Sunteți pe pagina 1din 59

Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT

www.act.org.ro
Pas cu pas:
Pot f folosite variatiuni:
membrii grupului extern pot sa arunce cate un cuvant sau pot schimba
locul cu membrii grupului intern;
grupul intern (jumatate din intregul grup) discuta ceva un anumit timp,
apoi se schimba cu grupul extern, care apoi discuta pentru un anumit
timp;
fecare membru al grupului intern are un alter ego in grupul extern, pentru
a-l sfatui si a-i oferi indrumare. De obicei, un acvariu dureaza 20-30 de
minute, timp sufcient pentru ca toti cei interesati sa isi poate exprima
gandurile, si totusi nu prea mult, pentru a nu se taragana; trebuie sa se
incheie pe un ton pozitiv.
1.
2.
3.
Un acvariu este o discutie de grup in doua
parti: cercul intern, care consta din patru sau
cinci oameni care discuta un anumit subiect,
si un grup extern, care consta din pana la 20
de persoane observatori (care de obicei stau
in picioare).
Acvariul
Durata: 20-30 minute
Materiale:
Spatiu fzic pentru cele
doua cercuri intern si
extern, scaune
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

1
2
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Observaia bazat pe informaie
2. Comparaia bazat pe un subiect ideal
3. Luarea deciziei
DEPRINDERILE DE ANALIZ POT FI PREDATE
1. prin metoda liderului de grup unde un lider bine informat descrie punctele
negative i pozitive ale unui produs are trebuie analizat, fcnd comparaii i
anunnd decizia fnal, folosind procesul gndirii ateptat de cursani (ceilali
membrii ai grupului);
2. prin metoda chestionarului unde liderul grupului pune ntrebri cheie despre
articolele analizate i i conduce pe cursani la o decizie, nvndu-i s pun acelai
ntrebri singuri, cnd analizeaz singuri produsele;
3. jocul de-a votatul unde cursanii sunt rugai s discute i s voteze un articol care
s fe analizat, motivnd afrmaiile i deciziile luate
4. analiza individual unde analiti experimentai analizeaz o clas i s dea
feedback-ul imediat. Li se poate cere chiar s motiveze de ce a decis n felul
respectiv.
n luarea unei hotrri trebuie s te bazezi
pe criterii specifce. Pentru a lua o hotrre
cu succes trebuie s cunoti obiectivele care
trebuie analizate. Celor din juriul, care trebuie
s fac analiza, li se cere s-i justifce motivele
pentru care au gndit n felul respectiv.
Analiza
Durata: 20-30 minute
Materiale:
handout cu situatia de
analizat
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

2
3
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Asezati cursantii in grupuri de patru pana la sapte persoane
Prezentati sarcina care descrie ce trebuie executata
Verifcati daca fecare grup intelege sarcina
Acordati timp grupurilor pentru discutie aceasta nu trebuie sa necesite
implicarea trainerului, cu exceptia cazului in care cursantii au intrebari
pentru trainer
Cereti unei persoane din fecare grup sa prezinte rezumatul rezultatelor
grupului (rezultatul poate f o solutie la o problema, raspunsuri la niste
intrebari sau un rezumat de idei)
Identifcati aspectele comune prezentarilor grupurilor
Intrebati cursantii ce au invatat din exercitiu
Intrebati-i cum pot folosi ceea ce au invatat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Prin atelier se nelege o ntlnire sau o serie
de ntlniri, n care se adun mai muli oameni
pentru a lucra mpreun, n grupuri, cu o
persoan resurs, n vederea dezvoltrii unui
plan, deprinderi sau idei, relevante nevoilor
fecrui participant.
Atelier
Durata: 20-30 minute
Materiale:
Spatiu fzic pentru
ateleir, scaune
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

3
4
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Identifc competena sau lecia pe care vrei s o nvei. Noteaz-o
folosind termeni generali (de exemplu: Vreau s nv cum s schiez
un joc de simulare pentru orientarea unui grup de tineri n vederea unui
schimb de experien n Bulgaria.).
2. Analizeaz competena. Grupeaz-o n deprinderi speciale, n
cunotine, atitudini i experiena de care ai nevoie pentru a deveni
competent. (Poi s citeti din cri sau s vorbeti cu persoane care au
mai mult experien n organizarea unui astfel de joc).
1.
2.
Autoinstruirea este o metod de a nva
singur o anumit deprindere atunci cnd alte
tehnici nu pot f folosite. Ea poate f folosit
individual, n perechi sau n grup.
Autoinstruirea
Durata: 40-60 minute
Materiale:
Materiale de formare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

4
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Inainte de activitate, facilitatorul aranjeaza sala, asezand scaunele in cerc
si pregateste un obiect usor de tinut in mana, vizibil.
2. Facilitatorul cere participantilor sa-si exprime opiniile, ridicandu-se de pe
scaun si luand obiectul in mana pentru a vorbi.
3. Procesul se repeta pana cand fecare participant si-a exprimat opiniile.
In aceasta metoda, a carei origine se gaseste
in traditiile amerindienilor, cei care vorbesc
trebuie sa tina in mana un anumit obiect, care
poate f un bat sau orice alt obiect ce poate f
repede vazut si este usor de tinut.
Batul pentru vorbit
Durata: 30-60 minute
Materiale:
Un obiect usor de tinut
in mana (un bat sau alt
obiect), spatiu sufcient
si scaune ce se pot muta
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

5
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Inainte de sesiune, facilitatorul pregateste cate 3 biletele pentru fecare
participant, cu timpi diferiti pentru vorbit.
2. Facilitatorul imparte participantilor biletelele de vorbit.
3. Apoi, facilitatorul prezinta subiectul de discutie.
4. Participantii iau cuvantul folosindu-si biletele.
5. Daca cineva isi foloseste toate biletele, nu mai poate vorbi.
Aceasta metoda ofera posibilitatea de a
lua cuvantul tuturor celor care doresc sa
vorbeasca.
Bilete de vorbit
Durata: 30-60 minute
Materiale:
Bilete cu timpi diferiti
pentru fecare participant
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

6
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Impartiti-va prezentarea in sectiuni de 10-15 minute. Pregatiti cate un set de intrebari cu raspunsuri
scurte pentru fecare sectiune, tipariti-le pe transparente. Intocmiti o lista cu raspunsurile si apoi pregatiti
cartonasele bingo aranjand raspunsurile intr-o matrice de 5 x 5. Nu trebuie sa apara toate raspunsurile
pe fecare cartonas. Daca aveti mai mult de 25 de raspunsuri, distribuiti-le pe cartonase diferite.
2. Inainte de prezentare impartiti participantii pe perechi. Inmanati fecarei perechi un cartonas de bingo.
Explicati faptul ca veti pune intrebari si perechile trebuie sa gaseasca raspunsul la fecare intrebare, iar
perechea care are cele mai multe seturi de cate cinci raspunsuri marcate pe un rand, pe o coloana, sau
pe diagonala este declarata castigatoare.
3. Expuneti prima sectiune a subiectului. Opriti prezentarea si atrageti atentia participantilor ca urmeaza
sa inceapa prima pauza cu intrebari.
4. Proiectati transparentul cu intrebarile. Cereti participantilor sa lucreze in pereche si sa identifce
raspunsurile. Cereti-le sa analizeze cartonasele de bingo si sa marcheze casutele cu raspunsurile
corecte. Informati participantii ca este posibil ca nu toate raspunsurile sa fe trecute pe cartonase.
5. Cereti fecarei perechi sa schimbe cartonasul bingo cu cea mai apropiata pereche. Cititi fecare
intrebare si dati raspunsul corect, pentru ca perechile sa poata verifca raspunsurile marcate pe cartonase.
Pentru fecare raspuns corect sa scrie OK in casuta. Dupa ce ati prezentat toate raspunsurile cereti
perechilor sa anuleze toate casutele marcate care nu au OK, apoi sa inapoieze cartonasele. Dupa ce
o pereche isi primeste inapoi cartonasul, daca are cinci casute marcate OK pe un rand, pe o coloana
sau pe diagonala, trebuie sa strige Bingo!.
6. Continuati prezentarea si expuneti urmatoarea sectiune. Repetati procedeul pana prezentati toate
sectiunile si desfasurati toate rundele de intrebari. Castiga perechea cu cele mai multe bingo la
sfarsitul sesiunii.
Prezentatorul tine un curs, punand intrebari la
intervale aleatoare. Participantii se impart pe
perechi si marcheaza raspunsul corect pe casuta
corespunzatoare de pe un cartonas de bingo.
Bingo
Durata: 30 minute
Materiale:
carduri de bingo si
markere, transparente si
retroproiector
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

7
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Prezentati o intrebare, o problema sau un subiect, verbal si in scris pe coli
de fipchart;
2. Invitati participantii sa raspunda cu cat mai multe idei sau sugestii, ideal
printr-un singur cuvant sau prin fraze scurte. Incurajati pe toata lumea sa
participe, dar nu stabiliti o anumita ordine in care sa raspunda participantii;
3. Explicati ca nimeni nu poate repeta sau comenta un raspuns, pana cand nu
se incheie brainstormingul;
4. Notati toate raspunsurile pe coli de fipchart. Deseori, sugestiile cele
mai creative sau cele mai revoltatoare sunt cele mai utile sau cele mai
interesante;
5. In fnal, stabiliti prioritatile, analizati sau folositi lista pentru a genera o
discutie sau pentru a rezolva problema.
Brainstormingul incurajeaza creativitatea si
genereaza rapid multe idei. Poate f folosit pentru
rezolvarea unor probleme specifce, pentru a
raspunde la o intrebare, pentru a introduce un
nou subiect, pentru a trezi interesul si pentru a
testa cunostinte si atitudini.
Brainstorming
Durata: 30 minute
Materiale:
Markere, creta, tabla
sau fipchart pentru
inregistrarea ideilor
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

8
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Inmanati participantilor o prezentare a unui concept pe care doriti ca
acestia sa il discute.
Lasati-le 2-4 minute pentru discutii.
Fiecare grup isi va prezenta rezultatele intregului grup.
1.
2.
3.
Un grup mare este impartit in mai multe
grupuri de discutii, urmate de rapoarte din
partea cate unui reprezentant ales de catre
fecare grup si de rezumat.
Bzzz
Durata: 25 minute
Materiale:
foi, concepte, fipchart,
markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

9
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Cheia crearii unei conversatii de Cafenea mondiala o reprezinta folosirea celor sapte principii,
care daca se folosesc impreuna stimuleaza conversatiile curajoase si inteligenta colectiva:
1. clarifcarea contextului - la ce se refera cafeneaua.
2. crearea unui spatiu ospitalier - mediu cald, placut, cu lumina naturala si scaune confortabile,
mancare si racoritoare. Spatiul ospitalier este si spatiu sigur in care toata lumea se simte
liber sa gandeasca.
3. explorarea intrebarilor importante - intrebari relevante pentru problemele reale ale grupului.
Intrebarile puternice atrag energia colectiva, stimuleaza intelegerea si actiunea.
4. incurajarea participarii tuturor - toti participantii trebuie sa contribuie la conversatie.
Fiecare participant la cafenea reprezinta un aspect al diversitatii intregului sistem si pe
masura ce fecare persoana are sansa de a se conecta la conversatie, o mai mare parte a
inteligentei intrinseci a grupului devine accesibila.
5. conectarea diferitelor puncte de vedere - creati un spatiu vizual comun folosind markere
si coli asezate pe masa, desenand ideile emergente. Uneori, imaginile create in comun pot sa
valoreze cat mii de cuvinte, ilustrand relatiile dintre idei.
6. ascultarea colectiva si observarea tiparelor - fecare persoana este invitata sa se exprime
autentic, iar cei care asculta in mod abil pot sa construiasca pe baza celor spuse de ceilalti.
7. impartasirea descoperirilor comune - conectarea conversatiilor purtate la mese. Grupurile
de la mese analizeaza in cateva minute ideile discutate, se extrag informatiile esentiale.
O discutie intr-un grup mic este o activitate
care permite cursantilor sa isi impartaseasca
experientele si ideile sau sa rezolve o
problema.
Cafeneaua mondiala
Durata: 60-120 minute
Materiale:
Coli de fipchart,
markere, creioane
colorate
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

10
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Participantii sunt rugati sa formeze grupuri asezate pe doua randuri, fata
in fata.
Fiecare grup trebuie sa indeplineasca o sarcina legata de grupul in
fata caruia se afa. Ulterior se pot schimba rolurile sau sarcinile pot f
indeplinite de ambele grupuri in acelasi timp.
Dupa ce acest lucru este realizat, fecare grup se deplaseaza spre dreapta
(sau spre stanga, important este sa se pastreze aceeasi directie), afandu-
se astfel in fata altui grup si indeplinind aceeasi sarcina, in acelasi fel ca
inainte. Grupul care ajunge la capatul randului se va muta la inceputul
celuilalt rand.
Grupurile isi pot schimba pozitia de mai multe ori, pana cand cercul se
inchide, si primele doua grupuri se intalnesc din nou.
1.
2.
3.
4.
Un grup mare este impartit in mai multe
grupuri de discutii, urmate de rapoarte din
partea cate unui reprezentant ales de catre
fecare grup si de rezumat.
Caruselul
Durata: 40 minute
Materiale:
O camera cu mult
spatiu liber, scaune,
banda adeziva sau
sfoara pentru a delimita
locurile in care se vor
aseza grupurile.
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

11
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Identifcati persoane cu expertiza speciala in domeniul drepturilor omului, prin
informatiile pe care le detin (ex. jurnalisti, oameni din mediul universitar, cercetatori),
prin munca lor (ex. judecatori, medici, reprezentanti ai guvernului, persoane din
organizatii non-proft) sau prin experienta lor (ex. fosti prizonieri, refugiati) si
intivati-i sa vorbeasca participantilor.
2. Exista diferite formate de comisii informale, dar toate se caracterizeaza
prin interactiune, atat intre membrii comisiei, cat si intre membrii comisiei si
participanti.
O metoda posibila este ca membrii comisiei sa discute la masa rotunda cu
publicul sau sa se alature unor grupuri mici de participanti.
O alta metoda efcienta este Perioada pentru intrebare. Anuntati cate o
intrebare sau subiect in fecare zi a atelierului (in mod ideal, participantii
sugereaza subiectul) si invitati-i pe toti cei dornici sa vorbeasca pe marginea
subiectului respectiv sa ia locul prezentatorului. In general, vorbitorii au un
anumit timp alocat si au dreptul la o singura interventie. Dupa ce toata lumea a
vorbit, participantii din public pot pune intrebari sau pot comenta.

Resursele umane externe pot imbogati mult


invatarea, dar aceste voci nu este permis sa
le reduca la tacere pe cele ale participantilor,
sau sa le devalorizeze.
Comisia informala
Durata: 10 minute
Materiale:
Materiale informative
(aduse de experti)
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

12
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Facilitatorul identifca persoane cu expertiza speciala in domeniul
drepturilor omului si ii invita sa vorbeasca participantilor.
2. Pe rand, expertii din comisie isi expun punctele de vedere (declaratii
dinainte pregatite sau citesc articole pe un anumit subiect).
3. Participantii pun intrebari de clarfcare membrilor comisiei.
Resursele umane externe pot imbogati mult
invatarea insa nu trebuie sa reduca la tacere
vocea participantilor.
Comisia ofciala
Durata: 60 minute
Materiale:
Nu este nevoie de
materiale
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

13
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Prezentati un rezumat. Acesta trebuie sa fe scurt (mai putin de 2 minute). Oferiti motivatia acestei
sesiuni. Identifcati obiectivele cheie si prezentati o schema a punctelor importante.
2. Generati intrebari. Distribuiti participantilor cartonase index si cereti-le sa scrie intrebari legate de
prezentare, cate o intrebare pe fecare cartonas. Fiecare participant trebuie sa scrie cel putin o intrebare
legata de fecare subiect. Participantii trebuie sa noteze si numarul subiectului deasupra fecarei intrebari.
3. Organizati echipele. Dupa ce strangeti toate cartonasele cu intrebari, impartiti participantii in atatea
echipe cate subiecte sunt. Cereti echipelor sa se aseze la mese diferite.
4. Cereti echipelor sa organizeze intrebarile. Inmanati fecare set de cartonase cu intrebari cate unei echipe
diferite. Cereti membrilor echipei sa revada intrebarile, sa elimine dublurile si intrebarile nesemnifcative,
si sa aranjeze intrebarile ramase in ordine logica. Specifcati o limita timp corespunzatoare pentru aceasta
activitate.
5. Derulati conferinta de presa. Explicati faptul ca veti juca rolul unui expert care conduce o conferinta
de presa pe subiectul prezentarii. Alegeti una dintre echipe pentru a juca rolul unui grup de reporteri.
Membrii acestei echipe trebuie sa va puna intrebari, folosind cartonasele pe care le-au organizat. Vor avea
la dispozitie 10 minute sa va puna intrebarile. In timp ce raspundeti la intrebari, toti participantii trebuie sa
ia notite, deoarece activitatea recapitulativa va implica informatiile pe care le prezentati.
6. Cereti echipelor sa procese informatiile (inclusiv echipa care a pus intrebarile) pentru a-si compara
notitele si a identifca cele mai importante doua informatii prezentate prin raspunsurile voastre. Spuneti
echipelor ca au la dispozitie 3 minute pentru aceasta activitate.
7.Cereti echipelor sa isi prezinte rapoartele. Solicitati cate unui reprezentant al fecarei echipe sa citeasca
(sau prezinte) cele doua informatii pe care le considera a f cele mai importante. Ascultati cu atentie fecare
raport si comentati corespunzator.
Conferinta de presa este o forma interactiva de curs,
folosita cu succes in ultimii 20 de ani pentru traininguri
si transmiterea informatiilor. Participantii sunt
organizati in echipe care trebuie sa creeze si organizeze
intrebari si sa interogheze un expert in cadrul unei
conferinte de presa simulate.
Conferinta de presa
Durata: 50 minute
Materiale:
Nu este nevoie de
materiale
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

14
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Cereti participantilor sa aplice o abilitate pe care au invatat-o la curs.
(Daca abilitatea se aplica individual, cereti participantilor sa demonstreze
aplicarea abilitatii la masa sa sau in fata clasei. Daca abilitatea implica mai
multe persoane, impartiti participantii pe perechi sau echipe care sa ilustreze
abilitatea in fata intregului grup. Puteti cere tuturor participantilor sa aplice
aceeasi abilitate sau alegeti abilitati diferite pentru fecare echipa.)
2. Dupa ce fecare participant, pereche sau echipa a demonstrat aplicarea
abilitatii, restul grupului poate evalua demonstratia. Participantii trebuie
sa spuna echipei care tocmai a demonstrat aplicarea abilitatii ce au facut
bine si ce trebuie sa mai exerseze. Continuati pana cand toata lumea a avut
posibilitatea sa aplice abilitatea desemnata.
O tehnica prin care se ilustreaza cum
functioneaza ceva sau cum se realizeaza ceva
se numeste demonstratie. Este destinata
prezentarii sau clarifcarii unei idei, a unui
proces sau a unei relatii.
Demonstratia
Durata: 10 minute
Materiale:
Aparatele care sunt
prezentate, daca este
cazul, spatiu necesar
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

15
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Depozitii in direct: Pentru a f efciente, audierile cu martori adevarati
necesita o atenta orchestrare a timpului, vorbitorilor si a situatiei. Bineinteles,
trebuie respectata demnitatea si intimitatea vorbitorilor. Audierile pot f
organizate pentru a atrage atentia publica asupra unei probleme, pentru a
constientiza o problema in randul unui grup tinta (ex. corp legislativ) sau
pentru a oferi o perspectiva alternativa la o problema. Incheiati cu cateva
oportunitati de actiune.
2. Depozitii citate: Un instrument de invatare puternic poate f sa cereti
participantilor sa organizeze o audiere folosind inregistrari ale unor depozitii
sau citind depozitiile in numele altora. Vezi Lecturile dramatice de la
metoda Tehnicile dramatice.
3. Depozitii fctive: Participantii pot studia si scrie depozitii pe baza a ceea
putea sa spuna o persoana la un proces sau intr-o audiere referitor la experienta
sa. Aceasta metoda combina elementele imitatiei unui proces, exprimarii
creative si dramatizarii.
Depozitiile publice pot personaliza atat
aparatorii drepturilor umane cat si victimele si
pot avea atat un rol educativ cat si motivational
pentru cei care participa la ele.
Depozitiile
Durata: 50 minute
Materiale:
Casete video, studii de
caz, pixuri, hartie
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

16
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Impartiti grupul in doua echipe.
2. Cereti-le sa dezbata o problema, un concept, un subiect, un proces, o
procedura sau o strategie. Desemnati partile.
3. Acordati timp echipelor sa isi pregateasca pozitia referitor la problema,
notandu-si toate argumentele pe care doresc sa le prezinte.
4. Apoi cereti-le sa dezbata problema. Desemnati un obiect (minge de burete
sau alt obiect) pentru a ilustra cine are cuvantul. (Astfel, participantii nu vor
vorbi deodata.) Sau puteti urma o procedura de dezbatere formala.
5. Desemnati unul sau doi participanti care sa ia notite si sa prezinte apoi un
rezumat pe tabla, pe fipchart sau pe transparente pentru retroproiector. Cereti
participantilor sa sugereze un compromis sau o sinteza a argumentelor celor
doua echipe.
Impartiti grupul in doua echipe. Dupa o
pregatire prealabila corespunzatoare, cereti
echipelor sa dezbata o problema importanta
referitoare la subiectul cursului.
Dezbaterea
Durata: 40 minute
Materiale:
Nu este nevoie de
materiale
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

17
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Puteti imparti participantii in mod arbitrar in doua grupuri, fecare avand
desemnata o pozitie referitor la problema.
2. Cele doua grupuri isi pregatesc argumentele, fecare persoana din grup
aducand macar un argument pentru pozitia respectiva.
3. Cele doua tabere isi prezinta pe rand argumentele, toti participantii luand
cuvantul.
4. Participantii isi mentioneaza propria pozitie sau varianta indecis.
Dezbaterile contribuie la lamurirea pozitiilor
diferite pe o anumita problema controversata.
De obicei exista doua sau mai multe grupuri mici
care planifca si prezinta argumente ce sustin
laturi diferite ale unei probleme, nu neaparat in
concordanta cu propriile lor pareri personale.
Dezbaterile informale
Durata: 90-120 minute
Materiale:
Informatii legate de
tema de dezbatere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

18
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Un dialog trebuie planifcat cu grija pentru a nu deveni dezorganizat sau
dominat de personalitatile participantilor.
1. Cereti perechilor sau echipelor sa scrie un dialor care sa insumeze
principalele aspecte prezentate de grup. (Persoanele implicate in dialog pot f
angajati, clienti, manageri, etc.) Dati-le un exemplu, daca este posibil.
2. Dupa ce echipele s-au pregatit, cereti-le sa isi citeasca dialogul sau sa il
interpreteze in fata grupului.
3. Apoi cereti celorlalte echipe critice dialogul, punand intrebari, comentand
si facand observatii.
Doua persoane discuta relaxat un subiect in
fata unui public. Informatiile sunt furnizate
intr-un cadru informal, ceea ce adauga interes
si atractie emotionala si incurajeaza discutia.
Dialogul
Durata: 20 minute
Materiale:
Nu este nevoie de
materiale
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

19
20
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
FOLOSIREA DIAPOZITIVULUI N MOD EFICIENT:
imagini de calitate
o organizare logic
sunet i imagini n timpul utilizrii
subtitraj clar, direct, uor de urmrit i care s se potriveasc cu
imaginile
timp destul pentru a reine ideea de baz, timp care nu trebuie
prelungit
De foarte multe ori diapozitivele sunt folosite
doar pentru delectarea prezentatorului. ine
minte c nu toat lumea le consider att de
distractive pe ct le consideri tu.
Diapozitivele
Durata: 20 minute
Materiale:
diapozitive si aparat de
proiectat
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

20
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Discutia coordonata este o activitate centrata pe trainer. Aceasta necesita un trainer expert in subiectul abordat,
familiarizat cu metoda intrebare-si-raspuns, si care cunoaste directia pe care trebuie sa o urmeze discutia.
Aceasta este in mare masura o activitate bidirectionala trainerul interactioneaza cu cativa participanti,
pe rand, in timp ce ceilalti participanti observa. Printr-o serie de intrebari care sunt construite una pe baza
celeilalte in mod logic, trainerul incearca sa conduca participantii catre o decizie predeterminata. Din acest
motiv, o discutie coordonata nu este o metoda adecvata pentru luarea deciziilor. Mai degraba, este destinata
sa incurajeze participantii sa se gandeasca la idei noi, sa se implice in acestea si sa le internalizeze.
Discutia structurata se poate descrie ca o activitate proiectata de trainer, centrata pe participant, ce poate
f folosita pentru a implica participantii intr-un program de training in rezolvarea in grup a problemelor.
Trainerul nu trebuie sa fe expert in subiectul abordat. In mod obisnuit, trainerul imparte grupul in mai multe
grupuri mici, de dimensiuni aproximativ egale si le insarcineaza cu aceeasi activitate sau activitati diferite.
Dupa ce activitatile au fost atribuite, grupurile mici discute sarcina. Pot f furnizate instructiuni grupurilor,
referitor la numirea unui lider, a unui raportor si a unei persoane responsabile cu monitorizarea timpului. La
fnalul etapei de discutie, grupruile se reunesc si isi raporteaza rezutatele, pe care uneori le scriu pe o coala
de fipchart si le lipesc pe perete in sala de curs.
Discutia libera este o activitate moderata de trainer, centrata pe participant, in care participantii isi asuma
responsabilitatea pentru ceea ce se intampla. Se foloseste pentru transmiterea informatiilor, testarea unor
modalitati noi de gandire si dezvoltarea coeziunii si consensului grupului. Trainerul prezinta subiectul si apoi
se retrage din discutie pentru a permite grupului sa actioneze cum doreste pentru initierea discutiei. In calitate
de facilitator, trainerul intervine rareori in sarcina grupului, si se concentreaza asupra metodei folosite de
grup pentru a indeplini sarcina. Trainerul trebuie sa aiba bune abilitati de ascultator si observator, si sa poata
interpreta ceea ce se intampla in grup, astfel incat participantii sa poata invata din cele intamplate.
Discutia este interactiunea dintre doua sau mai multe
persoane pe un subiect de interes comun. Discutiile se
prezinta in cel putin trei variante, in functie de rolul
trainerului: discutia coordonata (trainerul are rol activ
si direct in discutie), discutia structurata (participantii
controleaza discutia, pe baza regulilor trainerului),
discutia libera (trainerul initiaza discutia, iar
participantii decid felul in care aceasta va continua).
Discutia
Durata: 30-40 minute
Materiale:
Nu este nevoie de
materiale
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

21
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Asezati cursantii in grupuri de patru pana la sapte persoane
Prezentati sarcina care descrie ce trebuie discutat
Cereti fecarui grup sa desemneze un facilitator al discutiei, un scrib si un
reprezentant care va prezenta rezultatele grupului in grupul mare
Verifcati daca fecare grup intelege sarcina
Acordati timp grupurilor pentru discutie aceasta nu trebuie sa necesite
implicarea trainerului, cu exceptia cazului in care cursantii au intrebari
pentru trainer
Cereti unei persoane din fecare grup sa prezinte rezumatul rezultatelor
grupului (rezultatul poate f o solutie la o problema, raspunsuri la niste
intrebari sau un rezumat de idei)
Identifcati aspectele comune prezentarilor grupurilor
Intrebati cursantii ce au invatat din exercitiu
Intrebati-i cum pot folosi ceea ce au invatat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
O discutie intr-un grup mic este o activitate
care permite cursantilor sa isi impartaseasca
experientele si ideile sau sa rezolve o
problema.
Discutiile in grup mic
Durata: 40-90 minute
Materiale:
Coli de fipchart,
markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

22
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Facilitatorul stabileste un subiect sau pune o intrebare.
2. Participantii raspund pe rand, intr-un anumit timp.
3. Timpul trebuie limitat in mod consecvent. Trebuie sa specifcati ca cei care
nu doresc sa vorbeasca pot sa spuna pas.
Aceasta este o metoda de discutie in care
participantii sunt introdusi ordonat - vorbesc
pe rand
Discutiile ordonate
(oral)
Durata: 20-30 minute
Materiale:
Carduri pe care sa scrie
pas
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

23
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Puneti o intrebare cheie si cereti participantilor sa scrie un raspuns in partea
de sus a unei coli de hartie.
2. Apoi hartiile sunt date persoanei din dreapta, care citeste ce a scris prima
persoana si raspunde scriind ceva dedesubt.
3. Procesul se repeta pana cand raspund cel putin 3 sau 4 persoane.
4. Apoi hartiile sunt returnate spre stanga, pentru ca toata lumea sa poata
vedea ce s-a scris in aceasta discutie muta.
Aceasta metoda este o discutie in scris prin
care participantii isi noteaza pe rand parerile
pe o coala de hartie.
Discutiile ordonate
(scris)
Durata: 30 minute
Materiale:
Hartie A4, pixuri pentru
fecare participant
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

24
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Pregatiti un set de intrebari pentru participanti, la care trebuie sa gaseasca
raspunsul intr-un loc pe care urmeaza sa il vizitati.
2. Duceti participantii intr-un loc relevant pentru subiectul discutat. Dati
fecarei echipe o intrebare diferita sau un subiect diferit pe care trebuie sa
il discute in timpul vizitei. Acordati-le oportunitatea de a observa si a pune
intrebari persoanelor din locul vizitat.
3. Cand va intoarceti in sala de curs, acordati timp echipelor sa isi pregateasca
raspunsurile.
4. Apoi, cereti fecarei echipe sa isi prezinte raspunsurile in fata intregului
grup.
Desemnati echipelor intrebari diferite si
organizati o excursie intr-un anumit loc
unde pot sa investigheze pentru a descoperi
raspunsurile la intrebari.
Excursiile
Durata: variaza
Materiale:
Intrebari sau subiecte
de investigat, hartie,
pixuri, fipchart sau
retroproiector, markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

25
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
De exemplu, participantii pot sa stabileasca prioritatea celor mai importante drepturi
pentru ei, pot sa aleaga care elemente ale societatii au cel mai mult nevoie de asistenta
din partea statului sau pot sa decida care sunt cele mai efciente strategii pentru
imbunatatirea conditiilor copiilor.
1. Ordonarea in forma de scara: Inmanati unor grupuri mici de participanti 6-
12 afrmatii scrise pe cartonase separate sau pe biletele Post-It. Cereti-le sa aseze
afrmatiile pe verticala in ordinea importantei lor, cea mai importanta afrmatie find
asezata in varful scarii. Cereti grupurilor sa isi compare scarile si sa isi explice
rezultatele.
2. Ordonarea in forma de romb: Inmanati unor grupuri mici de participanti 9
afrmatii scrise pe cartonase sau pe biletele Post-It. Cereti-le sa aranjeze afrmatiile in
forma de romb, cu cea mai importanta afrmatie in varf, doua afrmatii de importanta
egala, dar mai mica decat a primei afrmatii, in randul al doilea, trei afrmatii de
importanta moderata in al treilea rand, doua afrmatii de importanta relativ redusa
in al patrulea rand si ultima afrmatie, cu cea mai mica importanta, pe ultimul rand.
Cereti grupurilor sa isi compare romburile si sa isi explice rezultatele.
Ordonarea activitatilor presupune ca participantii,
in mod individual sau in grupuri, sa prioritizeze
diferitele alternative concurente si sa isi explice
optiunile. Aceasta metoda este excelenta pentru
defnirea valorilor, discutarea punctelor de vedere
confictuale si ajungerea la consens.
Exercitii de ordonare
si defnire
Durata: 20 minute
Materiale:
Carduri A5 in diferite
forme, biletele Post-It,
banda adeziva
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

26
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Oferiti participantilor materialele necesare.
2. Trasati sarcina.
3. Deschideti expozitia si lasati participantii sa vizioneze exponatele.
4. Discutati despre ceea ce au vazut participantii.
Sunt expuse pe un suport obiecte
reale, specimene, modele, reproduceri,
materiale grafce, impreuna cu o legenda
corespunzatoare.
Expozitia
Durata: 30 minute
Materiale:
Hartie colorata, creioane,
markere, foarfece, lipici, etc.
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

27
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Aceste tehnici de imbogatire nu trebuie limitate doar la copii; deseori adultii au nevoie de
modalitati de a se raporta personal la drepturile omului. Deoarece unii participanti se pot
simti nelalocul lor, se pot simti jenati sau chiar amenintati de aceste metode non-intelectuale,
oferiti-le mai multe posibilitati de exprimare si creati un mediu de lucru sigur, lipsit de
prejudecati. Vezi metodele Caruselul, Concursurile si Expozitia.
1. Scrisul: Participantii pot scrie poezii, cantece, piese de teatru, povestiri sau eseuri originale
sau pot compila colectii de materiale relevante din alte surse. De asemenea, pot scrie scrisori
sau editoriale pe o tema care ii preocupa.
2. Artele grafce: Posibilitatile sunt nelimitate: desen si pictura; construirea de sculpturi
mobile, colaje, sau sculpturi; fotografi; realizarea de instalatii; realizarea de postere, banere
sau tricouri; etc. Pentru mediatizare, expuneti rezultatele intr-un loc public.
3. Muzica: Posibilitatile utilizarii muzicii pentru invatare sunt nelimitate. Grupuri de toate
varstele raspuns la cantece care ii inspira, ii umplu de energie si ii conecteaza cu lupte istorice
pentru dreptate.
4. Miscare si dans: Aceste arte non-verbale deseori permit participantilor sa exprime ce nu
se poate exprima prin cuvinte. In combinatie cu muzica, pot realiza o opera spontana.
Exprimarea creativa poate contribui la concretizarea
conceptelor, personalizarea abstractelor si poate
afecta atitudinile, implicand raspunsuri emotionale
si intelectuale la drepturile omului. Desi un facilitator
trebuie sa fe familiarizat cu folosirea acestei tehnici,
nu trebuie sa fe el insusi un artist desavarsit.
Exprimarea creativa
Durata: 40 minute
Materiale:
Reviste, markere sau
creioane colorate, lipici,
foarfeca, hartie, carton
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

28
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Selectati un fragment dintr-un flm cunoscut care sa demonstreze un punct
de invatare relevant pentru materialul studiat. Derulati caseta video pana la
fragmentul pe care doriti sa il prezentati.
2. Prezentati fragmentul in timpul sesiunii. Cereti participantilor sa observe
felul in care este ilustrat principiul studiat.
3. Apoi, impartiti participantii pe perechi sau echipe mici pentru a discuta
fragmentul urmarit. Si apoi cereti intregului grup sa comenteze observatiile
pe care le-au facut si sa le noteze pe o coala de fipchart.
Prezentati fragmente din flme sau videoclipuri
pentru a ilustra sau a lamuri un punct de
invatare.
Filme si videoclipuri
Durata: 10-20 minute
Materiale:
Videoproiector si ecran,
fim sau videoclip,
markere colorate,
fipchart
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

29
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Grupurile mici: Dimensiunea grupului depinde de timp si de sensibilitatea
sau complexitatea problemei. In majoritatea cazurilor, fecare grup alege un
reporter care va face rezumatul discutiei.
2. Grupurile de discutie simultana: Participantii discuta pe perechi un timp
limitat. Aceasta metoda este efcienta mai ales pentru a formula idei pentru
pregatirea unei discutii generale sau pentru a exprima reactiile personale la
un flm, o prezentare sau o experienta. Dupa discutia pe perechi, acestea se
pot uni in grupuri de cate patru si pot sa isi compare parerile.
3. Individ-perechi-grup: Participantii se gandesc sau isi scriu individual
ideile referitoare la o intrebare critica; apoi se grupeaza pe perechi si discuta
problema, iar in fnal isi expun refectiile in grupul intreg.
Pentru ca discutia sa ramana focusata, puteti sa puneti la
inceput cateva intrebari cheie. Cu cat este grupul mai mare,
cu atat mai probabil unii participanti vor domina, iar altii
vor ramane tacuti. Pentru a va asigura ca toata lumea are
oportunitatea sa vorbeasca, puteti imparti participantii
in grupuri mai mici. Cand o discutie se incheie, faceti
rezumatul punctelor principale atat verbal, cat si in scris.
Grupurile de discutie
Durata: 30-40 minute
Materiale:
hartie A4, coli de
fipchart, markere, pixuri
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

30
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Desemnati roluri (ex. un grup reprezinta acuzatia, iar celalalt grup reprezinta
apararea).
2. Explicati participantilor sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca (ex.
cum sa realizeze o pledoarie introductiva, cum sa prezinte dovezile, cum sa
conduca un interogatoriu, cum sa realizeze o pledoarie fnala).
3. Acordati-le timp pentru pregatire. Verdictul poate f stabilit de jurati
adevarati sau interpretati sau poate f votat de catre toti participantii. Cazurile
se pot baza pe probleme legate de drepturile omului, din trecut sau din
prezent.
4. Partile isi expun pledoariile.
5. Se delibereaza si se da verdictul.
5. Se expun concluziile si se discuta pentru sumarizare.
O metoda des folosita in educatia in domeniul juridic o
reprezinta imitatia unui proces care combina jocul de
rol, simularea si dezbaterea, permitand participantilor
sa asculte mai multe laturi ale unei probleme si sa
recunoasca multiplele roluri si impacte ale unei situatii
referitoare la drepturile omului.
Imitatia unui proces
Durata: 60-120 minute
Materiale:
Rolurile din proces,
materiale explicative
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

31
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Rescrieti o melodie populara pe versuri care prezinta principalele punctele
de invatare ale programului.
2. Inmanati tuturor participantilor cate o copie dupa versurile melodiei, sau
proiectati-le pe un ecran cu ajutorul retroproiectorului.
3. Cereti participantilor sa se ridice in picioare si sa cante impreuna cu voi
melodia pe noile versuri.
Cantati impreuna cu participantii o melodie
la moda, pe versuri care prezinta principalele
puncte de invatare ale programului.
Incheiere melodica
Durata: 5 minute
Materiale:
Versurile melodiei,
retroproiector si
transparente cu versurile
melodiei
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

32
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Inainte de prezentare, spuneti participantilor ca vor trebui sa se intervieveze
unul pe altul referitor la subiectul prezentat.
2. Dupa prezentare impartiti participantii pe perechi, unul din participanti
find partenerul A, iar celalalt find partenerul B.
3. A va trebui sa il intervieveze pe B ca si cand ar dori sa afe informatii
detaliate pentru un articol. Puteti oferi partenerilor A cate o lista de intrebari
ajutatoare (ce, cand, de ce, unde, cum).
4. Dupa un anumit timp specifcat, cereti partenerilor A sa caute alti parteneri
B si sa le prezinte articolul pe care l-au realizat in urma interviului.
5. Apoi, partenerii A si B pot sa isi inverseze rolurile.
Dupa o prezentare, impartiti participantii
pe perechi si cereti-le sa se intervieveze unii
pe altii, ca si cand ar scrie un articol pe tema
prezentata.
Intervievarea
colegilor
Durata: 50 minute
Materiale:
Hartie, pixuri
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

33
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Desemnati participantilor intrebarile de cercetat si spuneti-le ca trebuie sa
gaseasca raspunsul intervievand una sau mai multe persoane relevante pentru
subiect (membri ai familiei, membri comunitatii, lideri, experti, activisti,
martori oculari la evenimente istorice).
2. Acordati-le un anumit timp pentru interviuri. Daca este cazul, puteti sa ii
indrumati spre anumite persoane. Dupa expirarea timpului, cereti participantilor
sa se intoarca si sa prezinte grupului ceea ce au afat. Participantii pot folosi
colile de fipchart sau transparentele pentru retroproiector pentru a-si pregati
prezentarile.
Cereti participantilor sa intervieveze membri
ai familiei, membri ai comunitatii, lideri,
experti, activisti sau martori la evenimente
istorice relevante.
Interviurile
Durata: 50 minute
Materiale:
Intrebari de cercetat,
coli de hartie, pixuri,
fipchart pentru
prezentare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

34
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Intrebarile sunt folosite in diverse scopuri in cadrul unui training. Printre aceste
scopuri se numara: implicarea participantilor, verifcarea intelegerii, atragerea
atentiei participantilor, testarea cunostintelor participantilor referitoare la
subiect, introducere si initierea discutiei, stimularea increderii participantilor
timizi, recapitularea activitatilor anterioare, schimbarea subiectului.
Iata cateva forme tipice de intrebari deschise:
ipotetice: Ce ati face daca ... ?;
speculative: Cum am putea rezolva aceasta problema?;
de defnire: Ati putea dezvolta aspectele referitoare la felul in care ar
functiona ideea respectiva?;
de testare: De ce crezi acest lucru?;
de lamurire/rezumare: Pot spune ca tu crezi ca ... ?.

Ofera sugestii participantilor si facilitatorilor


referitor la cum sa puna intrebari si prezinta
diferitele aspecte ale artei de a pune
intrebari.
Intrebarile deschise
Durata: 10 minute
Materiale:
Nu sunt materiale
necesare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

35
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Impartiti cartile. Cand sosesc participantii, inmanati fecaruia cate o carte de joc, dintr-un pachet de carti.
pastrand separat cate o dublura a cartilor impartite Amestecati-le dublurile si asezati-le la indemana.
2. Informati participantii. Explicati faptul ca atunci cand suna ceasul, va opriti din prezentare pentru 30 de
secunde, pentru ca toata lumea sa aiba timp sa se pregateasca pentru o intrerupere inteligenta. Apoi alegeti
o carte si spuneti ce carte este. Participantul care are perechea cartii respective trebuie sa va intrerupa intr-
un anumit fel. Distribuiti o brosura care prezinta tipurile de intreruperi si le descrie pe scurt.
3. Potriviti ceasul. Potriviti-va ceasul sa sune peste 3-10 minute, fara ca participantii sa stie exact cand.
4. Incepeti-va prezentarea. Prezentati in stilul vostru obisnuit.
5. Opriti prezentarea. Intrerupeti cursul cand suna ceasul, si in mijlocul unei propozitii, daca este cazul.
6. Acordati timp participantilor sa se pregateasca. Anuntati o pauza de pregatire de 30 de secunde. Cereti
participantilor sa aleaga ce tip de intrerupere doresc din brosura si sa o pregateasca. Incurajati-i sa isi
revada notitele si sa se gandeasca la principalele puncte prezentate. Potriviti ceasul si porniti-l.
7. Alegeti un participant. Amestecati pachetul de carti, alegeti o carte si spuneti ce carte este. Cereti
persoanei care are perechea cartii sa se ridice si sa va intrerupa.
8. Reactionati la intrerupere. Oferiti feedback referitor la acuratetea si adecvarea intreruperii. Raspundeti la
intrebari. Raspundeti la critici fara sa va aparati excesiv. Si nu uitati sa apreciati eforturile participantului.
9. Repetati procedeul. Potriviti ceasul pentru un alt interval aleator. Continuati prezentarea si opriti-va
cand acesta suna. Faceti o pauza pentru pregatire, ascultati intreruperea si raspundeti corespunzator.
10. Modifcati procedeul. Pentru a mentine atentia participantilor, schimbati procedeul din cand in cand.
De exemplu, cereti participantilor sa lucreze cu cate un partener pentru a pregati intreruperea urmatoare.
11. Incheiati prezentarea. Cand terminati sesiunea, desfasurati o runda fnala de intreruperi, la care
oricine poate voluntar sa prezinte orice tip de intrerupere, fara pauza de pregatire de 30 de secunda.
Potrivit cercetatorilor in comunicare, intreruptibilitatea este
un aspect cheie al interactivitatii. Cand vorbiti cu prietenii,
toata lumea intrerupe pe toata lumea, dar aceste intreruperi nu
deranjeaza pe nimeni. Cand tineti o prezentare, participantii
nu va vor intrerupe, chiar daca ii invitati sa o faca, datorta unei
combinatii de politete, teama de a f atacat de prezentator sau
de a f ridiculizat de ceilalti. In acest format de curs interactiv,
practic fortati participantii sa va intrerupa.
Intreruperile
inteligente
Durata: 30 minute
Materiale:
Carti de poker
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

36
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Grupul primeste un rol intr-un mediu creat si i se furnizeaza date pentru
a desfasura activitatea.
Prezentati mediul si regulile jocului
Coordonati activitatea
Incheiati activitatea (in unele cazuri participantii pot uita sa se mai
opreasca)
Obtineti feedbackul participantilor (daca este cazul)
1.
2.
3.
4.
5.
Jocurile reprezinta o modalitate plina de
viata de a prezenta conceptele difcile prin
experimentare si de a complementa invatarea
cognitiva. Totusi, deseori participantii tin
minte jocul, dar uita scopul acestuia.
Jocul
Durata: 60-120 minute
Materiale:
In functie de joc
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

37
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Pregatiti instructiunile si materialele necesare.
2. Sarcina trebuie trasata clar participantilor inainte de a incepe jocul.
3. Derulati exercitiul.
4. Discutati daca este necesar.
Exista momente in timpul unui curs de instruire cand
este nevoie de activitati de energizare, de incalzire, de
concentrare a atentiei. Acestea energizeaza participantii
care incep sa se plictiseasca, ofera un cadru de cunoastere
a participantilor, stimuleaza interactiunea si gandirea
pozitiva, genereaza interes si entuziasm asupra subiectului
cursului, imbunatatesc comunicarea si increderea, etc.
Jocuri de energizare/
de spart gheata
Durata: variaza
Materiale:
In functie de jocul ales
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

38
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Pregatiti actorii ca sa-si inteleaga rolurile si simularea
Stabiliti climatul pentru ca observatorii sa stie ce implica situatia
Observati jocul de rol
Multumiti actorilor si intrebati-i ce cred despre jocul de rol asigurati-va
ca au iesit din rol si au revenit in lumea reala
Discutati reactiile si observatiile observatorilor
Discutati diferitele reactii la ceea ce s-a intamplat
Intrebati cursantii ce au invatat si dezvoltati principii
Intrebati cursantii cum pot corela situatia cu propriile lor vieti
Trageti concluziile
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Intr-un joc de rol, doua sau mai multe
persoane joaca intr-un scenariu legate de un
anumit subiect de training.
Jocuri de rol
Durata: 40 minute
Materiale:
Nu sunt materiale
necesare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

39
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Un grup este o colectie de persoane care s-au reunit deoarece au ceva in comun, iar
o echipa este un grup de persoane care au in comun un nume, o misiune, un istoric,
un set de scopuri sau obiective si asteptari. O strategie care poate ajuta grupurile sa
devina echipe adevarate este team-buildingul, procesul necesar crearii, mentinerii si
imbogatirii dezvoltarii unui grup de persoane intr-o unitate interconectata. Execitiile
de team-building pot f utile in dezvoltarea unor echipe efciente, daca sunt selectate
pentru a permite echipelor sa exploreze urmatoarele cinci aspecte critice:
1. interconectivitatea - atractivitatea calitatii de membru al grupului. Grupurile sunt
interconectate daca calitatea de membru al grupului este vazuta ca o valoare pozitiva
si membrii sunt atrasi catre grup.
2. roluri si norme - setul de roluri si norme al grupului. Normele sunt regulile care
guverneaza comportamentul membrilor grupului.
3. comunicarea - comunicarea interpersonala efcienta.
4. specifcarea scopului - scopuri comune si scopuri individuale. Membrii grupului
trebuie sa aiba scopuri comune pentru succesul grupului si trebuie sa comunice clar
referitor la scopurile individuale pe care le pot avea.
5. interdependenta - succesul fecarui membru al echipei se determina cel putin
partial prin succesul celorlalti membri.
Exercitiile de team-building sunt foarte
importante pentru dezvoltarea echipelor care
vor lucra impreuna pentru o perioada mai
mare de timp pe un proiect complex sau o
serie de activitati.
Jocuri de team-
building
Durata: 60-150 minute
Materiale:
In functie de joc
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

40
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Participantii la training invata repede si sistematic daca cursul este insotit de materiale
vizuale. Materialele vizuale se prezinta sub doua forme proiectate si neproiectate.
Printre materialele proiectate se numara flme, materiale video, diapozitive, benzi
de flm, grafca pe computer, proiectari opace si transparente cu retroproiector.
Materialele vizuale neproiectate includ obiecte fzice, imagini, postere, coli de
fipchart, harti, casete audio, tabla cu creta si panourile publicitare.
Retroproiectoarele reprezinta probabil tehnica cea mai folosita pentru categoria
materialelor vizuale proiectate. Retroproiectoarele pot creste si amplifca informatiile
prezentate verbal.
Flipchartul este unui din intrumentele cele mai folosite pentru transmiterea vizuala
a informatiilor si ideilor in lumea cursurilor. Poate f folosit pentru a crea materiale
vizuale pe masura ce se deruleaza cursul, sau acestea pot f realizate dinainte.
Majoritatea materialelor scrise pe o coala de fipchart nu pot f vazute la distanta.
Din acest motiv, utilitatea sa pentru trainer scade pe masura ce dimensiunea grupului
creste. Se foloseste optim in cazul grupurilor de 15-30 participanti.
Cele mai frecvent folosite materiale vizuale sunt
retroproiectoarele, flmele (tipuri proiectate) si
fipchartul (neproiectat). Rezultatele cele mai
bune se obtin cu materiale vizuale de calitate
profesionala, cu echipament in buna stare de
functionare si cand trainerul stie cum sa le
foloseasca pentru a inlesni procesul de invatare.
Materiale vizuale
Durata: 20 minute
Materiale:
Videoproiector, fipchart,
markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

41
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Printre intrebarile pentru analiza puteti include urmatoarele:
Titlul articolului sugereaza un punct de vedere referitor la problema?
Sunt prezentate ambele laturi ale problemei in mod echilibrat?
Sunt prezentate acuzatii directe la adresa cuiva? Dar acuzatii indirecte? Se ofera
vreo dovada care sa sustina acuzatiile?
Sunt prezentate citate directe ale persoanelor criticate?
Sunt prezentate citate directe ale persoanelor responsabile ofcial (ex. politie,
asistenti sociali, autoritati locale sau nationale)?
Daca sunt prezentate fotografi sau fmari, sunt acestea partinitoare sau nu? Este
vreo persoana prezentata intr-o lumina buna sau proasta in mod special?
Daca participantii sunt sensibilizati referitor la o anumita problema, deseori incep
sa o identifce peste tot. Incurajati-i sa aduca exemple pe care le-au auzit sau le-
au citit in media. Daca participantii sunt interesati, stabiliti o ora in cadrul fecarei
sesiuni, cand sa fe prezentate aceste exemple. Problemele legate de drepturile
omului prezentate in media pot sa inspire participantii sa scrie autoritatilor locale
sau editorilor ziarelor sau sa ia alte masuri.

Ziarele, revistele de stiri si programele de stiri


de la radio sau televiziune pot f instrumente
educative excelente. Cereti participantilor
sa analizeze media pentru a identifca
stereotipuri, prejudecati si abordari diferite
ale unor intamplari asemanatoare.
Media
Durata: 10 minute
Materiale:
Ziare, fipchart, markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

42
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Identifcati persoane cu expertiza speciala in domeniul drepturilor omului, prin
informatiile pe care le detin (ex. jurnalisti, oameni din mediul universitar, cercetatori),
prin munca lor (ex. judecatori, medici, reprezentanti ai guvernului, persoane din
organizatii non-proft) sau prin experienta lor (ex. fosti prizonieri, refugiati) si
intivati-i sa vorbeasca participantilor.
1. Prelegerile si prezentarile ofciale: Prelegerile si discursurile trebuie mentinute
la minimum, deoarece inspira ascultare pasiva si o consideratie care inhiba. Mai
multe prelegeri scurte sunt mai efciente decat o singura prelegere lunga. Facilitatorii
trebuie sa caute modalitati prin care sa permita schimburile interpersonale intre
vorbitori si participanti (ex. o masa in comun, o perioada de timp pentru intrebari,
discutii in grupuri mici, o tehnica de interviu).
2. Prezentarile participantilor: Participantii pot simti nevoia sa isi prezinta
cercetarile, sa isi povesteasca experientele sau sa isi exprime parerile intregului
grup. Facilitatorii trebuie sa structureze aceste prezentari astfel incat nimeni sa nu
domine discutia si toti cei care doresc sa aiba posibilitatea sa vorbeasca.
Resursele umane externe pot imbogati mult
invatarea, dar aceste voci nu este permis sa
le reduca la tacere pe cele ale participantilor,
sau sa le devalorizeze.
Prezentarile
Durata: 30 minute
Materiale:
Nu sunt materiale
necesare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

43
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Pregatiti o povestire legata de materialul studiat. Puteti folosi exemple din
viata reala sau evenimente fctive. Asigurati-va ca povestirea cuprinde puncte
de invatare valoroase si prezentati-o intr-o maniera interesanta, atractiva.
2. Inainte de a incepe, puneti muzica adecvata in fundal, pentru a crea
atmosfera corespunzatoare. Apoi spuneti povestirea.
3. Apoi, grupati participantii pe perechi sau echipe mici. Cereti-le sa discute
povestirea, extragand toate semnifcatiile si sa aplice cele invatate in propria
situatie. Spuneti-le sa ia notite, daca doresc.
4. Daca este cazul, cereti echipelor sa prezinte intregului grup aspectele
importante pe care le-au discutat.
Povestirile personale sau cele traditionale
reprezinta o sursa bogata de subiecte referitoare
la drepturile omului legate de experiente traite.
Participantii au nevoie de un public receptiv
si trebuie sa poata decide cat de mult doresc sa
dezvaluie despre propria lor persoana.
Povestirile
Durata: 10 minute
Materiale:
Descrierea povestirii
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

44
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Mai intai le spuneti ce urmeaza sa le spuneti, apoi le spuneti si apoi le spuneti ce le-ati
spus.
Un inceput de curs provocator starneste interesul si dorinta de a afa mai multe despre
subiectul discutat. Trainerul trebuie sa raspunda la intrebarea inevitabila din mintea fecarui
participant: Ce voi avea de castigat daca invat acest material? Aceasta intrebare poate f
raspunsa printr-o prezentare scurta a (a) ceea ce participantii trebuie sa invete, (b) motivelor
pentru care merita as invete acest lucru, (c) felului in care invatarea acestui lucru ii va ajuta
sa atinga scopuri importante si sa depaseasca piedici semnifcative, si (d) felului in care
activitatile in care se vor implica ii vor ajuta sa invete acest material.
Uneori, se poate folosi o fraza provocatoare pentru a atrage atentia asupra subiectului
unui curs. Unul dintre autori a inceput o data un curs referitor la scrisul de mare impact cu
urmatoarea propozitie: Exista patru motive pentru care un scriitor trebuie sa isi amputeze
mana. De obicei acest lucru atrage atentia participantilor. Nimeni nu crede cu adevarat ca
ceva ar putea justifca amputarea mainii cuiva, dar comentariul respectiv atrage atentia si
creaza dorinta de a asculta ce urmeaza.
Un cuprins de curs convingator sustine ideea centrala prezentata la inceput. Acesta reprezinta
substanta prezentarii esenta care ofera participantilor baza pentru inceperea procesului
de dezvoltare a abilitatii sau de schimbare comportamentala.
Prelegerea este o prezentare realizata de un instructor
pentru a oferi informatiile necesare unui grup. Se foloseste
pentru a transmite concepte si detalii legate de subiect
si pentru a stimula gandirea critica. Folosita corect, in
asociere cu alte metode, poate contribui la informarea
participantilor, la implicarea lor si la familiarizarea lor cu
lucrurile noi. Folosita ca unica tehnica de invatare, este
inefcienta comparativ cu alte metode.
Prelegerea
Durata: 30 minute
Materiale:
Slide-uri, materiale
bibliografce
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

45
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Analizati procedura. Inainte de prezentare, impartiti procedura in mai multi
pasi. Daca exista mai mult de sase pasi, organizati-i in trei pana la sase grupuri
de complexitate aproximativ egala.
Prezentati procedura. Oferiti o privire de ansamblu asupra procedurii. Descrieti
pe scurt fecare pas si relatiile dintre diferitii pasi.
Impartiti participantii in grupuri, cate un grup pentru fecare pas (sau cate un
grup de pasi)
Tineti cate o prezentare separata fecarui grup. Fiecare prezentare abordeaza
un singur pas (sau grup de pasi). In plus, prezentarea identifca si principalele
legaturi dintre pasi.
Formati echipe cu membri din fecare grup. Fiecare echipa trebuie sa aiba cate
un membru din fecare grup diferit. Astfel, fecare echipa va avea cate o persoana
care a ascultat una din prezentari.
Cereti echipelor sa realizeze o sarcina. Dati-le un exercitiu aplicativ. Dupa
incheierea exercitiului, membrii echipei trebuie sa ii invete pe ceilalti diferitii
pasi ai procedurii.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Participantii sunt impartiti in doua (sau mai
multe) grupuri, iar fecare grup este invatat o
parte din procedura. Apoi participantii isi gasesc
parteneri din celelalte grupuri si ii invata ceea ce
au invatat. Astfel, fecare participant indeplineste
si rolul de cursant si pe cel de profesor.
Prelegerea in echipa
Durata: 40 minute
Materiale:
Materiale bibliografce
pentru prezentare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

46
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Ajutati participantii sa isi defneasca subiectele cu exactitate, poate sub forma de intrebari
(ex. Cum sunt tratati refugiatii cand sosesc la granita? sau S-au imbunatatit drepturile
femeilor in comunitatea mea?);
Stabiliti obiective clare pentru proiect, parametri si termene limita; sugersati resurse si
tehnici de cercetare;
Lamuriti felul in care pot f prezentate rezultatele (ex. rapoarte scrise, expozitii, forme
de exprimare artistica, postere, pagini web);
Includeti atat rezultatele obiective, cat si raspunsurile subiective ale participantilor;
Oferiti participantilor o modalitate sa-si prezinte in public rezultatele, astfel incat ceilalti
sa le poata cunoaste cercetarile.
Cercetarea pe studii de caz: Desi resursele bibliografce si internetul sunt utile, proiectele
se pot baza si pe interviuri si alte surse directe (ex. studiul tiparelor migrationale ale
comunitatii in cimitirul local; evaluarea caii de acces catre scoala din punct de vedere al
accesibilitatii pentru persoanele cu dizabilitati; crearea unor statistici bazate pe observatii
personale). Vezi si metoda Interviurile. Astfel de proiecte dezvolta abilitatile de cercetare,
gandirea independenta si invatarea prin coperare si ilustreaza legaturile dintre probleme,
situatia locala si diversitatea de opinii confictuale.
Cercetarea pe internet: Daca accesul la internet este disponibil, se pot realiza in format
electronic multe proiecte de cercetare pe drepturile omului, putandu-se gasi informatii
geografce, statistici, documente si articole de ziar.
1.
2.
3.
4.
5.
Proiectele reprezinta investigatii independente
care permit participantilor sa exploreze in
detaliu subiectele si sa transmita si celorlalti
descoperirile lor.
Proiecte de cercetare
Durata: 50 minute
Materiale:
Studii de caz
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

47
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Cereti participantilor sa se gandeasca la cateva principii pentru discutie, pe care
cred ca toata lumea ar trebui sa le respecte.
2. Notati toate sugestiile astfel incat sa le poata vedea toti, combinandu-le sau
simplifcandu-le daca este necesar. Daca nu au fost mentionate, puteti sa sugerati
voi cateva din urmatoarele principii:
Ascultati persoana care vorbeste;
Nu vorbesc mai multe persoane deodata;
Ridicati mana daca vreti sa spuneti ceva;
Nu il intrerupeti pe cel care vorbeste;
Daca nu sunteti de acord cu cineva, fti atenti sa criticati idea persoanei respective
si nu persoana respectiva;
Nu radeti cand cineva vorbeste (cu exceptia cazului in care a facut o gluma!)
Incurajati pe toata lumea sa participe.
3. Copiati cu grija lista de reguli si afsati-o intr-un loc in care participantii o pot
consulta, pot adauga reguli sau le pot modifca pe cele existente, daca este necesar.

Puteti crea un mediu de incredere si respect


mutual, cerand participantilor sa stabileasca
Regulile discutiei
Regulile discutiei
Durata: 20 minute
Materiale:
Coli de fipchart,
markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

48
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. La sfarsitul unui modul sau program, cereti participantilor sa isi noteze toate
punctele principale pe care si le amintesc din program. (Lasati-i sa isi foloseasca
notitele sau alte materiale scrise, dar sa nu vorbeasca intre ei.)
2. Dupa zece minute, cereti-le sa isi compare listele cu colegii de la masa si sa le
completeze, daca este cazul. (Listele pot f adunate la sfarsitul activitatii pentru a f
evaluate.)
3. Incurajati participantii sa lucreze impreuna si sa creeze o lista comuna a punctelor
de invatare, pe coli de fipchart, folosind atat cuvinte cat si imagini. Asigurati-va ca
toti au posibilitatea sa adauge ceva pe lista fnala.
4. Afsati colile de fipchart pe peretii salii pentru recapitulare sau folositi-l la
urmatoarele cursuri.
Varianta: Dupa ce participantii si-au creat listele, cereti-le sa se ridice in picioare.
Intrebati-i cati au cel putin cinci elemente pe lista. Cei cu mai putine elemente
trebuie sa se aseze. Apoi intrebati cine are zece elemente. Avansati pana cand
ramane in picoare o singura persoana avand cele mai multe elemente pe lista. Apoi,
cereti persoanei respective sa isi citeasca lista, in timp ce un alt participant noteaza
informatiile pe o coala de fipchart. Apoi, cereti participantilor sa adauge elemente
care nu se gasesc pe lista si sa le noteze si pe fipchart.
Cereti participantilor sa creeze o lista, din
memorie, cu tot ce au invatat in timpul
sesiunii. Apoi cereti-le sa isi compare listele
si sa creeze o lista fnala comuna.
Rezumatele
Durata: 20 minute
Materiale:
Flipchart, markere
colorate
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

49
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Participantii se aseaza pe doua cercuri concentrice fata in fata.
2. Fiecare pereche discuta pe un anumit subiect anuntat.
3. Dupa o anumita perioada prestabilita, facilitatorul cere celor din cercul
interior sa se mute cu o pozitie spre dreapta si sa discute cu persoana noua pe
care o au in fata.
4. Procesul se repeta pana cand fecare persoana schimba idei cu mai multe
persoane.
Roata cuvintelor este un proces prin care un
participant schimba idei cu cat mai multi
participanti din sala.
Roata cuvintelor
Durata: 10 minute
Materiale:
Spatiu fzic pentru
participanti sa se poata
aseza pe doua cercuri
concentrice
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

50
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
SUGESTII:
1.Folosete litere mari. Poi foarte bine s mreti literele mai mici la xerox.
2.Limiteaz mrimea informaiei: nu folosi mai mult de 6-8 rnduri. Prea mult informaie
este greu asimilat. Folosete mai degrab mai multe foi transparente dect s nghesuieti
mai multe informaii pe una singur.
3.ncearc s prezini o singur idee pe o foaie. mparte informaia n mai multe uniti
pentru a construi o poveste mai mare.
4.Folosete mai degrab cuvinte i expresii cheie dect propoziii complete. Alege cuvintele
cu mare grij pentru a se putea reine mai uor.
5.Folosete ilustraii, tabele i grafce. nvarea i repetarea sunt mai degrab uurate de
folosirea tehnicii vizuale a grafcelor dect de texte simple.
6.Folosete mai multe culori pentru strnirea interesului. Asigur-te c foloseti contrastul
potrivit la culori, pentru ca s se disting mai bine cuvintele. Nu folosi mai mult de trei
culori. Dac foloseti cerneal, folosete cerneal permanent pentru c este mai nchis la
culoare.
7.Folosete mai multe foi pentru a construi pas cu pas, o poveste. Astfel fecare idee o prezini
separat.
8.Dac prezini mai muli termeni, las la iveal doar unul, acoperindu-i pe ceilali.
9.Mrete interesul pentru nvare folosind mai multe tehnici vizuale i nu te rezuma doar
la retroproiector.
Acest retroproiector est un material didactic
vizual foarte rspndit, pentru c foile
transparente (termo-sensibile) sunt uor de
mnuit i de pregtit, chiar se poate scrie pe
ele n timpul prezentrii.
Retroproiector
Durata: 20 minute
Materiale:
Retroproiector si folii
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

51
52
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Instructiunile pentru participanti trebuie sa fe clare. Acordati-le timp sufcient pentru dezvoltarea
si discutarea jocurilor de rol. Incheiati precizand din nou, in mod explicit scopul jocului de rol
si punctele educative. Fiti sensibil fata de sentimentele pe care le poate trezi piesa in actori si in
public. Acordati timp sufcient pentru discutarea jocului de rol, intrebandu-i atat pe actori, cat
si pe cei din public, cum s-au simtit. Incurajati evaluarea celor prezentate si discutate si analiza
relevantei pentru drepturile omului.In unele cazuri, participantii sunt cei care inventeaza jocurile
de rol, iar in alte cazuri facilitatorul desemneaza un scenariu. Uneori participantii isi asuma spontan
rolurile, alteori primesc roluri stabilite, uneori chiar cu atitudini si comportamente stabilite (ex.
Esti martorul unei situatii de violenta domestica, dar nu vrei sa te implici).
Elaborarea unui joc de rol poate cuprinde urmatoarele metode:
a) Stop: Strigati Stop intr-un moment de actiune intensa si cereti actorilor sa isi descrie
emotiile simtite in acel moment sau cereti participantilor sa analizeze ce se intampla.
b) Inversarea rolurilor: Opriti actiunea, fara nici un avertisment, si cereti actorilor sa
schimbe rolurile intre ei (ex. schimbare de sex, tiranul devinte victima) si sa continue actiunea
din punctul in care au ramas. Discutati apoi in detaliu.
c) Rejucati: Dupa incheierea unui joc de rol, schimbati situatia (ex. ... cu exceptia faptului
ca de aceasta data nu stii sa citesti sau Esti homosexual) si cereti actorilor sa rejoace
aceeasi scena cu modifcarile aduse.
d) Umbra: Asezati in spatele fecarui actor cate un participant. Opriti actiunea si intrebari
umbra ce crede ca simte si gandeste caracterul pe care il urmareste, si de ce.
Aceasta metoda bine cunoscuta poate lua multe
forme, dar in fecare dintre ele participantii
interpreteaza mici schite de teatru.
Schite de teatru
Durata: 50 minute
Materiale:
Nu sunt materiale
necesare
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

52
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Pregatiti cursantii sa preia roluri specifce in timpul simularii
Prezentati scopurile, regulile si specifcati timpul alocat simularii
Facilitati simularea
Intrebati cursantii despre reactiile lor la simulare
Intrebati cursantii ce au invatat din simulare si dezvoltati principii
Intrebati cursantii cum se coreleaza simularea cu propriile lor vieti
Trageti concluziile
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
In simulari participantii se regasesc in circumstante
fctive. Desi simularile sunt foarte asemanatoare cu
jocurile de rol, de obicei sunt mai lungi, au un scenariu
mai elaborat si nu au un fnal atat de deschis, pentru
a putea atinge obiectivele educationale. De obicei,
participantii la o simulare nu pretind ca sunt altcineva,
ci sunt ei insisi, dar intr-o situatie noua.
Simularea
Durata: 60 minute
Materiale:
In functie de fecare
exercitiu
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

53
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Panza de paianjen: Incepeti scriind un cuvant, o fraza sau o intrebare in centrul unei coli
de hartie sau in centrul tablei (ex., homofobie). Incercuiti cuvantul si cereti participantilor
sa gaseasca adjective, idei sau amintiri pe care acest cuvant le trezeste in ei. (ex., insulte,
discriminare, persecutarea homosexualilor, teama de SIDA). Notati aceste idei si
conectati-le printr-o linie de cercul din centru. Daca participantii gasesc idei noi legate de
raspunsurile generate de cuvantul incercuit, notati-le si legati-le printr-o linie de raspunsul
respectiv, creand treptat o panza de paianjen de interconexiuni (e.g., poponar sau fetita
legat de insulte).
2. Roata efectelor: Scrieti o intrebare sau o afrmatie in centrul unui cerc (ex. Cum ar
f daca femeile ar avea salarii egale cu ale barbatilor? sau In SUA, unul din patru copii
traieste in saracie.). Apoi desenati trei cercuri concentrice in jurul acestuia. Impartiti primul
cerc in trei parti egale si scrieti trei efecte ce ar rezulta din afrmatia respectiva (ex. Rol
mai mare in luarea deciziilor, Rol mai mare in lumea afacerilor, Mai multa implicare in
investitii). Impartiti al doilea cerc in sase parti egale si scrieti cate doua efecte care deriva
din cele trei din cercul precendent (ex. Rol mai mare in luarea deciziilor, Rol mai mare
in sprijinirea problemelor care le preocupa pe femei, si Mai multe independenta). Puteti
imparti participantii in grupuri mici care sa lucreze pe aceeasi afrmatie si apoi sa isi compare
rezultatele. Puteti pregati o lista cu intrebari sau afrmatii relevante si sa lasati grupurile sa
aleaga afrmatia pe care doresc sa lucreze.
Realizarea unor diagrame care sa indice
relatiile dintre elemente poate ajuta
participantii in analiza situatiilor.
Stabilirea
interconexiunilor
Durata: 30 minute
Materiale:
Flipchart, markere
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

54
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
1. Deschiderea: O metoda buna de a incepe o sesiune, mai ales in atelierele
care dureaza mai multe zile, este sa puneti o intrebare cat mai generala, cum
ar f Cum va simtiti in dimineata asta? sau cat mai specifca, cum ar f Cum
v-au afectat pana acum aceste activitati implementate? Nimeni nu trebuie sa
raspunda la aceste comentarii de deschidere.
2. Propozitii de continuat: Incepeti o propozitie in felul urmator Cand ma
gandesc la politie, imi imaginez ... sau Daca as putea sa schimb un lucru
pentru a imbunatati comunitatea in care traiesc, acel lucru ar f ...
3. Alegerea titlului: Aratati o imagine sau un desen participantilor si cereti-
le sa ii dea un titlu.
4. Oferirea unei solutii: Cititi un articol sau spuneti o povestire si apoi puneti
o intrebare cum ar f Care sunt optiunile ei in aceasta situatie? sau Ce ati
face daca v-ati afa in locul primarului?
Aceasta metoda cere fecarui participant sa
raspunda individual la o intrebare sau sarcina
comuna, deseori oferind pareri, cuvinte sau
informatii.
Stimulul cu fnal
deschis
Durata: 20 minute
Materiale:
Imagini, markere,
fipchart
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

55
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
In multe cazuri, nu exista un raspuns corect. Studiile de caz trebuie sa recreeze
lumea reala, atat cat este posibil, atat in ceea ce priveste natura continutului, cat si
metoda de prezentare si realizare. Lucrul pe cazuri se poate realiza individual sau in
grupuri, iar metoda se incheie printr-o discutie a rezultatelor obtinute.
1. Inmanati participantilor studiile de caz pe care urmeaza sa le analieze.
2. Alocati timp sufcient pentru discutiile pe grup
3. Participantii prezinta in plenara reultatele studiului
Variatii:
Cazuri reale bazate pe evenimente curente sau din trecut.
Cazuri ipotetice sau fctive dezvoltate pentru a solutiona anumite probleme
sau anumite subiecte. Situatiile fctive pot aborda deseori probleme locale de o
natura mai sensibila fara sa destepte reactii fata de anumite persoane, organizatii,
grupuri sociale sau regiuni geografce.
Cazuri realizate in teren participantii pot efectua interviuri in comunitate.
Vezi metoda Interviurile
1.
2.
3.
Un studiu de caz reprezinta o povestire verbala
sau in scris a unei situatii realiste, incluzand
detalii sufciente pentru ca participantii sa
poata analiza problemele implicate si sa
determine solutii posibile.
Studiul de caz
Durata: 40 minute
Materiale:
Cazul (text scris, flm,
prezentare video),
creioane, pixuri, hartie,
tabla si/sau fipchart
pentru discutarea
studiului de caz
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

56
57
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
AVANTAJE
1. Oamenilor le plac trgurile. Astfel ei sunt motivai imediat.
2. Terenul unde se in trgurile este de obicei gol pe parcursul anului.
3. Flexibilitate trgurile pot varia n funcie de ocazii i resurse.
4. Este o ans pentru toate organizaiile s se adune i s aduc ct mai muli
participani este i o ocazie de publicitate.
DEZAVANTAJE
1. Este nevoie de mult timp pentru a planifca, dar nu chiar att ct necesit
trgurile n care exist i o competiie, multe reguli, premii n bani, juriu etc.
2. Oamenii sunt de obicei dezamgii dac la un trg nu este carnaval,
petrecere sau concursuri.
3. Finanarea poate f o problem chiar dac costurile nu sunt chiar aa de
mari.
Un trg educaional las afar competiia i
aspectul comercial. De obicei este mai scurt
(o zi aproximativ) i pune accentul exclusiv
pe educaie. Are un scop sau o tem.
Targ educational
Durata: 60 minute
Materiale:
Mese sau panouri
pt prezentare, hartie
colorata si de fipchart,
markere, foarfece, lipici
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

57
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Sarade: Lucrand in mai multe echipe, participantii interpreteaza articole din
documente referitoare la drepturile omului, pe care ceilalti trebuie sa le ghiceasca.
Aceste sarade pot ilustra incalcarea drepturilor, garantarea drepturilor sau apararea
drepturilor.
Lecturi dramatice: Participantii creaza prezentari citind piese de teatru, declaratii,
povestiri, poeme referitoare la un anumit subiect.
Creare de imagini: Cereti unui participant sa numeasca o problema de drepturi ale
omului din propria sa experienta. Apoi, cu ajutorul celorlalti participanti, trebuie sa
construiasca o imagine care sa reprezinte aceasta problema. Apoi cereti-i sa schimbe
incet imaginea reala intr-una ideala (adica, un exemplu al situatiei, asa cum si-ar
dori sa fe). Discutati posibilitatile de schimbare.
Papusi: Participantii creaza teatru de papusi pe teme legate de drepturile omului.
Jocuri de rol: Participantii interpreteaza schite de teatru (vezi metodaJocuri de rol)
Teatrul stradal: Pentru a creste constientizarea in randul publicului, mai ales a
celor cu scolarizare redusa, participantii interpreteaza piese de teatru pe teme legate
de drepturile omului in locuri publice, invitand persoane din public sa participe.
Multe tehnici dramatice pot imbunatati invatarea, avand scopul fe
ca participantii sa traiasca situatii sau identitati neobisnuite (ex. a
f refugiat, a avea dizabilitati) si sa isi dezvolte capacitatile de empatie
si apreciere a diferitelor puncte de vedere (ex. jucand rolul unui
faptas, al unui martor sau al unui suporter), fe pentru concretizarea
conceptelor (ex. interpretarea unor articole din Declaratia
Universala a Drepturilor Omului) sau pentru analiza unui confict
(ex. interpretarea unor confruntari intre politie si demonstranti).
Tehnici dramatice
Durata: 40 minute
Materiale:
Coli de hartie, markere,
pungi de hartie
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

58
Asociatia pentru Consultanta si Training - ACT
www.act.org.ro
Pas cu pas:
Tinerea unui jurnal creste si valoarea gandirii independente, critice. Pentru unii
participanti, un jurnal reprezinta o forma de a-si exprima gandurile si emotiile prea
intime pentru a putea f discutate.
Oferiti timp sufcient pentru scrierea impresiilor in jurnal (minim 10 minute) la
intervale regulate (ex. la sfarsitul unei discutii sau a unei acitivitati);
Sa nu cereti niciodata cuiva sa citeasca un fragment din jurnalul sau sau sa il
arate celorlalti;
Daca un participant doreste sa citeasca din jurnalul sau, nimeni nu are dreptul sa
critice parerile pe care le exprima.
Un jurnal colectiv/al comunitatii: Cereti participantilor sa contribuie cu cate o
intrare din propriile jurnale intr-un jurnal al grupului, care poate f apoi multiplicat
si oferit fecarui participant sau poate f postat intr-un buletin al grupului. Intrarile in
jurnal pot f anonime.

Cerand participantilor sa isi noteze reactiile,


parerile si ideile inainte de o discutie, nu numai
ca va determina cresterea nivelului discursului, ci
le va oferi si o inregistrare scrisa a evolutiei ideilor
lor referitoare la drepturile omului.
Tinerea unui jurnal
Durata: 20 minute
Materiale:
caiete pentru
participanti, pixuri,
creioane colorate
Nivelul participarii
Activ
Pasiv
Individual
Echipa
Grup
Condus de trainer
Condus de cursant

59