imprevi2i+il si nu le permiti elorlalti sa te iteasa u usurinta.
Daa esti )osu1-al+en, esti un lider natural si ai o om+inatie onforta+ila. )osul iti
diretionea2a viata u dinamism, in timp e harisma lui -al+en invita oamenii sa1ti aute prietenia.
Daa esti o om+inatie de *l+astru1*l+, te simti onforta+il. Te e4primi siner si u tat.
7amenii te vad determinat, dar fle4i+il. #sti un om u are aproape oriine se poate intele0e.
*l+astru1-al+en este distrativ si tahinant. Il denumes personalitatile mele duale, pentru a
pot sa fie distrativi si fara 0ri8i, pentru a in lipa urmatoare sa devina +rus serios. #i pot +a0a opiii
veinilor in masina intr1o 2i pentru a plea intr1o ursa ne+una la pla8a pentru o +aie de soare si pentru
distratie. 7data a8unsi insa, inep sa se in0ri8ore2e despre lururile pe are ar fi putut sa le faa daa
stateau aasa.
Daa ai om+inatia de ulori *l+ si -al+en, ai ele mai +une indemanari dintre toate tipurile de
personalitate. #sti rela4at si ale0i de o+iei drumul re2istentei elei mai mii. :u ai un onflit puterni
intre ulori, in iuda motivatiilor repre2entate de fieare. Te simti +ine u om+inatia ta si imprastii o
atmosfera are invita pe toti in 8urul tau.
5i totusi, indiferent ine esti, esti ondus de o personalitate de +a2a. Tre+uie sa1ti 0asesti
motivatia interioara, hiar daa este asunsa de un ameste de doua sau mai multe ulori. Toti oamenii
au o sin0ura uloare primara, de aeea este esential sa1ti determini uloarea de +a2a. 7 persoana u un
sin0ur eas stie at e easul, dar o persoana u mai multe easuri niiodata nu e si0ura de at e easul.
;ei 0asi indiii despre personalitatea ta primara Iindiferent de amesteul pe are il ai1 in
urmatoarele apitole despre motivatii. Pe masura e itesti, aminteste1ti a tre+uie sa aor2i respet
alitatilor personalitatii tale naturale. 9a e vine in mod natural. *esta este el mai drept drum atre
paea ta interioara.
*um sa ontinuam I a )osu, *l+astru, *l+ si -al+en. ;om inepe prin identifiarea si
e4plorarea nevoilor, dorintelor si motivelor fiearei ulori in uru+eul omple4 si fasinant de
personalitati.
Date de!o'rafice si personalitatea
9ieare 0rup de persoane ofera date demo0rafie diferite in funtie de numarul de )osii,
*l+astri, *l+i sau -al+eni are1l ompun. 9irmele de van2ari au mai multi oameni )osu si -al+en, in
timp e departamentele finaniare au mai multi *l+astru si *l+. /a modul 0eneral, datele su0erea2a a
3!F din oameni sunt *l+astru, %!F )osu, %.F *l+ si %.F -al+en. In timp e identitatea se4uala si
diversitatea ulturala modifia aparenta unei ma8oritati mari deat a oriarei alte ulori, adevarul este
a, nativ, sunt mai multe femei )osu deat +ar+ati )osu , dar soietatea fae in asa fel inat sa para a
e4ista mai multi +ar+ati )osu si femei *l+astru. 'ulte tari inura8ea2a diferentele dintre ulori prin
tendintele ulturale, dar, la nivel individual, statistia 0enerala ramane aeeasi in toata lumea.
$iltre de personalitate
5unt adesea Nntre+at e rol au alKi fatori Nn determinarea personalitLKii de +a2L. /a fel de des
lumea se Nntrea+L um de pot sL Nnadre2 pe toatL lumea Nn doar patru personalitLKi de +a2L. Pnainte
de a a8un0e la puntul esenKial al lurLrii mele am sL1Ki pun Jteva Nntre+Lri importante.
:imi nu e4ista in vid. De vreme e personalitatea este fatorul heie in a determina um o
persoana va fae fata vietii, aeasta este lar influentata de o multitudine de alti fatori semnifianti.
1!
#4travertit
Introvertit
*+strat
Conret
7rdinea
nasterii
7rdinea
nasterii
Inteli0enKL
inteletual
L
Inteli0enKL
emoKionlL
@Lr+at
9emeie
I n t J m p l a t o
r
5 e v e n t i a l
'ulti fatori influentea2a personalitatea noastra. Insa, privind in perspetiva, este mai
important sa identifiam mie2ul are ne impulsionea2a, ne alau2este motivele, mai mult deat orie
alt fator. 7data e este identifiat u auratete, inepem sa apreiem um alte influente loves in
mie2ul motivelor noastre. *easta de asemenea spune multe despre um pot ate0ori2a masele in
numai patru 0rupe de personalitate primara.
:u e4ista doi oameni perfet asemanatori. Cu toate aestea, va 0arante2 a fieare personalitate
-al+en este ondusa de aelasi motiv intern, are este distratia. *easta este ma0ia odului ulorilor.
De e4emplu, unul din ei mai +uni prieteni de1ai mei e un -al+en. :oi impartasim multe atitudini
similare drept multumire personalitatii noastre omune. Cu toate aestea, el este un introvert are isi
tra0e ener0ia din interiorul sau. Prefera sa alareasa sin0ur, in timp e eu sunt un e4travert si1mi iau
ener0ia de la altii I eu prefer interatiunea u at mai multe persoane.
Provin dintr1o familie u sapte opii, dintre are trei au personalitate -al+en. *m o sora si el
mai mi frate -al+en si eu sunt un opil de la mi8lo. In vreme e ordinea nasterii si 0enul ne
influentea2a u ertitudine, reea2a diferente in personalitatea noastra, toti impartasim aelasi motor
intern, are este distratia.
9ata omului, u numarul ei limitat de variante =e4. ohii, nasul, +ar+ia, urehile, parul>
niiodata nu va produe e4at aeeasi infatisare. *elasi luru e vala+il si la personalitate. /imitata la
patru motive alau2itoare, nu e4ista doi oameni are sa fie identii datorita numeroaselor filtre de
personalitate.
9iltrele sunt"
1 e4traversie G introversie
1 aleator G sevential
1 a+strat G onret
1 ordinea nasterii =in familiile u mai multi opii>
1 inteli0enta inteletuala G inteli0enta emotionala
1 masulin G feminin
1$
Capitolul (
MOTI)ATIILE CODULUI CULORILOR
Invata sa vorbesti fluent
Patru limbi straine&
Tomai ati ompletat un profil are v1a relevat uloarea proprie de personalitate. Profilul
implia multe comportamente. Comportamentele sunt determinate de nevoi si dorinte. De e4emplu,
daa un )osu are nevoie sa fie drept, omportamentul lui este mai urand aela de a avea pareri. 5i
daa un )osu vrea sa fie intr1o po2itie de lider, omportamentul lui este mai de0ra+a asertiv siGsau
autoritar =nevoi si dorinteQ>.
*sa um omportamentul este ditat de nevoi si dorinte, nevoile si dorintele sunt determinate
de motive. 'otivele sunt diretiile noastre ele mai adani. #le e4plia de e ne purtam si 0andim asa
um o faem. #le sunt fortele onduatoare din spatele personalitatii noastre. 'otivele sunt pentru
personalitatea noastra e sunt motoarele pentru masini.
'otivele sunt principala cale de identificare a culorii personalitatii.
9ieare uloare are o motivatie unia si puternia. Pentru )osu e puterea. Pentru *l+astru,
intimitatea. Pentru *l+ e paea. Pentru -al+en e distratia.
Imi amintes de un paient +ar+at, *l+. =*mintiti1va, E*l+B este uloarea personalitatii, nu
neaparat uloarea pielii. Cand e vor+a de uloarea pielii, toti ar tre+ui sa nu faem deose+iri.> Timp de
! ani, aest paient a avut o relatie u o femeie pe are o iu+ea, in timp e era intepenit intr1o asatorie
+a2ata numai pe o+li0atii soiale si presiuni. :u e4ista nii dra0oste, nii prietenie in aest maria8.
'ulti alti +ar+ati ar fi divortat si ar fi pleat u femeia pe are o iu+eau. Dar aest +ar+at, personalitate
*l+, avea paea a motiv primar. #l nu vroia sa faa valuri. #l nu putea I sau nu vroia 1 sa se onfrunte
u sotia sa. *vea destule motive a sa se simta +ine in interior si o onfruntare ar fi fost dureroasa. *
ales sa multumeasa si persoana sa =avand o relatie> si pe altii =stand asatorit u sotia>. In ael
moment, motivele, nevoile si dorintele erau impinse de el in diretii diferite. :u este delo surprin2ator
a a folosit un patern omportamental nesanatos. #ra neferiit si1i faea si pe ei din 8ur neferiiti.
'otivele, nevoile si dorintele nu sunt nii +une, nii rele. 5unt neutre. Devin sanatoase sau
nesanatoase, in funtie de at de le0ate sunt de adevar.
'otivul paii de la *l+ poate fi sanatos daa nu sufera nii o persoana impliata. In a2ul
+ar+atului de mai sus, motivul *l+ al paii era e0oist. Inapaitatea sa de a fi instit u sotia si de a
aepta onseintele omportamentului sau a tinut1o sa nu1si 0aseasa si ea pe ineva are sa o
iu+easa. * tinut1o pe prietena sa sa 0uste din plin frumusetea unei relatii deshise si alde. 5i l1a
impiediat pe el sa1si de2volte araterul si sa1si urme2e nevoile si dorintele intr1un mod po2itiv.
'otivul sau I paea, era neutru dar atiunile sale erau nesanatoase, e0oiste si neinstite. * faut o
mi2erie din viata lui si din toate vietile impliate in a sa.
Povestea paientului meu *l+ a avut un sfarsit feriit. * invatat sa1si de2volte araterul si sa1si
urete motivele. * prins destul ura8 at sa fie instit u sotia. 51a mutat intr1un apartament I luru
are era difiil si inonforta+il, mai ales pentru o persoana *l+, are iu+este asa de mult onfortul 1 si a
ramas sin0ur pana a ales u are femeie vrea sa traiasa. In ele din urma a ales1o pe prietena sa. Pe at
de difiil a fost aest proes, pe atat de implinita i1a fost viata dupa aeea. *easta dei2ie a fost primul
pas spre aordarea motivelor proprii u realitatile vietii.
*est +ar+at a atins suesul indiferent de uloarea personalitatii sale. 5i1a e4aminat motivele,
a reali2at um le folosea intr1o maniera nesanatoasa si le1a pus apoi intr1o perspetiva noua, sanatoasa
si po2itiva. 9iind *l+, avea in ontinuare nevoie de pae, dar a reunosut a nu poti 0asi paea
adevarata deat dupa e te onfrunti u adevarul privind omportamentul tau. Confruntandu1se u
adevarul, si1a infruntat limitele personalitatii sale innasute =pasivitate, indei2ie, si nevoia de a evita
1(
onfruntarile u orie pret>, si a de2voltat o diretie sanatoasa propriului arater. * avut apoi sues in
toate relatiile personale, datorita noii sale ahi2itii" alinierea motivelor, nevoilor si dorintelor la adevar.
*est surt e4emplu ilustrea2a alitatile si limitele personalitatii *l+, dar fieare uloare are
propriul set uni de dorinte, nevoi si modele omportamentale, toate aprinse de un set uni de motive.
*um a stiti uloarea personalitatii voastre, are sunt motivele, nevoile si dorintele voastre
partiulare3 Ce va releva despre voi adevarata voastra uloare3
*mintiti1va a in timp e fieare individ are un sin0ur motiv alau2itor, amesteul elei de1a
doua ulori reea2a amesteuri in nevoile, dorintele si omportamentele uiva. Cauta aum sa asti0i o
perspetiva simpla si lara asupra motivului entral al ulorii tale asa um este definit de motivul
alau2itor. In Capitolul & vom arata nuante mai omple4e ale ulorilor seundare si amesteul de
personalitati.
ROSU
Rosu este dornic de putere
*nuntat simplu, )osu are propriul sau drum. Daa sunt resuti intr1un mediu unde ei sunt in
stare
sa1si manipule2e parintii, devin difiil de ondus and devin adulti. Cand sunt lasati de apul lor prea
mult timp, le este aproape imposi+il sa renunte la propria putere si li+ertate atuni and intalnes
autoritatea in soietate =profesori, sefi, politie, ofiteri militari, et>, autoritate e refu2a sa le aorde
ontrolul total pe are1l er.
Rosu vrea sa fie productiv
/ui )osu ii plae sa muneasa I la soala, in ariera si in relatiile lui. :umai sa nu te astepti sa
aorde aeeasi importanta lururilor de are le pasa altora I um ar fi situatia solara a altora, ariera
altuia si maria8ele lor. Dar da1le un motiv de a produe eva si urmareste1i. /ui )osu ii plae sa1si dua
trea+a la +un sfarsit. *desea sunt dependenti de muna. Cu toate aestea, nu vor aepta sa faa eea
e nu1i interesea2a pe ei.
Rosu vrea sa fie apreciat de ceilalti
)osu are nevoie sa para elorlalti atotunosator. Tan8es dupa apro+area elorlalti in privinta
inteli0entei si profun2imii lor. ;or sa fie respetati mult mai mult deat vor sa fie iu+iti. ;or sa fie
admirati pentru mintea lor lo0ia si pratia. Cand ai de1a fae u un )osu, ai 0ri8a sa fii preis si la
o+iet. )osu este nelintit la vederea larimilor sau a altor semne de Esla+iiuneB.
Rosu nu tre"uie luat prea in serios
*desea, )osu se limitea2a doar la fapte, asa um le intele0e el, in iuda omportamentului lui
anta0onist. )areori spune Edupa parerea meaB inainte de a1si sustine u ardoare opiniile. *m va2ut
prea multi *l+astru, *l+ sau -al+en devenind de1a dreptul in0ri8orati de ar0umentele aduse de )osu,
doar pentru a desoperi mai tar2iu a )osu era interesat doar de disputa in sine. )osu adora un +un 8o
de putere. Dar odata e devii impliat emotional in ar0umentarea au2ei, s1ar putea sa fii de2ama0it si
frustrat desoperind a )osu nu mai este interesat de su+iet.
Rosu cauta oportunitatile de conducere.
In iuda ri0iditatii militariei, foarte multi tineri )osu, +ar+ati si femei, ale0 o ariera militara
pentru a le ofera oportunitatea de a deveni onduatori. )osu este adeseori numit si E+olnav dupa
ontrolB. Ii plae sa se afle in saunul de onduere. Copilul )osu este de multe ori frustrat in soala
1,
din au2a profesorilor =adesea personalitati *l+astru>, are nu1i lasa sa preia onduerea. )osu este
0ata sa plateasa orie pret pentru oportunitatea de a ondue.
AL*ASTRU
Al"astru este !otivat de altruis!
*l+astru adora sa faa lururi dra0ute pentru eilalti. Cauta oa2iile de a oferi un adou numai
pentru a adue feriirea pe fata unei persoane. 9ilosofia sa este Efii mai de0ra+a altruist, deat e0oistB.
*l+astru se simte vinovat atuni and fae lururi numai pentru el. #i tin usa deshisa pentru oameni,
se ofera sa1i dua u masina atuni and au nevoie, ontri+uie la atiuni arita+ile, uneori isi dedia
intrea0a viata in a8utorarea elorlalti.
Al"astru are nevoie de prietenie
'ai mult deat orie alteva, *l+astru vrea sa fie iu+it. Un adevarat *l+astru va sarifia o
ariera de sues pentru a im+unatati o relatie importanta. Desi era onsiderata o alitate eminamente
feminina, Ea avea 0ri8a de eilaltiB este inteleasa aum u mai multa auratete a o trasatura de
personalitate a *l+astrului.
Al"astru tan+este sa fie inteles
*l+astru este multumit and este asultat, and se simte inteles si apreiat. #ste reunosut
pentru destainuirile sale, pentru a pune aentul foarte tare pe a fi unosuti si intelesi. In ohii unui
*l+astru, a fi vulnera+il este un pret mi de platit pentru o le0atura de suflet. *l+astru poate avea mai
des deat eilalti inima 2dro+ita, dar investeste si el mai mult in dra0oste.
Al"astru are nevoie sa fie apreciat si sa nu fie uitat
*l+astru onsidera a o simpla palma pe spate pentru ineva in nea2 nu e niiodata de a8uns.
*l+astru fae atatea eforturi pentru a fae din lume un lo mai +un, inat uneori are nevoie sa i se
spuna at este de minunat. *re nevoie sa fie apreiat si, mai mult deat atat, sa nu fie uitat pentru
faptele lui +une. Ii plae a oamenii sa1l feliite de 2iua sa de nastere, de sar+atori, mai ales daa
aeasta are un arater personal I o feliitare fauta manual, o petreere1surpri2a, o 2i speiala are
nu1i treuta in alendar. *l+astru are nevoie de de dra0oste si tandrete.
Al"astru este condus de o constiinta !orala foarte puternica
*l+astru se omporta intr1o maniera oreta si respeta+ila, deoaree are un od moral dupa
are se 0hidea2a in dei2iile pe are le ia, in 8udeatile de valoare, hiar si in timpul li+er. /ui *l+astru
in fae plaere sa fie +un. Dintre toate ulorile de personalitate, *l+astru este el are are un puterni
simt al inte0ritatii. Din punt de vedere eti, *l+astru este el are ar tre+ui pus intr1o funtie de
onduere, dar are rareori este.
Cel mai bun lucru in ati sti limitele este ca%
odata intelese% se pot transforma in puncte forte.
1&
AL*
Al" este !otivat de pace
*l+ va fae aproape orie pentru a evita onfruntarile. Ii plae sa pluteasa prin viata fara
siane sau disonfort. E* se simti +ineB este mult mai important deat Ea fi +ineB.
Al" are nevoie de "unatate
Cum *l+ raspunde frumos la ordialitate si ondesendenta, and este tratat neplaut are o
inapatanare tauta, puternia. Uraste sa fie ertat. :u ii pla uvintele urate. 5e deshide imediat in
fata personelor +une si se da inapoi imediat in fata persoanelor ostile. 5unt motivati de +landete si nu
pot sa intelea0a de e alti oameni nu sunt +uni.
Al" prefera puterea data de tacere
*l+ adora independenta tauta. Ceea e altora li s1ar parea a fi disperare, la ei poate fi doar
inapatanare. Cei are nu vor intele0e natura iu+itoare de pae a lui *l+ si vor inera sa1l su+8u0e se
vor lovi de un 2id de re2istenta pasiva. *l+ este mult mai puterni deat ar putea unii rede.
Lui Al" ii place sa treaca neva,ut
Ii plae sa i se eara parerea, dar nu se va oferi niiodata voluntar. Ii plae sa ai+a respetul
elorlalti, dar rareori il auta u tot dinadinsul. *re nevoie sa fie ointeresat pentru a vor+i despre
a+ilitatile, alitatile si interesele lui.
Al" este un independent.
5pre deose+ire de )osu si de *l+astru, are vor sa1i ontrole2e pe eilalti, *l+ nu vrea deat sa
evite sa fie ontrolat. Pur si simplu refu2a sa fie su+ onduerea altuiva, mai ales and se simte tratat
fara respetul pe are simte a1l merita. *l+ vrea sa faa e vrea, and vrea, nu ere prea mult de la
eilalti si uraste a altii sa ii eara sa faa eva. *desea insa se supune unor erinte nere2ona+ile doar
pentru a mentine paea. Isi e4prima furia si frustrarea numai and nu vor mai suporta sa fie priviti de
sus. *l+ nu suporta sa fie presat si sunt de temut and, in sfarsit, Ee4plodea2aB.
Al" se si!te !otivat de dorintele altor persoane
*l+ este deshis atre reomandarile altora privind aile de re2olvare a situatiilor. /iderul *l+
valori2ea2a ideile noi de mana0ement ale an0a8atilor. Copiii *l+ aepta a8utorul altora si sunt elevi
reeptivi. *l+ fae intalnirile a0rea+ile. #ste interesat a elelalte persoane sa se distre2e si este 0ata sa
faa orie pentru aeasta. 7rium, *l+ vrea su0estii, nu omen2i.
&AL*EN
Lui &al"en ii place +oaca
-al+en onsidera a viata este o petreere, iar el este 0a2da. Un tata =*l+astru> a fost de2ama0it
and fiul sau =-al+en> prefera sa1si petreaa timpul u prietenii in lo sa stea u el. I1am reamintit
tatalui a fiul sau era motivat de 8oaa si i1am su0erat a ar tre+ui sa inere sa or0ani2e2e niste
ativitati de are fiul sa se simta atras. #ra Eprinipiul elei mai +une oferteB, si a mers. -al+en nu vrea
deat sa se distre2e.
%.
&al"en iu"este laudele
-al+en are nevoie sa fie remarat. Prea putine lururi, in afara de laude, vor im+unatati relatiile
u un -al+en. *re nevoie sa stie a este valori2at si apro+at de eilalti. -al+en ationea2a adesea de
para ar avea lumea la piioare, dar are si el temerile si frustrarile lui, pe are rareori le impartaseste
inainte de a se simti si0ur din punt de vedere emotional. 5i0uranta ii este el mai +ine evidentiata prin
lauda.
&al"en are nevoie de le'aturi e!otionale
-al+en, u nonsalanta lui, adesea este onsiderat a fiind unul aruia nu1i pasa de nimi. :imi
nu poate fi insa mai departe de adevar. #l are nevoie de atentia elorlalti, de man0aierea lor. Ii plae sa
fie atins, pentru a el onsidera a ea mai direta le0atura se fae prin ontatul fi2i.
&al"en vrea sa fie popular
-al+en vrea sa fie in entrul atentiei, pentru el este foarte important sa fie aeptat soial.
Prietenia oupa un lo de ma4ima prioritate in viata lui pentru a popularitatea raspunde unei nevoi de
+a2a a sa" nevoia de a fi apro+at de toti din 8ur. -al+en are o mare plaere in a disuta, si poate avea
atat disutii elevate, at si disutii minore, pentru a se poate lasa foarte usor dus de val.
&al"en iu"este actiunea
Usor de plitisit, -al+en auta aventura. :u poate sta loului prea mult timp. Isi ale0e prieteni
are, a si el, refu2a sa aorde prea mult timp Edetaliilor plitioaseB pentru a intra in el mai important
lo din viata" 8oul. In mod ironi, multi oameni dia0nostiati u *DD = Defiit de *tentie> sunt, de
fapt, personalitati vesele =de -al+en>, are se lupta u ina+ilitatea lor innasuta de a sta loului prea
mult timp.
Scurta privire asupra personalitatilor
*um a sunteti familiari2ati u motivele, nevoile, dorintele si omportamentele fiearei ulori
de personalitate, sa arunam o privire asupra lururilor de +a2a.
ROSU AL*ASTRU AL* &AL*EN
MOTI)E Putere Intimitate Pae Distratie
NE)OI 15a arate +ine
=literalmente>.
15a fie drept.
15a fie respetat.
15a ai+a apro+area
unui 0rup selet si
restrans.
15a fie +un
=moral>.
15a fie inteles.
15a fie apreiat.
15a fie aeptat.
15a se simta +ine =in
interior>.
15a ii fie aloat un
spatiu personal.
15a fie respetat.
15a fie tolerat.
15a arate +ine
=soial>.
15a fie ramarat.
15a fie laudat.
15a ai+a apro+area
maselor.
DORINTE 15a1si asunda
nesi0uranta
=inhi2andu1se in
sine>.
1Produtivitate.
1Conduere.
1Infruntand
aventura.
15a1si de2valuie
nesi0uranta.
1Calitate.
1*utonomie.
15euritate.
15a se a+tina de la a
se simti nesi0ur.
1@unatate.
1Independenta.
1Inredere.
15a1si asunda
nesi0uranta
=deshi2andu1se
atre eilalti>.
19eriire.
1/i+ertate.
1Juandu1se u
aventura.
%1
7data e am identifiat ele patru tipuri de personalitate, motivele din spatele lor si filtrele de
personalitate, vom ontinua in apitolele e urmea2a sa definim puntele tari si limitele fiearei ulori.
*mintiti1va a toate arateristiile ulorii voastre prinipale nu pot defini propria voastra
personalitate, dar motivele, nevoile si dorintele din spatele aestor arateristii va influentea2a preis.
;eti o+serva a, oa2ional, aeleasi arateristii apar la doua personalitati diferite. *easta se
intampla pentru a e4ista diferente si similitudini intre personalitati. 7rium, in 0eneral, veti desoperi
a o uloare anume se potriveste mai +ine deat oriare alta u personalitatea voastra.
Pe masura e va veti identifia puntele tari le veti putea reunoaste si pe ele sla+e. /imitele
nu sunt eva de are sa va fie fria. 9ieare uloare are multe de invatat de la elelalte. Dar suntem mai
efiienti in a1i intele0e pe eilalti and ii vedem pe de1a1ntre0ul, and ii tratam a personalitati
omplete, deat and le vedem doar puntele sla+e sau limitele.
Citind despre limitele unora poate fi dureros. Poate fi difiil sa identifiam ariile in are suntem
defiitari =mai ales tu, )osuQ>, pentru a preferam sa ne prote8am de aestea. *sa a pre0atiti1va de un
mi disonfort. E;a durea numai un piB, um spune dotorul. -anditi1va a totusi tratamentul este
mai +un deat +oala, si, in aest a2, tratamentul este unoasterea. Cel mai +un luru in privinta
limitelor este a, odata unosute, se pot transforma in punte forte.
#untem mult mai eficienti in a intelege alti oameni
cand ii vedem ca intreg sii tratam ca
pe niste personalitati complete% mai degraba decat atunci cand ne concentram
pe limitele sau punctele lor forte.
%%
Capitolul -
PERSONALITATEA IN PERSPECTI)A
Pentru a e(perimenta pasiunea% cineva trebuie sa aiba
un simt ascutit al celuilalt si sa simta
congruenta intre cel care e
si viata pe care o duce.
Teoria Personalitatii Hartman identifia trei dimensiuni esentiale are tre+uie sa lure2e la
unison pentru a un individ sa fie pe de1a1ntre0ul uman, plin de viata. Toate trei 8oaa roluri diferite in
rearea unei personalitati omplete.
Personalitatea
Personalitatea 8oaa rolul entral intre ele trei elemente ritie. 9ieare personalitate este
ondusa de un mie2 de motive, pe are l1ati identifiat atuni and ati ompletat Profilul de
personalitate Hartman. )epre2inta nevoile, dorintele si omportamentul innasut ale fiearuia. Chiar
daa nimeni nu este oprit sa adopte puntele tari sau sla+e ale tuturor personalitatilor, omul nu poate
niiodata sa renunte la mie2ul innasut al personalitatii sale. Chiar daa ineva vrea sa se shim+e si sa
atione2e a o alta personalitate, in sufletul lui nu poate ne0a ine este de fapt.
Condueam un 0rup de team1+uildin0 in 74nard, California. 'onia a asultat impreuna u
eilalti and am pre2entat lururile de +a2a din Codul Culorilor. /a un moment dat, a e4plodat"B 5unt
eaQ :u pot sa red astaQ Dupa ate am faut a sa ma eli+ere2 de memoria ei, in final, am a8uns a eaQB.
*m disutat pro+lema ei si 'onia mi1a e4pliat a EeaB era mama ei, de la are nu simtise
niiodata dra0oste si are nu avusese 0ri8a de ea. Jurase sa nu a8un0a niiodata a femeia are1i
distrusese opilaria si, pe de alta parte, isi adorase tatal si petreuse ore nesfarsite imitandu1i puntele
tari si ale0and un stil de viata similar u al lui.
*uratetea si simplitatea Codului Culorilor fa relativ usoara identifiarea mie2ului propriu,
adevarat, al personalitatii tale si al personalitatilor elor u are interatione2i. 'onia a identifiat
rapid mie2ul *l+astru al personalitatii ei si al mamei sale, in timp e tatal ei fusese un )osu. In dorinta
de a se distanta de mama, se distantase dureros de ea insasi. Inerase sa de2volte puntele tari ale
tatalui =)osu>, dar motivele fusesera ne0ative iar personalitatea sa *l+astru nu putuse fi inlouita, i
reprimata. *stfel, mie2ul ei o urmarise in permanenta, in iuda tuturor eforturilor sale, si isi
reunosuse propria personalitate in lipa in are1mi asultase pre2entarea. Personalitatea noastra vine
odata u sufletul nostru si tre+uie respetata si in0ri8ita pentru a este vitala fiintei noastre.
De,voltarea caracterului
Caraterul adue su+stanta personalitatii. Urmatoarea mea arte, ECodul CaraterelorB, adue
inte0ritatea Codului Culorilor. #ste esential sa te unosti, sa stii totul despre tine. Dupa ompletarea
Profilului de Personalitate Hartman stii are sunt nevoile, dorintele, motivele si omportamentele tale,
dar nu poti identifia proportia de punte sla+e si de limite pe are le ai.
9ara Codul Caraterului nu poti identifia u usurinta e omportamente sa de2volti de la alte
personalitati, nu poti stii are din limite iti reea2a difiultati and interatione2i u alte persoane.
*easta ere un proes numit arateri2are si va fi introdus folosind un instrument numit Profil de
Carater Hartman. Pentru a ontinua proesul de ompletare a personalitatii tale tre+uie sa identifii si
sa de2volti trasaturile de personalitate tratate nenatural in raport u personalitatea innasuta, in timp e
mentii si prote8e2i mie2ul onduator al tau personal.
%3
* arateri2a inseamna a provoa aventura. #ste foarte difiil sa aepti ine esti si sa ineri in
aelasi timp sa de2volti puntele are te a8uta sa inlouiesti defiientele. *easta ere un efort are
poate dura o viata.
Deoamdata, o ilustrare simpla este sufiienta. Te va a8uta sa ve2i orelatia puternia dintre
personalitate si arater. #4ista patru moduri 0enerale de a identifia nivelele diferite la are operea2a
oamenii.
Prima dimensiune se refera la oamenii are foloses puntele puternie ale fiearei
personalitati, altele deat ele innasute. In timp e Codul Culorilor va ere sa va aeptati mie2ul
onduator al motivelor a innasute si de neshim+at, reunoaste de asemenea realitatea a puteti
ale0e sa de2voltati orie dar po2itiv al elorlalte personalitati.
Dimensiunea 5anatatos identifia oamenii are foloses a+ilitatile po2itive oferite de
personalitatea lor de +a2a. #4perienta mea profesionala arata a ei mai multi oameni pot supravietui
onforta+il toata viata +a2andu1se pe puntele forte ale propriei personalitati.
Dimensiunea :esanatos arateri2ea2a oamenii are tre prin viata folosindu1se de limitele
personalitatii lor de +a2a.
Dimensiunea @olnav repre2inta ultima fa2a de sanatatea mintala. 7amenii are se foloses de
limitele tuturor personalitatilor, altele deat ea de +a2a, pentru a trai sunt e4trem de 0reu de identifiat
u auratete. De ate ori ro0 la seminarii un partiipant sa identifie uloarea de +a2a a unui asemenea
om, ma intrea+a EPot sa foloses uloarea :e0ru3BQ :u pot vedea u usurinta mie2ul de personalitate
pentru a 0ases numai limitele, si aelea ale mai multor personalitati, nu doar a uneia.
Cei mai multi oameni operea2a in una din urmatoarele dimensiuni duale" dimensiunea De
arater 1 5anatos, dimensiunea 5anatos1:esanatos si dimensiunea :esanatos1@olnav. Una din
dinamiile po2itive pentru a deveni om de arater este a daa te lupti u limitele unei personalitati
=alta deat a ta>, te poti onentra pe puntele puternie ale altei ulori pentru a o invin0e. De2voltarea
puntelor puternie are nu1ti apartin nativ ere o muna aer+a si multe umilinte pentru a reusi.
Pasiunea creatoare
In sfarsit, pasiunea insufla viata si in personalitate, si in arater. Cunosand personalitatea si
araterul, poti vedea lumina din asa, dar nu ai nii o 0arantie a e ineva aasa. Pasiunea aprinde
lumina and persoana este aasa, reand o siner0ie puternia intre ele doua. Pasiunea nu poate fi
fortata. Tre+uie sa fie ori0inala si sa porneasa din adanurile fiintei. #ste a respiratia. Tre+uie sa o
fai in felul tau sau sa mori. Din paate, traim intr1o soietate in are oamenii mor u mult timp inainte
de a fi in0ropati. Pasiunea fae diferenta dintre um ne dam 8os din pat dimineata si um ne +a0am
inapoi in pat seara. Pentru a e4perimenta pasiunea tre+uie sa stii si0ur ine esti si sa e4perimente2i
on0ruenta dintre ine esti si e viata dui. Daa aest aspet al metodei ulorii te interesea2a, tre+uie
sa auti un e4emplar din Codul Caraterului and va fi la van2are.
*um, a am pus personalitatea in perspetiva intre0ului, hai sa ne onentram pe mie2ul de
personalitate. *ii inepe totul si, la fel a in a2ul onstrutiei unei ladiri, daa nu punem fundatia
oret, nimi nu se va alinia mai tar2iu. Personalitatea este aoperita de motive are ne ondu si ofera
putere dorintelor, nevoilor, puntelor puternie si limitelor noastre.
De arater 5anatos :esanatos @olnav
.
arateristii
po2itive ale fiearei
personalitati, alta
deat ea innasuta
.
arateristii
po2itive ale propriei
personalitati
/
arateristii
ne0ative ale propriei
personalitati
/
arateristii
ne0ative ale fiearei
personalitati, alta
deat ea innasuta
%4
Capitolul 0
ROSU1 MANUITORII PUTERII
)Rosii au cea mai dominanta% intimidanta personalitate.
Pentru ei e(primarea emotionala este inconfortabila si creea"a
vulnerabilitate% pe care ei o evita de obicei
Activi si productivi
Personalitatea rosie tree prin viata u forta. *sa um spunea Helen Reller Eviata este ori o
aventura, ori nimi.B E)osiiB sunt foarte dediati au2elor si sunt hotarati sa indeplineasa orie asea2a
viata in fata lor. De fapt, ei auta provoari si u mii e4eptii, ei se ridia la nivelul asteptarilor. Ca
re2ultat al naturii lor tenae, ErosiiB adesea au sues. 5uesul lor vine mai intai din afaeri si
ativitati orientate atre un sop, in timp e Eal+astriiB,de e4emplu, e4perimentea2a suesul prin
relatiile interpersonale puternie sau prin ativitati foarte reative. E)osiiB auta atiune si re2ultate. #i
isi dores produtivitate. #i isi masoara suesul dupa at de mult =vs. at de +ine> si1au indeplinit
sarinile. Pur si simplu stand, ErosiiB re2olva pro+lemele.

)i,ionari
Cu plaere as urma un ErosuB sanatos pana la apatul pamantului. #l se uita in permanenta atre
viitor si pune piesele de pu22le impreuna, in apul lui. 7amenii ii au2a adesea pe ErosiiB pentru a pur
si simplu ationea2a fara sa se 0andeasa maar o seunda. De fapt, adevarul este opusQ E)osiiB uras
sa esue2e. De aeea ei se intrea+a mereu EDaa am sa dau 0res3B
)o+ este un ErosuB si este el mai mi frate dintr1o familie e detine o afaere. Cei doi frati mai
mari ai sai sunt Eal+astriiB si isi fa 0ri8i in permanenta in privinta detaliilor, um ar fi miile plan0eri
ale an0a8atilor si situatia finaniara urenta. Intre timp )o+ este entrat pe viitor si reea2a noi
ompanii a ramifiatii ale atualei afaeri de sues si pre0ateste personalul pentru roluri puternie de
onduere, pe masura e ompania evoluea2a. E)osiiB vad instintiv viitorul si fa pasii neesari atre
sues.
In timp e ma8oritatea personalitatilor =Eal+astruB in partiular> se opres u 0andul a pot esua,
ErosiiB, instintiv, au de2voltat de8a un plan alternativ, ei isi spun" E*um, daa planurile ori0inale au
esuat, voi fae asta sau hiar ealalta.B In timp e eilalti se opres de fria, ErosiiB infrunta fria u
alternative rationale si pur si simplu fa eea e tre+uie faut.
Insensi"ili si e'oisti
E)osiiB sunt atat de +ine definiti inat este 0reu de re2ut a nu isi pot reunoaste pe lo
uloarea personalitatii. 'ulti o fa. Dar adesea, el mai mare o+staol pentru ErosiiB in identifiarea
proprie, este ne0area, refu2ul. E)osiiB sunt mandri si stiu sa1si e4puna alitatile si opiniile in fata
tuturor. 5e pot pre2enta pe ei insisi intr1o maniera distanta si insensi+ila. 7 mama a promis sa1si dua
fiia adolesenta ErosieB la +i+liotea pentru a studia pentru o lurare solara. Chiar inainte sa plee,
mama si tatal s1au ertat, iar tatal a amenintat u divortul. 9ata a fost martora la intrea0a disutie, are
a durat o ora. 'ama era devastata si plan0ea inontrola+il, and fiia sa i1a spus, fara nii o le0atura"
E'ama, putem a8un0e la +i+liotea inainte sa inhida3QB :umai ErosiiB pot fi atat de insensi+ili fata de
sentimentele altora. *easta sla+iiune poate e4plia de e ErosiiB au atata sues in de2voltarea si
promovarea ideilor, evenimentelor, in afaeri risante, in omparatie u relatiile de alitate.

%!
Re'ele +un'lei
/uand in onsiderare natura lor produtiva si tenae, nu este de mirare a ErosiiB de+ordea2a de
o inredi+ila inredere in sine. #i par a fi puternii si si0uri pe ei insisi. De aeea putini oameni sunt
dispusi sa ii onfrunte. *easta putere le aorda statutul de ea mai temuta dintre toate personalitatile.
#i sunt Ere0ele 8un0leiB. Cand oamenii auta sfaturi sau indrumare, ei desopera a ErosiiB sunt de
mare a8utor. E)osiiB au un simt al oretului si adesea se e4prima intr1o maniera pe are putini oameni
o pot respin0e. 'ulti ErosiiB sunt foarte inteli0enti si au a+ilitati in luarea +unelor dei2ii. Dupa aeea,
eilalti ale0 sa1l urme2e. 5i, de e nu 3 Cand 0asesti un dotor +un, mai auti altul 3 *+ilitatea lor
misterioasa si de invidiat de a avea adesea dreptate este ea are ii influentea2a pe eilalti sa1i ase2e in
po2itii de lideri. Darul natural si dorinta de a ondue a ErosiilorB este ea are ii ondue atre
seletarea oportunitatilor e ii du atre varful multor or0ani2atii, afaeri, si alte afilieri.
Condu% urmea"a sau date la o parte.
Poate el mai intri0ant omple4 al ErosilorB, aparent si0uri de sine si de o aro0anta frustranta,
sta hiar in inseuritatea lor. #i auta aeptarea si intele0erea pe are ei, adesea, refu2a sa o aorde
altora. Totusi, aeasta nevoie este plasata atat de adan in inimile lor, unde este u di+aie porte8ata,
inat este adesea foarte +ine asunsa de ohii ratiunii. Tinand ont de lo0ia lor, ei refu2a sa
reunoasa vulnera+ilitatea emotionala. Ca tineri, and sunt oareum sensi+ili la emotii, inseuritatea
lor este mult mai lar o+servata. Din paate, u varsta ei isi pastrea2a inseuritatea emotionala
de0hi2ata in fata elorlalti. Cu timpul, ei pierd adesea perspetiva adevarata si hiar red a nu au
nevoie de emotii. Ironia este a , pentru a ErosiiB sa poata e4perimenta o viata normala, intima, ei
tre+uie sa se e4puna in fata elei mai mari temeri 1 propria inseuritate emotionala si nevoia de a fi
iu+it si aeptat.
Pretentiosi si critici
E)osiiB sunt foarte ritii in privinta elorlalti. 'a8oritatea ErosilorB sunt ritii din punt de
vedere ver+al, in timp e ativa raman nesatisfauti, in liniste, de performantele altora in viata. #i sunt
mai de0ra+a nera+datori u insufiienta umana si red a nu ar tre+ui tolerata. Chiar daa nu sunt atat
de perfetionisti a si Eal+astriiB, ErosiiB vor totusi a un luru sa fie +ine faut si at mai repede. :u
tolerea2a prostia, lipsa simtului omun sau a nepre0atirii. #i asteapta re2ultate si isi aorda putin timp
pentru a le reaminti elorlalti e asteapta de la ei. #i pot fi foarte ra2+unatori si reationari fata de
eilalti. Ironia se 0aseste in modul in are aest omportament este +a2at emotional, and reali2ea2a
ri0iditatea lo0iii are permite o astfel de 0andire si un asemenea omportament din partea ErosilorB.
Nesi'uri
E)osiiB isi pot in0ropa propria inseuritate atat de adan inat sa nu simta onstient durerea
provoata de e4punerea lor. Dupa aeea, ei sunt adesea insensi+ili la nervii atinsi ai elorlalti are vor
sau pot sa1si asunda vulnera+ilitatea mai 0reu. E)osiiB nu dores rau altora atata timp at
produtivitatea proprie ii inanta si demonstrea2a a au avut dreptate. E)osilorB nu le pla o+staolele
din alea pro0resului 1 fie ei an0a8ati, opii, soti sau prieteni.
Tre"uie sa ai"a dreptate
Condusi de nevoia de a1si asunde inseuritatea emotionala, ei au pretentia sa ai+a dreptate. #i
nu se intrea+a daa sunt pereputi de eilalti a avand dreptate. #i delara pur si simplu a au dreptate
1..F. Chiar si and sunt aduse dove2i are sustin 0reselile lor ei atalo0hea2a 0reseala proprie a fiind
o neintele0ere sau o 0reseala de interpretare.
%$
)Rosii sunt atat de categorici.
$aca iau *+, dintre deci"ii corect sunt fericiti pentru ca
ei stiu ca celelalte -., ar fi fost si acelea corecte% dar tu ai gresit.
7 familie auta o ladire u +irouri dar nu stia adresa e4ata. Un adolesent a remarat" Ered
a este in apropiere de oltul 'oody u /inoln.B 5ora lui BrosieB mai mare, -inny, a raspuns E7, nu,
nu este. :u poate fi aolo. Cunos toate ladirile de aolo.B -inny a ondus mai departe si a i0norat
su0estia. 7 ora mai tar2iu, dupa mai multe telefoane, ei au parat in fata unei ladiri situata hiar pe
oltul 'oody u /inoln. Cand au a8uns aasa mama lor i1a su0erat a in viitor sa ia in onsiderare
toate su0estiile. /a aestea -inny a repliat E5tiu si0ur a nu a spus 'oody u /inoln. Tre+uie sa fi
spus in alta parte. In definitiv, eu sunt ea are a 0asit adresa, nu1i asa3QB
Co!petitivi si indra,neti
E)osiiB sunt indra2neti si ura8osi 1 am+ele trasaturi indepartandu1i de lumea afaerilor sau de
indatoririle asnie, e4elea2a in aventuri um ar fi esaladarea muntilor sau onstruirea propriei ase.
Totusi, ErosiiB pot 0asi o mare plaere in promovarea unui onept novator sau sa atin0a varful in
lumea afaerilor. Com+inand alitatile lor, ura8ul si ompetitivitatea, ErosiiB sunt indra2neti atat in
limita unei struturi or0ani2ationale, at si in plan personal.
In afaeri, aasa u prietenii, sau an0a8ati in ho++y1uri, ErosiiB si0ur o+tin portia lor din
EplaintaB. #i sunt arateri2ati de e0oism. #i stiu e vor si adesea ontrolea2a evenimentele si oamenii
pentru a1si atin0e sopul. :u sunt prea preoupati u sentimentele de vinovatie sau ompasiune pentru
altii. In mod ironi, ErosiiB foarte nesi0uri auta atentie si se asi0ura a orie nea8uns tre+uie sa indure
=+oala sau aidente> aest luru este simtit si de ei din viata lui.
Tenace si solicitanti
@olnav sau sanatos, ErosuB este o personalitate are impune Eta4eB. #i sunt atat de tenae si de
autoritari inat te tra0e in 8os imediat. E)osiiB amintes de musafirii are au pretentia a intrea0a asa,
0a2dele, sa1si shim+e pro0ramul in funtie de pro0ramul lor personal. Dupa o surta perioada de timp
petreuta u o astfel de personalitate, o shim+are si o 0ura de aer urat este nu numai +inevenita, i
hiar neesara.
In relatiile lor de lideri, ErosiiB pot fi, de asemenea, autoritari. #i se asteapta a su+ordonatii lor
sa1si aminteasa loul in ierarhie. #ste 0reu sa lure2i pentru ei sau sa traiesti u ei deoaree le plae sa
ordone altora si au putina onsideratie pentru pro0rame de8a sta+ilite, pentru o+li0atii familiale sau
interese profesionale. Daa sunt provoati devin adesea a0resivi datorita naturii lor intimidante si
atitudinii lor aro0ante. Chiar daa mentin o po2itie de lider sau de su+altern, ErosiiB sunt adesea
inlinati sa fie a0resivi u ei are le stau in ale. :u se rusinea2a in fata au2elor pu+lie la adresa
omportamentului lor revendiator. 9ara prea mult tat, ei urmares fara indupleare elemente din
viata lor are au nevoie de atentie, fie a este vor+a despre o re2ervare 0resita la hotel sau alifiative
inaepta+ile ale opilului. *0resiunea este evidentiata fara a tine ont de sentimentele elorlalti.
E)osiiB nesanatosi sunt foarte a0resivi.
Insistenti si 2otarati
Pe de alta parte, afirmarea po2itiva 2+oara atat de usor, la personalitatile ErosiiB, asa um ur0e
apa de pe spatele unei rate. #i nu au nevoie de lin0useala pentru a1si sta+ili po2itia, in nii o situatie. *
stii a au dreptate ii a8uta pe ErosiiB sa fie onvinsi de po2itia lor, in timp e ii intimidea2a pe eilalti.
-rupurile de afaeri sunt intotdeauna inantate de pre2enta ErosilorB sanatosi. E)osiiB spun tot e au de
0and diret si onest, in iuda efetului asupra popularitatii lor.
#i au o vointa de fier si sunt foarte hotarati. E)osiiB iau atitudine foarte fermi si se asteapta a
eilalti sa1i urme2e. *desea eilalti ii urmea2a and ErosiiB se pre2inta si isi pre2inta si ideile impreuna
%(
u motive lare. Totusi, aeeasi putere de dei2ie poate fi traita a o limitare and ErosiiB sunt
de2a0rea+ili sau in opo2itie.
Neplacuti
:eplaut =de2a0rea+il> este un uvant are vine in minte and se iau in seama limitele ErosilorB.
Chiar daa este pentru mentinerea de2+aterii sau pentru nevoia de a onverti lumea in funtie de
redintele lor, ErosiiB pot fi foarte inapatanati si inversunati in e priveste ma8oritatea pro+lemelor,
pleand de la um sa platesti o fatura =ash, e sau ard de redit>, pana la termene limita =E:u imi
pasa daa nu am nevoie de ea pana mieruri. Tu, tot tre+uie sa o omplete2i, pentru a asa ti1am spus
euQB>
7 ompletare lo0ia la natura lor neplauta si la mintile lor lo0ie este aeea a ErosiiB
savurea2a meritele unui onflit ver+al. #i par aomodati u aest stil de e4primare ver+ala. Ii tre+uie
foarte putin unui ErosuB sa se onfrunte u o alta persoana. Par atat de aomodati, astfel inat rareori
reunos onflitul pe are ei l1au reat.
E)osiiB nu au un talent natural al onversatiei. #i sunt +uni ititori. *+ilitatea de a asulta si de
a empati2a sunt adesea trasaturi limitate in personalitatea ErosilorB. *este limitari impin0 multi ErosiiB
atre sin0uratate, desi rareori admit a sunt sin0uri. *desea ii invinuies pe altii de sin0uratatea lor
=Esotul m1a lasat in aeasta inuratura, fara un sin0ur prietenB1 a spus o femeie ErosieB la 2ee ani
dupa divort. 5au EDaa oamenii ar fi fost mai eduati sau mai inteli0enti ar fi putut sa ma apreie2e.B>
Plini de resurse si si'uri de sine
Datorita istetimii lor si a inrederii in sine, ErosiiB adesea provoaa pe ei de la putere si isi
ontrolea2a u sues propriul destin. Daa m1as afla intr1o situatie de ur0enta as prefera sa fiu in
ompania unei personalitati rosii. Ei mananca% dorm si respira actiune. :ii o situatie nu va soate tot
e e mai +un din ei pana and ei nu vor fi verifiat toate posi+ilitatile de re2olvare. Pur si simplu nu
edea2a usor. 5unt rareori intimidati sau amenintati de o+staolele vietii. *u un simt al ompetitiei
foarte de2voltat, iar oponentii lor =fie a este un utremur sau soara> nu vor asti0a usor.
Neinduplecati si nera"datori
Daa ai nevoie de un a0ent, de o persoana are sa stran0a fonduri sau de un aliat politi, auta o
persoana u arateristiile unei personalitati ErosiiB. :imeni nu poate avansa a un ErosuB. *m faut
de8a alu2ie la natura lor indra2neata, insistenta si ompetitiva. #i sunt, de asemenea, pra0matii. In lo
sa se oupe de nimiuri, ei mer0 la inima pro+lemei si er o re2olvare rapida.
Personalitatea )rosie trece in forta prin viata.
E)osiiB se aruna in inima au2ei. Daa simt a ai eva e merita, de oferit vor fae u plaere
e vor putea pentru a te a8uta. E)osiiB sunt neindupleati in lupta pentru au2a in are ei red. 5unt la
fel de si0uri si atuni and ii promovea2a pe altii, a si atuni and se promovea2a pe ei insisi daa sunt
dediati oneptului. Cand se dedia unui onept ErosiiB nu au e0al. 5unt 0reu de onvins, dar la fel
de 0reu isi pot shim+a parerea o data onvinsi. Pentru a desoperi talentul la dans al unui opil,
parintii ErosiiB ondu distante lun0i si asi0ura suportul finaniar pentru a1si vedea opilul reusind. =De
fapt, aeasta arte nu ar fi fost pu+liata daa nu as fi avut suportul a trei prieteni ErosiiB. Doi dintre ei
mi1au dat si0uranta de a srie prin numeroase su0estii, timp si suport. Cu elalalt ma intalneam la
miul de8un pentru a1mi iti noile apitole. Cand am lasat un mesa8 pentru a anula o astfel de intalnire,
prietenul meu m1a sunat la 11 noaptea si m1a intra+at daa nu umva am anulat intalnirea pentru a nu
mi1am faut EtemeleB. *vea dreptate. *veam nevoie de inura8arile ei.>
E)osiiB urmares tot e vor =sanatos sau nesanatos> inainte de a le avea. #i vor a toti sa
raspunda and si um onsidera ei adevat. #i se lupta u nera+darea. :u pot astepta a eilalti sa
%,
EreasaB si se omporta asa um stiu ErosiiB sa se omporte. Copiii ErosiiB er sa fie tinuti in +rate
imediat, Ela omandaB =plan0>. ;an2atorii ErosiiB nu numai a ii er sa ii asulti, dar iti er sa si
raspun2i la intre+ari prostute =E*um serios doamna 'eriSeather, nu1i asa a v1ar plaea sa ondueti
un Cadilla nou, deat tot pe el vehi u are prietenii v1au va2ut de ani de 2ile3B>. Parintii ErosiiB er
adesea respet, in lo sa faa eva pentru a1l asti0a. *n0a8atii ErosiiB nu pot tolera indei2ia sau
produtivitatea sa2uta. Una dintre ele mai mari 0reseli ale stilului de onduere ErosuB este
nera+darea. #i mer0 inainte prea repede si deseori prea dur.
@o+ este un puterni C#7. #l foloseste foarte putin timp pentru a a8un0e la mie2ul pro+lemei.
:u are ra+dare u oamenii are ii iroses timpul pentru detalii. Controlorul sau Eal+astruB, John,
tre+uie sa verifie onstant toate pro+lemele ompaniei si ii trimite memo1uri lui @o+, memo1uri pe
are aesta nu le iteste.
@o+ mi1a spus a este satul de memo1urile lui John si a intentionea2a sa1i spuna sa nu le mai
srie, in asteptarea unei disutii le0ate de su+ietele uprinse in aeste memo1uri. I1am amintit de odul
ulorilor si um din perspetiva Eal+astraB a lui John era foarte importanta apreierea lui @o+ u
privire la muna sa 0rea si sa1i sustina dei2iile pentru a se simti in si0uranta. @o+ a fost de aord a
John sa ontinue u memo1urile, dar l1a onditionat sa su+linie2e trei dintre ele mai importante
para0rafe, a si um @o+ ar fi avut doar trei minute din 2i pentru a iti aeste notite. *est ompromis
i1a tinut pe ei doi in aeeasi ehipa asti0atoare timp de ani de 2ile.
Adesea cel mai important bloca/ in propria identificare
a )rosilor este negarea.
Calculati si !anipulativi
E)osiiB sunt adesea alulati si manipulativi pentru a putea ontrola vieti si pentru a1si atin0e
sopul. E)osiiB nu isi aruna vietile in aer si spera pentru un vant favora+il. Isi reea2a propriul vant si
ineara sa forte2e viata sa sufle in diretia lor.
*m va2ut vieti ale unor prieteni apropiati , temporar distruse de atre manipularea di+ae a
unei personalitati ErosiiB nesanatoase. Ca tanar profesionist am lurat intr1un pro0ram de prevenire a
onsumului de dro0uri unde seful era un astfel de ErosuB. 'ulti dintre ole0ii mei erau fosti
onsumatori de dro0uri si si1au destainuit sefului lor multe dintre evenimentele, sentimentele si friile
pe are le intampinau in lupta lor pentru o viata fara dro0uri. * an0a8at trei persoane unosandu1le
treutul si a utili2at aeste informatii atuni and aeste persoane ereau prime, avansari sau
perspetive le0ate de muna depusa, si are lui nu ii plaeau.
Comentarii a" E*um intele0 de e te1a dat afara din asa tatal tau. #rai atat de dispretuitor si
atuni and el iti erea mii favoruri3B sau E*stepti mereu eva are sa te faa feriit 1 intai dro0urile si
aum mai multi +ani.B #rau des intalnite la intalnirile u aest diretor.
Lipsa de orientare in relatiile inti!e
9ara nii o indoiala ea mai mare piedia in fata suesului personalitatilor ErosiiB, pentru a
putea e4perimenta o viata de +una alitate, este ina+ilitatea lor de a fi intimi u alte persoane. 5unt atat
de determinati si de produtivi, inat lipsa intimitatii este adesea i0norata sau hiar ne0ata a fiind un
onept important. Daa sunt oretati, a8un0 eventual sa1si asume rolul de Ein0ri8itori ai umanitatiiB,
in opo2itie u un Emem+ru al ehipei umaneB.
Ca oameni de afaeri, ei pot fi simultan straluiti si +rutali. Din paate aeasta minte alulata
redue adevarata intimitate la o notiune impratia+ila, a si la o posi+ilitate putin pro+a+ila. Un
paient ErosuB a piedut1o pe femeia visurilor sale, deoaree a asteptat sa se asatoreasa pana in
momentul e4at, pentru el, de reduere a impo2itelor. Intimitatea ere e0alitate, si un ErosuB u o minte
alulata nu onsidera a merita sa lupti pentru e0alitate.
E)osiiB se uita pro+a+il mult timp la T; si investes mai mult timp in muna deat orie alta
personalitate. Din paate si aest luru ii indepartea2a de pro+lema intimitatii in relatii. #i au rareori
%&
ho++y1uri =asa um au Eal+astriiB si Eal+iiB> sau prieteni =asa um au E0al+eniiB>. 5unt pierduti fara
ariera lor sau fara familie. Intr1o reenta e4ursie u pluta, un ErosuB nu a putut re2ista nii trei ore
pana sa isi sune sotia sa vada de mai fae. 5una foarte romanti, dar realitatea era a nu au fost
despartiti delo in 2ee ani de asniie, si in iuda faptului a era u prieteni apropiati, se simtea
pierdut si inonforta+il fara sotia sa in apropiere. *devarul este a sta rareori cu ea hiar si and este
aasa. 9ie muneste onstant la o arte sau srie un artiol. )areori sta doar lan0a ea. Dar are nevoie de
ea. 5i avand si ea nevoie de afetiunea lui, partiipa la 8oul lui u telefonul 0ri8uliu si pare feriita.
E)osiiB sunt primii are iti amintes a sunt nera+datori sa plee de aasa si sa fie pe ont
propriu ina de la varsta de 1, ani. #i sunt, de asemenea, primii are se intor aasa =fi2i sau
emotional> si auta onfortul unei familii iu+itoare si areia ii pasa. Unii ErosiiD vor atra0e si ultima
piatura de simpatie de pe urma unei +oli =in speial +ar+atii ErosiiB>. *lti ErosiiB isi asund durerea si
disonfortul. *este omportamente sunt nesinere si e0oiste. #le nu ondu la o intimitate adevarata.
'ai de0ra+a lasa un individ ErosuB septi si sin0ur.
*est 0ol reea2a adesea un individ foarte suparat are rede foarte puterni in neputinta de a
ere relatii de alitate. Un paient de 4. de ani mi1a spus a nu a invatat niiodata sa iu+easa. 5i1a dat
seama de aest luru in timpul sesiunilor de luru u fiul sau. Intr1una din aeste intalniri a plans
E'1am tre2it, in sfarsit la 4. de ani, si am reali2at a nu stiu nimi despre viata si iu+ire.B *easta furie
vine din fustrarea elor ErosiiB de a avea ontrol, mai de0ra+a deat sa1si imparta destinul, si in privinta
ErosiilorB, isi are +a2a in inseuritatea lor. #i vor o relatie de lun0a durata, dar se tre2es a nu sunt in
stare sa ontrole2e proesul. Ca re2ultat, multi a+andonea2a eea e isi dores pentru un mod de viata
pe are il pot ontrola.
Este singuratate in varf%
dar poti manca mai bine.
Li!itele 3rosilor4
E)osiiB sunt un sir de limitari dinamie. :u sunt su+tili si va0i. 5unt usor de detetat si de
inteles. Poate fi 0reu sa traiesti sau sa lure2i u ei, e4eptie faand a2urile in are se fae totul um
vor ei. E)osiiB sunt adesea impunatori si revendiatori. 5e vor erta Epana la ultima piaturaB. :atura
lor e0oista reaminteste permanent elorlalte personalitati a ErosiiB se vor onsidera mereu numarul
unu. 5unt adesea insensi+ili si aro0anti, eea e reea2a distanta si lipsa de inredere. Intimitatea este,
pro+a+il, ea mai putin de2voltata apaitate a lor. Ca re2ultat al naturii lor ritie si neplaute, se
earta de pe +a2ele lo0iii si sunt apa+ili sa manipule2e in mod onstant. Indivi2i u un 0rad ridiat de
ver+ali2are, ErosiiB ii ritia adesea si ii intimidea2a pe ei din 8ur. #i sunt in mod deose+it vinovati de
ne0are ECine, eu3B. 5unt adesea surprinsi sa afle a eilalti il pot vedea intr1o lumina ne0ativa, dar
onsidera a vina este a elorlalti. /ipsa lor de tat si inapatanarea tind sa e4puna un individ frustrat,
are infloreste in po2itii de putere si ontrol, si totusi se misorea2a and este vor+a de viata soiala. In
permanenta proesand un nou 0and, aesti indivi2i, adesea slipitori, tre+uie sa fie in permanenta
onstienti de limitele lor pentru a nu se feri pe ei insisi de e4perienta unei vieti de alitate.
Calitatile 3rosilor4
E)osiiB sanatosi sunt esenta umanitatii. #i sunt ei are muta si 20altaie soietatea. 5unt
unosuti pentru natura lor dominatoare. #i sunt liderii puternii si dele0atii responsa+ili.
Personalitatile ErosiiB pot fi un +un de pret al unei or0ani2atii. #i se +uura de ompetitii si provoari.
*pelea2a foarte usor la forta interioara pentru propria motivare si diretionare.
E)osiiB se onentrea2a mai +ine and isi sta+iles sopuri si u tenaitate se su+ordonea2a
aestora =se su+ordonea2a si or0ani2atiilor, persoanelor sau au2elor pe are ei le valori2ea2a>. #i
valori2ea2a produtivitatea si suesul, si plates de +una voie pretul pentru am+ele. #i apreia2a
lurul in ehipa, la aelasi nivel a si individualismul. E)osiiB promovea2a ele mai multe aspete ale
vietii u inredere in sine si tenaitate. #i amintes in permanenta de faptul a puterea deriva din
0andirea rationala si omuniarea po2itiva. #i sunt standardul dupa are noi ne masuram ura8ul in
3.
0andire. # modelea2a aele alitati de lider pe are noi ineram sa le treem. E)osiiB repre2inta foul
folosit de teoretiienii timpurii pentru a e4plia teoria naturii. /uminile lor ontinua sa rada straluitor
a un semnal luminos al tariei si produtivitatii, inal2indu1ne si reasi0urandu1ne de natura lor plina de
resurse si protetiva.
Pentru )rosii a castiga nu este totul%
este singurul lucru.
Calitatile 3Rosiilor4
Ca individ1
o #4elea2a in 0andirea lo0ia
o #ste dediat unui mod de viata produtiv
o Dinami si diret
o Tinde atre independenta
o /ider innasut
o Plin de resurse =puterni supravietuitor>
o Creativ in situatii de ri2a
Ca persoana care co!unica1
o 7perea2a intr1o maniera foarte lo0ia si sensi+ila
o Diret si onest in e priveste opiniile
o Isi ver+ali2ea2a +ine 0andurile
o Diretionea2a onversatia intr1un sens produtiv si pra0mati
o /e spun elorlalti po2itia lor intr1o relatie
Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri1
o #ste innasut din aest punt de vedere I fi4ea2a tinte intr1un mod onforta+il si si0ur
o 'entine un puterni simt al perspetivei =vede intrea0a ima0ine>
o 9oarte disiplinat
o 9oarte produtiv
o Ia dei2ii rapid si usor
o 7rientare puternia atre sop =vrea sa ure at mai sus pe sara>
Ca persoana de cariera1
o Tinde atre po2itii de lider
o Conforta+il u puterea =atata timp at elGea o detine>
o #4elent or0ani2ator
o 9oarte +un dele0atGrepre2entant
o )apid in luarea dei2iilor si +un manuitor al resposa+ilitatilor
o 5e motivea2a sin0ur
o Tinde atre ompetitie
o Dinami si insistent
o 7rientat atre sarina si efiient
o Inre2ator in a+ilitatea de a reusi
o *re inredere in propriile instinte in afaeri I difiil de desura8at
31
Ca parinte1
o 9oarte +un in luarea dei2iilor
o Indisuta+il lider in asa
o Isi asuma responsa+ilitati pentru prote8area familiei
o Un e4elent furni2or
o )apid in e priveste un sfat +un sau diretionarea
o Promovea2a oe2iunea 0rupului sau onfortul de a fi sin0ur
o Promovea2a ativitatile opiilor
Ca si copil1
o 5pune eea e 0andeste
o 9oarte vor+aret
o 5imt al independentei foarte puterni
o Dispus sa riste si sa inere noi e4periente
o Preia omanda and parintii nu sunt aasa
o Capa+il sa dea inapoi intr1un mediu ne0ativ
o *re puterea de a shim+a radial o situatie neinsemnata
o Crede in sine I are o mare inredere in sine
Ca prieten1
o Diret si rapid in e priveste su0estiile
o 9oarte +un in situatii de ur0enta sau de2astre
o Promovea2a ativitatile de 0rup
o 5e an0a8ea2a in onflite diret si onforta+il
o Produtiv in re2olvarea pro+lemelor
Ca partener de viata1
o 9oarte protetor
o /oial relatiei
o Promovea2a e4periente interesante
o Isi asuma responsa+ilitatea pentru nevoile finaniare
o De inredere si pe are te poti +a2a
o Initia2a intalniri si ativitati
Cariere de care pot fi atrasi 3rosii41
o *dministrator
o Politist
o 7fiter in armata
o Politiian
o Intreprin2ator
o *voat
o 'edi
o Conta+il
3%
o In afaeri imo+iliare
o Criti profesionist
o *ntreprenor in onstrutii
o ;an2ator
o In mar?etin0
o Preot
o 5uprave0hetor de soala
:ota" ErosiiB sunt ondusi in mod natural atre sues, in ariera.
Desi0ur, toate tipurile de personalitate pot fi re0asite in toate oupatiile, datorita numeroaselor
varia+ile in fieare ariera.
Personalitati care par a fi 3rosii4
Hillary Clinton" tenae si si0ura pe propriile a+ilitati, ea i0nora pu+li afirmatiile le0ate de
infidelitatea sotului. 'otto1ul ei pare sa fie" EDoar du1ma la Casa *l+a, @ill, unde pot fae eva
important, si apoi mai vor+im.B
Preotul @illy -raham" and a fost pentru prima oara in )usia sa vor+easa despre Dumne2eu,
ineva i1a amintit a toti de aolo sunt omunisti =si astfel atei>. *u2ind aestea mandru a spus" ECand
voi termina, nu vor mai fi.B 5i plin de inredere le1a transmis mesa8ul restinitatii.
'adonna" Ce nu am va2ut de8a3 5i totusi ontinua sa se promove2e u o pasiune pe are nu o
poti i0nora.
Natiuni 3rosii4
o China
o Japonia
o -ermania
Li!itele 3Rosiilor4
Ca individ1
o In 0eneral ineara sa isi serveasa siesi =Eeu e asti0 din asta3B>
o Promovea2a hara+a+ura si onflitul atuni and este vor+a de un interes personal
o :u1si unoaste propriile trairi
o )eali2ea2a si nea0a propriile eseuri
o Crede a are intotdeauna dreptate
o :u se poate rela4a sau simti onforta+il deat daa produe eva
o *desea aro0ant si sfidator fata de autoritati
o :epolitios fata de sentimentele altora =e0oist>
o :u va reunoaste fria de a pierde puterea si ontrolul
Ca persoana care co!unica1
o /ipsit de emotii si detasat de sentimente
33
o Insensi+il si fara tat
o :u apreia2a detaliile si frumusetea
o Plitisit de sporovaiala inutila
o Intuitia este surmenata de propria inseuritate si 8udeata
o Dur si riti
o /ipsa a+ilitatii de a imparti intimitatea
o Prost asultator
Ca persoana care fi5ea,a tinte6scopuri1
o :era+dator in atin0erea sopurilor
o Prea ri0id in privinta perspetivelor vietii
o Traieste mai viata mai de0ra+a pe hartie, deat u oamenii
o Inura8ea2a antitatea, in defavoarea alitatii
o 5e supara usor daa sopurile nu sunt atinse sau sunt +loate
o Ii invinovateste pe altii pentru propriile eseuri
Ca persoana de cariera1
o Cauta puterea pentru a1i putea ontrola pe eilalti
o )efu2a sa se rela4e2e I se ondue pe sine si pe eilalti
o :u ii plae sa i se spuna e are de faut
o Poate fi insensi+il fata de altii pentru a putea promova in afaeri
o Ia dei2ii prea repede
o *desea nu se 0andeste prea mult la pro+lema si nu1i onsulta si pe eilalti
o 'ai putin preoupat de oameni si mai mult de indeplinirea sarinii
o Cere elorlalti loialitate si supunere
o :u fae ompromisuri si este autoritar
o Criti fata de altii, nu fae omplimente prea des
o *desea prea ompetitiv pentru a savura ompetitia
Ca parinte1
o 5e asteapta la performante ridiate fara a oferi a8utor
o ;rea supunere strita
o ;rea loialitate din partea familiei u orie pret
o Insensi+il la temerile si pro+lemele opiilor
o *re pretentia la ultimul uvant in luarea dei2iilor importante
o Detasat fata de opii I nu se EimpartasesteBemotional
o :u aepta deviatiile de la asteptarile fi4ate de el
o 5ta+ileste 0ranite dure si limitate
o Prost asultator
o :era+dator u 8oaa si alte lururi neesentiale
o :u EitesteB nevoile emotionale ale opiilor
o -reu de multumit I ramane neimpresionat
o Un simt puterni de +ine si rau I nea8este opilul and aesta a 0resit
Ca si copil1
34
o Cheltuie multa ener0ie pentru a1si manipula parintii
o *desea sfidator
o )e2ista ontrolului I simte a stie mai multe deat parintii
o Criti la adresa parintilor
o /upta onstant u fratii pentru ontrol si putere
o Inonstient asunde inseuritatea si nevoile emotionale
o Distantat si ree fata de familie
o 9oarte independent 1 le ere elorlalti sa1l amu2e
o Pretentios I parintii nu fa niiodata eva um tre+uie
o 9ae 0reu omplimente
o Dramati si suprareativ la durere
o *steapta sa fie servit, mai ales and este +olnav
o Prost asultator
Ca prieten1
o Insensi+il si lipsit de emotii
o :u1i plae sa admita a are nevoie de prieteni
o :u isi impartaseste sentimentele
o Intra intr1o relatie intre+and Eeu u e ma ale03B
o *sulta doar and are interes
o Pastrea2a doar prieteniile rationale
o Ineara sa ontrole2e ativitatile de 0rup
o 5e asteapta a prietenii sa faa lururile asa um vrea el
o :era+dator u altii
o :e0ativ si riti u altii
o Crede a este mult mai important sa ai+e dreptate deat sa fie plaut
o ;iolent and este enervat
o Plitisitor
o 5e asteapta sa fie amu2at pana la ineperea atiunii
o Inapatanat
o :ea0a orie nepotrivire sau responsa+ilitate
Ca partener de viata1
o Interesat mai intai de propria multumire
o Da prioritate arierei, in defavoarea relatiilor personale
o Pretentios si aro0ant
o *sunde inseuritatea
o Criti la adresa imperfetiunilor partenerului de viata
o /ipsa de sensi+ilitate
o *sedea refu2a po2itia prioritara a intimitatii intr1o relatie
o Prost asultator
Cu! sa interactiona! cu 3Rosii4
Ce sa faci1
1. sa pre2inti pro+lemele lo0i
3!
%. sa pretin2i atentia si respetul lor
3. fa1ti temeleQ
4. fii diret, onis si speifi in onversatie
!. fii produtiv si efiient
$. ofera1le oportunitati de lider
(. ver+ali2ea2a1ti sentimentele
,. spri8ina natura lor ate0oria
&. promovea2a motivele lor inteli0ente
1.. fii pre0atit u fapte si fi0uri
11. respeta nevoia lor de a lua dei2ii in modul lor
Ce sa nu faci1
1. sa nu1i im+ratise2i in fata altora
%. sa nu te erti pleand de la o pro+lema emotionala
3. nu folosi intotdeauna o apropiere autoritara
4. nu utili2a pedeapsa fi2ia
!. nu fii inet si indeis
$. nu astepta o relatie personala si intima
(. nu le ataa personalitatea
,. nu lua personal ar0umentele lor
&. nu astepta a ei sa1ti eara parerea
1.. nu le ere onstant interatiune soiala
Su'estii pentru 3Rosii4
1. lea0a1te de eilalti emotional si soial. Ii motivea2a sa fie mai drepti si ooperanti u tine in
indeplinirea sarinilor.
%. pretuieste si inura8ea2a tot e este po2itiv in eilalti, si astfel ii a8uti sa se entre2e pe prioritati.
*titudinile si omportamentele ne0ative sau ritie pot rea la fria, si ondu oamenii atre
ri2e si reatii.
3. rela4ea2a1te. )oma nu a fost onstruita intr1o 2i. Daa esti prea pretentios u tine insuti sau u
eilalti nu a8un0i la alitate sau inredere.
4. fi4ea2a1ti teluri pe are le poti u a8utorul puterniei tale disipline. 9i4ea2a teluri diferite si
foloseste diferite stiluri and ai de1a fae u 0rupuri.
!. evita sa1i invinuiesti pe altii pentru neindeplinirea o+li0atiilor, are este de fapt o reatie
naturala a ErosilorB in situatii de ri2a.
$. 0andeste1te +ine la pro+lemele tale si aepta sfatul altora and iti or0ani2e2i viata. E)osiiB pot
lua dei2ii pripite si pot i0nora nevoile elor afetati.
(. reali2ea2a a nu le poti fae pe toate. 9ii deshis su0estiilor. @rainstormin01ul impreuna u altii
va due la eonomisirea timpului si la im+unatatirea moralului erorlalti.
,. fii atent la impunerea erintelor tale pe heltuiala elorlalti. :u vrei a ei sa simta a nu si1au
urmarit propriile sopuri.
Piscina genelor tale ar necesita putin clor.
3$
Capitolul 7
AL*A8TRII1
*UNII SAMARITENI
0ia1a nu poate d2rui nim2nui
o r2splat2 mai valoroas2
dec3t aprecierea sincer2
4i 5ncrederea unui prieten albastru%
fie ca 4ef% sau membru de familie
E!o9ionali :i ad!ira9i
*l+aMtrii sunt deseori ea mai admiratL personalitate. #i sunt repre2entanKii virtuKilor Ltre are
aspirLm" onestie, empatie, sarifiiu de sine, loialitate, sineritate Mi disiplinL. #i par sL ai+L aeste
virtuKi Nn mod natural eea e le dL o ima0ine de oameni drepKi Mi le atra0e respetul elor din 8ur.
*l+aMtrii apreia2L reativitatea, relaKiile serioase Mi reuMita disiplinatL. *u opinii Nn orie
domeniu Mi repre2intL o ompetiKie durL pentru orie altL personalitate deoaree NMi +a2ea2L toate
opiniile pe emoKii Mi pe prinipii morale. DeMi al+aMtrii pot fi lo0ii, ei rLspund mai de0ra+L la o
a+ordare emoKionalL.
Pentru al+aMtrii, viaKa emoKionalL este o sa+ie u douL tLiMuri. Pe de o parte ei sunt darnii Mi
sensi+ili iar pe de alta pot fi neiertLtori Mi hipersensi+ili. 7 afirmaKie omunL a paienKilor al+aMtrii este
AemoKiile mele m1au ontrolat toatL viaKaB. Poate L vulnera+ilitatea lor stL tomai Nn aeastL
emotionalitate deose+itL, ei NMi dores atJt de mult sL fie iu+iKi LutJnd NnKele0erea altora NnJt uitL sL
se NnKelea0L pe ei NnMiMi.
Depresia este destul de o+iMnuitL la al+aMtrii. #4emplul urmLtor =e4trem> e4tras dintr1un 8urnal
al unui paient ilustrea2L modul Nn are al+aMtrii NMi e4primL frustrarea faKL de aeptarea
omportamentului elorlalKi datoritL aMteptLrilor nerealistie Mi a standardelor lor de neatins"
ALa 'ulti Ani mie. 6l ur2sc pe 7ason 8so1ul meu9% m2 ur2sc pe mine 5ns2mi. 6i ur2sc pe to1i% dar
mai ales ur2sc s2 tr2iesc. #unt at3t de furioas2 4i plin2 de am2r2ciune 5nc3t simt c2 nu pot s2 mai
tr2iesc% este prea nepl2cut. Nu e(ist2 nici o bucurie : nici o speran12. #imt doar am2r2ciune 4i ur2
fa12 de a tr2i% c!iar 4i fa1a de $umne"eu pentru c2 lucrurile sunt at3t de groa"nice. Nui suport nici
m2car pe cei care vor s2 m2 a/ute 4i s2 m2 spri/ine. A4 vrea s2 pot s2 fug de to1i 4i de toate. $ar%
desigur% asta nu ar 5mbun2t21i lucrurile cu nimic.
Pur 4i simplu nu v2d cum a4 putea s2 evit aceast2 bucat2 din via1a mea. Poate dac2 ma4 umili
4i ma4 ruga pentru ceva lini4te a4 primio% dar sunt prea furioas2 s2 fac p3n2 4i asta. #unt furioas2 pe
$umne"eu& #unt furioas2 pe Iisus& #unt furioas2 pe p2rin1ii mei& #unt furioas2 pe copiii mei& #unt
3(
furioas2 pe mine 5ns2mi& ;i 5l ur2sc pe 7ason& Cred c2 miar pl2cea s2 i se 5nt3mple ceva r2u. $ar
apoi a4 fi furioas2 ca nu are asigurare de via12. Probabil c2 tot eu a4 fi obligat2 s2i pl2tesc
5nmorm3ntarea.
Pur 4i simplu ur2sc totul. A4 vrea s2 pot s2 mor% dar nu pot 4i 4i asta m2 5nfurie. #unt furioas2
c2 via1a este at3t de nenorocit2 4i nu e(ista nici o cale de ie4ire. A4a c2 voi fi furioas2 5n continuare
pentru c2 nu v2d alte op1iuni viabile. $ar vreau s2 fiu foarte clar2 despre un lucru< 0IA=A E
>R?A@NICA ;I ? BRA#C PE C?ACA&&&&&
'am s2turat s2 fiu RE#P?N#ADILA pentru toate : c!iar 4i de copii. A4 vrea s2 m2 bage
cineva 5ntrun ospiciu ca s2 aib2 altcineva gri/2 de mine 4i s2 nu mai am nici o r2spundere. Atunci nu
ar mai trebui s2 am gri/2 de copii sau de nimeni : sau s2mi fac gri/i din cau"a facturilor lui 7ason. 6l
ur2sc& Br2sc totul& 0ia1a pare at3t de nedreapt2. Nu vreau nimic din toate astea. Nu vreau s2 m2
de"volt% s2 progrese" sau s2 devin mai puternic2.
0reau s2 fiu l2sat2 5n pace de toat2 lumea : inclusiv de $umne"eu& Nu vreau ca nimeni s2 mai
a4tepte ceva de la mine pentru c2 mam s2turat sa fiu capabil2. #unt s2tul2 de oameni care s2mi
spun2 c3t de bine 5mi merge. #unt s2tul2 de toat2 situa1ia asta nenorocit2. $e fapt sunt s2tul2 4i s2
scriu gunoaiele astea depresive% a4a c2 la revedere.B
'ai tJr2iu paienta respetivL nu mai resimKea furia e4primatL Nn 8urnal. Pn lo sa se simta
peni+il vis1a1vis de ele srise aolo, rJdea Nn timp e le pre2enta. CJteva 2ile dupL aeea paienta
relata A Nu pot s2 cred. '2 simt e(act ca atunci c3nd scriam cuvintele acelea. Ce nui 5n regul2 cu
mineE #imt c2mi pierd min1ile&B De fapt ea nu1Mi A0LsiseB niiodatL minKile =prin 0Jndire lo0iL>. #a
era vitimi2atL de o viaKL emoKionalL inontrola+ilL.
*l+aMtrii pot avea Mi o viaKL emoKionalL sLnLtoasL Mi po2itivL. #i investes foarte mult emoKional
Nn evenimentele importante pentru ei. :unKile, paradele Mi 2ilele de naMtere sunt motiv de sLr+Ltoare,
dar al+aMtrii vLd dinolo de aeste evenimente Mi refletea2L asupra vieKii lor Mi a elor impliaKi. 5e
0Jndes la propriile lor nunKi Mi la e NnseamnL sL iu+eMti. #i ANMi fa timpB pentru a savura momentele
importante din viaKL.
An'a+a9i :i loiali
;iaKa este pentru al+aMtri o serie de an0a8amente. *n0a8amentul faKL de o relaKie este pro+a+il una din
ele mai mari alitLKi ale lor. 5e +uurL de intimitate Mi sarifiL de +unL voie reali2Lri personale Nn
favoarea relaKiei. *l+aMtrii se dLruies total Nn relaKiile pe are le onsiderL valoroase.
5unt persoane de Nnredere Mi onsiderL o promisiune ver+alL la fel de importantL a un
ontrat sris. 5e mJndres u faptul L sunt apa+ili sL menKinL relaKii de lun0L duratL. *eastL
trLsLturL admira+ilL de loialitate fae a al+aMtrii sL ai+L relaKii mult mai A+o0ateB deJt orie altL
personalitate. *l+aMtrii rLmJn an0a8aKi Mi la +ine Mi la rLu, an0a8ament de o profun2ime adeseori
su+estimatL. Un e4emplu elovent Nn aest sens este o paientL pe nume Jenny. #a nu s1a NnKeles
niiodatL +ine u mama ei Nn opilLrie. De fapt s1a luptat sL menKinL o relaKie ivili2atL Nn iuda
NnerLrilor onstante ale mamei ei de a o sa+ota. 'ama ei a umilit1o prin porele sau +atJndu1Mi 8o de
ea din au2a lipsei ei de sues u +LieKii Nn adolesenKL. Pn iuda favoritismului lar pe are mama ei
le1a afiMat faKL de fraKii Mi surorile ei mai mari, Jenny a fost sin0urul dintre opii are Mi1a asumat
imensa responsa+ilitate de a o Nn0ri8i pe mama invalidL Nn ultimii ei ani de viaKL.
Jenny a Lutat onsiliere psiholo0iL pentru a1Mi menKine ura8ul de a o Nnfrunta pe aeastL
femeie u are s1a luptat ani de 2ile. Jenny a rLmas la patul mamei ei Nn iuda a+u2urilor ei ver+ale Mi
lipsa apreierii pJnL aeasta a murit. *r fi vreo altL personalitate apa+ilL de un astfel de devotament
total 3
Perfec9ioni:ti
*l+aMtrii sunt de o+iei perfeKioniMKi. *l+aMtrii sunt foarte ritii atJt u ei NnMiMi Jt Mi u eilalKi. *u
aMteptLri atJt de nerealistie NnJt nu se pot satisfae niiodatL Mi nii eilalKi nu pot sL atin0L nivelul de
3,
e4elenKL erut. Din aest motiv ei sunt foarte difiili a pLrinKi sau Mefi. #i NMi dores u adevLrat a
lururile sL fie fLute +ine. Din pLate NnsL aest A+ineB este definit de eea e ei dores a fi fLut Mi de
um dores ei sL fie fLut.
Alba4trii sunt personalitatea care are cea mai mare nevoie de a de1ine controlul
Ei sunt deosebit de conecta1i la via1a pe care o duc
4i de multe ori par a fi de neoprit din punct de vedere emo1ional%
de parc2 ar avea o misiune divin2.
*l+aMtrii sunt de o+iei septii Nn eea e priveMte talentul lor reativ. 5unt atJt de
perfeKioniMiti NnJt NMi asund adeseori a+ilitLKile deoaree se tem L nu ar fi sufiient de +uni. *est
fapt este re0reta+il pentru L al+aMtrii sunt atJt de talentaKi NnJt sunt pro+a+il ea mai reativL
personalitate. TotodatL ei sunt foarte nesi0uri Mi se tem de posi+ilitatea respin0erii daL NMi afiMea2L
talentul Mi reativitatea demne de invidiat.
$oarte preten9io:i
*l+aMtrii NntJmpinL deseori difiultLKi Nn omuniarea ver+alL efiientL Mi Nn onseinKL eilalKi ha+ar
n1au are sunt aMteptLrile lor reale Mi um sL le NndeplineasL. Ti nii unoaMterea lor nu este neapLrat
de a8utor, pentru L sunt atJt de nerealistie NnJt neesitL o investiKie mult mai mare deJt ea la are
sunt dispuMi eilalKi. #4emplu sunt pLrinKii are er de la opii lor sL ai+L e4lusiv note de 1., o amerL
impea+ilL Mi Nn 0eneral sL NMi indeplineasL toate Nndatoririle oret Mi la timp Nn fieare 2i. #i
onfundL prioritLKile Mi nu reuMes sL reali2e2e o a+ordare mai raKionalL are sL fie mult mai sLnLtoasL
Mi produtivL. Ca Mefi er un an0a8ament total al timpului Mi talentului faKL de ompanie. #i aMteaptL
e4elenKL hiar Mi Nn Nndeplinirea unor proiete are nu o neesitL. #i nu spun eea e NMi dores dar
prin red Nn mod ma0i L toKi eilalKi 0Jndes la fel a ei Mi vor produe aeleaMi re2ultate.
*l+aMtrii nu prea se desurL sL NmpartL rLspunderea. #i stau peste eilalKi a o loML pentru a
evita 0reMelile. *eastL proteKie este intenKionatL a afeKiune, de fapt este doar neNnredere. #i nu
reali2ea2L L NMi sufoL astfel su+ordonaKii Mi L le dau impresia L sunt spionaKi. Iar pentru L al+aMtrii
sunt de o+iei hipersensi+ili la ritii Mi sunt +ine intenKionaKi nu li se spune adevLrul i de o+iei toatL
lumea se poartL u ei Au mLnuMiB.
Disciplina9i :i sta"ili
Un al+astru pro+a+il L a sris slo0anul ADaL o trea+L se meritL fLutL, atuni se meritL fLutL
+ineB. Disiplina este o trLsLturL de +a2L a personalitLKii al+aMtrilor. *eastL ontinuL e4ersare a
disiplinei adue sta+ilitate Mi ordine Nn vieKile lor. #i sunt ei are ne dau un sentiment de si0uranKL Mi
la rJndul lor se de2voltL de minune Nn medii Nn are seuritatea este promovatL Mi NntreKinutL.
Se sacrific; :i ofer; spri+in
Cu mii e4epKii al+aMtrii se 0Jndes mai NntJi la alKii Mi adu dra0oste Nn viaKa elor u are au
relaKii. #i adorL sL slu8easL, sL faL eva pentru alKii le adue o satisfaKie imensL. Pntotdeauna autL
un sens Nn vieKile lor. #i vor sL simtL L au trLit pentru eva mai mult deJt pur Mi simplu pentru a
JMti0a un salariu sau pentru a shim+a un sute.
Neiert;tori :i ranc2iuno:i
Pn mod ironi, al+aMtrii oferL mai mult deJt orie altL personalitate dar iartL el mai puKin. 5pre
e4emplu este destul de simplu sL identifii al+aMtrii Nntr1un pu+li, este sufiient sL intre+i ine NMi mai
adue aminte de toate lururile rele are li s1au intamplat la 0rLdiniKL, al+aMtrii vor Kine minte
Nntotdeauna. )oMii nu Kin minte, ei s1au rL2+unat de8a punJnd pione2e pe saunul eduatoarei,
3&
0al+enilor li s1a pLrut L este amu2ant Mi s1au +uurat de atenKie fie L a fost +unL sau rea Mi al+ii nu
sunt si0uri daL au fost sau nu la 0rLdiniKL aMa L e e de adus aminte3
Una din slL+iiunile ele mai nesLnLtoase ale al+aMtrilor este sL poarte piL. *est fapt mer0Jnd
mJnL Nn mJnL u memoria lor e4elentL. *l+aMtrii pot deveni atJt de o+sedaKi de rL2+unare NnJt
preferL omportamente hiar umilitoare deJt sL lase lururile aMa um sunt.
<n'ri+ora9i :i vinova9i
*l+aMtrii NMi fa 0ri8i despre orie. Tot aest e4es de Nn0ri8orare Ni fae disponi+ili la un nivel sL2ut de
aKiune pe 2i. 5pre e4emplu o paientL redea L are de luat o dei2ie ma8orL, anume daL sL plee pe
oasta de est pe 11 Iunie pentru a1Mi vi2ita familia sau sL mear0L Nntr1o e4ursie 0ratuitL u +iseria
NmpreunL u soKul ei. #a nu Mtia daL sL stea aasL Mi sL se pre0LteasL de alLtoria pe oasta de est sau
sL mear0L Nn e4ursie. Pi era foarte friL L, opiii ei ar devasta asa Nn timp e ea este pleatL =Mi
vor+im de 0emeni de %! de ani>. *l+aMtrilor nu le plae sL fie A0rL+iKiB prin viaKL, indiferent de
alitatea evenimentelor prin are sunt 0rL+iKi. *1Mi fae 0ri8i pentru alKii Nn lo sL se implie Nn ativitLKi
proprii este o pro+lemL realL pentru al+aMtrii.
-ri8ile Mi vinovLKia marhea2L viaKa ma8oritLKii al+aMtrilor. Deseori ei nu vLd L motivele lor
reale pornes din sentimente de vinovLKie.
Plini de "un si!9 :i sinceri
*l+aMtri apreia2L ultura Mi +unele maniere. #i NMi atri+uie responsa+ilitatea Mi rolul de a fi
AJinii de pa2LB ai +unelor moravuri Nn soietate. 5unt asultLtori Mi supuMi faKL de le0e Mi autoritate.
*l+aMtrii red L soietatea are nevoie de struturL Mi de disiplinL pentru a funKiona +ine. #i autL
Nntotdeauna sL pLstre2e demnitatea Mi alitatea vieKii umane.
:ii o altL alitate nu1i desrie pe al+aMtrii mai +ine deJt sineritatea lor. Una din e4perienKele
e4traordinare ale vieKii este sL JMti0i Mi sL te +uuri de Nnrederea lor.
Responsa"ili :i dedica9i
*l+aMtrii au o puterniL etiL a munii iar viaKa lor este plinL de Aresponsa+ilitLKi neesareB are
le lasL foarte puKin timp pentru 8oaL spontanL. Joaa este vL2utL de al+aMtrii a fiind frivolL Mi
neprodutivL. *l+aMtrii invidia2L liniMtea Mi lipsa de 0ri8i u are 0al+enii tre prin viaKL. #i onsiderL
aest fapt a fiind nedrept Mi1Mi dores ori a elelalte personalitLKi sL se +uure mai puKin de viaKL sau
a eilalKi sL le reunoasL meritele mai mult.
Te!pera!entali :i co!plec:i
7 altL arateristiL speifiL al+aMtrilor este shim+area stLrii emoKionale. #i nu se tre2es
niiodatL veseli sau triMti. Tre+uie sL se 0JndeasL mai intJi. DaL sunt veseli sau triMti este pentru L
ale0 sL fie. Par sL nu poatL aepta pur Mi simplu o emoKie fLrL a1Mi asuma Nntrea0a rLspundere pentru
ale0erea ei. *l+aMtrii sunt indivi2i foarte omple4i u multe e4treme. 5unt sensi+ili, tensionaKi, 0ri8ulii,
ritii, darnii si neiertLtori in aelaMi timp. 5e a4ea2L mai de0ra+L pe partea emoKionalL deJt pe ea
raKionalL. Cu toate aestea se fa deseori vinovaKi de ri0iditate emoKionalL. Cu alte uvinte ramJn
+loaKi in rutine emoKionale. IMi pierd perspetiva Mi se tre2es neNnKeleMi. Inapa+ili sL1Mi e4prime
sentimentele, al+aMtrii onsumL Mi mai multL ener0ie Nn relaKii frustrante a sL o+KinL intimitatea
neesarL pentru a simKi L viaKa are sens. Uneori ener0ia investitL este +enefiL, alteori distrutivL.
Comple4itatea al+aMtrilor ii frustrea2L pe aeMtia la fel de mult a Mi pe ei are interaKionea2L u ei.
Poate aMa se e4pliL de e al+aMtrii sunt ritii atJt u ei Jt Mi u eilalKi.
Morali:ti :i nesi'uri
4.
9ieare personalitate are partea ei de nesi0uranKL. TotuMi niiuna nu o e4primL fLKiM la fel a
al+aMtrii. *l+aMtrii au o personalitate puterniL. IMi e4pun pLrerile deMi uneori doar Nn adru foarte
intim. *u sisteme de valori si redinKe foarte puternie. TotuMi, sunt mLinaKi de sentimente de vinL,
aMteptLrile lor nerealistie sunt au2ate de atitudinea lor perfeKionistL Mi de septiism. Deseori sunt
prinMi Nntre dorinKa de impliare Mi teama de eMe. *eastL nesi0uranKL este ompliatL Mi mai mult de
atitudinea lor moralL. 5pre deose+ire de aro0anKii roMii, al+aMtrii NMi reamintes pentru sine e neferiit
este faptul L alKii tre+uie sL rLmJnL atJt de i0noranKi. #i prives lumea u suspiiune. *easta tinde sL
dea al+aMtrilor o naturL pesimistL. 5i1ar dori a altora sL le pese sufiient NnJt sL adopte
perfeKionismul lor. 5unt frustraKi Jnd reali2ea2L L mulKi preferL sL aepte viaKa deJt sL o modifie.
'oralitatea nu Nnura8ea2L intimitatea i mai de0ra+L distanKa emoKionalL Mi de2amL0irea.
Li!it;rile al"a:trilor
Cei mai mari inamii ai al+aMtrilor sunt pro+a+il ei inMiMi. *titudinea lor moralL este mai mult o
masL pentru nesi0uranKL profundL. 5unt deseori prea emoKionali Mi ritii pentru a se +uura de
intimitate. 5e deprimL onstant pe ei Mi pe eilalKi u aMteptLri nerealiste de perfeKiune. /ipsindu1le
Nnrederea, sunt septii si suspiioMi. *l+aMtrii rLmJn deseori inii, ranhiunoMi Mi neiertLtori faKL de
ei are i1au de2amL0it. ;ina Mi 0ri8ile opleMitoare Ni fa sL se NnhidL Nn ei LutJnd mJn0Jiere la
sin0urii are Ni NnKele0 u adevLrat I ei NnMiMi. 5unt temperamentali Mi onsiderL postura de lider o
verita+ilL dilemL. *l+aMtrii nu sunt Nn 0eneral 8uLuMi sau spontani. /a supLrare sunt personalitatea ea
mai NnlinatL sL readL L A ;iaKa e 0roa2niL Mi pe urmL moriB. Deseori nu reuMes sL vadL Mi partea
po2itivL a vieKii. *l+aMtrii se Nnfurie Jnd alKii Ni au2L L sunt iraKionali Mi ri0i2i emoKional Nn relaKii.
*l+aMtrii e4emplifiL faimoasa 2ialL a lui Po0o A *m NntJlnit duMmanul si duMmanul suntem noiB.
Calit;9ile al"a:trilor
*l+aMtrii sunt fermi, disiplinaKi Mi re2istenKi. #i oferL ulturL, frumuseKe Mi seuritate
emoKionalL. *l+aMtrii iu+es u pasiune. )elaKiile intime Mi reali2Lrile reative sunt mai valoroase
pentru ei deJt posesia materialL. *du ulturL Mi deenKa Nn familie Mi Nn soietate. *preia2L
e4perienKele produtive Mi se simt el mai +ine Nn medii reative. ;or sL ai+L un sop Nn viaKL Mi sunt
dispuMi sL sarifie onfortul personal pentru reali2Lri Mi mai importante. 5unt indivi2i foarte dediaKi.
/oialitatea faKL de oameni Mi sineritatea Nn relaKii sunt arateristiile lor speifie. Cred in orie au2L
are poate adue o alitate mai mare e4perienKei umane. *sultL u empatie Mi LldurL, vor+es
emoKional Mi u pasiune. *l+aMtrii apreia2L u adevLrat relaKiile u oamenii Mi se +uurL de reali2Lrile
altora. Cu perfeKiunea a 0hid, ei luptL sL1Mi atin0L tot potenKialul. *MteaptL aelaMi luru de la semenii
lor. 7+edienKi, ei aeptL nevoia de autoritate Mi NMi foloses ener0ia Nn spri8inul le0ii Mi al ordinii. 5unt
Nn esenKL forKa are Kine soietatea unitL. *l+aMtrii dau e4emple po2itive prin modul Nn are NMi
or0ani2ea2L viaKa, preferJnd relaKiile personale Mi reali2Lrile alitative. #i adau0L eva speial prin felul
Nn are se dediL elorlaKi.
Calit;9ile al"a:trilor
Ca individ
1 priveMte viaKa a pe o o+li0aKie serioasL
1 apreia2L frumuseKea Mi detaliul
1 are un puterni simK esteti
1 sta+il Mi de Nnredere
1 siner Mi profund emoKional
1 analiti
1 au re2ultate deose+ite
41
1 are un profund simK de rLspundere
Ca partener de discu9ie
1 apa+il sL se +uure de onversaKie sensi+ilL Mi profundL
1 are o mare apaitate de empatie
1 NMi aminteMte sentimentele Mi 0Jndurile e4primate Nn onversaKie
1 dispus sL ofere timp pentru desfLMurarea normalL a onversaKiei
1 preferL 0rupurile mii
Ca sta"ilire a scopurilor
1 foarte disiplinat
1 reeptiv la su0estiile altora
1 foarte orientat Ltre Keluri
1 NMi planifiL +ine Mi NMi urmea2L e4at planul sta+ilit
Ca via9; profesional;
/ e4elent e4eutant Adin um+rLB
1 NMi respeta an0a8atorul datoritL po2iKiei aestuia
1 apreia2L detaliul Mi planifiLrile
1 reeptiv la reativitatea elorlalKi
1 investesteMte mai mult deJt i se ere sau se aMteaptL de la el
Ca p;rinte
1 Nnura8ea2L de2voltarea inteletualL a opiilor
1 e4elent Nn eduarea opiilor
1 foarte pereptiv
1 empati Mi sensi+il
1 dediat siner opiilor
1 e4elent Nn relaKii pe termen lun0
1 pLstrea2L asa uratL Mi plLutL
1 autL siner sL NnKelea0L omportamentul opiilor
1 se sarifiL pe sine
Ca :i copil
1 +ineIresut
1 uMor de disiplinat ver+al
1 preoupat de a fi un +un mem+ru al familiei
1 sensi+il Mi preoupat de eilalKi mem+ri ai familiei
1 loial parinKilor Mi rudelor indiferent de alitatea relaKiei u aeMtia
1 autL oportunitLKi pentru de2voltare inteletualL
Ca prieten
1 loial pentru totdeauna o data e relaKia s1a format
1 preoupat siner de +inele altor persoane
1 NMi aminteMte 2ilele speiale Mi or0ani2ea2L sLr+Ltorirea
4%
1 Nnura8ator Nn momentele difiile
1 dispus sL dedie timp relaKiei
Ca partener de cuplu
1 oferL prioritate relaKiei Nn faKa oriLrei alte ativitLKi
1 apreia2L intimitatea Mi Ni dL prioritate
1 Kine ont NntJi de partener Nn luarea dei2iilor
1 adue o mare ontri+uKie la mersul relaKiei
Profesiile cele !ai atractive pentru al"a:trii
1 profesor
1 onstrutor
1 psiho1terapeut
1 pro0ramator p
1 mu2iian
1 +anher
1 leri
1 onta+il
1 politiian
1 arhitet
1 sorL medialL
1 in0iner
1 +i+liotear
1 8urnalist
1 tJmplar
1
:ota" *l+aMtrii sunt ei mai adapta+ili din punt de vedere profesional
Personalit;9i =al"astre4
1 *+raham /inoln" renumit pentru oretitudinea sa, el a Lutat ea mai no+ilL ale, de are sL
+enefiie2e toKi daL este posi+il. *devLrul a fost prinipiul sLu LlLu2itor Nn relaKiile sale
personale Mi profesionale.
1 PrinKesa Diana" Nntotdeauna Nm+rLatL potrivit oa2iei, se pre2enta u demnitate Mi lasL.
#moKiile i1au ontrolat viaKa Mi s1a pre2entat vulnera+ilL Nn viaKa pu+liL JMti0Jnd simpatie Mi
spri8in pentru ea Mi au2ele sale.
1 Ualt Disney" un 0eniu reativ, a iu+it proesul mai mult deJt sopul final Mi plLerea
desenului Mi detaliile
State al"astre
1 5tatele Unite
1 *n0lia
1 Danemara
$ac2 iube4ti pe cineva% las2l liber
$ac2 se 5ntoarce% e al t2u
$aca nu% prindel 4i omoar2l
43
Li!itele al"a:trilor
Ca individ
1 foarte emoKional
1 Nnre2ut Mi moralist
1 vor sL deKinL ontrolul Mi sunt invidioMi pe suesul prea uMor o+Kinut al altora
1 perfeKioniMti Mi orientaKi spre performanKL
1 se a+u2ea2L ver+al
Ca partener de discu9ie
1 are opinii ri0ide pe multe teme
1 tinde sL faL moralL Mi sL se repete
1 are prinipii ri0ide Mi nu este dispus sL ne0oie2e
1 se teme de e4punerea sa Nn onversaKie
1 disutL mai ales din perspetivL emoKionalL
1 aMteaptL de la eilalKi sL fie sensi+ili Mi profun2i
1 se aMteaptL sL i se unoasL pLrerile Mi sentimentele de Ltre eilalKi
Ca sta"ilire a scopurilor
1 are Keluri nerealiste
1 se desura8ea2L uMor Jnd are un insues
1 Nl frustrea2L uMor lipsa ooperLrii Nn ehipL
1 se aMteaptL sL Ni fie NnKelese Kelurile Mi aestea sL devinL o prioritate pentru eilalKi
Ca via9; profesional;
1 onsiderL L nimeni nu poate fae lururile la fel de +ine a el
1 doreMte si0uranKL Nn arierL
1 se simte inadevat faKL de talentele native Mi reativitate
1 evitL e4punerea pu+liL Mi performanKa
1 are aMteptLri nerealiste pentru sine Mi eilalKi
1 tinde sL e4a0ere2e u planifiarea Mi pre0Ltirea
1 ritiL muna sa Mi a elorlalKi
1 se NnarL u mai mult deJt poate due
Ca p;rinte
1 au2L opiii L nu1i apreia2L eforturile
1 poate fi temperamental Mi imprevi2i+il
1 Nl iritL uMor 0reMelile altora
1 de o+iei iu+eMte menKinJnd ontrolul asupra opiilor
1 tinde sL atri+uie do2e mari de vinL opiilor
1 Ni lipseMte apaitatea sL se rela4e2e
1 are nevoie de un sop pentru a se 8ua
1 NMi ontrolea2L Mi prote8ea2L e4a0erat opiii
1 prea strit Nn aMteptLri
1 urLKenia este o prioritate
44
1 aeptL sentimente de vinL prea uMor
1 Ni lipseMte spontaneitatea
1 NMi frustrea2L opiii u aMteptLri nerealiste
1 prea si0ur de e e +ine Mi e e rLu
Ca :i copil
1 uMor de frustrat
1 se simte vinovat pentru pro+leme minore
1 temperamental Mi emoKional
1 Ni sunt rLnite uMor sentimentele
1 se martiri2ea2L Mi NMi plJn0e soarta
1 stima de sine depinde de influenKe e4terne
1 are pro+leme Nn a se rela4a Mi deseori se simte inonforta+il
1 reprimL afeKiunea daL e Nnfuriat
1 aMteaptL iniKiativa pLrintelui Mi apoi ritiL su0estiile inaepta+ile
Ca prieten
1 foarte nesi0ur Nn eea e priveMte aeptarea Mi apro+area
1 se simte respins foarte uMor
1 Jnd e deprimat onsiderL L e o+li0aKia prietenului sL NnKelea0L
1 poate fi rL2+unLtor Mi ini daL este NnMelat sau rLnit emoKional
1 riti la adresa prinipiilor sau ativitLKilor prietenilor daL nu sunt similare u ale sale
1 aMteaptL loialitate onstantL din partea prietenilor
1 doreMte a prietenii sa omunie mai des
1 e rar 8uLuM Mi spontan
Ca partener de cuplu
1 au2L pe alKii pentru neferiirea sa
1 pretinde afeKiune Mi intimitate
1 pretinde timp Mi atenKie din partea partenerului
1 manipulea2L pentru a o+Kine spri8in Mi NnKele0ere
1 nu are Nnredere Nn partener
1 nu iartL neNnKele0erile Mi 0reMelile din treut
1 dependent de partener
1 reprimL sentimentele Jnd se teme de respin0ere
Cu! s; interac9ione,i po,itiv cu Al"a:trii
Ce e "ine s; faci
1. IntLreMte si0uranKa Nn relaKie
%. 9ii sensi+il Mi deliat Nn a+ordare
3. 9ii siner Mi natural
4. PoartL1te ivili2at Mi fii manierat
!. /imitea2L1le nivelul de ris
$. /audL1le reativitatea
(. *preia2L1i
,. 7ferL1le timp pentru a1Mi aduna 0Jndurile Nnainte de a se e4prima
&. 9ii loial
4!
1.. *nali2ea2L +ine Nnainte sL fai pre2entLri
Ce nu e "ine s; faci
1. 5L Ni fai sL se simtL vinovaKi
%. 5L te porKi neivili2at sau +rutal
3. 5L nu propui prea multe shim+Lri
4. 5L nu aMtepKi spontaneitate
!. 5L nu1i a+andone2i
$. 5L nu aMtepKi sL iasL uMor sau repede din depresie
(. 5L nu pretin2i perfeKiune
,. 5L nu Ni 0rL+eMti Nn a lua dei2ii
&. 5L nu aMtepKi sL ierte repede Jnd au fost de2amL0iKi
1.. 5L nu pretin2i reaKii imediate sau tahinLri ver+ale
Su'estii pentru Al"a:trii
1. -JndeMte mai de0ra+L raKional deJt reativ Jnd eMti presat. #motivitatea poate rea haos Mi
stres inutil.
%. #4primL1Ki lar limitele Jnd alKii NKi impun termene limitL.
3. 'ulKumeMte1te u mai puKin. PerfeKionismul NKi distra0e deseori atenKia de la alte aspete
importante din viaKL.
4. :u1Ki mai sta+ili aMteptLri nerealiste are sL1i opleMeasL pe toKi de la tine Mi de la eilalKi.
PriveMte Kelurile mai de0ra+L a pe niMte LlLu2e deJt a pe riterii pentru reuMitL.
!. :u1Ki personali2a interaKiunea u alKi oameni. *l+aMtrii suferL deseori din au2a de2amL0irilor
altora sau din au2a renunKLrii pentru L au de2amL0it pe alKii. Conentrea2L1te asupra
pro+lemei mai de0ra+L deJt sL devii desura8at sau riti.
$. PriveMte planifiarea timpului a pe un ompromis mai de0ra+L deJt Atotul sau nimiB.
(. *eptL L e4istL limite pJnL la are poKi ontrola. :u poKi ontrola alKi oameni.
,. PlanifiL1Ki 2ee minute 2ilni Nn are sL1ti fai 0ri8i pentru orie. DupL e au treut ele 2ee
minute au treut Mi 0ri8ile. TrLieMte Nn pre2ent Mi fL eea e poKi.
Las2m2 5n pace% am o cri"2
4$
Capitolul >
AL*II1 PACI$ISTII
)Albii ne ofera tuturor un model de demnitate umana.
Cal! si diplo!at
Ceea e il repre2inta pe al+ in ma8oritatea situatilor este modul sau de a fi impaiuitor. *estia
red u sineritate in valoarea diplomatiei si autata sa promove2e ooperarea u orie pret. De ate ori
am spus u totii" B:u ar vrea toata lumea sa se alme2e3 5in0urul luru pe are mi1l dores aum este
putina linisteQB. Daa in ael moment am reusi sa1i transformam pe toti in personalitati al+e, dorinta
noastra de pae s1ar implini.
9ieare parinte se roa0a sa ai+e un opil u personalitate al+a.
9ieare profesor merita sa ai+e maar un elev u personalitatea al+a in fieare lasa.
9ieare om ar fi +ine sa unoasa si sa ai+a maar un prieten u personalitate al+a.
*l+ii ne ofera tuturor un model de demnitate umana. #i parur0 etapele vietii intr1un stil
ne2+uiumat. *l+ii apreia2a latura omuniativa a naturii umane si se straduies sa a8un0a la o
oe4istenta linistita intre toti oamenii. #ste 0reu sa a8un0i sa1i unosti pe al+i, adesea te intre+i daa
al+ii sunt ei manipulati sau, din potriva, daa aestia sunt manipulatorii.
*l+ii se pierd des, invitandu1i pe eilalti sa1i salve2e si sa1i prote8e2e in viata. Prinsi in propriile
lor nevoi, al+ilor li se pare 0reu sa reasa. #i raman vitime, des traumati2ati de propria lor furie pe
are o interiori2ea2a in lo de a1si reunoste si de a e4teriori2a u sineritate sentimentele. *l+ii pot fi
foarte timi2i luru are ii poate opri sa traiasa viata Edin plinB. #i isi pot lasa viata ondusa de altii.
Nesi'ur si nonasertiv
*l+ii pot fi difiil de itit. *l+ii par a a+orda viata atat de simplu, inat atitudinea lor poate fi
interpretata 0resit si s1ar putea rede a sunt linistiti, and adevaratele lor sentimente ar putea fi teama,
timiditatea, lenea sau vreo nemultumire personala.
5unt o natura asa de +landa, inat elelalte persoane prefera sa nu le provoae sau sa1i enerve2e
inutil.
De o+iei lumea i0nora limitele *l+ilor si le reunos puntele tari. *est luru este mai difiil
pentru aei impliati emotional intr1o relatie u al+i de tipul parinti , soti, opii, prieteni.
Dorinta de a1i prote8a pe al+i i0norandu1le defiientele si limitarile, le sa+otea2a aestora
intr1un sfarsit nevoia de a1si lua apararea sin0uri hiar daa aest omportament este impotriva naturii
al+ilor.
Un re0reta+il inident trait de o paienta in varsta de %. de ani e4plia starea de indoiala si
refu2ul onfruntarii u altii al al+ilor. Paienta mea a avut primul ontat se4ual la varsta de 1$ ani, pe
4(
+anheta din spate a unei masini. Imediat dupa ontatul se4ual, partenerul ei fiind +eat , a vomitat.
*esta s1a infuriat imediat. #a isi faea 0ri8i pentru mi2eria din masina lui si sentimentele lui de furie
inat l1a onsolat spunand" A # in ordineQ Te voi a8uta sa ureti.B 9ara nii un fel de respet pentru
sentimentele ei aesta a remarat" A :u asta ma preoupa. 'a preoupa faptul a prietena mea va afla
a am +aut iarB. :u traisera tomai un moment intim3 :u era speiala pentru el3 * ontinuat aeasta
a+surditate fara onfruntare stand u el ina un an pana a avut puterea de a renunta.
*l+ii pot fi foarte pasivi. Te pot urma de 1 a lun0ul vietii fara sa1si asume vreun rol propriu de
onduere. Deseori fa din eilalti entrul e4istentei lor, ne0li8and neesitatea de a1si de2volta propriile
teluri si diretii.
Unii al+i se atasa2a intr1atata de o sin0ura persoana inat refu2a mai departe sa1si de2volte alte
interese sau sa1si asume alte responsa+ilitati are i1ar putea separa de aeasta relatie.
Un uplu , am+ii in 8urul varstei de 3. de ani , aveau de8a o relatie relativ serioasa and femeia
=)osie> s1a deis sa plee intr1o e4ursie de See?end u o prietena. Partenerul ei =*l+> s1a simtit foarte
ranit si nesi0ur. Intr1un tar2iu s1a saturat de plan0erile aestuia si i1a spus a pleaa u prietena ei in
e4ursie si a nu s1ar putea 0andi niiodata la o asatorie u el daa nu isi va fae o viata personala
fara a astepta intotdeauna a ea sa1l inlude in planurile ei. * fost inantata and aesta i1a omuniat
a se va due sa1i faa o vi2ita unui +un prieten in 'ontana in aelasi See?end and ea plea in
e4ursie. Cu toate aestea dupa o anali2a minutioasa a eea e l1a motivat , s1a remarat faptul a
aesta doar inera sa1i satisfaa erinta de a deveni mai independent pentru a nu pune in periol
planurile de asatorie. Ca urmare femeia a insistat a data viitoare el sa fie aela are va initia planurile
independente, mai de0ra+a deat sa ai+a doar o reatie la ale ei.
Indoielnic si dependent
*l+ii se indoies intr1atata de ei insisi, inat er in mod onstant sa le fie onfirmata po2itia.
EDovedeste1miB, spun ei, A a ma aepti. )amai mereu u mine si fi aolo pentru mine, pentru a eu
sunt nesi0ur si tu esti puterniB. Pretul este mare atuni and ineva ineara sa aepte, prote8e2e si
salve2e un *l+ a0asant. #ste asemanator u situatia and tii un om de maini and aesta se afla in
periolul de a adea de pe o stana. Cu at il tii mai mult u atat devine mai 0reu. Cu toate aestea el se
simte mai si0ur prins in stransoarea ta deat sa se inreada in el si sa1si a8ute salvarea prin inerarea
de a se ura inapoi. :o+ilitatea salvarii devine urand nesemnifiativa si salvatorul devine vitima.
Daa A iti pasaB, te simti o+li0at sa il tii la nesfarsit, sa renunti la viata ta pentru a o salva pe a lui. Daa
ii dai drumul, soietatea te au2a pentru a ai renuntat si ti1ai autat in mod e0oist satisfatiile in alta
parte. *semenea dileme sunt des intalnite la *l+ii a0asanti si la ei u are intra in ontat de1a lun0ul
vietii.
Pentru a inura8a aeast tip de relatie nesanatoasa dar aparent si0ura, *l+ii ineara sa le faa
pe pla elorlalti. *l+ii o+tin deseori spri8inul altora prin serviii. *este serviii vin mai intotdeauna
insotite de anumite onditii. *este onditii apar in diferite forme um sunt protetia, seuritatea,
ontrolul, spri8inul si indrumarea intr1o anumita diretie.
Jeff fusese opilul perfet = *l+ii de o+iei sunt asa> si a re2istat si mai tar2iu fara a reea
neplaeri and parintii sai s1au pensionat. 5tiind aest luru, parintii lui Jeff ii ontrolau in repetate
randuri dei2iile, hit a aesta fusese asatorit odata , avea o slu8+a u multe responsa+ilitati si
mentinea un stil de viata a0rea+il. *poi Jeff , are este al+, a vrut sa se insoare u o asiatia. 'ama sa a
refu2at vehement ideea iar tatal sau o sustinea pe nevasta sa A traumati2ataB. Jeff s1a simtit a+andonat.
9usese un fiu e4traordinar si iu+itor. Cand sin0urul sau frate intorsese spatele parintilor datorita
amesteului aestora, Jeff ramasese loial. *um se simtea distrus. #ra devotat si loial atat parintilor,
at si iu+itei. 7+servati a nu am spus loial fata de sine. Ina nu isi de2voltase loialitatea fata de sine.
Persoana sa ina nu onta. Traise e4perienta propriei valori prin intermediul altora. *um avea nevoie
sa se desopere pe sine si sa provoae relatia si0ura u parintii sai, daa era vor+a sa desopere
respetul de sine vreodata. Datorita a luni de terapie si lupte interioare s1a eli+erat de parinti si a urmat
o viata are se +a2a pe propriile sale valori si redinte. Jeff s1a insurat in ele din urma u lo0odnia sa.
Jeff nu se va mai simti niiodata la fel de +inevenit sau Aiu+itB a pana aum dar aum reunoaste a
a1si fae pe pla lui este de departe mai multumitor deat sa traiasa pentru a fae pe pla altora.
4,
Tolerant si ra"dator
*l+ii pot tolera o antitate enorma de durere, daa nu sunt impinsi de alte personalitati intr1o
postura om+ativa. *l+ii tolerea2a un omportament de2a0rea+il netinand ont de disonfortul
personal.
7 mama =*l+a> si1a urmarit fiul adolesent pleand de aasa la doua oa2ii diferite numai
pentru a Aasa avea el hefB. Pur si simplu vroia sa louiasa in alta parte. *esta mama era profound
in0ri8orata dar mentinea o omuniare po2itiva in pofida omportamentului nepotrivit si e0oist al fiului
ei.
*m ru0at reent 1.. de studenti sa identifie ea mai importanta trasatura pe are ar tre+ui s1o
de2volte un parinte pentru a avea suess. Individual, &!F din ei au lasifiat ra+darea a fiind ea mai
importanta virtute pentru un parinte de sues. '1a uimit aest raspuns oplesitor dat de aesti adulti
tineri, are pana mai ieri fusesera opii si are ina nu erau, in mare parte, parinti. Dar e este u
iu+irea, disiplina si spiritul de onduere 3 De e nu au raspuns puterea de omuniare sau alt atri+ut3
5tudentii mi1au oferit o vi2iune vala+ila asupra alitatii de a fi parinte si asupra personalitatii *l+ilor.
*u spus a Ara+darea india o inredere in demnitatea umana1 o redinta a oamenii pot lua dei2iile
orete in viata atuni and li se aorda li+ertatea de a ationa in favoarea proprie.B Ce afirmatie
puterniaQ *m apreiat personalitatea *l+ilor u o alta profun2ime de and u aea e4perienta
eduationala.
Albii repre"inta aproape in intregime aducatorii de pace
I!presiona"ili
*l+ii sunt destul de impresiona+ili. 7+serva totul si pastrea2a un ohi de ve0he asupra onditiei
umane. *est luru poate transforma o oplarie neferiita intr1o trauma pentru *l+i. 7 paienta mi1a
relatat u larimi in ohi ultima intalnire u tatal ei pe vremea and avea numai ini ani. 5e ertase u
mama ei si parasea urtea asei. * intre+at daa poate sa1l insoteasa. 5tia a parintii ei se ertau des
dar nu se 0andise niiodata a ar putea plea definitiv. 5e 0andea a se due pana la ma0a2ine si vroia
sa fie u el. *esta i1a spus a nu poate veni u el si a pleat. * intrat in asa si si1a va2ut mama
plan0and reali2and a de data asta era situatia mai serioasa deat pana la ael moment. Dupa aeasta
e4perienta devastatoare, paienta mea nu a si1a mai de2voltat inrederea sau apaitatea de a1si
impartasi sentimentele u alte persoane. Ina isi mai suna tatal la diferite oa2ii dar nimi nu poate
ster0e u +uretele durerea aelei e4periente de pe vremea and avea ini ani, si1a urmarit tatal
pleand si a reali2at mai tar2iu a nu se va mai intoare.
Repri!a senti!entele
*l+ii nu se pot inrede u usurinta. De o+iei isi tin asunse adevaratele sentimente, fata de alte
persoane are ar putea sa le desonsidere sau sa nu le apreie2e. Un inteletual straluit s1a oferit sa1si
medite2e ole0ii sai de amera de la faultatea de mediina Harvard 0ratis. 5i1a dat seama mai tar2iu
a aesta era felul sau de a1si arata sentimentele dra0i pe are le nutrea pentru ei, fara sa inere sa
disute diret despre ele. *um re0reta a nu si1a impartasit niiodata sentimentele. 5i1a impartasit
unoasterea la aest apitol simtindu1se si0ur pe el. Uitandu1se inapoi si1a dat seama a ar fi putut le0a
prietenii stranse daa ar fi fost apa+il sa se inreada in altii.
Malea"il si "un
:atura +landa a *l+ilor insa iese la lumina de o+iei indiferent de nivelul lor de ineredere. #i
raman +uni si a0rea+ili u aproape toata lumea pe are o unos. *l+ii sunt foarte malea+ili. Un semn
si0ur al unei personalitati al+e este tipul are se simte u adevarat a un uru+eu de ulori. *l+ii se
pot re0asi aproape in orie personalitate fiind asa de malea+ili.
4&
)isatori neproductivi
*l+ii raman deseori visatori neprodutivi. *u planuri fantastie si deseori se pot ima0ina in alta
parte dar visele lor raman doar atat I vise, daa nu se onentrea2a sa le transforme in realitate.
*este defete ii lasa pe *l+i si pe ei de are sunt le0ati emotional de aestia de2ama0iti si fara un lo
anume. *l+ii sunt ei mai inefiienti dintre toate personalitatile in implementarea shim+arilor.
= -al+enii sunt pe loul %>.
Imi adu aminte de un onta+il *l+ are nu se putea hotari e sa faa pe plan professional. 'ai
multe dintre firmele pentru are lura fusesera desfiintate, si de fieare data, hiar stiind a va ramane
fara slu8+a, ramanea pana la sfarsit fara a1si auta alt lo de muna. 5otia sa era foarte afetata de
am+ivalenta sa dar il spri8inea in ontinuare. Intr1un sfarsit si1a marturisit adevaratul vis de a detine o
mia frani2a in domeniul 0astronomi. #l detinea aptitutidinile neesare omului de afaeri, iar sotia sa
detinea aptitudinile neesare in relatiile u pu+liul. *nii au treut si din visul +ar+atului nu s1a reali2at
nimi. 5otia sa l1a spri8init in ontinuare si si1a urmat drumul propriu professional. Cu toate aestea el
nu a reusit sa1si ideplineasa visul de a detine propria sa afaere.
Ne!otivati
Din lipsa de diretie reiese o lipsa de motivatie. Pana la momentul and *l+ii isi sta+iles teluri
si isi asuma responsa+ilitatea de a indeplini aele teluri, sunt e4treme de nemotivati. Un prieten *l+
de1al meu traia momente +riliante, AiluminanteB si se dedia anumitor sopuri. Intr1un timp foarte
surt, asemeni unei stele a2atoare, aeasta dediatie disparea pana la urmatorul moment de aest 0en.
5ta+ilirea si reali2area telurilor sale nu se intampla u usurinta. Cu toate aestea telurile sunt unia
speranta pentru *l+ii nemotivati. Pana sunt apa+ili sa sta+ileasa diretia in are sa se indrepte viata
lor, *l+ii raman deseori desura8ati si fara un lo anume.
$aca doresti vreodata sa fi martor la maiestuo"itate omeneasca%
observa pur si simplu o personalitate Alba sanatoasa
cum binecuvantea"a viata altuia cu acte de bunatate intamplatoare.
$ar trebuie sa observi foarte atent deoarece nu isi vor anunta niciodata actele proprii de eroism.

Per!isivi
*l+ii sunt apa+ili u usurinta sa le0e prietenii foarte stranse u toate personalitatile. Ii aepta
pe eilalti asa um sunt foarte usor. *u asteptari foarte tolerante fata de ei din 8ur, astfel inat lumea
apreia2a ompania lor si auta relatiile fara pre8udiii u aestia. *l+ilor le fae plaere sa faa orie,
u oriine, oriunde. 5e pot +uura de o varietate lar0a de persoane si e4periente si se re0ases din aest
motiv deseori prinsi in relatii si situatii de viata neo+isnuite.
Plictisitori si lenesi
*l+ii ratea2a multe momente minunate de viata deoaree auta mai de0ra+a la eilalti si nu la
ei suspansul si relevanta in viata. Pro+a+il uvantul pentru are *l+ii isi asuma el mai putin
responsa+ilitatea este uvantul plitisitor. Insa *l+ii pot fi e4at asta I plitisitori. Poate el mai +un
e4emplu pentru a desrie aesta dependenta este urmatoarea relatie fara apatai intre doi *l+i.
Doi *l+i s1au intalnit ani de 2ile hotarandu1se sa se asatoreasa. )elatia lor onsta in prinipal
din uitatul la televi2or si din momente taute impreuna. 51au asatorit si dupa ini ani au a8uns la
onlu2ia a nu sunt fauti unul pentru elalalt. :ii unul nu era feriit sau isi onsidera viata a fiind
implinita. In urmatorii ini ani aest uplu a ramas asatorit dar despariti in eea e priveste visurile si
aspiratiile fiearuia. #l s1a dediat unei diplome universitare iar ea s1a mutat in alt oras pentru a deveni
ofiter de politie. :ii unul nu si1a asumat responsa+ilitatea de a lua dei2ii impreuna. :ii unul nu a
luat hotararea de a plea. Dupa ina sapte ani pierduti si de viata separat dar fara a fi u adevarat
!.
despartiti, au divortat. De e a durat asa de mult3 *mandoi au reunsout a nu se puteau hotari ine sa
intente2e primul divortulQ
*l+ii sunt vulnera+ili in a pierde timpul. )enunta la el in favoarea plitiselii, lenei sau refu2ului
de shim+are. *m va2ut soti parasindu1si sotiile, sotii parasindu1si sotii, ana0a8ati renuntand la slu8+a,
parinti si opii renuntand unii la altii, prietenii di2olvate si ina o multime de alte posi+ile relatii
inheiandu1se datorita plitiselii. Partea ea proasta este a persoana are pleaa se simte de o+iei
vinovata deoaree despartirea nu a avut lo din au2a unor motive dramatie um ar fi infidelitatea,
neinrederea sau a+u2ul. ;iata u un *l+ plitisitor poate fi sfasietoare si seatuitoare.
/enesa = inera numai sa1l urnesti dimineata devreme> si indaratnia, personalitatea *l+a se
misa deseori 0reu in viata.
*l+ii nu se 0ra+es sa e4perimente2e viata. #i sunt si0uri a viata ii va astepta. 'otto1ul lor ar
putea fi" Btotul vine la el are asteaptaB. Totul =+ine sau rau> vine intr1adevar la el are asteapta,
orium, eea e primeste atuni and aest luru se intampla intr1un final, poate fi la mare distanta de
eea e ar fi ales.
Ti!id si insta"il e!otional
*l+ii imi amintes de leul el las din E;ra8itorul din 72B. #i pot onstitui un 0rup de indivi2i
tematori. Ceea e nu implia neaparat a se tem de un periol fi2i, i mai urand de o trauma
emotionala.
7 tanara se temea atat de mult de respin0ere, inat aest luru a ineput sa se reflete in
manifestarile fi2ie. * fost tahinata de opii in soala elementara si and nu a mai putut suporta aest
luru, a 0asit o metoda de a a+ate atentia de la starea de nesi0uranta emotionala la un handiap fi2i.
*easta a ondus la reatia adultilor de a o mena8a si de a o rasfata =de a o oolosi>, pe de1o
parte, si la tendinta elorlalti de a o evita, pe de alta parte. Din paate, adularea adultilor nu era eea e
ii tre+uia, iar faptul a era evitata, avea aproape aelasi efet a si tahinarea, atuni and opiii
aler0au sa se 8oae impreuna I dar fara ea 1 sau sa1si ia 0ustarea in pau2ele de la soala.
*land si te!perat
Copilul *l+ este intr1adevar un dar eres. 5unt atat de simpli. 5unt de o+iei +e+elusii el mai
usor de in0ri8it. @landetea unia a aestor opii 0enerea2a armonie in familie. *estia sunt opii are
tre prin viata pastrandu1si almul. #4periente noi pot traumati2a un opil *l+. 7rium, ei se +uura de
o+iei de o e4istenta pasnia, are nu iese din o+inuit.
Lipsiti de tel si de,orientati
/ipsa unui tel si de2orientarea ii determina uneori pe *l+i sa a+orde2e viata prea superfiial.
Uneori este frustrant pentru noi, eilalti, a tre+uie sa heltuim ener0ie pentru ei" opiii *l+i isi uita
sandSih1urile, prietenii *l+i ne0li8ea2a sa1si dua opiii de la diferite ativitati, sotul *l+ este
inapa+il sa1si alea0a diretia in ariera.
*l+ii reali2ea2a arareori at de e0oisti sunt prin limitele lor. Pre2entandu1se drept suflete +une,
dar nea8utorate, ei par sa i0nore de multe ori presiunea pe are inapaitatea lor o e4erita asupra
elorlalti.
Cat de plauta mai poate fi viata, daa permanent tre+uie sa1i amintesti a tre+uie sa se spele pe
dinti, sa fai re2ervarile la hotel, sa tii seama de ora la are tre+uie sa plee la soala sau la servii,
et.3 De multe ori *l+ii raspund la aeste interventii u remari, um ar fi Ede e te a0iti atat pentru
orie3B sau E ve2i1ti de trea+a ta si lasa1ma in paeB. 9rustrarea reste pentru eilalti are asteapta mai
mult de la *l+i, deat eea e aestia asteapta de la ei insisi. *l+ii sunt unosuti pentru faptul a
soliita spri8in in modul in are isi or0ani2ea2a si isi ondu viata. Totusi, sunt unosuti mai putin in a
aepta, deat in a respin0e tomai spri8inul pe are il er.
Indecisi
!1
*l+ii tind rareori sa oupe po2itii de leaderi. #i nu se simt +ine and tre+uie sa ia dei2ii, are
ar putea fi 0resite, si evita sa1si asume responsa+ilitati are implia dei2ii. #i se simt mai +ine in
alitate de e4eutanti sau in roluri u impliare mai mia, lasand altora luarea dei2iilor pentru 0rup.
*l+ii prefera sa aept dei2iile altora, deat sa1si sustina propriile opinii. Un paient isi intrea+a sotia"
EIu+ito, in testul aela al dotorului Hartman, mi se ere sa spun daa iau dei2ii. Tu e re2i, iau
dei2ii sau nu3B
Desi0ur, am ras toti intele0and a omul nu reali2a a raspunsese tomai prin intre+area pe are
o pusese.
Linistiti si incapatanati
*l+ii pot fi foarte puternii si inapatanati. Unul din paientii mei *l+i ura fomele de soala
superioara. #l dispretuia temele si toate e4i0entele impuse in proesul eduational. #l era inteli0ent,
dar nu era dispus sa intre in onflit u profesorii sau u parintii. Cum ar putea ineva sa satisfaa pe
toata lumea =inlusiv pe sine insusi>, daa nu e4ista un aord asupra lurului are tre+uie faut3
*easta era dilema. #l ura sa1si faa temele, iar ei ii ereau sa si le faa. Un trimestru intre0, aest
tanar domn, 'ihael, si1a faut toate temele, fara insa sa pre2inte profesorilor vreuna. In fieare
noapte, parintii lui il intre+au daa si1a faut temele, iar el le spunea a si le1a faut. In lipa in are
notele lui au ineput sa sada, parintii lui l1au ru0at sa le arate temele, iar el, fara sa e2ite, le1a aratat
imediat. /a sfirsitul semestrlui, parintii lui nu mai intele0eau e se intimpla. 7are profesorilor nu le
plaea de 'ihael3 #i vedeau a 'ihael isi fae temele si totusi profesorii le spuneau a +aiatul lor
vine fara teme. *est a2 demonstrea2a natura inapatinata, puternia si silentioasa a personalitatii
al+e.
)Coate a/ung in cele din urma la acela care asteapta rabdator
=itat dintr1un prover+ hine2es>
*l+ii prefera sa se omporte silentios pentru a nu le pla onfruntarile. #ste insa foarte difiil
sa traiesti u oameni are in taere iti de2apro+a omportamentul. *l+ii par sa profite de pe urma
urio2itatii naturale a unora, refu2and sa disute deshis despre sentimentele lor, fortandu1i pe eilalti
sa se lupte pentru a1i intele0e.
*l+ii au trairi foarte profunde, dar le este foarte 0reu sa le impartaseasa. Un e4emplu pentru
aeasta trasatura " un tata al+ a aeptat de la fiul lui vitre0 u o personalitate rosie, o multime de
a+u2uri, doar in sopul de a mentine linistea in familie. 5otia aestuia nu i1a dat voie sa1l disipline2e
pe +aiat, sotul suferind in taere. In final, dupa mai multe pro+leme avute de fiul ei =eseuri solare,
molestare>, mama a aeptat a sotul ei sa se implie mai mult in eduatia aestuia. Datorita faptului a
sotul al+ a amplifiat si a interiori2at furia in tot aest timp aum se ra2+una pe aesta u fieare
oa2ie.
Li!itele al"ilor
*l+ii par deseori plitisitori si neimpliati. Des nu vor sa1si sta+ileasa teluri. 9revent al+ii
refu2a sa se implie pentru a le este teama de onseintele inevita+ile, si anume onfruntarea sau
respin0erea. *easta fria ii impiedia sa unoasa intimitatea.
Indei2iile lor le limitea2a reali2arile. Pentru a se simti in si0uranta al+ii sunt foarte atenti la
nevoile elorlalti si fa tot posi+ilul sa le faa pe pla aelora u are se intilnes de1a lun0ul vietii.
*l+ii traies asa um isi dores, evitand onflitele si onfruntarile. *l+ii aepta orie le iese
in ale. Ceea e nu apreia2a a valoare, respin0 de1a lun0ul timpului, intr1un mod foarte inapatanat.
Cel mai des, al+ii nu dau voie e4perientelor de2ira+ile are neesita ris, onduere sau e4presivitate
onesta, sa le intre in viata.
!%
Punctele forte ale al"ilor
Partea po2itiva este a Eal+iiB sunt ei satisfauti. *l+ii sunt niste persoane a0rea+ile are se
aomodea2a u usurinta altor oameni de1a lun0ul vietii. *estia ompletea2a orie tip de personalitate.
:atura lor 0entila, tandra si diplomatia ii fa sa1si asti0e multi prieteni loiali. 9elul lor plaut de a fi le
onfera valoare in orie familie, prietenie sau afaere, aestia din urma simtindu1se noroosi de a1i
avea alaturi.
*l+ii sunt persoane moderate are nu au e4tremele elorlalte personalitati. *semenea EapeiB pe
are o repre2inta ei Bur0B in 8urul sau peste difiultatile vietii si nu distru0 o+staolele are le stau in
ale. *utoritatea lor in adrul onduerii este serioasa si instita. *l+ii tolerea2a diferentele si
inura8ea2a amaraderia intre toti mem+rii ehipei. Cameleonul este repre2entativ pentru ei pentru a
refleta a+ilitatea lor de a se adapta si a se mula pe orie tip de personalitate si dores sa invete de la
toata lumea. *l+ii au marea a+ilitate de a pune ri2ele vietii intr1o perspetiva optima.
5atisfauti si temperati ei nu asteapta mult de la viata. *l+ii apreia2a totusi deseori protetia
unor personalitati mai puternie. )a+datori si toleranti ei au mult de daruit. #i daruies intr1un mod
tandru aelora are au avut noroul sa se apropie de ei.

Ca individ
1 linistit, paifist
1 un mod de viata instit, neprefaut, natural
1 lasa impresia a aepta viata u usurinta
1 ra+dator u sine si u eilalti
1 savurea2a simplitatea vietii
1 este ompati+il u eilalti
1 este +un u oamenii si u animalele
1 se potriveste si se adaptea2a la toate situatiile
Ca partener de discutie
1 este reeptiv la parerile elorlalti
1 este un +un ne0oiator si mediator
1 este un minunat asultator
1 are alitati empatie e4traordinare
Ca sta"ilire a scopurilor
1 este reeptiv la su0estii
1 se e4pune mai multor posi+ilitati
1 reunoaste importanta sta+ilirii telurilor
1 are inredere in el a poate lura u sues in mai multe domenii
Ca viata profesionala
1 se aomodea2a u usurinta la alte personalitati
1 este +un in domeniul +irorati
1 ne0oia2a +ine
1 se manifesta alm in situatii presante
1 prefera sa faa pasi mii si este inet
1 ateodata se pune in situatii periuloase de dra0ul emotiei
1 este nononformist
!3
Ca parinte
1 fae fata +ine ri2elor
1 isi fae timp sa se +uure de fieare opil
1 se poarta plaut u opiii difiili
1 este respetat de opii datorita stilului sau atent si tandru
1 se supara rar
1 are disponi+ilitatea de a spri8ini si este ama+il, atent
1 aepta dei2ia partenerului dand dovada de unitate
1 este ra+dator u omportamentele deviante si inadevate
1 aepta diferentele intr1un mod foarte frumos
Ca si copil
1 asimilea2a u mare plaere traditii
1 nu este pretentios
1 se aomodea2a usor la relatii u fratii vitre0i
1 se 8oaa foarte +ine sin0ur
1 aepta viata intr1un mod dramati
Ca prieten
1 ra+dator si re2istent in momente +une dar si rele
1 tolerant fata de omportamentele neprietenoase
1 isi sustine si isi aepta prietenii
1 asulta u empatie
1 este rela4at in ma8oritatea situatiilor
1 ii plae ma8oritatea oamenilor
1 este plaut de ma8oritatea oamenilor
1 este ompati+il u personalitati diferite
1 ii fae plaere sa1i o+serve pe eilalti
1 nu este pretentios intr1o prietenie
Ca si ca!arad de incredere
1 este tolerant u inetineala elorlalti
1 isi poate 0asi usor preoupari
1 apreia2a alitatile de onduator ale altora
1 este loial si de inredere fata de relatii
1 aepta u usurinta redintele si valorile amara2ilor
Profesiile cele !ai atractive pentru 3al"i4
1 padurar
1 dentist
1 +irorat
1 pro0ramator de alulator
1 militar
1 eretator
1 politist
1 eduator
1 veterinar
1 avoat
!4
1 in0iner
1 sofer de tir
Nota< Albii si >albenii sunt de obicei cel mai putin motivati sa urme"e o viata de cariera.
Personalitati 3al"e4
*l+ert #instein " un 0eniu are si1a lasat 0andurile sa vor+easa. 7 personalitate introverta, are
se simtea el mai +ine in lumea ideilor. #l a preferat sa1si faa eretarile pentru diferitele teorii in
liniste, in spatele ortinei, in lo sa sustina in fata pu+liului importanta aestora.
'ihael Ja?son " este un multitalent are asulta foarte atent eea e i se spune dar totusi
vor+este putin.
Jimmy Carter " este mai de0ra+a un e4emplu al diplomatiei, deat o forta politia. #l emana
+unatate si demnitate. :iiodata nu s1a aratat e0oentri i dimpotriva a fost puterni, dar fara e4altare
si parada.
State Al"e"
9inlanda
#lvetia
Canada
Li!itele al"ilor
Ca individ
1 este plitisitor pentru a este detasat
1 o a+ordare pasiva a vietii
1 nu reationea2a sau nu este entu2iasmat de e4periente noi
1 intampina pro+leme in a deveni intim
1 sfios si nesi0ur pe el
1 este usor de manipulat in a1si shim+a planurile
1 este am+ivalent in a1si asuma responsa+ilitati
1 refu2a sa faa an0a8amente
Ca partener de discutie
1 ii este fria de onfruntari
1 este inapa+il sa raspunda repede intr1o onversatie
1 nu este onest, deseori dand dreptate elorlalti doar a sa le faa pe pla si nu din onvin0ere
1 e2ita sa implie si pe altii in onversatie
1 nu ontri+uie deshis la onversatie
1 aepta solutiile altora fara sa aute ea mai +una solutie
1 implia foarte putina ener0ie intr1o onversatie, si atata at este o+li0at sa o faa
1 refu2a sa ia o atitudine ferma in orie pro+lema
1 prefera sa1i o+serve pe eilalti
Ca sta"ilire a scopurilor
1 are atitudinea de Eastept sa vad e se intamplaB in viata
1 vrea a eilalti sa ia dei2ii in loul lui
1 nu stie sa1si sta+ileasa teluri
1 asteapta a eilalti sa1i sta+ileasa diferite teluri pentru a dupa aeea sa le ritie
!!
Ca viata profesionala
1 nu iese in evidenta
1 ener0ie sa2uta
1 lipsit de diretie I asteapta onduerea din partea altora
1 are nevoie sa fie diretionat, sa fie ondus de altineva
1 lurea2a inet
1 se lasa 0reu motivat si inspirat
1 ii este fria de shim+ari si ii este fria sa1si asume risuri
1 este usor de manipulat de eilalti and este nemotivat sau neinteresat
Ca parinte
1 refu2a sa se erte u sotul pe tema opiilor
1 nu initia2a ativitati impreuna u opiii
1 disiplina sa2uta
1 ineara intr1un mod o+sesiv sa mentina linistea
1 autoritate sa2uta fata de opii
1 este usor folosit de opii atuni and aestia promovea2a idei iudate
1 este usor ontrolat si de i0norat de sot si opii
Ca si copil
1 nu ii plae sa fie presat sa faa diverse lururi
1 nu ontri+uie mult la onverasatii
1 partiipa linistit la ativitatile familiale
1 asteapta u parintii sa initie2e diferite idei si apoi ritia su0estiile are i se par inaepta+ile
1 prefera onfortul de aasa fata de erintele lumii e4terioare
1 este indiferent fata de dilemele familiei
1 este neimpliat in ativitatile familiei
1 nu fae eea e i se ere
Ca prieten
1 nu implia reativitatea and fae su0estii
1 influenta+il
1 pasiv
1 are nevoie de multa protetie si de mult suport
1 este usor de ranit si de invins
Ca si ca!arad de incredere
1 prefera a ealalta persoana sa ondua
1 plitisitor si indeis
1 prea omod
1 nu va fae su0estii pentru diferite ativitati
1 este dispus sa lase viata si dra0ostea sa treaa pe lan0a el
1 poate intampina 0reutati in initierea relatiilor
1 simte a ar fi nepotrivit sa1si e4prime puntul de vedere
1 nu1l entu2iasmea2a relatiile intime
Cu! sa interactione,i cu 3al"ii4
!$
Ce sa faci1
1. 9ii +un
%. 9ii lo0i, lar si ferm in eea e sustii
3. Creea2a o strutura pentru a el sa poata ationa
4. 9ii ra+dator si tandru
!. Creea2a optiuni si idei pentru a ei sa se poata implia
$. 9ii simplu si deis
(. Cunoaste si aepta individualitatea lor
,. 9ii neformal si rela4at
&. Cauta sa itesti lim+a8ul nonver+al pentru a1i reunoaste sentimentele
1.. *sulta1l u atentie
Ce sa nu faci1
1. 5a fii rud sau insensi+il
%. 5a te astepti sa ai+e nevoie de multa interatiune soiala
3. 5a eri fortat un lim+a8 ver+alV aepta omuniarea in sris
4. 5a fii tirani si prea intens
!. 5a eri onformism in fata unor omportamente nerealiste
$. 5a1l oplesesti u prea mult deodata
(. 5a forte2i onfruntarile
,. 5a vor+esti prea repede
&. 5a rupi +rutal din visele lui u ohii deshisi
1.. 5a eri onduerea
Su'estii pentru 3al"i4
1. Delara ver+al e simti, um te perepi pe tine, um perepi tre+urile 2ilnie si um perepi
omportamentul elorlalti. Personalitatile al+e pierd multa ener0ie datorita faptului a ei nu1si
dau seama e4at eea e simt.
%. 9ii puterni si ineara sa a+orde2i diret pro+lemele, nu mai inera sa le eviti
3. Conflitele pot sa fie onstrutive. Impartaseste1ti ideile si auta parerile elorlalti. )aspunsul
lor nu1l mai onsidera a pe un afront personal, onsidera1l a pe o lar0ire a ori2ontului.
4. Cauta si reunoaste importanta ur0entelor. Personalitatile al+e risa sa nu traiasa pasionant din
au2a faptului a refu2a sa se implie afetiv in proiete sau in relatii umane. :u lasa timpul sa
treaa pe lan0a tine.
!. 5ta+ileste1ti sin0ur pro0rame 2ilnie de ativitati si nu mai urma pro0ramul pe are il sta+iles
altii pentru tine. Pro0rame de luru pline de ativitati te provoaa sa1ti depasesti tendinta
naturala de a fi pasiv I a0resiv.
$. :u mai fi atat de defensiv atuni and ti se pare a eilalti au pretentii prea mari. Ineara sa te
onentre2i mai mult pe eea e ti se spune si nu atat pe um ti se spune.
(. )isa putin. 5ta+ileste1ti teluri are implia efort si ladeste1ti astfel inrederea in tine. Ineara
sa renunti la atitudinea de Ea astepta sa ve2i e se intamplaB.
,. 9a un efort sa1ti ontrole2i visele u ohii deshisi pentru a aestea iti rapes mult din timpul
pentru trea+a reala.
)?bisnuiam sa fiu apatic%
$ar acum% pur si simplu
Nu ma mai interesea"a

!(
Capitolul ?
&AL*ENII1
INDRA&OSTITI DE DISTRACTIE
Fericit este cine se poarta fericit.
?amenii >albeni se iubesc pe ei insisi
pentru ca stiu e(act ceea ce le place
sa faca si intotdeauna gasesc timpul
si resursele necesare pentru a da curs
liber acestor placeri.
$ericire si distractie
Prinipala lor motivatie este distratia, astfel -al+enii refleta spiritul vantului si prospetimea
aerului urat. 5unt esentiali soietatii in aelasi mod um este respiratia pentru e4istenta umana.
-al+enii iu+es viata. 5unt spirituali, interesanti si au o a+ilitate interna =proprie> de a fi veseli. *u o
atitudine psihia de o asemenea natura e le permite sa apreie2e eea e au, deat sa se simta neferiiti
din au2a a eea e nu au. De multe ori soarta le 2am+este, fiind onsiderati foarte noroosi.
E'ocentrici si nei!plicati
Tot din priina motivatiei primare, are este distratia, -al+enii sunt e4emplul el mai +un al
personalitatii lipsite de 0ri8i. -al+enii tre prin viata entrati pe propria persoana. Deseori nu reuses sa
de2volte profun2imea neesara pentru a ontri+ui su+stantial soietatii. -al+enii se hinuie sa
intelea0a de e ineva isi doreste sa1si asti0e u 0reutate fieare luru dorit deat sa adopte drumul
usor prin viata. Pro+a+il a el mai important defet al lor este imposi+ilitatea impliarii. Din au2a
entu2iasmului lor, -al+enii inep mai multe proiete deat orie alta uloare, dar du la +un sfarsit ele
mai putine, din au2a lipsei de impliare. =tipi pentru -al+eni, o paienta s1a plans a a ineput 3&4 de
diete intr1un sin0ur an>
Impliarea neesita dediare onstanta, atin0and apaitatea de ra+dare a -al+enilor. De o+iei
nu se pot onentra destul de mult timp pentru a1i onvin0e pe eilalti a intentiile lor sunt adevarate si
de inredere. Un +ar+at tanar nu era in stare sa se dedie asatoriei si de repetate ori rupea lo0odna u
femeile din viata sa, faandu1le pe aestea sa sufere. #ra omplet oplesit de 0andul unui an0a8ament
pe viata. Ii faea plaere partea romantia a relatiei, dar ii era fria de eea e i se putea intampla intr1
un an0a8ament serios. Pana la urma s1a indra0ostit foarte tare si, ina o data, s1a simtit motivat in a lua
in onsiderare posi+ilitatea asatoriei. Cu toate astea inertitudinea lui s1a faut simtita din nou si l1a
sunat pe tatal sau pentru a1i ere sfatul. Il respeta pe tatal sau si ii asulta sfaturile intelepte. Tatal sau
stia a aeasta fria de an0a8ament =impliare> ii rea +aiatului sau aeasta difiultate, dar in aelasi
!,
timp stia a aesta avea un arater +un. Tatal i1a pus in vedere a divortul este intotdeauna o optiune
in a2ul in are lururile nu mer0 +ine.
*est tata intelept i1a oferit +aiatului sau -al+en o ale de iesire, e i1a permis aestuia sa se
asatoreasa. #l a oferit in0redientul neesar al vietii fiearui -al+en I o ale de sapare, o sansa de a
fu0i, daa este neesar. Intelepiunea tatalui si eduatia efiienta l1au faut pe fiu sa a8un0a la altar.
Drept re2ultat fiul si sotia sa, *l+astra, au sar+atorit feriiti %% de ani de asniie.
#ste la fel de difiil pentru un -al+en sa se implie in de2voltarea personala. * se unoaste pe
sine este difiil pentru oriine. -al+enii de o+iei renunta inainte de a a8un0e la mie2ul pro+lemelor.
*n0a8amentul de a1si auta in suflet, u risul suferintei, este de o+iei ultimul pe lista lor de prioritati.
-al+enii nu dores sa plateasa pretul pentru o adevarata inredere in sine, e este un an0a8ament de
viata la aele e4periente, oameni si valorile apreiate. -al+enii se lasa in voia sortii atata timp at este
interesant. Iu+es provoarea si u +una stiinta uita de an0a8amente, u difiultatile lor, pentru a simti
plaerea de moment.
Iresponsa"ilitate
Cuvantul, are desrie el mai +ine esenta ne0ativa a personalitatii -al+enilor, este
iresponsa+ilitatea. -al+enii aepta u difiultate responsa+ilitati, hiar si a propriei lor vieti. Cumva
red u adevarat a este responsa+ilitatea altora sa ai+a 0ri8a de ei. :u ontea2a ine, atata timp at este
altineva. In fond, -al+enii red a nimeni nu se distrea2a atat de mult at o fa ei, dei e poate sa fie
mai important pentru eilalti deat sa ai+a 0ri8a de nevoile -al+enilor3 Pro+a+il a ea mai mare
in0ri8orare a -al+enilor este lipsa timpului de 8oaa =li+er> din viata lor. :atura lor re+ela poate fi
dra0uta atata timp at sunt tineri, dar soietatea este foarte putin toleranta in a2ul adultilor. :u este
pro+a+il nimi mai tra0i deat un -al+en matur fara arater. /ururile personale sunt putine pentru
a niiodata nu au avut in 0ri8a protetia posesiilor lor. *u foarte putini prieteni intimi. -al+enii adopta
de o+iei alea ea mai usoara.
:atura lor iresponsa+ila si inapaitatea de a se implia deseori fa a im+lan2irea -al+enilor
sa fie un vis imposi+il. 5unt de o+iei atat de harismatii inat eilalti nu reuses sa o+serve limitarile
lor. Deseori dupa o perioada de timp eilalti o+serva eea e sunt u adevarat I frumosi, sprinteri
pretentiosi e rareori parur0 distanta neesara. Dupa e i1ai aordat timp si ener0ie aestui tip de
performer, proprietarul devine de2ama0it si deseori simte re0ret si suparare pentru a a re2ut in
propria apaitate de a shim+a sprinterul A-al+enB intr1un aler0ator de inredere, de lun0a distanta
intr1o relatie.
-al+enii nu se simt onforta+il u presiunea atului responsa+ilitatii. 7 paienta i1a spus
sotului sau -al+en" ADaa nu eram eu prin prea8ma, pro+a+il a ai fi aprins lumanari in fieare seara
deat sa iti amintesti sa platesti fatura la luminaB. Dupa e am vor+it u ei doi pentru o surta
perioada de timp, eram si0ur a ea avea dreptate. 5otul uitase sa plateasa ratele la asa pentru ultimele
trei luni, fiind nevoiti sa isi vanda asa si sa inhirie2e un apartament de doua ori mai mi. #l s1a
8ustifiat spunand" Aeu nu am nevoie deat de putin pamant pentru ainele meu si pentru a sotia mea
sa1si poata tine alul. In afara de asta eu as vrea doar sa alatores. De fapt, daa era dupa mine, am fi
inarat masina si am fi pleat sa traim in 'e4i pentru un timpB. *sa um este pentru ma8oritatea
-al+enilor viata tre+uie traita asta2i, iar stran0erea +anilor este pentru ei e nu stiu sa traiasa
momentul, lipa. -al+enii au difiultati in a amana o distratie pentru maine daa stiu a se poate fae
si asta2i. 9ilo2ofia lor este a muna este doar pentru ei e nu stiu sa se distre2e.
* da vina pe altii este un pattern lasi pentru -al+enii iresponsa+ili. 7 paienta -al+ena, de
vreo %! de ani, si1a petreut intrea0a viata spunand tuturor at de plitisitori si de moda vehe sunt
parintii ei. Isi 8ustifia atitudinea ne0ativa prin a le adue aminte elorlalti at de limitati sunt parintii
sai din punt de vedere finaniar si at de neomuniativi erau intre ei. -asea sute de motive din are
ar fi preferat sa moara deat sa traiasa in stilul lor de viata. Terapia a ontinuat timp de un an pana
and a reali2at a a onsumat foarte multa ener0ie ritiandu1si parintii, deat sa isi asume
responsa+ilitatea pentru propria sa de2voltare. :u fause nimi in toata viata ei, nii soala, nii nu a
putut sa ai+a o slu8+a mai mult de ! luni, era indatorata pana peste ap fara nii o sansa de a mai iesi
din aest domino, iar terapia nu mai putea fi ontinuata din lipsa resurselor finaniare. *tuni parintii
!&
sai Ade moda veheB au a+ordat terapeutul si i1au oferit spri8inul finaniar neesar pentru a1si a8uta
fiia sa treaa peste aest moment 0reu in viata ei.
9oarte multi -al+eni asatoriti isi 0ases drept su2a pentru aventurile e4traon8u0ale
insensi+ilitatea sotilor lor. ADaa el sau ea ar fi fost mai doritori sa se +uure de se4, atuni eu nu as fi
avut motive sa fa astaB. @ineinteles a nu reunos a deseori aeasta nedorinta de a fae se4 u ei se
datorea2a lipsei lor de impliare. In shim+ -al+enii 0ases modalitati de a da vina pe altineva si tre
peste momentul respetiv, fara 0ri8i si fara remusari, mai ales fara responsa+ilitatea de a se autoevalua
sau hiar shim+a. *easta natura iresponsa+ila ar putea fi remediata mult mai usor daa -al+enii ar
avea vreun simt al vinovatiei. Cre2and a re0ulile sunt relevante numai atuni and serves nevoilor
individuale, -al+enii pot sa a+andone2e foarte usor traditiile in favoarea reunoasterii personale,
i0norand onseintele de lun0a durata.
>albenii iubesc viata.
Entu,iasti si lipsiti de 'ri+i
-al+enii auta oportunitatile inantatoare si prives viata +rodata u fir de ar0int. 9oarte rar se
preoupa de detalii sau de A+a0a8ul emotionalB, are inseamna pentru ei ontrolarea prietenilor,
onditii de muna sarae si alte irumstante inde2ira+ile. -al+enii sunt la fel de vulnera+ili la aeste
e4periente a si elelalte 0rupuri de ulori, dar ei au o dorinta de li+ertate si inonstient reunos aest
+a0a8, iar instintiv se distantea2a de influenta aestuia.
-al+enii repre2inta entu2iasmul si impart aeasta provoare u oriine se intalnes. 5unt
terifianti in eea e priveste impliarea soiala si au un stil de a fae o petreere din viata de 2i u 2i.
:e amintes de tinerete si de +uuria e vine din sperante inoente si vise optimiste.
@ucausi si provocatori
-al+enii de o+iei se +uura de viata fara a tine ont de eea e fa. Chiar si atuni and
lurea2a din 0reu -al+enii par sa se simta +ine. ;iata lor este traita u inrederea a eea e este mai
+un tre+uie sa vina. *u o pofta de viata e devine onta0ioasa. Un individ *l+astru l1a sunat pe un
prieten -al+en, aflat la mare distanta si u are nu mai vor+ise de ! ani si i1a spus" Asimt lipsa vietii pe
are o dueam and eram prieteni la ole0iu. Tot timpul parea a imi arati e e mai frumos in viata.
Deseori ma 0andes la prietenia de atuni si imi adu aminte de toata +uuria, pe are reuseai sa o
adui in sufletul meu. 'i1e dor de tine pentru a mi1ai tre2it pofta de a trai.B Prietenul -al+en nii nu
si1a ima0inat vreodata a a putut fi insti0atorul distratiei. * re2ut u naivitate a sopul prinipal al
fiearui om in viata este sa se distre2e. * mai re2ut totodata a ma8oritatea oamenilor e4perimentea2a
viata la fel de li+er si onforta+il, asa um fause el. -al+enii stiu um sa faa viata distrativa in orie
irumstante.
:ii o alta personalitate nu se 8oaa asa um o fae -al+enul. 5unt atat de spontani inat sunt
tot timpul pre0atiti pentru orie distratie e ar putea sa le intersete2e drumul vietii. #i nu tre+uie sa
fie produtivi atuni and se 8oaa. *tivitatea 8oului este, ea insasi, destul de valoroasa pentru a apta
atentia -al+enului.
-al+enii iu+es surpri2ele. Iu+es sa sar+atoreasa orie este posi+il. -ases sar+atorile si
momentele speiale revi0orante, vor soate tot e este posi+il din orie oportunitate de a se distra.
Superficiali
5tatiunile de shi, pla8ele, parurile de divertisment si alte louri ma0ie sunt pline de -al+eni
autand viata +una. #ntu2iastii shiului sunt super+i, atletii, 2am+itori si imitatori fara 0ri8i ai feriirii.
-al+enii se +uura de ompania altora, dar se 0ases deseori in postura de a nu dori sa se
implie mai mult deat in plaerile momentane. -al+enii se opun ativitatilor sau oamenilor e er
re2istenta si ra+dare, eea e ii impiedia de a aede la el mai important sop I inredere mare in
sine +a2ata pe o muna de lun0a durata si profun2imea intimitatii e4perimentata doar in relatiile de
lun0a durata si u impliare.
$.
>albenii sunt conectorii umani si lipiciul
social al societatii.
De,or'ani,ati si inco!pleti
-al+enii ar dori sa se shim+e lumea din 8urul lor, deat sa se shim+e pe ei insisi. De fapt lor
le plae shim+area. 7rium eea e shim+a ei este de o+iei neimportant si atuni and se shim+a
este neprodutiv. Un prieten -al+en se lamenta a de fieare data and avea de faut un proiet foarte
important, faea urat in 0ara8 in loul proietului. Deat sa se onentre2e asupra proietului, e era
important, statea ore in sir faand lururi lipsite de importanta. /a fel de frustrant pentru el era
imposi+ilitatea de a se or0ani2a efiient. Cand in sfarsit se onentra asupra proietului era fortat sa se
0ra+easa si sa faa o trea+a de mantuiala din au2a lipsei de timp, pre2entarii sale lipsindu1i alitatea.
5e simtea inomplet si avea sen2atia a se insala pe sine si pe eilalti nearatand de e este in stare sa
faa.
-al+enii invata ina de mii sa surte2e drumul. De multe ori isi asuma reditul pentru suese
e nu le apartin in totalitate lor. 5pun adevaruri trunhiate sau onsidera a nu este atat de important
daa eea e infaptuies apartine in totalitate lor sau nu, atata timp at nu ranes pe nimeni.
;iata fae in asa fel inat atri+uie onseinte omportamentelor noastre. Cule0i eea e semeni.
-al+enii sunt foarte talentati si iu+es aplau2ele elorlalti, u toate astea ei nu dores sa depuna timpul
neesar si ener0ia pentru a asti0a premiul, pe are si1l dores atat de mult.
I!pulsivi si nedisciplinati
-al+enii deseori arata dispo2itii de nedisiplina. 5unt neo+ositi si 0ases atasamentul fata de orie
sarina de1a dreptul plitisitor. -al+enii de o+iei e4perimentea2a mai multe slu8+e I nu pentru a
aestea ar fi neinteresante, dar pentru a ei se plitises foarte usor. -al+enii onsidera a viata ar
tre+ui e4perimentata in toate modurile, daa se doreste a fi e4perimentata.
-al+enii sunt impulsivi si neo+ositi. :imeni nu stie la e te poti astepta de la aesti indivi2i
imprevi2i+ili. #ste 0reu sa stai aproape de aesti -al+eni, e auta onstant viata ea mai usoara si mai
li+era. 5tiu um sa se simta +ine si si1ar dori a tot restul lumii sa muneasa pentru a fae posi+ila
aeasta dorinta pentru ei.
Un +ar+at -al+en si1a umparat o amera video si a lasat1o sa stea in utia ei pentru o
saptamana pana and un prieten a treut din intamplare pe la el pe aasa si a o+servat1o. Prietenul sau
s1a simtit minunat reusind sa desopere um funtionea2a. @ar+atul -al+en era de1a dreptul intri0at
pana and prietenul sau i1a dat sfatul sa iteasa instrutiunile. Dupa multe saptamani, dupa e sotia
-al+enului l1a presat pe aesta sa isi adua aminte sa adua u el amera ea noua la diferitele oa2ii, a
reali2at a nu putea ontinua in a fae pe prostul, asa a a anuntat tuturor a aeasta nu mai
funtionea2a. * fost o manipulare de e4eptie. 5tia a sotia sa *l+astra nu putea sa aepte o amera
video stand striata undeva prin asa dupa e au platit destul de multi +ani a sa o umpere. 5tia
totodata a sotia sa nu ar returna amera video pana and nu inera sa o repare ea. *stfel in deursul a
doua ore sotia stapanea arta de a filma si a devenit foto0raful profesionist pe restul perioadei asniiei
lor. -al+enii prefera sa nu fie deran8ati u detaliile vietii. #i isi dores doar premiile pentru eea e
infaptuies si reditul pentru orie fel de an0a8amente, pe are si le iau in viata.
-al+enii sunt intotdeauna interesati sa pastre2e sal+atiia. Cu alte uvinte, sunt tot timpul 0ata
sa dea o petreere. Uras e4eritiile u e4eptia momentului and pot soiali2a u eilalti in aelasi
timp sau se pot uita la ei in o0linda, se pot admira. 7 data e su2ele nu mai sunt efiiente si soietatea
isi impune restritiile asupra lor, fii pre0atit pentru un omportament violent.
5upararea nu este niiodata e4primata atuni and ael ineva este puterni. 5upararea este
e4primata atuni and ineva se simte lipsit de putere. -al+enii deseori isi e4prima supararea and
viata devina 0rea si nedreapta. 5imt frustrare imediata atuni and pro+lemele nu se re2olva u
usurinta. 9oarte putini -al+eni devin lideri puternii. #i nu sunt interesati de putere, si hiar daa ar fi,
dediarea u are ar tre+ui sa preeada o pro+lema provoatoare, de mai mare intindere, pentru a o
$1
re2olva i1ar desura8a imediat. Inerarea de a re2olva lururile and ii lipses alitatile neesare il
infurie pe -al+en. *tivitati 2ilnie a" onduerea masinii pe autostra2ile a0lomerate, alularea
situatiei finaniare, shim+area uleiului la masina, autarea unor numere de telefon in artea de
telefoane, et., il pot supara pe -al+en, e inepe sa aute u mintea sa modalitati de a sapa din
aeasta ne+unie, pe are altii o numes Aa trai responsa+ilB.
C2aris!atici si populari
-al+enii lea0a le0aturi u oameni de diferite varste foarte usor. #i sunt prieteni u toti opiii
din artier. Inanta oamenii in varsta in ma0a2in si opiii din aruioare u stilul lor antrenant. :atura
lor distrativa luminea2a dispo2itiile a multor oameni u are vin in ontat.
-al+enii deseori sunt va2uti a foarte atra0atori datorita personalitatii lor. 'otivul pentru are
par atat de atra0atori este a au alitatile neesare de a ale0e un stil e pune in evidenta ele mai +une
trasaturi fi2ie si psihie. *u stilul el mai aptivant dintre toate personalitatile. *d8etivul folosit el
mai des pentru -al+eni este harismati. -al+enii pot u usurinta influenta 0rupuri de oameni pana la
plans sau ras.
-al+enii iu+es sa distre2e si sa fie distrati. De o+iei re0i2ea2a piese in 0ara8ul opiilor
veinilor, andidea2a la funtia de student e relationea2a u alti studenti in adrul ole0iului si isi ale0
ariere, in are au de a fae foarte mult u pu+liul. 5e daruies u usurinta. Pro+a+il pentru a isi
dores u disperare li+ertate, -al+enii nu dores sa1i domine pe altii. Traies fara prea multe asteptari
si daruies fara a se 0andi e primes in shim+.
5unt de o+iei entrul atratiei la petreeri sau in aran8amentele soiale. -al+enii 0ases rasul si
relatiile interpersonale foarte usor de reali2at. /e pla u sineritate oamenii si sunt inon8urati de
prieteni. 5unt foarte populari in ma8oritatea lourilor si situatiilor fara a auta aeptarea soiala.
:atura lor de inredere ii atra0e pe eilalti la ei. -al+enii sunt de o+iei foarte deshisi, eea e fae a
o prietenie u ei sa fie usor de inteles si de mentinut. *lte personalitati isi auta prieteni -al+eni pentru
maniera lor po2itiva si distrativa.
Naivi si incre,atori
:ii o alta personalitate nu e4perimentea2a viata u atat de multa naivitate asa um o fa
-al+enii. #i nu 0andes inainte de a 2ie sau a fae eva.
-al+enii devin deseori vitime ale propriei lor naivitati. 5unt usor de paalit si isi dores a fi
personalitati mai sofistiate si mai alulate. 5e inred foarte usor si totusi isi onstruies 2iduri foarte
inalte pentru a preveni intimitatea odata e o rana destul de importanta a fost fauta.
-al+enii nu sunt deran8ati in partiular de an0a8amente, um ar fi nerespetarea lor, dar
nerespetarea an0a8amentelor emotionale =afetive> poate fi devastatoare pentru aestia. Daa -al+enii
au fost raniti u ru2ime, pot ramane anorati in relatii superfiiale. *sta este in mod speial un a2
neferiit pentru a -al+enii, in adanul lor, sunt ondusi de intimitate. Isi nea0a una dintre ele mai
mari nevoi din au2a unor promisiuni inalate, reale sau ima0inare, din viata lor. :u este neo+isnuit
sa ve2i -al+eni superfiiali sau de2orientati plutind prin viata a si um ar fi preferat li+ertatea in
defavoarea intimitatii, dar aeste omportamente sunt tipie pentru tradari sau iatrii anterioare. Din
moment e *l+astrii sunt unosuti pentru sineritatea si loialitatea lor se e4plia, in parte, de e
-al+enii prefera ompania lor.
O"ra,nicA i!pertinentA insolentB usuraticA superficialA frivolB vor"aretA li!"ut Moara stricata
-al+enii sunt poreliti deseori Amoara striataB pentru a ei 0ases interesant de vor+it a+solut
orie. *est luru este de a8utor in anumite oa2ii, dar poate fi foarte stresant pentru ole0i si mem+rii
familiei. Cand vor+aria lor este om+inata u un omportament nepolitios si 20omotos, -al+enii sunt
onsiderati nesuferiti. *easta etiheta de fieare data ii 8i0neste pentru a nu pot intele0e um oamenii
ii vad altfel deat se autoevaluea2a, adia inantatori si distrativi.
$%
Daa nu sunt oretati, -al+enii au o a+ordare impertinenta, nepolitioasa si e0oentria vis1W1
vis de restul familiei. 5unt de o+iei adepti ai soialului si fa 0lume la adresa aelor mem+ri ai
familiei arora le lipses aeste aptitudini soiale si nu sunt in stare sa se apere. 5unt unosuti pentru
momentele in are te intrerup hiar daa esti oupat sau nu. :imi nu este saru la -al+eni si sunt
inre2atori a nu e4ista nimi saru nii la eilalti. Daa vor+esti la telefon sau itesti, -al+enii vor
0asi un mod de a1ti distra0e atentia pana and le vei reunoaste nevoile. *est luru ii infurie pe ei e
ii aompania2a pe -al+eni in viata. Cand pui ap la ap toate irita+ilitatile de are poate da dovada
-al+enul poate fi hiar desura8ant and il intalnesti. 5unt plini de ei si sunt 0ata sa im+ratise2e pe
oriine pentru a se distra. Intrerup fara a e2ita, re2and a nimi nu este atat de important inat nu
poate astepta pentru ei. ;or+es onstant a si and uvintele ar fi mu2ia vietii. 5e prives pe ei insisi
a fiind dra0uti si distrativi. 9oarte inteli0enti si rapi2i in raspuns, -al+enii aruna +om+e sarastie
u o e4perienta rivali2ata doar de )osii. ;anitatea lor si e0oentrismul pot deveni intolera+ile dupa o
perioada mai lun0a de timp. Pot fi o forta frustranta in fata areia sa lupti pe teren soial.
Li!itele &al"enilor
-al+enii au foarte putin respet pentru proprietatea altora. 5unt indivi2i nein0ri8iti si neor0ani2ati, are
se mentin urati si straluitori in timp e asele lor sunt ne0li8ate. ;or sa arate foarte +ine in lume, iar
atuni and premiul este reunoasterea soiala, adopta imediat standardele aesteia. *ltfel mena8ul
ere prea mult efort.
5unt de2or0ani2ati in 0andire si mediul lor. In lo sa se onentre2e pe pro+leme reale si
evenimente importante, -al+enii se pierd in 0ri8i minore si ativitati irelevante. /e este 0reu sa se
implie in orie luru e are prioritate in fata 8oului si onstant se 0ases in relatii superfiiale si
sear+ede, u toate a ei insisi sunt superfiiali din momentul in are se afla intr1o relatie.
Punctele forte ale &al"enului
In iuda luptei lor u autodisiplina si impliarea, 0al+enii sunt dornii sa e4perimente2e toate fatetele
vietii. Cu naivitate isi dores sa fie in entrul atentiei, u toate a ei intotdeauna au fost in aeasta
po2itie. -al+enii sunt ei e ne adu aminte onstant a esti la fel de tanar um te simti. #i raman
intineriti in atitudinea lor vis1W1vis de ideile noi, shim+ari, relatii, oupatii si viitor. -al+enii au aea
speranta opilareasa e ii inspira pe altii sa se autoapreie2e si sa valori2e2e lumea frumoasa in are
traies. -al+enii sot in evidenta eea e este mai +un din eilalti si u +una stiinta i0nora limitarile
lor. -al+enii sunt mai mult inlinati sa se plaa pe sine pentru eea e sunt, deat pentru eea e fa. #i
sunt onetorii umani si lipiiul soial al soietatii. -al+enii aorda o atentie 8uausa vietii si ii inspira
si pe altii sa faa aelasi luru. 7fera u 0ratuitate opiniile lor, at si propria persoana, deseori
raspandind un spirit de prietenie impartasit de toti prin toate lourile pe unde mer0. 7 data e viata ta a
fost atinsa de un -al+en vei apreia mult mai mult +uuria inredi+ila e poate e4ista in sufletul uman
si speranta optimista din inima omului.
Calitatile &al"enului
Ca individ
9oarte optimist =foarte rar depresiv>
5e plae pe sine si aepta alti indivi2i u usurinta
Ii plae sa fie voluntar oportunitatilor
;ede viata a pe o e4perienta de are tre+uie sa te +uuri
*parenta
*venturos si indra2net
Ca partener de disutie
$3
-andeste foarte repede si se poate e4prima spontan
5e +uura si promovea2a apropierea fi2ia =im+ratisari, atin0eri>
Converse2i foarte usor u ei
5e simt foarte onforta+il in pre2enta oamenilor
5e poate e4prima diret in onflit
Isi tra0e ener0ia din 0rupurile mari
#ste su+lim in onversatia superfiiala
Ca sta"ilire a scopurilor
*preia2a si traieste pentru pre2ent
*orda prioritate 8oului
9oarte fle4i+il
*epta sfaturi din partea elorlalti
#ste disiplinat daa 0aseste aeasta sarina plauta si provoatoare
Cere atiune mai mult deat studiu
Ca viata profesionala
7rientat spre lurul u oamenii
Prietenos
Capa+il de a1si asuma risuri
#ner0ie mare
Inspira ole0ii si su+ordonatii sa omunie unii u altii si sa e4ele2e
Charismati si plaut sa lure2i u el
)upe monotonia din lumea munii
Ii plae sa re2olve proiete pe termen surt u re2ultate vi2i+ile
Ii fae plaere sa se im+rae Ala ( aeB, dar se simte onforta+il si in im+raaminte asual
Inura8ea2a visele si 0andirea intuitiva
Ca parinte
9oarte distrativ
Inura8ea2a ativitatile distrative ale familiei
#4elent lider pe perioade de surta durata
*propierea fi2ia de opii este naturala si onforta+ila
Tree u usurinta peste e4perientele ne0ative
5him+a tra0ediile in omedii
:u 8udea prietenii opiilor
Copiilor le plae ompania lor si hiar o auta
Ii in0ri8orea2a pro+lemele de mare importanta deat detaliile
Ca si copil
#ste distrativ sa1l ai in prea8ma
Juaus si distrativ
Ii pla e4perientele noi
$4
*epta diferentele
Iu+este sa soiali2e2e =isi adue prietenii aasa>
9oarte usor de onversat u el
Invata foarte +ine prin memorie vi2uala
Ii plae apropierea fi2ia =im+ratisari, pupii>
Plia+il I doritor a se plia dupa eilalti pentru a le fae plaere
Curios si intre+ator
Ca prieten
Interesant si distrativ =niiodata plitisitor>
Deseori pune prietenii inaintea familiei
Iertator
Plin de viata
;ulnera+il, inoent si de inredere
Dar2
Dorni sa1si eli+ere2e pro0ramul pentru a se 8ua
Ca partener
Provoator pentru sot
Inura8ea2a romantismul u un fler reativ
Ii pla e4perientele iesite din omun
:u este inarat u +a0a8 emotional
*re putine e4petatii de la eilalti
Dispus la shim+are
*epta su0estiile altora
Carierele cele !ai atractive pentru &al"eni1
Pompier
Consultant international
*0ent de turism
/ider in ativitatile de rereere
5alvamar sau salvamont
Cosmetiiana
Cantaret, ator, omi
-hid turisti
Cirar
*0ent de asi0urari
5eretara
)eeptionist
In van2ari
Cleri G preot
-al+enii sunt ei mai putin apa+ili sa se insrie in ri0orile neesare pentru o ariera finaniara
de sues.
Personalitati &al"ene1
$!
@ill Clinton, )onald )ea0an, #lvis Presley
State &al"ene"
'e4i,
*ustralia,
@ra2ilia
Fac destule e(ercitii doar incercandumi norocul.
Li!itele &al"enilor
Ca individ
5imte nevoia sa arate +ine din punt de vedere soial =ea mai mare prioritate>
Iresponsa+il si pe are nu te poti +a2a
#0oentri si e0oist
9lusturet si neimpliat
9oarte multa vor+arie u foarte putina atiune
5uperfiial si mai ales interesat in a se simti +ine
:u doreste sa e4perimente2e si suferinta pentru a produe alitate
Indisiplinat
-ala0ios si nesuferit in spatiile pu+lie
#4a0erea2a suesul si omite adevaruri mai putin plaute
Inapa+il sa se onfrunte u pro+lemele
Ca partener de discutie
Deseori vor+este inainte sa 0andeasa
9ara simpatie fata de depresiile altora
9ae 0lume insensi+ile despre pro+leme serioase si sensi+ile
Usurati si superfiial
Deseori repetandu1se
Ii intrerupe pe eilalti
9oarte dramati in propria e4primare =deseori folosind superaltivele>
Deseori vor+este prea mult despre totul si nimi
Un asultator prost
Uita eea e altii i1au omuniat
Ca sta"ilire a scopurilor
9oarte indisiplinat in impliarea atre un sop
Prefera sa se 8oae asta2i deat sa faa planuri pentru maine
:u simte nevoia de a se pre0ati pentru viitor
:elinistit, ii este foarte difiil sa ramana in proiete pe termen lun0
:eor0ani2at si imprastiat in multe diretii
Ca viata profesionala
$$
Cere a toate ativitatile sa fie distrative
Poate ontrola stresul doar pe perioade surte de timp
:u doreste sa se dedie unei au2e fara vaante
)espin0e autoritatea si sfidea2a liderii
:e0li8ent si imprevi2i+il
*re nevoie de mult ontat u oamenii
Ia in serios foarte putine lururi
Ca parinte
#0oist si in0ri8orat mai mult de sine deat de nevoile opiilor
'ai interesat in a se +uura de opii deat in a1i invata eva
Poate fi sarasti u opiii
:u doreste sa1si petreaa foarte mult timp si ener0ie pentru opii
Inonsistent u disiplina
Iresponsa+il si prea permisi+il u opiii
'odel ne0ativ pentru o+isnuinta po2itiva de a muni
Ii lipseste disiplina pentru mena8 si pentru a adue un venit sta+il in asa
Ca si copil
)a20aiat si pretentios
5fidea2a autoritatea
Uita de sarini si de e4petantele parintilor
'ai preoupat de prieteni deat de familie
Ii hinuie pe 0emeni onstant
Insensi+ili la nevoile si responsa+ilitatile parintilor
Prefera sa adopte alea ea mai usoara de fieare data and este posi+il
*rata putina in0ri8orare pentru pro+lemele si responsa+ilitatile familiei
:epreoupat de pro+lemele finaniare
Ca prieten
Isi petree ma8oritatea timpului disutandu1si viata sa
*pare la usa dupa um ii onvine
De neinredere in ri2e
:edoritor sa se implie in nevoile de lun0a durata ale prietenilor
Isi traies viata fara sa tina ont de nevoile si situatiile speiale ale prietenilor lor
5e simt inonforta+il in medii suferinde
Isi fae noi prieteni foarte usor si fara re0rete, de multe ori pe heltuiala vehilor prieteni
Ca partener
:eimpliat si flusturati in relatiile pe termen lun0
De neinredere si fara a lua in onsiderare nevoile elorlalti
Prefera sa intre intr1o relatie stiind a e4ista o ale de sapare
:u doreste sa ramana in relatie in vremurile difiile
*re un temperament repe2it in anumite irumstante and s1ar ere ra+dare
:u doreste sa investeasa timp in de2voltarea personala pentru a im+unatati relatia
$(
Capa+il de a i0nora sentimentele altora si a se entra pe propria persoana
Cu! sa interactiona! cu &al"enii
Ce sa faci1
9ii po2itiv si proativ u ei in viata
*dora1i si pretuieste1i u adevarat
*propie1te de ei fi2i
*epta natura lor 8uausa atuni and te nea8es
*du1ti aminte a sunt mai sensi+ili deat par
;alori2ea2a talentul lor de interatiune soiala si one4iunea u oamenii
Promovea2a ativitati reative si distrative u ei si pentru ei
@uura1te de inoenta lor harismatia
*si0ura1le oportunitatea e4primarii ver+ale
Ce sa nu faci
5a1i impin0i u prea multa intensitate
5a1i i0nori
5a uiti a au si ei momente 0rele
5a eri perfetiunea
5a te astepti a ei sa se desure u orie pro+lema
5a le dai prea multa li+ertate pentru a ar putea sa o ia in serios
5a ii onsideri doar usuratii fluturasi soiali
5a atai sensi+ilitatea lor si sa fi neiertator
5a le ontrole2i pro0ramul in totalitate sau sa le onsumi timpul
5a fii prea serios si lar atuni and ii ritii
Su'estii pentru &al"eni
5a reali2e2e a a fi oupat nu inseamna aelasi luru intotdeauna u atiune orientata spre un
sop. )efletea2a la eea e este important si aorda1i atentia neesara
5ta+ileste sopuri speifie in fieare 2i si aorda1le prioritate. Inepe a lura pentru primul
sop sta+ilit, apoi pentru al doilea si asa mai departe. :u inepe al doilea sop pana nu l1ai
terminat pe primul.
Conentrea2a1te pe eea e este neesar sa fai, deat pe eea e este distrativ. Calitatea le
neesita pe amandoua. :u ii lasa pe altii sa faa sarinile tale de mare importanta.
5ta+ileste +uati de timp in are te onentre2i asupra unei sarini speifie si apoi sta+ileste o
reompensa distrativa pentru a ai reusit. )upe monotonia.
Implia1te intr1un pro0ram de mare anver0ura. Creea2a un plan pe termen lun0 si auta
ativitatile speifie, pe are poti sa le infaptuiesti, pentru a1l fae real.
@alansea2a reativitatea fara erinte mari u an0a8amente. *mandoua o sa iti hraneasa nevoia
de 8oaa nestruturata si nevoia de implinire.
Infrunta pro+lema deat sa o tot iei pe oolisuri
*sulta +ine a sa nu fi nevoit sa ii intrerupi pe altii pentru a ti se omunia informatii de8a
transmise
'unca grea sar putea sa nu ma omoare%
dar de ce sa imi asum eu riscul astaE
$,
Capitolul C
CULORI SECUNDARE
Pu1ini oameni se arat2 doar cu atitudinile unei singure culori.
6n timp ce fiecare nu are dec3t o singur2 inim2%
personalit21ile noastre sunt influen1ate
de colorile noastre secundare.
#4istL trei raKiuni speifie pentru are oamenii Nm+rLKiMea2L Codul Colorilor"
1. #ste uMor de NnKeles.
%. #ste uMor de apliat.
3. #ste e4at.
7 teorie psiholo0iL este +unL doar Nn mLsura Nn are identifiL Nn mod preis Mi antiipea2L
omportamentul uman. 9olosirea motivului esenKial diretor a fundament pentru muna mea asi0urL o
e4atitate pe are o premi2L +a2ata doar pe omportamentul o+servat nu se poate spera sL o ofere.
'otivul esenKial diretor Nn personalitatea fieLruia dintre noi este elementul important e nu va failita
o de2voltare personalL, dar le va oferi elorlalKi o ima0ine personalL Nn ohii elor pe are Ni NntJlnes.
*m predat Nn faKa a sute de mii de oameni. *m lurat Nndeaproape a antrenor personal u mii
de persoane. De Jnd am de2voltat Codul Culorilor, 0Lses Nntotdeauna motivul esenKial diretor Nn
fieare persoanL u are intru Nn ontat. #vident a uneori l1am 0Lsit u 0reu sau l1am identifiat
0reMit. Dar Nntotdeauna le1am desoperit adevLratul motiv esenKial Mi amJndoi am Mtiut L este e4at
Jnd l1am desoperit. *propo, Jnd NKi 0LseMti motivul entral NnnLsut, te simKi a Mi um Ate1ai
Nntoare aasLB Nntr1un lo si0ur Mi onforta+il I un lo fLrL pretenKii e4a0erate Mi fLrL erinKe. Pur Mi
simplu simKi L aMa e +ine.
Unii oameni se identifiL oret hiar din momentul Nn are aud sau ites teoria mea. *lKii se
luptL sL se desopere pe ei NnMiMi din diferite motive. Pn mod ironi, a autor al aestei teorii, m1am
identifiat 0reMit la Nneput. /a Nneput m1am onsiderat a fiind )oMu. De fapt, eram departe de
adevLr. CJnd am luat Profilul PersonalitLKii lui Hartman din perspetiva opilLriei eram -al+en 43,
*l+ 1 Mi )oMu 1. Din punt de vedere statisti, nu pare sa e4iste nii un )oMu Mi nii o uloare
seundara.
7rium, Jnd revLd profilul, mi se pare evident a preferinKele mele seundare sunt
opleMitoare )oMu, opuse *l+astrului sau *l+ului. Cu alte uvinte, Jnd a tre+uit sa lupt pentru a lua o
$&
dei2ie privind o pro+lemL datL, a tre+uit aproape Nntotdeauna sL ale0 Nntre -al+en Mi )oMu. *est luru
indiL varia+ila minunatL a modului um uloarea noastrL seundarL ne influenKea2L personalitatea.
Ceretarea mea liniL indiL L e4istL patru motive prinipale e e4pliL el mai +ine de e
anumiKi oameni se luptL sa identifie oret motivul esenKial al personalitLKii diretoare. *estea sunt"
1. Un individ este resut Nntr1o familie autoratiL, unde anumite atitudini Mi omportamente au
fost determinate doar de unul sau de am+ii pLrinKi =sau orie mem+ru al familiei>.
%. a+u2 se4ual nere2olvat MiGsau netratat.
3. NnlinaKii teolo0ie si Gsau ulturale.
4. Un individ se naMte u o personalitate +ine armoni2atL.
*est apitol se onentrea2L Nn prinipal pe al patrulea motiv" Un individ se naMte u o
personalitate +ine armoni2atL. 7rium, daKi1mi voie sL dau o surta e4pliaKie a motivului pentru are
Mi a modului um ele trei motive 8oaL un rol important NnMelJndu1i pe oameni Nn le0LturL u eea e
sunt ei de la naMtere"
Motivul D 1 / Un individ este resut Nntr1o familie autoratiL puterniL Nn are anumite
atitudini Mi omportamente au fost determinate doar de un sin0ur pLrinte sau de am+ii pLrinKi =sau de
Ltre un mem+ru important al familiei>.
*easta este povestea mea. 'ama mea =pe are o ador> este aMa de )oMie NnJt nu este deJt u
puKin Nn urma Hanului *tilaQ * ondus asa noastrL u ei Mapte opii u o mare Nnredere Mi autoritate.
De fapt, sriind Codul Culorilor% i1am eretat pe fraKii Mi surorile mele Mi am fost uimit sa 0Lses un
frate )oMu are aMa de mult pLleMte lJn0L mama noastrL )oMie NnJt aproape L era sL1l identifi 0reMit.
=Ti, redeKi1mL, nu e nii el de ate0orie uMoarL. 'ama a fost aMa de devotatL faKL de noi Mi s1a +uurat
de fieare moment Nn asL, avJnd 0ri8L de noi =o atitudine destul de rarL Nn lumea de astL2i>, dar nimeni
ei e s1au pus rLu u ea n1au sLpat nevLtLmaKi. PnL de mii am Mtiut L puteam supravieKui fiind u
ea, nu Nmpotriva ei. Ulterior ea ne1a diri8at Nn totalitate vieKile Mi a adunat numeroase alitLKi )oMii
=opuse elor -al+ene> pentru L le1a onsiderat mai valoroase datoritL rolului sLu de model. Din
feriire, nu a luat Nn rJs niiodatL darurile mele -al+ene. De fapt, le1a apreiat la mine. Dar aestea au
avut Nntotdeauna valoare =Mi numai aMa> Nn le0Ltura u omportamentul )oMu, um ar fi
responsa+ilitatea Mi rLspunderea.
C3nd 51i g2se4ti motivul esen1ial 5nn2scut%
te sim1i ca si cum teai 5ntoarce acas2
5ntrun loc sigur 4i confortabil :
un loc f2r2 preten1ii 4i 5ntreb2ri.
Pur 4i simplu te sim1i bine.
'ult prea mulKi oameni nu se vor unoaMte niiodatL pe ei NnMiMi deoaree pLrinKii lor =sau un
mem+ru important al familiei> au sta+ilit drumul pe are tre+uia a toKi sL mear0L. #ste trist L am
NntJlnit mii de oameni are au rLmas supLraKi pe mamele lor pentru a i1au ontrolat Mi le1au inhi+at
preferinKele personale pe are le1ar fi ales potrivit personalitLKii NnnLsute.
Motivul D # 1 *+u2 se4ual nere2olvat MiGsau netratat.
InfluenKa li+erL este piatra de temelie a e4perienKei umane. Poate nimi nu mi1a reat o durere
sufleteasL mai mare deJt lurul u oamenii are au fost NnMelaKi se4ual la vJrste mii de Ltre o
persoanL Nn are au avut Nnredere =Mi are evident ar fi tre+uit sL fie demnL de NnredereQ>. :u unos
nii o indisreKie are sL fie mai distrutivL pentru sufletul uman deJt a+u2ul se4ual. #ste foarte
insinuos Mi de0radant. 9urL speranKa Mi inoenKa Mi lasL urme adJni, NndoialL de sine Mi tendinKa de a
fae ale0eri proaste referitoare la +Lr+aKii Mi femeile apropiate.
51a sris de8a foarte mult despre aeastL temL. :u vreau deJt sL onfirm din propria e4perienKL
L a+u2ul se4ual poate fi o forKL terifiantL Mi puterniL Nn mortifiarea sufletului uman I deraind astfel
serios e4atitatea perepKiei unui om. Daa aKi fost vitima unui a+u2 se4ual, 0JndiKi1vL la ine sunteKi
(.
u adevLrat a opunJndu1se atitudinii MiGsau omportamentului pe are l1aKi adoptat a sL vL apLraKi sau
a sL vL revLrsaKi furia pentru L v1aKi pierdut inoenta aMa de tJnLr.
Motivul D( / PnlinaKii teolo0ie Mi Gsau ulturale.
'it" @Lr+aKii sunt lo0ii Mi femeile sunt emotiveQ *eastL afirmaKie ontinuL sL fie rLspJnditL Nn
soietatea noastrL, onvin0Jnd pe femeile )oMii Mi *l+e L nu prea 0Jndes lo0i, iar pe +Lr+aKii
*l+aMtrii Mi -al+eni L, de fapt, nu simt emoKiile pe are le au. Prostii. Dar Jt de des au2im omentarii
de 0enul A+LieKii mari nu plJn0B Mi Afemeile plJn0 doar a sL te manipule2eB3 :e este aMa de teamL sL
NnfruntLm adevLrul despre um suntem NnJt faem adesea omentarii pripite Mi e0oiste despre eilalKi,
a sL ne simKim mai +ine. 9aeKi1vL o favoare Mi depLMiKi1vL NnlinaKiile teolo0ie MiGsau ulturale pentru
a Nm+rLKiMa identitatea personalitLKii adevLrate.
Desi0ur, oamenii NnvaKL repede sL se desure Nn aeasta lume. Daa ineva primeMte un mesa8
lar L 0reMeMte omportJndu1se Nntr1un anume fel, deoaree o reli0ie MiGsau soietate ditea2L aest
luru, aesta de o+iei amJnL preferinKa personalL pentru a supravieKui Mi aeptL normele 0rupului.
*numiKi indivi2i are au amJnat prea mult Nndeplinirea propriilor preferinKe, NnJt fie sunt foarte
supLraKi Nn le0LturL u totul, fie nu mai seamLnL delo u ei are erau la Nneputul vieKii. Daa vreKi sL
vor+iKi despre tra0edii umane, aeasta este adevLrata tra0edie umana I sL Ki se fure eea e eMti in
realitateQ
Alba4trii cu Ro4u secundar puternic
Au cele mai dificile lupte interioare.
#unt% 5ns2% 4i
Personalit21ile cele mai pline de resurse.
'ulte s1ar putea srie despre motivele are +lohea2L indivi2ii sL fie pe deplin oameni Mi vii.
7rium, aentul ade Nn aeastL arte pe personalitLKile NnnLsute Nn opo2iKie u influenKele din afarL.
Pn vreme e alKi fatori au un impat asupra noastrL, nu sunt totuMi influenKa primara Nn determinarea
personalitLKii noastre. *el rol distins va fi Nntotdeauna 8uat de motivul esenKial are dL direKia. De
aeea este aMa de importantL identifiarea oretL a eea e suntem din naMtere.
'ai mult dec3t orice factor secundar% culorile secundare sunt cele mai remarcabile 5n
determinarea personalit21ii unice. Culorile secundare se refer2 la puteri 4i limite ale unei
personalit21ii ce nu este a inimii noastre% dar ce sunt repre"entate 5n atitudinile noastre 4iFsau
comportamente. De e4emplu, puteKi fi un )oMu hotLrJt u mare apaitate de ompasiune ='aia
Tere2a Nmi vine aum Nn minte.> Compasiunea nu aparKine prin naMtere personalitLKii )oMii Mi, totuMi, o
persoanL u o personalitate )oMie poate sL se +uure de darul sLu =NnnLsut sau invadat>. Pn aest
e4emplu, hotLrJrea poate fi onsideratL primarL sau naturalL pentru personalitatea esenKialL, Nn timp e
ompasiunea este onsideratL o influenKL a ulorii seundare. Compasiunea, desi0ur, este o trLsLtura
po2itivL. 5unt tot atJtea trLsLturi ne0ative apa+ile sL determine influenKe ne0ative. De e4emplu,
0JndiKi1vL L luraKi pentru o personalitate *l+astrL e0oistL. 5ineritatea este de primL importanKL, dar
este serios afetatL de trLsLtura e0oistL seundarL.
*m desoperit L suntem mult mai iertLtori faKL de eilalKi Jnd aeMtia se manifestL potrivit
personalitLKii lor esenKiale NnnLsute. :e aMteptLm a )oMii sL onduL Mi *l+ii sL fie drL0uKi. 7rium,
Jnd oamenii se NndepLrtea2L de 2ona NnnLsutL de onfort, alKii nu se simt Nn lar0ul lor, mai ales atuni
Jnd ineva e4hi+L limite diferite de personalitatea lor NnnLsutL =de e4emplu, daL un -al+en se
i2olea2L sau un *l+astru devine autoritar>. Chiar daL nu aKi au2it niiodatL de Codul Culorilor, tot veKi
avea o intuiKie Mi o aMteptare referitoare la omportamentul elorlalKi. CJnd reaKionea2L nepotrivit Mi
depLMes limitele pe are noi le onsiderLm a fiind aepta+ile pentru ei, apare un onflit sau Nl
evitLm.
*eleaMi aMteptLri pot interveni Mi Nn de2voltarea personalitLKii. *desea, Jnd un e0oist, un )oMu
prote8at emoKional, Nnepe sL se NntindL Mi sL ia drumul desris =eea e NnsemnL sL de2volte tLrie de
arater Nn afara personalitLKii sale esenKiale>, alKii reaKionea2L ne0ativ. @a2Jndu1se pe istoria lor u
ael individ, aeMtia refu2L sL aepte shim+area. :e plae a oamenii sL stea Nn utiile Nn are i1am
unosut. 7rie a+atere de la eea e am sta+ilit L este aepta+il ne reea2L disonfort Mi reaKionLm
(1
imediat pentru a menKine ael status Xuo, fie L este po2itiv, fie L este ne0ativ. *est luru e4pliL de
e shim+area personalL este aMa de difiilL Mi de e aMa de mulKi ne a+andonea2L pe noi Mi LlLtoria Nn
Lutarea araterului, Nnainte sL ne fi Nnheiat lurul.
Culorile seundare sunt aele trLsLturi, po2itive sau ne0ative, are influenKea2L diret uloarea
noastrL esenKialL primarL Nn folosul sau Nn detrimentul nostru. DupL e veKi parur0e Profilul
PersonalitLKii la Hartman, vL veKi unoaMte +ine ulorile primare Mi seundare. 7rium, eea e profilul
nu vL spune este daL uloarea seundarL este po2itivL sau ne0ativL. Profilul Caraterului la Hartman
vL va da aeste rLspunsuri. De aeea este ruial pentru noi sL identifiam oret personalitatea
esenKialL Nnainte de a ne onentra pe influenKele de ulori seundare. De NndatL e vom fi pus oret
temelia personalitLKii noastre esenKiale, putem Nnepe ispititoarea sarinL de a umple personalitatea
noastrL u amesteuri de ulori seundare.
*estea sunt avanta8ele Mi de2avanta8ele faptului L aveKi o uloare sau ulori seundare
puternie. Un avanta8 este aela L, avJnd puterea ulorii seundare vL poate ehili+ra. PuteKi sL vL
apropiaKi de darurile altor personalitLKi mai uMor deJt oamenii are nu e4hi+L influente seundare. De
asemenea, sunteKi mai pre0LtiKi sL NnKele0eKi alte personalitLKi, pentru L pot fi pLrKi ale voastre are
0Jndes a alKii. Cel mai omun motiv pentru are oamenii nu se NnKele0 Nntre ei vine dintr1o lipsL de
NnKele0ere a motivului pentru are alKii 0Jndes Mi aKionea2L Nntr1un anume fel. DaL avem o uloare
seundarL ne a8utL sL treem puntea NnKele0erii.
De2avanta8ele faptului L avem o uloare sau ulori seundare puternie poate fi el mai +ine
e4pliat Nn doua pLrKi. CJnd vL tra0eKi puterea din doua ulori, va puteKi afla Nn lupte interioare pentru a
urma o putere sau alta Nntr1o situaKie datL. 7amenii u tendinKe puternie )oMii Mi *l+astre suferL el
mai mult din priina aeasta, pentru L am+ele personalitLKi sunt foarte puternie. CJnd a doua uloare
este -al+en sau *l+, pare a fi un onflit mai mi, deoaree aele ulori oferL o a0endL mai pasiva Mi
mai tolerantL.
Conflitul este NnL Mi mai pronunKat, orium, Jnd ai trLsLturi po2itive NnnLsute Nntr1o uloare
Mi trLsLturi ne0ative NnnLsute Nntr1o alta. # vor+a de trimiterea de mesa8e dualeQ /uaKi, de e4emplu, un
ameste puterni de )oMu si *l+astru =Mi sunt mulKi aMa dintre voiQ>. Puterile Mi limitele aestor doua
personalitLKi sunt foarte nepotrivite. )oMii pot fi e0oiMti, Nn vreme e *l+aMtrii sunt Nn 0eneral 0Jnditori.
*l+aMtrii pot fi auto1ritii, Nn vreme de )oMii preferL sL1i ritie pe alKii. CJnd o persoanL u
personalitate esenKialL *l+astrL operea2L Nn 2ona )oMie ne0ativL, aeMtia trimit mesa8e amesteate Mi
o+Kin re2ultate limitate. Pnainte de Codul Colorilor n1au Mtiut de e li se NntJmplL astfel. *mintiKi1vL,
aeptLm oameni u personalitate esenKialL naturalL, astfel L, atuni Jnd NMi ies din fire, Nn speial Nn
ne0ativele ulorii lor seundare, suntem ontrariaKi Mi, pentru a ne apLra, fie ne distanKLm, fie ataLm.
Individul *l+astru are din naMtere LutL intimitate Mi Mtie L el sau ea tine foarte mult la voi va fi
ontrariat=L> Jnd apar omportamentele ne0ative )oMii ale lui sau ale ei. *l+astrul poate Mtii L el sau
ea iu+eMte foarte mult, dar omportamentul este autoritar, de0radant sau alulat, Mi in mod lar nu se
simte a fiind si0ur sau Nm+ietor. *l+aMtrii tre+uie sL se eli+ere2e sin0uri de trLsLturile lor ne0ative
)oMii sau au de suferit toata viaKa pentru L trimit Mi primes mesa8e amesteate.
#ste mult mai important sL te eli+ere2i de limitele ulorii tale seundare deJt de uloarea ta
primarL. 7amenii sunt mult mai iertLtori u limitele noastre din personalitatea noastrL primarL deJt u
0reMelile din uloarea seundarL. 'ult mai important pentru noi, poate, este faptul L limitele unei
ulori seundare produ mai mult rLu, pentru L ne opres sL e4perimentam motivul esenKial diretor,
deJt sL ne arLtLm voinKa limitelor esenKiale.
5L va dau un e4emplu personal. 5unt un -al+en are este ondus de motivul esenKial al
distraKiei. CLlLtores adesea pentru afaeri Mi am NnvLKat L daL sunt hotLrJt =)oMu> pot avea
pro+leme u liniile aeriene Mi hotelurile la are mL du Mi s1a re2olvat mult mai efiient deJt natura
mea NnnLsutL de a mer0e Nn direKia ursului =0al+en>. 7rium, am desoperit L atuni Jnd Ni aMtept
pe alKii sL se pre2inte la un nivel mai Nnalt, astfel devenind mai riti Nn evaluarea lor, devin mai puKin
feriit Mi po2itiv Mi, dei, am mai puKin umor. Poate fi provoator sL ehili+re2i de2voltarea darurilor
altor personalitLKi rLmJnJnd devotat propriului motiv esenKial NnnLsut.
'otivele devin el mai important fator Nn a determina daL e mai +ine sL Nm+rLKiMe2i o anume
atitudine sau omportament la orie moment dat. Daa motivul uiva este urat, devine o+li0atoriu
pentru o sLnLtate mentalL +unL sL aKione2i potrivit aestuia. 7rium, daL motivul uiva este murdar
(%
=adiL, +a2at pe friL sau pe i0noranKL>, este la fel de important a aesta sL nu aKione2e Nn aest sens.
Tre+uie sL verifiLm Nntotdeauna laritatea motivelor, Jnd ale0em atitudinile MiGsau omportamentele.
Toate trLsLturile asupra Lrora nu avem ontrol, ne vor ontrola. DaL aeptLm sL ne omportLm dupL
um simKim, vom desoperi urJnd L su2ele noastre AaMa sunt euB vor transforma viata noastrL Nntr1o
NnMelare de sine Mi vor produe an4ietate elorlalKi. Tre+uie Nntotdeauna sL fim atenKi la motivele
noastre Mi la modul um ne determinL atitudini Mi omportamente.
?amenii cu amestecuri puternice >albene 4i Albe
#e bucur2 de cele mai bune abilit21i legate de oameni.
$ac3 v2 pute1i bucura de ele% considera1iv2
Cel cu problem2.
Culorile seundare pot sL ne perverteasL personalitLKile, astfel NnJt sL nu mai aKionLm dupL
um Mtim noi L suntem de la naMtere. *m lurat u )oMii are au trLsLturi seundare *l+astre puternie
si par a fi *l+i. 'ai de0ra+L deJt sL1Mi aepte puterile darurilor lor )oMii si *l+astre, ei a+andonea2L
lupta Mi aKionea2L a *l+i. Desi0ur, aMa nu mai e4istL Nnvin0Ltori reali. :oi nu mai o+Kinem puterile
lor )oMii sau *l+astre Mi ei nu mai e4perimentea2L motivul esenKial al puterii u aente *l+astre de
ompasiune Mi alitate. :u lLsaKi niiodatL a uloarea voastrL seundarL sL vL stoarL de motivul
esenKial NnnLsut sau de puteri. ;aloarea ulorii noastre seundare poate fi pe deplin e4perimentatL
doar atuni Jnd rLmJnem devotaKi motivului de personalitate esenKial NnnLsut.
Culorile seundare e4pliL numeroasele nuanKe ale oamenilor, deMi sunt limitate la numai patru
motive esenKiale diretoare. ;1aKi 0Jndit vreodatL Jt de puKine varia+ile ompun faKa umanL3
;aria+ilele inlud ohii, urehile, nasul, +Lr+ia, 0ura, pLrul. :u prea multe, Nntr1adevLrQ Ti, totuMi,
unoaMteKi feKe are aratL la fel3 Din milioanele de oameni are Nmpart aeastL planetL PLmJnt Nn orie
moment, nu este oare uimitor L nu sunt doi la fel, avJnd Nn vedere numLrul limitat de atri+ute fi2ie
are reea2L identitatea noastrL fi2iL3 *elaMi fenomen se NntJmplL Mi u personalitLKile noastre. Pn
vreme e nu e4istL deJt patru motive esenKiale, e4istL numeroase varia+ile e reea2L personalitLKi
unie Mi diverse, astfel NnJt nu e4istL doi indivi2i la fel vreodatL. Darul pe are Codul Culorilor Nl
oferL este o temelie institL de motive esenKiale, din are putem NnKele0e Mi de2volta mai departe
personalitLKile noastre unie.
(3
INTRODUCERE
Rosu si Albastru isi petrec vietile
incercand sai domine pe ceilalti.
Alb si >alben isi petrec vietile
refu"and sa se lase dominati.
Intele'erea le'aturilor dintre culori
Urmatoarele trei apitole se vor onentra in mod speial asupra a eea e fieare personalitate
poate astepta atuni and interationea2a u o alta personalitate. Personalitatea 8oaa un rol esential in
fieare latura a vietii noastre profesionale si personale. In aest an ,!F din an0a8atii are isi vor pierde
lourile de muna o vor fae din au2a onflitelor de personalitate. :umai 1!F isi vor pierde lourile
de muna din au2a lipsei de alifiare.
*tuni and se naste un opil, parintii si +uniii verifia daa are toate de0etele de la maini si
de la piioare. 5e onentrea2a asupra alitatilor fi2ie evidente a aror importanta va pali in
omparatie u personalitatea u are opilul s1a nasut. Poate fi o pro+lema de doar ateva 2ile sau, in
alte a2uri, multi ani inainte a impatul omplet al personalitatii unui nou1nasut sau al unui nou
an0a8at sa se produa.
/a fel de interesanta va fi interatia intre noului1nasut sau a noului an0a8at u personalitatile
de8a e4istente in familie sau in ompanie. Unii sunt linistiti, altii provoaa a0itatie. Unii sunt
indatoritori, altii adu numeroase planuri u ei. Unii sunt in2estrati u o personalitate sanatoasa si la
loul ei, altii se hinuie o viata intrea0a sa se intelea0a.
5i um se poate asatori ineva fara a sti mai intai personalitatea elui u are planuies sa1si
petreaa toata viata3 /a ineput ma 0andeam sa tipares pe prima pa0ina" E:u te asatori pana nu
itesti aeasta arteQB 7rie uloare se poate asatori u sues u oriare alta uloare, dar Codul
Culorilor va identifia +enefiiile si onseintele speifie fiearei om+inatii.
In mod similar, profilele Personalitatii si Caraterului faute de Hartman sunt folosite de
numerosi an0a8atori pentru a intervieva viitorii an0a8ati si pentru retrospetiva muniii la fieare
8umatate de an. :enumarate ore si +ani sunt risipiti in fieare an din au2a a nu se aorda importanta
verifiarii propriu12ise a soliitantilor de louri de muna, oamenii sunt amplasati pe posturi
nepotrivite, iar an0a8atii nu sunt motivati si rasplatiti potrivit personalitatilor aestora.
*n0a8atii prives ompaniile in mod diferit, potrivit personalitatilor lor. De urand am ru0at
an0a8atii unei ompanii sa evalue2e modul in are lururile se desfasoara in ompania lor. In anali2a
raspunsurilor date, fatorul el mai semnifiativ in lasifiarea raspunsurilor a fost uloarea
(4
personalitatii lor. Chiar si and au dat aeleasi raspunsuri despre onduere, motivatia raspunsului
diferea in funtie de uloare. * seretara )osu a afirmat" E:u avem nii un re0ulament de ordine
interna. '1am oferit hiar sa il sriu eu, dar presedintele nostru a spus a imi pot folosi timpul intr1un
mod mai util, de para stie el.B Diretorul de proiet *l+astru a afirmat" ECredeam a voi avea o
le0atura mai stransa u onduerea. :ii maar nu am fost pre2entat proprietarului. Cum pot fi loial
unei ompanii in are sunt i0norat3B Conta+ilul *l+ a afirmat" E#i +ine, omuniarea a fost o pro+lema
in toate ompaniile pentru are am lurat vreodata.B * ontinuat sa e4plie intr1un lim+a8 foarte
0eneral si neutru a este difiil sa ondui niste oameni are au pareri atat de opuse. )epre2entantul de
van2ari -al+en a afirmat" ECred a este minunat a fieare ineara aii. Tre+uie sa apreiem a avem
sansa de a lura pentru aeasta ompanie.B
Daa interatione2i u alti oameni, pe plan personal sau profesional, urmatoarele trei apitole
sunt pentru tine. 5tudia2a1le pentru a desoperi le0aturile naturale si piediile pe are le vei intalni
and interatione2i u alte personalitati. /a final, alitatea vietii tale se redue la relatiile pe are le
sta+ilesti. ;ietile de sues sunt intoteauna ilustrate de relatii de sues. Invata um sa fai a
personalitatea ta sa atione2e in favoarea ta in diferitele relatii pe are le ai.
Capitolul 1E
LE&ATURILE UNUI ROSU
Relatiile RosuRosu sunt de obicei
cele mai dinamice dintre toate relatiile intre culori.
RELATIILE ROSU/ROSU
Artificii
Re'ulile de viata ale unui Rosu Fnu!ai douaG
)e0ula 1" )osu are I:T7TD#*U:* dreptate
)e0ula %" Daa =si este un EdaaB imens> )osu se insala, ve2i )e0ula 1.
)elatiile )osu1)osu sunt de o+iei ele mai dinamie dintre toate relatiile intre ulori. *m+ii
sunt direti, fermi si hotarati. 5unt persoane atat de intense inat orie detaliu al relatiei lor este in
0eneral indra2net si atra0e atentia asupra lor.
7 prietena apropiata mi1a povestit despre opilaria ei u doi parinti foarte )osu. Intr1o seara,
tatal ei a venit aasa de la amp si s1a enervat atat de tare a ina nu era 0ata inat a luat fasolea de pe
ara0a2 si a arunat1o in urte. *est luur a enervat1o pe sotia lui, are a raspuns imediat luandu1i
pusa lui din +uatarie si arunandu1i1o lan0a fasole. *u faut u randul si au arunat lururi din
+uatarie pana and aproape a au 0olit1o, iar urtea lor a devenit un talmes1+almes. *poi s1au privit,
au ras si au mers sa manane la un restaurant, lasandu1si opii sa se desure pe ont propriu.
*easta om+inatie puternia poate fi foarte produtiva" )osu se onentrea2a asupra a eea e
are de faut si nu simte nevoia sa se onentre2e asupra intimitatii sau a ompasiunii fata de elalalt.
De o+iei, am+ii auta sa ondua si, deoaree in mod normal este lo pentru un sin0ur re0e al 8un0lei,
tind sa nu se atra0a pentru relatii pe termen lun0. )osu va auta ompasiune in speial la o uloare mai
+landa, mai ompatimitoare. )elatii sanatoase intre doi )osu de o+iei e4ista si se de2volta a
prietenii, in ariere sau hiar intre parinti si opii. Totusi, om+inatiile )osu1)osu nu sunt +ine
repre2entate in 0eneral in relatiile maritale.
)espetul reipro este elementul heie al unei relatii )osu1)osu. Datorita tariei lor intense,
tre+uie sa invete sa se respete unul pe elalalt. )espetul ii ofera unui )osu posi+ilitatea de a aepta
(!
puntul de vedere al eluilalt. Cand pun pret pe vederile eluilalt, tind sa isi shim+e propriile dei2ii
pentru a se +uura de vise omune. *ltfel, relatiile )osu1)osu refleta doua persoane diferite are isi
traies propriile vieti, fara a avea un mod de viata omun.
Cand un )osu refu2a sa imparta luarea dei2iilor sau sa aepte vederile eluilalt, relatia lor se
afla intr1un impas de nesuportat. Cum a8un0 undeva doi oameni and am+ii sunt a+solut si0uri a stiu
el mai +un drum pana aolo si nii unul nu da inapoi3 :u este o dilema neo+isnuita atuni and doi
)osu au o relatie. 'a8oritatea opiilor )osu sunt onvinsi a ei sunt ei are stiu o ale mai +una de a
reste un opil deat parintii lor. #i au dreptate si nimi din eea e ar spune sau fae parintele nu1i
poate shim+a parerea. 'a8oritatea parintilor )osu sunt si0uri a ei sunt ei are unos sin0ura
modalitate de a reste un opil si nimi din eea e ar spune sau fae opilul nu1i poate shim+a
parerea.
)osu vor sa ai+a ontrolul asupra vietii lor, a si asupra vietii oriui va permite aest luru
=inlusiv un alt )osu>. Deoaree am+ii )osu intr1o relatie vor sa detina ontrolul, adeseori domina el
are are mai multa putere. In mod normal, parintii )osu domina opiii )osu, iar an0a8atorii )osu pe
an0a8atii )osu. *m fost resut intr1o familie numeroasa u o mama )osu foarte puternia are ne
domina vietile in mod evident. *tuni and de2voltam teoria ulorilor, nu am reusit la ineput sa
evalue2 personalitatile propriilor mei frati si surori. 'ama mea era atat de puternia inat toti earm
supusi fata de ea. ='ai tar2iu am porelit1o E'iul -eneralB, referindu1ne la stilul ei dominator.>
Dominatia ei depasea intr1atat puterea naturala a opiilor ei inat la ineput nu am va2ut nii un )osu
printre fratii si surorile mele. #rau dominati de un )osu mai puterni si inapa+ili sa isi arate
personalitatile innasute inainte sa plee de aasa si sa isi faa propriile familii. Intalnirea u un )osu
pe propriul luiGei teritoriu este a si um i1ai spune unui ta4imetrist din :eS Yor? a nu stie sa
ondua. 'ulta +aftaQ
In iuda dominatiei tipie a parintilor )osu, soietatea are o multime de e4emple de opii )osu
are isi afirma personalitatea fata de parintii lor )osu. Un numar relativ mi dintre tinerii )osu pe are
i1am unosut au reusit sa treaa de perioada adolesentei fara a amentinta a pleaa de aasa inainte
sa implineasa 1, ani. 7 lienta )osu de saispre2ee ani, /inda, intra in onflit diret aproape 2ilni
u tatal ei vitre0 )osu, )i?. #a inera sa se supuna pro0ramului Ee4a0eratB sta+ilit de el si
numeroaselor asteptari parintesti pentru a1i fae pe pla mamei ei *l+. )e0ulile tatalui ei pareau
imposi+il de aeptat. 5a1si roiasa un drum in lume parea mult mai interesant deat sa ontinue sa se
supuna dominatiei lui. 5e opunea oriarei autoritati sau dominatii. :u1i plaea la soala, asa a refu2a
sa invete. Ura a tre+uia sa reasa.
Intr1o 2i am intre+at1o" E/inda, din moment e esti asa de neferiita, te1ai 0andit vreodata sa
plee de aasa si sa te muti sin0ura3B 7hii ei pareau sa ii strapun0a pe ai mei u ea mai indiferenta si
in aelasi timp ea mai sfidatoare privire. )ee, dar onvin0ator, a spus" E*m ontemplat aeasta
posi+ilitate de o mie de ori.B Din tonul ei am inteles a nu e4a0era.
* fu0it de aasa doua saptamani mai tar2iu. * preferat sa doarma pe anapea in asa unui
prieten, sa muneasa pentru salariul minim si sa suporte erintele unui an0a8ator deat sa
prelun0easa eea e parea a fi slavia pe viata fata de tatal ei vitre0. :ota" 51a intors aasa dupa o
luna, apreiindu1si mai mult parintii. 51a opus totusi in ontinuare dominatiei si autoritatii parintesti.
)osu nu plae si nu apreia2a pe nimeni are ineara sa ii ondua destinul. Dar se simte hiar
foarte +ine atuni and omanda el destinul altora. =Desi0ur a ii plae. Daa ai avea toate
raspunsurile, nu te1ai simti o+li0at sa planuiesti si sa dite2i viitorul altora in loul lor3> Pretul pe are
il plates pentru aeasta dorinta de putere si lipsa de respet reipro este mare. )areori a8un0e la
intimitate din au2a aestor nevoi puternie de polemia. #ner0ia po2itiva este adesea deviata pentru a1
si apara po2itia. 5entimentele sunt pe loul al doilea deoaree vulnera+ilitatea este va2uta a
neprodutiva intr1o atmosfera defensiva si om+ativa. Cand doi )osu sunt si0uri a au dreptatea si
refu2a sa respete unul pe elalalt, re2ultatul poate fi similar u aela al unui ioan are loveste in
iment.
Puternic !otivati
($
Cele mai multe relatii are implia un )osu 0ravitea2a in 8urul personalitatii aestuia. )osu este
indra2net si dominant. Cand isi doreste u adevarat sa se tina o reuniune de familie, aeasta se va tine,
indiferent daa eilalti intentionea2a sau nu sa partiipe. Doi )osu adevarati pastrea2a motivatiile in
sinea lor. 5e motivea2a reipro prin asteptarile pe are le au si devin un orp omun foarte or0ani2at.
Un parinte )osu si un opil )osu au fost atat de motivati sa isi depaseasa diver0entele inat au
sta+ilit un reord in +iroul meu pentru terapia pe termen surt. Cum )osu are tendinta de a fi e0oist,
aesti doi paienti aveau un sin0ur sop I sa sape din +iroul meu. :u am va2ut niiodata doua
persoane are sa invete sa fie diplomate si sa aepte mai repede deat aeasta perehe. In fapt,
motivatia lor a adus +una intele0ere in asa pana and shim+ari sinere de atitudine s1au produs si
relatiile parinte I opil au devenit po2itive.
Lipsa "a'a+ului e!otional
)osu +enefiia2a de pe urma faptului a nu in0aduie deat un +a0a8 emotional minim in viata
lui. )osu nu are nevoie de multe sisteme de sustinere emotionala pentru a a1si indeplini sarinile +ine.
#ste inantat sa imparta o sarina u un alt )osu deoaree nii unul dintre ei nu tre+uie sa1si
aminteasa sa multumeasa eluilalt u Ealde im+ratisariB siGsau nenumarate apreieri. E9a1o si lasa1le
inolo de sentimenteQB isi stri0a.
/a ineputul anilor 1&!., un om de afaeri amerian1evreu de foarte mare sues era in
tratative pentru o tran2atie importanta u un neamt. *m+ii foarte )osu si prieputi in domeniile lor.
/a intrarea in +iroul neamtului, omul de afaeri evreu a ramas uluit la vederea unor o+iete apartinand
perioadei fasiste aratand evidenta simpatie a aestei persoane pentru -ermania na2ista. *l doilea
ra2+oi mondial se terminase doar de urand si amintirile reente ale e4terminarii +rutale a milioane de
evrei de atre na2isti l1au infuriat foarte tare pe omul de afaeri amerian1evreu. #ra hiar sar+it sa se
afle in pre2enta aestei persoane pe are dintr1o data o ura. Cu toate aestea, afaerile erau afaeri, iar
el era aolo pentru a avea o intalnire de afaeri. 51a adunat si a inheiat u sues afaerea, uitand de
o+ietele dureroase are l1au traumati2at initial. In iuda furiei are il rodea, a mentinut u sues o
relatie de afaeri produtiva u aeasta persoana.
5unt rareori desura8ati. :u se o+oses unul pe elalat prin santa8 emotional I e4. EPetrei timp
u mine, altfel nu voi mer0e la mama ta la ina.B 5unt in 0eneral independenti si profita de firea lor
autonoma. :u depun prea mult efort pentru a1l fae pe elalalt sa se simta iu+it. 5unt preoupati mai
mult de produtivitate si reali2are.
Aprecierea e'ala a productivitatii
Persoanele )osu adeseori se impulsionea2a reipro sa fie produtivi. /e plae sa stie a fieare
este foarte responsa+il si o va soate la apat indiferent are sunt sarinile pe are a aeptat sa le
indeplineasa. /e plae a elalalt sa apreie2e timpul la fel de mult. 5unt rapi2i si hotarati. /e plae sa
lure2e impreuna si sa ai+a multe reali2ari deoaree se onentrea2a e4lusiv asupra a eea e au de
faut.
Un autor )osu sria o arte impreuna u un prieten *l+astru. Prietenul sau *l+astru i2ela
fieare pa0ina pana la perfetiune. Pe autorul )osu il infuria in fieare sapatmana lipsa de
produtivitate a prietenului sau. Terminase toate setiunile din arte are ii reveneau, dar era tinut pe
lo de prietenul sau *l+astru, are era pur si simplu inapa+il sa produa. E)e0ret doar a nu am sris1
o sin0ur sau impreuna u un alt )osuB, a afirmat. * fost de aord a eea e a sris prietenul sau
*l+astru era maret, dar se temea a nu va fi niiodata pu+liata artea daa prietenul sau nu renunta la
perfetiune doar pentru a produe. Persoanele )osu apreia2a produtivitatea si pro+a+il lurea2a el
mai +ine u ei are ii impartases opiniile I hiar daa eea e ei produ nu este perfet.
Sta"ilirea o"iectivului de productie
Un uplu )osu, asatorit, avea un sues e4traordinar in atin0erea o+ietivelor. #rau mandri a
am+ilor le plaea sa isi sta+ileasa o+ietive arora le aordau I de +unavoie I prioritate in uplu.
((
9emeia delara" E/a fieare sase luni mer0em sin0uri la /as ;e0as sau intr1un lo unde sa ne distram
si ne evaluam suesele sau eseurile. *poi sta+ilim alte o+ietive pentru urmatoarele sase luni. :u va
pot spune at este de minunat sa stai in pat u sotul tau si sa simti o provoare mai mare deat u
ole0ii tai de luru. Deseori ma simt de para am onura unul impotriva eluilalt pentru a vedea are
dintre noi isi va produe in el mai reativ mod ea mai interesanta si de sues viata.B
Co!petitie e5tre!a
In timp e ompetitia in spirit de ooperare este foarte produtiva, relatiile )osu1)osu sunt la
fel de susepti+ile de ompetitie e4trema, are produe interatiune ne0ativa. *easta om+inatie de
ulori alatoreste pro+a+il el mai departe si are mai multe reali2ari deat ma8oritatea relatiilor.
Pro+lema este alitatea =si nu antitatea> alatoriilor lor. )elatiile )osu1)osu el mai pro+a+il vor
a8un0e primele pe varful muntelui. =5e onentrea2a e4lusiv asupra a eea e au de faut si apreia2a
duerea pana la apat a unei ativitati.> Cu toate aestea, in timp e ei sunt pe varful muntelui, eilalti
pot fi mult in urma, +uurandu1se de o floare sal+atia sau de un splendid apus de soare, lururi pe
are ei doi )osu le1au ratat in 0ra+a lor de a due la apat urusul. *estia a8un0 deseori la apatul
vietii u doar ateva momente are le1au furat inimile. 'ai de0ra+a peretii lor sunt plini u trofee si
ueriri. Imi amintes de un uplu are alatoreste in #uropa pentru a se intoare aasa si spune tuturor
unde a fost. 9aptul a Emer0B pare a fi mai putin atra0ator deat Eam mersB. *deseori traies in viitor
u sentimentul de triumf pentru a au indeplinit un anumit o+ietiv. 'ulti parinti )osu relatea2a at
sunt de multumiti de felul in are au evoluat opiii lor, in timp e alte personalitati isi amintes
momentele pe are le1au trait impreuna in anii and aestia erau mii. )elatiile )osu1)osu ratea2a de
multe ori +uuria pura a ativitatii in are sunt impliati sau poate a se +uura de ea altfel deat o fa
elelalte personalitati.
Din au2a firii lor ompetitive, relatiile )osu1)osu par a fi predispuse la un omportament
o+sesiv1oeritiv mai mult deat alte om+inatii de personalitati. Un uplu de )osu asatoriti refleta
tendinta in lumea unui )osu are lurea2a. *u amanat timp de 2ee ani sa ai+a opii pentru a ridia o
afaere de sues. Intrea0a lor lume se invarte in 8urul afaerii lor. *n0a8amentele lor soiale sunt
intotdeauna le0ate umva de resterea afaerii. Conversatia din serile pe are le petre sin0uri se
onentrea2a asupra afaerii. Ceea e ites este le0at de muna lor. *u o si0uranta finaniara si totusi
le vine 0reu sa inetineasa ritmul din au2a o+sesiei pentru afaere.
Intr1un uplu )osu, manatul in e4es si dietele sunt de asemenea o+sesii o+isnuite. 'una
pentru omunitate sau +iseria sunt an0a8amente nota+ile ale aestora. Pot deveni o+sedati de duerea
la sfarsit a sarinilor si de promovarea unor au2e si u 0reu sa o+serve daa e4ista =sau nu> alte
intimitati in relatia lor. 7riare ar fi o+sesia sau onstran0erea, relatiile )osu1)osu sunt in mod si0ur
produtive. #i vor mer0e inainte indiferent daa au2a merita sau nu. *tata timp at ei se simt
multumiti de relatie, vor darama orie o+staole pentru a satisfae erintele aesteia.
Competitia poate fi foarte sanatoasa and are lo in spririt de ooperare. #ste difiil pentru
doua persoane )osu sa pastre2e o ima0ine oreta asupra ompetitivitatii dintre ei deoaree tind sa
imparta lururile in doua ate0orii" a asti0a si a pierde, u putine 2one 0ri intre ele. )elatiile )osu1
)osu prefera sa asti0e si se dedia aestu sop, dar, daa tre+uie sa piarda, ii vor fae si pe eilalti sa
piarda.
5unt foarte ompetitivi si vor plati oriat este neesar pentru a iesi primii din orie e4perienta
pe are o onsidera destul de valoroasa pentru a o urma. *est tip de relatie neesita o interatiune
foarte omuniativa. 'em+rii unui uplu )osu afisea2a o a+ilitate si o disponi+ilitate remara+ile de a
se onfrunta unul u elalalt. 5unt la fel de predispusi sa arate ostilitate si a0resiune fata de elalalt.
Co!unicarea
Partenerii )osu tind sa fie foarte ritii unul u elalalt intr1o relatie. 5unt de asemenea
predispusi sa1i uneasa si sa1i ironi2e2e pe altii din afara relatiei. Imi amintes de o familie are avea
doi +aieti 0emeni )osu are se ridiuli2au reipro fara mila, si totusi ei puteau sa1si uneasa si sa1si
(,
starneasa parintii sau fratii at ai lipi. #rau adeseori ne0ativi si dominau ma8oritatea ativitatilor
familiei prin firea lor ritia.
Persoanele )osu in 0eneral intra intr1o relatie ehipati u a+ilitati ver+ale remara+ile. 5unt iuti
la vor+a si se pot lua peste piior u ei mai +uni. Cand adui doi )osu nervosi in aeeasi inapere este
a si um doua avioane u reatie s1ar ioni in aer. :imeni nu asti0a u adevarat. #ste o pierdere
pentru amandoi. De nenumarate ori a tre+uit sa ma ridi si sa imi flutur mainile in timpul unei sedinte
de terapie u doi )osu doar pentru a opri asalturile ver+ale. Unii ar petree tot timpul ataandu1se
reipro daa nu ar e4ista un ar+itru. :ii unul nu vrea sa1i dea eluilalt satisfatia de a fi Einvin0atorB,
asa a raman la aeleasi pro+leme mult dupa e ar fi tre+uit sa inheie.
Persoanele )osu in 0eneral nu sunt +uni asultatori. In mod o+isnuit, sunt niste asultatori
foarte nera+datori. *tuni and aud, aud doar aele parti ale onversatiei u are sunt de aord sau pe
are le aepta. Daa nu au 0ri8a, a8un0 sa traiasa vieti separate, ri0ide deoaree nu sunt dispusi sa
aepte eea e altii au de spus. 5unt adesea asultatori neprieputi pentru a tre+uie sa ai+a dreptate.
)efu2a sa auda eea e altii spun daa simt a ii poate o+li0a sa aepte si sa isi reunoasa propriile
0reseli sau limite si sa isi shim+e omportamentul.
*est refu2 de a asulta este demonstrat in urmatorul e4emplu de uplu )osu asatorit. Intr1o
noapte and isi faeau de ap el a ineput sa o muste =usor la ineput, mai tare dupa aeea>. Timp de
ini ani ii eruse in mod repetat sa nu o mai muste. #l nu a asultat si ii tot spunea a era amu2ant si
vesel. :u a re2ut niiodata a ea vor+ea serios.
In aeasta seara o musa si o durea rau. I1a spus sa se opreasa si el doar a ras, i0norand
ru0amintea ei. #a s1a infuriat atat de tare inat in ele din urma a dus pana la apat amenintarea pe are
o faea de ani de 2ile si l1a ponit peste 0ura at de tare a putut. /ui nu1i venea sa reada. :ii ei nu1i
venea sa reada, dar nu mai era ale de intors pentru nii unul dintre ei. 51au luptat pana and ei trei
opii au inne+unit de teama. Ima0inati1va sena. Copiii ei mii impreuna inerau sa1si desparta
parintii. 5otul a smuls telefonul de pe perete pentru a nimeni sa nu poata suna dupa a8utor, ontinuand
sa1si atae si sotia, si opiii aum. In ele din urma, sotia l1a dat afara din asa si a inuiat usile. #l si1a
petreut noaptea in masina si a+ia daa i1a vor+it sotiei a doua 2i and i1a deshis usa si l1a lasat sa
intre in asa.
Timp de ativa ani ea l1a ru0at sa nu o mai muste. Timp de toti atatia ani el a refu2at sa auda.
Cand am disutat pro+lema a doua 2i in +iroul meu el nu intele0ea um neputinta lui de a asulta a
8uat un rol atat de mare in onflitul lor. Daa pur si simplu ar fi au2it ru0amintea ei de a nu o mai
musa, are a fost fauta de1a lun0ul a ini ani, inidentul de fata nu s1ar mai fi intamplat. Din paate,
el nu intele0ea deat um ea a e4a0erat =E#u nu am musat1o atat de tareB> si l1a dat pe nedrept afara
din propria sa asa. Unui )osu ii este 0reu sa asulte fara a inera sa asti0e onversatia. 5unt
reunosuti in dorinta lor de a avea ultimul uvant mai de0ra+a deat a asulta ultimul sentiment.
Un )osu poate fi foarte intensiv in onversatie. #ste mai preoupat de pre2entarea faptelor
perepute deat de a 0enera un sentiment siner. Ina mai rad and imi amintes un omentariu faut
de o mama )osu la o reuniune de familie. Ima0inati1va pe toti ei ini fii ai ei adulti stand la masa
impreuna u sotiile lor. :epotii aler0au pe afara. 7 ina minunata fusese pre0atita si amera era plina
de onversatie animata. Catre sfarsitul inei, a fost a+ordat su+ietul depresiei unuia dintre frati. 'ama
)osu a afirmat ute2atoare" E:u intele0 are este pro+lema lui. *m ini +aieti si toti erau in perfeta
stare and au pleat de aasa. Cred a totul a ineput and s1au asatorit.B :urorile )osu erau furioase.
'anusa fusese arunata si o simpla disutie nu era sufiienta. :u mai tre+uie sa va spun a ea mai
plauta ina in familie a fost rapid si in mod a+rupt terminata. 5olutionarea pro+lemelor si intele0erea
reiproa sunt rare in relatiile )osu1)osu deoaree onversatiilor le lipseste intimitatea. :ii unul nu
asulta si nii nu aepta responsa+ilitatea.
Unul dintre ele mai po2itive aspete ale omuniarii )osu1)osu este disponi+ilitatea lor de a
se onfrunta i privire la orie su+iet in orie moment. Un )osu nu apreia2a =u atat mai putin
respeta> diplomatia neinstita. Daa ai eva de spus intr1o relatie, un )osu rede a ar tre+ui spus.
Daa ealalta persoana are vreo pro+lema in aest sens, un )osu rede a ealalta persoana are de fapt
o pro+lema. Un )osu este dispus sa ia initiativa in onfruntarea direta u elalalt, +uurandu1se astfel
de o putere rara in proesul de omuniare. :u se intampla rar a doi )osu sa rada de ei insisi la finalul
unor disutii aprinse are ar fi faut a alte personalitati sa nu1si vor+easa timp de ateva 2ile. ;i1i
(&
amintiti pe ei doi are au arunat totul din +uatarie3 *u a+ilitatea reparatoare de a privi pro+lemele si
nu de a se onentra asupra laturii personale a onflitului.
Lipsa de caldura
Caldura nu este un uvant des folosit pentru a desrie o relatie )osu1)osu. 5unt firi atat de
intense, ritie si lipsite de tat inat nu emana sau ultiva prea multa +landete sau 0ri8a in relatiile lor
interpersonale. 'a8oritatea persoanelor )osu au 0reutati in a impartasi sentimente po2itive. Din paate,
nu le vine prea 0reu sa impartaseasa sentimentele ne0ative. Dintre toate personalitaile, ei aepta el
mai +ine sentimentul de manie. Il e4prima des, impreuna u impreuna u alte emotii ritie si ne0ative.
Totusi, adesea le este 0reu sa raspunda u omentarii po2itive, man0aietoare.
Activ
Un )osu este o persoana in mod speial ativa. Daa sunt doi vor 0enera multa ener0ie si
impliare. *desea sunt de parere a a tre+uie sa isi pro0rame2e in a0ende pentru a mentine o +una
omuniare. Deat sa ramana in um+ra si sa1l spri8ine pe elalalt, ei pornes in diretia are red a1i
va fae sa se simta inpliniti. *est luru neesita un 0rad inalt de toleranta si o reatie onstanta a
unuia la elalalt. Un uplu )osu srie fieare intalnire pe ta+la, la telefon. Din paate, and ea simte a
este mai important a amandoi sa partiipe la ativitatea ei deat la ativitatea srisa pe ta+la, pur si
simplu o taie pe prima si o srie pe a ei. Ima0inati1va at de interesanta va fi onversatia are va
promova ativitateaQ
)elatiile )osu1)osu pot avea atatea trasaturi puternie =po2itive si ne0ative> inat e de datoria
fiearui )osu sa isi de2volte valorile si sa remodele2e puntele sla+e. ;alorile po2itive in multe relatii
)osu1)osu inlud respetul reipro, motivatia puternia, lipsa +a0a8ului emotional, produtivitatea
sporita, sta+ilirea de o+ietive efiiente, disponi+ilitatea de a se onfrunta u pro+lemele si u elalalt
si puternia orientare atre ativitate. Puntele sla+e inlud lipsa intimitatii, luptele pentru putere avand
a punt entral Ea asti0aB si Ea avea dreptateB, refu2ul de a fae ompromisuri, ompetitia e4trema,
omuniarea insensi+ila si lipsa de aldura.
Nici o alta combinatie de personalitati
nu trebuie sa se straduiasca din greu
sa fie compatibile ca Rosu si Albastru.
RELATIILE ROSU/AL*ASTRU
Sange, Sudoare si Lacrimi
:ii o alta om+inatie de personalitati nu tre+uie sa se straduiasa atat sa fie ompati+ile a
)osu si *l+astru. *m+ii vor sa domine. 5unt la fel de puternii si hotarati a indivi2i. Cu toate aestea,
motivele lor, nevoile, dorintele si omportamentele sunt in ea mai mare parte opuse. Uniunea lor este
difiila, dar puterniul sentiment de an0a8ament si loialitate pe are il impartases le mareste
su+stantial sansele de reusita. 9ieare isi asuma responsa+ilitatea pentru diferite roluri si tre+uie sa
respete onduerea eluilalt in rolul lui sau al ei.
Privire 'enerala
,.
Personalitatea unui )osu Personalitatea unui *l+astru
'7TI;
Putere Intimitate
:#;7I
sa ai+a dreptate sa fie inteles
sa fie respetat sa fie apreiat
sa ai+a o ima0ine +una in fata elorlalti sa fie +un pentru sine =moral>
=tehni>
aeptarea unui nr. restrans de persoane aeptare 0enerala

D7)I:T#
aventura provoatoare si0uranta
sa ondua sa ai+a autonomie
sa se multumeasa pe sine sa ii multumeasa pe eilalti
sa isi asunda nesi0uranta sa isi arate nesi0uranta
=introvertit> =e4trovertit>
C7'P7)T*'#:T
foarte omple4 foarte omple4
produtivitate resuta perfetionism aentuat
ii ontrolea2a pe eilalti se ontrolea2a pe sine si pe eilalti
atra0e atentia asupra lui prefera sa nu iasa in evidenta
shim+area este +inevenita prefera sta+ilitatea
lo0i =neemotiv> emotiv =irational>
insensi+il prea sensi+il
porunitor e4eutant
manipulator manipulator
nera+dator nera+dator, sufera indelun0
omuniare direta omuniare direta
=u fapte> =u sentimente>
inovativ reativ
intens intens
e4i0ent e4i0ent
nu iarta, dar mer0e mai departe nu iarta si are resnteimente
ii pla onfruntarile ii pla onfruntarile
puternie a+ilitati ver+ale puternie a+ilitati ver+ale
posesiv posesiv
lipsit de tat plin de tat
re+el supus
,1
responsa+il responsa+il
ii plae sa infaptuiasa lururi ii plae sa infaptuiasa lururi
da sfaturi si se asteapta sa le urme2i da sfaturi si se asteapta sa le urme2i
nu ere sfaturi ere sfaturi de la persoane informate
intimidant intimidant
riti la adresa elorlalti ritia la adresa sa si a elorlalti
aro0ant si0ur de sine
da vina pe eilalti isi asuma vina si da vina pe eilalti
aepta onflitul daa e neesar dorni sa re2olve onflitul
sa mear0a pe drumul sau pentru pro+leme de prinipiu
proativ pesimist
nu este un +un asultator +un asultator
difiil sa impartasesti sentimente u el omple4 si profund and impartaseste sentimente
nu se indra0osteste usor, dar se implia iu+este adan si este de2ama0it de
puterni ei are nu pot iu+i =nu pot mentine o relatie
profunda>
sfidea2a re0ulile respeta re0ulile
minte pentru a salva aparentele minte pentru a eilalti sa nu fie stan8eniti
RELATIILE INTERPERSONALE ROSU/AL*ASTRU
=pre2entare in amanunt>
PUT#)# versus I:TI'IT*T#
Cea mai mare lupta pentru )osu si *l+astru poate plea de la motivele lor diferite. )osu este
motivat de putere, iar *l+astru este motivat de intimitate. :ii unul nu ofera eluilalt eea e el sau ea
doreste fara a nevoile lui sau ei sa fie si ele indeplinite. Urmatoarea onversatie refleta perspetivele
unie.
)osu" 9a ea e spun si ne vom intele0e foarte +ine.
*l+astru" 5pune1mi a ma apreie2i si voi mer0e pana la apatul lumii pentru tine.
$rustrarile tipice intre Al"astru si Rosu i!plica perceptia inti!itatii
Un diretor national de van2ari =)osu> al unei ompanii de formare ere a fieare dintre ei
trei2ei de formatori sa il sune si sa il informe2e u privire la re2ultatele seminariilor pe are le1au
tinut. Pentru el re2ultate insemna ifre, referinte si onlu2ii. Unul dintre ei mai +uni formatori ai sai
este *l+astru. Pentru el re2ultatele inseamna shim+ari +enefie in viata si le0atura u audienta sa, a
si onlu2iile.
Inainte a *l+astru sa unoasa Codul Culorilor, onvor+irile telefonie saptamanale deur0eau
am asa" formatorul *l+astru il suna pe diretorul de van2ari )osu. Diretorul de van2ari )osu nu
poate raspunde si prefera sa i se lase un mesa8 pe ro+otul telefoni. *l+astru vrea sa vor+easa despre
seminar diret, asa a ii lasa mesa8 sa1l sune inapoi. 9rustrat, diretorul de van2ari )osu suna inapoi
deoarece are nevoie de cifrele pe are formatorul *l+astru a refu2at sa i le dea fara a1i impartasi
povesti despre le0aturile u oamenii de la seminarii. 5him+a ateva lisee si in ele din urma sta+iles
o le0atura.
Urmea2a aest dialo0"
,%
9ormatorul *l+astru" *m avut trei2ei si sapte de persoane la seminar. Doua mi1au dat referinte
pentru a ontata alte ompanii. Dar el mai interesant luru a fost a la final a
venit la mine un tip si mi1a spus a seminarul i1a salvat loul de muna. *
inteles um sa aplie mai +ine prinipiile de administrare a timpului si aasa.
Diretorul de van2ari )osu" 'ultumes, Tom. *m ifrele si aum tre+uie sa pleQ
*m+ii au inhis frustrati. Diretorului de van2ari )osu nu ii plae sa1l asulte pe Tom in fieare
saptamana, dar este unul dintre ei mai +uni formatori. Tom este frustrat de fieare data and diretorul
de van2ari nu ii permite sa ii povesteasa eea e ontea2a u adevarat pentru el la seminar.
Dupa e Tom a invatat Codul Culorilor, dialo0ul lor a deurs am asa"
9ormatorul *l+astru" =suna la diretorul de van2ari )osu si intra mesa0eria voala> @una. 5unt Tom.
*m avut trei2ei si sapte de persoane in Dallas. *m primit doua referinte si
le1am trimis pe fa4 la Cindy pentru a se oupa in ontinuare de ele. Pa pentru
moment.
Diretorul de van2ari )osu" =2am+este and asulta mesa8ul, tree datele in raport si il suna periodi
pe Tom pentru a1l intre+a e mai fae deoaree vrea a Tom sa se simta
le0at din moment e este unul dintre ei mai +uni formatori.>
Nota< Albastru a invatat sa vorbeasca limba lui Rosu. Rosu primeste cifrele si Albastru nu ia lipsa de
interes a lui Rosu personal. Albastru primeste in pre"ent oferte de la alte companii unde se simte
mai puternic legat. Rosu ia marit salariul. Albastru a acceptat mai multi bani% dar cauta inca.
7 sotie *l+astru vor+ind despre sotul ei )osu"
:u m1a iu+it niiodata u adevarat. Cu doua2ei si ini de ani in urma am mers in luna de
miere si in final am stat la sora lui pe are nii maar nu o unosteam. *m dormit pe anapeaua din
sufra0erie. 'a lasa u sora lui si mer0ea in fieare 2i la vanatoare si la pesuit u prietenii lui. Intr1o 2i
m1am im+olnavit de to4iinfetie alimentara si and in ele din urma a venit aasa la ora unspre2ee
noaptea tot e a spus a fost E*m au2it a ai fost +olnava. Te simti mai +ine aum3B * avut o luna de
miere minunata u prietenii lui si la momentul aela am re2ut a poate avea nevoie de asta dupa toata
ne+unia u nunta. Imi amintes o 2i in are eram pe mar0inea laului si priveam un uplu are are se
plim+a tinandu1se de mana. *m plans doua ore din au2a asta. Intotdeauna mi1am onstruit lumea in
8urul lui. #l nu a faut niiodata asta pentru mine.
7 femei *l+astru de sai2ei de ani a a+andonat in final lupta pentru intimitate u sotul ei )osu si
s1a oferit voluntar pentru TravelerDs *id la aeroport. 5i1a dat seama a era un +ar+at minunat. :u isi
dorea sa divorte2e, asa a si1a rediretionat nevoile de intimitate asupra altor oameni. :u este aelasi
luru u afetiunea +ar+atului ei, dar este mai sanatos deat sa ontinue o lupta pentru intimitate pe
are el nii nu o intele0e, nii nu pare a o apreia.
*;#:TU)* P)7;7C*T7*)# versus 5I-U)*:T*
)osu" Haide, hai sa traim putin. /a urma urmelor nu avem deat o sin0ura viata. *m faut +ani inainte
si o putem fae din nou. :u se va intampla nimi si, hiar daa se intampla, vom 0asi noi o
solutie. Intotdeauna am 0asit.
*l+astru" :u simt a ar tre+ui sa faem multe shim+ari aum. *r tre+ui sa asteptam pana e se
linistes lururile inainte sa ineram alteva. #sti atat de +atran. :u poti inepe o noua
afaere asa de tar2iu. Ce voi fae eu daa tu mori si ma lasi u toate aeste faturi3
5# 'U/TU'#5T# P# 5I:# versus II 'U/TU'#5T# P# C#I/*/TI
,3
In prinipiu, )osu este e0oist, in timp e unui *l+astru ii plae sa se sarifie pe sine. Daa o
familie ar fae +anana split si nu ar fi indea8uns de multa in0hetata, )osu ar inera sa onvin0a pe
altul sa manane alteva pentru a el sa manane +anana split. *l+astru ar auta alteva pentru el si ar
permite elorlalti sa manane o portie intrea0a de +anana split.
*15I *5CU:D# :#5I-U)*:T* versus *15I *)*T* :#5I-U)*:T*
=introvertit> =e4trovertit>
)osu" :u poti avea inredere in toti ei pe are ii intalnesti. 7rium nu ontea2a e simt eu. Ce
ontea2a u adevarat este pro+lema de fata. De e vor+esti intotdeauna despre sentimente si
prostii pentru are nimeni nu poate fae nimi orium3
*l+astru" :u vreau deat sa ma simt aproape de tine. *m nevoie sa stii at de speial=a> si important=a
esti pentru mine. :u putem uita niiodata afaerile si sa vor+imd espre noi3 In treut visam
la viitorul nostru impreuna si eram apropiati. 'i1e teama a maria8ul nostru va esua. :u mai
simt a sunt un parinte +un. 5i stiu a nu am fost nii un sot =o sotie> +un=a>.
)esou" 9ai din tantar armasar. Desi0ur a te iu+es. Dar sa nu mai vor+im despre lururi pe are
orium nu le putem re2olva. 5tiai um sunt and ne1am asatorit, asa a unde e pro+lema3
*l+astru" ;reau sa petre mai mult timp impreuna u tine si sa te unos mai +ine. ;reau a si tu sa
ma unosti si sa intele0i e simt.
5otul al+astru despre sotia )osu"
*m a8uns la onlu2ia a fie nu are sentimente, fie ii este teama a ine a8un0e sa o unoasa
u adevarat nu o va plaea.
-andurile sotiei )osu"
5a1mi arat sentimentele este un semn de sla+iiune. :u sunt sla+a, dei nu1mi voi arata niiodata
sentimentele. *poi, unii ar putea sa foloseasa asta impotriva mea mai tar2iu.
sau
Care e trea+a u sentimentele3 *r tre+ui sa stii e simt. Tre+uie sa te iu+es. '1am asatorit u tine,
nu3
P)7DUCTI;IT*T# C)#5CUT* versus P#)9#CTI7:I5' *CC#:TU*T
)osu" Daa un luru merita faut, atuni sa nu mai vor+im despre el si sa1l faem
*l+astru" Daa un luru merita faut, atuni tre+uie faut +ine
Un )osu vrea sa indeplineasa sarina, in timp e un *l+astru vrea sa indeplineasa sarina
perfet. *est luru este foarte frustrant intr1o relatie )osu1*l+astru deoaree am+ii au in vedere
produtivitatea, dar rareori sunt de aord asupra alitatii produsului finit sau a pro0ramului. 'omente
speiale de inflit sunt fautul +a0a8elor pentru vaanta, or0ani2area unei ine pentru prieteni sau
intomirea unui proiet la loul de muna.
)osu" =motivat de produtivitate> 5imt a reputatia mea este in 8o pentru fieare termen limita pe are
nu il respet.
*l+astru" =motivat de perfetiune> 5imt a numele meu apare pe fieare artiol de im+raaminte pe
are il os.
/7-IC =neemotiv> versus #'7TI; =irational>
Dialo0 intre an0a8ator )osu si an0a8at *l+astru"
,4
)osu" De e fai eea e fai este total lipsit de importanta pentru mine. Doar lurea2a.
*l+astru" De e as lura pentru ineva aruia nu1i pasa de e fa eea e fa3
)osu" Ceea e simt fata de tine nu are nii o le0atura u at de +ine ar tre+ui sa lure2i.
*l+astru" Ceea e simti fata de mine este strans le0at de at de +ine lure2.
)osu" Uite um stau lururile, fa1ti trea+a um tre+uie si toul va fi +ine.
*l+astru" Uite um stau lururile, apreia2a1mi muna si spune1mi at de +ine ma desur si totul va fi
+ine.
Un uplu era neferiit and sotia )osu nu intervenea in erturile dintre tatal *l+astru si fiia
*l+astru. EDaa m1ai iu+i,B ii spunea el, Emi1ai lua apararea. *r tre+ui sa fai asta doar pentru a eu
sunt parintele.B 5otia )osu era furioasa pentru a el inera sa o forte2e sa ar+itre2e erturile elor doi
EopiiB emotionali ai ei. Un )osu se pliitseste imediat de +a0a8ul emotional al altora si de nevoia lor
de a fi iu+iti si de a li se spune a sunt iu+iti tot timpul.
*l+astru de o+iei se simte tradat emotional de atre )osu. 7 sotie *l+astru i1aspus in larimi
unui sot )osu dupa doua2ei si ini de ani de asatorie" E5eara treuta a fost ea mai plauta seara de
and suntem asatoriti. ... *m mers la umparaturi si la film u fiia mea de opt ani.B
Un )osu in mod o+isnuit se simte traumati2at de faptul a *l+astru ia totul personal. )osu pare
insensi+il =si deseori este>, dar spun diret eea e 0andes si nu ineraa prin aeasta sa fie malitiosi.
E*minteste1ti doar a, daa te onedie2, muna ta nu este satisfaatoare. *ltminteri ontinua
sa munesti stiind a sunt multumit,B spune an0a8atorul )osu. Unui *la+astru ii plae sa auda 2ilni
laude la adresa munii sale si sa ai+a si0uranta postului pe are il oupa. Un )osu este o+osit repede de
nevoile emotionale ale unui *l+astru. Cu at i se dau mai putine asi0urari unui *l+astru, u atat mai
mult nevoia sa reste.
I:5#:5I@I/ versus P)#* 5#:5I@I/
7 seara in oras"
*l+astru" Cre2i a tinuta mea este potrivita pentru petreerea de diseara3
)osu" :u ma intre+a din nou daa imi plae rohia pe are o porti. #ste +una. Daa nu mi1ar fi plaut,
ti1as fi erut sa porti alteva.
Diferente filo2ofie"
*l+astru" ;iata este o atea si apoi mori.
)osu" Daa o sa ontinui sa helalai, o sa mori.
Dupa doua2ei de ani"
*l+astru" #ram insarinata in trei luni u al treilea opil al nostru. 'a simteam 0rasa si urata si tu tot
m1ai fortat sa fa se4 u tine.
)osu" #ste ridiol. 51a intamplat aum doua2ei de ani. Tot te mai plan0i de asta3
*l+astru" :u te1am iertat niiodata pentru a m1ai fortat and ma simteam atat de urata si 0rasa.
)osu" Doar pentru a tu erai insarinata in trei luni si te simteai urata si 0rasa nu inseamna neaparat a
dorinta mea se4uala a disparut.
:#)*@D*T7) versus :#)*@D*T7), D*) 5U9#)* 'U/T
Parintele *l+astru atre opil"
;reau sa1ti fai urat in amera hiar aum. :u o sa traim a niste pori. 9a urat in asa in
fieare 2i a sa traim intr1un mediu plaut, iar tu tre+uie sa partiipi. 5e pare a sunt sin0ura are
,!
muneste si m1am saturat sa le fa pZe toate. Daa nu1ti poti fae urat in amera, nu1mi ere sa fa
totul pentru tine.
Nota< Alte personalitati numesc asta )discurs Albastru. $urea"a de obicei intre cinci minute si o
ora% in functie de cat de mare este nevoia persoanei Albastru de a fi inteleasa.
Parintele )osu atre opil"
Daa vrei sa mai respiri in ini minute, amera ta ar tre+ui sa fie urata.
Intensi
Totul este o mare sofala intr1o relatie )osu1*l+astru. 5e implia adan si isi iau an0a8amente
pe viata. :ii unul nu vrea sa stea pe loul din spate. *m+ii se onentrea2a e4traordinar. )osu emana
o intensitate ver+ala mai puternia, in timp e *l+astru foloses o intensitate nonver+ala ferma. )osu
este de o+iei dinami din punt de vedere ver+al, iar *l+astru nonver+al. *m+ele personalitati sunt
intense si onentrate.
:#I#)T*T7) versus :#I#)T*T7)
D*) '#)-# '*I D#P*)T# 5I P/I: D# )#5#:TI'#:T#
Un *l+astru isi aminteste tot e s1a intamplat vreodata intr1o relatie. 5imt aeeasi +uurie sau
furie pe are au simtit1o u doua2ei de ani inainte. )anile sunt adani si nu iarta usor. 5e a+tin de la
afetiune si de la intimitate pura pentru a au resentimente. In adanul inimii, un )osu nu iarta mai
mult deat un *l+astru. Pe plan inteletual, mintea ii a8uta pur si simplu sa mear0a mai departe si sa
faa fata mai efiient vietii. Disutand despre roa2iera in *las?a pe are o va fae u sotul ei )osu in
instea apropiatei ei aniversari de trei2ei de ani, sotia *l+astru a remarat u ranhiuna" E:u am avut
niiodata o luna de miere adevarata. Dei era si timpul sa ma soata undeva sa ne distram. ;om avea o
a doua luna de miere minunata indiferent daa ii plae sau nuQB
Posesivi
*m+ii sunt predispusi sa fie 0elosi si sa domine. #i nu iu+es fara o+li0atii. E'ie e1mi iese din
asta3B este o preoupare omuna. *m+ii tre+uie sa stie a sunt numarul unu in relatie. )osu isi
manifesta posesivitatea asupra lururilor, iar *l+astru asupra oamenilor.
)#@#/ versus 5UPU5
'er0and u masina la luru"
*l+astru" /imita de vite2a este de ini2ei si ini mile pe ora si la aeasta vite2a intentione2 sa mer0.
)osu" )e0ulile sunt faute pentru oameni. 7amenii nu sunt fauti pentru re0uliQ
*l+astru" 7amenii au faut re0ulile si tot oamenii tre+uie sa respete re0ulile faute de alesii lor. Pe
lan0a asta, salvea2a vieti.
)osu" 9elul in are ondui tu nu va salva niiodata vieti. Tre+uie sa a8un0 la timp la o intalnire
importanta.
*l+astru" Daa nimeni nu ar respeta le0ea, ima0inea2a1ti haosul are ar fi.
,$
)osu" Daa oamenii si1ar folosi reierul si ar 0andi putin and ar ondue nu am mai avea nevoie de
aeste le0i ridiole. :u am nevoie de le pentru a sunt un sofer are 0andeste.
/a luru"
Imi amintes o relatie de luru in omun u doi +ar+ati =unul )osu si altul *l+astru>. Cel
*l+astru intre+a in permanenta daa seful nostru va apro+a dei2iile noastre, iar el )osu su0era in
permanenta sa treem la fapte si sa intre+am mai tar2iu. Personalitate *l+astru il vedea pe )osu a
fiind prea re+el, iar )osu il vedea pe *l+astru a fiind prea supus. Impreuna dadeau un ehili+ru
e4traordinar ehipei. *l+astru tinde sa vada sarma 0himpata din varful 0ardului, iar )osu 0aurile de
dedesu+t.
Responsa"ili
*m+ele personalitati sunt demne de inredere. Iau in serios an0a8amentele si ationea2a in
onseinta. :ii unul nu aepta iresponsa+ilitatea. *m+ii au prinipii. )osu este loial au2elor, iar
al+astru oamenilor.
Le place sa infaptuiasca lucruri
*m+ii sunt va2uti a maestri ai datoriei. 'unes din 0reu toata viata pentru a reusi. *m+ii
aorda prioritate sporita munii. Pentru ei distratia este intotdeauna pe loul doi. Un )osu infaptuieste
de multe ori el mai +ine u a8utorul altora, iar un *l+astru pe ont propriu. *m+ii se desura el mai
+ine and li se permite sa atione2e in limitele pe are si le1au sta+ilit sin0uri. Intotdeauna se
autodepases pe plan profesional, dar adesea din motive diferite.
Inti!idanti
)osu si *l+astru impart onoarea du+ioasa de a fi pereputi a intimidanti. 9ieare il
intimidea2a pe elalalt. *l+astru este atat de +un la eea e fae inat inat il intimidea2a pe )osu.
)osu este atat de lo0i si de ver+al inat il intimidea2a pe *l+astru. *m+ii isi reunos nivelul uni de
priepere si pot fi foarte ooperanti sau foarte distru0atori. 5a ale0i sa asti0i prin intimidare nu este
tomai modul reomandat pentru o relatie de sues. Cei doi nu isi dau adeseori seama ate de tare se
intimidea2a unul pe elalalt. Prin urmare, fieare da vina pe elalalt pentru sla+a lor omuniare. :ii
unul nu il intele0e in mod speial pe elalalt. *m+ii raman oareum re2ervati si se simt 8ustifiati in
stilul lor intimidant.
C)ITIC /* *D)#5* */T7)* versus C)ITIC /* *D)#5* */T7)* 5I * /UI
I:5U5I
Cand apare o pro+lema, )osu da de o+iei vina pe altineva, in timp e *l+astru tinde sa se
0aneasa a el este vinovat. )osu este foarte introspetiv, dar rareori in pu+li. *l+astru este eva mai
dispus sa omente2e imperfetiunile sale, dar si pe ale elorlalti. *m+ele personalitati sunt foarte
ritie si auta sa 0aseasa vina. :ii unul nu aepta 0reselile.
*)7-*:T versus 5I-U) D# 5I:#
*m+ii simt a au dreptate. *m+ii se 0ra+es sa1l 8udee pe elalalt. :ii unul nu se 0ra+este sa
isi vada propriile defete in iuda remarilor repetate din partea elorlalti. )osu emana o aro0anta are
,(
su0erea2a a stie totul si are intotdeauna dreptate. *l+astru are o si0uranta de sine si o evlavie morale,
luru are tinde sa indeparte2e un )osu.
*CTI; versus :#-*TI;
*flandu1se in impas din au2a unei ontraditii pentru perioade de timp e4asperante, un )osu
si un *l+astru tind sa vada pro+lemele si nu solutia aestora. )osu se desura mai +ine deat *l+astru
intr1o atmosfera ne0ativa. Cu toate aestea, in misarea lor, adesea revarsa ne0ativitate inutila asupra
elor din 8ur. :ori intuneosi se o+serva adesea in prietenia )osu1*l+astru. :ii unul nu stie sa 8oae
+ine. De o+iei depind de eilalti pentru a soate la suprafata lururile +une pe are viata le ofera. In
iuda aestor lururi, am+ii sunt de asemenea apa+ili sa fie produtivi si ativi, luru are de o+iei ii
salvea2a din impasurile relatiei lor.
:U 5# I:D)*-75T#5T# U57), versus IU@#5T# *D*:C 5I #5T#
D*) 5# I'P/IC* PUT#):IC D#<*'*-IT D# C#I C*)# :U P7T IU@I
=:U P7T '#:TI:# 7 )#/*TI# P)79U:D*>
Un )osu este uimitor de loial intr1o relatie =personala si profesionala>. Pare a fi distant, dar este
de fapt foarte dediat elor pe are ii aepta in viata sa. Unui )osu nu prea ii plae sa arate elorlalti
e simte si adesea pare hiar detasat de lume in 0eneral. De fapt el poate fi el mai +uni prieten. De
asemenea, poate fi foarte devotat familiei lui.
Un *l+astru se an0a8ea2a la fel a un )osu intr1o relatie. Un *l+astru iu+este adan si se dedia
total familiei lui, arierei sau oriarui luru pe are il apreia2a. Un *l+astru este in 0eneral devotat
relatiei, in iuda durerii sau de2ama0irilor pe are le poate suferi. )osu si *l+astru apreia2a relatiile
resonsa+ile si devotate. Indiferent de modalitate, unui *l+astru ii vine 0reu sa inheie o relatie.
CUM SA ALE&I CE E MAI *UN DIN DOUA PERSONALITATI
OPUSE NECOMPLEMENTARE
Rosu are nevoie ca Al"astru sa1 Al"astru are nevoie ca Rosu sa1
il invete e e ompasiunea il invete sa raspunda instit
usure2e omuniarea il invete sa fie inre2ator in sine
soata in evidenta detaliile dua lurul la +un sfarsit
il inura8e2e ii dea o anumita diretie
il inura8e2e in asumarea risurilor ii dea sentimentul de si0uranta
planuiasa atiunea puna planul in apliare
il onfrunte diret il intelea0a
asulte fara a lua personal omentariile il apreie2e
fie de aord u stilul si diretia lui il inluda in planurile sale
sa ai+a inredere in el fie de inredere
POSI*ILE CON$LICTE A DOUA PERSONALITATI
OPUSE NECOMPLEMENTARE
Rosu Al"astru
,,
Putere Intimitate
#0oist *ltruist
;rea sa arate +ine ;rea sa fie +un
/o0i #motiv
Insensi+il 'ilos
Produtiv Creativ
/ipsit de tat 5e invarte in 8urul o2ii
Inapatanat Inapatanat
*ro0ant 5i0ur de sine
Diret si inre2ator in sine Indiret si stan0ai
Rosu si Alb actionea"a de pe o a(a logica%
iar Albastru si >alben de pe una emotionala.
Rela1iile Ro4uAlb repre"int2
Bna din cele mai comode combina1ii
Care se g2sesc printre personalit21i.
RELAHII RO8U/AL*
Foc si gheata
)elaKiile )oMu1*l+ repre2intL un din ele mai o+iMnuite om+inaKii are se 0Lses printre
personalitLKi. #le au Nn omun multe trLsLturi =adiL orientarea puterii, a se servi pe sine Mi a avea
nevoie de respet>. Interesant, hiar Mi diferenKele lor sunt adesea mai mult omplementare deJt de
respin0ere>. De e4emplu, )oMiilor le plae sL onduL, iar *l+ilor le plae sL urme2e. )oMul spune"
E#u, Tar2anB. *l+ul rLspunde" E-ro2av. Jane sunL +ineB. )oMul este nerL+dLtor, iar *l+ul foarte
rL+dLtor, eea e Nnura8ea2L Nn ontinuare relaKia. #i se adaptea2L la limitLrile NnnLsute ale eluilalt Mi
spores puterile naturale ale eluilalt.
C7:5ID#)*[II -#:#)*/#
Personalitate )oMie Personalitate *l+L
'7TI;
Putere Pae
:#;7I
5L ai+L dreptate sL fie lLsat Nn pae
5L fie respetat 5L fie respetat
5L parL prieput sL se simtL +ine Nn sinea lui
*pro+are aeptare
D7)I:[#
*venturL initantL emoKie Nn si0uranKL
Conduere proteKie
5L se mulKumeasL pe sine sL se mulKumeasL pe sine Mi pe alKii
5L NMi asundL nesi0uranKele =puterni> sL NMi reKinL nesi0uranKele
5TI/ D# C7'P7)T*'#:T
,&
5him+are sta+ilitate
Profil superior profil inferior
Comple4itate mare omple4itate redusL
RELAHII1 LE&ITURILE DINTRE CULORI
Personalitate Ro:ie Personalitate Al";
5L ontrole2e nu autL nii ontrol Mi nii
sL fie ontrolat
lipsit de emoKii u sentimente profunde, i se pare foarte difiilL
e4primarea sentimentelor
lo0i lo0i
omuniare diretL omuniare diretL
=u fapte> =u fapte>
dele0Ltor autor
nerL+dLtor rL+dLtor
e4i0entnee4i0ent
Nnordat rela4at
posesiv neposesiv
=daL nu este ameninKat>
NnfruntLtor neNnfruntLtor
puterni ver+al puterni non1ver+al
manipulator manipulator su+til
nu poate iu+i uMor, dar iu+eMte u uMurinKL Mi an0a8ament
u an0a8ament puterni puterni
randament foarte +un produLtor onstant
sfidea2L re0ulile respetL re0ulile
lipsit de tat u tat
dL sfaturi dL sfaturi
Mi aMteaptL sL fie urmate numai Jnd i se er
nu autL sfaturi aeptL sfaturi de +unLvoie
intimidea2L este intimidat
Ni ritiL pe alKii tolerant u alKii
aro0ant se simte imperfet
arunL vina altora se simte foarte vinovat
neiertLtor, dar tree mai departe iartL dar NMi aminteMte
inovator reativ
ne0ativopleMit
o+sesiv1silit devotat numai atuni
Jnd este interesat
&.
Ni este 0reu sL NMi NmpLrtLMeasL sentimentele i se vor+eMte u uMurinKL, NMi relevL u 0reu
sentimentele
sla+ asultLtor asultLtor e4elent
dL vina pe alKii se NnvinuieMte pe sine
insensi+il prea sensi+il
NnfLptuitor leneM
minte a sL salve2e aparenKele minte pentru a evita reperusiunile
re+el su+versiv
RELAHIILE INTERPERSONALE DINTRE RO8II 8I AL*I
=pre2entare Nn detaliu>
PUT#)# versus P*C#
'otivele diferite ale aestor personalitLKi sunt Nn mod efiient ilustrate printr1o senL dintre o
soKie )oMie Mi un soK *l+. #a era supLratL pe el Nntr1o dimineaKL Nn le0LturL u o disuKie pe are o
aveau. #a dorea sL ai+L dreptate Nn el mai rLu mod, iar el nu dorea sL Ni faL pe pla. #a a sLrit +rus
de pe saunul ei de la masa din +uLtLrie unde serveau ereale, a luat astronul ei de Uheaties, Mi a
spart1o de podea. Pentru a pLstra Jt de puKinL liniMte Nn ael moment, soKul a Nneput sL adune
io+urile Mi sL le arune la 0unoi. 7+servJnd L el era mai interesat de pLstrarea almului, deJt sL Ni
reunoasL inteletul ei superior, s1a nLpustit Nnapoi Nn +uLtLrie Mi a vLrsat lapte peste toate erealele
Uheaties de pe podea. *poi i1a erut lui sL pLrLseasL +uLtLria pJnL Jnd laptele Mi erealele
Uheaties se usau pe podea, fLJndu1le u mult mai 0reu de urLKat. #a a rJs isteri Nn timp e
povestea. ECine a fLut urat Nn ele din urmL3B am Nntre+at. E#i +ine, el desi0urB, a rJs ea. PnL mi1l
mai ima0ine2 pe aest +Lr+at de ini2ei Mi ini de ani apleJndu1se deasupra unei mi2erii usate de
ereale Mi lapte, urLKJnd1o pentru a o+Kine liniMtea. *mJndoi au primit eea e au dorit. #a s1a simKit
puterniL, iar el a avut liniMte.
Sa fie respectat
)oMii Mi *l+ii autL respet pe Li diferite. )oMii se aMteaptL sL li se faL pe pla. *l+ii se
aMteaptL sL fie lLsaKi Nn pae. *m+ii se +uurL de intervale de timp Mi stiluri de munL distinte, Mi autL
Nnontinuu metode de a1Mi prote8a preferinKele. Din au2a propriului respet de sine sL2ut, *l+ii sunt
mai vulnera+ili Nn a simKi o lipsL de respet deJt )oMii. *l+ii se desurL u felul Nn are )oMii aratL
respet mai +ine deJt o fa orie alte personalitLKi. #i adesea Ni ia pe )oMii u un praf de sare. Un soK
*l+ mi1a spus, E#u sunt Meful Nn asL. 5oKia mea mi1a dat voie sL spun aest luruB.
*;#:TU)\ #'7[I#
I:CIT*:\ versus P: 5I-U)*:[\
)oMiilor le mer0e +ine Nn aventuri. #i NndrL0es oa2ia de a risa periolul fi2i. 9iia mea )oMie Nn
mod onstant NnearL sL faL faKL unor plim+Lri din e Nn e mai rapide Mi mai NnfrioMLtoare Nn paruri
de distraKii. De la o vJrstL fra0edL, ea a unosut fiorii aventurilor. *l+ii se +uurL Nntotdeauna de
emoKii, dar dores asi0urarea unor sisteme de spri8in MiGsau a unor NndrumLri. PoliKiMtii au tendinKa de a
fi Nn prinipal personalitLKi )oMii Mi *l+e. /or le pries aventura Mi emoKia oferite de oupaKia lor.
&1
C7:DUC#)# versus P)7T#C[I#
;L amintiKi de E#u, Tar2anBV E-ro2av. Jane sunL +ineB3 *m+ilor le sunt foarte omode rolurile
de onduLtor Mi ondus Nntr1o relaKie )oMu1*l+. Pro+lema apare daL unul sau elLlalt doreMte sL
shim+e rolurile. Pn mod tipi, aeasta se NntJmplL mai tJr2iu Nn viaKL, daL se NntJmplL vreodatL. Un
uplu devotat sau o relaKie pLrinte1opil ar putea eventual sL ai+L mari difiultLKi u aeastL shim+are.
7 femeie *l+L l1a lLsat pe soKul ei )oMu sL Ni dea o listL de tre+uri asnie Nn fieare 2i timp de
inispre2ee ani, pJnL Jnd ea a hotLrJt L, eea e era destul era destul, Mi a Nneput sL Ni rupL listele.
Pn iuda shim+Lrii ei, el nu a reuMit sL sape de o+ieiul de a fae liste timp de Mase luni.
7 altL persoanL Mi1a lLsat soKul )oMu sL ia toate hotLrJrile. 7+iMnuia apoi sL se hotLrasL repede
daL Ni plLeau dei2iile pe are le lua el sau nu. DaL el nu se ridia la standardele ei = o asL sufiient
de mare, +ani destui, prieteni u sufiient sues>, ea devenea de2amL0itL de el. PJnL la urmL ea a
putut sL NMi dea seama Jt de nedrept era sL aute proteKia lui finaniarL Mi onduerea soialL Nn timp
e aruna toatL vina Nn direKia lui atuni Jnd el aKiona su+ nivelul standardelor ei.
5CHI'@*)# versus 5T*@I/IT*T#
*dolesenKii roMii Nmi spun Nn mod onstant L ar prefera sL moarL deJt sL trLiasL Nn stilul de
viaKL plitisitor al pLrinKilor lor. )oMii sunt mai dispuMi sL riMte deJt sunt *l+ii. *l+ii vor risa, dar
tre+uie mai NntJi sL ai+L am+ele piioare +ine Nnfipte Nn pLmJnt. 5unt mai puKin si0uri de ei NnMiMi Mi Nn
mod tipi preferL stLrile de onfort ale lourilor si0ure, familiare din 8urul lor. *l+ii nu au nevoie de
aKiune onstantL, a )oMii. #i oferL un ameste onforta+il unul pentru elLlalt.
P)79I/ superior versus P)79I/ inferior
)oMul" *m tre+uri de fLut, louri Nn are sL mL du Mi oameni de vL2ut.
*l+ul" Ce tre+uri, de e atJt de multe louri, Mi tre+uie sL ne NntJlnim u toKi aei oameni3
*l+ii sunt e4elenKi NnsoKitori de LlLtorie deoaree sunt perfet mulKumiKi sL NnsoKeasL la un
drum. 5e distrea2L uMor. /or nu le plae sL fie Nn prim1plan Nn felul Nn are le plae prietenilor lor )oMii.
)oMii sunt mai atraMi sL vadL totul Mi sL unoasL totul Nnainte de a fi prea +LtrJni.
5\ C7:T)7/#<# versus :U C*UT\ :ICI
C7:T)7/ TI :ICI 5\ 9I#
C7:T)7/*T
Un e4emplu lasi al aestei diferenKe se poate 0Lsi pe sena politiL a lumii. De o parte era
-ermania, repre2entJnd )oMul. #i sunt o naKiune puterniL, u o istorie de invadare a altor KLri Mi de
ontrol a politiilor de 0uvernare Nn lume. Pn imediata apropiere a aestei puternie naKiuni )oMii se aflL
#lveKia, la fel de puterniL Mi totuMi o naKiune total diferitL, are repre2intL *l+ii. #lveKienii nu autL
nii sL ontrole2e alte naKii, nii sL fie ontrolaKi de Ltre aestea. #i reea2L multe difiultLKi oriLrei
naKiuni are NnearL sL Ni ontrole2e. #i sunt o KarL are iu+eMte paea, u un puterni simK al mJndriei.
-ermania refletL personalitatea )oMie, promovJndu1Mi filo2ofiile Nn Nntrea0a lume, u Nnrederea
evidentL L ei au dreptate Mi eea e red ei ar tre+ui sL fie adoptat de toKi. #lveKia repre2intL *l+ii are
niiodatL nu Nnep rL2+oiul, dar ei Nntotdeauna numLrL +anii Nn liniMte Jnd s1a sfJrMit. *Ma mer0
lururile Mi u relaKiile dintre indivi2i.
Lo'ic
*tJt )oMii Jt Mi *l+ii au apaitatea de a fi foarte lo0ii. *m+ii pot fi foarte MireKi. )oMii sunt
adesea NnhistaKi Nn aest mod de 0Jndire, Nn timp de *l+ii sunt apa+ili de a aKiona u mult sues la
fieare nivel emoKional sau lo0i. Capaitatea lor naturalL de a se desura +ine u lo0ia NnseamnL L
relaKiile )oMii1*l+i se pot +uura de disuKii ordiale pe un numLr mare de su+iete. Puterni le0atL de
&%
aest luru este a+ilitatea )oMiilor de a omunia diret folosind fapte, Nn timp e *l+ii pot fae aest
luru folosind fapte Mi sentimente. #i de asemenea fa o perehe +unL, deoaree )oMii stimulea2L
onversaKiile, iar *l+ii larifiL Mi Nnura8ea2L un ton al sentimentelor Nn onversaKii.
D#/#-\T7) versus *UT7)
)oMii se simt foarte onforta+il Nn rolul de a dele0a. #i dau ordine +ine. Permit altora sL NMi faL
tre+urile odatL e i1au dele0at. Pnura8ea2L individualitatea. *l+ii apreia2L aeastL li+ertate. *l+ii
reali2ea2L numeroase lururi pe are alKii nu le vor Mti niiodatL. #i nu NMi difu2ea2L ativitLKile Nn
modul Nn are o fa adesea )oMii. #i pur Mi simplu NMi Nndeplines sarinile de luru Mi NMi vLd de trea+L,
urmLrind interese personale Nntr1un mod onforta+il, o+iMnuit. :ii nu pare sL Ni deran8e2e stilul
elorlalKi. /e respetL diferenKele Mi apreia2L L nii nu este reeptiv la shim+are pentru alKii, dei de
e sL iroseasL timp sau ener0ie NnerJnd3
:#)\@D\T7) versus )\@D\T7)
*l+ii e4pliL Nn liniMte firea unui )oMu. #ste a Mi um aeasta nu este o mare pro+lemL pentru
ei. #i par sL faL aest luru u uMurinKL, aMa um un turist la YelloSstone se aMteaptL sL vadL 7ld
9aithful erupJnd onform unui pro0ram. Pn timp e nu sunt mulKumiKi u aeasta, *l+ii par sL fie mai
puKin preoupaKi de nerL+darea *l+ilor deJt sunt alte personalitLKi. *l+ii red L totul va reveni
aeluia are aMteaptL.
)oMii re2olva trea+a. *l+ii NMi asumL disret rolul de prieten Mi spri8initor. Uneori, )oMii sunt pe
nedrept ritiaKi din au2a firii lor nerL+dLtoare. 7 femeie *l+astrL mi1a spus Jt de nedrept NMi
8udease pLrinKii, dar nu a putut tree peste preferinKa ei pentru tatLl ei =*l+> faKL de mama ei =)oMie>.
ETata era atJt de puKin pre0Ltit pentru viaKLB spunea ea. E#l nu a putut sL KinL o slu8+L, Mi Jnd, Nn
sfJrMit, a o+Kinut una, nu vroia sL plee Nn onediu de teamL L o va pierde Jnd se va Nntoare. Pntr1o
varL, mama mea pur Mi simplu ne1a urat pe toKi Nn maMinL Mi ne1a dus la Yosemite pentru o vaanKL de
douL sLptLmJni. Pn iuda preoupLrii ei evidente pentru +unLstarea noastrL, am urJt1o atuni, Mi nii
astL2i nu mL +uur de ompania ei. 5e pare L la ea nu era vor+a nii de spirit nii de suflet. Totul era
Nndeplinire Mi o+li0aKie I Mi NnL o Nndeplinire u 2el. Cumva, tatLl meu m1a NnvLKat sL vise2, sL iu+es Mi
sL simt. CJnd a murit, am pierdut un prieten foarte rL+dLtor Mi NnKele0Ltor. '1am simKit a+andonatL,
deMi eram lLsatL Nn Nn0ri8irea foarte apa+ilL a mamei mele. E
#HI-#:T versus :##HI-#:T
Citatul meu favorit privind perepKia )oMilor asupra a+ilitLKii *l+ilor de a se afirma a venit din
partea unui puterni avoat )oMu are era frustrat de soKia lui pasivL *l+L are Nnera sL se afirme Nn
Lsniia lor. Pntr1o 2i era deose+it de supLrat Mi a omentat" E* trLi u ea este a Mi um aM trLi u o
persoanL are a itit o arte despre auto1afirmare u 8umLtate din pa0ini de8a smulseB. IniKial, )oMii
onsiderL difiil sL rivali2e2e u *l+ii, Jnd aeMtia devin mai e4i0enKi Nntr1o relaKie. Cu toate aestea,
ei NnvaKL repede sL apreie2e interaKionarea resutL, iar relaKia se Nm+unLtLKeMte adesea odatL u
aeastL shim+are.
)oMii sunt ei mai e4i0enKi din punt de ver+al dintre personalitLKi. *l+ii sunt el mai puKin
e4i0enKi din punt de vedere ver+al. PLrinKii )oMii aMteaptL mult de la opiii lor. Patronii )oMii aMteaptL
mult de la an0a8aKii lor. Copiii Mi an0a8aKii *l+i sunt adesea el mai +ine dotaKi pentru a fae faKL
erinKelor mari ale )oMiilor. *l+ii pur Mi simplu tind sL aepte relaKia aMa um este Mi nu er mult de la
altL persoanL.
#ste Nn mod deose+it frustrant pentru )oMii faptul L *l+ii adesea nu NMi sta+iles o+ietive Nntr1
o relaKie. )oMii sunt atJt de orientaKi spre un sop, NnJt se aMteaptL a oriine altineva sL fie la fel.
*l+ilor le este adesea omod sL pluteasL prin viaKL, Nn timp e )oMii dores planuri de aKiune
&3
predeterminate. *l+ii nu vLd nevoia de a1Mi sta+ili o+ietive, Mi rareori le urmea2L u atJta tenaitate a
)oMii. *est luru poate fi enervant pentru am+ele personalitLKi.
PUT#):IC ;#)@*/ versus PUT#):IC :7:1;#)@*/
#ste foarte amu2ant sL priveMti personalitLKile )oMii Mi *l+e Nntr1un duel puterni. )oMii NMi
ver+ali2ea2L po2iKia, Nn timp e *l+ii se e4primL non1ver+al. PJnL la urmL, este o hestiune nesi0urL Nn
le0LturL u ine este de fapt mai puterni. #ste adesea difiil de sta+ilit Nnvin0Ltorul. 9oarte
interesante, totuMi, sunt stilurile lor de pre2entare. ;L amintiKi de vJnLtor Mi de vJnat3 Cine iese
Nnvin0Ltor u adevLrat3 CJt timp vJnLtoarea este NnL Nn desfLMurare, este 0reu de spus.
7 mamL *l+L iu+itoare a asistat um fiul ei )oMu aro0ant a pLrLsit Moala, a e4perimentat sena
dro0urilor Mi a fu0it de aasL. #a Mi1a afirmat po2iKia u disreKie u privire la ale0erile lui. #l a
ontinuat sL se Nnfurie pe viaKL Mi pe toKi aeia u erau intim le0aKi de el. Pn ele din urmL, el a dorit sL
renunKe la sena dro0urilor Mi sL NMi re0LseasL loul la MoalL Mi aasL. /1am Nntre+at e l1a fLut sL se
rL20JndeasL. #l a spus, ETe1ai simKit vreodatL a Mi um ai fi aler0at Nntr1un maraton Mi aolo era
ineva hiar lJn0L tine, NntreJndu1se u tine, dar dJndu1Ki suport moral onstant Mi oprindu1se mereu
pentru a1Ki da apL de pe mar0ine3 Indiferent e fLeam, nu o puteam fae sL se rL20JndeasL. *tJta m1
a istovit, pJnL Jnd am hotLrJt Nn final L ea Mtia mai +ine sL aler0e Nn ursa vieKii deJt mineB.
:U C*UT\ 59*TU)I versus *CC#PT\ 59*TU)I D#
@U:\;7I#
)oMii Mi *l+ii diferL Nn felul Nn are a+ordea2L sfaturile. )oMii adesea nu autL sfaturi. *l+ii nu autL
sfaturi Nn aeeaMi mLsurL Nn are aeptL sfaturi. Din au2a modului lor disret, *l+ii par sL ai+L nevoie
de sfaturi Mi proteKie. Pn 0eneral vor+ind, *l+ii sunt mult mai NnlinaKi sL fie reeptivi la sfaturi deJt
)oMii, Nn speial Jnd li se oferL u ama+ilitate.
PI C)ITIC\ P# */[II versus T7/#)*:T CU */[II
Cei mai mulKi )oMii sunt ritii, Nn timp e NnsoKitorii lor *l+i Nn mod NnnLsut se onsiderL pe
sine foarte toleranKi. 9oarte puKine lururi Ni fa pe *l+i sL ritie, Nn timp e )oMii onsiderL numeroase
omportamente ale altora a fiind inaepta+ile. )oMii adesea NMi e4primL Nn uvinte de2apro+area, eea
e Ni NndepLrtea2L pe eilalKi Mi rearea unei relaKii apropiate devine difiilL, pe Jnd *l+ii Ni invitL pe
alKii sL NmpLrtLMeasL Mi sL spri8ine de +unLvoie diferenKele de opinie.
7 paientL *l+L a fost umilitL Jnd iu+itul ei aproape L a Nneput o +Ltaie u pumnul u un
+Lr+at are a parat prea aproape de maMina lui. * fost 8enatL de e4primarea furiei lui Nn mod pu+li Mi
a simKit L simKul lui riti era total neadevat. #a hiar a ameninKat L va pLrLsi maMina Mi se va due
pe 8os aasL, daL el nu ura imediat Nn maMinL Mi nu plea. #l s1a simKit NndreptLKit, deoaree elLlalt
individ nu avea de e sL parhe2e atJt de aproape, Mi ineva tre+uia sL i1o spunL. =Cine mai +ine deJt
un )oMu, oret3>. #a a simKit L aeasta era doar NnL o onfruntare inutilL are nu ar fi avut lo fLrL
ohiul lui mereu riti.
*)7-*:T versus 5# 5I'T# I'P#)9#CT
7 femeie *l+L s1a simKit atJt de neadevatL Mi imoralL =avea un opil dinafara LsLtoriei>, NnJt
s1a LsLtorit u primul +Lr+at unosut are a iu+it1o Mi are avea un arater puterni. =#a spera a
no+ilul lui arater sL ompense2e lipsa ei de moralitate. #a spera a dra0ostea lui pentru ea sL
sporeasL iu+irea ei pentru ea NnsLMi>. Pn mod e0oist, ea s1a LsLtorit u aest +Lr+at Mi u supunere a
stat u el timp de optspre2ee ani, masJndu1Mi toate sentimentele adevLrate Mi niiodatL neLutJnd Nn
sinea sa pentru a desoperi adevLrata urL pe are o simKea pentru EfiinKa sa fLrL oloanL verte+ralL,
imoralLB. :e1am NntJlnit la terapie dupL e se NndrL0ostise de un alt +Lr+at Mi avea o aventurL, doar
pentru a desoperi L nu mai putea trLi u soKul ei, deoaree nu Nl iu+ea. =:ormal, ea nu Nl iu+ise
niciodat2. 5e folosise de el pentru a se simKi mai +ine Nn le0LturL u ea NnsLMi>. #a nu era delo Eo
&4
persoanL fLrL oloanL verte+ralL, imoralLB. #ra minunatL, o fiinKL apa+ilL, are fLuse niMte ale0eri
0reMite. DeJt sL se vadL pe sine u aurateKe, ea a 0Lsit un soK are se iu+ea pe sine Mi pe ea Mi are va
aoperi de +unLvoie toate imperfeKiunile ei. Cu trei opii mai tJr2iu, ea s1a tre2it Mi a vL2ut Nn sine
persoana minunatL are era u adevLrat, iar aum preKul pentru faptul L iniKial a luat1o pe alea mai
uMoarL a fost un soK distrus, trei opii frustraKi, o familie e4tinsL Mi prieteni trLdaKiV un preK mult mai
mare deJt ar fi fost, daL ea ar fi fost Nn stare sL NMi ridie propria ima0ine Mi sL se aepte pe sine Mi
ale0erile ei 0reMite, mai tJr2iu.
)oMii, adesea se NndepLrtea2L u aro0anKa lor, Nn aeastL lume minunatL a emoKiilor. #i adesea
nu unos adevLrata prietenie, deoaree ei nu pot fi apropiaKi de ineva are este mai +un sau mai rLu
deJt ei. =Intimitatea neesitL e0alitate>. *ro0anKa este o apLrare superfiialL a unei +o0ate omori are
este asunsL Nn inima )oMiilor. 9ie renunKL la aeastL apLrare superfiialL, 8alniL, lLsJndu1se sL
unoasL intimitatea Mi vulnera+ilitatea, fie rLmJn pri2onieri pe viaKL Nn elulele onstruite de ei NnMiMi.
Uneori, mL Nntre+ daL pasivitatea rL+darea Mi aeptarea *l+ilor poate fi ea mai efiientL metodL
pentru a ademeni la suprafaKL, Nn ele din urmL, emoKiile )oMiilor.
*)U:C\ ;I:* */T7)* versus 5# 5I'T# 97*)T#
;I:7;*T
#l era unul din ei mai ama+ili oameni pe are Ni NntJlnisem vreodatL Nntr1o MedinKL de terapie.
*rLta foarte pierdut Mi pLrLsit. * Nneput MedinKa noastrL prin a1mi povesti despre fiia lui preKioasL,
/inda, are NMi 2Ln0Lnea pLtuKul NnepJnd de la vJrsta de un an pentru a plea. #ra )oMie I pretin2Jnd
tot timpul. Peste ani, s1a revoltat Nmpotriva standardelor lor, a Nneput sL ia dro0uri, a pLrLsit Moala,
avea aventuri, Mi pJnL la urmL a fu0it de aasL.
7datL, el Mi fiul lui adolesent =)oMu> au primit un telefon de la a+inetul psiholo0ului /indei,
spunJndu1le sL o NndepLrte2e u forKa din +iroul lui Mi sL o duL la un entru de tratament din pe oastL.
#i au fost de aord. #a era furioasL Mi Nn furia ei l1a suipat pe tatLl ei =*l+> pe faKL, Nn timp e aesta o
reKinea pe +anheta din spate. #l nu a fLut nimi pentru a se rL2+una. #a s1a Nntors spre fratele ei
=)oMu> Nn partea ealaltL pentru a1i fae Mi lui aelaMi luru. #l a spus u alm, aproape sperJnd sL fie
sfidat, EDoar NnearL, iu+ito, Mi niiodatL nu vei mai fi Nn stare sL suipiB. #a era furioasL, aMa L s1a
Nntors din nou spre tatLl ei Mi l1a suipat din nou.
/1am Nntre+at de e Ni permisese sL se omporte um s1a omportat. 'i1a spus L s1a simKit atJt
de vinovat, NnJt nu a putut s1o NnvinovLKeasL pentru suipat. /1am Nntre+at e fLuse NnJt sL se simtL
atJt de vinovat, Mi nu a putut sL spunL nimi. TotuMi se simKea vinovat. #a a folosit aest luru asupra
lui Nntrea0a ei viaKL. #a Mtia L fratele ei )oMu nu ar aepta, astfel NnJt s1a purtat astfel faKL de tatLl ei
*l+ stLpJnit de vinL.
/a un moment dat ea NmpLrKise +aia u fratele ei. #a a fumat, iar el i1a spus sL nu mai faL asta
Nn +aie. #a l1a i0norat Mi a fLut aest luru orium. Pntr1o 2i, el a luat srumiera ei din +aie Mi a presLrat
srumul pe earMaful ei Mi a refLut patul. #a nu a mai fumat niiodatL Nn +aia lor. TatLl pLrea mulKumit
L fiul lui putea sL se opunL fiiei lui atJt de efiient, dar nu era Nn stare sau nu dorea sL o provoae Nn
aelaMi mod. *vJnd undL verde din partea tatLlui ei, /inda ea foarte imaturL a ontinuat sL Nl
NnvinovLKeasL pe el pentru viaKa ei de2ordonatL.
7@5#5I;15I/IT versus D#;7T*T :U'*I *TU:CI
C]:D #5T# I:T#)#5*T
)oMii de o+iei devin pasionaKi de orie are le0LturL u ei. #i seamLnL u un adolesent Lruia
Ni plae orie modL nouL are apare. 9ie L este mJnare, sport, reli0ie, sau orie alteva, )oMii sunt
unosuKi L iau po2iKii e4treme. #ste 0reu sL Ni Nmpiedii. #i pot mJna prea mult u aeeaMi vi0oare
u are se tre2es la $".. *.'. sL loveasL o min0iuKL al+L Nn 0Luri pe iar+a verde. Indiferent are este
o+sesia, ei sunt siliKi Nn le0Ltura u aeasta. *l+ii sunt Nn stare sL se devote2e la fel de profund, dar simt
foarte puKinL o+li0aKie sL o urme2e. TotuMi, ei sunt la fel de tenae Jnd simt devotamentul. 9osta
vedetL de tenis, @8orn @or0, are pare sL fie o personalitate *l+L, a domnit a re0e al tenisului pJnL
&!
Jnd Mi1a pierdut interesul. #l nii mLar nu a Nnerat sL NMi reapete dorinKa. Pur Mi simplu a
a+andonat. )oMii sunt mult mai NnlinaKi sL se reafirme Mi forKea2L dorinKa pentru a o adapta la o+sesie.
5/*@ *5CU/T\T7) versus *5CU/T\T7) #HC#/#:T
)oMii Nn 0eneral preferL de2+aterile unei onversaKii o+iMnuite. *l+ilor le este foarte plLut doar
sL audL e au de spus alKii. )oMii sunt atJt de si0uri L Mtiu totul, NnJt adesea nu onsiderL neesar sL
aordL Nntrea0a atenKie detaliilor din onversaKie. #i sunt mai preoupaKi sL dea sfaturi Mi sL o+KinL
re2ultate. 5entimentele sunt mai puKin importante deJt faptele. Un tatL =)oMu> era mai interesat de
pro+lemele de viitor pe are fiia sa =*l+L> supraponderalL le va avea EJnd se va sta+ili la un soKB
deJt de sentimentele de respet de sine sL2ut pe are le au2a situaKia ei u 0reutatea.
7amenii adesea Ni autL pe *l+i pentru rL+darea lor Mi pentru modul +lJnd pe are Nl foloses
pentru a disuta diferenKele de opinie. #i sunt dispuMi sL aorde timpul are este neesar pentru a
NnKele0e pe deplin o altL persoanL. *l+ii sunt u adevLrat interesaKi de sentimentele Mi situaKiile de viaKL
ale altora. /or le plae sL fie inluMi Nn viaKa altora, Mi u 0enero2itate aordL timpul neesar pentru a
Nnura8a relaKii alde, +a2ate pe omuniare.
Niciodat2 )nu face altora ceea ce ai vrea ca ei s2 51i fac2 1ie
dac2 nu au aceea4i culoare de personalitate ca 4i tine.
6ntotdeauna )f2 altora ceea ce ei ar vrea ca tu s2 le faci lor.
0orbe4te limba lor.
O*HINAND CE ESTE MAI *UN DIN CONTRARIILE COMPLEMENTARE
Ro:ii au nevoie de Al"i1 Al"ii au nevoie de Ro:ii1
5L Ni alme2e Nn ri2e 5L Ni motive2e
5L Ni asulte 5L Ni inspire Mi sL Ni Nnura8e2e
5L Ni faL sL renunKe la idei 5L Ni onduL
5L se simtL Nn si0uranKL 5L NmpartL risurile
5L Nnura8e2e ompromisul 5L Ni or0ani2e2e
5L dele0e responsa+ilitatea 5L sta+ileasL limite sLnLtoase
5L Ni ehili+re2e u sop 5L le asi0ure vi2iunea
5L le reaminteasL de alitate ontra antitate 5L Ni menKinL orientaKi spre o sarinL de luru
5L omunie lo0i 5L sta+ileasL sopuri Mi o+ietive
CON$LICTE POSI*ILE ALE CONTRARIILOR COMPLEMENTARE
Ro:ii Al"ii
Prea e4i0enKi Prea Nn0Lduitori
*ro0anKi 5e Nndoies de sine
*utoritari Pasivi
Cu opinii prea puternie nedevotaKi
Pntotdeauna au dreptate UMor de pLrLsit
PnLpLKJnaKi ver+al PnLpLKJnaKi Nn mod tLut
*desea promovea2L onflitul Promovea2L paea u orie preK
Pntotdeauna spun Pntotdeauna Nntrea+L
/ipsiKi de tat Mi nepolitioMi TJn8es dupL ama+ilitati
DependenKi de munL /eneMi
RELAHII RO8U/&AL*EN
&$
Foc prietenos
*eastL om+inaKie de personalitLKi este una vi+rantL. )oMii Mi -al+enii se +uurL de tahinLri
ver+ale Mi se +uurL de li+ertate faKL de foarte mult din +a0a8ul emoKional Mi de simKLmintele puternie
unosute de alte personalitLKi. #i sunt aventuroMi Mi ener0ii Mi adesea Ni uimes Mi Ni amu2L pe prieteni
u pofta lor de viaKL Mi u multele reali2Lri. #i adesea se luptL u e0oentrismul -al+enilor Mi u
e0oismul )oMiilor. /urul omun evident este preferinKa lor de a avea 0ri8L de numLrul unu I ei NnMiMi.
*m+ii sunt pasionaKi de shim+are Mi nu prea au nevoie sL se preoupe de sta+ilitate. *eastL
om+inaKie )oMu1-al+en este el mai 0reu de susKinut Nntre upluri devotate, LsLtorite. 9ieare tre+uie
sL lure2e pentru a menKine o vi2iune sLnLtoasL asupra eluilalt. #i tre+uie sL modele2e 2+urdLlniia
-al+enului Mi produtivitatea )oMului. *eastL om+inaKie de personalitLKi Nmi aminteMte de o e4ursie
pe rJu I lipsitL de 0ri8i, totuMi produtivL, plinL de aventurL, emoKie Mi pasiune. Cu toate aestea, lipsa
de devotament a -al+enilor Mi firea pretenKioasL a )oMilor se pot dovedi difiil de om+inat, daL )oMii
nu aratL mai multL 0enero2itate Mi -al+enii nu NMi de2voltL o fire responsa+ilL. Pe o notL po2itivL, ei
par sL se preKuiasL pe sine Mi sL simtL un devotament pentru e4perienKe Mi provoLri noi Nn viaKL.
F2r2 5ndoial2% acest amestec
este cel mai dificil pentru a r2m3ne c2s2tori1i.
C3nd este s2n2tos% acest amestec nu sufer2 de baga/ emo1ional
4i cunoa4te via1a la ma(imum.
C7:5ID#)*[II -#:#)*/#
Personalitate )oMie Personalitate -al+enL
'7TI;
Putere DistraKie
:#;7I
5L ai+L dreptate le0Lturi superfiiale
5L fie respetat sL fie lLudat
5L parL +un altora sL parL +un altora
=aademi> =soial>
reunoaMtere inteletualL aeptare soialL
D7)I:[#
*pro+are din partea a JKiva seletaKi apro+are de Ltre mase
*venturL initantL aventurL veselL
Conduere li+ertate
5L se mulKumeasL pe sine sL fie remarat
5L NMi asundL nesi0uranKele =puterni> sL NMi reKinL nesi0uranKele =sla+>
5TI/ D# C7'P7)T*'#:T
Pi plae shim+area pretinde shim+area
Profil superior profil superior
Comple4itate mare omple4itate redusL
Controlea2L tJn8eMte dupL li+ertate
/o0i emotiv
Comuniare diretL omuniare diretL
&(
=u fapte> =u fapte Mi sentimente>
Dele0Ltor dele0LtorGautor
:erL+dLtor u fire +lJndL
#4i0ent antipati
RELAHII1 LE&ITURILE DINTRE CULORI
Personalitate Ro:ie Personalitate &al"en;
2elos nepLsLtor
posesiv neposesiv
NnfruntLtor evitL onfruntarea
puterni ver+al puterni ver+al
manipulator autL sL sape
nu poate iu+i uMor, dar u an0a8ament puterni iu+eMte u uMurinKL dar an0a8amentul este sla+
produtivitate foarte +unL produtivitate risipitL
sfidea2L re0ulile sfidea2L re0ulile
lipsit de tat lipsit de tat =foloseMte umorul>
dL sfaturi dL sfaturi,
Mi aMteaptL sL fie urmate dar nu Ni pasL daL sunt urmate
nu autL sfaturi primeMte u +uurie sfaturi +une
de la alKii
intimidea2L Nm+ie
Ni ritiL pe alKii aeptarea altora
aro0ant or0olios
arunL vina altora rareori arunL vina sau o aeptL
neiertLtor, dar tree mai departe iertLtor
inovator inovator
ne0ativpo2itiv
o+sesiv1silit lipsit de disiplinL
Ni este 0reu sL NMi NmpLrtLMeasL sentimentele Ni este uMor sL NMi NmpLrtLMeasL sentimentele
sla+ asultLtor sla+ asultLtor
dL vina pe alKii dL vina pe alKii
orientat spre onflit evitL onflitul
NnfLptuitor leneM
minte a sL salve2e aparenKele minte a sL salve2e aparenKele
Mi sL nu de2amL0easL
se aMteaptL la mult aMteptLri sL2ute
nu apreia2L apreia2L
onsevent inonsevent
hotLrJt rela4at
onentrat risipit
&,
RELAHIILE INTERPERSONALE DINTRE RO8II 8I &AL*ENI
=pre2entare Nn detaliu>
PUT#)# versus DI5T)*C[I#
#a Mtia L el era puterni Jnd s1a LsLtorit u el. #l se +uurase de o arierL de sues Nn
afaeri u petrol. * aoperit1o u adouri Mi i1a fLut inima sL tresare tot timpul u intimitLKi romantie.
#a era a strLluirea soarelui Nn viaKa lui. PlinL de LldurL, ea iradia feriire Mi pasiune. #a repre2enta
tot e el pierduse pentru ariera lui 0reu de ondus. #a simKea L el Ni era mai devotat deJt fusese
vreodatL arierei lui, Mi avea dreptate. TotuMi, ea a uitat doar Jt de devotat fusese el Nntotdeauna Mi NnL
era, lui NnsuMi. Pntr1o 2i, el a invitat1o la o plim+are de plLere Nn )olls1)oye1ul lor deapota+il sL se
+uure de un pini pe pla8L. #a a fost impresionatL de aest 0est 8uLuM. CJnd el a Nneput sL onduL
Nntr1o altL direKie, ea a devenit NntruJtva +Lnuitoare. CurJnd dupL aeea, planul lui e0oist a devenit
mai evident. #i se Nndreptau spre asa mamei sale. *est om )oMu NMi dispreKuia mama, dar se simKea
o+li0at sL o vi2ite2e periodi, Mi fLea aest luru numai NmpreunL u frumoasa lui soKie -al+enL, are
putea purta disuKia. #l NnL avea 0ri8L de el NnsuMi. Posi+ilitLKile amu2ante ale piniului au fost repede
NndepLrtate de motivul mai e0oist de a1Mi satisfae o+li0aKiile lui personalL de a1Mi vi2ita mama.
De2or0ani2area -al+enilor adesea Ni Mianea2L pe )oMii, tot atJt de mult Jt )oMii Ni Mianea2L
pe -al+eni u o+sesia lor pentru putere. *1Mi ondue viaKa este esenKa puterii personale. -al+enii, de
o+iei, nu reuMes sL NnKelea0L importanKa puterii personale Mi a responsa+ilitLKii. )oMii se priep sL
disee pro+lemele Mi sL dea sens vieKilor lor. #i sunt direKi Mi se +uurL de a avea ontrolul asupra a tot
eea e fa. -al+enii Ni Nnfurie pe )oMii u preouparea lor o+iMnuitL pentru pro+leme finaniare,
o+li0aKii soiale Mi protool. #i sunt mai interesaKi de a petree timpul u oameni fasinanKi are rJd,
deJt u oameni are le ontrolea2L viaKa. )oMii se +uurL de ontrol Mi nu onsiderL sL e4iste vreo altL
personalitate mai difiil de ontrolat deJt -al+enii. Preum o pasLre, -al+enii pur Mi simplu NMi iau
2+orul Mi ateri2ea2L Jnd au hef. )oMiilor adesea nu le plae frivolitatea Mi simt L puterea lor a+solut
importantL este ameninKatL de +at8oura o+iMnuitL pe are -al+enii le1o aratL frevent.
5\ 9I# )#5P#CT*T versus 5\ 9I# /\UD*T
)oMii sunt mult mai preoupaKi sL fie respetaKi, Nn timp e -al+enii Nn mod tipi sunt dispuMi sL
renunKe la respet sau la putere Nn favoarea atenKiei. )oMii au Nntotdeauna 0ri8L de ei NnMiMi, Nn timp e
-al+enii sperL L al1ii au 0ri8L de ei. )oMii vor sL produL filmul Mi sL JMti0e +anii, Nn timp e -al+enii
vor sL fie pe eran Mi sL JMti0e apreierea pu+liului.
)oMii adesea nu Mtiu sL faL +ine omplimente. De fapt, ei Nn 0eneral nu sunt Nn lar0ul lor sL
faL sauGMi sL li se faL niMte omplimente. Tre+urile are tre+uie sL fie fLute, ar tre+ui sL se faL fLrL
to+e Mi trJm+iKe, dupL apreierea unui )oMu. -al+enii n1ar putea sL de2apro+e mai mult. #i fa
omplimente u uMurinKL Mi sineritate. /or le plae sL ai+L reunoaMtere. Poate L ea mai mare nevoie
pe are o au -al+enii u privire la relaKiile interpersonale, este aeea de a fi lLudaKi. #i rareori primes
aest luru de la NnsoKitorii lor )oMii. :umeroase erturi de familie inutile NMi au, de fapt, ori0inea de la
pLrinKi )oMii are au ne0li8at sL NMi laude opiii -al+eni. Patronii )oMii ratea2L un stimulent uMor Jnd
ne0li8ea2L sL Ni omplimente2e pe an0a8aKii -al+eni.
)oMii pretind doar respet. Pentru ei, respetul este mai important deJt lauda. )oMii er sL fie
vL2uKi drept e4perKi, onduLtori, ei priepuKi. #i vor Nntoare favorul Nn2eit. )oMii Mi -al+enii au
nevoi foarte diferite. 9ieare tre+uie sL NnveKe mult de la elLlalt daL tre+uie sL apreie2e unul altuia
stilurile diferite.
5\ P*)\ @U: */T7)* versus 5\ P*)\ @U: */T7)*
=*C*D#'IC> =57CI*/>
*tJt )oMii Jt Mi -al+enii vor sL parL +uni. Poate L nimi nu Ni alia2L mai mult deJt aest
motiv de a1Mi asunde imperfeKiunile pentru a pLrea +uni la suprafaKL. )oMii Mi -al+enii se luptL u
intimitatea, deoaree ei preferL sL nu riMte emoKional Nn relaKii. )oMii sunt mai direKi Nn iposta2a lor
&&
defensivL de prote8are a sentimentelor lor. #i nu sunt timi2i sau inoenKi Nn refu2ul de a relaKiona intim
u alKii. -al+enii par inoenKi Mi adesea Ni Nm+ie pe alKii u sineritate impertinentL. Cu toate aestea, Mi
ei se opun unei intimitLKi reale. -al+enii Nmi amintes de Lprioarele din pLdure. #le sunt frumoase de
vL2ut, dar daL te apropii prea mult, dispar repede Nn frun2iMul are le asund Mi le prote8ea2L. -al+enii
Nn mod instintiv onentrea2L onversaKia asupra altora. /or adesea le este 0reu sL vor+easL despre
adevLratele lor sentimente, deoaree le este teamL de ritia altora. 9LrL a avea un ohi antrenat,
oamenii adesea ad diret Nn apanL Mi petre o searL sau hiar o viaKL u -al+eni, disutJnd intimitLKi,
dar nefiind niiodatL de fapt intimi. Poate L elementul are lipseMte Nn ea mai mare mLsurL din
aeastL om+inaKie este profun2imea emoKionalL. :ii unul nu se Nn0ri8eMte de nevoile elorlalKi. *m+ii
se luptL u intimitatea. PmpreunL, pentru )oMii Mi -al+enii momentul el mai 0reu este sL NMi
reunoasL imperfeKiunile. De asemenea, ei tre+uie sL se strLduiasL foarte mult pentru a tree u
vederea imperfeKiunile eluilalt, mai de0ra+L deJt sL Mi le aminteasL la o de2+atere sau tahinare
ulterioarL. #ste mai pro+a+il a -al+enii sL se e4punL, dar nii unul din ei nu risL de +unLvoie la
nivelul de realL intimitate. *m+ii au nevoie de rL+dare Mi Nnredere pentru a se putea eli+era de seretul
lor el mai +ine pL2it I nesi0uranKa lor.
Apro"are
:u este surprin2Ltor L am+ele din ele mai ver+ale personalitLKi autL apro+are, Nn timp e
personalitLKile mai pasive autL aeptare. -al+enii Mi )oMii autL apro+area din motive omplet
diferite. -al+enii autL apro+are pentru a Mti L sunt doriKi soial. #i nu par sL NMi preKuiasL propria lor
opinie, aMa um fa u opinia altora. Pn mod tipi, )oMii sunt impresionaKi de alitLKile soiale ale
-al+enilor. )oMii vor apro+are pentru faptele lor de naturL inteletualL. #i au nevoie sL Mtie L alKii Ni
apro+L din punt de vedere aademi. -al+enilor li se pare uMor sL apro+e apaitatea inteletualL a
)oMilor. Cu eea e se luptL ei este stilul aro0ant pe are )oMii Nl foloses adesea pentru a se pre2enta.
*;#:TU)\ I:CIT*:T\ versus *;#:TU)\
;#5#/\
:ii o altL om+inaKie de personalitLKi nu poate Nnepe sL rivali2e2e u spiritul de aventurL al
unei sLnLtoase ehipe )oMu1-al+en. #i sunt dispuMi sL a+andone2e multe din lu4ul vieKi pentru a
LlLtori Nn lume, pentru a risa periole fi2ie, pentru a unoaMte noi oportunitLKi. #i sunt unosuKi L
se remodelea2L onstant, NntorJndu1se la MoalL, LlLtorind, asistJnd la 8ouri, et. #i sunt 0ro2av de
spontani Mi ativi.
Profilul superior
PersonalitLKile )oMii Mi -al+ene se simt Nn si0uranKL u ei NnMiMi Mi deshiMi la noi provoLri Mi
oportunitLKi. /e plae vi2i+ilitatea. #i nu lurea2L Nn ulisele vieKii, i preferL sL fie Nn prim1plan.
*m+ii se +uurL de oameni Mi adesea se onfruntL unii u alKii pentru a fi Nn lumina rampei. )oMii
reuMes sL NMi pLstre2e profilul superior prin unoMtinKe, munL susKinutL, Mi alitLKi de onduere.
-al+enii reuMes sL Mi1l menKinL pe al lor prin dra0ostea lor NnnLsutL pentru oameni, stilul arismati Mi
ener0ia po2itivL.
C7:T)7/#*<\ versus T]:J#TT# DUP\
/I@#)T*T#
Ima0inaKi1vL o mamL )oMie hotLrJtL aler0Jnd dupL un opil mi fu0ar -al+en are a sLpat
prin uMa deshisL de la intrare. )oMii vor sL ontrole2e destinul elor mai mulKi oameni. -al+enii vor
dreptul de a1Mi hotLrN propriul lor destin. 7ri de Jte ori -al+enii simt L li+ertatea le este pusL la
Nnerare, ei se opun. )oMii adesea se neL8es NnerJnd sL anali2e2e pofta de viaKL a unui -al+en.
*m+ii se +uurL de avanta8ele perepKiilor eluilalt despre um sL NMi trLiasL viaKa. )oMii oferL
1..
responsa+ilitate. -al+enii oferL stJrnirea urio2itLKii. #i NMi vLd Nn mod foarte diferit rolurile Nn relaKii.
Un ameste de sues neesitL o aeptare a perspetivei eluilalt.
:##'7TI; versus #'7TI;
-al+enii pot trLi fLrL le0Ltura profun2imii emoKionale de are au nevoie *l+aMtrii, dar ei sunt
adesea uimiKi I nepre0LtiKi pentru e4presia limitatL pe are o aratL )oMii. Un soK -al+en a Kipat la soKia
lui )oMie, E'i1ar plLea sL te vL mLar o datL L ede2i Mi NKi arLKi adevLratele sentimente. #Mti stoiL.
#ste a Mi um ai soate apL din piatrL. )enunKQ Chiar aMa faQ :ii un om nu poate sL fie atJt de
inumanQB
)oMii hiar aeptL afiMarea emoKionalL a unui -al+en, Mi hiar pasiunea lor pentru emoKii. /a
pensionare, un an0a8at )oMu i1a spus ole0ului sLu -al+en, E#i +ine, tre+uie sL spun aest luru despre
tine. #Mti Nn mod ate0ori unul la un milion. :u am NntJlnit niiodatL pe ineva atJt de vivae Mi
NnLrat emoKional um par tu pentru viaKLB.
Lo'ic
Poate L farmeul salvator din relaKiile )oMu1-al+en din perspetiva unui )oMu este a+ilitatea
elui -al+en de a raKiona. )oMii sunt atJt de apa+ili u puterea lor de raKionare, NnJt ei se +a2ea2L pe
a+ilitatea eleilalte persoane de a1i NntJlni pe terenul lor. -al+enii pot fae aest luru. *m+ele
personalitLKi se priep sL de2+atL pro+leme, fLrL sL reur0L Nn mod neesar la drame emoKionale. #i au
Nn omun deprinderi ver+ale puternie. )oMii Mi -al+enii se +uurL de plLerea de a de2+ate u
NndrL2nealL punte de vedere opuse, Mi sL rLmJnL neatinMi personal. *m+ii sunt mai de0ra+L direKi Nn
omuniare. )elaKia lor este uniL prin a+ilitatea lor reiproL de a raKiona.
D#/#-\T7) versus D#/#-\T7) G *UT7)
:ii o personalitate nu dele0L diret Nn felul Nn are o fa )oMii. #i sunt maeMtri Nn a vedea ima0inea
lar0L Mi de a seleta indivi2i ompetenKi pentru a ontinua u detaliile. -al+enii au Mi ei aeastL a+ilitate
de a transfera altora responsa+ilitLKi. Ti ei se simt Nn lar0ul lor u dele0area, Mi au Nnredere L alKii vor
finali2a muna lor. )oMii au avanta8ul vi2iunii, Nn timp e -al+enii au avanta8ul Nnrederii. -al+enii nu
se luptL u ontrolul aMa um o fa )oMii. #i Ni ademenes pe alKii sL le urme2e onduerii lor.
PJnL la urmL, )oMii sunt ei are, Nn 0eneral, rLmJn devotaKi Mi au sues Nn funKia de
onduere. #i sunt onduLtori hotLrJKi are sunt dispuMi sL se onentre2e asupra sarinilor de luru.
Pn mod tipi, -al+enii preferL sL aKione2e undeva Nn or0ani2aKie sau Nn mod propriu. ConduJndu1i pe
alKii poate pLrea prea soliitant Mi neplLut Nn omparaKie u muna efetivL. De e4emplu, un Profesor
universitar -al+en are a devenit Mef de atedrL a+andonea2L postul +rus dupL numai doi ani,
deoaree Ni lipsea apropierea de studenKi Mi prestaKia la lasL. Pre0Ltirea planurilor de atedrL Mi lupta u
politia universitLKii i1a adus mai mult frustrare deJt reompensL.
#HI-#:T versus *:TIP*TIC
-al+enii sunt adesea sla+i 8udeLtori ai araterului. #i tind sL fie mai preoupaKi de a se distra
deJt de eventualele onseinKe ne0ative de a um+la u prieteni nepotriviKi. Un adolesent -al+en de
Maispre2ee ani Nl imita Mi Nl Miana pe tatLl lui )oMu dominator, atJt de mult NnJt tatLl, Nn ele din urmL
i1a erut fiului sL se shim+e. EDe e nu renunKi la atitudinea asta prosteasL a ta, Mi sL spui prietenilor
tLi L eMti un om de afaeri aum Mi sin0urul luru de are NKi pasL sunt tran2aKiile de afaeri3B a erut
el.
1.1
Cu toatL diplomaKia unui adolesent -al+en, fiul a replia sarasti, EDa, +ine, tatLQ *um sunt
om de afaeri. Iau Nn onsiderare numai tran2aKiile de afaeriB. PntorJndu1se spre mine, a Mi um
eram unul din prietenii lui, a ontinuat, EPe viitor va fi neesar sL Nmi ontate2i seretara pe pro+leme
soiale pentru a planifia orie MedinKe de terapie, a sL nu intrLm Nn onflit u afaerile. *est luru
este neesar a sL nu NmpiediLm orie alte de2amL0iri ale preMedintelui onsiliului, tatLl meuB.
Pn seara urmLtoare, s1a Nm+Ltat Mi a adormit Nn maMina prietenului sLu. Pn dimineaKa e a urmat a
tre+uit sL ale0e trei mile a sL a8un0L la timp sL lure2e a piolo Nn restaurantul tatLlui lui. Cu Jt
devenea tatLl mai pretenKios, u atJt mai antipati devenea fiul. Cu Jt mai antipati devenea fiul, u
atJt mai pretenKios devenea tatLl.
#4istL un final feriit al aestei povestiri. )oMii Mi -al+enii au nevoia omunL de a pLrea +uni
altora. TatLl Mi fiul au putut a8un0e la un ompromis are le permitea am+ilor sL salve2e aparenKele Nn
omunitate Mi Nn faKa prietenilor +Liatului.
<#/75 versus :#P\5\T7)
)oMilor pare sL le pese de orie, Nn timp e -al+enilor pare sL nu le pese de nimi. )oMii sunt
foarte 2eloMi =o+sesiv1silit>, Nn timp de -al+enii sunt nepLsLtori Mi adesea indisiplinaKi. #i repre2intL
stiluri opuse. )oMii Nn mod tenae ataL pro+leme Mi insistL pJnL Jnd au soluKii. -al+enii Nn mod
deli+erat renunKL la pro+leme, onvinMi L orium, ele mai multe lururi nu sunt niiodatL re2olvate u
adevLrat, aMa L de e sL te neL8eMti pentru eva e nu poKi ontrola. *desea -al+enii Ni a8utL pe alKii sL
aepte L )oMii sunt Nntr1adevLr oameni minunaKi are doar se lasL purtaKi de onvin0erile lor Mi uitL
de elementul uman din viaKL. )oMii adesea Ni mo+ili2ea2L pe alKii =inlusiv pe -al+eni> sL aKione2e Mi
sL ree2e un simK al sopului.
Din nou vedem um deprinderile u oamenii ale -al+enilor Mi deprinderile u sarinile de luru
ale )oMiilor, dat fiind respetul reipro, se pot ompleta unele pe altele.
P75#5I; versus :#P75#5I;
)oMii sunt Nn mod tipi posesivi Nn le0LturL u +unurile materiale Mi u relaKiile personale. -al+enii sunt
el mai puKin posesivi dintre personalitLKi. #i iu+es oamenii Mi se simt si0uri L Mi ei vor fi iu+iKi Nn
shim+. )oMii simt L dra0ostea se aratL el mai +ine prin omportament responsa+il Mi promisiuni
respetate. Pn mod tipi, ei sunt nesi0uri de dra0ostea altora pentru ei.
Uneori lipsa dorinKei de posesiune a -al+enilor este oneputL a o defiienKL Nn a Kine la
ineva. *eia pe are ei Ni NntJlnes, are au aeastL perepKie pot avea sentimentele rLnite. -al+enii
tind sL simtL, EDaL iu+eMti pe ineva, lasL1i li+eriV daL ei se Nntor, sunt ai tLiV daL nu, ei nu au fost
niiodatLB. )oMii adesea par sL readL, EDaL iu+eMti pe ineva, lasL1i li+eriV daL nu se Nntor,
urmLreMte1i Mi uide1NB.
?rice culoare se poate combina cu succes cu orice alt2 culoare.
Cotu4i% e(ist2 anumite )lucruri date pe care fiecare le amestec2 cu e(perien1a
;i ar trebuie s2 accepte cu 5ndr2"neal2.
O*HINAND CE ESTE MAI *UN DIN CONTRARIILE COMPLEMENTARE
Ro:ii au nevoie de &al"eni1 &al"enii au nevoie de Ro:ii1
5L Ni NnveKe arisma 5L Ni a8ute sL se onentre2e
5L onverse2e lo0i 5L Ni laude
5L aepte onduerea lor 5L Ni remare
5L onduL +unL dispo2iKie 5L riMte u ei
5L NMi lLr0easL vi2iunea lor de miopi 5L le dea li+ertate
5L soiali2e2e Mi sL fie idolatri2aKi de ei 5L le permitL spontaneitatea
5L NnKelea0L L spiritul lor riti nu Ni 5L NMi pLstre2e atenKia asupra sarinii
1.%
vi2ea2L personal de luru
5L aepte ener0ia lor neKLrmuritL
5L Ni NnveKe spontaneitatea 5L fie po2itivi Mi sL spunL
Mi rJsul EPmi pare rLuB.
CON$LICTE POSI*ILE ALE CONTRARIILOR COMPLEMENTARE
Ro:ii &al"enii
<eloMi nepLsLtori
DependenKi de munL 2+urdalnii
:epolitioMi insensi+ili
*sund sentimentele intime asund sentimentele intime
*u deprinderi pentru ver+ale puternie au deprinderi pentru ver+ale
pentru disuKii puternie pentru disuKii
CautL puterea autL intimitatea
)ealiMti Mi profun2i vor+LreKi superfiiali
;or sL parL +uni vor sL parL +uni
=inteletual> =soial>
'otivaKi le lipseMte onentrarea pe direKie
:e0ativi Mi ritii po2itivi Mi toleranKi.
1.3
Capitolul 11
LE&ATURILE CU AL*ASTRU
$in toate amestecurile de culoare
Aflate in relatie%
Combinatia AlbastruAlbastru se ba"ea"a
Pe emotii adanci si anga/ament de lunga durata..
RELATIA AL*ASTRU/AL*ASTRU
Inchisa si confortabila
Dintre toate ulorile aflate in relatie, om+inatia *l+astru1*l+astru se +a2ea2a pe emotii adani
sian0a8ament de lun0a durata. *l+astru sunt +a2ati pe intimitate, iar doi *l+astru inseamna de doua ori
responsa+ilitate. Un *l+astru sanatos isi ia el mai puterni an0a8ament fata de sotia sa intr1un maria8.
:ii o alta asatorie nu are atat sues a ea intre doi soti *l+astru. Casatoriile *l+astru1*l+astru sunt
de altfel ele mai omune asatorii intre oameni are au aeeasi uloare.
/a serviiu, *l+astru pre2inta tendinte perfetioniste si apreia2a foarte mult dediatia si
an0a8amentul altor *l+astru. *l+astru este de loial elorlalti si are respet pentru autoritate. *l+astru
are inredere in *l+astru. #ste de inredere si onstiinios, arareori vei vedea o lupta de putere intre
*l+astri. 5in0ura e4eptie o fae un *l+astru nesanatos, are este temator, ranit si furiosdatorita
pro+lemelor u are s1a onfruntat la slu8+a. *est *l+astru va fae omentarii amare si respin0atoare ,
dar, tipi pentru *l+astru este a se onentrea2a pe responsa+ilitatile sale si ramane departe de
manevrele politie de la loul de muna.
*easta om+inatie de ulori de o+iei a0reea2a relatiile alde, sensi+ile, +a2ate pe omuniare.
*desea sunt va2uti in rol de model pentru ladirea unor relatii importante intre oameni. Cone4iunea
*l+astru1*l+astru este sinera si presupune an0a8ament. Impartases intr1un mod uni valorile
inte0ritatii si intimitatii.
A i!parti inti!itatea
1.4
*l+astrii se valori2ea2a unul pe elalalt. :ii o alta om+inatie nu pune atat de natural aentul
pe intimitate. Cand doi *l+astru se intalnes sau se asatores fa tot posi+ilul sa desopere ativitati
are sa le plaa amandurora.
*l+astru intele0e a intimitatea nu inseamna doar e se petree in dormitor. /e pla
onversatiile dupa o ina tar2ie, unde isi impartases 0ri8ile. *preia2a foarte mult atin0erea fi2ia si
miile 0esturi romantie de1a lun0ul 2ilei. /e pasa siner atat de reusitele, at si de eseurile elui pe
are1l iu+es. *l+astru intele0e importanta amintirii atat a oa2iilor speiale, at si a elor mondene.
5unt din nastere 0ri8ulii si demonstrea2a a lor le pasa u adevarat.
Impartasirea intimitatii este puntul lor al mai tare. #i simt a relatia lor e speiala si1i aorda
prioritate totala. Com+inatia *l+astru1*l+astru de toate tipurile =soti, opilGparinte, ole0i, prieteni,
et> valori2ea2a el mai mult relatia si atin0e o adanime pe are alte om+inatii nu o intele0 sau nu o
atin0 deat prin multa muna.
Nu se confrunta
7 ehipa de onduera de sues a unei firme tehnie era ompusa din ! mem+ri. Patru dintre
ei erau *l+astru puterni introverti, iar al inilea era un )osu e4travert u o puternia tenta seundara
*l+astru. Proprietarul afaerii, un -al+en, era frustrat de lipsa lor de pasiune si de relatiile de
omuniare interpersonale. 9ieare mem+ru fuses an0a8at a e4pert pe speiali2area sa si nu avea nii
o dorinta de a interationa in ehipa. De fapt, ei il porelisera pe patron Ein0iner soialB de and ei nu
se putusera ralia la valorile onstruirii unei ehipe.
:u le plause sa fie e4pusi sau fortati sa se onfrunte unuii u eilalti, nu voiau sa se intreaa
u alt mem+ru deat daa aela era a+sent. De prisos sa mai spun a nu voiau sa lure2e u patronul,
astfel inat unii veneau tar2iu, iar altii delo la serviiu. :u le plaea po2itivismul patronului si
simteau a el nu are simtul realitatii pentru operatiunile de 2i u 2i, in iuda faptului a formal el
onduea operatiunile. Imaturitatea lor emotionala sa+ota orie interatiune direta intre ei, are putea
reea un onflit.
/a a treia sedinta, presedintele *l+astru al ehipei a admis a a fost ideea sa a patronul sa
intervina, pentru a ehipa refu2a sa lure2e impreuna. Postura defensiva a 0rupului impotriva
patronului s1a diminuat semnifiativ and au reali2at a unul de1al lor eruse asistenta. Creearea unei
siner0ii este difiila and ehipa de luru este predominant *l+astra. Ca si pisiile, isi aro0a un
teritoriu si prefera sa muneasa sin0uri.
Loialitate
*l+astrii sunt loiali unul altuia, sunt loiali le0ii si ordinii, sunt loiali in an0a8amentele luate.
5unt loiali la astptarile soietatii. *easta loialitate fae a relatiile lor sa fie foarte si0ure. Com+inatia
*l+astru1*l+astru este loiala persoanelor din maria8, familie sau ariera1dar nu loial institutiei. De
e4emplu, *l+astru este loial sotiei, mai de0ra+a deat o+li0atiilor soiale sau reli0ioasa are deur0 din
8uraminte sau ertifiatul de asatorie. /ui *l+astru ii pasa de oamenii din soietate. :u aepta sa
urme2e or+este le0ea si ordinea sau asteptarile soietatii. De e4emplu, *l+astru se lupta u soferii +eti
pentru a sufera pentru oamenii are ar avea de suferit de pe urma unor soferi are ondu su+
influenta aloolului. Com+inatia *l+astru1*l+astru tine remara+il a relatia lor sa ai+a o perspetiva
+una si o fae o prioritate a+soluta in viata lor.
An'a+a!ent puternic
7rie an0a8ament si1ar lua *l+astrii, va reusi. 9a o ehipa puternia si vor aorda timp si efort
pentru a indeplini tot eea e valori2ea2a. Parintii *l+astru1*l+astru sunt adesea pereputi a prea
protetori pentru a au pretentia a totul sa fie faut oret, de la letii la distratii. Pe masura e devin
adolesenti, opiii nu ma spun a parintii lor e4a0erea2a u muna, i a1i omoara u munaQ Un opil
-al+en de 14 ani era e4asperat de parintii sai *l+astri pentru a ei se sustineau atat de mult unul pe
elalalt, inat el se simtea inapa+il sa1si sustina au2a inainte a ei sa se uneasa impotriva lui.
1.!
Pietatea si vertialitatea pot de asemenea sa fie e4a0erate daa *l+astru are o a+ordare moralista.
Com+inatia *l+astru1*l+astru tre+uie sa fie foarte atenta sa nu e4a0ere2e, pentru a elelalte
ulori s1ar putea simti ne0li8ate, 8udeate siGsau a+u2ate.
Intr1o nota po2itiva, relatia *l+astru1*l+astru pre2inta un simt speial al an0a8amentului unul fata de
altul. Patri? Henry era omul pe are *meria se putea +a2a oriand. 5otia sa s1a im+olnavit de o +oala
mentala e4at and el era 0ata10ata sa a8un0a presedinte al 5tatelor Unite, iar el a ales s1o in0ri8easa
u toata dra0ostea si devotamentul pana and ea a murit. 7ferirea demnitatii aestei femei1pe are altii
ar fi a+andonat1o u usurinta in aest moment al vietii1 a fost sin0ura alternativa aeptata pentru aest
siner arater *l+astru ar fi putut s1o ia.
Apreciere
Cine apreia2a o pitura mai +ine deat alt pitor3 *l+astru da atat de mult oriui, a numai un
alt *l+astru poate apreia. 5titi vor+a Etre+uie sa fii ineva a sa unosti pe inevaB. *sa se intampla si
u *l+astru. *preia2a alitatea in muna altui *l+astru, o+serva detaliile si isi dau seama at timp a
luat re2olvarea diferitelor proiete. Cunos sarifiiile pe are alt *l+astru le1a faut pentru a un
proiet sa fie inheiat. #i apreia2a eea e doar putini a+ia identifia sau reunos.
Perfectionis!
Com+inatia *l+astru1*l+astru fae totul Ein numele datorieiB. #i red a o muna fauta este o
muna fauta +ine. Cum raspund alte ulori unei om+inatii de *l+astru3 Ii ate0orises adesea drept
perfetionisti si iritanti and lurea2a impreuna la un proiet. 7rium, *l+astru onsidera 0ri8a pentru
detaliu a altui *l+astru a fiind invioratoare si apreia2a an0a8amentul lui a fiind de alitate. De o+iei
valori2ea2a opinia si e4perti2a. Com+inatia *l+astru1*l+astru poate fi intalnita distrandu1se prin
remodelarea asei sau faand ursuri impreuna. *dora sa invete si sa1si im+unatateasa a+ilitatile.
$in toate combinatiile de culori
acest amestec este cel mai natural.
?ricum% cand un Albastru cade%
celalalt Albastru se in/ung!ie si el
ca sa poata sangera impreuna.
Co!unicare plina de 'ri+a
*l+astrii inhid televi2orul si vor+es. *dora sa onverse2e unul u elalalt, si se raordea2a
emotional atuni and omunia. *l+astrii aorda timp pentru a se asulta u adevarat unul pe elalalt.
*u o empatie e4traordinara unul pentru elalalt si se arata in0ri8orati pentru tra0edia eluilalt la fel de
mult um se +uura pentru sues. 5unt sensi+ili la starile eluilalt si pot vor+i pana dimineata daa
este neesar sa intelea0a perspetiva eluilalt.
Pasiune
*l+astrii traies pentru pasiune. ;or sa simta viata mai de0ra+a deat a+ia sa e4iste. *l+astrii
au nevoie sa fie impliati in ativitati are ontea2a pentru ineva sau eva. In mod tipi ei onsidera
familia si prietenii a fiind ei mai importanti. 5pre deose+ire de altii are se delara familisti si apoi
isi traies intrea0a viata la +irou sau u prietenii, *l+astrii isi petre timpul aolo unde spun a sunt
prioritatile lor.
7+li0atia este semnifianta, dar mai putin vitala deat sentimentele pentru *l+astrii. /itera le0ii este
mai putin atrativa deat spiritul le0ii. Com+inatia *l+astru1*l+astru ofera fiearuia motivul pentru a
fi pasionat, le pasa u adevarat si impartases intimitatea. -ases un sens personal doar in a fi
impreuna. Pasiunea lor poate fi un ho++y, familia, ariera, prietenia sau reli0ia. Com+inatia *l+astru1
1.$
*l+astru inura8ea2a pasiunea intre ei prin nutrirea unei adevarate 0ri8i pentru partener de1a lun0ul
intre0ii vieti.
O"edienta
*l+astrii sunt ei mai o+edienti dintre personalitati. )elatia *l+astru1*l+astru nu se lupta asa
um fa multi altii u sfidarea sau u nemultumirea fata de autoritate. In 0eneral aepta le0ea si
ordinea a fiind importanta si urmea2a re0ulile fara mare difiultate. *mandoi au opinii puternie fata
de o+li0atiile morale si1si apreia2a unul altuia onvin0erile si an0a8amentele fata de standardele
inalte.
Incredere
*l+astrii sunt din fire suspiiosi si fara inredere in relatii, dar nu in om+inatia *l+astru1
*l+astru. Pro+a+il a motivul pentru are se inred unul in altul atat de usor nii unul nu da oa2ie de
suspiiune eluilalt. Isi impartases unul altuia sentimentele si1si omunia sopurile, planurile si
ativitatile 2ilnie. De aeea, *l+astrii se inred unul in elalalt si se simt si0uri in relatie.
Depresii
*l+astrii nu1si sunt unul altuia de folos atuni and unul este depresiv sever. :u au apaitatea
sau atitudinea de a ere shim+area sau de a1l inveseli pe elalalt. *desea asteapta sa se termine
depresia eluilalt, pentru a este ontraprodutiva. 7data, un )osu a spus E*l+astrii sunt doar o
pierdere de timpB. 5e referea la ra+darea u suferinta de lun0a durata a unui *l+astru.
Ri'iditate pioasa
*l+astrii pot fi foarte ri0i2i. *easta in0radeste a+ilitatea lor de a fi reeptivi la alti oameni are
vad altfel viata sau se omporta potrivit altor standarde. *l+astrii pot ramane atat de departe si de
i2olati intr1o relatie, inat pot fi toatl a+senti hiar and sunt inon8urati de multi oameni. *easta
ri0iditate limitea2a intinitatea u eilalti din afara relatiei *l+astru1*l+astru.
Intensitate
*l+astrii sunt preisi si determinati in viata lor. *+ordea2a fieare aspet al vietii u atata
intensitate, a adesea aesta se transforma in distres. 5imt ata de mult unul pentru elalalt, inat nu1si
sunt de mare a8utor in a1si oferi momente de 8oaa sau rela4are. :iiunul nu se 8oaa sau se rela4ea2a
u usurinta. 9revent devine neesar sa priveasa in afara relatiei pentru o perspetiva sanatoasa si
oreta.
Calitate
*l+astrii sunt din fire foarte preoupati de alitate in viata lor. 'entin standarde inalte si
asteapta si de la eilalti aelasi luru. )elatia *l+astru1*l+astru are un nivel alitativ pe are elelalte
om+inatii nu1l intele0. *l+astrii sunt in 0eneral dornii sa plateasa pretul inte0ritatii personale. *u
le0aturi puternie de inredere, sineritate si intimitate. Isi aorda atentie unul altuia si o+serva nevoile
si 0ri8ile eluilalt. Imi amintes de fiia mea *l+astru si de unhiul sau *l+astru @ill are au petreut o
2i in Disneyland impreuna. 5ar+atoream 2iua unhiului @ill si, dupa o 2i intrea0a de distratie, stateam
la o pi22a. Din proprie initiativa, fiia mea a faut o feliitare de 2iua lui, ompletata u a+ti+ilduri
umparate in seret de la Disneyland. #a a o+servat e1i plae, iar el a apreiat preouparea ei. *stfel,
1.(
ei au faut un shim+ de alitate. *easta onstienti2are, om+inata u inte0ritatea personala, ofera
om+inatiei *l+astru1*l+astru posi+ilitatea de e avea o relatie de alitate.
RELATIA AL*ASTRU/AL*
Persuasiune blanda
#4ista o vor+a are spune a opusele se atra0. #ste adevarata pentru ea mai mare parte a
relatiilor =e4. )osu u *l+ si *l+astru u -al+en>, dar e4eptia ma8ora a estei re0uli o onstituie
relatia *l+astru1*l+. Pro+a+il a motivul pentru aeasta om+inatie este sensi+ilitatea reiproa si
ompasiunea pe are o impartases.
5i *l+astru, si )osu sunt inlinati sa fie preoupati de sentimente, si aeasta nu1i apropie unii de
eilalti. Interesant, e4perienta mea arata a femeile *l+astru pot deveni plitisite de un sot *l+, in timp
e +ar+atii *l+astru raman apreiativi la adresa sotiilor lor *l+.
)eprosul ma8or al elor *l+astru este a ei *l+ sunt lipsiti de initiativa, sunt intepeniti in
sheme si nu se an0a8ea2a in nimi. 7amenii *l+ reprosea2a elor *l+astru a este prea dominator,
emotional si neiertator. *l+astru apreia2a la *l+ natura paifista, +unatatea, dorinta lor de a asulta,
toleranta si ra+darea. *l+ apreia2a la *l+astru sineritatea, talentul de onduator, tatul si loialitatea.
)elatia *l+astru1*l+ este o om+inatie intri0anta e1si doreste sa treaa neo+servata prin viata.
Un *l+astru sanatos este, in 0eneral, santeia din aeasta relatie, in timp e un *l+ u arater ofera un
puterni suport.
Albul poate fi abu"iv in relatie%
datorita naturii sale pasivagresiva.
'ulte sotii de Alb miau spus
)As divorta% dar nu am vanatai evidente.
? sal ignor pur si simplu si o sa ma plictisesc de moarte.
P)I;I)# D# *:5*'@/U
Personalitatea *l+astru Personalitatea *l+
'7TI;#
Intimitate Pae
:#;7I
5a fie inteles
5a fie apreiat
5a fie +un pentru el =moral>
*eptare din partea elorlalti
5a fie respetati
Putere si ontrol pentru sine
5a se simta +ine u el
5a fie aeptati de eilalti
D7)I:T#
5euritate
*utonomie
5a ii multumeasa pe eilalti
5a ofere seuritate =in mod deshis>
*0itatie in limitele seuritatii
Protetie
5a se multumeasa pe sine si pe eilalti
5a1si asunda nesi0uranta
5TI/ D# C7'P7)T*'#:T
Comple4itate mare 9ae =prefera autonomia>
1.,
Controlea2a
Cere
9oarte manipulator
5ta+ilitate
#motional
Irational =e4petatii nerealiste>
Prea sensi+il =ver+al>
Care reali2ea2a
Intens
:era+dator
Criti u sine si u eilalti
5e invinuieste pe sine si pe eilalti
:eiertator si nemultumit
Comple4itate mia
9ae =prefera diretivele>
)efu2a sa fie ontrolat
:u ere
'anipulator su+til
5ta+ilitate
/o0i
)ational
Prea sensi+il =nonver+al>
#hili+rat
)ela4at
)a+dator
Tolerant u eilalti
5e invinovateste pe sine
Uita dar nu iarta
:e0ativist
*sertiv and este neesar
5e onfrunta
)e2olva prin onflit
*re prinipii
Intimidea2a
Puterni ver+al si nonver+al
Posesiv
Compliant u re0uli
*re tat
@ine intentionat
Te o+li0a
)esponsa+il emotional
Da sfaturi si asteapta omplianta
Cauta sfaturi la e4perti
'inte a sa nu raneasa
#ste drept
5imte multa vina
*sultator 0ri8uliu
Comunia diret =u sentiment>
Comple4 si profund
Iu+este adan si isi ia an0a8amente
puternie
Carmuitor
:onasertiv
Doreste paea
#vita onflitele
Intimidat
Puterni nonver+al
:onposesiv =deat daa este amenintat>
Compliant u re0uli
*re tat
@ine intentionat
Te o+li0a
#motional iresponsa+il
Da sfaturi doar and i se er
*eepta sfaturile de +unavoie
'inte pentru a evita onflitele si
reperusiunile
5e simte inadaptat
Tine vinovatia in el
#4elent asultator
Comunia indiret =u sentiment>
#ste usor sa vor+esti u el
Iu+este usor si isi ia an0a8amente
puternie
RELATIILE INTERPERSONALE AL*ASTRU/AL*
Fpre,entare pe lar'G
I:TI'IT*T# versus P*C#
In 0eneral, *l+astru fae din intimitate el mai important aspet al relatiei. *l+ plasea2a
paea in fruntea listei lor. *l+astru ativitatile si oportunitatile are pot fi impartasite. :u este eva
iesit din omun a *l+astru sa su0ere2e sa ia ursuri de tenis impreuna, sa mear0a la pla8a impreuna,
sau sa ai+a o onversatie impreuna. *l+ pare reeptiv la dorintele lui *l+astru, daa nu pentru
alteva, maar pentru a mentine paea. *l+ este la fel de multumit sa1si petreaa timpul sin0ur sau sa
1.&
mear0a undeva u altii. :evoia lor de a fi impreuna u altii este satisfauta u mult inaintea lui
*l+astru. In 0eneral, dorinta lor de a1i multumi pe eilalti este atat de mare inat vor oopera u
ompanionii lor *l+astru.
*l+ este apa+il sa as+ote2e nevoia de intimitate a unui *l+astru. 7 femeie *l+astru era
furioasa pe sotul sau *l+ pentru a aesta nu avea dorinta de a vor+i prea mult and se lua o dei2ie.
Disperata, ea a urlat E'a simt de para as vor+i u peretii. De fapt, el nu este destul de puterni
pentru a fi onsiderat perete. Pare mai mult materialul are se afla in peretiQB.
*l+astru poate sa nea8easa si sa hartuiasa un *l+ pana and nu mai e nii un pi de pae.
Un +ar+at *l+ are, adora e4ursiile la pesuit, a o+osit intr1un tar2iu sa1si tot auda sotia *l+astru
omentand despre partida anuala de pesuit pe are o faea u +aietii. E:u pot sa intele0 um de ea
nu reali2ea2a a, dupa e termina de urlat, voi fae e4at asa um am planuit sa fa de la ineput.
Daa ar ineta pur si simplu sa iroseasa timpul inerand sa1mi amane planurile am fi amandoi mai
feriiti.B
Ceea e fae a o relatie *l+astru1*l+ sa re2iste este dorinta lui *l+astru de a aepta stilul
paifist al lui *l+ si dorinta lui *l+ sa impartaseasa intimitatea u *l+astru.
* 9I @U: P#:T)U 5I:# ='7)*/> versus * 5# 5I'TI @I:# CU 5I:#
5i *l+astru si *l+ au nevoie sa se simta +ine in interior, dar din motive diferite. *l+astru este
ondus de onstiita morala, in timp e *l+ este mai preoupat sa evite distresul. *l+astru ia in
onsiderare un luru numai daa este impliat un prinipiu. *l+ este mai inlinat sa i0nore o
pro+lema, privitoare la un prinipiu, daa simt a poate re2ulta disonfort sau distres. *desea
*l+astru ondamna lipsa de impliare si an0a8ament moral al ompanionului sau *l+. *l+ are
tendinta de a ondamna predia persistenta si ordinele morale ale lui *l+astru.
5#CU)IT*T# versus *-IT*TI# I: /I'IT#/#
5#CU)IT*TII
ETot e vreau este un ont solid de un milion de dolari in +ana si apoivoi aveam mai mult
ura8 sa ris o alta relatie u o femeieB, spunea un paient *l+astru. #l repre2inta nevoia puternia de
seuritate a lui *l+astru, indiferent a este finaniara, emotionala sau fi2ia. *l+ sunt de asemenea
inlinati sa aute seuritatea, dar sunt mai preoupati de a0itatie deat *l+astru. *l+ este adesea
foarte taut atuni and e vor+a de nevoia lor de a0itatie si auta oportunitati pentru o a0itatie in
si0uranta. *l+astru este in 0eneral mai feriit in si0uranta oferita de un mediu familiar, um ar fi
mediul de aasa sau al prietenilor.
*UT7:7'I# versus P)7T#CTI#
E5pun oare *l+ii eva fara sa fie intre+ati3B, se mira un tata *l+astru. E:u1mi vine sa red at
de superfiiala poate fi omuniarea noastra uneori. Tre+uie efetiv sa pun toate intre+arile posi+ile
a sa primes un raspuns. *s apreia feriit un pi de ooperare, o impartasire a responsa+ilitatii
pentru diretia in are evoluea2a relatia noastra.B
*l+ii sunt din fire ei are urmea2a pe altineva. 'er0 in diretia sta+ilita in ma8oritatea
onversatiilor, situatiilor si dei2iilor. #i plutes prin viata.
In 0eneral, *l+ aepta sa fie diretionat si prote8at de altii. -ri8a lor este cum sunt diretionati si
prote8ati. 7pun o re2istenta puternia la ordine si ontrol a0resiv, ostil. Uras stilul de diretionare
mai mult deat diretia in sine.
Pe de alta parte, *l+astru aepta sa fie diretionat fara o+li0atii sau alte asteptari
orespun2atoare din partea presiunii soiale, dar prefera autonomia. *l+astru nu este din fire un
8uator de ehipa. :u se o+isnuies u altii asa um o fa *l+ii.vor sa ondua pe oriine =inlusiv pe
11.
ompanionii lor *l+i>, eea e reea2a pro+leme in sfera onduerii pentru om+inatiile de
personalitate. *l+astru este mai de0ra+a devotat in a fae trea+a a lumea, in timp e *l+ este mai
preoupat sa faa trea+a pur si simplu. Desi nii unul nu vrea sa ondua, *l+astru sfarseste prin a o
fae in ma8oritatea relatiilor *l+astru1*l+.
5*15I *)*T# I:5#CU)IT*T#* versus 5*15I *)*T# I:5#CU)IT*T#*
=in mod deshis>
Unul dintre motivele pentru are le0aturile aestei om+inatii sunt atat de puternie este
tomai vulnera+ilitatea pe are amandoi o adu in relatie. Toata viata isi impartases informatii si
sentimente, are promovea2a deshiderea si inrederea pe are putine alte om+inatii le intele0. 7
femeie si un +ar+at erau atat de deshisi unul fata de elalalt inat au sfarsit prin a se indra0osti
pentru a nii unul dintre ei nu atinsese un asa nivel de deshidere in fata altor persoane. In iuda
faptului a amandoi inerase sa se intalneasa si u alte persoane, niiodata aest nivel de intele0ere
nu fusese atins. In ele din urma s1au asatorit, iar +a2a relatiei lor a fost omuniarea deshisa si
inrederea.
Nota< Bn Alb nesanatos poate fi vulnerabil% dar ei nu verbali"ea"a aceasta. Aceasta este o dilema
frustranta pentru un companion Albastru% care asteapta ca sentimentele sa fie impartasite verbal.
C7'P/#HIT*T# '*)# versus C7'P/#HIT*T# 5C*<UT*
In mod normal, *l+astru este pereput a fiind 0reu de inteles. De fapt, amandoi au nevoi
lare. *l+astru are nevoie sa fie inteles si apreiat, *l+ tre+uie sa simta a el se ontrolea2a pe sine si
sa fie respetat. *l+ operea2a pe o +a2a de puteredar auta paea, aeptand relatia. *l+astru
operea2a pe o +a2a de intimitate, dar auta ontrol si intele0ere. )elatia dintre *l+astru si *l+ da
validitate vor+elor E*pele linistite sunt adaniB.
C*)# 9*C# versus C*)# 9*C#
=dar prefera autonomia> =dar prefera diretionarea>
*l+ de o+iei isi fae trea+a. :u sunt prea preoupati de termene sau e4atitate in muna lor.
9a trea+a de alitate si se preoupa mai mult de indeplinirea onditiilor ontratuale. 5unt munitori
seriosi, are pot sa1si faa ei trea+a sau pot dele0a pe altii s1o faa, fara pro+leme. Pot fi lenesiGsau
prea munitori and aepta prea multe odata, sau pot fi total lipsiti de entu2iasm and au de1a fae u
supervi2ori ri0i2i sau sarini are nu le pla.
*l+astru prefera sa faa el insusi trea+a, deat sa dele0e pe altineva. *dora sa ai+a slu8+e
are sa le puna in valoare a+ilitatile. De fapt, pot fi arti2ani ai soietatii si vor fi feriiti sa ree2e si sa
implemente2e totl asa um vad ei lururile. 5unt mai inlinati sa se inreada in ei, in timp e *l+ii
sunt mai +uni la dele0area responsa+ilitatii elorlalti.
C7:T)7/ =8oul de putere> versus :U C*UT* :ICI 5*
C7:T)7/#<#,
:ICI 5* 9I# C7:T)7/*T
*l+astru vrea sa stie a+solut tot e intervine in viata ompanionului sau. *n0a8atii *l+astru
tind sa fie suspiiosi si sa1si +a0e nasul in tre+urile tuturor. Parintii *l+astru sunt uriosi despre toate
aspetele vietii opiilor lor. Un tanar *l+, in ultimul an de lieu, i1a telefonat mamei sale doar pentru
a o intre+a e ar tre+ui sa foloseasa pentru a spala podeaua la servii. Priviti um mama *l+astru a
e4tins o simpla intre+are la un disurs in are s1a impliat"
Tanarul" 'ama, e solutie folosim aasa pentru a spala podeaua3
'ama " 5peli podeaua3
111
Tanarul" Da, mama, aum tre+uie sa ple, dar vroiam sa stiu numele elei mai +une
solutii.
'ama " Te a8uta ineva sa speli podeaua3
Tanarul" :u, Carl spala rafturile de manare.
'ama " Cine e Carl3 :u te1am au2it niiodata vor+ind de el.
Tanarul" 'ama, spune1mi doar e solutie folosim aasaQ
'ama " :u tre+uie sa te superi. 'a intre+am doar e mai fai
Tanarul" 5unt +ine, mama. *um poti sa1mi 2ii numele solutiei, a sa pot sa spal
podeaua si sa vin aasa3
In funtie de varsta si de relatie, *l+astru tinde sa inere sa ontrole2e un *l+. Unul din
e4emplele mele favorite vine su+ forma unui +ilet lasat de o fata de 13 ani, *l+astru, mamei sale de
4% ani, *l+, hiar and plea u tatal sau intr1o vaanta in #uropa"
'ama, +unaQ :e vedem in 1. iulie. Te iu+es. *ii e o lista u eea e as dori a tu sau
)andy sa faeti"
1. Du1l pe )over =ainele> la plim+are el putin o data pe 2i.
%. Hraneste1o noaptea.
3. Hraneste pestii de ateva ori pe saptamana.
4. Te ro0 sa tun2i opaii din fata si din urtea interioara.
'ultumes. Te ro0, fa aeste lururi pentru mine. 'ai aler primele doua, pentru a va inne+uni
urtea daa nu o fai. 'ultumes din nou. *easta ma va fae foarte feriita. Pa. Te iu+es.
Cu dra0oste, 'ihelle.
P.5. 7h, mama, te ro0 sa nu ster0i holul de praf. =0lumeamQ>
P.P.5. 7 sa1ti sriu, nu te teme.
=Personal, nu red a mama avea vreun motiv sa fie in0ri8orata. *easta pustoaia de 13 ani
se in0ri8ora destul pentr amandouaQ>
*lt e4emplu edifiator al ontrolului este a2ul unui dentist *l+ are a venit aasa dupa o 2i
lun0a la servii. * fost rasplatit u un sarut ald de la sotia sa *l+astru =desi0ner de interior> are
tomai vor+ise la telefon si promisese a sotul ei va suna indata e va veni.
Initial, el a raspuns E'ultumes, o sa sun intr1o 8umatate de ora.B E7 8umatate de oraQB, a
elamat ea, EI1am promis a vei suna imediat e vei sosiQB.
/1a mai E+a2aitB de trei ori in timp e aesta inera sa iteasa eva dintr1un 2iar. In final, ea l1a
amenintat E@ill, ori suni imediat, ori sun eu si1i e4pli um de noi nu putem sa ne pastram
prieteniile.B In taere, el a ridiat telefonul si i l1a intins, fapt are a infuriat1o si mai rau. * sunat si a
2is" E/ouise, imi pare tare rau, dar ar tre+ui sa stii a eu i1am 2is lui @ill sa te sune si el a 2is a te va
suna and se va simti in stareB. Ceea e el a si faut. 7 8umatate de ora mai tar2iu.
*m+ele personalitati vor sa ontrole2e, dar *l+astru vrea sa1i ontrole2e pe ei din 8ur, in
timp e *l+ vrea sa se ontrole2e pe sine.
#'7TI7:*/ versus #'7TI7:*/ 5I /7-IC
*easta este o diferenta esentiala intre *l+astru si *l+. *l+astru se +a2ea2a pe o interatiune
emotionala. 5e onentrea2a pe sentimente =rationale si irationale>. *l+ se simte +ine in am+ele
situatii" interationea2a si emotional, si lo0i si se onentrea2a pe motivatii lo0ie.
Un uplu =sotie *l+, sot *l+astru> au divortat reent si ea a remarat" EPro+a+il a as fi putut
invata sa1l iu+es din nou, dar nu pot tolera omportamentul lui e4esiv emotional. /a el totul este
emotional. *m re2ut toata viata a eu am o pro+lema, pana and am unosut multi oameni are nu
vor sa foloseasa oriand sentimentele. In pre2ent sunt feriita sa stiu a sunt tot atat de normala a si
el. Caut o personalitate )osu pentru urmatoarea mea relatie. 5tiu at de difiil poate fi, dar maar
11%
putem tree de la un luru la altul fara a1mi reprosa ontinuu fieare luru rau pe are l1am faut in
ultimii %. de aniQB
I)*TI7:*/ versus I)*TI7:*/
=u e4petatii nerealiste> =timid si frios>
*l+astru ar vrea a toata lumea sa1i iteasa 0andurile. *steapta a toata lumea sa stie pur si
simplu eea e simt. *desea spun E Chiar daa ti1as spune, tot nu ti1ar pasaB. Din neferiire, aeasta
0andire irationala reea2a durere in relatie, pentru toti ei impliati. In mod fires, *l+ simte
vinovatie and este inapa+il sa desifre2e e semne nonver+ale da *l+astru pentru a sti e intre+ari
sa1i adrese2e.
*l+astru fanta2ea2a despre um ar tre+ui sa stea lururile si apoi asteapta a eilalti sa1i
impartaseasa puntul de vedere. *l+ se apropie de aeasta fantasma in aelasi fel, dar in diretia
a0itatii si puterii mai de0ra+a deat in diretia intimitatii relatiei. *l+astru hiar nu intele0e um a
urma o relatie poate fi eva asa interesant sau important. Un +ar+at *l+ spunea" Eea se asteapta de la
mine sa1i ites 0andurile pentru a1si petree fieare minut itindu1le pe ale mele. 5e misa in varful
de0etelor prin asa in ffieare dimineata and se pre0ateste de muna pentru a ea stie a ea ar
apreia linistea. Cui ii pasa3 'ie in nii un a2Q 5unt aproape surd si niiodata nu mi1a pasat at
20omot fae in dormitor and se pre0ateste de pleare.B
*l+ se poarta irational and nu1i este fria. *desea ei au idei irationale despre eilalti si
despre e s1ar intampla cu siguranta daa ei se onfrunta u ineva sau daa iau o dei2ie prosta.
Unii *l+i devin aproape parali2ati sau inapa+ili sa1si asume orie ris pentru a au impresia a, intr1
un fel, umva, ei stiu e o sa se intample. Un *l+ sanatos va reunoaste a au irosit multi ani in
sin0uratate pentru a au proietat pro+leme are nu aveau o +a2a rationala. Unele mame *l+ sunt
speriate a1si a+u2ea2a opiii and nu sunt nii un fel de semne pentru aeasta. @ar+atii *l+ de multe
ori refu2a sa ai+a intalniri pentru a femeile ii vor respin0e, desi n1au fost respinsi niiodata. In
relatia *l+astru1*l+ tre+uie sa se inere sa nu se inura8e2e 0andurile irationale ale eluilalt.
)#*/I<*)# versus #CHI/I@)*)#
*l+astru este mai inlinat sa tra0a de el in viata pentru a1si reste produtivitatea, in timp e
*l+ ineara sa ehili+re2e +alanta vietii lor u muna si u 8oaa. Un uplu =sotie *l+astru, sot *l+>
a 0asit o solutie nemaipomenita" el navi0a u prietenii pe mare mai multe See?end1uri, in timp e a
oreta lurari, faea planuri de letii si reea modalitati de restere a nivelului lasei pentru 0rupa sa
de 0radinita. Ii plaea sa fie +ine pre0atita and se duea la 0radinita, iar el adora sa mear0a u
prietenii pe mare.
*l+astru este mult mai hotarat sa aloe at timp si efort este neesar pentru a fi el mai +un.
*l+ este mai preoupat sa se +uure de intrea0a viata, are inlude un ehili+ru intre prieteni,
familie, sine si muna. #ste 0ata sa sarifie perfetiunea pentru a le avea pe toate. 7rium, sunt
vulnera+ili la a fae plaerile altora. ateodata, il vei 0asi pe *l+ munind peste pro0ram pentru a1si
satisfae seful, in timp e este au2at de sotie a nu se oupa de tre+urile asei =opii, urte sau alte
responsa+ilitati e tin de asa>. *poi va inera sa1si multumeasa sotia, doar pentru a sta mai mult
dupa aeea sa reupere2e e nu a faut la servii, pentru a1si multumi seful. 5unt reunosuti pentru
frustrarea pe are o simt in inerarea de a ehili+ra toate omponentele vietii lor si pentru neputinta
de a1i satisfae pe toti, inlusiv pe el.
*l+astru pare mai multimit u diretia lor de reali2are. ;alori2ea2a ale0erea lor de a se
implia sufiient inat sa i0nore influentele din afara prioritatilor lor. 7 femeie *l+astru s1a intors
dintr1un ampin0 de rela4are si s1a plans de at de plitisita a putut fi. E:u era a+solut nimi de
faut. In primele % 2ile mi1am terminat ele ! arti si m1am uitat frustrata in 0ol elelalte ! 2ile. Dar
113
sotul meu =*l+> si fiia noastra s1au distrat la ne+unie faandu1si noi prieteni si atarandu1se pe
munte.B :u a su0erat nii o data, si nii nu a parut sa1si dea seama a prioritatile sale se limitau
umva la aspiratia spre reali2are. Pur si simplu simtea a mediul inon8urator nu era stimulativ
pentru ea.
I:T#:5 versus )#/*H*T
E5tiu a nu este drept, dar pur si simplu nu pot da ohii u opiii mei deat dupa e terminam
de manat si spal vasele. 5otul meu =*l+> ma salvea2a uland opiii intotdeauna. /a iteste o
poveste si spune ru0aiunile u ei, iar eu stau in amera mea si1i aud um il intrea+a de e mama nu
vrea si ea sa le iteasa o poveste. Chestia asta ma omoara, dar nu pot sa ma du la ei nii maar un
minut.B Cam asa sunt plan0erile in are sunt impliati parinti *l+astru.
*l+ pare sa se desure u situatiile vietii fara a1si pierde perspetiva. 'ulte din suesele lor
vin din a+ilitatea de a se ontrola la fel de +ine lo0i si emotional. 5unt de asemenea mai putin
impliati si mai putin intensi deat ompanionii lor *l+astru. *l+astru apreia2a un *l+ are se
implia si u are imparte povara. Cand *l+ ia o po2itie mai asertiva, *l+astru ineara sa1l alme2e.
:#)*@D*T7) versus )*@D*T7)
7are perfetionismul ii indeamna pe *l+astru sa fie asa de nera+datori3 #ste aeasta
dominanta lor in personalitate3 *l+astru are tendinta de a 8ua rolul de ra+dator in relatia )osu1
*l+astru. 7rium, in relatia *l+astru1*l+ el este el nera+dator dintre ei doi. #ste 0ata sa1si asume
rolul de lider si fa lururile sa se intample.
*l+ este din fire el mai ra+dator din toate personalitatile. ECe mai ontea2a ateva minute in plus3B
spune el. *l+astru este de o+iei prompt si asteapta a si eilalti sa fie la fel. *l+ nu da funtiei de
tata puterea pe are o da *l+astru. :u sunt atat de preoupati de puntualitate. *l+ este rareori iritat
sau stresat de familie, ole0i sau prieteni daa aestia intar2ie. :u vad e rost are sa te a0iti pentru
eva are orium s1a petreut si nu1l poti shim+a.
C)ITIC CU 5I:# 5I C#I/*/TI versus T7/#)*:T CU C#I/*/TI
Doi prieteni erau in vaanta in 'e4i and fata =*l+> a o+servat a i s1a furat potmoneul in
auto+u2. E*m simtit a eva misuna pe lan0a mine, dar nii prin ap nu mi1a treut a ineva m1ar
furaB, omenta ea, dupa e si1a dat seama a +anii si atele ii fusesera furate. E@anii se pot inloui si
sunt si0ura a si atele vor aparea. In fond e ar putea sa faa inva u ele3 Hai sa treem pe la
*m+asada *meriana si sa e4pliam autoritatilor situatia. Totul o sa fie in ordine.B Prietenul ei
=*l+astru> si1a amintit a s1a uitat la ea total onsternat. E;i?ie, tomai ne1am pierdut toti +anii si
pasapoartele. 5untem intr1o tara in are sportul national nu este +ase+all si unde nu se vor+este
en0le2a. :u avem mi8lo de transport si ha+ar n1avem unde este amplasata *m+asada *meriana. 5i
tu imi spui a totul o sa fie +ine3 5pune1mi, dra0a mea, au mai luat eva in afara de +anii si atele
noastre, adia mintea ta, de e4emplu3B Cu tot ritiismul, au 0asit am+asada, unde au primit a8utor, si
apoi si1au petreut o vaanta de vis. @aiatul a ramas orium suspiios pe toti me4ianii pana la
sfarsitul vaantei, in timp e fata ii invita la ina si ii ru0a sa le vor+easa despre ultura si
o+ieiurile lor.
Parintii *l+astru tind sa ondamne sin0urul , din arnetul de elev al opilului, in timp e
parintii *l+ il lauda a a treut lasa. *n0a8atii *l+astru adesea o+serva a sefii nu1i apreia2a, in
timp e an0atatii *l+ spun a sefii au dreptul la ore prelun0ite de masa pentru a sunt sefi. In 0eneral,
*l+ tolerea2a eea e *l+astru ritia.
:#I#)T*T7) 5I P/I: D# )#5#:TI'#:T# versus I*)T*, D*) :U UIT*
Pentru *l+astru, a se enerva nu e niiodata indea8uns. *steapta sa o plateasa. Tin in ei
supararea atat timp at onsidera a tre+uie pedepsita ealalta persoana. 7 sotie *l+astru de $! de ani
114
a venit la mine sa1mi spuna a vrea sa divorte2e pentru a sotul sau *l+ este Erud si neatent u eaB.
* spus a el a uitat de aniversarea de 1$ ani a fiiei lor si de terminarea lieului. #l,
+ineinteles, nu1si aduea aminte nii de una, nii de alta. Ca o ironie, fiia lor il perepea a mai
iu+itor si mai suportiv deat pe mama ei, si nu avea a+solut nii un resentiment fata de tata. 'ama
*l+astru isi fause viata mi2era+ila pentru un luru pe are partile impliate il uitasera de multQ
*l+ este inlinat sa ierte, dar numai dupa e se ra2+una. Datorita faptului a au tendinta sa
taa, ra2+unarea este lenta si poate dura ani de 2ile. 7 tanara inotatoare *l+ fusese 8i0nita de
antrenoarea sa )osu in fata altor fete. :u i1a spus nimi antrenoarei, pur si simplu a asultat1o. In
ultimul onurs, sorul era strans. #a putea fae a ehpa sa piarda sau sa asti0e. * inotat pana
aproape de sfarsitul ursei, dupa are s1a oprit si a lasat pe altineva sa asti0e intreerea.
*ntrenoarea era livida. 9ata se uita la antrenoare u un 2am+et multumit are para spunea ETi1am
faut1oQB Dupa aeea, a ontinuat sa onure2e pentru ehipa. :u a mai tinut supararea, raul fusese
indreptat, asa a puteau u totii uita inidentul. )elatia *l+astru1*l+ este reunosuta pentru a tine
supararea mai mult deat este normal. 5unt insa ei mai iu+itori si mai dra0uti odata e su2ele =de
preferinta faute in 0enunhiQ> au fost aeptate.
-#5TI7:#*<* C7:9/ICT#/# P# versus #;IT* C7:9/ICT#/#
@*<* P)I:CIPII/7)
De vreme e este adevarat a *l+astru isi asuma rolul de onduator in relatia *l+astru1*l+,
ei nu prea au onflite. *l+astru este 0ardianul moral al soietatii si se va ridia impotriva tuturor
nedreptatilor are vor aparea. De o+iei sunt oameni u prinipii inalte si nu tolerea2a purtari
neuviinioase. ;or spune eea e 0andes si vor infrunta pe oriine and situatia va ere inste si
adevar. *tionea2a a si ti0rii inoltiti lovind irational in oriine red ei a se poarta in8ust. Cu alte
uvinte, and un *l+astru onsidera omportamentul uiva a fiind inaepta+il, va avea lo o
onfruntare ver+ala.
*l+ este mai putin inlinat sa ree2e o sena si tin pro+lema pentru ei. 7data, o mama *l+ a
o+servat a fiia sa era a+u2ata ver+al de un om in varsta. /a timpul respetiv nu a parut sa dea
importanta inidentului, dar s1a stram+at and +atranul s1a intors u spatele. De asemenea, a relatat
inidentul altor persoane doua saptamani mai tar2iu. 7rium, ea a evitat onflitul ver+al, spre
nemultumirea sa. *l+ fa tuturor un deserviiu prin faptul a nu vor sa raspunda provoarilor.
Pentru a evita un onflit, *l+ este renumit pentru vor+a E:u1mi pasaB. 7 femeie *l+astru
spunea despre sotul sau Esunt atat de satula de Enu1mi pasaB al lui, inat ma soate din minti de ate
ori il aud. /ui hiar nu1i pasa daa intre+area priveste un film, iesitul la un restaurant sau daa sa
avem mai multi opii. #l spune doar Eorie vrei tu este foarte +ine pentru mineBB.
Intr1o 2i, era atat de frustrata de raspunsurile lui, inat l1a intre+at daa nu vrea sa heltuiasa
tot e au strans a sa plea intr1o e4ursie in #uropa. Cum se astepta, el, are nu asulta deat u
8umatate de urehe, i1a raspuns a nu1i pasa. Drept pentru are ea a umparat +ilete a doua 2i. *u
pleat in #uropa, dar aum el pare mai atent la e1i spune si isi e4prima opiniile, a o onseinta a
onflitului are se rease.
C7'P/I*:T....P/I: D# T*CT.....CU 7 @U:* PU)T*)#....C*)# T# 7@/I-*
*l+astru si *l+ au amandoi aeste arateristii. #i valori2ea2a si apreia2a fieare dorinta
eluilalt de a trata intr1o maniera oreta si u mii politeturi pe oriine, hestii pe are )osu sau
-al+en se hinuies foarte mult sa le faa. *este alitati a8uta la imentarea unei relatii alde si
sinere intre *l+astru si *l+.
D* 59*TU)I 5I *5T#*PT* versus D* 59*TU)I D7*) C*:D # I:T)#@*T
C7'P/I*:T*
11!
*l+astru are o tendinta mai puternia de a fae re0uli disiplinare deat *l+. *l+astru simte
a are foarte multe de oferit si ineara sa le dea elorlalti. Cand dau sfaturi, se asteapta a eilalti sa
le urme2e.
*l+ este mai inlinat sa permita elorlalti sa1si sta+ileasa limitele proprii. #i nu vor urma
sfaturile deat daa sunt asi0urati a au o +una aplia+ilitate. :u dau su0estii fara a aestea sa le fie
erute. 5e pot 0andi la o solutie, dar nu vor spune nimi pana and nu vor fi intre+ati lar.
5I'T# 'U/T* ;I:*
*lt luru pe are *l+astru si *l+ il au in omun este vina. *mandoi se simt rau daa vad pe
ineva a sufera, dar prives pro+lema din puntul de vedere al motivului are a provoat durerea.
*mandoi se +lamea2a pe ei pentru un omportament inadevat si re0reta mult timp. *mandoi pot
deveni in0hetati in propria lor vina daa aeasta are un motiv serios. *m lurat u un uplu *l+astru1
*l+ are erau separati de mult timp, dar inapa+ili sa semne2e atele de divort pentru a amandoi se
simteau vinovati de destramarea maria8ului. :ii unul nu putea sa semne2e pentru a se simteau
o+li0ati din au2a opiilor. De asemenea, nii unul nu mai avea o relatie pentru a nu puteau tree
peste iatriile treutului.
*5CU/T*T7) -)IJU/IU versus #HC#/#:T *5CU/T*T7)
Cred a diferenta ma8ora intre a+ilitatile de asultator ale aestor doua ulori este atasamentul
emotional in onversatie. *mandurora le pasa de oameni, dar *l+ este apa+il sa auda pro+le+ele
o+ietiv, pe and *l+astru este EtaratB instintiv spre individ. *mandoi sunt apa+ili sa dea toata
atentia unei disutii si sa raspunda u o preoupare sinera pentru individ si pentru ontinut.
C7'P/#H 5I *D*:C C*:D versus U57) D# ;7)@IT CU #/V
I'P*)T*5#5T# 5#:TI'#:T#/# -)#U D# 7@TI:UT )#*CTII *9#CTI;#
D# /* #/

#motiile unui *l+astru mer0 foarte adan. 5unt sineri and impartases sentimente u
eilalti. *desea se simt insultati and eilalti nu intele0 pe deplin omple4itatea si in0ri8orarea lor. 5e
simt frustrati and nu au timp sa termine o onversatie. 5unt de asemenea preoupati de ontinutul
emotional al dialo0ului.
Cu *l+ este foarte usor sa vor+esti. :ativ, ei nu1si arata prea mult emotiile. Prefera sa taa si
sa1i asulte pe eilalti. :u se deshide usor, i doar daa el rede a elalalt merita u adevarat. :u se
deura delo u respin0erea, asa a se simte mai onforta+il tinand in el sentimentele. 'a8oritatea
prefera sa vor+easa u un *l+, pentru a aesta mai de0ra+a asulta deat sa vor+easa. *l+astru si
*l+ sunt reunosuti pentru sensi+ilitatea pe are o au fata de eilalti si apreia2a aldura data de
aeasta om+inatie de ulori relatiilor pe are le sta+iles.
IU@#5T# *D*:C 5I I5I I* versus IU@#5T# U57) 5I 5#
*:-*J*'#:T# PUT#):IC# *:-*J#*<* PUT#):IC
5i *l+astru si *l+ sunt apa+ili sa1si ia an0a8amente puternie unul fata de elalalt.
;alori2ea2a seuritatea si red a an0a8area intr1o relatie este el mai natural mod de a te +uura de
viata. *desea sunt traumati2ati atuni and relatia dintre ei se rupe, si, in funtie de ine a provoat
ruptura, nu se reuperea2a usor.
*l+astru este inlinat sa simt un an0a8ament puterni emotional pentru oameni, in timp e
*l+ 0aseste a este mai simplu sa1i aepte si sa1i iu+easa pe ei pe are1i intalnes. De vreme e
pot aparea iatrii pe parursul relatiei, *l+astru tinde sa pastre2e o loialitate puternia elor ativa
fata de are s1a daruit. :u se intampla usor la un *l+astru, dar odata e a oferit aest premiu, de
o+iei durea2a o viata intrea0a.
11$
*l+ ii tolerea2a si aepta pe eilalti. 5e an0a8ea2a pe taute in relatie. 5e simt el mai +ine in
ompania unui *l+astru +land si +un.
)elatia *l+astru1*l+ este in 0eneral arateri2ata de sineritate, sta+ilitate si persuasiune tauta.
*m+ele ulori tind sa se aepte una pe ealalta si in aelati timp aepta shim+ari po2itive in
relatia lor. 5pre deose+ire de alte om+inatii, aeasta om+inatie tinde sa ai+a o omuniare +landa,
fara furtuni. )epre2inta ea mai +una omplementaritate , impartasind aeleasi valori. 5unt de
asemenea noroosi sa fie destule diferente intre ei, astfel inat relatia lor sa fie multumitoare si
feriita.
CELE MAI MULTE SIMILARITATI COMPLEMENTARE
*l+astru are nevoie de la *l+"
5a le arate e e +un in altii
5a1i invete sa se rela4e2e
5a1i asulte
5a1i respete
5a1i apreie2e
5a1i alme2e
5a le minimali2e2e defetele
5a1si asume anumite sarini
5a fie a0rea+ili
5a raspunda emotional
*l+ are nevoie de la *l+astru"
5a1i motive2e
5a fie +uni u ei
5a1i a8ute sa nu se simta vinovati
5a1i invete sa fie reativi
5a1i inura8e2e si sa reada in ei
5a1i diretione2e
5a le onstruiasa inrederea in ei
5a1i in0ri8easa
5a initie2e ativitati
5a1i aepte asa um sunt
CON$LICTE POTENTIALE ALE SIMILARITATILOR COMPLEMENTARE
*l+astru"
Cauta intimitatea
5e an0a8ea2a
Judea
Perfetionist
Da diretii
Pasionat
Constiinios la detalii
Pretinde omuniare orala
:eiertator
Irational and e furios
*l+"
*re difiutati in a1si e4prima sentimentele
:u se an0a8ea2a
Tolerant
Coplesit
/enes
5e indoieste
:eatent
Conforta+il u omuniarea nonver+ala
:eiertator
:eomuniativ and este furios
Combinatia Albastru>alben permite
cea mai intima combinatie
dintre combinatiile de culori diferite.
RELATIILE AL*ASTRU/&AL*EN
3Mana in !anusa4
)elatia *l+astru1-al+en este relatia u om+inatia de intimitate ea mai puternia. #i
repre2inta intre0ul spetru de emotii, si impreuna pot fi o siner0ie e4plo2iva. Com+inatia *l+astru1
-al+en sunt in prinipal preoupati de aliatatea relatiei lor =le0atura umana ori0inala>. *l+astru este
11(
repre2entat de adanime, sineritate si ompasiune a intimitatii, in timp e -al+en arata partea de
aldura, aventura si optimism a relatiei.
*l+astru si -al+en se valori2ea2a reipro, dar adesea intampina difiultati in a aepta
vastitatea diferentelor de pereptie asupra vietii.de e4emplu, *l+astru onsidera a 8oaa poate sa
vina dupa e muna este +ine fauta. -al+en onsidera a muna este neesara, dar 8oaa este mai
importanta, asa a ii da prioritate.
*l+astru este foarte serios, iar -al+en este mai de0ra+a E2+uratorB. *l+astru prefera
sta+ilitatea, -al+en auta shim+area. Ina o data, 2iala u E7pusele se atra0B pare sa funtione2e.
5unt la fel de opusi a si om+inatia )osu1*l+, si totusi sunt puterni atrasi unul de elalalt. Pro+a+il
a fieare suplineste nevoile eluilalt. Poate a diferentele dintre ei le permit sa apreie2e puntele
tari ale elorlalti. In funtie de motive, *l+astru si -al+en adesea se auta si se distrea2a impreuna.
#ste o le0atura puternia a inimilor.
P)I;I)# D# *:5*'@/U
Personalitatea *l+astru Personalitatea -al+en
'7TI;
Intimitate Distratie
Personalitatea *l+astru Personalitatea -al+en
:#;7I
5a fie apreiat
5a fie inteles
5a fie +un pentru el =moral>
*eptare
/e0aturi superfiiale
5a fie laudat
5a arate +ine in ohii elorlalti =soial>
*pro+are
D7)I:T#
5euritate
*utonomie
5a1i multumeasa pe altii
5a1si arate inseuritatea =in mod deshis>
*ventura 8uausa
/i+ertate
5a1i multumeasa pe altiiGsine
5a1si asunda inseuritatea =li+er>

5TI/ D# C7'P7)T*'#:T
Comple4itate inalta
*danime emotionala
5erios, isi urmareste sopurile
Perfetionism puterni
Control inalt
)esponsa+il
*tent la detalii
5iner
5la+ onturat
5ta+ilitate
5uspiios
Constiinios
#motional
Cini
11,
Prea sensi+il
Care fae
Creativ
Intens
:era+dator
'anipulator
Care ere
Comunia diret =u sentiment>
:eiertator u sine
Infrunta onflitele =+a2at pe prinipii>
Puterni nonver+al
Comple4itate 8oasa
#motional, dar superfiial
Juaus si usurati
Produtivitate redusa
)efu2a sa fie ontrolat
Iresponsa+il
Ce delaiu3
5uperfiial
@ine onturat
5him+are
Inre2atorGnaiv
E2+uratorB
emotional
inoentGnaiv
insensi+il
delea0aGperformer
inovator
fara 0ri8i
+un din fire
auta iesiri
nesuferit
omunia diret =u fapte si sentimente>
se iarta pe sine imediat
evita onfruntarile
puterni ver+al
Personalitatea *l+astru Personalitatea -al+ena
Posesiv
Plin de tat
*re 0ri8a um se omporta
Da sfaturi si asteapta omplianta
Cauta sfaturi la oamenii are stiu
5e tine deoparte
Criti u sine si u eilalti
)i0uros u sine
5e simte vinovat
5e invinovateste pe sine
:e0ativist
De2ordonat emotional
*sultator plin de 0ri8a
Comple4 si adan and impartaseste
sentimente
Da, dar te a0ata
Iu+este profund si isi ia an0a8amente
puternie
'inte a sa nu raneasa si atuni and este
8enat
11&
:onposesiv
9ara tat =foloseste umorul>
)e+el
Da sfaturi, dar nu1l interesea2a omplianta
*epta sfaturi de la altii
Invita
5e aepta pe sine si pe eilalti
:epretentios
)areori da vina sau aepta invinuirea
Da vina pe altii
Po2itiv
5implu
5la+ asultator
Imparte u usurinta sentimentele
Da fara sa astepte
Iu+este usor, dar nu se an0a8ea2a
'inte a sa1si salve2e pielea
RELATIA INTERPERSONALA AL*ASTRU/&AL*EN
Fpre,entare in a!anuntG
I:TI'IT*T# versus DI5T)*CTI#
-al+en ii luminea2a viata lui *l+astru, iar *l+astru ii im+o0ateste viata lui -al+en. 9a o
ehipa plina de pasiune. Indiferent a sunt parinte1opil, prieten1prieten, sot1sotie sau an0a8at1
an0a8ator, de o+iei aeasta om+inatie are parte de le0aturi po2itive de reativitate 8uausa si 0ri8a
plina de an0a8ament.
*l+astru este motivat de intimitate, -al+en de distratie, dar are nevoie de intimitate. -al+en
este mai inlinat sa aute intimitatea deat este *l+astru tentat sa urmareasa distratia. Tipi,
*l+astru valori2ea2a foarte putin distratia, preferand sa se onentre2e pe aspetele serioase ale
vietii.
:ii o alta uloare de personalitate nu auta distratia asa um o fae -al+en. *desea aesta traieste
pentru a se distra. Cand -al+en devine stresat aasa sau la serviiu, ho++y1urile sau vaantele surte
ii inara +ateriile imediat. Intotdeauna sa reompense2i ainele +un u o man0aiere si un -al+en
dediat u o vaanta. -al+en nu va intele0e niiodata um ineva se dedia oriarei altei ativitati in
afara 8oului. 5unt in e0ala masura derutati si de oamenii are nu stiu sa se rela4e2e in vaanta.
*l+astru tre+uie sa ai+a un motiv pentru a se rela4a si 8ua, in timp e, pentru -al+en, rela4area si
8oul sunt un motiv in sine.
*l+astru se an0a8ea2a mai ales in ativitati are pot im+unatati relatia *l+astru1-al+en. ;or
lua letii de inot daa partenerul lor -al+en iu+este inotul. *orda prioritate in a fi impreuna in
ativitati si pro0ramea2a ativitatile in diretia im+unatatirii intimitatii relatiei. Parintii *l+astru, in
mod normal, fires, isi asteapta opiii de la soala, sport sau alte ativitati, fara sa tina ont de
inonveniente. Profesorul *l+astru adesea empati2ea2a u un elev are se lupta u sarinile. 5otii
*l+astru planifia faerile sau o+li0atiile omunitare in prea8ma 2ilelor de nastere sau a altor
evenimente speiale astfel inat sa impartaseasa u toti mem+rii familiei ele+rarile memora+ile.
1%.
*l+astru se simte implinit si feriit and se an0a8ea2a intr1o relatie intima, in iuda numeroaselor
e4petatii sau difiultati.
-al+en operea2a la un nivel superfiial in ea mai mare parte a timpului. #ste apa+il de
sentimente adani, dar prefera o one4iune emotionala limitata la eea e are de faut 2ilni. *desea
-al+en este au2at de *l+astru a este nepasator pentru a da impresia de superfiialitate. /a fel de
frustranta pentru *l+astru este pereptia lui -al+en a *l+astru este dominator. -al+en remara
adesea a pretul platit pentru iu+irea unui *l+astru este prea mare uneori. Cand ei doi 0ases un
nivel emotional reipro satisfaator, nii o alta om+inatie de ulori nu se poate masura u a lor.
5unt distrativi, sineri, simpli, fara pretentii, deshisi si vi+ranti in relatia lor.
Combinatia Albastru>alben
Este preocupata in primul rand
$e calitatea relatiei lor
Glegatura umana veritabilaH.
A 9I *P)#CI*T versus * 9I /*UD*T
Cand un -al+en vrea sa invete um sa se desure u un *l+astru, este foarte simplu. Primul
luru pe are tre+uie sa1l faa dimineata and se soala este sa1i spuna lui *l+astru ETe iu+es si
apreie2 tot e fai pentru mineB. *tat timp at este siner, totul va deur0e foarte usor. *l+astru
tan8este dupa apropierea emotionala si dupa apreierea partenerului. ;or renunta la plaerile
personale pentru a veni in intampinarea dorintelor partenerului. *preia2a foarte mult and altii pun
inaintea plaerilor proprii dorintele altora, hiar daa pentru surt timp. Tema definitorie pentru
*l+astru o putem 0asi usor intr1un ante din Camelot. )e0ele *rthur su0erea2a a modul de a E te
purta u o femeie este s1o iu+esti, doar s1o iu+estiB. :imi nu este mai adevarat pentru un *l+astru,
+ar+at sau femeie. Pur si simplu au nevoie sa stie a1i iu+esti si apreie2i pentru a viata lor sa fie
ompleta.
*l+astru da totul la un asemenea nival, inat doar lauda nu este sufiienta de o+iei. :u sunt
delo impresionati de reunosterile soiale, mai ales daa sunt superfiiale. *l+astru este mai
de0ra+a impresionat de un +ilet de reunostinta sris de mana de la ineva are le intele0e si
apreia2a ontri+utia.
Pe de alta parte, tipi pentru -al+en este sa arune lururile unul peste altul in ultimul moment si sa
apara mirosind a o floare. :u are nevoie in mod speial de apreiere. 7 palma pe spate de feliitare
si reunoasterea pu+lia =atuni and este potrivita> va fi destul pentru el.
5* 9I# @U: P#:T)U #/ =moral> versus 5* *)*T# @I:# I: 9*T*
C#/7)/*/TI =soial>
Persona8ul Jiminy Cri?et al lui Ualt Disney poate fi numit onstiinta. #u il numes arater.
:umiti1l um vreti, dar in final inseamna a *l+astru este mai preoupat de o+li0atiile morale, in
timp e -al+en are nevoie de reunoastere soiala. Imi amintes a am onsultat un paient *l+astru
imediat dupa un paient -al+en intr1o 2i. *mandoi se im+atasera la aniversarea de %! de ani a
sorilor. *m fost fasinat de modul diferit in are au a+ordat in0ri8orarea fata de omportamentul lor.
Paientul *l+astru vroia sa stie daa tre+uie sa se su2e pentru faptul a s1a im+atat. #ra preoupat
de intre+area daa un 0inere potrivit nu ar fi tre+uit sa ramana trea2 si sa a8ute 0a2dele la petreere.
Paientul -al+en voia sa stie daa eu red a eilalti mem+ri ai familiei vor 0andi rau despre el. #ra
mai preoupat de ima0inea lui soiala in fata sorilor deat de omportamentul inadevat. *l+astru
suferea din vina morala, -al+en suferea din vina soiala.
*lt e4emplu al diferentelor dintre ei sta in pro+lema ontrolului 0reutatii. *l+astru are nevoie
sa se mentina in forma pentru a sa le plaa lor um arata, in timp e -al+en vrea sa arate +ine in
1%1
ohii elorlalti. -al+en operea2a u vanitatea personala, in timp e *l+astru este preoupat in primul
rand de auto1respet.
5#CU)IT*T# versus *;#:TU)* P/I:* D# J7*C*
*l+astru este adesea invidios pe autoapreierea lui -al+en. -al+en o are dintotdeauna, uneori
de la nastere, si nu auta validarea in surse dinafara sa. 5e pla pe sine si red u adevarat a, in ele
din urma, toate se re2olva. *easta inredere le permite sa aute aventura toata viata, in timp e
*l+astru auta u disperare sentimentul de si0uranta. Pro+a+il a unul din motivele pentru are
*l+astru auta un -al+en este onfortul pe are il resimte in relatia u ineva are nu depinde de
inredere si si0uranta.
Pe de alta parte, -al+en valori2ea2a seuritatea pe are o primeste de la *l+astru. *l+astru
muneste foarte mult pentru a oferi seuritate elor pe are ii iu+este. Intuitiv -al+en simte
impliarea adana a unui *l+astru si, in 0eneral, fa orie pentru a1l opri pe *l+astru in viata sa.
Chiar inainte de a plea intr1o alatorie de afaeri, o femeie *l+astru a desoperit a sotul ei -al+en
fause o afaere u tatal ei fara a ea sa stie. :u a putut sa tolere2e aeasta din partea tatalui. *
amenitat a o sa1si paraseasa sotul pentru a nu putea aepta a aesta sa interatione2e u tatal ei.
*est om fara 0ri8i a fost distrus. -andul a o va pierde a devenit o+sesie. * sunat1o in fieare seara
in timp e ea era in alatoria de afaeri, aproape hartuind1o. ;roia sa fie reasi0urat a ea ina
il iu+este si va ramane u el. Cand ea a venit aasa, a asteptat1o la aeroport u un +uhet de trandafiri
si u o limu2ina. I1a itit poe2ii srise de el pentru ea. Inonstient, -al+en il auta pe *l+astru pentru
a aesta pune aent pe seuritate si stie a, dintre toate ulorile, *l+astru nu este doar el e auta
el mai mult seuritatea, i si el are o ofera el mai mult.
-al+en iu+este sa se intinda, sa se de2volte. Urmares u aviditate multe fatete ale vietii si
sunt in prinipal interesati de aventura prin 8oaa, 0asind ompetitia e4trema neatra0atoare. -al+en
risa de +unavoie, ei sim+a slu8+e, louinte si prieteni mult mai usor deat *l+astru. Iu+es
sentimentul de a inera eva nou si au nevoie in permanenta de provoari de natura distrativa
pentru a le mentine interesul.
*UT7:7'I# versus /I@#)T*T#
Cuvintele autonomie si libertate e4prima diferenta de sop. *l+astru vrea autonomie pentru a
e4euta o sarina. -al+en vrea li+ertate pentru a indeplini o sarina, la fel de mult a si pentru a lura
pe ont propriu. In or0ani2atii, *l+astru si -al+en 0ases situatiile de muna independenta foarte
onforta+ile. *mandoi prefera sa li se dea responsa+ilitati si sa fie apoi lasati sa1si faa trea+a in
felul lor. *epta diretivele, dar uras ontroalele. /ui *l+astru ii fae plaere latura reativa a
autonomiei si tan8este dupa posi+ilitatea de a atin0e perfetiunea and nimeni nu este in stare sa1i
forte2e sa aepte medioritatea. /ui -al+en ii pla interatiunile soiale, dar prefera li+ertatea de a
lura in ritmul propriu, fara a altii sa le sta+ileasa termene limita si sa1i forte2e la sedinte are nu
sunt neesare. *mandoi au tendinta de a onsidera muna in ehipa mai de0ra+a o frana pentru stilul
lor natural.
*D*:CI'# #'7TI7:*/* versus 5UP#)9ICI*/IT*T# #'7TI7:*/*.
*l+astru are tendinta de a ramane an0a8at unei relatii de intimitate in iudat iatriilor
emotionale, pe and -al+en auta rapid refu0ii pentru de2ama0irile personale. /umea animalelor ne
ofera doua modele. *l+astru este a a si ainele are urmareste un iepure" este onentrat si
determinat, in afara oriarei tentatii de distratie, isi urmareste u tenaitate sopul. *l+astru este
prediti+il emotional si de o+iei ramane fousat pe un omportament toata viata.
1%%
-al+en este mai de0ra+a a fluturele, osiland tot timpul u o atitudineBuita1te si ve2iB. :u se
opreste niaieri prea mult si mentine o distanta de si0uranta u elelalte fiinte. 9rumos, 0entil si
e4itant, atra0e atentia tuturor dar sta+ileste putine le0aturi.
*l+astru este diret si onstat in intentiile emotionale, -al+en este mai va0 si imprediti+il.
*mandoi valori2ea2a siner an0a8amentul, in iuda diferentelor de impliare emotionala.
5#)I75 5I P/I: D# T#/U)I versus JUC*U5 5I 5UP#)9ICI*/
-al+en =atre sotie>" :1ar fi 0ro2av sa fim primavara la Paris3 -andeste1te doar at de olorat si
frumos va fiQ
*l+astru =atre sot>" Iu+es romantismul Parisului primavara. Dar vreau sa mer0em and voi sti si0ur
a suntem indra0ostiti. 5a mer0em in #uropa doar de dra0ul alatoriei nu ma inanta prea mult.
'ulti -al+en pot fi numiti E -al+en saaitorB. 7silea2a tot timpul intre a veni aproape si a
sta departe. 5edu u sarmul si inoenta lor, dar sunt usor de speriat. 5tralues a soarele si
ademenes u e4istenta lor ori0inala, dar imediat rad de tot atuni and *l+astrul din viata lor devine
prea serios.
*esta este un motiv partiular de frustrare pentru *l+astru, are rareori se implia
superfiial =mai ales in relatie>. -ases a atitudinea unui -al+en este difiil de respetat si nu se pot
+a2a pe el. -al+en este adesea uluit de serio2itatea u are *l+astru a+ordea2a relatia si1l onsidera
prea in0ri8orat si prea 2elos in privinta an0a8amentelor. ETot e vroiam,B spunea un -al+en are se
intalnea u o fata, Eera sa ma distre2 pur si simplu. 'odul in are *l+astru s1a purtat era de para am
fi fost el putin asatoritiB.
P#)9#CTI7:I5' PUT#):IC versus P)7DUCTI;IT*T# I'P)*5TI*T*
*l+astru tree prin viata o+servand toate detaliile si mentinand o onentrare penetranta.
Dores sa muneasa in plus pana and fa perfet un luru. *l+astru valori2ea2a oamenii are
e4prima aelasi tip de an0a8ament in privinta perfetiunii, indiferent de profesie. 5unt adesea
admirati de eilalti pentru devotamentul lor in eea e priveste perfetiunea. In relatie, insa, aeasta
este motiv de frustrare pentru amandoi. -al+en devine frustrat de dorinta de perfetiune a lui
*l+astru. EDestul de +ineB este e4at asa pentru -al+en1destul de +ine. Pentru *l+astru, aeasta
inseamna Ea te multumi u putinB.
-al+en este mai inlinat sa se uite la un 8uator a Ilie :astase pe terenul de tenis. *est
8uator roman ii impresiona pe fanii tenisului prin momente +riliante de 8o, alternate in e0ala masura
u momente +riliante de opilarii, faute speial pentru amu2amentul pu+liului. #ra lar la fel de
interesat atat de apro+area soiala, at si de e4perti2a tehnia.
*est stil de produtivitate imprastiata adesea 0enerea2a frustrari teri+ile pentru *l+astru,
are nu poate intele0e um persoana pe are o iu+este =in speial sot, opil, parinte> poate tree prin
viata u atat de putina 0ri8a pentru auratete si dediatie pentru perfetiune. *l+astru are nevoie sa
intelea0a a -al+en va fi ostil si nonooperant, pier2and toate sansele datorate harismei lor. 7rium,
0al+en in 0eneral va ehili+ra +alanta 8oului u momente produtive si pline de insemnatate.
* C7:T)7/* P#:T)U * versus * C*UT* /I@#)T*T#*
C*5TI-* 5#CU)IT*T#*
7 personalitate *l+astru are tendinta de a prefera relatii oventionale, prediti+ile si prudente.
*u atata nevoie de sta+ilitate, inat ineara sa tina totul su+ ontrol pentru a avea pae si liniste.
*l+astru este atat de potrivit si e4at inat adesea se ale0e pe sine a fi seful in relatia *l+astru I
1%3
-al+en. -al+en re2ista ontrolului in mod instintiv. )efu2a sa1i dea ontrolul lui *l+astru fara un
pret. Depin2and de araterul fiearuia, aest pret poate fi e4trem de mare.
*l+astru adesea pare sa ontrole2e pentru a au nevoie sa se simta si0uri in relatie, iar aeasta
seuritate rede a provine din a sti e fae si unde se due -al+en, in fieare moment. De asemenea,
*l+astru pare sa ontrole2e pentru a simte a este esential sa1i atra0a atentia tot timpul lui -al+en
despre e este normal sa faa in pu+li si despre manierele potrivite in fieare situatie. *est tip de
instrutie este interiori2ata de -al+en a enervanta si non1neesara.
-al+en iu+este fle4i+ilitatea, shim+area si relatiile nestruturate. Uras le0aturile puternie
=Efii aasa pentru ina in fieare seara la ora $ fi4B> si au o nevoie foarte mia de sta+ilitate. Pentru a
e4perimenta u adevarat viata, li+ertatea are o insemnatate esentiala pentru un -al+en. #l pretuieste
li+ertatea de a ale0e u ine sa fie, unde sa mear0a si um sa a8un0a aolo. Usor de manipulat, este
foarte reeptiv la *l+astru, are ii permite sa1si alea0a propriile optiuni in viata. 9ara un arater
sanatos, -al+en poate a+u2a de li+ertatea lui si se poate 0asi in situatia de a nu se an0a8a intr1o
relatie, entrandu1se in shim+ pe propria persoana =a opus la o viata de ooperare>.
)#5P7:5*@I/ versus I)#5P7:5*@I/
E5pune1mi, te ro0, daa ai au2it a se auta atori pentru 0ra/itorul din ?"B, mi1a spus o
mama *l+astru. E*m persoana perfeta pentru sperietoarea de iori fara reier 1 fiul meuQB #ra
in0ro2itor de frustrata de omportamentul lui iresponsa+il. E5eriosB, a ontinuat ea, Enu ma mena8a.
#4ista vreo posi+ilitate a el sa apete reier vreodata3B 9iul sau -al+en era repre2entativ pentru
iresponsa+ilitatea multor -al+en. )areori se opres si se 0andes inainte de a spune sau de a ationa.
-al+en este mai preoupat de fi2iul lui deat daa dormitorul sau arata a o oina. #ste
reunosut pentru triourile foarte sumpe pe are le plateste mai mult sau mai putin din +anii
proprii. *dolsentii -al+en par a due aeasta iresponsa+ilitate la paro4ism, datorita tran2itiei
e4asperante de la opilarie la maturitate. @a+ysitter1ele -al+en sunt e4traordinare and se 8oaa u
opiii, dar apoi prefera sa stea de vor+a la telefon u prietenii deat sa urete mi2eria pe are au
faut1o and se 8uau u opiii.
-al+en este mai preoupat de vite2a u are ia o ur+a deat de e li se intampla
auiuurilor masinii. Un tata *l+astru era preoupat de at il osta fiul sau -al+en. EDin au2a
ne0li8entei tale, a8un0 sa heltuies mult mai mult pentru tine deat pentru toti fratii tai la un loB,
spunea el. Il indemna tot timpul sa1si 0aseasa o slu8+a +ine platita pentru a putea supravietui pe ont
propriu.
-al+en nu aorda niiodata importanta faptelor lui pe termen lun0, pentru a el traieste
momentul. De o+iei, *l+astru se opune imprumuturilor pe are -al+en vrea sa le faa pentru
ehipament de ampat, masini sau alte lururi importante pentru -al+en.
Pe de alta parte, *l+astru este o ompanie nemaipomenita pentru -al+en. Ca si Uendy din
Peter Pan, *l+astru se hinuieste onstant sa1l a8ute pe -al+en sa se maturi2e2e si sa fie responsa+il.
Intotdeauna +a0a de seama detaliile si in mod onstant ii e4plia de e detaliile =um ar fi ulorile
semaforului, diploma de lieu, sau umerasele> e4ista.
5I:C#) versus :#5I:C#)
*l+astru se mandreste u sineritatea si an0a8amentul loial pentru -al+en. Un lient *l+astru,
Tom, a venit si a erut sooteala prietenului sau, John =-al+en>, despre um a putut aesta sa plee
intr1o vaanta in sudul Californiei si apoi +rus s1a deis sa stea in *l+uXuerXue, :eS 'e4io,
pentru ultimul an de lieu. E#ram ei mai +uni prieteniB, spunea Tom. E:u red a el a inteles at am
investit eu in prietenia noastra. 5i aum, dintr1o data, ma lasa +alta si pleaa pentru o toana. Daa
doar atat am insemnat eu pentru el, inseamna a de fapt nu am avut o prietenie nemaipomenita
1%4
niiodata.B Tom era devastat la 0andul a prietenul sau il a+andona dupa 3 ani petreuti impreuna la
lieu.
Tom si John petreusera momente minunate impreuna. *um John era pre0atit sa
e4perimente2e eva nou. EPana la urma traiesti o sin0ura viataB, spunea John. /ui *l+astru i se parea
atat de nesiner pentru a el sarifiase totul pentru prietenia lor. -al+en simtea diferit. Daduse tot e
putuse intr1o relatie, apoi se mutase and situatia se shim+ase.
P)79I/ 5T#)5 versus P)79I/ PUT#):IC
Ima0inati1va urmatoarele" doi oameni sustin un interviu pentru un post la un teatru are fae turnee.
Unul ere un post de desi0ner si de roitor de ostume, in spatele senei, dei, iar elalalt ere in mod
speial un post are sa implie pre2enta sa pe sena. Care redeti a este *l+astru si are redeti a
este -al+en3 Ceretarile au aratat a *l+astru prefera detaliile din spatele senei, in timp e 0al+en
prefera e4punerea pe sena. Unuia ii plae sa muneasa u lururile, in timp e eluilalt ii plae sa
lure2e u oamenii.
5U5PICI75 versus I:C)#<*T7)G:*I;
E:evasta1mea e mai eva deat 9@IB, se plan0ea un sot -al+en. E5tie tot e1am faut rau din
2iua in are ne1am unosut. :1as vrea sa vad posterul pe are l1ar fae daa as fi un riminalQB
E#ste adevaratB, a fost ea de aord. E*+ia ne intorsesem din vaanta petreuta u un alt uplu.
Intr1o 2i, sotii nostri au vrut sa plee impreuna la pesuit. Prietenul sotului meu i1a trimis un sarut de
la distanta sotiei sale si i1a spus sa nu1l astepte u masa, a nu stie and vine. #u am erut sa
inspete2 +ara pentru a ma onvin0e a e in re0ula si pentru a1i adue sotului meu vesta de salvare
=pe are o umparasem si impahetasem stiind a el s1ar putea sa vrea sa plee u +ara>. :u aveam
inredere nii in el, nii in mine, nii in +ara. Poti sa1ti ima0ine2i a sotul meu moare intr1un
aident de +ara si eu raman sa res sin0ura ei % opii3B
'ulti *l+astru tre prin viata prea suspiiosi. )areori sunt li+eri sa se +uure de momentele
plaute pentru a sunt atat de o+isnuiti sa1si faa 0ri8i in privinta a eea e poate mer0e rau.
Pe at de mult sufera *l+astru din au2a mintii sale suspiioase, pe atat poate -al+en sa
sufere din au2a naturii sale nondisriminatorii. Prea des -al+eni minunati permit unor prieteni rai sa
le intre in viata si sa le1o olore2e in mod urat. #i nu red a oamenii pot avea si intentii neurate.
5e atasea2a u naivitate de oameni nepotriviti doar pentru a sunt EsimpatiiB sau pentru a Ede fapt,
odata e apui sa1i unosti, iti dai seama a nu sunt hiar asa de raiB.
Inoenta unui -al+en ii produe in0ri8orare unui parinte *l+astru, pentru a aesta ii
valori2ea2a entu2iasmul proaspat, dar se teme de onseintele inevita+ile ale 0esturilor faute fara
preautie. 7 mama *l+astru si1a trimis fiia -al+en la o soala privata pentru a o desparti de un
prieten u influente ne0ative. EPoti sa ma onsideri autoritara sau um vrei tuB, a spus ea plan0and,
Edar nu puteam sa suport sa vad um aest opil super+ se transforma su+ ohii mei intr1un om
sarasti, ree si durB.
* fost o misare 0ro2ava. 9ara deeptii. Tanara a stiut motivul, dar, um era un -al+en,
imediat a 0asit o multumire in a fi departe de asa si de a se aventura in lume pe ont propriu. 51a
dus la soala partiulara unde si1a faut multi prieteni +uni, shim+and mediul si stilul de viata.
P)#* 5#:5I@I/ versus I:5#:5I@I/
Pentru un *l+astru, orie este personal. 5e simt puterni responsa+ili pentru tot e se
intampla in viata lor. 5ensi+ilitatea lor e4trema poate sa1i faa 0reu de aeptat. Daa intar2ii,
*l+astru poate sa reada a de fapt nu ai vrut sa vii. Daa esti suparat, *l+astru se simte vinovat
pentru a a reat posi+ile dileme in viata ta. *l+astru ia oamenii si e4perientele prea personal.
1%!
*l+astru se lupta mereu u insesi+ilitatea lui -al+en, provenita din atitudinea sa lipsita de 0ri8i.
*l+astru are tendinta de a rea multe din traumele lor emotionale datorita hipersensi+ilitatii sale, dar
difiultatile lor adesea mar mai ompliate de insensi+ilitatea lui -al+en.
7 femeie *l+astru era inspaimantata de e4peditia pe un rau. * faut 0reseala de a intre+a doi
prieteni -al+en, are mai fusesera intr1o astfel de e4peditie, daa sa o faa sau nu. *estia au
reasi0urat1o a nu e nii o pro+lema, aproape ra2and de fria ei. 9emeia a fost furioasa and ei au nu
i1au luat temerile in serios. Prietenii ei erau insensi+ili. #a era prea sensi+ila.
:#)*@D*T7) versus @U: DI: 9I)#
In relatia *l+astru-al+en, adesea omportamentele lor se afla in onflit. *l+astru vrea a
familia sa vina aasa in fieare seara pentru ina, -al+en vrea fle4i+ilitate in pro+lema orei la are
a8un0e aasa. -al+en vrea sa fie intampinat u un 2am+et si un sarut, in timp e *l+astru vrea sa
intelea0a de e nu sunt u 2am+etul pe +u2e e4at in momentul in are -al+en se hotaraste sa apara
aasa.
*l+astru se lupta u faptul a el stie e este mai +ine pentru toata lumea, in speial pentru
-al+en. -al+en are tendinta de a uita de timp, oameni, an0a8amente sau orie alteva are le1ar putea
omplia e4istenta. *desea opiii adota un -al+en pentru modul li+er in are se poarta. *easta il
frustrea2a pe *l+astru, are este onvins a sin0urul motiv pentru are un -al+en este iu+it mai mult
este faptul a nu ere niiodata nimi de la nimeni. *l+astru vrea a un luru sa fie faut imediat, si
sa fie faut +ine. -al+en vrea si el a un luru sa fie faut, dar niiodata nu este foarte strit, oriand
poate interveni eva, de la invitatia unui prieten pentru o partida de tenis, pana la un dees in familie.
-al+en rede a ele mai multe lururi nu tre+uie luate in serios, i tre+uie sa le lasi sa treaa fara sa
le dai prea multa atentie. *l+astru ia in seama orie =mai ales 0ala0ia opiilor si rapoartele date u
intar2iere> si se simte omplet doar and fae din orie o pro+lema.
:#I#)T*T7) versus I#)T*T7)
*esta repre2inta, poate, puntul el mai tare al unui -al+en si puntul el mai sla+ al unui
*l+astru. In 0eneral, -al+en nu staruie pe treut. *l+astru stran0e enorme antitati de furie,
resentiment si amaraiune de1a lun0ul e4perientelor ne0ative. -aseste a este 0reu de treut peste
sentimente pe are arareori un -al+en le simte. Daa un -al+en simte adan furie sau ostilitate, ii
este foarte usor sa treaa peste aestea. Din aeasta au2a viata lor pare sa fie mult mai usoara.
7 paienta *l+astru mi1a povestit um a reusit in sfarsit sa1l ierte pe fostul sot, are o parasise
pentru o alta femeie. E5peram in seret a intr1o 2i il voi vedea hel si 0ras, u +urta atarnandu1i
disperata peste pantaloni si u turul pantalonilor atarnandu1i la spate.B Dar, u toata sineritatea, s1a
intre+at apoi E:u re2i, insa, a in sfarsit l1am iertat3B
*l+astru tre+uie sa invete sa ierte, pentru a1i vor speria pe ompanionii lor -al+en, are nu
le vor mai impartasi intimitatea. *easta ii va impiedia astfel pe *l+astru sa e4perimente2e
motivatia lor primara in viata I intimitatea.
I:9)U:T* C7:9/ICT#/#, versus #;IT* C7:9)U:T*)I/#
@*<*:DU15# P# P)I:CIPII
#4ista anumite prinipii pe are *l+astru le onsidera nene0oia+ile. 5unt 0ata sa1si puna
reputatia in 8o pentru aeste prinipii. 5e vor lupta a o ursoaia e1si apara puiul deat sa renunte in
numele paii. 5otia *l+astru este adesea furioasa pe sotul -al+en are nu se an0a8ea2a intr1o disutie
folositoare. *l+astru onsidera a aeasta e4presie instita a sentimentelor arata a ii pasa. *l+astru
mai de0ra+a suporta o relatie stresanta pentru a se fae +ine intelesi in privinta prinipiilor
importante.
1%$
-al+en inlina mai de0ra+a spre evitarea onfruntarilor ra2and sau deviind disutia pe un alt
su+iet mai putin ontroversat. #ste va2ut adesea a neloial sau a unul are fae du+lu rol, din au2a
neimpliarii lor ferme intr1o disutie. -al+en este, pro+a+il, usor de onvins sa renunte la o filosofie
sau la prinipii proprii datorita faptului a aeasta ar ere prea mult efort.
DI5T*:T versus D#5CHI5
*l+astru este mai inhi+at deat -al+en, din mai multe motive. -al+en are un fel de a fi si0ur
pe el, are1l invita in viata elorlalti. E7riunde m1as due, intalnes ei mai dra0uti oameniB, spunea
un -al+en. ;iata seamana umva u o o0linda, asa a -al+en pare sa 0aseasa invitatii oriunde s1ar
due. -al+en este indra0it de oameni indiferent de varsta, rasa sau nivel soio1eonomi.
*l+astru este mai disriminator si mai dispus la 8udeati. 5unt re2ervati si suspiiosi de la
distanta. *desea sunt iu+iti numai dupa o perioada su+stantiala de timp petreuta impreuna. *l+astru
simte a Ea ma unoaste inseamna a ma iu+iB. -al+en simte a Ea ma iu+i inseamna a ma unoasteB.
7data e -al+en se simte invitat in inima uiva, devine vulnera+il si e4presiv.
5# I:;I:7;*T#5T# versus I:;I:7;*T#5T# P# */TII
*l+astru se uita in interiorul sau pentru a e4plia relatiile proaste, in timp e -al+en,
temandu1se de respin0erea reata de propriile limita, de o+iei aruna vina pe altii. *easta ii opreste
adesea pe -al+eni de la o de2voltare normala. Daa nu sunte atenti, -al+en isi poate petree toata
viata e4pliand tuturor a vina e a altora. :umai and se vor putea uita inlauntrul lor si vor aepta
importanta responsa+ilitatii, vor intele0e adevarata forta are vine din aeptarea limitelor si
asumarea responsa+ilitatii faptelor tale.
Un opil -al+en dadea in mod repetat vina pe tatal sau *l+astru pentru pro+lemele solare,
ri2ele de identitate si hotie. De fapt, hiar ii faea plaere sa1l auda pe +ietul tata a0oni2and despre
purtarea fiului si despre um ar fi faut el lururile. *estui opil -al+en i1au tre+uit patru ani de
frustrare si de2ama0iri personale pana and a ineput sa vada partea lui de vina in aeasta relatie.
Intr1un tar2iu, si1a asumat partea lui de responsa+ilitate si a ineput sa se de2volte normal.
:#-*TI;I5T versus P7<ITI;I5T
*l+astru nu stie niiodata de e un luru nu poate fi faut, in timp e -al+en imediat vede
motivul pentru are tre+uie inerat. *l+astru intrea+a EDe e nu eu3 Cred a as fi ea mai +una
ale0ereQB *l+astru vede toate pro+lemele, in timp e -al+en vede toate posi+ilitatile.
*5CU/T*T7) P/I: D# -)IJ* versus *5CU/T*T7) J*/:IC
-al+en este de o+iei in autatrea unei distratii si rareori asulta pe ineva intr1adevar. :u
sunt interesati de detalii emotionale, adesea onsiderand a a sta s a1i asulta pe eilalti este eva u
adevarat plitisitor. *l+astru adora ideea unei onversatii profunde si1i pasa realmente de eea e
ineara ealalta persoana sa transmita. 5unt asultatori e4elenti si nu sunt foarte interesati de e
omentarii au de faut.
*l+astru poate fi de2ama0it de stilul superfiial de asultare al unui -al+en si se poate simti
tradat and -al+en ii aude uvintele dar nu se onentrea2a pe eea e simte.
-al+en poate fi plitisit de povestile unui *l+astru. *l+astru are tendinta de a asasina onversatia u
prea multe amanunte, spuse de prea multe ori. 9ara indoiala, ati au2it fra2a Ea fae o poveste lun0a
mai surtaBV *l+astru prefera versiunea Ea fae o poveste surta mai lun0aB. *l+astru vrea sa fie
inteles si tinde sa vor+easa intr1una in speranta superstitioasa a intr1un final se va re2olva.
1%(
ITI D*, D*) T# *-*T* versus ITI D* 9*)* 5* *5T#PT#
*l+astru are tendinta de a da mult mai mult deat -al+en. Dar, and -al+en da, el nu mai
asteapta nimi, in timp e *l+astru da si are e4petatii. 'ulti *l+astru devin furiosi and sunt tratati
meshin dupa e au fost intelesi invers de eilalti. 'ulti indivi2i mi1au spus e resentimente aveau
dupa e isi tratau oaspetii a pe re0i, iar aestia nu aveau maar un uvant de apreiere. -al+en
arareori simte de2ama0iri atat de profunde. 9ie dau mai putin, fie atuni and dau nu se asteapta la
multumiri.
IU@#5T# *D*:C 5I I5I I* versus IU@#5T# U57), 9*)* *:-*J*'#:T#
*:-*J*'#:T# PUT#):IC#
*l+astru are o puternia loialitate pentru oriine sau orie fata de are se an0a8ea2a. 5e simt
mai onforta+il and se an0a8ea2a in relatii si se tem foarte tare and sunt nevoiti sa1si anule2e
an0a8amentele pe are si le iau. Un ole0 de1al meu *l+astru treea printr1o e4eprienta emotionala
devastatoare inerand sa se deida daa sa stea u sotia sa , are1i oferea distratie, dar nu si
adanime emotionala, sau sa o paraseasa pentru o femeie pe are o iu+ea a pe un prieten de ani
+uni. In final, nu a e4istat nii o dei2ie reala. Isi iu+ea sotia si nu a putut sa o paraseasa, in iuda
momentelor 0oale pe are le indura.
In ontrast, imi amintes de intreerea de shi u un prieten -al+en. Imi amintea de Peter
Pan, u atele sale iresponsa+ile si u refu2ul sau de a aepta erintele soietatii in are resuse.
Pretindea a se simte inarerat, onstrans si an0a8at in maria8. ;roia sa se 8oae mai mult deat vroia
sa fie responsa+il pentru sotia si opiii sai.
/a un an dupa onversatia noastra, prietenul meu isi a+andonase familia pentru mai multa
distratie. -al+en are tendinta de a fi vulnera+il pe termen lun0, din au2a lipsei de an0a8ament
eruta de impartasirea imtimitatii.
*easta om+inatie e4traordinara de ulori opuse ofera posi+ilitati pe are nii o alta
om+inatie de ulori nu le au. Impartases o admiratie reiproa. -al+en apreia2a *l+astru pentru
talentul, reativitatea, sensi+ilitatea, loialitatea, an0a8amentul si intimitatea pe are le ofera. *l+astru
valori2ea2a -al+en pentru vi0oarea, optimismul, aeptanta, iertarea, andoarea si intimitatea pe are
le da. *mandoi investes in relatie potential puterni de intimitate si, uneori, reunos siner0ia unia
are1i tine impreuna.
$AC CEA MAI PUTERNICA RELATIE DIN OPUSELE COMPLEMENTARE
*l+astru are nevoie de -al+en" -al+en are nevoie de *l+astru"
Pentru a mentine o perspetiva
sanatoasa Eaum si aiiB
Pentru a avea momente
reative si distrative
Pentru a nutri optimism si speranta.
Pentru a1i indra0i si apreia.
Pentru a li se reaminti de valoarea
lor intrinsea.
Pentru a1i fae sa rada.
Pentru a le arata partea luminoasa a vietii.
Pentru a lasa onversatia sa pluteasa.
Pentru a failita relatiile soiale.
Pentru a imparti momente de intimitate.
Pentru a le da sta+ilitate si diretie.
Pentru a1i invata ompasiunea si
sensi+ilitatea
Pentru a o+serva detaliile si speifiul
Pentru a le da sta+ilitate
Pentru a1i inura8a in ompletarea
sarinilor.
Pentru a le reaminti de evenimente si
fapte.
Pentru a rade u ei.
1%,
Pentru a1i pretui si a1i +a0a in seama. Pentru a le da teluri alau2itoare morale.
CON$LICTE POTENTIALE
*/@*5T)U
9oarte devotati.
Prea sensi+ili
In 0eneral orientati spre muna
Controlea2a
7rientat spre detaliu
5erios
Isi ia prea multe responsa+ilitati
*tionea2a apropiat si um se uvine
Prea neatent u sine
Cere mult timp pentru deli+erare in dei2ii
-*/@#:
*desea sarasti
Prefera ativitatile distrative
7+sedat de li+ertate
9ara detalii, in mare
9ara 0ri8i
Iresponsa+il
*desea neapropiat si fara maniere
7+sedat de sine
Ia dei2ii spontan
1%&
Capitolul 1#
LE&ATURILE AL* J &AL*EN

Combina1iile ALD :ALD sunt compatibile una cu alta 4i cu lumea din /urul lor.
Relaiile AL ! AL "Pace #i toleran$%
)elaKiile */@ I */@ sunt rela4ante Mi liniMtitoare. :u heltuies ener0ie e4esivL Nn lupta
neimportantL a puterii ori Nn eea e priveMte detaliile. *eastL om+inaKie tolerea2L diferenKele. #ste
mult mai onforta+il pentru amJndouL sL i0nore omportamentul iritant deJt sL faL din aesta un
sop. De aeea, eea e de o+iei reea2L un onflit serios pentru alte om+inaKii de personalitate,
u 0reu afetea2L le0Ltura al+ Ial+.
*l+ul nu este desenat de o+iei a un lider. /upta om+inaKiei al+ I al+ se due fLrL o larL
definire a rolului de lider. #ste tipi pentru amJndouL ulorile sL se aMtepte una de la alta sL preia
onduerea. :ii una nii alta nu se ondu dupL un anumit plan sau reea2L teluri puternie pentru
viitor. :ii una nu se supLrL daL ealaltL deide, plLnuieMte eva sau o an0a8ea2L pe ealaltL pentru
viitor.
Com+inaKia al+ I al+ este foarte tolerantL una u ealaltL Mi u lumea Nnon8urLtoare. 5unt
foarte fle4i+ile Mi se pot aomoda uMor. PMi permit una eleilalte preferinKe independente =ho++y1uri
personale, mod de luru> Mi se pot +a2a una pe ealaltL =NMi asultL una alteia Nn0ri8orLrile ore Nntre0i>.
*eastL om+inaKie puterniL NnKele0e importanKa de a avea un anumit statut Nn furtuna vieKii Mi oferL
aest dar prietenilorV familiei sau ole0ilor. Pn timp e om+inaKia al+ I al+ nu este o+iMnuitL Nn
relaKiile maritale, sunt foarte a0rea+ile Nn relaKiile de prietenie. 'aria8ul presupune preouparea
pentru po2iKia de lider. )elaKiile de prietenie NnsL nu. *tJta timp Jt relaKiile sunt +ine struturate Mi
+ine sta+ilite, aeastL om+inaKie NntJmpinL mii difiultLKii Nn a opera u sues. Cele douL elemente
din aeastL om+inaKie primarL se luptL u EmotivaKiaB Mi Erolul de liderB. Persona8ul al+ muneMte
foarte 0reu pentru de2voltarea automotivaKiei, tehniii Mi aservirea unor a+ilitLKii. Cu aeste a+ilitLKii
Nn shim+ om+inaKia al+ I al+ are mai multe Manse de JMti0.
Pace J Liniste
* se NnKele0e fieare u elLlalt sunt motive de pae. 9ieare adue toleranKa neesarL Mi
rL+darea Nn relaKie. Pn ordinea Nn are paea este asi0uratL este un e4emplu lar de ontopire a eea e
ve2i . /umea 0eo0rafiL ilustrea2L Nn mod interesant a aestei motivaKii puternie Nn toate al+urile.
:aKiile al+ a 9inlanda, Canada sunt iu+itoare de pae Mi foarte rar daL Nnepe vreuna rL2+oi. TotuMi
ele sunt unosute a menKinLtoare de puternie apLrLrii Jnd sunt ataate de alte naKiuni mai
a0resive. Camaraderia al+ului este asemLnLtoare naKiunilor al+e Nn omportamentul lor. #le se luptL
pentru o oe4istenKL paMniL. TotuMi sunt 0ata sL se apere prompt Jnd forKe din afarL intervin ontra
intereselor lor.

Ra"dare si toleranta
9oarte 0reu aeastL om+inaKie te Nnfurie sau te fae sL te simKi pre8udiiat. #4istL o aeptare
mutualL. #le nu er altor ulori sL fie rL+dLtoare Mi tolerante. /e0Lturile al+ I al+ ne amintes de
viaKa lui 'ahatma -andhi sau 'artin /uther Rin0. *mJndoi au promovat Nn mod tait o lume plinL
de pre8udeLKi Mi nedreptate fLrL nevoia de mari faime sau pu+liitate = fLrL surle Mi trJm+iKe>.
13.
/e0Lturile al+ I al+ nu sunt opulente. #le onvieKuies simplu Mi permit Mi altora o viaKL simplL.
E/e0Lturile al+ I al+ sunt identifia+ile prin paea lorB.

Satisfacere / Multu!ire

Ima0inaKi1vL o relaKie Nn are nu e4istL de2aorduri sau onflite. Ima0inaKi1vL al+ u al+.
*eastL prietenie rareori se plJn0e sau are difiultLKii Nn a se NnKele0e una u ealaltL. De fapt foarte
rar s1au o+servat pro+leme. *eastL om+inaKie este ultima a Lrei dorinKL este sL1Mi heltuiasL
ener0ia Nn onflite ne0ative. #le sunt mulKumite reipro.
Co!placere neproductiva

#ste o +ineuvJntare sL fii prevenit de 0reMelile altora, sL fii rupt de realitate este o
iresponsa+ilitate. 'ulte om+inaKii al+ I al+ NMi permit sL se omplaL Nn relaKia lor Mi sL i0nore
irumstanKele din afara aesteia. 5unt a elevii de lieu are lahea2L Nnaintea a+solvirii Mi are sunt
surprinMi L nu au de munL. Com+inaKiile al+ I al+ sunt foarte adesea onservatoare Mi sfJrMes
ale0JnduIse u partea surtL a +LKului. CJnd presiunea devine vi2i+ilL aeastL om+inaKie foarte
pasivL Mi neprodutivL este total nepre0LtitL Mi vulnera+ilL.
*eastL om+inaKie este +ineunosutL Nn a lLsa lururile pe are le pot fae a2i pe mJine.
5unt delLsLtori Mi, fLrL ineva are este puterni determinat, sunt NnlinaKi mai de0ra+L sL dea
deoparte lururile mai importante. 5e tolerea2L una pe ealaltL Nntr1un mod rela4ant. Din aeastL
au2L poate re2ulta o neprodutivitate periuloasL. 5tatul HaSaii a e4perimentat1o. HaSaianii s1au
omplLut Nn aeastL 0rLdinL a paradisului pJnL Jnd au reali2at dintr1o datL L investitorii din afarL
le1au umpLrat Kara hiar de su+ nasul lor, nelLsJndu1le astfel nimi de transmis strLnepoKilor lor.
/e0Lturile al+ 1 al+ pot fi atJt de neprodutive NnJt pot deveni vitime ale altora, om+inaKii de
ulori mult mai determinante. #le tre+uie sL NnveKe sL ehili+re2e stilul de viaKL omplLut Mi rela4ant
u produtivitatea neesarL pentru a Nndura u sues pro+lemele e se ives Nn viaKa de 2i u 2i.
Auto indoiala si indeci,ie
*eastL om+inaKie suferL Nnainte de toate de auto1NndoialL =neNnredere>. De o+iei au
Nndoieli despre dei2iile luate sau de apaitLKile personale. Trenea2L Nn aeastL nesi0uranKL din
au2L L de o+iei nu sunt onvinMi L au luat dei2ia oretL. *l+ii NMi pun mai de0ra+L Nntre+Lri
despre dei2ie deJt sL ia o po2iKie diretL Nn susKinerea aesteia sau Nmpotriva ei, indiferent de
dei2ia luatL. 9ieare aMteaptL reaKia eluilalt pentru a putea onstata daL a avut sau nu dreptate.
#4istL a2uri Nn are aeastL reaKie lipseMte iar Nntre+Lrile u privire la dei2ia luatL rLmJn fLrL
rLspuns. Pnrederea Nn sine se do+JndeMte personal. Pnrederea vine dupL aeasta. *l+ii fie NMi asumL
risurile, fie NMi aeptL dei2iile. *este indei2ii si neNnrederi rLmJn +loate Nn le0Lturile al+ I al+.

DependentaA Ti!iditateA Nea!plinire

*l+ii pot fi plitisitori ori par plitisitori datoritL naturii lor timide, dependente, nepLsLrii.
Com+inaKia al+ I al+ poate funKiona onforta+il, stati, lun0i perioade de timp daL nu e4istL ineva
Nn 8urul lor sL1i anime. Un uplu al+1 al+ s1a omplLut ani +uni Nn aeastL situaKie pJnL sL se
LsLtoreasL. /e0Ltura lor se redue la vi2ionarea pro0ramelor de televi2or Mi la dormit. Unul
o+iMnuia sL1l sune pe elLlalt tJr2iu Nn noapte Mi vor+eau pJnL Jnd adormeau amJndoi. :u vL faeKi
0ri8i, erau teri+ili de rL+dLtori unul u elLlalt. *u terminat u dra0ostea la surt timp dupL LsLtorie,
dar au mai trLit ! ani NmpreunL pJnL la destrLmarea LsLtoriei. PJnL la urmL ine a Nntomit atele de
divorK3 *mJndoi erau prea delLsLtori sL faL prima mutare. :ii unul nu era impliat Nntr1o altL
relaKie iar LsLtoria lor funKiona din punt de vedere le0al, pJnL Jnd prietenii au pus1o pe femeie sL
131
introduL aKiunea de divorK. E9orKarea mJiniiB poate fi traumati2antL pentru relaKia al+ I al+. Din
neferiire timiditatea lor promovea2L, de o+iei, ompromisuri nesLnLtoase. 9iind forKaKi mai de0ra+L
sL1Mi re2olve pro+lemele u mai multL responsa+ilitate.
Com+inaKia al+ I al+ autL o oe4istenKL paMniL. PreferL sL pluteasL deasupra valorilor
vieKii deJt sL le Nnfrunte diret. 5unt rL+dLtori unul u elLlalt Mi u lumea lor. *easta om+inaKie
evitL timid risurile Mi luarea de dei2ii. #i preferL o e4istenKL liniMtitL Mi si0urL Mi sunt total Nmpotriva
unei vieKi dinamie Mi tumultoase.


LE&ITURILE AL* J &AL*EN
&in'asie
*eastL le0LturL se referL la E+LieKii de trea+LB sau la fete. 5unt persoane simpatie, autL o
ale uMoarL de interaKiune Mi nu se aMteaptL la prea mult din partea altora. :ii unul nu autL sL1l
deran8e2e pe elLlalt. Pot fi pLrinKi sau ole0i e4elenKi dar foarte 0reu se impliL Nntr1o relaKie intimL.
De douL ori am fost impliat Nntr1o relaKie u niMte fete minunate, 0in0aMe, plLute, dar nii
una nu a fost destul. Pmi dau seama aum L deMi e4istL o atraKie foarte puterniL Mi un onfort
emoKional relaKiile mele erau inomplete. #u sunt un Eal+B, ea este un 0al+en, Nn aea perioadL aveam
nevoie de ineva puterni. De2voltJndu1mi araterul de a lun0ul anilor sunt si0ur L aum am putea
ompleta u sues aest pu22le deoaree aum am adLu0at noi piese struturii mele de personalitate.
*l+ul Mi 0al+enul se aomodea2L unul u elLlalt. Pn 0eneral nu se motivea2L unul pe elLlalt.
Poate le lipseMte feroitatea pe are o au EroMulB u Eal+astruB, de a1Mi aprinde foul unu altuia. Ca Mi
opii au aeleaMi valori Mi preferinKe pentru ativitLKi normale, naturale. Ca prieteni Nn adolesenKL Mi
pJnL aproape de maturitate natura lor 0entilL Ni fae sL ai+L relaKii po2itive. Ca adulKi ei se apreia2L
unii pe alKii fLrL a fi prea ompliaKi. Poate e4ista o amesteare au2alL onforta+ilL a doi oameni
independenKi.
;I<U*/I<*)#*
PersonalitLKii Eal+eB PersonalitLKii E0al+eneB

5C7P
/iniMte DistraKie

:#;7I
Putere Mi stLpJnire de sine /e0Lturi superfiiale
)espet 5L fie vor+it de +ine
5L se simtL +ine u el *eptat soial
*eptare *pro+are

C# ;7)
IndependenKL *venturL
ProteKie /i+ertate
5L fie mulKumiKi Mi sL mulKumeasL 5L fie pe plaul altora Mi al lor
Mi pe alKii
5L spul+ere nesi0uranKa 5L asundL eMeurile.
STIL COMPORTAMENTAL
5ta+ilitate 5him+are
Profil sL2ut =sla+> Profil tare
13%
)efu2ul de a fi ontrolat )efu2L sL fie ontrolat
Plitisit #ntu2iasmat
Pasiv *tiv
DelLsLtor PartiipL ativ
5in0urati UMor distrat
Tenae Cal de ursL
'JrKoa0L #moKional Mi e4presiv
#Muea2L
/o0i #moKional
Comuniativ Comuniativ
=Cu sentiment Mi fapte> =Cu sentiment Mi fapte>
#4eutant Dele0at G Performer
Pn spatele senei Pn lumina refletoarelor
)L+dLtor @ine Nn2estrat
:eNntre+Ltor :ean4ios
)ela4at Cu +L0are de seamL
:u este posesiv :u este posesiv
/iniMtit #vitL onfruntLrile
Puterni nonver+al Puterni ver+al
'anipulare liniMtitL CautL Li de eshivare
Iu+eMte domol u tLrie UMurati
5e an0a8ea2L Nn relaKie 5e an0a8ea2L Nn relaKie
Creativ Produtivitate relativL
*pliL re0ulile PnalL re0ulile
Pn0Lduitor 9LrL metiulo2itate =foloseMte
'etiulos umorul>
DL sfaturi doar atuni DL sfaturi NnsL un se
Jnd i se ere onentrea2LV le oferL u
Nn0LduinKL
CautL sfaturi dar nu le PrimeMte +ine sfaturile
ere Nn mod deose+it +une

Pn0Lduitor 5timulativ
Tolerant u eilalKi Pi aeptL pe eilalKi
5e simte inadevat *re un puterni respet de sine
:u1Mi de2vLluie viaKa )ar NMi aeptL 0reMelile sau
vina
UrLMte onflitele Mi Pi plae sL faL faKL tuturor
reperusiunile situaKiilor, se fereMte sL1i
de2amL0easL pe eilalKi
IartL dar un uitL IertLtor
133
RELAHIILE INTERPERSONALE AL* J &AL*EN
=pre2entare aprofundatL>
/I:ITT# versus *'U<*'#:T
*l+ii nu pot NnKele0e de e 0al+enii se pot implia Nntr1o relaKie u toate nea2urile are se
ives Nn de2voltarea aesteia, ori Nn ativitLKile omunitLKii, la MoalL sau la serviiu. *l+ii NnlinL mai
mult sL fie duMi de val Mi devin frustraKii Jnd prietenii lor E0al+eniiB supraliitea2L sau Ni tJrLs Nn
ativitLKii sau situaKii nu neapLrat neesare.
EDaL aM fi Mtiut L viaKa u tine va fi aMa de haotiLB a femeie Eal+LB a e4lamat Ltre
onu+inul ei E0al+enB, aM fi urmat Jteva ursuri Mi m1aM fi an0a8at a seretara ta personalL. #ste o
adevLratL ne+unie Jnd lumea ne sunL Nn mod onstant iar +Lr+aKii 2+urdL prin toatL asa noastrL.
Cre2i L ar tre+ui +L0aKi la NntreKinere sau sL ne deshidem o linie telefoniL pentru oferit serviii3
E*l+iiB se strLduies sL nu1Mi omplie viaKa Nn timp e E0al+eniiB se impliL, sunt ativi Mi NnearL
sL1Mi faL viaKa Jt mai amu2antL.
E*l+iiB sunt mai interesaKi sL se NnKelea0L u eilalKi deJt sL ai+L ei ultimul uvJnt. E*l+iiB
aeptL tait multe din limitele E0al+enilorB Nn timp e aeMtia Ni tahinea2L pe Eal+iB Mi Ni iau Nn
derJdere limitele Eal+ilorB.

PUT#)# TI *UT7 C7:T)7/ versus I:TI'IT*T#
E*l+iiB sunt interesaKi Nn a1Mi de2volta un mediu Nnon8urLtor si0ur Nn timp e E0al+eniiB du o
e4istenKL risantL. E-al+eniiB sunt e4trovertiKi Nn timp e partenerii lor Eal+iB sunt mult mai re2ervaKi.
E*l+iiB sunt a niMte pisii la+ile, sL vinL Mi sL plee intr1un lo numai al lor. E-al+eniiB sunt
preum Jinii, Nntotdeauna autL sL faL o+servaKi, sL fie alintaKi, sL le aor2i toatL atenKia
5\ 9I# )#5P#CT*T versus 5\ 9I# )U-*T
E*l+iiB au nevoie a dorinKele lor sL fie respetate, nu dores sL fie NmpinMi sL ia o dei2ie, nu
se simt +ine Nntr1o astfel de situaKie. E*l+iiB par =din punt de vedere omportamental> sL ai+L nevoie
mai tot timpul de ru0LminKi Mi atenKie, Nn realitate ei vor sL le fie respetatL liniMtea, preferinKele. Din
au2L L Eal+iiB sunt un 0en nonver+al ei vor+es numai Jnd este neesar, pentru a fi lLsaKi Nn pae,
sL rLmJnL doar u anumiKi prieteni sau u ine altineva dores ei. E-al+eniiB pot pLrea uneori lipsiKi
de respet, le plae sL atra0L atenKia Mi sL fie ru0aKi. Devin frustraKi u prietenii Eal+iB are nu prea
vor+es dar se aMteaptL a aeMtia sL le unoasL dorinKele Mi sL le respete. Poate una dintre ele mai
difiile interaKiuni Nn relaKia al+ I 0al+en este din au2L L fieare are nevoi diferite Nn eea e
priveMte respetul Mi NnKele0erea. E*l+iiB nu prea sunt reunosuKi pentru apaitatea de a1i NnKele0e
pe eilalKi. E-al+eniiB sunt adesea lipsiKi de respet faKL de eilalKi Mi depLMes de o+iei limitele
impuse de Eal+iB.
P)7T#C[I# versus /I@#)T*T#
E-al+eniiB tind sL fie mai de Nnredere deJt Eal+iiB. E-al+eniiB NMi asumL risurile Mi de
aeea se simt mai +ine faKL de neunosuKi, Nn timp e Eal+iiB preferL sL fie Nnon8uraKi de si0uranKL.
E-al+eniiB Ni provoaL de multe ori pe prietenii lor Eal+iB sL atin0L Mi sL Nnere e4perienKe sLl+atie
Mi ne+uneMti. E*l+iiB sunt mult mai onentraKi pe eea e se NntJmplL dupL aeste e4perienKe,
E0al+eniiB sunt NnlinaKi sL1i lase pe Eal+iB le0aKi emoKional Nn timp e ei nu prea se impliL.
134
5T*@I/IT*T# versus 5CHI'@*)#
E*l+iiB Mi E0al+eniiB de o+iei nu per vLd viaKa prin aeeaMi fereastrL.
E*l+iiB vor sL vadL aeeaMi senL, E0al+eniiB NMi tot shim+L ta+loul. E*l+iiB apreia2L
oportunitLKile pe are E0al+eniiB le adu dar nu 0Lses neesar sL le e4perimente2e atJt de rapid sau
inonvena+il.
P/ICTI5#*/\ versus :#)\@D*)#
DaL ineva are NnlinaKii sL adL Nn o+iMnuit aeMtia sunt Eal+iiB. #i sunt adepKii sindromului
EaelaMiB I aeeaMi maMinL, aeleaMi LrKi, aeiaMi prieteni, aeeaMi asL. E-al+eniiB se luptL u e4at
opusul aestei tendinKe. 5indromul EaltfelB, totul Nn viaKa lor este un flu4 ontinuu. #i Nn1 totdeauna
NnearL mJnLruri noi, LlLtori Nn louri noi, sL NntJlneasL noi prieteni Mi sL1Mi umpere maMini noi.

C*/CU/*T versus I'P/IC*)#
E*l+iiB au nevoi de orie sL fie le0aKi de prietenii lor E0al+eniiB pentru a Nnera e4perienKe
noi. E-al+eniiB dores sL1i implie pe Eal+iB Nn ativitate lor. #i sunt atJt de impliaKi Nn onvin0eri
NnJt Eal+iiB u 0reu le re2istL. 7rium E0al+eniiB o+oses sL1i tot onvin0L pe Eal+iB sL riMte Mi ei
eva mai mult.
T#:*C# versus I:9/U#:[*@I/I

E*l+iiB sunt a niMte ai de ursL lun0L, sunt tenae Nn efortul lor de a atin0e o anumitL KintL.
*tuni Jnd sunt an0a8aKi pentru o au2L sunt foarte 0reu de a+Ltut de la drumul lor. E-al+eniiB sunt
predispuMi sL sarL de la una la alta. E*l+iiB se simt frustraKi de modul Nn are E0al+eniiB se manifestL
dar tind sL fie toleranKi u aeMtia Nn iuda iritLrilor pe are E0al+eniB le provoaL.

I'P)#5I7:*@I/I, PTI #HP)I'\ versus #'7TI;I TI #HP)#5I;I
CU -)#U 5#:TI'#:T#/#

7 adolesentL E0al+enLB =frustratL Mi imploratoare> EDar de e nu vii sL iei ina u pLrinKii
mei3B PMi dores atJt de mult sL te unoasL.
Un adolesent Eal+B =frustrat Mi tLut> NnL nu mL simt pre0Ltit sL1i NntJlnes. Poate sLptLmJna
viitoare.
*est tJnLr Eal+B mi s1a onfesat L1i este teamL L pLrinKii prietenei lui Nl vor Nntre+a e note
are. 5e simKea frustrat deoaree ei ar putea fi de2amL0iKi de el Mi nu o vor mai lLsa pe fiia lor sL se
mai NntJlneasL u el. * preferat L deJt sL fie instit u ei mai +ine sL1i evite.
E*l+iiB adesea 0Jndes profund dar preferL sL nu spunL deoaree se tem L nu au a+ilitLKii
oratorie. De aeea NKi ponderea2L simKLmintele Mi vor+es foarte puKin despre ei. E-al+eniiB se a0itL,
sunt demonstrativi, ei au nevoie sL e4prime eea e simt Mi sL afle aelaMi luru Mi de la prietenii lor
Eal+iB.
E-al+eniiB tre+uie sL NnveKe sL ai+L rL+dare u Eal+iiB. *eMtia apreia2L faptul L E0al+eniiB
petre timpul u ei fLrL a se aMtepta a aeMtia sL vor+easL. E*l+iiB er timp Jnd se simt aeptaKii
sunt mult mai dispuMi sL se e4punL.
#H#CUT*:T versus D#/#-*TGP)7T*-7:I5T
E*l+iiB sunt mai de0ra+L e4eutanti deJt Mefi. :u sunt interesati de fanfare Mi ompliaKii. Pn
0eneral se simt mai +ine daL fa ei muna deJt sL dele0e pe altineva. E*l+iiB nu sunt puternii pe
13!
omuniarea ver+alL eea e le Nn0rLdeMte a+ilitLKile mana0eriale. De Jte ori Eal+iiB se simt
onforta+il u aeste a+ilitLKii iau dei2ii e4elente datoritL rL+dLrii, tatului Mi toleranKei faKL de
eilalKi an0a8aKi.
E-al+enilorB le plae entrul senei. /a pla oportunitLKile =nu tre+uri de rutinL, vL ro0>. 5ar
Nntotdeauna Nn a8utorul altora, fa shiKe Mi sheme. E-al+eniiB sunt lideri arismatii. 5unt motivatori
dinamii Mi Ni NntJlnim deseori Nn lumina refletoarelor vi2avi de muna atualL. E*l+iiB Mi E0al+eniiB
lurea2L +ine NmpreunL pentru L rolul lor preferat este Nn direKii diferite.

)\@D\T7) versus @I:# P:<#5T)*T
Doi +uni prieteni au petreut mult timp NmpreunL Nn timpul ole0iului. #rau ole0i de amerL
Mi foarte des mer0eau NmpreunL prin ampus sL mLnJne, sau la +i+lioteL sL studie2e. E*l+ulB sosea
de o+iei u o orL mai tJr2iu faKL de timpul sta+ilit. Prietenul lui E0al+enB NMi 0Lsea de o+iei un lo
liniMtit unde sL studie2e ori se amu2a u ineva Nn timp e aMtepta. :u s1au supLrat niiodatL unul pe
elLlalt. *le0eau sL mear0L sL mLnJne sau sL mear0L la un film, mai tJr2iu. DaL E0al+enulB se
plitisea o lua Nnainte Mi nimeni nu era supLrat sau Nn0ri8orat. E-al+eniiB Mi Eal+iiB se +uurL de o
apaitate de toleranKL Mi aeptare rare are nu e4istL la altL om+inaKie de ulori. *mJndoi sunt
domoli la mJnie Mi se miML repede atuni Jnd aluneL.
:7:P75#5I; versus :7:P75#5I;
De o+iei nii una dintre personalitLKi nu este ondusL de nevoia de a poseda oameni sau
lururi materiale. E-al+eniiB trLies momentul, foarte rar eonomises +ani, au atJt Jt le tre+uie a
sL supravieKuiasL. E-al+eniiB Nntotdeauna NMi pot fae noi prieteni Mi de aeea foarte rar se simt
pedepsiKi daL pierd oamenii din viaKa lor. Unii NMi pot ima0ina L ar putea sL piardL prieteni, soKii,
opii deoaree ei sunt atJt de impliaKi Nn viaKa lor.
E*l+iiB sunt atenKi la modul de a+ordare al elorlalKi. Deseori sunt ontrariaKi daL sunt
respinMi Mi nu Mtiu um sL reaKione2e. Tipi pentru Eal+iB este 0ri8a e o au pentru avanta8ele
materiale.
Com+inaKia Eal+ I 0al+enB este foarte rela4antL. :ii una din po2iKiile pe are o au unul faKL
de elLlalt nu Ni soliitL prea mult. *mJndouL ulorile dores a aeastL po2iKie =posturL> sL nii nu
e4iste Nn adrul relaKiei lor deoaree este mult mai +ine sL trLieMti fLrL de Ea fiB sau Ea aveaB mai
mult.

*P/IC\ )#-U/I/# versus P:C*/C\ )#-U/I/#
E*l+iiB tind sL se supunL le0ilor, re0ulilor, re0ulamentelor, or0anelor autoritLKii. E-al+eniiB
n1o fa de o+iei. *easta poate rea tensiuni Nntre aeMtia. 7rium Eal+iiB sunt atJt de toleranKi Mi u
mult tat NnJt de o+iei Ni onvin0 pe E0al+eniB sL1Mi revi2uiasL omportamentul inaepta+il.
E-al+eniiB sunt sensi+ili la aeptarea soialL Nn iuda NnlinaKiei lor de1a fae lururi sLl+atie Mi
ne+uneMti, sunt deshiMi la influenKele soiale po2itive din partea elor are impun respet Mi valoare.

I*)T\ D*) :U UIT\ versus I*)T\
*m+ele personalitLKi sunt iertLtoare. Tind sL aepte L fieare mai 0reMeMte. :imeni nu1Mi
onsumL ener0ia purtJnd piL. TotuMi Eal+iiB nu uitL uMor. E-al+eniiB Nn shim+ da. 7 femeie
E0al+enLB s1a onfesat Nntr1o pro+lemL personalL =intimL> unui prieten Eal+B prietenul a spus Mi
elorlalKi. E-al+enulB a fost rLnit teri+il dar fLrL sL KinL ont de aest luru o 2i mai tJr2iu a fLut o
onfidenKL aeluiaMi prieten. E*l+iiB Mi E0al+eniiB rareori NMi ard relaKia u +a0a8e emoKionale. #i se
onentrea2L pe aspetele po2itive ale elorlalte personalitLKi.
13$
C7P/#TIT versus 7PTI'I5T

Pn situaKia de ri2L Eal+iiB se simt deseori opleMiKi. E-al+eniiB vLd de o+iei linia ar0intie
din norii NntuneaKi. E*l+iiB tind sL vadL numai posi+ilitLKi atuni Jnd autL soluKii. E-al+eniiB
0Lses posi+ilitLKii neivili2ate. E*l+iiB autL salvarea ma0iL = sindromul ultului al+> Nn timp e
E0al+eniiB simt ma0ia Nn re2olvarea pro+lemei. De o+iei Eal+iiB sunt pesimiMti Mi E0al+eniiB NMi
asumL rolul optimistului.
D#DIC*T :U'*I C]:D #5T# I:T#)#5*T versus I:DI5CIP/I:*T

E*l+iiB au interes atuni Jnd fa un an0a8ament. #i pot fi leneMi Mi nu prea simt nevoia de a fi
produtivi u aeastL atitudine rela4atL Eal+iiB 0Lses difiil sL se an0a8e2e faKL de oameni sau Nn
ativitLKi are nu1i interesea2L sau pre2intL prea puKin interes pentru ei. E*l+iiB sunt motivaKi u 0reu
sau 0reu NMi menKin aeastL motivaKie. PLrinKii Mi soKiile E0al+enB sunt frustraKi Nn Nnerare lor de a1i
fae pe opii sau parteneri sL1Mi asume responsa+ilitLKi sau sL1i interese2e eva. 7rium daL un Eal+B
este impliat Nn ativitLKi sau sarini de munL, Nn 0eneral el sau ea sunt dediaKi Mi loiali aestora.
De1a lun0ul vieKii E0al+eniiB au pro+leme u disiplina, onstanKa este un onept strLin
pentru E0al+eniiB. Tind sL stea u ineva atJta timp Jt este amu2ant. DistraKia nu este un in0redient
ma8or pentru a reuMi eva Nn viaKL3 *est luru e4pliL de e mulKi E0al+eniiB au un mod de viaKL
simplu.

#HC#/#:T *5CU/T\T7) =onfident> versus P)75T *5CU/T\T7)
E-al+eniiB sunt neo+osiKii Mi Eal+iiB sunt almi. *sultarea ere rL+dare Mi voinKa de a1i pune
pe eilalKi mai presus. E-al+eniiB au tendinKa de a nu fae nimi um tre+uie. E*l+iiB stau onforta+il
ore Nntre0i u alte persoane Nn timp e vor+es despre felul Nn are aeMtia se simt.
E-al+eniiB Nntrerup Nn mod frevent Mi 0rL+es onversaKiile lun0i deseori terminJnd hiar ei
fra2a elui are vor+eMte. E*l+iiB preferL onversaKia liniMtitL, aeptL pau2ele lun0i fLrL a pune
Nntre+Lri Mi Ni aordL eluilalt timp de 0Jndire.
E*l+iiB Mi E0al+eniiB sunt aproape a+ra2ivi Nn eea e priveMte aest omportament Mi tind sL
stea liniMtiKi =sau nu> pJnL Jnd E0al+eniiB NnvaKL sL preKuiasL Mi sL aplie arta asultLrii.
5# P:;I:7;\[#5C 5I:-U)I versus D*U ;I:* P# */[II.
CJnd se NntJmplL eva rLu, Eal+iiB se NnvinovLKes Nn shim+ E0al+eniiB dau vina pe eilalKi.
UrmLtorul e4emplu refletL stilul lor.
E*l+B" Cum am putut sL fiu atJt de prost3 Puteam sL re2olv pro+lema altfel.
E-al+eniiB" De e nu ai avut 0ri8L de aeastL pro+lemL3 Puteai sL o re2olvi altfel.
:ii un rLspuns nu este po2itiv. Pn ele mai multe a2uri Eal+iiB se luptL u un respet de sine
sL2ut, deoaree NMi asumL vina pentru L au reat =sau au ontri+uit> ele mai multe pro+leme.
E-al+eniiB sunt naivi Mi tind sL fie limitaKi Nn trLirile lor emoKionale pentru L nu1Mi asumL
aeastL vinL.

P)#* 5#:5I@I/ versus I:5#:5I@I/
E*l+iiB sunt uMor influenKa+ili. Pn speial sunt vulnera+ili la ritii Mi insensi+ilitatea
E0al+enilorB. *eMtia nu se 0Jndes la felul Nn are se simt alKii Jnd ei sunt prostresuKi sau fa
omentarii rLutLioase. E*l+iiB nu au tendinKa sL le rLspundL, preferL mai de0ra+L sL KinL durerea Nn
13(
ei. 9oarte des aeMtia se auto+lamea2L Mi se simt rLniKi Nn aelaMi timp daL eilalKi nu le NnKele0
durerea.
E-al+eniiB desluMes omportamentul Eal+ilorB a" Esunt Nn re0ulLB, ENntotdeauna sunt aMaB.
E-al+eniiB nu prea aordL atenKie nevoilor elorlalKi sau omportamentului lor atJta timp Jt ei se
distrea2L. 9oarte des sunt surprinMi sL afle L i1au ofensat pe Eal+iB.

COMPLEMENTARITATE
E*l+iiB au nevoie de E0al+eniB E-al+eniiB au nevoie de Eal+iB
5L1i entu2iasme2e 5L1i liniMteasL
5L1i Nnura8e2e 5L1i asulte
5L aepte personalitatea lor sla+L 5L fie ru0aKi
5L fie drL0uKi u ei 5L se 8oae u ei
Intimi 5L1i tolere2e
5L pLstre2e seretele 5L li se onfese2e
5L de2volte ativitLKi 5L NmpLrtLMeasL o relaKie liniMtitL
5L NmpLrtLMeasL o relaKie liniMtitL 5L1i aepte.
5L fie sensi+ili la Nndoielile lor
POTENHIALE CON$LICTE
E*l+iiB E -al+eniiB
:onver+al ;or+es de sine
9LrL Kel 9Lra tel
Pasivi Pasionali
5e +uurL de timpul lor /e plae sL ai+L viaKL soialL
*+senKi <0omotoMi
/iniMtiKi 7stentativi
#4primare liniMtitL #ntu2iaMti
Plitisitori
RELAHIILE 3&AL*EN J &AL*EN4

#tr2lucesc la fel ca un neon noaptea la un col1 de strad2.
Rela1iile )galben : galben sunt )luminoase 4i str2lucitoare

)elaKiile E0al+en I 0al+enB strLlues la fel a un neon noaptea la un olK de stradL. #i
luminea2L Mi strLlues pentru a oriine sL1i vadL. 9oarte rar se NntJmplL a ineva sL se NnMele u
privire la astfel de om+inaKie. Ca douL pLpuMi 8uLuMe ei se urmLres unul pe elLlalt prin viaKL
uitJnd parL de lumea din 8urul lor. 5unt 8uLuMi Mi amu2anKi. *eastL om+inaKie Mtie u si0uranKL
um sL se distre2e.
E-al+eniiB se +uurL de prietenia lor mutualL. Pn mod o+iMnuit ei nu se ENneaLB Nntr1o relaKie
on8u0alL. Pn 0eneral este preferatL prietenia Nn timp e LsLtoria nu. *tJta vreme Jt doi E0al+eniB se
0Lses Nn aelaMi timp Nn aelaMi lo Nntotdeauna se vor +uura de o atmosferL plLutL. 'aria8ul
presupune mai mult deJt o petreere a timpului li+er NmpreunL. Cineva tre+uie sa spunL L nu este
totul o 8oaL. DaL nu e4istL aest ineva aeMtia rar au un ehili+ru sLnLtos Nntre munL Mi 8oaL.
E-al+eniiB se +a2ea2L pe o ener0ie de+ordantL. 5unt Emarinari de ursL lun0LB, fLrL a avea
nevoie de odihnL LlLtores +ine NmpreunL, petre +ine, rJd mult NmpreunL. Ceea e nu fa +ine
NmpreunL este" sL muneasL, temele, 0ospodLria ori situaKiile are au termene limitL. 5unt foarte
13,
uMor de distras de la munL, Mi u multL uMurinKL 0Lses tot felul de motive sL mai faL o pau2L de la
muna lor ri0uroasL. PMi onentrea2L ener0ia pe ativitLKi le8ere um ar fi rereerea, onversaKia Mi
e4plorarea reativL. PreferL sL1Mi foloseasL Nn doi aeastL ener0ie sau uneori ale0 sL fie sin0uri.
Com+inaKia E0al+en 1 0al+enB Ni atra0e pe eilalKi a un ma0net. 5unt lideri Mi totuMi tind sL fie
opleMiKi odatL e atra0 interesul altora. Condu el mai +ine ativitLKile distrative. Din aeastL
au2L ea mai mare influenKL asupra altora se manifestL de o+iei Nntr1o lume a distraKiei Mi a
amu2amentului.
A!u,a!ent
Com+inaKia E0al+en I 0al+enB este mai mult de aord u distraKia. ;or sL1Mi NmpLrtLMeasL
+uuria u eilalKi atJta timp Jt aeMtia nu el er prea mult din timpul lor. 5e luptL de asemenea u
ei are 0Jndes L sunt prea onvenKionali. E-al+enii I 0al+eniiB foarte rar limitea2L distraKia Nn
relaKiile lor . *tJta timp Jt tot se simt +ine orie alteva poate sL mai aMtepte. 9ante2ia aestei relaKii
este L toate drumurile du la Disneyland, Nntr1o staKiune de shi sau pe o pla8L.
Au nevoie de atentie

9ieare relamL foarte multL atenKie din partea elorlalKi. De fapt, se NntJmplL aMa din au2L
L E0al+eniiB autL sL faL o impresie +unL, de moment deJt sL apete o atenKie profundL. :ativ,
sunt optimiMti Mi Ni laudL pe eilalKi u uMurinKL. Un timp petreut NmpreunL Mi o laudL sunt de a8uns
pentru a E0al+en I 0al+enB1ii sL nu se simtL ne0li8aKi Nntr1o relaKie.

Li"ertate
Prinipiul saru al aestei om+inaKii prives li+ertatea, nii unul nu autL sL1l Nn0rLdeasL pe
elLlalt sau sL1l faL sL1Mi ia an0a8amente. E-al+enulB aeptL timpul pe are Nl Nmparte u elLlalt
oriJt ar fi el. :ii unul nu intenKionea2L sL se implie mai mult de Jt o fae Nn pre2ent. E-al+eniiB
NMi pot lLsa +altL relaKia Mi dupL un timp o pot relua de aolo de unde au lLsat1o. #i nu se simt ne0li8aKi
ori frustraKi Nn mod deose+it L au pierdut le0Ltura peste ani. *mJndoi apreia2L li+ertatea de a intra
sau a ieMi din relaKie Mi nu simt nevoia sL se le0e sau sL se an0a8e2e Nn vreun fel.
)or"areti
;or+LQ ;or+LQ ;or+LQ E-al+eniiB pot vor+i despre tot Mi despre nimi. *preia2L disuKiile
serioase Jt Mi pe ele superfiiale. PuneKi la o petreere, la o NnmormJntare sau Nn +uLtLria lor NMi
vor 0Lsi Nntotdeauna un su+iet de onversaKie. :ii unul nu are veleitLKi de mare asultLtor dar asta
nu pare sL afete2e interesul Nn omuniarea lor, iar aeasta Ni fae de o+iei sL piardL aspete
importante ale aesteia. Dialo0ul onstant nu prea este apreiat Nn relaKia lor Mi amJndoi NMi dores sL1
Mi asume responsa+ilitatea de a promova Mi a susKine o disuKie po2itivL.
Un se an'a+ea,a intr/o relatie
*eastL om+inaKie de uloare promovea2L 8oaa Mi se teme de o relaKie serioasL. #i au
perepKia li+ertatii Mi ativitLKile plLute nu sunt neapLrat ompati+ile u an0a8area Nntr1o relaKie
serioasL. Pn lumina aestei dileme relaKiile E0al+eneB ale0 li+ertatea Nn mod o+iMnuit Mi ne0li8ea2L
an0a8amentele.
13&
Iresponsa"ili
E-al+eniiB se aMteaptL de la alKii sL se desure u detaliile, ei pierd finalitatea. CJnd ealaltL
persoanL este tot un E0al+enB detaliile sunt de o+iei ne0li8ate Mi nu au nii o finalitate. :ii unul nu1
Mi ia rolul foarte Nn serios iar aestea se pierde de la sine, apLrJnd mereu alte pro+leme eea e redue
apaitatea de viaKL pe are o Nmpart.
*est luru este foarte +ine ilustrat de doi prieteni E0al+eniB are erau E+a+y I sitterB. Intr1o
noapte fata a adormit la 1(".. Mi s1a tre2it la ora 1&"... In aest timp prietenul ei a fLut floriele. #l
Mi opiii se +uurau de un film Mi de floriele Jnd aeasta s1a tre2it. #a a presupus L ei de8a au luat
ina deoaree aeMtia mJnau floriele. De prisos sL spunem L nimeni nu i1a mai ru0at sL faL pe
E+a+y I sitter1ulB. 5L i0nori detaliile nu este +ine Nntotdeauna dar sL repeKi ne0li8enKele poate fi
periulos daL viaKa nu te pedepseMte.
Opti!isti

*eastL om+inaKie de uloare rede a totul poate fi reali2at u timpul sau u a8utorul uiva
I poate doar speranKa. 5unt visLtori Mi optimiMti eterni. Pntotdeauna autL linia ar0intie din nori Mi
0Lses eva preKios Nn milL, Nn +unLtate. E-al+eniiB nu intrL Nn depresie u uMurinKL Mi daL o fa nu1i
Kine mult. Pn relaKia E0al+en I 0al+enB fieare Nl spri8inL pe elLlalt u speranKL Mi Nm+Lr+Ltare.
Curiosi si inc2i,itori
E-al+eniiB NMi pun speranKa Nn eilalKi. ;or sL Mtie multe lururi Mi de o+iei uitL un important
protool soial atuni Jnd Nntre+L. )Lspunsurile nu sunt atJt de importante a proesul de
desoperire al aestora. E-al+eniiB 0Lses o distraKie opioasL Nn a 0Lsi indiii are sL e4plie
omportamentul uman.
Intretinatori de "una/dispo,itie Fani!atoriG
E-al+eniiB iu+es +una dispo2iKie Mi sL fie +inedispuMi de alKii. #i sunt prota0oniMti. 5e
surprind unii pe alKii u surpri2e spontane = +ilete de spetaol, See?1end1uri retrase, feliitLri sau
flori>. *eastL om+inaKie este de departe NnlinatL mai mult sL heltuiasL +ani Mi timp pentru
ativitLKi Nn aer li+er = e4ursii Mi rereere> deJt pe +unuri materiale =daruri ostisitoare Mi suveniruri
pentru asL>. #i trLies Nn pre2ent Mi amJndoi apreia2L e4perienKele are le oferL imediatL plLere.
Com+inaKia E0al+en I 0al+enB se adorL unul pe elLlalt. #i preKuies relaKia lor Mi 0Lses
fieare spontaneitate Mi prosperitate. /e plae li+ertatea pe are o au Mi se luptL u an0a8amentele Mi
u omportamentul responsa+il. Cum aeMtia trLies Nn pre2ent au puKin interes pentru re0retele de
ieri sau pentru 0ri8ile de mJine. E-al+eniiB 0ravitea2L unul Nn 8urul eluilalt Mi de multe ori rLmJn
tovarLMi de distraKie pe viaKL. #i intrL Mi ies unul Nn viaKa eluilalt fLrL a1Mi fae 0ri8i pentru mult
timp. *eastL om+inaKie iu+eMte mai mult viaKa atuni Jnd o NmpLrtLMeste u eilalKi. PMi apreia2L
unul altuia natura po2itivL Mi optimismul. 5unt amu2anKi Mi NMi aordL o atenKie superfiialL. Intimitate
rLmJne NnL un important aspet Nn eea e priveMte relaKia E0al+en I 0al+enB. #i preKuies relaKiile
lor u alKi oameni Mi Nn mod speial se +uurL sL NmpLrtLMeasL momente deose+ite u alKi E0al+eniB.
#ner0ii Mi vor+LreKi, E0al+eniiB se aprind unii pe alKi u disuKii onstante Mi interaKiuni
Nnhi2itive. PmpLrtLMirea aestui stil omportamental fae aeastL om+inaKie plLutL de o+servat.
5unt amu2anKi, un uplu dinami are presupune o viaKL +unL u o urio2itate de+ordantL Mi
optimism.

14.
Capitolul 1(
CONEKIUNEA CURCU*EU1
CUM SI CONSTRUIM RELAHII DE SUCCES
Fiecare din noi este r2spun"2tor +II,
de calitatea rela1iilor pe care le are.
:u ontea2L daL disutLm despre relaKii personale sau despre afaeri. Daa intraKi Nn le0LturL
u o anume personalitate, aum aveKi o ima0ine lara a forKelor naturale si limitelor pe are le veKi
rea Mi Lrora va tre+ui sa le faeKi faKL Nn relaKiile voastre.
Pntotdeauna le spun oamenilor de afaeri are rerutea2L personal sL aplie Codul Culorii a
sL Mtie Nn 0eneral la e se pot aMtepta de la relaKiile lor. Ti oriine se LsLtoreMte sau reMte opii fLrL
sL1Mi identifie uloarea inimii tre+uie L preferL sL 8oae sume mari pe o mi2L si0urL. Ttiind ine eMti
Mi u e personalitate intri Nn le0LturL eMti avanta8at in reali2area unei le0Lturi reuMite.
Pntotdeauna meriKi eea e primeMti Jnd te LsLtoreMti sau lure2i pentru aeeaMi ompanie
mai mult de un an. Diretorii mari Mi relaKiile de afaeri po2itive nu sunt o pro+lemL doar de noro.
*eMtia soliitL munL susKinutL Mi un parteneriat e0al pentru a oferi daruri esenKiale de personalitate
Nn vederea suesului. #i autL =hiar daa el mai adesea inonMtient> pe ineva are sL1i ehili+re2e
Mi sL le NndeplineasL dorinKele. Diretorii rLi Mi relaKiile de afaeri proaste nu Kin doar de 0hinion.
Cineva s1a uitat in ealaltL parte mai de0ra+L deJt sa se onentre2e aspra adevLrului ne0ativ
referitor la raKiunea le0Lturii lor.
PnKele0em L )oMii se +uurL de putere. *eptLm sineritatea *l+aMtrilor, atin0erea uMoarL a
*l+ilor Mi arisma -al+enilor. 'ai mult, am disutat um NndrL2neKii )oMii interaKionea2L u
MovLielniii *l+i. *um vedem um *l+aMtrii dediaKi Mi *l+ii lipsiKi de 0ri8i lurea2L NmpreunL.
*m sta+ilit L fieare uloare repre2intL puteri naturale Mi limite. *m revi2uit tendinKele
dorite Mi nedorite are apar Jnd o persoanL de o uloare interaKionea2L u ineva de altL uloare.
9ieare om+inaKie oferL un ameste uni. De e4emplu, doi indivi2i )oMii interaKionea2L unul u
elLlalt diferit faKL de un *l+astru Mi un )oMu. 7 afaere ompusL mai ales din -al+eni Mi *l+i va
evolua diferit de o afaere de -al+eni Mi *l+aMtrii.
5L ontinuLm sL investi0Lm lumea fasinantL a relaKiilor. #4istL Jteva teme 0enerale e se
pot dovedi de folos Nn NnKele0erea dinamiilor speifie ale one4iunilor uru+eu. *este NnKele0eri
vor suti pe oameni de ore fLrL numLr de suferinKa sau de pierderi finaniare, an0a8Jnd Mi onediind
an0a8aKi, daL aeMtia NnKele0 e rol 8oaL oneptele Nn relaKiile lor.
P#)57:*/IT*[I -)#/# versus P#)57:*/IT*[I UT7*)#
#4istL asemLnLri Mi diferenKe 0enerale pe are ar tre+ui sL le definim Nnainte de a ne onentra
asupra unor om+inaKii speifie. De e4emplu, )oMii Mi *l+aMtrii sunt personalitLKi 0rele, Nn vreme e
*l+ii Mi -al+enii refletL ate0oriile uMoare. #i Ni repre2intL pe vJnLtori si pe ei vJnaKi din naturL.
/eul o urmLreMte pe antilopL. /upul pe miel. #4ista ata Mi apLrare Nn sport. *taantul Nl urmLreMte de
mi8loaM Nn fot+al. /a tenis, persoana de la fileu ataL pe el de pe linia de tuML. Pn afaeri,
repre2entantul de vJn2Lri Nl urmLreMte pe lient.
Pn viaKL, )oMii Mi *l+aMtrii NMi asumL rolurile de leu Mi de lup. #i sunt ataanKii din fot+al si
8uLtorii de tenis are ataL la fileu. #i sunt repre2entanKii de vJn2Lri. *l+ii Mi -al+enii sunt antilopa
141
Mi mielul. #i sunt mi8loaMii din fot+al Mi 8uLtorul de la linia de tuML din tenis. #i ii repre2intL pe
lienKi Mi pe onsumatori. 9ieare rol este nepreKuit.
:u am avea aMa de mult sues fLrL am+ele tipuri. 9ieare Nl presupune pe elLlalt. 9ieare
are puteri Mi limite are le dau posi+ilitatea sL supravieKuiasL Mi sL ontri+uie. 7pusurile Nntr1adevLr
se atra0. 9ieare Nm+o0LKeMte viaKa eluilalt. 9ieare ar fi pierdut fLrL elLlalt. PMi dau redi+ilitate
unul altuia. 9ieare Ni serveMte eluilalt a rol model in anumite 2one de formare a araterului.
9ieare uloare onferL ehili+ru Nn spetrul omplet de relaKii.
Inti!itatea
*l+aMtrii si -al+enii sunt orientaKi spre intimitate. *l+aMtrii Mi -al+enii sunt motivaKi de
intimitate Mi preferL o le0LturL emoKionalL pentru a le asi0ura o le0LturL puterniL u eilalKi Nn viatL.
5Lr+Ltorirea unor oa2ii romantie, Kinutul de mJnL fLrL un motiv aparent Mi reamintirea primelor 2ile
de intimitate Nn uplu sunt mai omune la *l+aMtrii Mi -al+eni. *m+ele ulori dores sL li se spunL
adesea despre farmeul lor romanti. Pn afaeri, le plae sL fie o+servaKi Mi adesea deid daL sL
rLmJnL Nntr1o anume slu8+L +a2atL pe o intimitatea NmpLrtLMitL la loul de munL.
*l+aMtrii Mi -al+enii NMi NnKele0 nevoile de intimitate la un nivel mult mai su+onMtient deJt
reali2ea2L ei. De e4emplu, unul din motivele ma8ore pentru are -al+enii sunt aMa de demonstrativi
este dorinKa lor interioarL de a fi atinMi. 'ulKi -al+eni nu NnKele0 niiodatL de e sunt aMa de fi2ii,
dar, Nn realitate, se poate sL aute eea e au nevoie.
Puterea
)oMii Mi *l+ii se +a2ea2L pe putere. )oMii Mi *l+ii heltuies multL ener0ie a sL menKinL
ehili+rul puterii Nn relaKia lor Mi Nn alte situaKii pratie. 7 femeie *l+L i1a erut soKului ei )oMu sL1i
Nnapoie2e imediat +anii pe are i1i Nmprumutase. I1am su0erat L nu alesese +ine momentul. 'i1a
spus politios L tre+uia sL faL lurul aela pentru L depLMise sadenta Mi, Nn plus, Nnera sL NnveKe
sL fie hotLrJtL. De fapt, Nnera sL ehili+re2e puterea.
)oMii Mi *l+ii dores onvenienKele prieteniei fLrL frJn0hiile emoKionale ompliate. Pn
su+onMtient, ei NMi NnKele0 stilul unul altuia Mi adesea se po2iKionea2L ei NnsLMi pentru a menKine
ontrolul relaKiei lor. )oMii sunt mult mai direKi Nn urmLrirea puterii deJt *l+ii. *l+ii adesea au o
a+ordare pasiv1a0resivL. =omportamentul pasiv1a0resiv se referL la aeptarea unui dispreK fLrL o
reaKie ne0ativL, pentru a apoi sL a8un0L sL foloseasL a0resiv un set total diferit de irumstanKe.>
Un e4emplu de omportament pasiv Mi a0resiv este el al mamei are Ni spune fiului sLu L
poate ieMi afarL sL 8oae fot+al, dar nu tre+uie sL se murdLreasL. CJnd fiul se Nntoare aasL murdar,
Ni arunL veselL hainele Nn maMina de spLlat, ne0li8ea2L sL1i pre0LteasL ina pJnL tJr2iu. #ste foarte
supLratL de omportamentul sLu, dar deJt sL1l Nnfrunte Nn momentul respetiv, o fae mai tJr2iu, u
oa2ia unui inident are n1are le0LturL u aest fapt.
Stilul de co!unicare
'etodele de omuniare diferenKia2L stilurile. )oMii Mi -al+enii sunt mai NnlinaKi sL le spunL
oamenilor lururile pe are tre+uie sL le faL, Nn vreme e *l+aMtrii Mi *l+ii el mai adesea Ni Nntrea+L
pe oameni despre pLrerile lor. *l+ii si *l+aMtrii autL sfat, Nn vreme e )oMii si -al+enii preferL sL
dea soluKii. )oMii Mi -al+enii tind sL1i NnvinovLKeasL pe alKii. *l+aMtrii Mi *l+ii se NnvinovLKes pe ei
NnMiMi. )oMii rLspund el mai +ine la omuniarea diretL, lo0iL. =9a orie, dar nu plJn0eQ> *l+aMtrii
preferL un feed+a? mai deliat, mai emoKional. Tind sa fie foarte duri u ei NnMiMi prin tendinKa lor
perfeKionistL. 9eed+a?1ul ne0ativ oferit Nn mod emfati este el mai efiient la *l+aMtrii. /a *l+i nu
se poate Kipa. PreferL o sineritate +lJndL u un profil onflitual sL2ut. -al+enilor le plae un stil
familiar =hiar ha2liu> Jnd primes feed+a?. *preia2L Lldura Mi reasi0urarea.
14%
Parerea "una despre sine
Toate ulorile autL mulKumirea de sine Mi pLrerea +unL despre sine u o perspiaitate uniL.
PLrerea +unL despre sine a devenit o omponentL foarte interesantL de personalitate Nn aest seol.
PLrinKii dores sL Mtie um se relaKionea2L pLrerea +unL despre sine Mi produtivitatea. Profesorii
dores sL NnKelea0L um interaKionea2L studiul u Nnrederea Nn sine. Una dintre ele mai importante
desoperiri Nn adrul teoriei ulorilor este diferenKa Nn modul Nn are fieare personalitate refletL
pLrerea +unL despre sine.
)oMii Mi -al+enii par a fi nLsuKi u o mai mare pLrere de sine deJt *l+aMtrii Mi *l+ii. Copiii
*l+aMtrii si *l+i tind sL ai+L atitudini de auto1apLrare. #i se ritiL pe ei NnMiMi Mi se simt nepotriviKi.
'a8oritatea opiilor )oMii si -al+eni tind sL se proiete2e pe ei NnMiMi, sL1i ritie pe eilalKi Mi sL arate
deshis o 0ri8L de sine mai po2itiva. Toate personalitLKile, orium, vin u o 0ri8a faKL de sine po2itivL
Mi unele sentimente ne0ative de nesi0uranKL.
)oMii par a fi ei mai si0uri pe ei dintre toate ulorile Mi, totuMi, tind sL fie ei mai nesi0uri.
Poate ei nu sunt la +a2L mai puKin si0uri, dar pentru L se strLduies sL1Mi asundL nesi0uranKa,
NntJr2ie adesea de2voltarea araterului lor, are se poate produe doar e4punJndu1se emoKional
=fiind vulnera+ili> Mi asumJndu1Mi rLspunderea pentru nesi0uranKa lor. Din pLate, )oMii NMi asund
nesi0uranKa aMa de +ine NnJt puKini reunos L tre+uie sL reasL emoKional. /i se permite adesea sL
alunee emoKional, pentru L sunt aMa de NnLpLKJnaKi. 'a8oritatea oamenilor sunt doritori sL
investeasL ener0ia neesarL pentru a le fae faKL. )oMii a+ia aMteaptL sL se arune de pe ea mai
NnaltL platformL Mi sL ure el mai difiil munte pentru aMi menKine ima0inea ompetentL Mi si0urL.
-al+enii reuMes adesea sL menKinL un sno+ism soial superfiial, prote8Jndu1se astfel de
e4punerea realL, intimL a nesi0uranKei lor. # mai puKin pro+a+il a *l+ii Mi *l+aMtrii sL faL efortul de
a1Mi asunde inertitudinile.
Pn onseinKL, Jnd ne uitLm la Nnrederea de sine, presupunem L )oMii Mi -al+enii par mai
puternii deJt *l+aMtrii Mi *l+ii. Poate L )oMii Mi -al+enii menKin ima0ini puternie de sine
deoaree soietatea =mai ales pLrinKii Mi profesorii> perep omportamentul iniKial al )oMilor M
-al+enii a fiind puterni Mi Ni tratea2L a atare. Ca re2ultat, )oMii Mi -al+enii de2voltL teoreti o 0ri8L
Mi mai mare de sine. *l+aMtrii Mi *l+ii NMi aratL Nn mod deshis inertitudinile Mi soietatea le rLspunde
adesea Nntr1o manierL protetoare, prevenitoare sau +inevoitoare. *est fapt Nnura8ea2L un model pe
viaKL de umilire de sine Mi Gsau martira8.
Din pLate, )oMii si -al+enii adesea ad pradL Eunui sindrom de mulKumire de sineB. Poate se
simt aMa se +ine Nn le0LturL u ei NnMiMi, NnJt aluneL prin viaKL mai de0ra+L deJt sL se lupte sL
JMti0e mai mult respet de sine. *est respet de sine vine doar din onfruntarea unor neadevLri
personale Mi din dei2ia de a avea o ontri+uKie Nn viaKa elorlalKi. Pe de altL parte, *l+aMtrii Mi *l+ii
pot de2volta o mai profundL 0ri8L de sine mai tJr2iu Nn viaKL deoaree ei NMi reunos Mi aeptL
propriile defiienKe Mi fa efortul neesar pentru a se simKi +ine Nn le0LturL u ei NnMiMi. Din pLate,
unii se simt opleMiKi de sentimentele proprii de neadevare Mi trLies Nntrea0a lor viaKL u teamL Mi
omple4e de vinovLKie.
Toate personalitLKile NMi 0Lses pLrerea +unL despre sine numai dupL o anali2L institL de sine,
urmatL de un an0a8ament de iu+ire pentru a promova +inele lor Mi al elorlalKi. PLrerea +unL despre
sine se JMti0L pas u pas Mi adesea dureros, risJnd e4punerea Nn faKa elorlalKi. 'ulKi indivi2i sunt
doritori sL ai+L relaKii superfiiale pentru a evita sL1Mi arate trLsLturile ne0ative de personalitate MiGsau
defetele de arater. 7amenii u arater dau o valoare destul de mare pLrerii +une despre sine
pentru a ontinua sL o punL la +Ltaie de1a lun0ul diferitelor etape ale vieKii.
143
I'P/IC*)# versus I<7/*)#
)oMii Mi -al+enii sunt ener0ii Mi se onentrea2L diret pe lururile pratie Mi pe Nndatoriri.
=*mintiKi1vL, pentru -al+eni 5ndatorire NnseamnL adesea /oac2.H *l+aMtrii Mi *l+ii tind sL readL Nn
termeni de treut Mi viitor, Nn vreme e )oMii Mi -al+enii se preoupL mai mult de pre2ent. *l+aMtrii Mi
*l+ii sunt visLtorii u ohi deshiMi Mi sunt adesea preoupaKi.
Tre+uie sL permitem )oMilor Mi -al+enilor orientarea lor spre Nndatoriri. *l+aMtrii Mi *l+ii au
nevoie de timp pentru reativitate sau refleKie liniMtitL. Pm+o0LKim relaKiile Jnd Nnura8Lm
oportunitLKile pentru a indivi2ii unei relaKii sL1Mi urme2e propriul stil de viaKL. *r putea fi mai
distrutiv deJt produtiv sL eri a un -al+en sL reflete2e Nn liniMte prea mult daL individul nu este
pre0Ltit pentru o astfel de e4perienKL.
#duatorii =de o+iei *l+aMtrii> pot sL1Mi o+struKione2e studenKii )oMii daL refu2L sL le dea
sarini de onduere. 'a8oritatea *l+aMtrilor se vor simKi frustraKi daL nu li se lasL tipul neesar
pentru a medita Mi a plLnui Nnainte de a aKiona sau de a lua o dei2ie. *l+ii de o+iei se
NnLpLKJnea2L Mi ta Jnd li se ordonL sL se miMte mai repede sau sL aKione2e a0resiv Nn le0LturL u
un proiet. 9ieare uloare rLspunde foarte efiient Jnd i se permite, pe +unL dreptate, sL1Mi
foloseasL stilul preferat.
Stilul terapeutic de interventie
9ieare psihoterapeut are oportunitatea sL slu8easL Nn rolul de Ba0ent de shim+B. Pentru a fi
efiient, apro+area tre+uie sL se potriveasL u nevoile speiale ale paientului. #4istL o orelaKie
Nntre personalitatea paientului Mi stilul intervenKiei. )oMii Mi *l+ii sunt iniKial mai reeptivi la
proesul de shim+are. )e2istenKa este mai puKin diretL Mi durL la *l+aMtrii deJt la )oMii.
Intensitatea re2istenKei este, orium, aproape e0alL. Pe de altL parte, este mult mai pro+a+il a
-al+enii sL afirme L sunt mai reeptivi la shim+are deJt sunt *l+ii. 7rium, am+ele ate0orii par
a fi Nn 0eneral reeptive Mi doritoare sL adopte stilurile lor de viaKL.
Tomai opusul este adevLrat Nn le0LturL u aeste personalitLKi Jnd vine vor+a sL urme2e Mi
sL definitive2e proesul de shim+are. #ste mult mai pro+a+il a )oMii Mi *l+aMtrii sL se dedie u
sues proesului de shim+are de NndatL e re2istenKa lor este NnlLturatL. -al+enii Mi *l+ii sunt mult
mai NnlinaKi sL alunee Nnapoi Nn vehile tipare de omportament sau sL se simtL nemotivaKi sL
Nnheie proesul de shim+are.
Terapeuti, *l+aMtrii Mi )oMii er rLspunsuri. 5oliitL metode speifie, soluKii Mi o direKie de
urmat de NndatL e se deid sL se shim+e. #i er terapie omportamentalL e se onentrea2L pe
diferite teme de re2olvat aasL Mi aMteptLri. Cel mai frustrant aspet al terapiei pentru ei este
onMtienti2area L terapeutul nu va onepe Mi nu poate onepe pentru ei un proes omportamental
speifi u sues pe termen lun0. #i au mai mult nevoie de o a8ustare atitudinalL.
Terapia atitudinalL Ni forKea2L sL1Mi anali2e2e motivele Mi sL1Mi urLKeasL perepKiile
nesLnLtoase. )oMii suferL el mai adesea de mesa8e emoKionale inoerente um ar fi inertitudini
asunse, +loarea omuniLrii, sau straturi Mi ani de furie ne0atL. *l+aMtrii suferL el mai adesea de
0Jndire iraKionalL. Cel mai adesea s1au spri8init aMa de mult pe AmuMhii lor emoKionaliB, NnJt
a+ilitatea lor de a 0Jndi raKional este serios afetatL. *est proes de rea8ustare atitudinalL ia mai
mult timp Mi neesitL mai multL rL+dare deJt proesul omportamental. Pn onseinKL, )oMii Mi
*l+aMtrii sunt adesea frustraKi din au2a psihoterapiei.
Pn onseinKL, a+ordarea terapeutiL pentru *l+i Mi -al+eni este mai diretL Mi mai
omportamentalL. #ste tipul de terapie pe are )oMii si *l+aMtrii o preferL. Pn 0eneral, -al+enii Mi
*l+ii au atitudini po2itive Mi reeptive, dar disiplina Mi motivaKia lor lasL mult de dorit. #i soliitL
spri8in permanent u tehnii noi pentru a a+orda efiient viaKa. #ste provoator Nn mod speial sL
lure2i u un uplu are neesitL diferite a+ordLri =e4., un uplu -al+en 1 )oMu>. )oMul pretinde
144
adesea L terapeutul Nl ataL pe el sau o ataL pe ea prea mult Nn timpul MedinKei. -al+enul se plJn0e
L el sau ea are mai multe teme deJt )oMul dupL Nnheierea MedinKei.
-al+enii Mi *l+ii au nevoie sL se vadL pe ei NnMiMi Nndeplinind sopuri Mi disiplinindu1se ei
NnMiMi foarte mult pe o lun0L perioadL de timp pentru a reMte pLrerea lor +unL despre sine Mi pentru a
de2volta stiluri de viaKL sLnLtoase. DJndu1i unui )oMu sau unui *l+astru mai multe ho+iuri sau
Nndatoriri nu1i va reMte u mult pLrerea +unL despre sine. #i sunt de8a NndemnaKi sL reali2e2e Mi sL
produL, Mi pro+a+il nu simt L eea e fa este destul de +un. Tre+uie sL onMtienti2e2e mai mult
sentimentele Mi 0Jndurile de auto1fla0erare =*l+astrul> sau de aro0anKL =)oMul> pentru a fi mai uMor
aeptaKi de ei NnMiMi Mi de eilalKi.
Pn onlu2ie, )oMii Mi *l+aMtrii vor aKiune diretL Mi modifiare de omportament. Cel mai
adesea o+Kin o a8ustare atitudinalL e neesitL mult timp Mi u are tre+uie sL se lupte. -al+enii Mi
*l+ii vor o a+ordare atitudinalL rela4atL. #i o+Kin un proes diret, e neesitL impliare Mi
modifiare a omportamentului Mi aesta li se pare hinuitor. De NndatL e aeptL o filo2ofie tip Anii
durere, nii JMti0B, NMi pot modifia omportamentul.
*l+aMtrii Mi *l+ii sunt mai puKin omuniativi, Nn vreme e )oMii Mi -al+enii NmpLrtLMes Nn
0eneral a+ilitLKi deose+ite de omuniare. =Tipul puterni, tLut este *l+ul.> )oMii Mi -al+enii tind Mi
ei sL 0JndeasL foarte rapid de unii sin0uri, Nn vreme e *l+aMtrii Mi *l+ii petre mult timp ertJndu1
se pe ei NnMiMi pentru L n1au 0Lsit ea mai +unL repliL la momentul onversaKiei. 5piritul lor reativ
fae sL 0LseasL adesea ele mai +une replii. Din pLate, 0Jndul a venit u douL 2ile NntJr2iere.
51a su0erat L o viat2 necercetat2 nu merit2 tr2it2. DaL ne unoaMtem pe noi NnMine, dL
LlLtoriei noastre prin viaKL mult mai mult sens pentru noi Mi pentru eilalKi. Pn aelaMi timp ne res
oportunitLKile de a shim+a aele limitLri e inhi+L a+ilitatea noastrL de a ontri+ui. :e res
oportunitLKile de a de2volta puteri are ne defines uniitatea Nn modul Nn are Mi u e ontri+uim.
Cu noro, veKi fi reeptivi Nn a NnvLKa despre voi NnMivL Mi Nn a NnKele0e ele din 8ur pe mLsurL e ne
uitLm la om+inaKiile speifie de ulori.
#5T# I'P7)T*:T 5\ P:[#/#-#' T7*T# P#)57:*/IT\[I/# P#:T)U *
*P)#CI* '7DU/ P: C*)# :7I TI C#I/*/[I ;#D#' /U'#*.
:imi din naturL nu funKionea2L +ine Nn vid. 9ieare personalitate se +a2ea2L pe elelalte
pentru a e4perimenta pe deplin uloarea sa adevLratL. PnvLKaKi despre personalitLKi fLrL sL le 8udeaKi.
PneraKi sL apreiaKi puterile unie Mi limitele la eilalKi. PntLriKi1vL limitele inerente pentru a vL
NnKele0e mai +ine u eilalKi. /imitele pot deveni puteri. /uptaKi sL reunoaMteKi le0Ltura naturalL sau
re2istenta pe are diferitele personalitLKi o e4perimentea2L. Potrivit ru0Liunii 5f.1lui 9raniso
dD*ssisi, Areunos L =noi> nu LutLm atJt de mult sL fim NnKeleMi, Jt sL NnKele0em.B
UrmLtoarea dia0ramL ilustrea2L similitudinile Mi diferenKele dintre personalitLKi din tot
spetrul de ulori.
CONEKIUNILE <NTRE PERSONALITIHI
)7TU ^ :eomplementare _ */@*5T)U
7puse
` a b `
Complementare Complementare Complementare
5imilitudini 7puse 5imilitudini
c b a c
-*/@#: ^ Conforta+ile _ */@
7puse
14!
5L e4pliLm aeastL dia0ramL. Prin definiKie, complementar su0erea2L un adaos Nn sopul de
aB adLu0a u sopul de a sau Afurni2Jnd eea e lipseMteB. Prin definiKia literalL, dei, fieare uloare
este omplementarL fieLrei alte ulori u puterile ei NnnLsute. 7rium, aeastL dia0ramL pre2intL o
definiKie mai permisivL pentru a ne a8uta sL NnKele0em realitLKile om+inaKiilor de ulori, mai de0ra+L
deJt o simplL teorie.
Bnele culori seam2n2 mai mult cu altele. )oMii Mi -al+enii NmpLrtLMes a+ilitLKi omuniative
foarte +une, insensi+ilitate Mi orientarea spre aKuni po2itive. *l+aMtrii Mi *l+ii sunt asemLnLtori Nn
eea e priveMte preferinKa lor de a nu vor+i, sensi+ilitatea Mi dorinKa de a avea 0ri8L de eilalKi. CJnd
personalitatea unui individ este o om+inaKie de )oMu 1-al+en sau *l+astru1*l+, om+inaKia li se
pare foarte onforta+ilL.
Bnele culori sunt opuse% dar apelea"2 unele la altele pentru sentimentul de 5mplinire 4i
pentru c2 le face s2 se simt2 5ntregi. )oMilor Mi *l+ilor le plae orientarea pratiL a relaKiilor Mi se
+a2ea2L pe fapte Mi +un simt pentru aM lumina alea. #i NmpLrtLMes perepKii asemLnLtoare
referitoare la putere, entu2iasm Mi po2iKia de leader. *l+aMtrii Mi -al+enii autL reipro intimitatea,
romantismul Mi fante2ia. *m+ele seturi de ulori oferL un ehili+ru natural prin ele Nnsele. Pn
onseinKL, )oMii1*l+ii Mi *l+aMtrii1-al+enii sunt ei mai NnlinaKi sL se afle Nn relaKii devotate unul
u elLlalt. 7rium, Jnd un individ are unul din aeste om+inaKii Nn sine, aesta 0LseMte o rLpLturL
permanentL pe are sL se foali2e2e Mi tre+uie sL se dedie motivului dominant pentru a 0Lsi armonie
Nn atitudinile Mi omportamentul sLu.
Bnele culori nu g2sesc o combina1ie natural complementar2 4iFsau confortabil2 din na4tere.
Com+inaKiile )oMu1*l+astru Mi *l+1-al+en se aflL Nn aeastL ate0orie. )oMii Mi *l+aMtrii
e4perimentea2L Nn 0eneral el mai mare onflit deoaree =1> pentru L sunt personalitLKi puternie Mi
=%> impulsurile lor NnnLsute, una pentru putere, una pentru intimitate, oferL un ameste iudat.
7amenii u personalitate )oMie1*l+astrL e4perimentea2L aeeaMi iudLtenie Nn ei NnMiMi dupL um doi
indivi2i u personalitLKi )oMie Mi *l+astrL simt Nn relaKia lor. Tre+uie sL muneasL mai mult asupra
propriului arater pentru a failita puterea potenKialL a aestei one4iuni neomplementare.
Com+inaKiile *l+1-al+en nu se ompletea2L una pe ealaltL. 9ieare este leneM Mi este puKin
pro+a+il sL se an0a8e2e Nn afaeri sau sL se LsLtoreasL, deoaree fLrL o de2voltare mai amplL a
araterului, le lipseMte la amJndouL puterea de a avea sues Nntr1o relaKie asumatL. DeMi
om+inaKiile )oMu1*l+astru sunt neonforta+ile, este mult mai pro+a+il sL se onete2e deJt *l+ii Mi
-al+enii. 7rium, un individ u amesteul *l+1-al+en se +uurL de a+ilitLKi u oamenii foarte +une
Mi rar simte un onflit interior puterni, deoaree fieare personalitate este din naMtere +lJndL.
9ilmul lasi Pe aripile v3ntului, reali2at dupL onvin0Ltorul roman, JMti0Ltor al Premiului
Pulit2er, ne oferL o pre2entare vie a ulorilor Nn relaKii. Persona8ele prinipale repre2intL diferite
persona8e Mi ne oferL un portret vi2ual al modului um ulorile interaKionea2L.
5arlett 7DHara era un roMu. InfluenKatL de putere Mi de voinKa puterniL de a avea dreptate, Mi1
a orhestrat minunat supravieKuirea Nn timpul )L2+oiului Civil. 'area ei iu+ire a fost )hett @utler, al
Lrui stil de viaKL harimati Mi flam+oaiant ilustra personalitatea -al+en. *traKia lui pentru 5arlett
a fost Nn ele din urmL ondamnatL, pentru L ea nu a putut niiodatL oferi le0Ltura emoKionalL pe
are Mi1o dorea el.
*shley Nntruhipa loialitatea Mi moralitatea NnaltL a al+astrului. #l a respins permanent
avansurile romantie ale lui 5arlett, Nn iuda atraKiei pe are o simKea pentru ea, deoaree el i1a
simKit inertitudinile emoKionale Mi L ea ar fi fost nepotrivitL pentru nevoia lui de intimitate uratL.
'elanie, pe de altL parte, oferea pae Mi spri8in elor trei persona8e. #a repre2enta uloarea
al+. :iiodatL nu l1a suspetat pe *shley sau pe 5arlett de nimi, onsiderJnd L avea un
omportament moral Mi adevat. #a a apLrat1o pe 5arlett Nn faKa duMmanilor ei. /1a primit u LldurL
pe )hett in familie. /1a iu+it pe *shley pJnL la ultima suflare. #ste interesant L )hett Mi *shley
=-al+en Mi *l+astru> erau hiar ompati+ili, Nn iuda treutului lor diferit.
14$
9ieare persona8 Nntruhipea2L esenKa personalitLKilor Nn adrul unor relaKii. Culorile lor
defineau preferinKele, limitele si motivaKiile lor. )elaKiile lor erau deise hiar Nnainte de a se fi
NntJlnit.
*um sL ne uitLm la anumite relaKii. UrmLtoarele omparaKii oferL un 0hid rapid pentru
modul Nn are diferitele personalitLKi interaKionea2L Nn formele lor ele mai neMlefuite Mi mai
naturale. DaL aveKi o personalitate de2voltatL, puteKi desoperi L unele din afirmaKii nu mai refletL
Nn totalitate stilul vostru urent. 7+servaKi doar um de2voltarea araterului vostru a Nnlouit limitele
personalitLKii Mi a adLu0at noi dimensiuni vieKii voastre. Cu rare e4epKii, motivele% nevoile% 4i
dorin1ele rLmJn la loul lor. Ceea e NneraKi aii este sL identifiaKi um voi =Mi ei la are KineKi>
sunteKi motiva1i Mi e stil ar tre+ui sL ale0eKi Nn interaKiunea u eilalKi.
*esta este Mansa voastrL de a vL vedea pe voi NnMivL Mi modul Nn are relaKiile voastre se
lea0L. *nali2ea2L motivele, nevoile, dorinKele Mi omportamentele Mi determinaKi1vL propria
ompati+ilitate.
Curcu"eu
CLutaKi diferitele om+inaKii pe are le NntJlniKi Nn viaKL. Pntre+aKi1vL de e LutaKi anume
om+inaKii. -JndiKi1vL um om+inaKiile de ulori ale pLrinKilor voMtri Mi ale voastre v1au afetat
vieKile. )efletaKi asupra relaKiei dintre an0a8atorii =an0a8aKii voMtri> Mi voi NnMivL. PneraKi sL
NnKele0eKi um personalitatea voastrL influenKea2L Mi este influenKatL de alKii. Cum vL afetea2L
diferitele om+inaKii3 Care om+inaKie se simte el mai +ine u voi3 De e rLspundeKi la anumite
ulori mai mult deJt la altele3 De e este o asL uratL aMa de importantL pentru un individ Mi aMa de
neNnsemnatL pentru altul3 Termenul de sandala0iu hiar NnseamnL pentru voi lururile Nn0ro2itoare
pe are el sau ea le spune3 Cum aeptLm sau redireKionLm lenea la alKii, de e mL apropii de
oameni are heltuies +ani din a+undenKL, Nn vreme e eu eonomises tot e JMti03
-JndiKi1vL la minunatele posi+ilitLKi pe are le aveKi pornind de la aeste refleKii Nn viaKa
voastrL. DaL ale0eKi un andidat pentru o slu8+L sau NneraKi sL NnKele0eKi eva din relaKia pLrinte1
opil, one4iunea uru+eu este de nepreKuit. DeterminJnd adJnimea araterului uiva este un
luru important pentru a1i NnKele0e pe oameni a indivi2i unii. 7rium, putem sL fim si0uri L toKi
oamenii aKionea2L el mai +ine Nn adrul personalitLKii sale. De aeea, Nn iuda limitelor evidente,
fieare uloare le are, putem Nn 0eneral sL avem Nnredere L ne vom purta, el puKin Nntr1o anume
mLsurL, Nntr1o manierL onseventL u 0rupa noastrL de personalitate Mi uloare definitL.
9ieare om+inaKie de personalitate adue u sine un set uni de puteri Mi limite. Caraterul
de2voltat Mi o NnKele0ere a personalitLKilor NnnLsute ne permite sL faem faKL nevoilor speifie ale
fieLrei om+inaKii speifie, fie L este Nn rolul de prieten, iu+it, pLrinte, an0a8ator sau opil. *
NnvLKa sL failite2i relaKiile fLrL a adue vreo vLtLmare inte0ritLKii noastre este esenKial pentru
suesul nostru Nn viaKL.
14(
Capitolul 1-
CARACTERUL1
CUM SA DE)II CULOAREA TA PRE$ERATA
$aca vrei sa devii tot ceea ce poti fi% ca un atlet bine antrenat%
ar trebui sa alegi sa parcurgi tot procesul% nu doar partile careti convin.
#a devii desavarsit inseamna sa fii un om cu caracter.

Cea mai +una uloare a ta inepe sa se onture2e in momentul and identifii personalitatea
ta innasuta, and larifii rolurile oferite de om+inatia ulorilor in relatii. #ste a si um ai a8un0e
la aeroport si ai identifia usa are due la +ordul avionului, te1ai ura in aesta si ai 2+ura. Pentru e
alteva ai venit la aeroport, deat sa1ti ontinui alatoria pana la apat3
Totusi, oriat de ori0inala ar parea metafora u aeroportul, pentru oameni este un luru
o+isnuit sa ai+a e4periente putine si sa nu se implie in viata. Unii nu a8un0 niiodata la o
autoonstienti2are e4ata. *ltii, se intele0 pe ei insisi, dar niiodata nu foloses onstienti2area in
afaeri sau relatii personale. Ina o mare parte dintre oameni esuea2a foarte des in proesul de a
deveni o P#)57*:* '*TU)*, de a trai u adevarat.
C7DU/ CU/7)I/7) ofera o strutura foarte lara, astfel inat oriine sa1si poata identifia
oret uloarea, pentru a putea sa de2volte relatii de sues, pentru a putea deveni o persoana
le0itima, o persoana are traieste. Tot e tre+uie sa faa persoana respetiva este sa ineapa aest
proes, insa responsa+ilitatea ii revine suta la suta. Daa vrea sa devina tot eea e poate fi a un atlet
vitorios, tre+uie sa alea0a sa parur0a tot proesul, nu doar pasii are1i pla. * fi el mai +un
inseamna a fi om u arater. *easta mai inseamna a o persoana sa1si de2volte alitatile de are
niiodata nu a fost onstient, aeptand durerea 1 adia risul, renuntarea la onfort.
7amenii se omporta in funtie de 4 modele fundamentale. #i pot fi in una din ate0oriile de
mai 8os"
7ameni u arater
7ameni sanatosi
7ameni +olnavi G nesanatosi
7ameni +olnav psihi
Primul model 1oameni cu caracter1 se refera la oamenii are se identifia, se valorifia, se
de2volta si im+ratisea2a alitatile e4terioare propriei ulori innasute.
*l doilea model 1oamenii sanatosi1 desrie oamenii are valorifia alitatile po2itive ale
propriei lor personalitati.
*l treilea model 1oamenii bolnavi defineste pe aei oameni are1si traies viata la limitele
ne0ative, aeasta inlinatie este innasuta.
*l patrulea model 1oamenii bolnavi psi!ic se refera la oamenii are im+ratisea2a limitele
ne0ative are nu sunt innasute, insa s1au de2voltat pe parursul vietii.
14,
'ie2ul matriei innasute nu va putea fi shim+at niiodata, insa oamenii au sansa sa1si
de2volte unele alitati din alte ulori pe masura e ei se eli+erea2a de propriile limite innasute.
5tand pur si simplu u propria personalitate nu este sufiient. Construirea araterului este
unia modalitate de a depasi limitele innasute de8a e4istente in personalitate sau limitele invatate din
unele e4periente de viata traumati2ante sau in adrul unor relatii non1funtionale.
Putem e4plia personalitatea a fiind innasuta, insa araterul poate fi definit si mai simplu.
Intele0erea noastra despre arater inepe u o definitie e4ata.
Personalitatea este un dar.
Caracterul este o victorie&
In 0eneral, toti indivi2ii se nas u alitati si u sla+iiuni.
PRINCIPALELE > CALITATI COMUNE A $IECAREI CULORI1
)75U */@*5T)U */@ -*/@#:
7rientat spre
sarina
/oial
oamenilor
Tolerant Po2itiv
De inredere De inredere )a+dator Iertator
Contemplativ
=nerealist>
Produtiv
=orientat atre
alitate>
Cooperant Prietenos
/o0i 5iner Intele0ator 7ptimist
/ider Cinstit 7+ietiv Inre2ator
9oali2at
=putere de
onentrare>
Hotarat #hili+rat *pro+ator
)esponsa+il 'oral
Un +un
asultator
Deshis
PRINCIPALELE > DE$ECTE COMUNE A $IECAREI CULORI1
)75U */@*5T)U */@ -*/@#:
'andru
=aro0ant>
*re
intotdeauna
dreptate
Timid De neinredre
Insensi+il
Inlinat spre
invinovatire
Inapatant si
taut
5uperfiial
Prost
asultator
Usor depresiv
:einstit
emotional
5uparator
/ipsit de tat *utoritar /enes Iresponsa+il
)e+el :eiertator :eimpliat )e+el
Ii ritia pe
altii
5uspiios Dependent
#0oentri
=entrat pe
sine>
:era+dator Irational :ediretionat Permisiv
14&
Defetele de personalitate pot inhi+a de2voltarea altor aratere. Urmatoarea lista desrie
modalitatile omune si speifie in are fieare personalitate inhi+a de2voltarea araterului altora.
COMPORTAMENTE IN%I*ATOARE
ROSU
1. *re tendinta sa devina tiran si infle4i+il =are limitea2a impartasirea sentimentelor profunde siGsau a
intele0erii onversatiei>
%. De o+iei e4a0erea2a nevoile personale =are de o+iei reea2a lupte inutile pentru putere>
3. Cunosut a faand remari sarastie si neplaute in vederea pastrarii ontrolului =are1i ondue pe
eilalti din 8ur la o po2itie defensiva>
4. De re0ula sunt prea orintati spre sarina. #i uita spiritul de viata si raman anorati in orientarea lor
atre viata. =daa as su0era unui paient de )75U sa umpere flori sotiei sale, el poate va fae asa,
insa foarte rar pentru +uuria in sine I el indeplneste sarina data mai de0ra+a deat sa simta spiritual
proesul de daruire>
!. *desea 8udea sla+iiunile altora =eea e ii va fae pe eilalti sa1si asunda nesi0urantele de fria
unei respin0eri sau a ridiulari2arii>. :u pun in evidenta potentialul reativ +un al elorlalti.
$. Tind sa deteste sa fie intre+ati si au nevoie sa ai+a intotdeauna dreptate. =de o+iei eilalti invata sa
minta sau pretind a sunt de aord u un )75U in fata si il iau in ras pe la spate>.
(. *desea nu1i apreia2a pe altii. #i nu fa omplimente 0ratuite, eea e ii frustrea2a pe eilalti are le
erses apro+area siGsau aeptarea. *easta, deasemenea, se intoare impotriva elor de )75U, are
se +uura in sinea lor, dar rareori se intampla astfel deoaree nu ei au 0enerat1o.
AL*ASTRU
1. Tind sa ia lururile prea personal =eea e adesea ii fae pe altii sa minta pentru a1i prote8a pe
nesi0urii si foarte sensi+ilii */@*5T)I>.
%. *desea au prea multe asteptari nerealiste =eea e ii fae pe altii sa se simta neorespun2atori, inutili
sau neimpliati>
3. De o+iei se plasea2a pe ei insisi pe ultimul lo in lista prioritatilor lor, pre2entand un prost e4emplu
de respet de sine.
4. *desea sunt prea ritii u altii are ale0 sa1si traiasa viata intr1un stil mai rela4at sau a0resiv =eea
e ii fae pe altii sa se simta inapa+ili sa1i multumeasa>
!. Tind sa fie prea pretentiosi fata de manierele elorlati =eea e ii fae pe altii sa se impotriveasa fata
de maniere in 0eneral>
AL*
1. Pot fi foarte usor oplesiti de viata =eea e ii fae pe altii sa le fie mila de */@I>
%. Poate sa le fie fria sa se e4prime in mod instit =eea e ii fae pe altii sa1si piarda respetul fata de
ei>
3. *desea sunt prea timi2i sa ia o po2itie =eea e ii fae pe altii sa simta intotdeauna nevoia de ai
prote8a>
4. Tind sa fie prea nesi0uri in a1si sta+ili tintele si sa le urmareasa =eea e ii fae pe altii sa deteste sa
fie tinuti pe lo de lipsa lor de initiativa si ooperare in reali2area efortului omun>
!. Poate fi prea independent pentru a promova muna in ehipa.
$. *desea sunt prea tauti inapatanati =eea e ii infurie pe altii si adesea ii fae pe altii sa i0nore
*/@II si sa mear0a pe propria lor ale>.
(. Par sa fie foarte nea8utorati si inadaptati =eea e ii fae pe altii sa vrea sa ii salve2e>
1!.
&AL*EN
1. Pot parea nestatornii si nedemni de inredere =eea e ii fae pe oameni sa simta a -*/@#:I/7)
nu le pasa de ei sau de orie>
%. Pot parea neseriosi si fa omentarii nepolitioase =are ranes sentimentele siGsau ii fae pe altii sa
nu1i ia in serios>
3. *desea par prea iresponsa+ili in muna =eea e ii fae pe altii sa nu ai+a inredere a vor indeplini
muna respetiva>
4. Pot fi ostili in a invata multe din ativitatile neesare in viata =eea e ii fae pe altii sa1si piarda
respetul pentru ei sau sa devina prea protetivi>
!. Cateodata refu2a sa aepte roluri de onduere in mod responsa+il =eea e ii fae pe eilalti sa
preia mai mult deat este neesare din sarinile de luru>
$. Pot fi neinstiti emotional in vederea evitarii onflitelor =eea e ii fae pe altii sa reada lururi
are nu se intampla in realitate siGsau tine relatiile intime la nivel superfiial>
Putem vedea u usurinta valoarea onstruirii araterului nostru. *um putem ale0e proesul prin
are putem onstrui un arater sanatos are ne va permite sa ne ehili+ram si sa e4perimentam
marele inteles al vietii oferit aelora dintre noi are sunt 0ata sa faa sarifiiile neesare.
Cu! sa/ti construiesti caracterul
Predominant este C*)*CT#)U/, nu personalitatea, el este el din urma are determina
alitatea vietii. Caraterul este in esenta, tot e invatam sa 0andim, sa simtim, sau sa faem eea e
este initial impotriva firii si e neesita un efort de transformare. Caraterul este refletat in
shim+arile pe are le faem in valorile si redintele noastre de1a lun0ul vietii.
$aca liberul arbitru nu ar fi c!iar in mie"ul e(istentei noastre umane%
am fi prinsi in capcana limitelor personalitatii noastre innascute.
#4ista ateva omponente esentiale pentru transformarea araterului"
Li"erul ar"itru
Transformarea araterului nostru este o modalitate de a ne ehili+ra personalitatea. Daa nu
ne1am onstrui araterul am ramane limitati si neimpliniti. Transformarea araterului nostru ne
permite sa ne +uuram din plin de o viata emotionanta si produtiva.
Caraterul este de o+iei mai +ine modelat intr1o atmosfera de li+er ar+itru, are sta la +a2a
fiearui pro0ram de onstrutie a unui arater puterni. In situatia in are persoana areia i se
modelea2a araterul este fortata sa faa eva e nu doreste va a8un0e in ele mai multe a2uri sa
urasa lurul pe are a tre+uit sa1l faa u forta, pe ea insasi siGsau persoana are a supus1o aestui
proes. Dei, un arater sanatos este refletat de dediarea onseventa atre prinipii de viata
po2itive.
Selectarea influentelor po,itive in viata noastra
:i se spune adesea a ea mai +una predia pe are o tinem este influentata de viata pe are o
duem. /a +a2a araterului stau primele e4emple avute in viata =parinti, frati, rude, et>. 'ai tar2iu
putem sa ne ale0em sin0uri prietenii si dei influentele vor fi in onformitate u araterele aestora.
1!1
Identificarea principiilor po,itive de viata
Prinipiile de viata sunt aele prinipii po2itive omune tuturor. #le inlud unostintele"
9ieare persoana poate oferi punte tari unie unei relatii
Indivi2ii are isi impartases seretele nu vor mai simti nevoia sa se lupte pentru putere u
eilalti
Indivi2ii are se pla pe ei insisi, le va fi mult mai usor sa plaa si sa aepte pe altii deat ei
neadaptati.
Cand heltuim ener0ie pentru a1i in8osi pe altii si a le +loa de2voltarea, ne limitam propria
noastra restere.
Prinipiile de viata ne intensifia uloarea si ne ofera o idee de um eilalti perep lururile.
Tomai aeste prinipii ne vor a8uta sa depasim limitele de personalitate mostenite prin de2voltarea,
la ineput neplauta, dar po2itiva, atitudinilor si omportamentelor +a2ate pe priipiile are se aplia
in mod e0al tuturor oamenilor.
Pentru a ne onstrui araterul, tre+uie sa identifiam si sa ne an0a8am aelor prinipii de
viata are vor ma4imi2a alitatile ulorii noastre si minimali2a limitele. Construirea araterului ere
an0a8ament din punt de vedere atitudinal si omportamental. Pentru a fi efiient, onstrutia
araterului tre+uie sa fie speifia si personala.
Proesul de onstrutie al araterului ne ere sa identifiam prinipiile sanatoase ale vietiiV
sa le aeptam in vietile noastreV sa ne an0a8am sa traim onform lorV si sa le impartasim u eilalti.
Tre+uie sa ne intre+am ontinuu pe ine autam a model de viata si ine ar putea sa ne aute pe noi
a model. Prinipiile heie ale vietii inlud"
Principiul 1
Adevarurile personale trebuie identificate% urmarite% imbinate cu adevarurile universale daca vrem
sa avem o viata ec!ibrata.
*devarurile personale difera de ele universale in esenta lor. *devarurile personale pot
inlude ariera, prieteni, ho+iuri, timpul de odihna neesar. *devarurile personale sunt aele unie si
sanatoase stiluri de viata preferate, fara sa tinem ont de uloarea personala. *devarurile personale
su0erea2a a o oupatie nu e neaparat mai +una a alta atata timp at amandoua adu un serviiu
instit soietatii. 7amenii u arater intele0 oneptul. Cei e au la +a2a doar personalitatea
innasuta nu vor intele0e oneptul. :e de2voltam araterul and identifiam si aeptam
adevarurile universale. De asemenea vom im+unatati relatiile umane efetive and ii vom intele0e si
aepta pe eilalti in lumina adevarurilor lor personale.
*devarurile personale sunt in direta le0atura u propriile noastre preferintele, nu se aplia in
mod o+li0atoriu umanitatii in 0eneral. :umai noi stim e este adevarat pentru noi. *m putea pastra o
lista u primele 1. *D#;*)U)I din viata noastra. /ista onstruita onform nevoilor si valorilor
personale speifie =A;)#*UB mai de0ra+a deat AT)#@UI#B si A*) T)#@UIB>.
Toti ne dorim sa fim iu+iti si apreiati de eilalti. Un om de arater auta o le0atura
sanatoasa intre valorile personale si ele universale. #hili+rarea 2ilnia a an0a8amentului personal
u el universal ramane el mai provoator si reativ at pe are1l ineram fieare dintre noi. Pentru
ehili+rare tre+uie sa autam a8utorul in interiorul nostru si la ei din 8ur. 5untem sfatuiti sa ne
asultam 0lasul interior, simturile., sau sfaturile elorlalti are au mai multa e4perienta de viata deat
noi.
1!%
Rationamentul nesanatos al altora vine din propria neadaptare.
Principiul #
?amenii de caracter isi asuma responsabilitatea propriilor lor atitudini si comportamente.
*entuarea pentru oamenii de arater onsta in uvantul de atiune A* /U*B, A*
*5U'*B. #i isi asuma responsa+ilitatea, in timp e altii o aepta in mod pasiv sau o nea0a.
Tre+uie sa fim preauti sa nu folosim niiodata etiheta ulorii personale a o modalitate de su2a
personala, de a 8udea pe altii, de a limita sau intinde apane altora i mai de0ra+a pentru a intele0e
si aepta diferentele si asemanarile de +a2a dintre noi toti.
Principiul (
Crebuie sa ne fortam si sa riscam disconfortul personal pentru a face atitudinile si comportamentele
straine sa devina naturale.
7amenii de arater invita risul in viata lor, vor sa e4perimente2e shim+area. )espetul de
sine este sporit pe masura e fa fata disonforturilor vietii u sopuri sinere si motive lare. :u
asteapta pasiv a viata sa le teste2e puterile. #i auta oportunitatile si pun mai presus de multumirea
de sine =vanitate> in viata 2ilnia, inte0ritatea personala. 5unt profund an0a8ati sa se automodele2e
netinand ont de inonveniente sau disonfort.
Principiul -
?amenii de caracter se iubesc intens pe ei si pe ceilalti.
* fi parinte inseamna o an0a8are pentru e4primarea dra0ostei 2ilni si a fi un model de
alitate pentru opii.
Putem limita viata elor pe are1i iu+im and astepam de la ei sa ne iu+easa asa um
suntem. /imitam de2voltarea araterului elor pe are1i iu+im and le spunem um tre+uie sa fie si
sa se poarte, pentru a nu avem inredere in ei a vor lua dei2iile orete. Unii soti si sotii vor sa se
shim+e reipro. Unii an0a8atori sunt ainosi u an0a8atii. Unii parinti isi supraprote8ea2a opiii
pentru a nu au invatat sa se inreada fie in ei insisi, fie in opiii lor. Putem restritiona si monitori2a
vietile elor fata de are ne simtim responsa+ili. *easta nu este dra0oste.
Dra0ostea inseamna aeptarea si inura8area elorlalti. Prea multi dintre noi 0andim a
suntem in mod speial niste iu+itori minunati, deoaree ii iu+im pe eilalti in maniera in are vrem sa
fim noi iu+iti. &ragostea neconditionata este intotdeauna e'primata in limba(ul celui care
primeste, nu a celui care transmite. Dra0ostea noastra este de el mai mare a8utor and ii aeptam
si inura8am pe eilalti asa um au ei nevoie sa fie aeptati si inura8ati. #ste neesar a noi sa
reunoastem importanta aeptarii fiearui individ asa um el sau ea este.
:oi nu ne ale0em personalitatile. :e nastem u ele. 9ieare dintre noi ne straduim sa ne
identifiam, itele0em, aeptam pe noi insine. Pro+a+il, ele mai valoroase daruri pe are le putem
oferi prietenilor, opiilor sau ola+oratorilor nostri sunt aeptarea, apro+area, apreierea uniitatii
lor. Ii putem a8uta de asemenea avand ra+dare u ei la treerea lor prin difiila inerare de
onstrutie a personalitatii.
1!3
7rie disutie despre aeptare, adue imediat in disutie pro+lema respetului de sine. Cat
de +ine ineva se aepta si se apreia2a pe sine, are le0atura direta u at de +ine va aepta ,
apro+a siGsau va apreia pe altii.
*ro0anta si lin0usirea vine din inseuritate. :ii una din ele nu este e4emplu de umilinta.
)espetul de sine produe o natura smerit =de invatator> are ne permite dra0ostea neonditionata.
Umilinta ere o perspetiva de metiulo2itate asupra noastra insine si a elorlalti si neesita sa ne
valoram sufiient pe noi insine astfel inat sa nu avem nevoie de validarea elorlalti. Indivi2ii si0uri
pe ei, apreia2a adevarul si oportunitatile de a oreta orie neintele0ere.
Ii pretuim pe aei parinti, invatatori, prieteni si opii are ne1au invatat si initiat in
indemanarea de a trai si in arta de a iu+i. Ii pretuim pe ei are ne1au oferit numeroase oportunitati
are sa ne permita sa ne onstruim o platforma puternia de lansare de la opilarie la maturitate. :e
iu+im pe noi insine si totusi autam mai departe provoarile vietii de a ne adani a+ilitatile de a iu+i.
Principiul 0
Punctele noastre tari trebuie impartasite cu altii pentru a ne aduce un beneficiu complet.
De2voltarea araterului inepe u D7)I:T*. Iar aeasta este e4presia unei atiuni.
Caraterul inepe u eea e 0andim si faem and nimeni nu este in 8urul nostru, dar adevaratul
arater tree dinolo de an0a8amentul personal. Caraterul de2voltat omplet se e4prima inevita+il
in daruirea de serviii altora. Poate inepe a o +atalie mentala si ontinua a o autare in e4terior a
mai multor unostinte si intele0erii. Caraterul nu este eea e avem, nii eea e faem, i este eea
e suntem si determina vredniia noastra. Personalitatea poate fi e4primata fara referire la eilalti,
araterul va afeta la un moment dat vietile altora a si pe a noastra. Cum ne e4primam dra0ostea,
eilalti ne prives si invata din felul nostru.
Principiul 7
Totul are un pret. 7amenii de arater ale0 intelept si1si plates datoriile.
ACura8ul este pretul pe are1l platesti pentru paeA. 7rie misare din partea unui individ va
influenta intotdeauna pe eilalti din 8urul lui. Pretul pe are1l platim, +un sau rau, nu este doar al
nostru, toti ei e au le0atura u noi are de asti0at sau de suferit de asemenea. #fetul araterului
nostru este asemanator u efetul de unda reat de arunarea unei pietre intr1un la. Intensitatea
efetului produs reste u at araterul este mai puterini. 5untem reompensati and ne dediam
inte0ritatii. 7 viata imprastiata da mesa8e nelare si de mia intensitate, pentru a ii lipseste un sop
identifiat.
Principiul >
Inrederea este vitala pentru o e4perienta umana po2itiva. 5untem u totii interdependenti in
0rade diferite.
Cumva, noi ne perepem a fiind a0enti independenti si rareori reunoastem a suntem in
relatie u eilalti. Prin apreierea propriei noastre ontri+utii la umanitate si a aelor adau0ari
po2itive faute vietilor noastre, putem intele0e valoarea prinipiului vietii unosut a
I:T#)D#P#:D#:T*.
:u este sufiient doar sa ale0em interesul preferat. :e an0a8am la un lar0 spetru de
de2voltare a araterului, sau suferim onseintele unei vieti limitate. ;om 0asi anumite domenii
1!4
usoare si usor de a+ordat, altele pot neesita asistenta unor persoane pe are le intalnim dea lun0ul
vietii noastre. Cele mai unosute ate0orii de interdependenta sunt" soial, inteletual, emotional,
finaniar, fi2i si spiritual.
Proesul onstruirii araterului inepe in interiorul nostru. *le0erea modelelor po2itive este
ruial in de2voltarea araterului nostru de viata. Devenirea unui model sanatos este de asemenea
esential suesului nostru personal. Puterea motivelor pure si prinipii sanatoase de viata este
e4traordinara. Putem sa ne sta+ilim telurile in viata si sa ne an0a8am unei vieti in onformitate u
aestea. #4aminam motivele noastre pentru a ne omporta si 0andi in aest fel. *eptam si
inura8am e este mai +un in fieare persoana intalnita. 5untem vii din punt de vedere emotional si
spiritual. 5untem in alerta mentala si disiplinati fi2i. :e onoram an0a8amentele. Caraterul este
unul din ele trei aspete ma8ore pe are tre+uie sa le ehili+ram in vietile si relatiile noastre
individuale, impreuna u pasiunea si personalitatea.
P*5IU:#* e4prima sentimentele asupra arora nu avem ontrol. #le vin din adanimea
su+onstientului nostru. Pasiunea refleta o neo+isnuita de puternia one4iune a emotiilor, pare
urat si neimpovarat, pare oret si +un.
C*)*CT#)U/ repre2inta atitudinile responsa+ile si omportamentul pe are le ale0em
pentru viata noastra. /urand pentru de2voltarea unei vieti onstruita atat pe o personalitate po2itiva
at si pe de2voltarea araterului, e4perimentam mai multa pasiune.
P#)57:*/IT*T#* este stilul folosit sa ne pre2entam 0andurile si atiunile altor persoane.
Avanta+ele construirii caracterului
Caraterul defineste tipul de relatii po2itive sau ne0ative pe are le faem u noi insine sau u
eilalti de1a lun0ul vietii. 5e de2volta de1a lun0ul anilor printr1un desi0n personal si an0a8area la
prinipiile vietii. 7data sta+ilit nu poate fi modifiat u usurinta. 5untem mult mai puternii si mai
valorosi and adau0am la uloarea personalitatii innasute prin de2voltarea elor mai +une trasaturi
de arater pe are le intalnim la eilalti.
Caraterul ne permite sa identifiam defetele naturii noastre umane. :e dorim a vietile
noastre sa onte2e, sa stie si altii a am trait pentru un sop mai inalt deat a ne1am multumit a
supravietui. *est sentiment poate aprea numai u de2voltarea araterului. Personalitatea sin0ura nu
poate niiodata oferi un asa puterni sens al destinului.


1!!
ANEKE

Poslanesu 'ihai
*nul III
Psiholo0ie15oiolo0ie
Universitatea Hyperion
PAREREA MEAL
:u mi1am putut NnL forma o pLrere prea uprin2Ltoare despre aeastL lurare deoaree nu am avut
NnL oa2ia sL o ites Nn Nntre0ime astfel NnJt pLrerea mea este re2umatL la aele fra0mente pe are le
unos.
Pn eea e priveMte fundamentarea teoretiL a materialului aeasta mi s1a pLrut foarte
neonvin0Ltoare. 5pre e4emplu era menKionat aolo L personalitatea ar fi NnnLsutL Mi L astfel rLspunsurile
ele mai relevante pentru test ar fi ele +a2ate pe ele mai vehi amintiri din opilLrie. *eastL afirmaKie mi
se pare ha2ardatL =avJnd Nn vedere L sin0ura parte NnnLsutL a personalitLKii este temperamentul, Mi nii
aesta Nntru totul i mai ales a o predispo2iKie funKionalL a reierului de a funKiona mai de0ra+L Nntr1un
anumit fel deJt Nn altul>. Pmi este foarte 0reu sL red L o persoanL are nu a avut un pLrinte foarte iLlitor
ar a8un0e un al+astru 0ri8uliu Mi an4ios Mi e4emplele pot ontinua.
Pe de altL parte lurarea mi se pare totuMi valoroasL pentru L ea se +a2ea2L de fapt pe o+servaKie.
*stfel unosJnd Nn profun2ime o 0amL foarte lar0L de oameni mi se pare mult mai redi+ilL o lasifiare a
personalitLKilor privitL din aeastL perspetivL. De e 4 ulori Mi nu mai multe sau mai puKine3 :u aM Mti e4at
de e autorul a ales aeastL ifrL NnsL se poate o+serva o similitudine faKL de lasifiarea temperamentelor
spre e4emplu san0vin1rosu oleri10al+en melanoli1al+astru fle0mati1al+... NnL o datL, nu Mtiu are au
fost e4at motivele autorului fLJnd doar o presupunere. Pe de altL parte aeastL presupunere este infirmatL
inlusiv de autor dJnd la un moment dat un e4emplu despre doi 0al+eni, unul introvert, elLlalt e4travert...
similitudinile fiind NnsL totuMi destul de mari.
TotuMi, pentru o teorie asupra personalitLKii e se apropie de a fi o nouL paradi0mL, lurarea oferL o
fundamentare MtiinKifiL foarte Asu+KireB vis1a1vis de ele afirmate.
Pn eea e priveMte testul Nn sine =profilul de personalitate Hartman> aesta mi s1a pLrut foarte sla+
reali2at din punt de vedere al struturii, nu e4istL o 0radaKie a temelor, indiii sunt puMi diret Nn hestionar
=fLrL prelurare> Mi Nntr1o ordine aparent aleatoare. )Lspunsurile sunt preodifiate NnsL nu respetL raportul
Nntre indii e relevL alitLKile unei ulori Mi slL+iiunile aelei ulori. Una dintre ele mai mari pro+leme
este le0atL dupL pLrerea mea de validitatea e4ternL a testului, anume fieLrei ulori i se atri+uie o litera,
astfel este foarte uMor de reunosut un pattern al rLspunsurilor iar NnMelarea testului devine +analL =fLrL sL
ites interpretarea testului mi1au fost sufiiente trei Nntre+Lri pentru a desoperi patternul>, u alte uvinte
instrumentul este util doar atJta timp Jt su+ietul este siner atJt faKL de anhetator Jt Mi faKL de sine, eea
e repre2intL, neesitL un su+iet ideal e nu prea se re0LseMte Mi Nn realitate. Din testele pe are le1am apliat
am o+servat L daL su+ietul are tendinKa sL alea0L rLspunsurile are sL Nl repre2inte aMa um ar vrea el sL
fie =Mi nu aMa um este el Nn realitate> Ni reuMeMte u si0uranKL sL Nnline semnifiativ +alanKa rLspunsurilor Mi
sL1Mi shim+e hiar uloarea dominantL =spre e4emplu daL unui su+iet i1ar plLea sL fie vL2ut a o
persoanL deshisL, ura8oasL et, el va ieMi mai mult a si0ur a 0al+en la test deMi personalitatea luiGei nu se
1!$
Nnadrea2L mai delo Nn desrierea 0al+enilor, sau spre e4emplu un al+astru are se rede respetat, pentru L
datoritL sensi+ilitLKii sale e4a0erate nimeni nu1i spune adevLrul Nn faKL Mi are totodatL datoritL nesi0uranKei
sale intrinsei vrea sL se vadL a o persoanL puterniL va ieMi mai mult a si0ur a roMu la test>. Pntre+aKi
ulterior um se omportL Nn anumite situaKii, rLspunsurile lor ontra2ieau lar rLspunsurile date la test, iar
Nntre+aKi despre aeastL disrepanKL ei au motivat L variantele din test se referau la alteva =spre e4emplu
una din Nntre+Lri era Aum reaKionaea2L de o+iei Jnd este a+u2at ver+alB, Nntre+are pusL Nntr1un onte4t
e4tern testului. DeMi din test ar fi reieMit L este vor+a de un roMu, are Nn mod natural ar fi rLspuns u aeaMi
monedL, su+ietul povestea L de o+iei a8un0e sL1i strie Nntrea0a 2i o astfel de afirmaKie Mi L Ni pare rLu L
nu are ura8ul sL rLspundL pe mLsurL Nn astfel de situaKii>.
Pn eea e mL priveMte pot sL spun L m1am re0Lsit Nn desrierea ulorii reieMitL Nn urma testului
=anume al+>. Ceea e mi s1a pLrut iudat a fost motivaKia de +a2L enunKatL a fiind a al+ilor Mi anume paea.
DeMi e4istL similitudini foarte mari Nntre dorinKa de a evita onflitul =sau a nu suporta onflitul> Mi ideea de
pae, metafora mi se pare un pi trasL de pLr, Mi u toate astea nu am re0Lsit niiodatL Nn mine atitudinea
NmpLiuitoare atri+uitL al+ului =ei drept nii opusul ei>. Pur Mi simplu lipsa de motivaKie de a mL implia Nn
onflite, sau de a porni onflite fLrL rost =atri+ut al al+ilor Nn are m1am re0Lsit pe deplin>. Cu toate
aestea Nn a2ul Nn are m1am re0Lsit Nntr1o situaKie de onflit am o+servat L reaKione2 mai de0ra+L a un
roMu deJt a un al+, aeste rLspunsuri fiind Jteva din ele are mi1au dat un punta8 de roMu. TotuMi
uloarea al+ a reieMit din test u o pondere de aproape (.F. 5L fie un al+ Nn proporKie de (.F lipsit de
motivaKia de +a2L a al+ului3 Cum rLmJne u pulsiunile a0resive3 Cum poate fi Nn 0eneral o persoanL
motivatL printre altele de pulsiuni a0resive sL fie Nn aelaMi timp motivatL de pae3
Ceea e mi s1a pLrut deose+it de important la aeastL lurare este valoarea preditivL a re2ultatelor.
Din pLate aeastL parte este aompaniatL de mulKi daL Mi anume" AdaL se reuMeMte pe +a2a testului o
Nnadrare oretL a unui su+iet Nntr1una din uloriB V AdaL aele motivaKii de +a2L ale fieLrei ulori sunt
atJt de universale pe Jt susKine autorulB V AdaL se pot sta+ili pe +a2a om+inLrii ulorii dominante Mi a
elei=elor> odominante un profil al personalitLKii are sL fie la fel de lar a el al ulorilor pure I aii nu
mL pot pronunKa pentru L nu Mtiu daL aeste om+inaKii sunt desrise pe lar0 Nn altL parte a lurLriiB... Dei
daL toate aeste AdaL1uriB sunt Nndeplinite atuni valoarea preditivL a aestei teorii este e4traordinarL.
CunoaMterea motivaKiilor de +a2L ale unei persoane doar pe +a2a NnadrLrii Nntr1o ta4onomie sau alta permite
o prediKie a omportamentului e4epKionalL.
)e2umJnd toate ele de mai sus pot spune L Nmi pLstre2 o po2iKie re2ervatL faKL de aeastL lurare.
Date fiind Mi launele din unoMtinKele mele despre lurare nu pot sL mL e4prim nii pro nii ontra, nu pot
nii sL laud nii sL +lame2 teoria per ansam+lu i doar +uLKelele pe are le1am anali2at.

1!(
Petrahe =Peristeri> Daniela
*nul III
Psiholo0ie15oiolo0ie
Universitatea Hyperion
CUM )AD EUL
:u sunt psihoterapeut, nu sunt nii maar psiholo0, asa a nu am d puterea e nii de a om+ate
vehement o autoritate in materie =si aii ma refer la autorul artii>, nii de a1i da dreptate total. Tot e voi
spune se +a2ea2a numai pe aest EProfil de personalitate HartmanB apliat pe doar patru persoane" eu, sotul
meu si doi prieteni, sot si sotie.
'ie personal mi1a plaut hestionarul. #ste simplu, usor de apliat si usor de inteles, se re2olva rapid
=nu pune pro+leme de plitiseala sau de re2istenta la testare> si, in 0eneral, oamenii l1au plaut.
:u red a se pune pro+lema de fidelitate si de validitate a testului, pentru a este destul de
omerial si nu ineara sa intre in fatetele personalitatii, asa a nu am avut pretentia sa stiu pe e se +a2ea2a
interpretarile date =pro+a+il pe e4perienta si pe a2uistia autorului>. Tinand ont a este adresat
nespeialistilor =autorul hiar spune a de fapt este faut pentru autotestare, in vederea autounoasterii, nu
pentru a se pune un psihodia0nosti>, nu vad de e ar raspunde ineva altfel deat la modul el mai instit u
putinta.
'i1am ru0at asadar sotul si ei doi prieteni, veniti la noi la Eun pahar de vor+aB, sa ma a8ute u o
tema pentru soala" un hestionar de personalitate pe are tre+uia sa1l apli pe ateva persoane. I1am ru0at
sa1mi raspunda instit, fara teri+ilisme, pentru a e important pentru mine. Tre+uie sa spun a noi ne
unostem +ine, de mult timp, am treut prin multe impreuna, sunt si ei studenti EtomnatiiB si stiu e4at e
inseamna un proiet pentru un urs la faultate, asa a au sarit u tot sufletul sa ma a8ute. Dornii sa se
unoasa prin metode stiintifie, au faut testul si au asteptat re2ultatul. Desi au iesit amandoi a fiind )osu
prinipal =foarte autoritari>, au fost de aord a li se potriveste foarte +ine.
Intr1adevar, ea este )osu prinipal u *l+astru seundar. Ca soruri, a o+tinut 1& punte la )osu, 1!
la *l+astru, ( la *l+ si 3 la -al+en. 'una este foarte importanta pentru ea. #ste o femeie u ariera =are o
firma pe are o ondue u o mana de fier>, isi fae si tre+urile de 0ospodina perfeta =desi putea sa umpere
mare parte din eea e a 0atit de Craiun, ea a preferat sa le pre0ateasa u mana ei>, fae si 9aultatea de
5tudii #onomie la E9ara frevantaB, dar a uitat sa se 8oae. :u pot sa spun a este ri0ida, dar pur si simplu
nu mai 0aseste timp pentru a se distra. In plus, daa )osu o a8uta sa1si ondua astfel viata, *l+astru ii da
+unul simt de a nu Eala pe adavreB in afaeri. # adevarat a , atuni and este o+osita sau nervoasa partea
ei de *l+astru nu mai are nii o sansa =e a o furtunaQ>, dar apoi re0reta si ineara sa repare e a striat. Din
puntul meu de vedere, asa um o unos eu de atatia ani, EProfilul de Personalitate HartmanB a sos o
Efoto0rafieB foarte fina a personalitatii ei.
5otul ei e tot un )osu, dar restul ulorilor au o pondere ehili+rata" 1, punte )osu, & punte
*l+astru, , punte *l+ si & punte -al+en. )osu domina intr1adevar personalitatea lui" e impulsiv, autoritar,
u 0ura mare hiar si and stie a s1ar putea sa ai dreptate, dar odata e s1a onvins a 0reseste, reunoste
instit. # un amal0am foarte interesant, pentru a intr1adevar am reunosut in el proentele din elelalte
ulori" a fost militar de ariera =asa um ii sta +ine unui )osu>, dar este un paifist onvins si stie
e4traordinar de +ine um sa stin0a onflitele and situatia devine prea aprinsa. In plus, are momente and
este un -al+en perfet, and lasa totul +alta, isi ia familia pe sus si pleaa la mare pentru un See?1end,
1!,
lasand toate 0ri8ile in @uuresti. Tin forte mult la ei amandoi, pentru a mi se par oameni autentii, reali, fara
falsuri, pe are te poti +a2a oriand.
5otul meu este -al+en, dar are si el influente din toate elelalte trei ulori" are 1$ punte la -al+en, &
la )osu, si ate 1. la *l+ si *l+astru. 5tiam a este un -al+en, pentru a are o mare dorinta de a transforma
orie ativitate in 8oaa" pentru el stresul unui e4amen este onstrutiv =Esimti a traiestiB>, orie pro+lema
se re2olva mai devreme sau mai tar2iu, se 8oaa si la servii =fiind antrenor de arte martiale, tre+uie sa se
8oae12ie el, si se 8oaa si u opiii, si u adultiiQ>, pana si 2iua de maine ii adue preis eva de 8oaaQ Dar,
pe de alta parte, are serio2itatea unui *l+, e instit si loial a prieten, nu poate sta fara prieteni =avem in
permanenta prieteni pe lan0a noi> a orie *l+astru, si, tot prin natura serviiului, e si )osu, pentru a este o
autoritate la antrenament =luru are ii si plae, de altfel, nu e o orvoada pentru elQ>. #ste, a si prietenul
nostru, un tip omple4 si amu2ant, u are poti sa im+atranesti fara sa te plitisesti vreo lipa.
;a intre+ati e sunt eu. Cei are au itit artea si1au dat seama de8a a sunt *l+astru, dar am si un pi
de -al+en" %$ punte *l+astru, 1. -al+en, $ )osu si % *l+. *sa um ma unos eu, red a testul am are
dreptate" sunt u morala si dreptatea tot timpul in +rate, nu pot sa insel sau sa mint u +una stiinta, am multi
prieteni si sunt o mama mult prea 0ri8ulie, oriat as inera eu sa ma ontrole2. Pe de alta parte, +uata mea
de -al+en ma a8uta sa stiu sa ma rela4e2, dar numai dupa e mi1am indeplinit tot e mi1am propus. Cu toate
aestea, nu onsider o nenoroire daa ies din EshemaB, daa las totul +alta si ple la niste prieteni are au
nevoie de mine. :iiodata insa nu sunt in stare sa deran8e2 pe ineva doar pentru a am eu vreo pro+lema,
are orium imi va tree in ateva 2ile. Pe surt, ma reunos si1mi reunos si limitele, le stiu si ma lupt u
ele. Casti0am pe rand, and eu, and ele, dar am noro sa fie un -al+en lan0a mine are sa ma o+li0e sa le
mai opres din and in and.
*ti o+servat pro+a+il a nu am vor+it de limitele elorlalti. Cred a nu ma interesea2a, pentru a
iu+es oamenii si imi plae sa1i am aproape, nu sa1i respin0 sau sa1i distru0. In shim+, pe mine vreau sa
ma unos pentru a sa ma pot im+unatati, sa pot sa fiu impaata u mine, pentru a eu onsider a un om
impaat u el insusi este un om asti0at. )eunoasteti *l+astrul din mine, nu1i asa3
In onlu2ie, sunt onvinsa a vor fi atatea pareri despre aest test ate om+inatii de ulori sunt pe
lume. In plus, red a aii intervine si e4perienta de viata a elui are aplia testul =de e4perienta
profesionala nu putem vor+i, suntem studenti u totiiQ>. Ce stiu eu si0ur este a in psiholo0ie nimi nu e
+atut in uie. Daa un urent spune a personalitatea se definitivea2a dupa 1, ani, iar altul a personalitatea
e innasuta, a viitori psiholo0i ar tre+ui sa fim deshisi, sa ineram sa prindem partea +una din toate
teoriile si s1o adoptam pe ea are se potriveste el mai +ine u strutura noastra interna =are poate fi si un
Emi4tum ompositumB, din toate, de e nu3>. Poate 0reses, poate altii ma vor ontra2ie, dar asta e parerea
mea si, el putin deoamdata, nimeni nu ma poate fae sa mi1o shim+.
1!&
Tudor =-ri0ore> :ioleta
*nul III
Psiholo0ie15oiolo0ie
Universitatea Hyperion
O*SER)ATII IN URMA APLICARII C%ESTIONARULUI %ARTMANA
PENTRU A$LAREA PERSONALITATII
-.9., se4 masulin, varsta 33 ani
In urma apliarii hestionarului a reiesit a -.9. are o personalitate de uloare rosie =%4 punte>,
uloarea adiaenta fiind al+astru =1% punte>.
*estui ErosuB ii plae sa muneasa foarte mult, este aproape dependent de muna, u onditia sa
faa numai e ii plae. #ste un tip foarte alulat, are ineara mereu sa se impuna a atotunosator. :u
este sensi+il la sentimentele altora, deat daa aestea oniid u ele personale si se asteapta sa se alea0a u
eva din orie relatie.
Ca si parinte nu are ra+dare sa se 8oae sau sa dea e4pliatii opilului, are pretentii prea mari,
nea8este opilul and aesta a 0resit.
'arile lui alitati sunt 0andirea lo0ia, disiplinat, ordonat, isi sustine puntul de vedere in orie
situatie in fata oriui, foarte inre2ator in fortele proprii, spune intotdeauna e 0andeste, dar de multe ori
aeasta alitate ia valori ne0ative pentru a reuseste se im+rae mesa8ul pe are vrea sa1l transmita intr1o
forma mai putin deran8anta.
De la Eal+astruB -.9. a imprumutat nevoia de a fi asultat si mai ales apreiat, nevoia de a fi iu+it,
fara sa fie onditionat sa intoara aeasta iu+ire.
-.:., se4 feminin, varsta %& ani
Chestionarul a evidentiat o personalitate de uloare al+astra =3. punte>, uloarea adiaenta fiind al+
=11 punte>.
E*l+astruB in proportie de (,F, aeasta personalitate este ondusa de altruism si de o onstiinta
morala foarte puternia.
Pleand de la lipsa de inredere in propria persoana aest Eal+astruB are nevoie sa fie asultat, sa fie
inteles si apreiat de atre eilalti, hiar si de propriul opil, u are are o relatie foarte deshisa +a2ata pe
omuniare si interes reipro in ativitatile fiearuia.
*preia2a mai de0ra+a lururile marunte faute u suflet, deat lururile marete faute doar de
dra0ul de a fi faute. Ii plae foarte mult sa ofere adouri numai pentru a vedea feriirea pe fata unei
persoane, este oreta si respeta+ila, ii plae sa fie +una.
7 personalitate arateri2ata de or0ani2are in orie plan, are fae ompromisuri, de ele mai multe
ori in defavoarea personala si are a imprumutat de la Eal+B nevoia de +unatate, =nu ii pla uvintele urate,
nu ii plae sa fie ertat>, nevoia de a tree neva2ut =ii plae sa i se eara parerea , dar nu se ofera voluntar>.
1$.
@.C., se4 feminin, varsta 41 ani
@.C. are o personalitate de uloare al+a =%1 punte>, iar uloarea adiaenta este al+astru =1$ punte>.
*easta personalitate al+a are nevoie de +unatate, and este tratata urat se inapatanea2a intr1o taere
puternia. #ste motivata de +landete, de sentimente de pae, nu intele0e de e unii oameni sunt rai. Ii plae
sa fie independenta, refu2a onduerea uiva, mai ales and se simte tratata fara respet, dar and isi vede
amenintata relatia intima devine tauta, retrasa,isi reprima furia pana and ,la un moment dat, va e4ploda de
la un fapt +anal.
Pleand de la nevoia de a fi inteleasa, nevoia de a fi apreiata =imprumutate de la Eal+astruB> aeasta
personalitate, areia ii plae sa treaa neva2uta, se simte motivata de reomandarile, su0estiile altora.
Capaitatea de a fae ompromisuri doar de dra0ul mentierii EpaiiB, nevoia de prietenie il
transforma uneori pe aest al+ intr1o persoana permisiva, usor de paalit =mai ales in relatia u opilul>.
P.'., se4 feminin, varsta %, ani
In urma interpretarii re2ultatelor hestionarului a reiesit a P.'. are o personalitate al+astra =%%
punte>,u o uloare adiaenta rosu =1$ punte>.
Ca si elelalte personalitati al+astre si aeasta este motivata de altruism, de nevoia de prietenie, de
intele0ere, de apreiere. 'oralitatea, respetul fata de ei din 8ur sunt alitati pe are ineara sa le transmita
si opilului, u are are o relatie sensi+ila si ritia in aelasi timp.
#ste o persoana am+itioasa, direta, responsa+ila, investeste foarte mult in sentimentele sale, dar
atuni and se ationea2a impotriva ei stie sa raspunda u aeeasi moneda, a8utandu1se de apaitatea de a
0andi lo0i, artiulat hiar si in situatii stresante =ve2i personalitatea rosie>.
Tot de la personalitatea rosie a imprumutat tendinta atre produtivitate, dorinta de a1i fi apreiata
puterea.

Anali,a1 culoare personala versus culoare tradusa 3rosu4
In urma apliarii hestionarul Hartman a reiesit a personalitatea mea este de uloare predominant
al+astra, uloarea adiaenta fiind al+. Pentru a putea fae o anali2a pe aeasta tema voi folosi a +a2a
alitatile si limitele personalitatilor ErosiiB desrise de autor la sfarsitul apitolului ;.
*stfel, a si individ sunt dinamia, plina de resurse, tind atre independenta, reativa in situatii de
ri2a, dar nu sunt fauta dintr1un material +un pentru a ondue, 0andirea mea nu se +a2ea2a intotdeauna pe
lo0ia, i mai mult pe sentimente, nu ma pot rela4a deat dupa e mi1am indeplinit sarinile propuse, ma
0andes intai la altii si apoi la propriile nevoi, aept u asurinta a si eu pot 0resi.
Ca si parinte si partener de viata promove2 omuniarea, oe2iunea in familie, ativitati omune u
ele ale opilului, iner sa fiu lider in asa =ma loves de personalitatea rosie a sotului meu>,dar de ele mai
multe ori reuses, sunt atenta la pro+lemele si sentimentele elor din 8ur, in a2 de ese sustin si imi plae se
fiu sustinuta.
Ca si prieten sunt sensi+ila la nevoile altora, +un asultator, iner sa nu deran8e2, promove2
diminuarea onflitelor in adrul 0rupului, ativa in situatii de ur0enta, onsider a este important sa fi
plaut, aeptat, si atuni fa ompromisuri, vreau sa red a nu sunt plitisitoare.
Ca si persoana de ariera nu imi plae sa ondu, nu sunt autoritara, dar sunt loiala, sunt un +un
or0ani2ator, daa tre+uie neaparat sa riti o fa intr1o maniera politioasa, iau dei2ii dupa o anali2a
amanuntita, tinand ont si de parerile elorlalti, din paate sunt usor de desura8at si fa ompromisuri
uneori in defavoarea mea, doar a sa nu ii supar pe eilalti.
In onlu2ie asa arata, in linii mari, personalitatea mea, mult diferita de ea rosie =desrisa in
materialul tradus>, dar um printre alitatile elor Eal+astriB se numara altruismul, ompromisul, prietenia,
1$1
intele0erea sunt si0ura a pot 0asi o ale, sau maar o poteuta, pe are sa pot mer0e atre inimile elor
ErosiiB.
'aria *rdelea
*nul III
Psiholo0ie15oiolo0ie
Universitatea Hyperion
Studiu de ca, 1
Cum se intampla de o+iei primul testat am fost hiar eu. Ca re2ultat am avut un sor de 1( punte
pentru ArosuB, 11 punte pentru Aal+astruB, 1 punt pentru Aal+B si 1$ punte pentru A0al+enB.
#ste interesant de o+servat natura aestor punte si um au fost ele distri+uite de1a lun0ul testului
avand in vedere a la 8umatatea lui am avut 1. punte pentru ArosuB, ( punte pentru Aal+astruB, 1 punt
pentru Aal+B si 1% punte pentru A0al+enB. '1am situat totusi in niste valori destul de apropiate ale ulorilor
u e4eptia Aal+uluiB. Culoarea dominanta nu pot sti u si0uranta are este pentru a valorile ArosuluiB si al
A0al+enuluiB sunt aproape aeleasi, Aal+astrulB fiind si el semnifiativ, la o distanta relativ mia.
*vand repre2intarile fiearei ulori" rosu avand drept motivatie primara puterea, al+astrul I
intimitatea, al+ul I paea si 0al+enul I distratia, le putem om+ina si putem desoperi arei parti apartinem
fieare. Ca si ulori prinipale eu am avut rosul si 0al+enul, o om+inatie destul de iudata, puterea si
distratia. /a o prima vedere s1ar putea spune a ele doua sunt anta0onie, dar putem afla a ele se
ompletea2a foarte +ine. /uandu1ma pe mine drept e4emplu am putut o+serva pe masura e iteam
arateristiile personalitatii mele onturandu1se u ate putin din fieare uloare, mai putin din ea a
al+ului. *stfel am itit a alaturarea ulorilor rosu si 0al+en fa din persoana proprietara un +un lider,
influentat de rosu, e iti diretionea2a viata u dinamism si 0al+enul e ofera harisma si atratie a elorlalti
pentru tine.
Pot sa spun a dintre ele trei ulori m1a atras intotdeauna rosul din puntul de vedere al motivului
primar I puterea. De mi opil mi1am dorit sa fiu lider. De mi opil stiam sa or0ani2e2, sa ondu, sa faa
toata lumea lururile pe are eu mi le doream. In aelasi timp nu pot sa nu o+serv a eram prietena u toata
lumea, a sunt o vor+areata, a imi plae sa ma 8o, hiar si aum, dar a mi1a plaut sa fiu dreapta si mi1am
dorit sa fa +ine in lume, ultimele alitati apartinand ulorii 0al+ene si respetiv al+astre. 'i1a plaut sa
desopar in aeasta arte lururile unosute si reunosute de1a lun0ul vremii. In aelasi timp am o+servat
u ususinta, u mintea de aum, si defetele si limitele mele. #ste adevarat a1mi plae sa ondu, dar in
aelasi timp si vreau a lururile sa se faa dupa +unul meu pla, imi plae sa fiu prietena u toata lumea,
dar nii nu reunos a as avea vreo vina vreodata in eva, imi plae sa fa +ine, sa simt, sa ma emotione2,
dar am si re0uli strite pe are nu as vrea sa le demonte2e ineva. 5i astfel umulul alitatilor si defetelor
de2volta prin prisma elor trei ulori.
Tre+uie sa reunos a imi este si foarte 0reu sa fiu impartiala in eea e ma priveste, sa iner u
o+ietivitate sa1mi reunos limitele, dar pot spune u si0uranta a a fost foarte interesant sa vad u ohii
mei a eea e mama si tata imi spuneau mai demult, sau alte persoane unosute mie, aveau un sam+ure de
adevar, desi eu nu vroiam sa o+serv sau sa unos aest luru la momentul respetiv.
Intotdeauna am fost o fire vesela si 8uausa, intodeauna m1am omportat la o varsta mai mia deat
varsta mea reala. Intotdeauna mi1a plaut sa distre2 oamenii, iar ei sa ma priveasa u admiratie, dar este
adevarat a si am ineput o 0ramada de proiete, din are, u parere de rau, putine am terminat, iar ele mai
multe la varsta de aum, and imi asum responsa+ilitatile intr1o alta maniera. In aelasi timp imi plae
atiunea, imi dores sa fa eva in fieare moment, am planuri, 0anduri, vise, de toate si pentru toti, um se
1$%
spune. 'i1as dori sa fiu mai onstinioasa si mai or0ani2ata in multe din situatii, dar si de2ordinea mea este
de +un au0ur ateodata.
-ases a desrierea din odul ulorilor mi se potriveste de minune, astfel a m1a impins urio2itatea
sa mai iau ina un a2 si sa o+serv daa si aestuia i se potriveste.
Al doilea ca,
$l. C
Dupa testare sorul arata in felul urmator" %$ de punte pentru ArosuB, & punte pentru Aal+astruB, 4
punte pentru Aal+B si ! punte pentru A0al+enB. *stfel indoiala nii nu a e4istat, u un punta8 ovarsitor
pentru rosu si u eva influente de al+astru.
5u+ietului testat i s1a itit apoi interpretarea si am fost foarte surprinsa um omportamentul sau se
adeverea hiar si in lipa respetiva ulorii predominante din personalitatea sa. 5e impotrivea u sir0uinta sa
imi arate ontrariul, ne0a u vehementa anumite pasa8e, pana and a hotarat sa nu se mai impotriveasa si sa
aepte a suntem sin0uri, iar eu nu o sa pu+li materialul pe undeva, putand astfel sa fie in si0uranta.
Dupa mine rosu i s1a potrivit de minune. :ii a se putea sa fie mai onludent deat atat, iar
asemanarea este ovarsitoare. #ste o persoana putin empatia spre delo, orientata spre putere in defavoarea
intimitatii si relatiilor soiale, este un tip diret si orientat spre sop, este 0enul de solutie a tuturor
pro+lemelor, destul de dur in e4primare si omportament. #ste un tip impo2ant, intimidant, e0oist si
e0oentri, dar puterni orientat spre viitor. Urmea2a motto1ul " Aondu, urmea2a sau da1te la o parteB, e
para a fost sris pentru el in mod speial.
Cu toate astea se poate o+serva nesi0uranta e se asunde in spatele aestui 2id protetor si are1l
tradea2a din toate un0hiurile. Tomai nesi0uranta asta il fae vulnera+il in fata aelora e unos
personalitatea sa si stiu sa sape dinolo de 2idul protetor si sa o+serve in el alitatile =vor+es aum a un
adevarat -al+en e vede numai alitatile oamenilor>.
Usurinta u are se insrie in aest 0rup al ulorii )osii ma uimeste foarte mult. De fapt, era
previ2i+il ina de la ineput a se va insrie in aest 0rup. Trasaturile sale sunt prea evidente a sa poata fi
masate.
Comple4itatea fenomenului totusi re2ida in simplitatea a+ordarii sale, in usurinta u are desoperi
indiii ale ulorii si personalitatii tale. #ste efiient a orientare si 0hidare in unoasterea at mai +una a
personalitatii tale, a talentului, inteli0entei si apaitatilor proprii, dar si a defetelor si modului de a+ordare
a elorlalti din 8urul tau.


1$3
PRO$ILUL DE PERSONALITATE %ARTMAN
*i aii ateva su0estii are te vor a8uta in ompletarea profilului"
1. Daa nu este speifiat alteva, raspunde fiearei intre+ari din ea mai vehe amintire pe are o ai de
and erai opil. De vreme e personalitate e innasuta si vine odata u sufletul, aeasta va oferi o
perspetiva mai fina despre um te1ai nasut versus eea e ai devenit.
%. In primul rand marhea2a ale0erile are ti se par mai usoare. Trei peste ele pe are le onsideri
difiile, dar intore1te la ele mai tar2iu.
3.:u e2ita sa1i intre+i pe eilalti pentru a avea feed1+a?1mai ales pe ei are nu sunt de aord u tine.
7piniile lor te pot a8uta sa antaresti alitatile proprii.
4. 5traduieste1te sa ale0i raspunsurile are sunt de ele mai multe ori tipie pentru 0andurile siGsau
atiunile tale. 5u+onstient, s1ar putea sa vrei sa eviti identifiarea 1sau onfruntarea1 u adevaratul #U,
dar alun0a aest 0and. )eompensele posi+ile pentru onestitate sunt prea mari.
*um, +uura1te de profil. #sti pe ale sa determini are este uloarea ta u adevarat.
!. Unii vor inera sa aute ai de a E+ateB profilul si sa aute de fapt paternuri pentru a interpreta
profilul. *ltii pot perepe desi0nul profilului a fiind supersimplifiant. 5per sa nu va lasati paaliti de
aestea. Profilul a fost folosit u sues pe sute de mii de persoane, timp de peste 2ee ani pentru a
produe revelatii si0ure. )e2ultatele mi1au intarit inrederea a onestitatea ta si simplitatea profilului
sunt o ehipa 0reu de +atut.
Indiatii" 'arhea2a u un H uvantul sau fra2a are desrie el mai +ine um esti in ea mai mare parte
a timpului. *le0e un sin0ur raspuns din fieare 0rup. Dupa terminarea elor 3. de intre+ari, totali2ea2a
sorul pentru fieare litera.
CALITATILE SI LIMITELE PERSONALITATII
1. a>O voluntar %. a>Oorientat spre putere
+>O mJn0Jietor +>Operfetionist
>Oinventiv >Oindeis
d>O prietenos Mi Nnre2Ltor d>Oentrat pe sine
3. a>Odominant 4. a>O independent
+>O NnKele0Ltor +>Osuspiios
>Otolerant >Onesi0ur
d>Oentu2iast d>Onaiv
!. a>O hotLrJt $. a>Oaro0ant
+>Oloial +>Oinlinat spre in0ri8orare
>Omultumit >Oinapatanat si taut
d>O8uaus d>O apriios

(. a>Oasertiv ,. a>Oautoritar
+>Ode inredere +>Oautoriti
1$4
>O ama+il >Oindaratni
d>Osoia+il d>Otahinator
&. a>Oorientat spre atiune 1.. a>Oii ritia pe altii
+>Oanaliti +>Oprea sensi+il
>Odelasator >Otimid
d>Ofara 0ri8i d>Onesuferit
11. a>Oferm 1%. a>Oare ere
+>Otipiar +>Ode neuitat
>Oun +un asultator >Onemotivat
d>O petrearet d>Ovanitos
13. a>Oresponsa+il 14. a>Onelinistit
+>Oidealist +>Ou toane
>Oatent >Opasiv
d>Ovesel d>Oimpulsiv
1!. a>Ou o vointa puternia 1$. a>Oertaret
+>Orespetos +>Onerealist
>Ora+dator >Ode2orientat
d>Oiu+itor de distratii d>Ointervine neintre+at
1(. a>Oindependent 1,. a>Oa0resiv
+>Ode inredere +>Ofrevent depresiv
>Oinsta+il >Oam+ivalent
d>Oinre2ator d>Oiertator
1&. a>Oputerni %.. a>Oinsensi+il
+>Ohi+2uit +>Orational
>O+land >Oplitisitor
d>Ooptimist d>Oindisiplinat
%1. a>Olo0i %%. a>Oare intotdeauna dreptate
+>Oemotiv +>Oinlinat spre invinovatire
>Oa0rea+il >Oneentu2iast
d>Opopular d>Onu1si asuma o+li0atiile
%3. a>Opra0mati %4. a>Onemilos
+>Ou +un simt +>O0anditor
>Otolerant >Odeshis
d>Ospontan d>Oare fae pe 0ro2avul
%!. a>Oorientat spre sarina %$. a>Ofara tat
+>Osiner +>O0reu de multumit
>Odiplomat >Olenes
d>Ovioi d>Oneor0ani2at
%(. a>Odiret %,. a>Oalulat
+>Oreativ +>Omultumit de sine
1$!
>Oadapta+il >Onemultumit de sine
d>Oun performer d>Ode2or0ani2at
%&. a>Oinre2ator 3.. a>Oare intimidea2a
+>Odisiplinat +>O0ri8uliu
>Oplaut >Oneprodutiv
d>Oarismati d>Ou fria de a infrunta situatiile
Totalul calitatilor si li!itelor
OOOOOTotal de raspunsuri a>
OOOOOTotal de raspunsuri +>
OOOOOTotal de raspunsuri >
OOOOOTotal de raspunsuri d>
Introdueti totalurile dvs in spatiile orespun2atoare. Hai sa vedem aum daa raspun2i si la urmatoarele
situatii la fel um ai raspuns la 0rupurile de uvinte desriptive. Ina o data, ale0e doar un sin0ur raspuns si
srie totalul pentru fieare litera la sfarsitul setiunii.
SITUATII
31. Daa eu andide2 pentru un post, un an0a8ator ar tre+ui sa ma an0a8e2e in primul rand
pentru a sunt"
a. am+iKios, diret Mi de Nnredere.
+. hi+2uit, e4at si de nLde8de.
. rL+dLtor, adapta+il si u tat.
d. pus pe Motii, spiritual Mi alm.
3%. Cand ma impli intr1o relatie intima, daa ma simt amenintat de partener"
a. )aspund u aeeasi moneda, u fapte si furie.
+. Plan0, ma simt ranit si planuies ra2+unarea.
. Devin taut, ma retra0 si de ele mai multe ori tin in mine furia pana e4plode2 de la
un fapt +anal mai tar2iu.
d. 'a distante2 si evit un onflit viitor.
33. Pentru mine viata are mai mult sens and"
a. #ste orientata spre un sop si este produtiva.
+. #ste plina de oameni si de sopuri.
. #ste fara stresuri si fara presiuni.
d. Imi permite sa fiu 8uaus, optimist si u sufletul usor.
34. Ca si opil am fost"
a. Inapatanat, straluitor siGsau a0resiv.
+. @ine resut, 0ri8uliu siGsau depresiv.
. Taut, plaut siGsau timid.
d. Prea vor+aret, feriit siGsau 8uaus.
3!. *dult fiind, sunt"
1$$
a. voluntar, ferm, MiGsau autoritar.
+. responsa+il, instit, MiGsau neiertLtor.
. tolerant, mulKumit MiGsau motivat.
d. harismati, po2itiv MiGsau antipati
3$. Ca parinte, sunt"
a. *utoritar, ma enerve2 usor siGsau nu fa ompromisuri.
+. In0ri8orat, sensi+il siGsau riti.
. Permisiv, usor de paalit siGsau deseori depasit de situatie.
d. Juaus, nepasator siGsau iresponsa+il.
3(. Intr1o earta u un prieten, de ele mai multe ori "
a. Imi sustin u inapatanare vor+ele u fapte.
+. 5unt preoupat de sentimentele si prinipiile elorlalti.
. 5unt inremenit in taere, ma simt prost siGsau onfu2.
d. 5unt 20omotos, ma simt prost siGsau fa un ompromis.
3,. Daa am un prieten in nea2, sunt"
a. Protetor, plin de resurse si reomand solutii.
+. In0ri8orat, empati si loial indiferent de pro+lema.
. 5aritor, ra+dator si un +un asultator.
d. 7ptimist, nu emit 8udeati si minimali2e2 importanta pro+lemei.
3&. Cand am de luat o dei2ie, sunt"
a. Insistent, artiulat si lo0i.
+. Preis, preaut si 8ude pro+lema pe toate fetele.
. Indeis, timid si sovaielni.
d. Impulsiv, nean0a8at si inonstant.
4.. Cand 0reses, ma simt"
a. *utoriti in interior, dar inapatanat ver+al si defensiv.
+. ;inovat, autoriti si vulnera+il la depresie Istarui asupra eseului, Nl anali2e2.
. :elinistit si plin de fria, dar tin totul pentru mine.
d. Jenat si nervos Iaut sa sap de situatie.
41. Daa ineva ma inseala"
a. 5unt suparat si planuies u vilenie ai de a i1o plati.
+. 'a simt ranit adan si nu pot uita niiodata omplet. In 0eneral nu1i de1a8uns doar
sa i1o plates.
. 5ufar in taere si planuies sa i1o plates sauGsi sa evit total aea persoana.
d. ;reau sa evit onfruntarea, nu onsider situatia destul de importanta a sa ma supar
siGsau aut alti prieteni.
4%. 'una este"
a. Cel mai produtiv mod de a1si petree ineva timpul.
+. 7 ativitate sanatoasa are ar tre+ui fauta +ine, daa tot o fai. 'una ar tre+ui
fauta inainte de a te 8ua.
. 7 ativitate po2itiva atat timp at iti plae si nu te simti presat s1o indeplinesti.
d. Un rau neesar, mult mai putin importanta deat 8oaa.
1$(
43. In situatii soiale, sunt mai de0ra+a"
a. Temut de eilalti.
+. *dmirat de eilalti.
. Prote8at de eilalti.
d. Invidiat de eilalti.
44. Intr1o relatie, sunt mai preoupat sa fiu"
a. Inteles +ine si apro+at.
+. Inteles, apreiat si apropiat.
. )espetat, va2ut a tolerant si impaiuitor.
d. /audat, sa ma distre2 si sa ma simt li+er.
4!. Pentru a ma simti viu si po2itiv, aut"
a. *ventura, sa fiu sef si sa am multa atiune.
+. 5euritate, reativitate si sens.
. *eptare si si0uranta.
d. @uurie, noi moduri de a ma 8ua si ompania altora.
Totalurile Situatiilor"
OOOOOOTotal raspunsuri a>
OOOOOOTotal raspunsuri +>
OOOOOOTotal raspunsuri >
OOOOOOTotal raspunsuri d>
*um adunati totalurile o+tinute la intre+arile 113. u totalurile o+tinute la intre+arile 3114! pentru a o+tine
un total 0eneral. Cele 4 tipuri de ulori orespun2atoare personalitatilor sunt sta+ilite pentru fieare litera
astfel" )osu pentru a>, *l+astru pentru +>, *l+ pentru > si -al+en pentru d>.
Total 'eneral
)osu =a>OOOOOOOOOO
*l+astru =+>OOOOOOO
*l+ =>OOOOOOOOOOO
-al+en =d>OOOOOOOO
INTERPRETAREA SCORURILOR
/itera u totalul el mai mare refleta personalitatea ta naturala. :umarul de raspunsuri din mai
multe oloane su0erea2a insemnatatea amesteului pe are1l repre2inta personalitatea ta. *i o sin0ura
personalitate de +a2a, dar poti fi un ameste puterni =omportamental> a doua personalitati, depinde de
raspunsurile tale. 7rium, motivatia =nu omportamentul> determina personalitatea primara =vom vedea in
Capitolul 3>.
Daa totalurile de la setiunea de ale0ere de uvinte nu onorda u totalurile de la setiunea de
situatii, vei 0asi lamuriri in apitolele urmatoare despre multele ulori si motivele lor.
1$,