Sunteți pe pagina 1din 30

1

Ministerul Educaiei din Republica Moldova



Colegiul Naional de Comer al ASEM



Catedra ,,Turism i Servicii Hoteliere


Lucrare de Creaie
La obiectul: Tehnologia Serviciilor in Restaurant
Pe tema : Caracteristicele preferinelor culinare a Japonezilor


A efectuat : Zidu Iana Tur-102
A verificat : Dru Taisia





Chiinu 2012


2

Cuprins
Introducere...3
1. Caracteristica geografica
1.1 Clima..5
1.2 Relieful...5
1. 3 Agricultura.6
2. Materia prima utilizata in bucataria Japoneza
3. Elemente gastronomice specifice..8
3.1 Bucatarii traditionale specifice9
3.2 Supa Miso tradiie japonez..10
3.3 Cha han ( Orez prajit ) ..11
3.4 Sushi..12
4. Activitatea turistica
4.1 Tokyo ( Gradina Imperiala Shinjuku Gyoen).15
4.2 Insula ,,Kyushu ..16
4.3 Aula Marelui Buddha ...17
5. Asocierea a 5 preparate din Japonia cu 5 tipuri de vin (Argumentare)
5.1 ,,Karei no nituke,, si vinul Alb Sec ,, Pinot Blanc ,,..20
5.2 Taitei asiatici-japonezi cu ,,Vin Spumant...............................................21
5.3 Mushimono si Vinul Rosu ,,Merlot ...22
5.4 Oshizushi si Vinul Rosu ,,Riesling" .23
5.5 Tempura ( legume si fructe de mare ) si vinul ,,Feteasca de Ardeal"..24
6. Concluzia25
7. Bibliografie.27
8. Anexe .28

3

Introducere
Japonia
(n japonez , se citete Nippon sau Nihon, sens literal: originea soarelui)
Japonia este o ar insular din Asia de Est, situat pe un lan de insule aflate
ntre Oceanul Pacific i Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreean.
Denumirea oficial este Nipponkoku, textual ara de la originea
soarelui. Este cunoscut i sub numele de ara Soarelui Rsare.
Potrivit legendei, Japonia a fost creat de ctre zei care au nfipt o sabie n ocean,
la scoaterea ei formndu-se patru picturi ce au devenit insulele principale, precum
i o multitudine de insule mici.

Conform legendelor i documentelor japoneze, ara Soarelui Rsare are o istorie
de aproximativ dou milenii i jumtate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trit
oameni nc din paleolitic i neolitic. Exist un consens aproape unanim c
poporul ainu, de origine necunoscut (studii genetice recente sugereaz legturi cu
populaiile tungusice, altaice i uralice din Siberia), a locuit din cele mai vechi
timpuri n insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului
dintre acetia i diferite populaii malaeziene, provenite din insulele Pacificului,
din Sud, ct i a unor rase mongoloide venite de pe continentul asiatic,
din Coreea, China sau Mongolia.
n secolul al V-lea .e.n. s-au constituit mici uniti statale n insula Kyushu i n
regiunea Kinki (Kyoto-Osaka). Pe la mijlocul sec al VI-lea e.n. ncepe s se
exercite influena chinez asupra Japoniei, att n organizarea statului i a
societii, ct i n domeniul artelor i modului de via. Specialitii japonezi
susin c istoria cultural propriu-zis a Japoniei a nceput odat cu preluarea
valorilor spirituale din China - filozofia budist, diverse arte i motive artistice pe
care japonezii le-au adaptat, impregnndu-le cu spiritul local i dndu-le strlucire
de-a lungul secolelor.
Istoria modern a Japoniei ncepe cu epoca Meiji (1867-1921), cnd are loc
restaurarea puterii imperiale. Edo primete numele de Tokyo i devine capitala
statului. Are loc o puternic dezvoltare a economiei, o perioad de modernizare,
depind rapid structurile feudale. Devine un stat capitalist dezvoltat, care, pe plan
extern, promoveaz o politic expansionist, ce marcheaz trecerea la imperialism.
Restauraia Meiji nu a fost o revoluie social, ci a fost o revoluie de sus
.
Ca urmare, Japonia nu a devenit o democraie ci era condus de o elit politic.
mpratul nu mai era doar un simbol al statului ci lua parte activ la luarea
hotrrilor cu ajutorul unui consiliu imperial, aa-numitul Genrin.
4

n 1902 Japonia semneaz un tratat de alian cu Marea Britanie, fapt care i va fi
de folos n iminentul Rzboi Ruso-Japonez.
Ctignd rzboaiele cu China (1894-1895, obine insulele Formosa i Penghu) i
cu Rusia arist (1904-1905, obine partea de sud a insulei Sahalin) Japonia devine
ncet cu ncet o mare putere care nu mai putea fi ignorat de puterile occidentale.
Dup instituirea protectoratului asupra Coreei (1905), Japonia o anexeaz n 1910.
n Primul Rzboi Mondial (1914-1918) Japonia particip alturi de puterile
Antantei. Economia continu s se dezvolte n ritm accelerat, concomitent cu
pregtirile pentru rzboi. n 1931 Japonia ocup Manciuria, iar n 1937
declaneaz rzboiul pentru cucerirea Chinei. ns aventura militarist a Japoniei,
care a suferit pentru prima dat n lume efectele dezastruoase ale exploziilor
atomice la Hiroshima i Nagasaki, a avut ca deznodmnt capitularea
necondiionat la 2 septembrie 1945.
Energiile concentrate spre refacerea ntregii ri i dezvoltarea susinut a
economiei au permis Japoniei s devin o putere economic de o importan
recunoscut, cu o intens via cultural.

Orice reet de mncare japonez este ocazia unei cltorii imaginare pe un trm
exotic al aromelor, formelor i texturilor. ara Soarelui Rsare are o cultur
culinar bogat desvrit n mii de ani i care a cucerit ncet, ncet ntreaga lume.














5

Clima

Clima Japoniei se caracterizeaz printr-o larg diversitate de climate, schimbri
dramatice de vreme, i anotimpuri bine definite, toate acestea datorndu-se faptului
c Japonia se ntinde peste mai multe zone climatice de la nord la sud i este
influenat atmosferic de continentul Euroasiatic la vest i de Oceanul
Pacific la est.
Cu toate c suprafaa rii nu este prea mare (377.000 km), arhipelagul se ntinde
de la 20N n partea cea mai sudic a rii, Insula Okinotorishima) pn la 4530N
n partea cea mai nordic a insulei Hokkaid.
Hokkaid se afl n zona subarctic, Japonia central (Honsh, Shikoku, Kysh)
n zona temperat, iar insulele din sud n zona subtropical.
O a doua mare influen asupra climatului Japoniei o are faptul c arhipelagul
nipon este situat zona temperat musonic a Asiei de sud-est.
Musonii bat nspre est dinspre continent n timpul iernii, i nspre nord dinspre
Oceanul Pacific n timpul verii. Anotimpurile Japoniei sunt n mare msur
determinate de aceste vnturi. Japonia are de asemenea un lan de municare se
afl n centrul insulei principale Honsh. Regiunile care se afl sub vnt, dincolo
de muni, sunt protejate de impactul vnturilor musonice, rezultnd n
mult zpad, adus de vnturile de iarn, care cad pe partea dinspre Marea
Japoniei, care d spre nord-vest, dar nu pe partea dinspre Oceanul Pacific.

Relief
Japonia este o ar insular, fiind alctuit din aproximativ 3000 de insule, dintre
care cele mai mari (de la nord la sud) sunt: Hokkaido, Honshu, Shikoku i Kyushu.
Japonia are un relief muntos, aproximativ 80% din suprafa este ocupat de muni
cu vrfuri nalte, uneori depind 3000 metri, fiind nconjurai de vi adnci, care
formau n trecut bariere mpotriva cotropitorilor.
Aproximativ 70-80 % din suprafata Japoniei este constituita din munti impaduriti.
Japonia se afla pe Arcul de foc al pacificului unde se intilnesc 3 placi tectonice
diferite. Dei este situat departe de Cercul de Foc al Pacificului, Japonia are mai
multe zone vulcanice - de obicei considerate apte - din nord pn n sud. Din
numrul total de vulcani, aproximativ optzeci sunt activi, incluznd Mt. Mihara pe
insula Izu Oshima, Mt. Asama la marginea prefecturilor Nagani i Gunma, i Mt.
Aso n Prefectura Kumamoto. Japonia are aproximativ 1/10 vulcani activi din cei
840 vulcani activi ai lumii, chiar dac are numai 1/400 din suprafaa pmntului.
Mt. Fuji, inactiv din ultima erupie din 1707, nu d nici un semn c n-ar mai putea
erupe nc odat n zilele noastre.
6

Agricultura

Agricultura asigur din necesitile populaiei n produse alimentare.
Agricultura japonez dispune de puine terenuri arabile, care ns sunt lucrate cu
mult grij. Ramura principal este cultura plantelor. Principala cultur este orezul,
care se cultiv n micile cimpii litorale, irigate, precum i pe pantele munilor.
Datorit seleciei, chimizrii i muncii insistente a ranului japonez, se obin
recolte bogate de orez la hectar.
Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahr,
tutunul, ceaiul, grul, cartoful, sfecla de zahr, soia i diverse legume. Este foarte
rspndit dudul, ale crui frunze sunt folosite la creterea viermilor de mtase.
Japonia de rnd cu China, este principalul productor de mtase natural.
n ultimii ani se nregistreaz o cretere substanial a suprafeelor plantate cu
pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperat, i citrui.
n sectorul zootehnic preponderent se cresc bovine i porcine. O ndeletnicire a
japonezilor este pescuitul organizat n baza uneia dintre cele mai dezvoltate flote
de pescuit din lume, cu un numr impresionant de porturi specializate (peste 600).
Japonia ocup locul 3 n producia mondial de pete dup China i Peru.
















7

Materia prima utilizata in bucataria Japoneza

Buctria japoneza, natural i armonioas, este considerat una din cele mai
sntoase din lume. Conine puine calorii, este bogat n proteine i fier, fr a
avea mult colesterol sau diverse grsimi.
n comparaie cu alte buctrii se remarc absena aproape total a
condimentelor, abundena orezului, a produselor pe baza de soia (miso, tofu), a
petelui, fructelor de mare, algelor i legumelor. Este faimoas pentru mncrurile
sale simple, minunat prezentate, n care nici unul din ingrediente nu umbrete
gustul celorlalte.
Un rol foarte important in material prima utilizata in bucatarie o are ,,Wassabi,,
hreanul japonez .Este o plant din familia plantelor crucifere, bogat n vitamine.
Planta crete n mediul natural n vile din munii Japoniei dar poate fi ntlnit n
plantaii i n Canada, Australia sau SUA.
Gari este denumirea japoneza pentru radacin de ghimbir murat. Se servete cu
sushi cu scopul de a ajuta digestia i pentru a cura papilele gustative in procesul
degustrii diverselor tipuri de sushi.
Ingredientele principale ale buctriei japoneze tradiionale sunt: petele i alte
produse marine, zarzavaturile i orezul. Petele este deseori servit crud, ceea ce
necesit ca el s fie foarte proaspt i s fie tiat cu un cuit bine ascuit.
Abundena produselor marine n apele care nconjoar Japonia i religia
budist (care este mpotriva uciderii animalelor) au fcut ca japonezii s
foloseasc carne, produse lactate, grsimi animale etc. n mod mai redus.
Condimentele principale sunt produse din soia (sosul soia i miso- past de fasole
soia- sau orez (sake, oet din orez, mirin- un sake dulce). Pentru a menine gustul
original al ingredientelor, buctria japonez nu prea folosete condimente iui, ci
mai mult plante aromatice sau wasabi (hrean japonez), yuzu, ghimbir, myga (tot
un fel de ghimbir), kinome (lujeri ai plantei sansh (Zanthoxylum piperitum) sau
semine uscate i mcinate ale aceleiai plante sansh.





8


Elemente gastronomice specifice
In tarile asiatice, gastronomia a fost considerata din cele mai vechi timpuri ca o
arta si ca o forma a civilizatiei. Se mananca toate produsele vegetale si animale,
pregatite dupa o infinitate de retete, insotite de obicei de orez si legume.
Pentru c ara este format din insule, buctria japonez pune accentul foarte
mult pe deliciile oferite de ocean: alge, fructe de mare i desigur pete i mamifere
marine.
Masa formala japoneza se compune din portii servite individual din peste, carne si
legume, fiecare aranjate pentru a placea ochiului ca si pentru gust. E nevoie de
farfurii mici, cupe pentru sos, pentru sake, bol de orez, chopsticks si placerea de a
manca.
In bucataria japoneza, mare parte a efectului vizual e produsa de armonia sau
tensiunea dintre culori si materialele farfuriilor, luand in considerare si farfuriile
dar si mancarea.
Dupa fiecare masa se serveste o ceasca de ceai parfumat, un fel de infuzie, fara
niciun adoas de zahar sau lamaie.
Bucataria japoneza este pentru Asia ceea ce reprezinta bucataria franceza pentru
Europa: prima in eleganta prepararii mancarii. In bucataria traditionala distingem
trei caracteristici principale:
Prima este prospetimea si gustul specific al preparatului, care ating punctul maxim
in preparare.
A doua, simtul estetic japonez este regasit in aranjamentul mancarii si in alegerea
recipientelor in care se servesc preparatele.
A treia caracteristica provine dintr-o cultura vegetariana. Mancarea de baza este
orezul, cu peste si legume formand nucleul garniturilor.
Japonezii servesc 3 mese: dimineata, la pranz si una la apus. Ei mananca in general
la fel la toate mesele, dar micul dejun este mai usor.



9


Bucatarii traditionale specifice
In bucataria japoneza exista cateva feluri clare de bucatarii, in functie de ocazie.
Una dintre ele este cea a ceremomiei ceaiului, aparuta in secolul XVII. Chakaiseki
este mancarea servita cu ceaiul verde servit in timpul ceremoniei. Este simpla si
preparatele sunt servite pentru a pregati stomacul pentru ceai. Meniul standard se
compune din doua feluri (adaugate unei supe) si din trei garnituri. O alta bucatarie
este cea pentru banchete, kaiseki ryori. Mancarea este asemanatoare, adaugandu-se
eticheta si mesele individuale (fara picioare) pe care se serveste mancarea. Mesele
sunt numite in functie de ordinea in care apar: honzen (masa principala), ni no zen
(a doua masa), san no zen (a treia masa) si asa mai departe. O masa separata
denumita suimono zen este folosita pentru folosirea sake-ului.
Din timpuri stravechi mancarea speciala se prepara pentru evenimente speciale.
Osechi ryori, se pregatea inainte si se servea in cutii lustruite (orizume). Mancarea
este asezata in cutii, acoperita cu hartie subtire si legata cu funde decorative.
Ultima bucatarie este cea moderna, preparata in restaurante: aceleasi mancaruri
traditonale, dar pregatite cu o noua tehnologie.
Exist trei feluri de mncruri japoneze tradiionale (meniu complet) care se
servesc tot anul (deci nu de srbtori): honzen ryri (servit la banchete
oficiale), chakaiseki ryri (servite uneori naintea ceremoniei ceaiului), i kaiseki
ryri (servite la petreceri sau la restaurantelerytei- restaurante care servesc numai
mncruri japoneze). Alte tipuri de mncruri sunt osechi ryri (servite de Anul
Nou) sau shjin ryri (mncruri budiste vegetariene).
Caracteristic pentru bucataria japoneza este numarul mare de preparate crude, in
special pestele crud (sashimi). Tonul (akami) este principalul peste folosit pentru
sashimi. Pestele crud este servit cu sos de soia si mustar de hrean (wasabe). Pestii
pe care ii vezi des in bucataria japoneza sunt scrumbia si sardinele. Sunt populari
pentru 2 motive: sunt ieftini (se prind in apropiere de tarm) si sunt deliciosi. Pot fi
fierti, fripti la gratar, sau cateodata, preparati cu sare si otet si apoi serviti cu orez
ca sushi. Crevetii se servesc inmuiati in faina si apoi prajiti. Acest mod de
preparare se numeste tempura. Legumele sunt si ele mai apreciate in acest fel.



10

Supele traditia Japoneza
In bucataria japoneza supele nu se servesc inainte de preparatul de baza, ci in
acelasi timp. Japonezii servesc in special supa miso, preparata din pasta de soia.
Supele de taitei sunt de asemenea populare in Japonia datorita faptului ca sunt gata
preparate in pachete instant.
Supa Miso este un fel principal n mesele zilnice ale japonezilor, care i-a ctigat
titulatura de mncare tradiional n timp.
Pe lng savoarea special a acestei supe, ingredientele din care este preparat sunt
foarte sntoase pentru c ele conin nutrieni eseniali organismului uman.
Fiind vorba de o sup japonez are un fel aparte de servire. Bolul de sup se ine cu
ambele mini i se soarbe ca i cum ai bea dintr-un pahar. Bucelele de legume
rmase n sup se mnnc ulterior cu beioarele tipice buctriei asiatice.

Shirumono - sunt supele, care sunt de dou feluri: sumashijiru (o sup clar)
i misoshiru (din past miso). Ingredientele pot fi pete alb, diferite molute i
crustacee (crevei etc.), tfu (un fel de pateu fr miros fcut din fasole soia), carne
de pasre, alge marine. Pentru a adauga mai multa consistenta si aroma japoneziii
adauga : "yuzu", "kinome", "sansho", ghimbirsau "mitsuba (sunt tipuri de aceeasi
planta numita honewort)".
Pentru supele "sumashijiru", "dashi (stoc supa)", la care se adauga sare i sos de
soia, ingredientele se taie si se incalzesc la foc separat. Ingredientele sunt
aranjate ntr-un vas care a fost nclzit n prealabil, stocul fierbinte se toarna peste
ele i substan aromat.

11

Cha han ( Orez prajit )
Buctria japonez pune pe primul loc orezul, ingredientul preferat al acestui
popor de peste 2000 de ani. Orezul este att de improtant pentru japonezi nct la
un moment dat n istorie era folosit drept moned de schimb, iar cuvntul care
denumete orezul gtit n limba japonez mai nseamna i mncare cu alte
cuvinte, nicio mas fr orez.
Orezul folosit n reetele de mncare sau prjituri are bobul scurt i devine lipicios
cnd este preparat termic. Japonezii prefer orezul alb pe care l consider mai
gustos dect cel brun. Reetele de sushi, onigiri, chazuke i multe alte reete
japoneze conin orez ca ingredient principal. El se poate combina cu alge marine,
pete, legume, condimente, sos de soia, ou crude sau gtite i, n general, cu orice
i trece prin cap buctarului.
Orezul este, de asemenea, utilizat pentru a face mochi (prajituri cu orez), senbei
(biscuiti cu orez), si sake (vin de orez).
Orezul poate fi preparat cu fasole rosie (sekihan), fructe de mare si legume
(Takikomi gohan) sau ca un fel de terci de ovaz apos dres cu sare (kayu), care este
foarte popular ca remediu la frig. Onigiri sunt bile de orez cu fructe de mare sau
legume in mijloc, de obicei este infasurat intr-o bucata de alge uscate (nori). Ele
sunt in mod traditional parte a unui pranz la pachet sau picnic. Onigiri ambalate
individual, de obicei in forma trianular, constituie o gustare buna si sunt
disponibile la magazinele de profil.
Gohanmono sunt mncruri de orez amestecat cu alte ingrediente: sekihan (orez
amestecat cu fasole azuki), takikomigohan(primvara este orez cu mazre sau
mldie de bambus, iar toamna este orez amestecat cu ciuperci matsutake sau
castane.Domburimono


12

Sushi
Totui, cel mai faimos fel de mncare din buctria japonez, sushi, nu are la baz
petele crud, aa cum credem noi, europenii. Exist mai multe varieti de sushi, iar
singurul ingredient comun este orezul, care poate fi combinat cu carne, alge, soia
etc.

Inarizushi este o combinaie de orez i tofu, pe cnd Chirashizushi conine orez i
mai multe tipuri de sashimi carne crud care poate fi pete sau altceva.
Cel mai cunoscut tip de sushi este Norimaki, un rulou de pete i orez nvelit n
alge.
Sushi au fost gtitite pentru prima oar la nceputul secolului al XIX-lea. nainte
vreme, orezul acrit cu oet era folosit ca metod de conservare prin fermentaie a
petelui, petele fiind nvelit complet n astfel de orez.
La sfarsitul anilor 1970 companiile japoneze au inceput sa isi extinda afacerile in
Statele Unite. Astfel au inceput sa apara in America restaurantele de sushi care sa
serveasca oamenii de afaceri japonezi stabiliti aici. Bucatarii japonezi au dus o grea
munca de convigere prin care sa ii faca pe americanii sa manance micutele
bucatele sau feliile de peste crud.
Ruloul California a reprezentat incununarea acestei munci: a fost creat astfel incat
sa devina modul perfect de introducere pentru cei nefamiliarizati cu pestele crud.
Orezul folosit pentru sushi este din varietatea japonez, cu bobul scurt. Orezul fiert
se amestec cu oet de orez, zahr i sare. Este rcit la temperatura camerei nainte
de a fi folosit la prepararea sushi-ului.
Nori este numele japonez al foilor de alge marine uscate i presate, folosite la
prepararea rulourilor de sushi. Petele folosit pentru prepararea sushi-ului trebuie
s fie proaspt i de o foarte bun calitate. Aspectul, mirosul i consistenta crnii
sunt principalele criterii folosite la alegerea petelui pentru sushi.
Se folosete doar pete oceanic fiindc petele de ap dulce poate fi o surs de
parazii pentru om, n special cnd este folosit n stare crud. Cele mai des folosite
soiuri de peti sunttonul, macroul, somonul i iparul de mare. Icrele de pete sunt
i ele folosite la prepararea sushi-ului.
Sushi-ul se consum folosind bee sau minile. Este recomandat s se consume la
nceput poriile cu gust mai puin intens i se continu treptat cu cele cu gust mai
dominant. De regul carnea alb de pete se servete la nceput i se continu cu
fructele de mare i carnea de ton i somon (carne roie). Bucaile de sushi se
nmoaie n sosul de soia i se servesc cu wasabi i ghimbir murat.
n barurile sushi se folosesc beioare de unic folosin. Pentru persoanele care
prefer s mnnce cu mna, se pune la dispoziie un tergar umed.

13






14

Activitatea turistica in Japonia
Turismul n Japonia se caracterizeaz att printr-un sector vibrant intern, ct i
prin vizita a peste 8 milioane de turiti strini anual, 3/4 din acetia veniind din
Asia. Dac ne uitm la proporia dintre numrul de turiti strini care viziteaz
Japonia i cel al turitilor japonezi care viziteaz ri strine, Japonia se afl pe
ultimul loc n cadrul rilor din grupul G8.
Turismul este o ramur vital a economiei i societii japoneze moderne, dar
trebuie menionat faptul c majoritatea amenajrilor turistice din Japonia i vizeaz
mai degrab pe turitii japonezi dect pe cei strini. Excepii n acest sens sunt
eventual Kyoto i Tokio.Japonezii, avnd concedii relativ scurte i care se iau de
obicei odat cu ceilali angajai ai firmei, cltoresc mai ales n trei perioade ale
anului: aa-numita Sptmn de aur de la sfritul lunii aprilie la nceputul
lunii mai, sptmna O-Bon de la mijlocul lui iulie/august i sfritul
anului/nceputul anului nou.
Cltorii mai lungi de o sptmn sunt rare pentru cei ce lucreaz, ele fiind
posibile doar pentru studeni, pensionari i casnice.
Cltoriile cu ntoarcerea n aceeai zi sau n ziua urmtoare sunt cele mai des
ntlnite la japonezi. Pentru cei rmai acas se cumpr cadouri (numite o-
miyage), de obicei dulciuri sau produse alimentare specifice regiunii vizitate.
Foarte multe cltorii interne au ca el bi termale (numite onsen), foarte iubite de
japonezi. Se st peste noapte la hotel, ryokan (hotel stil japonez), minshuku (un fel
de han).
Ca ar de destinaie a turismului internaional, n 2008 Japonia a fost pe locul 28
ntr-un clasament privind cele mai populare destinaii turistice din lume.












15

Tokyo

Tokyo este capitala Japoniei din 1868, dup ce dinastia Tokugawa a fost
detronat, i una dintre cele mai dens populate metropole din lume, cu peste 10
milioane locuitori. Const din 23 de cartiere speciale, 33 de orae i 8 suburbii. n
centrul oraului se afl Palatul Imperial, nconjurat la sud i vest de cele mai
importante cldiri ale guvernului, cum sunt Curtea Suprem i ministerele
naionale. Prima cale ferat din Tokyo i totodat din Japonia a fost construit n
1872, ntre ora i portul din Yokohama.
Un sistem de cale ferat cunoscut sub numele de tren glon (datorit vitezei i
formei locomotivei) a fost inaugurat n 1964. Majoritatea strzilor din Tokyo au
valoare istoric i sunt nguste, ceea ce le face impracticabile pentru automobile.
Orasul ocupa cea mai mare parte din sudul campiei Kanto, cea mai mare
suprafata de teren plat din Japonia. Tokyo este capitala Japoniei din 1868, dupa ce
dinastia Tokugawa (1603-1867), care a condus din Kyoto, a fost detronata. Atunci
numele orasului a fost schimbat din Edo in Tokyo, ceea ce inseamna "capitala
estica".
In centrul orasului se afla Palatul Imperial. La sud si vest de acesta se afla cele mai
importante cladiri ale guvernului, cum ar fi Curtea Suprema, ministerele nationale
si in special Gradina Imperiala.
Gradina Imperiala (SHINJUKU GYOEN) imbina foarte frumos influentele
vestice si cele estice cu influente ale gradinii franceze, englezesti si cele tipic
japoneze, unde poti invata cum se fac ceaiurile specific japoneze.
Gradina are peste 20,00 de copaci, aproximativ 1,500 de ciresi care infloresc tirziu
in Martie pina in Aprilie. Deasemenea aici gasimt copaci ce cresc in mutii
Himalaya si specii rare de plante.









16

Insula ,,Kyushu
Insula Kysh este situat n extremitatea sudic a Arhipelagului Japonez. Este
desprit de insula Honsh prin strmtoarea Shimonoseki, iar de
insula Shikoku prin strmtoarea Bungo. Insula se afl ntr-o zon seismic, o
dovad n acest sens reprezentnd-o numeroii vulcani i izvoarele termale,
Kysh este a treia insul a Japoniei ca mrime. Este supranumit i n prezent
inutul celor nou provincii, dei i datorez aceast veche denumire diviziunii
administrative practicate n Evul Mediu, n cadrul imperiului.
n prezent, este format din apte prefecturi, care poart acelai nume cu cel mai
mare ora aflat ntre graniele fiecreia. n nordul insulei, se ridic principalele sale
centre urbane: Fukuoka i Kitakysh. Fukuoka, al optulea ora al Japoniei ca
mrime, este mult mai vechi dect vecinul su, situat la mic distan.
Cele dou atracii principale ale metropolei sunt templele Hakozaki i Sumiyoshi.
Primul dintre acestea se mndrete cu o sal de rugciune din secolul al XVI-lea i
cu un turn din lemn cu dou etaje, la construirea cruia nu a fost folosit niciun cui.
Al doilea ora devine, n fiecare lun octombrie, arena luptelor sumo, n cadrul
unuia dintre cele mai mari spectacole de acest tip din ar. Spre deosebire de
Fukuoka, Kitakysh, cu puin sub 1.000.000 de locuitori, nu s-a dezvoltat de-a
lungul secolelor, ci a luat natere prin unirea a cinci orae mai mici, n timpul
reformei sistemului administrativ japonez din 1963. Metropola comunic cu
Honsh, cea mai mare insul japonez situat la nord, prin intermediul unui pod
peste strmtoarea Shimonoseki i prin dou tuneluri, unul pietonal, cellalt
feroviar. Pe rmul nord-estic al insulei Kysh se afl Beppu, una dintre cele mai
mare staiuni de bi termale din Japonia, spre care se ndreapt bolnavi din toat
ara.
Excursionitii de sfrit de sptmn poposesc n ora pentru o baie n izvoarele
fierbini, venind chiar de la Tokio sau Kyoto. Cele mai vestite izvoare, numite
jigoku (iad, n japonez) arat ca nite fntni arteziene cu ap fierbinte, de
culoarea laptelui. Conform ultimelor date oficiale, peste 13.000.000 de japonezi
sosesc anual la Beppu pentru a profita de proprietile curative ale apelor.
Izvoarele termale sunt o dovad a originii vulcanice a insulei Kysh. Pe aceasta
se gsete, de altfel, un numr impresionant de vulcani, dintre care o parte sunt
nc activi. Cel mai cunoscut vulcan de pe Kysh i totdat unul dintre cei mai
mari din lume este Aso, care cuprinde cinci cratere. n jurul vulcanului, care a
erupt ultima dat n 1979, a fost organizat un parc naional cu acelai nume.
17

Aula Marelui Buddha

Una dintre atractiile pe care conteaza turismul nipon este Aula Marelui
Buddha din Templul Todaiji, in care se afla o gigantica statuie a lui Buddha ce
binecuvanteaza cu mana sa, ridicata, toti credinciosii ce vin sa o vada.
Aula Marelui Buddha este cea mai mare constructie de lemn din lume, cantarind
sute de tone. Ea a fost arsa din temelii si reconstruita de multe ori, iar azi masoara
58 de metri lungime, 51 de metri latime si o inaltime de 49 de metri doua treimi
din dimensiunea sa originala. Aula a fost construita in secolul al VIII-lea de
Imparatul Shomu pentru a adaposti cea mai mare statuie de bronz din lume
Buddha - una din cele mai faimoase elemente vizuale ale Japoniei.

Buddha este asezat pe un piedestal de 21 de metri format din 56 petale de lotus din
bronz, fiecare masurand 10 metri inaltime. Chipul este lung de 4,9 metri si lat de 3
metri. Mana dreapta a lui Buddha este ridicata cu palma orientata in exterior intr-
un gest de binecuvantare care simbolizeaza linistea spiritului transmisa celor din
jur. Iar postura mainii stangi semnifica implinirea dorintelor. In jurul capului se
afla o aureola de lemn, aurita, pe care sunt reprezentate cele 16 incarnari ale lui
Buddha si in spatele lui doua statiu ale miloasei zeite Kannon si ale Zeului
Norocului. In interiorul Aulei exista un remarcabil sistem de aer conditionat. Din
acest motiv, paravanele, matasurile si obiectele delicate de hartie au reusit sa
supravietuiasca vreme de XI secole trezoreria templului ar putea fi cel mai vechi
muzeu din lume.

Templul Todaiji este templul principal al sectei japonezi budiste Kegon.
Alte atractii din complexul templului sunt Pagodele si cele doua Aule din secolul
al VIII-lea, cartierele generale ale preotilor, case de ceai intr-o gradina de vis,
micutul muzeu al breslelor chineze si coreene, masiva poarta dubla restaurata in
anul 1199 de 21 de metri inaltime si cele doua formidabile statui din nisele portii
de cate 8 metri inaltime cunoscute sub numele de Regii Deva. Intr-un cuvant o
zona familiara inimii japoneze, vietii spirituale si semntimentale.







18

Vinurile
Vinul a fost si intotdeauna va fi cea mai veche si mai apreciata bautura clasica, cu
o savoare aristocratica deosebita. In lumea buna, a cunoaste valoarea unui vin face
parte din educatie si majoritatea celor care apartin unor familii cu sange albastru au
o cultura a vinului superioara, fiind capabili sa recunoasca valoarea unui vin la fel
de bine ca un somelier sau un degustator de vinuri profesionist.
Vinul este arta, este prezent in cultura mapamondului in fiecare tara, face parte
din istoria fiecarui popor. Cea mai veche atestare a productiei de vin se regaseste
pe meleagurile Georgiei si Iranului in jurul anului 6000 i.e.n., insa exista dezbateri
cum ca teritoriul Greciei ar fi fost prima zona viticola productiva. Exista chiar un
raport al arheologilor care indica faptul ca prin 7000 i.e.n. chinezii faceau bauturi
alcoolice fermentate din orez si struguri. De-a lungul timpului vinul a capatat o
notorietatea extraordinara, cu atat mai mult cu cat era acceptat de biserica, si
calugarii francezi erau cei care produceau cele mai bune vinuri din lume,
depozitandu-l in pesteri pentru a-l lasa la invechit.
Vinul are destul de multe reguli, mai ales cand vorbim de productie, dar si de
asortarea lui la felul de mancare potrivit. Mai jos iti oferim un ghid in acest sens, iti
vom povesti care sunt felurile de mancare care merg cu vinul rosu si cele care merg
cu vinul alb, alcatuind in acelasi timp un glosar de soiuri de vin, apoi vom invata
despre temperatura la care vinul trebuie servit si paharele recomandate, sfaturi
care iti vor veni in ajutor oricand vei vrea sa impresionezi cu o masa eleganta.
Majoritatea oamenilor cred ca vinul, mai ales cel rosu, trebuie servit la
temperatura camerei. Insa aceasta expresie s-a dezvoltat pe baza locului de
depozitare - pivnita, care are o temperatura normala de 8 grade Celsius.
Vinurile albe mai delicate trebuie servite la o temperatura minima de 7
grade Celsius, daca sunt mai reci de atat, aroma lor va fi diminuata.
Vinurile albe mai puternice, cu un buchet foarte bogat si vinurile rosii mai
delicate trebuie servite la o temperatura de 10 grade Celsius.
Vinurile rosii cu un buchet complex trebuie servite la o temperatura de 15
grade Celsius, o temperatura mai scazuta de atat, mai ales in cazul lor, ofera
un gust neplacut, usor iute.
Regula: Tine intodeauna paharul de picior, nu de cupa. Astfel, daca vinul
este servit al temperatura potrivita, risti sa il incalzesti pra mult cu mana pe
cupa si sa ii deteriorezi gustul.



19

Japonezii nu au vinurile lor de aceea bautura lor traditional se considera ,,sake,,.
Sake (pronunat saki) este o butur japonez preparat din orez. Aceast butur
este numit sake n englez i a fost preluat ca atare n toat lumea occidental,
dar, n japonez, sake se refer la buturile alcoolice n general. Termenul japonez
specific pentru aceast butur este nihonshu, adic sake japonez.

Dei este adesea socotit un fel de vin din orez, spre deosebire de vinul adevrat, n
care alcoolul este produs prin fermentarea zahrului natural prezent n fructe, sake
este produs printr-un procedeu care amintete mai mult de bere. Pentru a prepara
bere, sau sake, zahrul necesar producerii alcoolului este obinut, mai nti, din
amidon. Procesul de preparare al sake-ului difer de cel al berii, cci n cazul
acesteia conversia amidonului n zahr se face n doi pai distinci, n timp ce la
sake cei doi pai au loc simultan. n plus, coninutul de alcool difer ntre vin, bere
i sake. Vinul conine, n general, 9-16% alcool, iar berea 3-8%, n timp ce sake-ul
atinge 18-20%, procent cobort adesea la 15%, prin diluare cu ap, nainte de
mbuteliere.
Exist dou tipuri principale de sake: futsu-shu i tokutei meisho-shu. Primul,
numit i sake obinuit, este echivalentul vinului de mas i reprezint partea
major a produciei mondiale de sake. Al doilea tip, numit sake cu designaie
special este de calitate premium datorit, printre altele, gradului ridicat de
polizare a boabelor de orez
Sake-ul de calitate premium se fabric n trei variante:
Honjozo-shu: i s-a adugat o cantitate mic de alcool nainte de a fi presat, pentru a
se extrage gustul i aroma din masa solid. Aceast calitate de sake a fost creat n
anii 1960 pentru a deosebi sake-ul premium de lichiorul ieftin n care s-a adugat o
cantitate mare de alcool distilat, doar pentru a mri cantitatea. Sake-ul cu aceast
calitate nu trebuie s conin mai mult de 116 litri de alcool pur la fiecare 1000 de
kg de orez.
Junami-shu: este sake de orez pur, preparat doar din orez, ap i koji, fr adaus
de alcool sau ali aditivi.Ginjo-shu: cantitatea de orez polizat trebuie s fie maxim
60% din masa total. Sake-ul cu mai puin de 50% este numit daiginjo-shu.
n Japonia, sake este servit rece, la temperatura camerei, sau cald, funcie de
preferinele butorului i de sezon. n mod normal, sake-ul cald se bea iarna, iar cel
de bun calitate nu se bea cald, cci gustul i aroma pot avea de suferit. Aceast
mascare a gustului este motivul pentru care un sake de calitate mai slab este
but cald.
Sake se bea din cupe mici, numite choko, n care este turnat din vase de
ceramic, numite tokkuri. Se mai folosesc i castronele, numite sakazuki, iar
recent au intrat n uz i paharele de sticl.


20

,,Karei no nituke,, si vinul alb sec ,, Pinot Blanc ,,

Pestele numit karei se curata se spala bine ,se taie in bucati mai mari depinde de
marimea pestelui ,dupa care se pregateste sosul pentru fiert , sosul pentru karei se
pregateste foarte simplu , intr-o tigaie intinsa se pune 1L de apa se adauga sos de
soia ( shoyu ) 50 g , osake sau un alcol alb fara miros 50 g , mirin sau o lingurita
mica de zahar
Cand sa pregatit sosul se da la fiert 5 minute se potriveste dupa gust sa nu fie prea
sarat sau prea dulce cat mai slab , cand sosul a tras un clocot se aseaza pestele karei
, sosul inpreuna cu pestele se fierbe la foc foarte mic timp de 20 de minute pana
cand pestele sa fiert , cand este gata se aseaza pe o farfurie si se adauga putin sos .
Pestele karei se serveste de obicei cu orez , deoarece sosul de soia este indicat
pentru orez.Se ornamenteaza cu fructe de mare si creveti.
Cel mai bine asortat pentru Karei este vinul ,,Pinot Blanc deoarece acest vin
precum si fratele sau rosu este seducator si se potriveste foarte bine cu foarte
multe feluri de mancare. Dintre fructele de mare, crevetii si scoicile, pestele afumat
si stridiile sunt cele care il complimenteaza cel mai bine. Dar la fel de bine se
potriveste si cu pastele cu crema de branza, cu legume, cruditati, prosciutto, salata
de pui, preparatele chinezesti sau japoneze. Astfel acest tip de vin alb se potriveste
de minune cu pastele si pestele din ,,Karei no nituke



21

Taitei asiatici-japonezi cu ,,Vin Spumant(Sampanie)

Cunoscuti sub numele Soba, taiteii subtiri sunt foarte usori, sanatosi si cu un
continut caloric scazut.
Soba se prepara foarte simplu si rapid, se pune la fiert apa cand sa fiert apa se
adauga taiteii, cand sunt fierte se rastoarna intr-o sata si se toarna apa rece peste
paste fara a ramane lipicioase , se lasa putin sa scurga apa intre timp se pregateste
sosul numit dashi se prepara simplu apa fiarta in care se adauga sos de soia , tuyu
si dashi din peste Soba sunt consumate de marea majoritate a nihonginilor in
timpul verii deoarece find foarte cald pastele sunt usoare .
De obicei soba se mai poate servi inpreuna cu tempura , cu sashimi sau cu un peste
cum ar fi de exemplu pastrav la gratar.
Cea mai buna combinatie aici este vinul spumant. Vinurile acidulate sunt, in
general, usor de combinat cu diverse alimente, intrucat acidul face ca papilele
gustative sa se trezeasca la viata.
Taitei asiatici condimentatise potrivesc de minune cu sampania mai slaba si seaca.
Mancarea Japoneza, in special datorita condimentelor folosite se combina perfect
cu sampania.




22

Mushimono si Vinul Rosu ,,Merlot

Mushimono sunt mncruri gtite cu aburi insa puternic condimentate. Cea mai
cunoscut mncare este chawan mushi. Alte mncruri din aceast categorie
sunt shiomushi (condimentate cu sare) i sakamushi (condimentate cu sare i sake).
Condimentele principale sunt produse din soia(sosul soia i miso- past de
fasolesoia- sau orez (sake, oet din orez, mirin- un sake dulce).
Pentru a menine gustul originalal ingredientelor, buctria japonez nu prea
folosete condimente iui, ci mai mult plantearomatice sauwasabi(hrean
japonez), yuzu (fruct citric),ghimbir , myga (tot un fel deghimbir),
kinome (lujeri ai plantei sansh (Zanthoxylum piperitum) sau semine uscate
imcinate ale aceleiai plante sansh.
Astfel Merlot desi initial era un soi de struguri de amestec, in ultimii 20 de ani a
capatat prorpia lui identitate. Are arome ierbale si fructate, similare cu cele ale
Cabernetului, si este complimentat de aceleasi feluri de mancare, la care se mai
adauga si carnea de peste, in special de ton, dar si mancarea Japoneza puternic
condimentata.
Astfel Merlot inmoaie gustul picant al Mushimonului japonez.





23

Oshizushi si Vinul Rosu ,,Riesling


Oshizushi este cel mai vechi tip de sushi, compus din doua straturi de
orez, intrecare sunt puse ingredientele (peste, legume, alge)

La rindul sau Riseling un alt vin aromat care este foarte popular, Rieslingul
provine din Alsacia si poate sa fie o varianta mai proaspata pentru
Chardonnay/Sauvignon Blanc.
Mai putin condimentat, acest vin se bazeaza pe aromele sale subtile.

Se potriveste excelent cu preparate pe baza de pui, peste alb, peste afumat, fructe
de mare si orez, preparate tailandeze, japoneze si chinezesti. La un Riesling dry
merg bine salatele de paste, preparatele din iepure, , pe cand la un Riesling semi-
dry mezelurile, prosciutto, sparanghelul, curry si sushi sunt mai potrivite.








24

Tempura ( legume si fructe de mare ) si vinul ,,Feteasca de
Ardeal"

Sunt legume si fructe de mare pregatite cu ajutorul unui sos.
Pentru sos se pregateste compozitia intrun bol se pune 100 g de apa 2 oua si 50 g
de faina alba se bate bine pana pana se obtine un aloat de clatite.
Legumele si fructele de mare se da prin compozitia de aloat si se prajeste in ulei
putin incins . tempura se serveste cu acel sos de soia sau tuyu , se pune sos de soia
si 100 g apa fiarta se prepara sosul dupa gust, iar ridichea alba se da prin razatoare
pana se obtine o pasta si se pune peste sosul de soia , se serveste cu orez .Legumele
care se folosesc tempura sunt ardei verde , ciperci proaspete , morcov si praz verde
, morcovul si prazul se taie fasii subtiri dar nu prea lungi .
Fructele de mare la tempura incepand de la peste se poate folosi orice , dar nu si
caracatita sau sepie . Cu aceste fructe de mare se combina perfect Vinul rosu
Feteasca de Ardeal deoarece acest vin acompaniaza foarte bine produsele marii si
ale lacurilor de apa dulce.


25


Concluzie

Bucataria japoneza este renumita pentru modul de prezentare a
preparatelor. Desi exi st a bucat ari i mai compl exe, ni ci una nu
poat e egal a si mt ul est et i c al art ei cul i nare ni pone.
Unul din motivele longevitii japonezilor este regimul lor alimentar
armonios, tradiional. n buctria japonez domnete principiul
sezonier, care const n selectarea ingredientelor astfel nct acestea s
fie consumate n perioade atent alese. Potrivit conceptului shun, fiecare
ingredient (petele, legumele i fructele) are n decursul anului o
perioad anume, de aproximativ 10 zile, n care calitile lui nutritive
sunt optime.
Lua r e a me s e i e s t e o pa r t e i mpor t a nt a a c ul t ur i i j a pone
z e . Modul i n c a r e ingredientele sunt preparate, gatite si
consumate este o forma de arta in care traditiile,religia si istoria
joaca un rol poate mai important decat mancarea insasi.Fi ecare
i ngredi ent i si are l ocul bi ne st abi l i t pe masa, i ar i n l oc de
furcul i t e sefol osesc bet i gasel e. La sfarsi t ul mesei , fi ecare
i nvi t at pri mest e un bol de apa cal da, parfumata cu o felie de
lamaie, pentru a se spala pe maini.Toate farfuriile sunt puse pe
masa, astfel incat invitatii sa se poata servi, creandcombinatiile
dorite. Bauturile traditionale sunt sake, ceai verde, supa, care se serveste
lasfarsitul mesei pentru a facilita digestia.Est e i mport ant de
adaugat ca masa j aponeza nu cont i ne dul ci uri , decat i n
rareocazii..
Toat e i ngredi ent el e sunt t ai at e si aranj at e i n mod art i st i c,
nu doar pent ru a f i placute, dar si pentru a se conforma
simbolismului cultural japonez.Spre deosebire de traditiile culinare
occidentale, unde se tinde spre combinareaaromelor, in Japonia
mancarurile sunt compuse din alimente separate, fiecare pastrandu-si
aroma si aspectul natural.Pestele si fructele de mare au cea mai
mare importanta in dieta zilnica.
Asezarea geografica a Japoniei a influentat, de asemenea, modul
de hranire aloamenilor care locuiesc in aceste zone, acestia consumand
26

zilnic alge de mare si peste. In plus, japonezii au exclus total din
alimentatia lor condimentele si au pus un foarte mareaccent pe
sosul de soi a, pest e si orez.

Clima Japoniei difer de la o regiune la alta, dar exist un element
comun i anume orezul, baza a mai tuturor felurilor de mncare.
Clima n Japonia este deosebit de propice cultivrii acestei plante
pretenioase. n plus, n Japonia, mai ales n vremurile de demult,
aproape c nu se consuma nici un fel de alt carne n afar de pete.
Carnea nu se bucur de o prea mare trecere.
De fapt, pentru a caracteriza buctria japonez ajung dou cuvinte:
natural i armonioas.

Sunt o iubitoare a culinariei japoneze de aceea si am ales aceasta tema
pentru lucrarea mea de creatie. De 2 ani dj pregatesc bucate dupa
retele Japoneze si descoper noi bucate. (in anexa am prezentat bucate
Japoneze traditionale pregatite de mine.
Desigur, nu este uor s prepari o reet din buctria japonez, nu
pentru c ele n sine ar fi complicate, ci pentru c ingredientele sunt o
raritate la noi. ns reetele de sushi, orez japonez sau tiei trebuie
ncercate mcar o dat i neaprat servite cu ajutorul beioarelor
traditionale.










27


Bibliografie

1. Cursul de Tehnologia Serviciilor in Restaurant
2. Bucataria japoneza | Retete culinare site online
3. Bairingaru Nihonjiten, Kodansha International, 2003
4. UNTWO (June 2008). UNTWO World Tourism Barometer, Vol.5 No.2
5. Wikipedia.org
6. Japanesse Kitchen ( Culinaria Japoneza) de Hiroko Shimbo




























28

Anexe




(anexa nr. 1 sushi pregatite de mine )








29




(anexa nr. 2 sushi pregatite de mine )







30

(anexa nr. 3 Gradina Imperiala )



(anexa nr. 4 templul todaijii)