Sunteți pe pagina 1din 41

Tehnologia educaional se ocup de tehnologia n educaie.

Este
implicat n folosirea tehnologiei ca instrument pentru a
intensifica procesul de predare-nvare n cadrul tuturor
disciplinelor. Tehnologia educaional este preocupat de predarea
i nvarea cu ajutorul tehnologiei. Cuvintele i epresiile cheie
legate de acest ultim domeniu includ! media" multimedia" hard-
#are i soft#are" telecomunicaii" procesare de date" medii
informatice" a identifica$ a evalua i a str%nge informaia" i muli
alii din sfera aceasta.
&cum ntre'area care se pune este$ dac aceast tehnologie
educaional funcionea( pe post de portavoce a educaiei sau este
doar un amorti(or care ucide educaia pe nesimite. )e pare c nu
am trecut nc n totalitate de hopul pre-judecii noului *care este
deja vechi+. ,rover'ul spune c nu poi nva un c%ine 'tr%n
trucuri noi$ a parafra(a afirm%nd c nu poi preda unui 'tr%n al
poporului un lim'aj nou. -nc muli dintre noi se tem ca nu cumva
s ne prind pianjenul de aceea .nternetul nu este eplorat la
nivelul maim nici de educatori i nici de elevi sau studeni. &ici
a putea eemplifica principalele utili(ri ale .nternetului n
/om%nia! chat$ verificarea potei electronice$ plagierea lucrrilor$
vi(itarea situ-urile cu coninut ndoielnic. -nc nu am avut oca(ia$
cu ecepia a dou sau trei ca(uri$ s mi se recomande n cadrul
unui curs o pagin de #e' pentru aprofundare$ etindere sau
cercetare.
Creterea i educarea copiilor notri este o investiie crucial
pentru viitorul societii Europene. ,rinii$ ca educatori primari$
au un rol vital n contri'uia i asigurarea de(voltrii unor ceteni
responsa'ili n acord cu valorile morale i democratice. -n secolul
al 00.-lea impactul mediei$ n mod special n cadrul eistent al
tehnologiilor comunicaionale i informaionale$ va crete simitor.
&ceasta n contetul n care pe agenda 1niuniii Europene i pe cea
a guvernelor naionale aceste tehnologii rm%n o prioritate.
,ro'lema este dac studiile care se vor face n urma sondajelor vor
avea re(ultate po(itive sau vor nclina spre polul opus.
)chim'rile interioare cer timp$ iar schim'rile sociale nu ateapt$
educaia tradiional2 tre'uie compensat cu o altfel de educaie
care s fie n msur s rspund cerinelor actuale ale unei
societi care presupune n numai cteva decenii o schim'are
fundamental2 nspre un nou mod de via 'a(at pe o institutie
inedit pe care cineva a numit-o vila electronic$ pe coli i
corporaii ale viitorului schim'ate radical. -n aceast societate
ocup din ce n ce mai mult teren educaia la distan. 1n avantaj
ar fi instruirea mai flei'il n timp i spaiu. &lt atu este i
etraordinarul potenial al nvrii studenilor$ dat de noile
tehnologii electronice care pot face ca acetia s se implice i mai
mult n procesul nvrii. &ceste tehnologii interactive permit de
asemenea studenilor s ai' un control mult mai mare asupra
acestui proces dec%t ar fi posi'il n multe din mediile de nvare
tradiionale. )-ar prea c studenii nva mai 'ine prin modul de
tele-antrenare$ dec%t prin predarea fa n fa. )tudenii i asum
o mai mare responsa'ilitate pentru nvare.
Cu disponi'ilitatea larg rsp%ndit de a avea un computer personal
devin via'ile dou noi forme de tehnologii! multimedia *n special
C3-/45-ul+ i reelele de calculatoare. C3-/45-ul nseamn2 c2
un mare num2r de materiale de curs *inclusiv audio si video+ pot fi
distri'uite studenilor ntr-un mod eficace. .ar reelele de
calculatoare permit cursanilor s 'eneficie(e de e-mail i
conferine pe calculator. 3ei nici una din aceste de(voltri nu
pre(int2 capa'iliti cu totul noi n procesul de predare i nvare$
ele repre(int totui modaliti de a pre(enta mai multe informaii
i asigur o interaciune mai mare ntre studeni i instructori.
Calculatoarele sunt folosite n educaia la distan n mai multe
moduri! e-mail$ acces .nternet$ cursuri on-line$ conferine pe
computer i conferine audiografice. &stfel$ n timp ce mai toate
serviciile .nternet se pretea( unor activiti de informare$
documentare$ pentru activitile mai complee care presupun i un
anumit grad de interaciune se folosesc e-mail-ul i chiar ###-ul
sau conferinele sau cursurile on-line care permit o interactiune n
timp real.
6a acestea se mai adaug2 i posi'ilitile de lucru pe super-
calculatoare aflate la distant2 prin serviciile de Telnet pentru
rsfoirea unor 'a(e de date$ i alte faciliti speciali(ate.
7oile tehnologii educaionale implic n acelasi timp o schim'are a
rolului profesorului de la cel de epert la cel de facilitator sau de
ndrum2tor$ c%t i a structurii sistemului de nvm%nt.
Evaluarea se poate include n procesul instrucional$ asigur%nd
astfel studenilor un feed-'ac8 *hrnire pe la spate+ permanent care
s i oriente(e.
Tre'uie s apreciem valoarea acestor tehnolgii$ ns pericolul pe
care eu l vd este acela de a nlocui persoana cu o mainrie.
5edia nu cred c tre'uie cosiderat un scop n sine$ ci un mijloc
*un alt sens al cuv%ntului mediu+. 3a$ avem grme(i de
informaii$ dimensiune instructiv ce nu s-a mai v(ut$ ns ce se
va %nt%mpla cu dimensiunea formativ a educaiei9 ,oate oare o
reea s-mi formate(e mie drive-ul caracterului9 :i aceast
ntre'are aici nu fiinea( deloc ca discurs retoric$ ci ca o ntre'are
rspun(toare. 4 alt pro'lem pe care am nt%lnit-o prin inter-
mediul calculatorului este cea a lim'ajului. )e lansea(2 ipote(a c
pentru a fi eficiente$ comunicaiile electronice au nevoie de urgent
de un cod de meta-comunicare pentru a ajuta att procesul de
scriere ct i pe cel de citire. Comunicarea implic mai mult dec%t
emitor$ mijloc i receptor. Cuv%ntul se transmite printr-un anumit
mediu$ astfel lu%nd ntr-un anumit sens forma vasului n care este
pus. 3ac n cadrul unei de('ateri pe internet$ pe vreun canal de
discuie la un moment dat se va folosi un eufemism$ care va fi oare
mesajul receptat de interlocutor *mai 'ine (is$ aici$ #e'cutor+9
1nde este acea panic care te face s te scarpini dup ureche$ s
priveti n jos$ n urma mustrrii profesorului9 Este adevrat c
re(olvi totul acum prin inter-mediul unei #e'cam$ dar unde va fi
sentimentul acela de reuit n urma reuitei c%n profesorul trece pe
l%ng tine i te 'ate pe umr9
,ro'lema #e'cam-urilor duce la un fel de teleglo'ali(are$ n care
totul este supravegheat n cele mai mici detalii. )-ar putea s ne fi
ajuns cuvintele profetului ;eorge 4r#ell$ din a sa carte <=>?.
&colo The @ig @rother urmrea totul$ s-a creat un nou lim'aj
*7e#spea8+$ iar dragostea *relaia+ era aspru pedepsit. .maginea
vi(ual$ cvasi-perceptiv$ nlocuiete cuv%ntul$ construcia ideatic.
7oile medii ar repre(enta$ de aceea$ un regres$ o anlfa'eti(are a
privitorului$ prin eliminarea oricrui demers interpretativ$
intelectual. 3e aceea s-ar prea c dl. preedinte al )tatelor 1nite
ale &mericii ar fi iniiat un amplu program de alfa'eti(are numit$
7o Child 6eft @ehind *7ici un copil fr educaie+. 7oile medii
apar$ spre deose'ire de cele vechi$ ca o prelungire a organelor
noastre de percepie$ a v(ului$ i nu o etensie a g%ndirii$ a
intelectului. &ceast dominaie a cafenelelor filosofice virtuale
poate duce la o or'ire glo'al$ prin pierderea contactului direct$
nemijlocit cu realitatea fi(ic$ cu faptele$ cu eperenialul.
&6TE/7&T.AE E31C&B.47&6E
,E3&;4;..6E &6TE/7&T.AE
Ciecare dintre noi a asistat n secolul 00.$ mai mult ca
oric%nd la o DDpunere su' lupaDD a sistemului educational$ determinat
at%t de noile schim'ari ale societatii c%t si de impregnarea valorilor
aduse din vest n ceea ce priveste sistemul educational. &ceasta
tendinta s-a concreti(at n /om%nia prin introducerea alternativelor
educationale$ cele mai multe av%nd la 'a(a initiative private.
,rivite la nceput cu reticenta$ aceste initiative private au
ajuns asta(i a fi apreciate de cei mai multi dintre cei implicati n
actul educational. 3aca p%na mai ieri$ societatea rom%neasca se
ferea a aminti de alternativele educationale care eistau n vest
asta(i o'servam o preferinta catre aceste sisteme-lucru deloc
neglija' <?E<?vE<Fo il pentru cei interesati a introduce reforma n
nvatam%nt.
-n comunicatul de presa al 5.E.C si C.7.&.E din G<.HG.EHH?
sunt preci(ate cele I forme de educatii alternative eistente n
/om%nia!
J,edagogia Kaldorf *<==H+
J,edagogia 5ontessori *<==G+
J,edagogia Creinet *<==I+
J&lternativa )tep 'L )tep *<==F+
J,lanul Mena *<==F+
,rof. 3r. ;heorghe Celea$ coordonatorul lucrarii &lternative
Educationale din /om%nia preci(ea(a ca educatia traditionala
repre(inta elementul static$ pe c%nd educatia alternativa repre(inta
elementul dinamic. &stfel n nvatam%ntul traditional se pregateste
elevul pentru viata$ pe c%nd n nvatam%ntul alternativ scoala face
parte din viata$ cunostintele sunt descoperite de copil.
,E3&;4;.& K&634/C
,edagogia Kaldorf a fost creata la nceputul secolului 00
de catre /udolf )teiner$ la initiativa directorului fa'ricii de tigarete
Kaldorf &storia$ Emil 5olt. Ea se 'a(ea(a pe antropologia
de(voltata de /udolf )teiner n cursurile de introducere tinute n
toamna anului <=<=$ nainte de nceperea primelor clase. -n lume$
acest sistem educativ are o larga rasp%ndire. 3e la nceput$
organi(atorii si-au propus reali(area unei scoli la 'a(a careia sa
stea conceptii pedagogice noi$ care au n vedere arta educarii$ nu
doar a omului pam%ntean$ ci si a omului sufletesc si spiritual.
&ceasta educatie este orientata antropologic$ tin%nd seama
de necesitatile si capacitatile fiecarui individ. Continutul
disciplinelor nu urmareste nsusirea acestora$ ci sa stimule(e
interesul copilului pentru cunoastere. 3e(voltarea g%ndirii$ simtirii$
vointei copilului sunt o'iectivele esentiale ale acestei alternative
educationale.
,edagogia Kaldorf se 'a(ea(a si functionea(a pe 'a(a unui
numar de N principii pedagogice. ,rincipiul fundamental este
a'ordarea integrala a fiintei umane conform cu specificul v%rstei si
av%nd ca tel de(voltarea personalitatii copilului. ,rincipiul
educatiei permanente se refera la faptul ca educatia ncepe odata cu
nasterea fiintei umane si devine o dimensiune a eistentei sale pe
parcursul ntregii vieti. ,rincipiul organi(arii ritmice a situatiei
educationale-aceasta organi(are ritmica este reflectata n pedagogia
Kaldorf prin planificarea pe DDepoci de studiuDD. Crearea unui
am'ient adecvat o'iectivelor este cel de-al patrulea principiu$ n
timp ce principiul asigurarii unui echili'ru ntre teorie si practica
are n vedere o'iectivul pedagogiei Kaldorf de a forma si de(volta
elevul nu doar din punct de vedere cognitiv$ ci si din punct de
vedere volitiv. ,rincipiul predarii artistice se refera la faptul ca
predarea este considerata o arta si este profesata ca atare$ astfel
nc%t n fa(a liceala elevul sa fie apt de a de(volta o g%ndire cu un
nalt grad de a'stracti(are. -n fine$ principiul predarii n imagini
care se refera la nevoia de DDimagini viiDD a copilului de v%rsta
scolara mica. &ceasta nevoie nu este satisfacuta$ nsa$ doar de
pre(entarea unor planse$ diapo(itive sau chiar a modelului natural$
ci principala modalitate de a crea DDimagini viiDD este cuv%ntul.
DD7evoia de fante(ie$ simtul pentru adevar$ simtul de
raspundere-acestea sunt cele trei forte care sunt nervii pedagogieiDD$
spunea /udolf$ )teiner. ,edagogia Kaldorf este o arta ce
actionea(a direct asupra fiintei umane n devenire. 3ascalii care
predau ntr-o astfel de scoala se confrunta$ nu at%t cu modalitati
diferite de predare sau forme de organi(are a nvatam%ntului$ ci cu
ntre'arile! ce forte traiesc n copil9 ce trasaturi volitive poseda
copilul9 cum este g%ndirea si afectivitatea lui9 . Cunosc%ndu-le
profesorul actionea(a n sensul de(voltarii lor. 5etodele folosite
pentru educarea g%ndirii$ vointei si simtirii copilului se
concreti(ea(a prin eercitiul artistic*educa vointa+$ cuv%ntul
rostit*actionea(a asupra afectivitatii copilului$ oferindu-i
posi'ilitatea sa se concentre(e asupra materiei predate+$ eercitiul
practic*duce la nvatarea prin fapta$ prin activitate concreta$
practica+.
4 clasa . Kaldorf este preluata de un nvatator-diriginte timp
de > ani. El repre(inta interesele clasei n colegiul profesorilor. )e
predau l'. straine$ sport$ a'ilitati practice$ mu(ica de catre
specialisti. -nvatatorul-diriginte preda pe perioade de E-I
saptam%ni*matematica$ fi(ica$ istorie etc.+ n etape succesive*nu
sunt paralelisme+. -nvatatorul-diriginte nu poate fi dec%t un om cu
spectru foarte larg si nerutinier.
3upa instructia de 'a(a ntr-o (i de =H-<HHmin.$ urmea(a ore
cu ritm saptam%nal! l'. straine$ sport$ a'ilitati practice$ etapele
mestesugaresti$ pregatirea religioasa dupa optiunile parintilor sau
pregatire li'era daca nu apartine nici unei comunitati religioase.
3upa v%rsta instructia durea(a ntre E?-GF ore saptam%nal. 6a
acestea se adauga teatru$ orchestra etc.
7u sunt eamene formale$ ci contea(a imaginea profesorului
despre evolutia elevului. 6a acestea se adauga teste*caiete de
epoca$ pe perioade+ scrise de copil. 6a sf%rsitul anului se face o
caracteri(are scrisa$ ampla$ pe 'a(a careia sunt orientati si copii si
parintii.
Totul se 'a(ea(a pe interes de nvatare$ nu pe presiune
eterioara.
&duc%nd n actul predarii n mod armonios grija pentru cele
trei componente ale fiintei umane! g%ndire$ simtire$ vointa$
pedagogia Kaldorf uneste g%ndirea analitica si sintetica$ intelectul
o'iectiv$ de lucrul consecvent$ cu sens si calitativ nalt prin
intermediul simtirii artistice si morale. ,articularitatile
nvatam%ntului Kaldorf sunt centrate pe urmatoarele domenii!
<Jimportanta ritmului
EJnvatarea n epoci
GJo scoala fara manuale
?Jcaietele si instrumentele de scris
IJponderea deose'ita a cursurilor artistice si practice
FJo scoala fara note
NJconducerea clasei de catre nvatator$ dincolo de cls.a.A-a
>Jconducere colegiala
=Jmaterii si activitati specifice
<. -n scoala Kaldorf$ ritmul are un rol important n educarea
vointei$ urmarindu-se ritmul unei ore$ al (ilei$ al lunii si al anului.
/itmul orei este reliefat de mpartirea cursului principal$ ce se
desfasoara la nceputul cursurilor n primele doua ore$ n trei parti!
- o parte ritmica$ prin care este solicitata vointa copilului
- o parte cognitiva care se adresea(a intelectului
- o parte de povestire care se adresea(a simtirii
1tili(area ritmului n educatie permite ca ntreaga fiinta a
persoanei educate sa fie a'ordata si nu numai componenta sa
intelectuala. /itmul (ilei presupune studierea materiilor cu caracter
cognitiv n prima parte a acesteia si a celor artistice si practice n
cea de a doua parte. &cest lucru face posi'ila ad%ncirea su'iectelor
teoretice prin aplicarea lor n practica si prin nsufletirea lor
artistica. /itmul lunii se refera la eistenta unor module de E-?
saptam%ni n care (ilnic ntre orele > si <H sunt studiate materiile
principale *rom%na$ matematica$ fi(ica$ chimia$ 'iologia$ istoria$
geografia etc.+. &ceste module poarta denumirea de epoci.
E.5ateriile cognitive sunt studiate n epoci! o clasa studia(a$
de eemplu$ fi(ica$ (ilnic$ primele doua ore fara pau(a$ timp de E-?
saptam%ni. -ntr-o astfel de epoca se poate parcurge chiar si materia
pe un an scolar. -n scoala Kaldorf uitarea este considerata un aliat$
din doua motive! n primul r%nd pentru ca uit%nd fi(ica$ elevul se
va putea dedica cu toate capacitatile unui nou domeniu$ de
eemplu$ literaturii$ iar n al doilea r%nd pentru ca$ dupa ce fi(ica a
fost uitata aparent complet$ la rent%lnirea cu aceasta stiinta$ elevul
si va reaminti mult mai intens cele nvatate.
G.&'senta manualului unic contri'uie la cresterea respectului
fata de carti si la ntarirea autoritatii profesorului$ care are astfel o
legatura directa n comunicarea cu elevii. ,e de alta parte$ elevii se
o'isnuiesc sa se documente(e din c%t mai multe surse n studiul
unei teme. Cormarea unei pareri c%t mai o'iective$ antrenamentul
pentru facultate si viata de autodidact sunt calitati evidente pe care
le do'%ndesc elevii astfel scolari(ati.
?.-n scoala Kaldorf nca de la nceput copilul scrie pe caiete
fara liniatura$ consider%ndu-se ca liniatura este folosita eact cu
scopul de a ngradi si limita la norme clar sta'ilite scrisul copilului.
&lternativa Kaldorf nu pledea(a pentru un scris de(ordonat$ ci
dimpotriva$ ordinea$ latura estetica$ n general$ sunt puternic
cultivate n scoala. -n a'senta liniilor$ elevul va tre'ui sa depuna un
efort mai mare pentru a-si ordona scrisul. si n legatura cu
instrumentele de scris n scoala Kaldorf elevii lucrea(a mai mult
cu suprafete$ n special n primele clase. &stfel$ n clasa . elevii
scriu cu 'locuri cerate$ n clasa a ..-a grosimea liniei se su'tia(a$
folosindu-se creioane cerate$ din clasa a ..-a copiii vor scrie cu
creioane colorate groase$ n clasa a ...-a elevii eersea(a scrisul cu
pana si apoi ncep sa scrie cu stiloul. Caietele vor fi organi(ate in
asa fel nc%t$ partea estetica$ de scriere$ de ilustrare si de
ornamentare sa fie n permanenta avute n vedere$ intr-un mod
artistic$de calitate. &ceasta$ cu at%t mai mult cu c%t redactarile n
caiete repre(inta forma personala de DDmanualDD pe care o reali(ea(a
elevii nsisi.
I. ,onderea ridicata a cursurilor artistice si a celor practice
iese n evidenta de la prima privire asupra orarului o'isnuit din
scoala Kaldorf$ ntruc%t aceasta si propune sa reali(e(e o educatie
echili'rata$ oferind pe de o parte fiecarui elev ceea ce i se
potriveste$ nsa intervenind si cu preocupari n acele domenii spre
care acesta nu are nclinatii$ dar care sunt necesare unei educatii
complete. 1n argument n plus pentru acest principiu! de regula$
educatia intelectului prin stiinte cultiva distanta$ individualismul$
antipatia si concurenta$ iar$ dimpotriva$ educarea sufletescului prin
arte si mestesuguri cultiva simpatia$ apropierea$ lucrul n echipa si
cola'orarea. &m'ele laturi ale educatiei sunt la fel de importante
pentru un om echili'rat$ dornic sa-si controle(e singur viata$ fara a
se lasa manipulat din eterior.
F.scoala Kaldorf este o scoala fara note. 3in acest motiv
orele sunt mult mai li'ere$ elevii fiind deose'it de deschisi$
particip%nd n mod natural la ora$ fara frica de note proaste.
5ajoritatea elevilor ntrea'a c%nd nu au nteles si ies cu curaj la
ta'la. 6a sf%rsitul fiecarui an scolar$ elevul primeste un certificat n
care fiecare profesor descrie activitatea sa din toate punctele de
vedere. 3in aceste certificate$ parintii afla mult mai multe despre
copilul lor dec%t dintr-o medie. -n registrul matricol este
cuantificata activitatea elevului la fiecare materie cu un calificativ
sau nota$ echivalente cu evaluarea facuta n timpul anului.
N. &ctivitatea de ndrumare a clasei este reali(ata$ de regula$
de catre o personalitate$ care si asuma corelarea si coordonarea
evolutiei scolare a elevilor pe parcursul unei trepte scolare.
,articularitatile de v%rsta$ antropologice$ care sunt unitare n
perioada de la N la <? ani$ cer n mod o'iectiv pre(enta unei
aceleiasi persoane n aceasta functie coordonatoare. -n sistemul
clasic de nvatam%nt Kaldorf$ aceasta functie didactica este
numita DDnvatatorul claseiDD si are ca si ndatoriri pedagogice
predarea unui numar de discipline$ cuprinse n epoci$ de-a lungul
celor opt ani de studiu p%na la liceu. 3atorita formelor legislative si
de pregatire eistente$ aceasta forma de organi(are nu este oficial
acceptata n /om%nia$ dar este ncurajata de unele inspectorate si
de cercetatori n pedagogie si de psihologi.
>. /udolf )teiner a cerut corpului profesoral sa accepte ca
fundament pedagogico-organi(atoric discutarea tuturor
pro'lemelor scolii$ ndeose'i a celor pedagogice$ n consiliul
profesoral. si pentru ca pro'lemele curente se cer discutate pe
masura ce au loc$ consiliul profesoral se ntruneste saptam%nal.
&ici profesorii spun ce predau$ cum predau$ daca au avut succes cu
o tema sau esec cu alta. &ici sunt luate n discutie clase de elevi
sau elevi n parte$ care trec printr-o situatie mai dificila sau mai
deose'ita si au nevoie de atentia ntregului corp profesoral pentru a
depasi situatia creata. &ici sunt de('atute teme pedagogice
generale$ indiferent de specialitate$ la care participa toti profesorii
si nvatatorii$ caci pe toti DDmem'rii familieiDD i interesea(a drumul
celuilalt.
=. 4 parte din materiile si activitatile specifice scolii Kaldorf
sunt! scrisul si cititul$ lim'a rom%na$ lim'ile straine$ drumul de la
'asm la istorie$ aritmetica$ desenul formelor$ desenul geometric cu
m%na li'era$ matematica$ (oologia$ 'otanica$ geografia$ fi(ica si
chimia$ euritmia$ mu(ica$ a'ilitatile practice si educatia
tehnologica$ practica$ arta dramatica etc.
3e la fondarea sa n <=<=$ modelul scolii )teiner s-a implantat
n ;ermania$ apoi n 5area @ritanie$ n Canada$ n &frica de sud si
n &ustralia" el a c%stigat apoi metropolele din )ud si Maponia. -n
pre(ent este n curs de a do'%ndi teren n tarile Europei de Est.
Cederatia Kaldorf din tara noastra cuprinde EG asociatii$ care
repre(inta interesele gradinitelor$ scolilor$ liceelor si centrelor de
pedagogie curativa din /om%nia. /e(ultatele la eamenele
nationale de capacitate si de 'acalaureat confirma performantele
acestui nvatam%nt alternativ si i confera o po(itie egala n
sistemul national de nvatam%nt.
,E3&;4;.& 547TE))4/.
5aria 5ontessori$ pedagog si medic italian$ prima femeie
medic a .taliei$ a nfiintat n <=HN DDcasa dei 'am'iniDD pentru copiii
de E-F ani ai caror parinti erau n cautare de lucru. DDCasa dei
'am'iniDD similara gradinitei este o comunitate educativa care nu se
su'stituie$ ci completea(a si desav%rseste educatia copilului n
familie. 5aria 5ontessori a pre(entat n lucrarile sale ideile care
au pus 'a(ele pedagogiei 5ontessori. Ea considera copilul DDfiinta
divina$ dar nenteleasaDDsi afirma ca ar tre'ui DDsa nu-i educam pe
copiii nostri pentru lumea de a(i. &ceasta lume nu va mai eista
c%nd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea
lor. &tunci sa-i nvatam sa se adapte(eDD.
,edagogia 5ontessori are drept principiu de 'a(a educatia
necesara$ adecvata si continua-tendinte ale reformelor actuale din
educatie care confirma ideile 5ariei 5ontessori si le fac aplica'ile
n practica. Ca atare prin pedagogia 5ontessori se urmaresc
promovarea drepturilor copilului$ etinderea si intensificarea
educatiei timpurii si educarea parintilor$ formarea deprinderilor de
activitate intelectuala intensa si continua$ de adapta'ilitate si de
asumare a schim'arilor" cresterea rolului mediului educativ n
ansam'lul educatiei$ n familie si n comunitate" educatia cosmica
si cea ecologica care pregatesc generatiile urmatoare pentru
etinderea relatiilor cu universul fi(ic si pentru asumarea unor
responsa'ilitati de care poate sa depinda chiar viata umanitatii"
educatia pentru li'ertate$ pace$ pentru schim'ari po(itive asumate
responsa'il.
-ntr-o clasa 5ontessori copiii sunt pur si simplu a'sor'iti si
foarte preocupati de propria activitate. &proape toate lectiile sunt
individuale$ deci fiecare copil are de o'icei un plan diferit de
activitati pe care educatorul l g%ndeste si l pune n practica n
functie de interesul si nivelul la care se afla copilul. Toate
materialele din clasa sunt usor accesi'ile si la dispo(itia copiilor$
ase(ate pe rafturi joase. Copilul este li'er sa aleaga dintre
materialele care i s-au pre(entat anterior si dupa ce termina de
lucrat cu ele stie ca tre'uie sa le ase(e pe raft n acelasi loc si n
aceleasi conditii$ gata pentru urmatorul copil interesat de aceeasi
activitate. ,osi'ilitatea de a alege este un privilegiu pe care$ din
pacate$ copilul din scoala traditionala nu l are. -n clasele
5ontessori copilul se poate misca li'er dintr-o parte a clasei n
alta$ ascult%nd de propriul lui impuls interior. Cu timpul$ eercitiul
alegerii devine o'isnuinta$ adica se de(volta capacitatea copilului
de a lua deci(ii cu privire la propria persoana. 5iscarea copiilor
o'isnuiti sa ia deci(ii pentru ei nsisi devine o miscare inteligenta$
cu scop si dictata de vointa$ 'a mai mult aceasta miscare merge
mpreuna cu cunoasterea si invatarea$ fara ea acestea fiind
nenaturale la v%rsta copilariei.
)tructura fi(ica a clasei 5ontessori.
-ntr-o clasa 5ontessori eista patru arii diferite!
<. Aiata practica *practical life + care cuprinde activitati
practice legate de viata de (i cu (i. Toate acestea l ajuta pe copil sa
se adapte(e noului mediu din clasa$ sa si c%stige independenta$ sa
si coordone(e miscarile si sa eerse(e concentrarea atentiei.
E. &ctivitatile sen(oriale care vi(ea(a de(voltarea simturilor.
6a aceasta v%rsta *G-F ani+ copilul eplorea(a prin intermediul
simturilor mediul n care traieste. 3e(voltarea lor conduce implicit
la o cunoastere mai rafinata si la ascutirea inteligentei. ,rin
materialul sen(orial 5aria 5ontessori a pus concepte a'stracte n
forma concreta. 5aterialul sen(orial vi(ea(a de(voltarea fiecarui
simt n parte prin i(olarea lui de celelalte. 5aterialul sen(orial
pregateste copilul pentru o'servarea sistematica a mediului$ primul
pas care duce la mici descoperiri reali(ate n mod spontan.
G. &ctivitatile de lim'aj care vi(ea(a$ fireste. 3e(voltarea
lim'ajului cu aspectele lui esentiale! vor'it$ scris si citit.
?. &ctivitatile de matematica - se 'a(ea(a pe materiale
specifice$ care respecta caracteristica v%rstei$ de a opera n plan
concret$ sen(orial. Treptat$ spre sf%rsitul celui de-al treilea an n
aceeasi clasa$ se face trecerea la materiale care se eli'erea(a de
ncarcatura sen(oriala$ nu pentru ca asa spune metoda$ ci pentru ca
pur si simplu copilul reali(ea(a ca nu mai are nevoie de suportul
concret$ ca si-a nsusit ideea.
-ntr-o clasa 5ontessori copiii sunt pe trei nivele de v%rsta$
ntre G si F ani. Copiii care au nceput anul acesta gradinita la G ani
vor fi n aceeasi clasa nca doi ani de acum nainte. &cum sunt cei
mai mici$ peste doi ani vor fi cei mai mari. 1n proces de crestere si
de(voltare pe care ei nsisi l sesi(ea(a cu mult entu(iasm. -n felul
acesta relatiile dintre copii n cadrul orelor de program seamana
mult mai mult cu viata din afara scolii$ adica cu viata reala. 1n alt
aspect deose'it este faptul ca n clasa 5ontessori eista un singur
eemplar al fiecarui material$ ceea ce nseamna ca un singur copil
poate desfasura activitatea care implica acel material. -n mod
implicit$ daca un alt copil vrea sa foloseasca acelasi material va
tre'ui sa astepte p%na ce colegul lui termina activitatea si asa(a
materialul napoi pe raft. 6a nceputul anului se creea(a conflicte$
dar nu ia mult timp ca acceptarea sa devina o'isnuinta. -n mod
indirect$ se educa astfel respectul pentru lucrul altuia si ra'darea de
a astepta sa-ti vina r%ndul.
3at fiind faptul ca sistemul 5ontessori este n mod
semnificativ diferit de cel traditional$ se impune un anumit plan de
educatie a parintilor care sunt$ fireste$ curiosi sa afle la ce anume le
este epus copilul. -n acelasi timp$ o comunicare eficienta si
consistenta cu parintii usurea(a at%t evolutia copilului c%t si
activitatea educatorului. ,arintele si educatorul sunt ca cele doua
v%sle ale unei 'arci. 3aca se misca numai una sau daca actionea(a
ntr-o directie diferita eista riscuri! fie ca 'arca sa se nv%rta n
loc$ fie ca n cel mai rau ca( sa se rastoarne.
,E3&;4;.& C/E.7ET
6a sf%rsitul sec. 00$ un anonim profesor france($ Celestin
Creinet pune 'a(ele unui sistem denumit mai t%r(iu pedagogia
Creinet. -n mare parte$ nvatatorul plecat dintr-un mic satuc france(
nu avea sa-si vada roadele muncii sale de-o viata. &sta(i n peste
?H de tari din ntreaga lume$ (eci de mii de copii din ciclul primar
nvata sa scrie$ sa citeasca$ sa se descurce n viata conform
pedagogiei Creinet.
,edagogia Creinet se 'a(ea(a pe o serie de principii$ clar
sta'ilite! scoala centrata pe copil$ munca scolara motivata$
activitate personali(ata$ epresie li'era si comunicare$ cooperare$
nvatare prin tatonare eperimentala$ glo'alitate a actiunii
educative.
-n pedagogia Creinet elevul devine o pre(enta activa$ el nu
mai este un simplu recipient n care se toarna cunoastere. ,rintr-o
anali(a critica fata de doctrinele care tratea(a scolaritatea ca
activitate ludica Crienet evita neajunsurile acestor doctrine prin
crearea si justificarea ideii de DDmunca-jocDD contrapusa celei de
DDjoc-muncaDD su'liniind astfel rolul muncii asumate li'er nu numai
n educatie$ ceea ce se o'servase de mult$ ci si n nvatare. Este
relevata repudierea energetica a muncii-corvoada$ a muncii-impuse
tipice pentru scoala traditionala. -n pedagogia Creinet$ li'ertatea nu
nseamna li'ertate de a nu face nimic$ ci li'ertatea de a alege ntre
optiuni diverse. 5unca individuala nseamna ca fiecare elev face
ce crede ca are nevoie mai multa n acel moment. Creinet porneste
de la ideea ca orice copil poate deveni cel mai 'un ntr-un anume
moment al eistentei sale$ n aceste conditii ierarhi(area ntr-un
grup de copii nu pare cea mai 'una idee. Creinet este DDo pedagogie
care responsa'ili(ea(a la maim si i nvata pe copii respectul fata
de altiiDD*3enise 6elouard CouOuer-corespondenta sectorului
international al .nstitutului Cooperativ al scolii 5oderne din
Cranta+.
Tehnicile folosite n cadrul pedagogiei Creinet sunt! jurnalul
scolar$ corespondenta scolara$ ancheta documentara$ eprimarea
plastica$ eprimarea corporala$ creatia manuala$ eprimarea
dramatica$ tetul li'er si iesirea scolara. .nstrumentele pedagogiei
Creinet sunt! fisiere autocorective$ fisiere documentare$ planul de
munca individual$ 'revetul$ autoevaluarea$ evaluarea. Cormele de
organi(are a colectivului de elevi sunt! clasa cooperativa$ munca n
echipa$ traieste-ti proiectul.
Tipologia educatiei promovate de Creinet este nvatarea
centrata pe re(olvarea unor pro'leme de catre grupurile de copii
aflate su' ndrumarea cadrelor didactice. 5unca n grupuri mici
este considerata drept mijlocul fundamental de educatie. Cormarea
grupurilor se face la alegerea copiilor si durea(a G-? saptam%ni.
7einterventia educatorului i va permite copilului sa constienti(e(e
pentru prima data valoarea sa ca mem'ru al unui grup ca si
valoarea celor cu care cola'orea(a.
-n acest ca( rolul educatorului se va limita doar la!
organi(area materialelor necesare educatiei$ asigurarea si
mentinerea climatului de ncredere$ precum si cultivarea ncrederii
n parerile celorlalti. -n cea mai mare parte educatorul este doar un
o'servator atent care dirijea(a si coordonea(a activitatile elevilor
sai.
6iteratura de specialitate din srainatate o'serva de-a lungul
timpului aplica'ilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar$
gimna(ial$ liceal.
)TE, @P )TE,
,rogramul )tep 'L )tep este destinat copiilor de la nastere si
p%na la v%rsta de <G ani$ precum si familiilor acestora. -n /om%nia$
programul a de'utat n <==? su' numele de Qead )tart$ care$ n
<==I a luat numele de )tep 'L )tep$ la initiativa Cundatiei )oros
pentru o )ocietate 3eschisa$ prin semnarea unei Conventii cu
5inisterul Educatiei 7ationale. -ncep%nd din martie <==>
programul este continuat de DDCentrul )tep 'L )tep pentru Educatie
si 3e(voltare ,rofesionalaDD care ofera noi metode ca o continuare a
vi(iunii de educare a generatiilor viitoare n vederea unei
participari active n cadrul societatilor deschise.
,rogramul )tep 'L )tep creea(a temelia atitudinilor$
cunostintelor si deprinderilor de care copiii vor avea nevoie n
rapida schim'are a timpurilor viitoare. ,rogramul este conceput n
spiritul respectului fata de necesitatile specifice fiecarei tari si
traditiilor culturale$ n spiritul respectarii 3repturilor 4mului si
Conventiei 3repturilor Copilului.
&lternativa educationala )tep 'L )tep respecta curriculum-ul
national$ standardele nationale$ este adaptat culturii locale si$ n
acelasi timp$ integrea(a standardele si cele mai 'une practici
internationale din domeniul educatiei.
,rogramul promovea(a educatia centrata pe copil$ predarea
orientata dupa nevoile si interesele copilului$ nvatarea organi(ata
n centre de activitate$ implicarea familiei si comunitatii n educatia
copiilor$ respectarea si aprecierea diversitatii umane$ sustinerea
inclu(iunii grupurilor defavori(ate. &lternativa educationala )tep
'L )tep are misiunea de a de(volta n fiecare copil capacitatea de a
fi creativ$ de a-si forma o g%ndire critica$ a face optiuni si a avea
initiativa$ a defini si a re(olva o pro'lema$ a comunica usor cu
semenii$ a-i ntelege si a negocia.
6a scolile )tep 'L )tep fiecare clasa are c%te doua
nvatatoare. 6a nceputul unei (ile n clasa )tep 'L )tep are loc
nt%lnirea de dimineata. &ceasta nt%lnire nu este o ora de curs$ iar
durata ei este varia'ila si poate tine chiar de la >!HH p%na =!HH. Este
un prilej pentru copii sa se salute$ sa comunice$ dar si sa afle tema
si activitatile (ilei. &ceste activitati nu sunt conditionate de timp.
&ceasta este una din caracteristicile alternativei educationale )tep
'L )tep$ care se adresea(a numai copiilor din nvatam%ntul
preprimar si primar. Elevii si desfasoara activitatea de nvatare
dupa modelul scolii depline$ ntre orele >-<F$ pe centre de
activitate! citire$ scriere$ matematica$ stiinte$ arte$ constructii$ alte
imagini. Elevii au responsa'ilitati diferite! eista copii care
raspund de pre(enta$ de aranjarea materialelor n centre$ de
ngrijirea florilor etc.
,6&716 ME7&
&ceasta alternativa pedagogica si trage numele de la
1niversitatea Mena din ;ermania$ acolo unde$ cu ani n urma$ n
<=E? a fost initiat un eperiment scolar n urma caruia prof. ,eter
,etersen si-a epus teoriile la Congresul .nternational de la
6ocamo din <=E?. Cu timpul$ va(%ndu-se re(ultatele remarca'ile
o'tinute$ ,lanul Mena a nceput sa fie folosit pe scara larga$ el
'a(%ndu-se pe urmatoarele principii pedagogice! gruparea-
majoritatea timpului este petrecut de copii n grupuri eterogene de
v%rsta$ dupa modelul familial" activitatile de 'a(a sunt cele care
definesc fiinta umana-conversatia$ jocul$ lucrul$ ser'area* ser'arile
marchea(a nceputul si sf%rsitul de saptam%na$ aniversarile$ sosirea
sau plecarea unui copil din scoala sau grupul de 'a(a$ sar'atori
religioase sau nationale$ alte evenimente importante din viata
individuala$ a scolii sau a comunitati+" sala de clasa$ grupa si toate
celelalte spatii sunt spatii educationale" participarea la
management$ de(voltarea simtului pentru ordine si a
responsa'ilitatii pentru spatiul comun" participarea copiilor n
organi(area eperientelor educationale si a activitatii$ n
amenajarea spatiului$ managementul clasei$ sta'ilirea regulilor etc.
&lternativa Mena este n fa(a de studiu privind continuarea
implementarii n sistem.
Ciecare dintre aceste tipuri educationale ar merita atentia
noastra$ dar societatea rom%neasca este doar la stadiul n care se
o'isnuieste cu astfel de concepte$ iar p%na la asimilarea lor deplina
este nevoie de timp.
@/&.7)T4/5.7;-16 repre(inta un mod simplu si eficient de a
genera idei noi. Este o metoda de stimulare a creativitatii in cadrul
activitatii in grup. ,rincipiile dupa care se fundamentea(a aceasta
metoda didactica sunt!
<. Cantitatea determina calitatea. ,articipantii tre'uie sa emita
cat mai multe idei. Cadrul didactic este cel care determina elevii sa
se implice cat mai mult deoarece adresea(a intre'arile necesare$
ajuta cu informatii suplimentare si ii conduce pe elevi la a gasi idei
folositoare solutionarii pro'lemei. &sociatia li'era$ spontana de
idei$ conduce la evidentierea unor idei valoroase.
E. &manarea judecatii ideilor celorlalti. &ceasta etapa ofera
posi'ilitatea participantilor sa emita cat mai multe idei referitoare
la tema propusa.
5etoda a fost initiata de &. 4s'orn in anul <=IG ca solutie de a
gasi
solutia optima pentru re(olvarea unei pro'leme. Condusa cu tact
pedagogic si inspiratie$ metoda poate repre(enta o cale accesi'ila
spre invatare care stimulea(a creativitatea si gandirea critica.
/egulile a'ordarii acestei metode ca si metoda didactica sunt!
- stimularea cat mai multor idei$ pornind de la o tema data$
- preluarea acestor idei si evidentierea celor mai reusite$
- evitarea oricarei critici la adresa partenerilor$
- manifestarea li'era si constienta a imaginatiei. 5etoda poate
fi folosita
incepand cu clasa a doua$ intr-o fa(a usoara$ pentru ca in clasele a
...-a si a .A-a sa fie o metoda de 'a(a in formarea gandirii critice a
elevilor.
C.4/CQ.7E6E repre(inta o metoda de predare - invatare
care-i incurajea(a pe elevi sa gandeasca li'er si deschis. ,rin
aceasta metoda se stimulea(a evidentierea coneiunilor intre ideile
unei teme luate in discutie. 3e asemenea$ ciorchinele este si o
tehnica de cautare a cailor de acces spre propriile cunostinte$
evidentiind modul propriu de a intelege o anumita tema$ un anumit
continut. &juta cadrul didactic sa inteleaga maniera in care fiecare
elev intelege notiunile si ii ofera posi'ilitatea de a interveni
diferentiat.
,asii de urmat sunt urmatorii!
<. )e scrie un cuvant sau o propo(itie nucleu in mijlocul ta'lei
sau al unei foi de 'loc mare de desen.
E. )e scriu cat mai multe cuvinte$ propo(itii legate de tema
propusa.
G. )e trasea(a o linie intre cuvintele scrise anterior in vederea
evidentierii unor coneiuni dintre aceste idei.
?. 7u se limitea(a numarul ideilor$ dar tre'uie oferit un timp de
lucru pentru aceasta activitate.
Ciorchinele este o tehnica care se poate reali(a atat individual$ cat
si ca
activitate in grup. &tunci cand se aplica individual$ tema propusa
tre'uie sa fie familiara elevilor pentru ca acestia nu pot culege
informatii de la colegii de grup. )e poate utili(a ca metoda de
evaluare dupa un capitol sau un sir de lectii.
Colosita in grup$ tehnica ciorchinelui da posi'ilitatea fiecarui elev
sa ia cunostinta de ideile colegilor$ de legaturile si asociatiile pe
care fiecare participant le face la un moment dat.
5ET43& 54R&.C este o metoda prin care se reali(ea(a
invatarea prin cooperare intre elevi. ,resupune urmatorii pasi!
<. Construirea grupurilor de lucru - clasa de elevi impartita in
grupuri de cate ?-I elevi$ in functie de efectivul acesteia.
E. Cadrul didactic imparte tetul ce urmea(a a fi studiat in ?-I
parti *atatea cate grupuri de lucru sunt+.
G. Ciecare elev cu numarul < va forma acelasi grup *care poate
sa ai'a si un nume original+. &cesta tre'uie sa discute continutul de
idei al partii reparti(at de catre cadrul didactic. Tre'uie sa reali(e(e
citirea constienta si eplicativa$ sa evidentie(e ideile principale$
precum si modalitatea de pre(entare cat mai clara catre colegii de
clasa.
?. /evenirea elevilor in grupul de ?-I elevi si predarea
continutului pregatit
celorlalti elevi. ,rin predarea reciproca se reali(ea(a cea mai 'una
invatare a unui continut informational$ mai ales incepand cu a doua
jumatate a clasei a ...-a deoarece elevii incep sa-si consolide(e
anumite deprinderi$ iar unele cunostinte sa fie 'ine insusite.
Cadrul didactic monitori(ea(a predarea asigurandu-se ca
informatiile se
transmit si se asimilea(a corect. 3aca evidentia(a anumite
neclaritati$ ajuta grupul sa le depaseasca.
C1@16 este o tehnica prin care se evidentia(a activitatile si
operatiile de
gandire implicate in invatarea unui continut. &ceasta metoda
didactica are urmatoarele etape!
<. Elevii citesc un tet sau investighea(a o tema luata in discutie.
&ctivitatea se poate reali(a individual$ in perechi sau in grup.
E. )e solicita elevilor care au la dispo(itie un cu' din hartie sau
carton sa note(e pe fiecare fata a cu'ului cate'a cuvinte sau idei$
conform instructiunilor date de catre cadrul iddactic.
G. Cetele cu'ului pot sa cuprinda urmatoarele cuvinte!
S 3escrieT
S ComparaT
S &plicaT
S &rgumentea(a pentru si impotrivaT
S &nali(ea(aT
S Efectuea(aT
.n ca(ul copiilor de ciclul primar$ actiunile si operatiile solicitate
sunt
insotite de cerinte suplimentare cu caracter concret. Este foarte
important cum se implica cadrul didactic in reali(area unei
activitati folosind metoda cu'ului$ cat de 'ine isi cunoaste clasa de
elevi pentru ca fiecarui elev sa ii revina acele sarcini de lucru care
corespund potentialului intelectual do'andit pana in pre(ent.
3e eemplu$ pentru fiecare fata a cu'ului$ invatatoare poate
veni cu urmatoarele intre'ari suplimentare!
S 3escrieT - Cum arata9
S ComparaT - Cu cine se aseamana9
S &plicaT - Cum poate fi folosit9
S &rgumentea(a pentru si impotrivaT - E 'un sau rau9 3e ce9
S &nali(ea(aT - Care sunt partile de vor'ire invatate9
S Efectuea(aT - Cum se numeste re(ultatul adunarii9 3ar al
scaderii9
E)E16 3E C.7C. 5.71TE este o ecelenta modalitate de
constienti(are de catre elevi a ceea ce stiu despre un su'iect$ a ceea
ce nu stiu$ precum si a ceea ce ar dori sa invete sau au invatat.
,oate lua forma urmatorului ta'el!
)T.1
A/E&1 )& )T.1
&5 .7A&T&T
,entru sectiunea )T.1$ elevii au de notat ideile pe care le stiu
despre tema luata in discutie. .n sectiunea A/E&1 )& )T.1$
elevii notea(a despre ce ar dori sa afle legat de su'iectul ales.
1rmea(a desfasurarea lectiei propiu-(ise$ reali(area de investigatii$
respectiv do'andirea de cunostinte legate de tema propusa. .n
sectiunea &5 .7A&T&T$ elevii vor nota la sfarsitul lectiei ceea ce
au retinut din lectia parcursa cu toata clasa de elevi.
,rin tehnici adecvate si prin dirijarea corecta a invatarii$ elevii
invata noile cunostinte$ sunt entu(iasmati de noua metoda de lucru$
dorind pe viitor a invata in aceeasi maniera.
.7A&T&/E& ,/.7 C44,E/&/E repre(inta un set de strategii
care angajea(a mici echipe de elevi pentru a promova interactiunea
colegiala si cola'orarea. &ceasta se reali(ea(a atunci cand elevii
lucrea(a impreuna$ ca o echipa$ pentru a eplora o tema noua$
pentru a re(olva o pro'lema$ pentru a crea idei noi$ pentru a atinge
un o'iectiv comun. ,entru ca acest tip de activitate sa dea roade
tre'uie eliminata competitia in favoarea cola'orarii$ iar cadrul
didactic sa detina a'ilitati$ competente prin care aceste metode de
invatare prin cooperare sa fie promovate si aplicate la clasa.
Ca si elemente cheie ale acestei metode sunt!
S interdependenta po(itiva intre mem'rii grupului$
S interactiunea directa$ fata in fata$
S eersarea deprinderilor de invatare in grup$
S raspunderea individuala a fiecarui mem'ru al grupului$
S rolul de indrumator si coordonator al cadrului didactic.
M4C16 3.3&CT.C poate fi utili(at in toate etapele procesului
instructiv-educativ$ deoarece corespunde unei inclinatii firesti a
copilului de varsta scolara mica. Aalentele pedagogice ale jocului
sunt multiple! stimulea(a activitatea sen(oriala si eprimarea
ver'ala$ antrenea(a gandirea logica si cretaiva$ stimulea(a
interesul$ fortifiva energiile intelectuale si fi(ice ale copiilor.
Mocul didactic im'ina elementele instructive si formative cu
cele distractive. &ceste poate fi de mai multe feluri! de pregatire in
vederea intelegerii unei notiuni$ de eersare a cunostintelor
asimilate$ de creatie$ de cunoastere a realitatii inconjuratoare$ de
formareU consolidare a unor deprinderi.
3esfasurate in perechi sau colectiv$ jocurile didactice ii
activea(a pe elevii ciclului primar din punct de vedere cognitiv$
actional$ afectiv" de(volta reflectia personala" capacitatea de
comunicare si cooperare.
,/4.ECT16 poate fi reali(at intr-o forma simpla inca din a
doua pare a a clasei a doua. 3in clasa a treia$ insa$ elevii tre'uie
dirijati in intocmirea proiectelor in vederea de(voltarii gandirii
critice. /epre(inta o metoda de instruire prin care elevii efectuea(a
o cercetare orientata spre un scop anume$ ea im'ina cunostintele
asimilate si activitatea practica. /eali(area unui proiect pe o tema
data sau o tema la alegere presupune! documentarea$ emiterea unor
ipote(e$ anumite desene atasate$ parerea personala.
&cest tip de activitate ii apropie pe elevi de situatiile reale$
contri'uie la maturi(area gandirii$ de(volta simtul responsa'ilitatii.
Chiar daca elevii nu au reali(at de la inceput un proiect 'un$ ei
tre'uie incurajati$ stimulati$ deoarece din greseli se invata - atata
timp cat elevii sunt interesati de acest lucru.
5ET43& C&3/&7E64/ este o modalitate de sinteti(are a unui
continut informational solicitand participarea elevilor in
intelegerea lui adecvata. &ceasta metoda de lucru presupune
trasarea a doua ae principale una pe cealalta$ in urma careia
re(ulta patru cadrane.
3e eemplu$ elevii sunt solicitati astfel!
<. in cadranul < sa note(e caracteristicile anotimpului iarna$
E. in cadranul E sa note(e jocuri de iarna pre(entate in lectie$
G. in cadranul G sa note(e personajele tetului$
?. in cadranul ? sa note(e parerea personala legata de actiunea
tetului.
,rin aceasta tehnica se urmareste implicarea elevilor in intelegerea
cat mai 'ine a tetului citit$ precum si pentru eprimarea parerii
personale referitoare la tema data.
T1/16 ;&6E/.E. este o metoda prin care elevii sunt
stimulati sa-si
eprime parerea personala legata de ceea ce au lucrat colegii lor.
Cuprinde urmatoarele etape!
<. Elevii$ in grupuri de cate trei-patru$ re(olva o pro'lema$
raspund la o sarcina de lucru$ pe o foaie mare.
E. ,rodusele muncii lor se afisea(a pe peretii clasei.
G. 6a semnalul cadrului didactic$ elevii trec pe rand la fiecare
poster pentru a-si eprima parerea despre ceea ce au lucrat colegii
lor.
?. 3upa ce se termica turul galeriei$ fiecare grupa isi
reeaminea(a produsul$ discuta o'servatiile si comentariile notate
de colegi pe posterele
5etodologia didactica pune tot mai mult accentul pe aceste metode
moderne$ utili(ate in procesul de predare - invatare - evaluare. &tat
metodele traditionale$ cat si cele moderne tre'uie sa serveasca
scopului instruirii. .nvatarea prin cooperare maimi(ea(a
capacitatile intelectuale ale elevilor *de a gandi$ de a intelege$ de a
comunica eficient$ de a lua deci(ia corecta$ de stimulare a
creativitatii+.
&ccentul cade pe modalitatea prin care elevii invata. 1tili(and
metode didactice moderne$ elevii au posi'ilitatea sa-si eerse(e
operatiile gandirii$ sa-si cultive creativitatea$ sa-si im'ogateasca
voca'ularul$ sa capete mai multa incredere in sine$ sa-si forme(e
deprinderea de a vor'i corect.

&specte ale de(voltarii Vg%ndirii criticeV
la copiii din ciclul primar
V-nt%mplarea nu ajuta dec%t o minte pregatitaV - spunea
,asteur - Vcaci o minte nepregatita nu vede m%na pe care o ntinde
nt%mplareaV completea(a Cleming. -nt%mplarile acestea presupun
inteligenta$ imaginatie$ dorinta de Va stiV$ spirit creator$
flei'ilitate$ perseverenta.
7oua orientare a nvatam%ntului rom%nesc urmareste
de(voltarea g%ndirii critice a elevilor$ prin folosirea metodelor si
tehnicilor activ-participative noi! 'rainstormingul$ tehnica
ciorchinelui$ metoda mo(aic$ metoda ).7E6;$ jurnalul cu du'la
intrare$ cu'ul$ cvintetul$ etc.
5. Rlate considera g%ndirea critica un tip de g%ndire
diferentiata dupa finalitate. Ea presupune verificarea$ evaluarea si
alegerea raspunsului potrivit pentru o sarcina data si respingerea
argumentata a celorlalte variante de solutii. &lti autori*5oore$ 5c
Cannon+ remarca faptul ca g%ndirea creatoare si g%ndirea critica
sunt Vdoua fete ale aceleiasi melodiiV. ;%ndirea creatoare si
dovedeste utilitatea si valoarea numai daca produsele ei sunt
supuse unor anali(e si evaluari critice$ cu scop de fundamentare si
ntemeiere rationala.
Eista mai multe tipuri de g%ndire" acestea nu sunt prin ele nsele
'une sau rele. Ele pot fi valori(ate astfel n functie de contet$ de
situatia-pro'lema n care se afla persoana la un anumit moment dat
si de felul cum aceasta o depaseste *o re(olva+.
-n realitate nu eista moduri de g%ndire pure$ mai degra'a se poate
vor'i de eistenta unor dominante ale g%ndirii oamenilor care
contin elemente ale mai multor moduri de g%ndire.
)e poate o'serva deci$ ca g%ndirea critica este o modalitate
superioara de manifestare a g%ndirii$ care sinteti(ea(a si integrea(a
aspecte si proceduri ale celorlalte moduri de g%ndire.
V& g%ndi criticV nseamna a emite judecati proprii$ a accepta
parerile altora$ a fi n stare sa privesti cu simtul raspunderii
greselile tale si sa le poti corecta$ a primi ajutorul altora$ si a-l oferi
celor care au nevoie de el.
Capacitatea de a g%ndi critic s EGEEGgF<I e do'%ndeste n timp$
permit%nd elevilor sa se manifeste spontan$ fara ngradire$ ori de
c%te ori eista o situatie de nvatare. Ei nu tre'uie sa se simta
stingheri$ sa le fie teama de reactia celor din jur fata de parerile lor$
sa ai'a ncredere n puterea lor de anali(a$ de reflectie.
3e ce este nevoie de g%ndire critica9 ,oate pentru ca noi$ dascalii$
urmarim sa formam oameni cu putere de deci(ie$ oameni cu simtul
raspunderii$ oameni cu idei proprii$ oameni n adevaratul sens al
cuv%ntului.
Cormarea capacitatii U a'ilitatii de a g%ndi creativ si constructiv$
eficient si critic presupune reali(area de catre elevi a progresului n
mai multe planuri prin trecerea!
v de la reactii personale la idei sustinute n pu'lic cu argumente
convingatoare"
v de la respectul fata de ideile altora la do'%ndirea ncrederii n
sine$ n propriile idei 'a(ate pe argumente"
v de la intuitiv la logic"
v de la o perspectiva$ la mai multe perspective n a'ordarea unei
pro'leme"
6ucrul cu elevii n clasa tre'uie astfel reali(at nc%t sa genere(e un
climat de ncredere$ care sa-i determine sa se implice n
discutarea U de('aterea unei idei interesante$ n re(olvarea cu
succes si eficienta a pro'lemelor.
Elevii tre'uie o'isnuiti cu investigatia temeinica$ cu de('aterea
autentica$ cu gasirea unor raspunsuri adecvate la pro'lemele cu
care se confrunta.
-nvatarea g%ndirii critice presupune respectarea anumitor conditii!
<. Crearea unor situatii de nvatare$ a unor oca(ii n care elevii
sa-si eerse(e procesul g%ndirii critice si alocarea timpului necesar
pentru aceasta.
E. -ncurajarea elevilor sa g%ndeasca independent$ Vcu propriul
capV$ sa specule(e$ sa reflecte(e.
G. &cceptarea diversitatii de opinii si idei.
?. .mplicarea activa a elevilor n reali(area nvatarii prin
confruntarea de idei$ prin cooperare si cola'orare$ pentru a gasi
solutii adecvate.
I. Convingerea elevilor ca nu risca sa fie ridiculi(ati pentru
opiniile eprimate.
F. -ncrederea n capacitatea fiecarui elev de a g%ndi critic.
N. &precierea po(itiva a g%ndirii critice manifestata n orice
situatie.
;%ndirea critica i nvata pe elevi sa-si emita si sa-si sustina
propriile idei. )atisfactia noastra$ a oamenilor de la catedra$ nu
consta n a vedea ca elevul a reprodus lectia citita$ compunerea sau
comentariul dictat Vcuv%nt cu cuv%ntV$ ci n a-i pune n evidenta
VtalentulV de a-si reali(a propriul re(umat$ propria compunere.
Elevul nu tre'uie sa fie o masina de memorat$ ci tre'uie sa fie
creator. &vem o'ligatia de a asigura atmosfera propice declansarii
valului de idei personale$ de a le da elevilor sen(atia ca ei sunt
adevaratii descoperitori ai VnouluiV.
)olutiile pro'lemelor supuse re(olvarii presupun cola'orare si
cooperare. Toti copiii$ indiferent de de(voltare intelectuala sau de
v%rsta$ pot contri'ui la elucidarea situatiei necunoscute$ spun%ndu-
si parerile. Ei tre'uie nvatati sa asculte si sa accepte. 7umai astfel
nvatarea va fi eficienta$ reali(%ndu-se o'iectivele propuse. .ata de
ce se pune at%ta accent pe lucrul n echipa. Este necesar sa se
nteleaga ca n cadrul de('aterilor$ al schim'ului de opinii$ nu se
critica omul$ ci ideea. Tre'uie sa se epuna acordul sau
de(apro'area$ indiferent de relatiile eistente *de simpatie sau
antipatie+ ntre participantii la situatia de nvatare.
,entru aceasta e nevoie de un demers didactic adecvat$ care consta
n parcurgerea a trei etape$ aflate n interdependenta! Evocarea
*E+ $ /eali(area sensului */+ $ /eflectia */+.
EA4C&/E& face apel la cunostintele nsusite de catre elevi
despre o tema sau in anumit su'iect. &stfel$ se va putea face
legatura ntre ceea ce se stie si ce se va preda. Corelarea
informatiilor stiute cu cele noi$ asigura trainicia celor din urma.
/E&6.R&/E& )E7)161. asigura ntelegerea sensului noilor
informatii si a semnificatiei acestora. Este cunoscut faptul ca ceea
ce este nteles este nvatat mai usor. Elevii iau contact cu
informatia noua pe mai multe cai!
v lectura unui tet"
v vi(ionarea unui film"
v efectuarea unui eperiment"
v discutii n cadrul unui grup.
&ceasta este etapa ntre'arilor nvatator-elev$ elev-nvatator$ elev-
elev. 7atura si modul de formulare a ntre'arilor facilitea(a si
potentea(a ntelegerea si duc la formarea si de(voltarea simtului
critic.
)anders *<=F=+ propune o taonomie a interogarii$ care cuprinde
mai multe tipuri de ntre'ari dispuse ierarhic *asemanator
taonomiei lui @loom+
<. -ntre'ari ce vi(ea(a nivelul literal al unui continut. )unt
ntre'ari care cer elevilor sa transforme informatiile$ sa se
transpuna imaginar n situatia descrisa n tet si sa descrie ceea ce
vad$ aud$ simt$ traiesc. Transpunerea mintala si trairea acestei
eperiente e un proces activ si creativ$ care l angajea(a pe elev$
stimul%ndu-i g%ndirea.
E. -ntre'ari interpretative. )unt ntre'ari care solicita elevii sa
descopere coneiunile dintre fapte$ evenimente$ idei. &cest tip de
ntre'ari stimulea(a g%ndirea speculativa$ critica$ favori(%nd
ntelegerea superioara.
G. -ntre'ari aplicative. )unt ntre'ari care ofera elevilor oca(ia
de a re(olva pro'leme nt%lnite n eperienta lor de nvatare$ ntr-
un anumit contet.
?. -ntre'ari analitice. )unt ntre'ari care solicita elevii sa
identifice motivele actiunii unui personaj sau altul pe 'a(a
informatiilor pe care le detin deja sau le gasesc n tet.
I. -ntre'ari sintetice. )unt ntre'ari care solicita re(olvarea unor
pro'leme n mod creativ$ pe 'a(a unei g%ndiri originale. Ele permit
elevilor sa faca u( de toate cunostintele si eperientele lor pentru a
re(olva$ n mod creativ$ o anumita pro'lema. -ntre'arile sintetice
cer elevilor sa cree(e scenarii alternative$ ntr-o situatie data.
F. -ntre'ari de transpunere )unt ntre'arile care cer elevilor sa
transforme informatiile$ sa se transpuna imaginar n situatia
descrisa n tet si sa descrie ceea ce vad$ aud$ simt$ traiesc.
Transpunerea mintala si trairea acestei eperiente e un proces activ
si creativ$ care l ncurajea(a pe elev$ stimul%ndu-i g%ndirea.
N. -ntre'ari de evaluare )unt ntre'ari ce solicita elevii sa faca
aprecieri si judecati de valoare despre faptele$ evenimentele$ cu
care vin n contact. Este vor'a despre raportarea ideilor dintr-un
tet la convingerile si credintele personale ale elevilor si$ pe
aceasta 'a(a$ formularea unor judecati evaluative. Ceea ce este
important este faptul ca pe masura ce trecem de la ntre'arile
literale spre cele evaluative$ elevii se implica mai activ n
construirea cunostintelor. .mplicarea mai activa n constituirea
sensurilor cunostintelor sporeste ntelegerea si favori(ea(a
g%ndirea critica.
-n masura n care$ nvatatorul$ n activitatea de predare-nvatare
solicita g%ndirea elevilor prin punerea unor ntre'ari care se
apropie tot mai mult de cele evaluative$ el demonstrea(a ca pune
pret pe de(voltarea g%ndirii critice.
Elevii nvata treptat ca$ pentru a do'%ndi valoare$ cunostintele
nsusite tre'uie supuse unei anali(e critice 'a(ate pe interogare$ pe
punerea de ntre'ari adecvate$ stimulative$ care sa conduca la
gasirea unor solutii pe masura acestora.
& treia etapa a cadrului pentru de(voltarea g%ndirii critice este
/EC6E0.&. Ea integrea(a noile cunostinte n sistemul celor vechi$
asigur%nd legatura ntre ele si d%nd posi'ilitatea epunerii li'ere a
VnouluiV aflat. &ceasta etapa i ajuta pe elevi sa patrunda n esenta
faptelor ti ne da o imagine clara asupra reusitei totale$ partiale sau
a esecului activitatii desfasurate n clasa.
7oua modalitate de desfasurare a activitatii didactice asigura o mai
'una corelare g%ndire - nvatare$ iar pe noi ne pune n situatia de a
reflecta asupra raspunsului la ntre'area VCum predam9V. 6ucrul pe
grupe sau n perechi ar putea presupune activi(area doar a unor
elevi$ n timp ce altii asteapta doar sa copie(e. )piritul de echipa
este nsa foarte de(voltat si nu de putine ori au(im comentarii de
genul! V3oamna nvatatoare$ 0 asteapta sa scrie ce i spunem noi.
El nu contri'uie cu nimic la re(olvarea pro'lemei.V .ata ca spiritul
critic se manifesta.
,entru desfasurarea unei activitati didactice eficiente$ metodele
detin rolul esential. Cara a mentine o clasificare artificiala ntre
clasic U traditional si modern U actual$ tre'uie spus ca tendinta
actuala este de a transforma si optimi(a metodele de nvatam%nt n
sensul sporirii eficientei lor educationale. 5etodele 'a(ate pe
actiunea elevilor * eercitiul$ lucrarile de la'orator$ munca cu
manualul$ testul scris$ conversatia$ cooperarea$ discutiile+ ca si cele
'a(ate pe g%ndire si lim'aj interior * lectura$ scriereaUela'orarea
unor eseuri$ compo(itii+ se dovedesc a fi cele mai eficiente. ,e
aceasta linie se nscriu si metodele si tehnicile de predare-nvatare
cu scopul de(voltarii g%ndirii critice.
,redare-nvatarea reali(ata n cadrul *E//+ pune accentul pe
nvatarea nteleasa ca re(olvare de pro'leme$ promovea(a
nvatarea n cooperare.
5odelul de nvatare pentru formarea si de(voltarea g%ndirii critice$
schim'a n mod esential rolul si responsa'ilitatile nvatatorului n
clasa. &cesta devine din ce n ce mai mult organi(atorul$
conducatorul si facilitatorul procesului de nvatare si g%ndire
efectiva$ cu participarea tuturor elevilor. 3e asemenea se reduce
su'stantial timpul alocat cadrului didactic$ n favoarea timpului
reparti(at activitatii independente$ n grup$ n perechi a elevilor$
nvatarea personala reali(%ndu-se mai profund si ntr-un timp mai
scurt.
5etodele si tehnicile utili(ate nu sunt cu totul noi si speciale$ ci
mai degra'a sunt moduri actionale si procedurale eficiente n
raport cu unele o'iective precise! stimularea si de(voltarea g%ndirii
constructive$ eficiente si critice a elevilor *anea E+.
Aa vom pre(enta trei dintre metodele si tehnicile utili(a'ile n
predarea-nvatarea cu scopul de(voltarii g%ndirii critice.
.. @/&.7)T4/5.7; *VCurtuna n creierV" Vasaltul de
ideiV+
Este un mod simplu si eficient de a genera idei noi. 6a ora actuala
este cea mai rasp%ndita metoda de stimulare a creativitatii n
conditiile activitatii n grup. 5etoda 'rainstorming se
fundamentea(a pe doua principii care se materiali(ea(a n patru
reguli.
,rincipiile sunt!
<. Cantitatea determina calitatea. &stfel$ elevii tre'uie sa emita
c%t mai multe idei. Cu c%t ne vin in minte mai multe idei$ cu at%t
cresc sansele de a gasi ideile valoroase si folositoare n
solutionarea unei pro'leme. 1nele idei ar putea parea 'i(are sau
imposi'il de reali(at$ da acest fapt nu este rau. 1neori cele mai
nastrusnice idei ne determina sa ne g%ndim la alte idei cu valoare
deose'ita. &sociatia li'era$ spontana. 3e idei c%t mai multe$
conduce la aparitia unor idei via'ile si inedite.
E. &m%narea evaluariiUjudecatii ideilor celorlalti . &ceasta da
posi'ilitatea fiecarui elev sa emita orice idee referitoare la
pro'lema n cau(a$ sa se eli'ere(e de orice fel de cen(ura.
@rainstormingul poate fi caracteri(at ca o metoda *tehnica$
strategie+ care nu tolerea(a nici un fel de critica.
/egulile 'rainstormingului care deriva din aceste principii sunt!
a+ stimularea unei cantitati c%t mai mare de idei"
'+ preluarea ideilor emise de altii si fructificarea lor prin ajustari
succesive si asociatii li'ere asemenea unei reactii n lant"
c+ suspendarea oricarui gen de critica"
d+ manifestarea li'era a imaginatiei.
@rainstormingul se poate reali(a n perechi sau n grup. Toate
ideile propuse se notea(a. -n fa(a emiteriiUproducerii de idei tre'uie
ncurajata participarea tuturor mem'rilor grupului chiar daca
uneori se desemnea(a un conducator de grup.
5%nuita cu profesionalism$ flei'ilitate si inspiratie
'rainstormingul este o metoda accesi'ila$ relativ simpla si eficienta
de nvatare care stimulea(a creativitatea si pe aceasta 'a(a$
de(voltarea g%ndirii critice$ constructive.
... Tehnica! sT.1 U A/E&1 )W sT.1 U &5 -7AWB&T
Este utili(ata cu precadere n fa(a de evocare$ dar si n cea de
reali(are a sensului$ fiind o modalitate de constienti(are$ de catre
elevi$ a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un su'iect$ o
pro'lema si$ totdeauna$ a ceea ce nu stiu *sau nu sunt siguri ca stiu+
si ar dori sa stieUsa nvete. ,rocedura este relativ simpla. -n fa(a de
evocare se urmea(a doua etape!
X Elevilor li se cere sa inventarie(e-proced%nd individual$ prin
discutii n perechi sau n grup-ideile pe care considera ca le detin
cu privire la su'iectulUtema investigatiei ce va urma. &ceste idei
sunt notate n ru'rica VstiuV.
X Elevii notea(a si ideile despre care au ndoieli sau ceea ce ar
dori sa stie n legatura cu tema respectiva. &ceste idei sunt grupate
n ru'rica VAreau sa stiuV.
1rmea(a$ apoi$ studierea unui tet$ reali(area unei investigatii sau
do'%ndirea unor cunostinte referitoare la acel su'iect$ cunostinte
selectate de nvatator. ,rin metode si tehnici adecvate$ elevii nvata
noile cunostinte$ iar n fa(a de reali(are a sensului$ ei inventaria(a
noile idei asimilate pe care le notea(a n ru'rica V&m nvatatV.
&sadar$ re(ulta un ta'el cu trei ru'rici si anume!
sT.1
A/E&1 )W sT.1
&5 -7AWB&T
-n fiecare ru'rica apar notate ideile corespun(atoare$ evidentiindu-
se$ foarte clar$ situatia de plecare *ceea ce stiau elevii+$ aspectele si
ntre'arile la care au dorit sa gaseasca raspunsuri *consemnate n
ru'rica VAreau sa stiuV+ si ceea ce au do'%ndit n urma activitatii
de nvatare *idei consemnate n ru'rica V&m nvatatV+.
.... 5etoda 54R&.C
Este o metoda prin care se promovea(a nvatarea prin cola'orare si
cooperare ntre elevi. &ceasta tehnica de predare-nvatare
presupune parcurgerea urmatorilor pasi!
X Construirea grupurilor de lucru initiale. Clasa de elevi se
mparte n grupuri de c%te ?-I elevi. )e utili(ea(a diverse criterii de
grupare a elevilor. 1nul dintre acestea poate fi urmatorul! elevii
numara de la < la ?UI astfel nc%t fiecare elev sa ai'a un numar
cuprins ntre < si ?UI.
X -nvatatorul mparte tetul ce urmea(a a fi cititUstudiat n ? sau
I parti *at%tea c%te grupuri de lucru sYau constituit initial+
X Constituirea grupurilor de VepertiV si re(olvarea sarcinii de
lucru. Elevii cu numarul < vor forma un grup$ cei cu numarul E al
doilea grup$ s.a.m.d. Ciecare grup de VepertiV are sarcina de a
studia o anumita parte din tet$ reparti(ata de nvatator. Elevii din
fiecare grup tre'uie sa discute continutul de idei al partii din tet
care le revine$ s-o nteleaga c%t mai 'ine si mai adecvat pentru a fi
capa'ili$ ca ulterior$ s-o predea celorlalti colegi. Ei hotarasc
mpreuna$ prin discutii$ care sunt ideile principale ale tetului
studiat si cum vor proceda pentru a le preda colegilor astfel nc%t
acestia sa nteleaga c%t mai 'ine.
X /evenirea elevilor n grupurile initiale si predarea continutului
pregatit celorlalti colegi. ,rin predarea reciproca se reali(ea(a cea
mai 'una nvatare a unui continut informational. 6a sf%rsitul lectiei
fiecare elev tre'uie sa stap%neasca continutul ntregului tet si nu
doar a partii la nvatarea caruia a participat ca VepertV.
C%nd se reali(ea(a predarea reciproca$ elevii pot cere VepertuluiV
lamuriri suplimentare n legatura cu fragmentul pus n discutie.
3aca mai eista nelamuriri si neclaritati$ cei n cau(a pot adresa
ntre'ari si altor VepertiV din acel grup. 3aca persista anumite
du'ii referitoare la o pro'lema$ acestea ar tre'ui cercetate n
continuare p%na la lamurirea lor adecvata.
-nvatatorul monitori(ea(a predarea asigur%ndu-se ca informatia si
cunostintele se transmit si se asimilea(a corect. 3aca elevii se
mpotmolesc nvatatorul i ajuta sa depaseasca situatia. 3eci$
fiecare elev devine VepertV ntr-o anumita pro'lema *parte+ a
tetului$ pe care tre'uie sa fie capa'ili s-o predea colegilor. 4
varianta a metodei Vmo(aicV este metoda denumita Vmo(aic ..V.
V5o(aic ..V se deose'este de Vmo(aic .V prin aceea ca prima
presupune o activitate de predare-nvatare mult mai dirijata. -n
Vmo(aic ..V se parcurg aceeasi pasi ca n Vmo(aic .V cu deose'irea
ca grupurile de VepertiV au la dispo(itie fiecare$ c%te o fisa cu un
set de ntre'ari care le ghidea(a lectura si ntelegerea mai adecvata
a tetului.
Este 'ine ca nvatatorul sa urmareasca ndeaproape desfasurarea
activitatii n cadrul grupurilor. Tre'uie ca toti mem'rii grupului sa
participe la discutii$ iar deci(iile sa fie rodul cola'orarii tuturor
mem'rilor.
&titudinea dascalilor fata de schim'area si inovarea didactica este
diferita! de la cea de respingere$ la cea de copiere Vmot a motV$ la
repetarea aceleiasi activitati n contete identice$ la transferul de
idei si solutii n situatii noi$ diferite$ m'ogatindu-si repertoriul de
strategii didactice. Este oarecum eplica'ila aceasta atitudine
av%nd n vedere ca$ at%t proiectarea lectiilor care promovea(a
de(voltarea g%ndirii critice$ c%t si reali(area lor propriu-(isa
necesita investitie de timp$ efort intelectual si materiale.
Elevilor le tre'uie timp sa se familiari(e(e cu acest nou tip de
nvatare$ e nevoie de eforturi si ncurajari repetate pentru a-i
convinge ca se asteapta altceva de la ei. &ceste metode sunt
'enefice$ deoarece$ at%t n grupuri de ?-F persoane$ c%t si n
perechi$ elevii se eprima mai usor$ nu mai sunt stresati$ vor'indu-
si unul altuia. &stfel elevii participa efectiv la actul nvatarii$
inclusiv elevii timi(i$ cu posi'ilitati intelectuale sau de eprimare
mai reduse. &cest lucru le sporeste ncrederea n fortele proprii$ n
performantele lor$ contri'uind la de(voltarea intelectuala si la
sociali(area lor. 5etodele sunt 'enefice si pentru elevii 'uni la
nvatatura pentru ca acestia se confrunta permanent cu alti
coechipieri si cu sine$ av%nd posi'ilitatea sa sinteti(e(e$ d%nd o
forma coerenta ideilor ce provin de la ceilalti colegi de echipa.
,entru elevi e 'enefic si pentru faptul ca se o'isnuiesc sa lucre(e n
grup$ cu re(olvarea unor sarcini Vcontra cronometruV$ marindu-le
astfel responsa'ilitatea.
7u de mica importanta este si faptul ca aceste metode active$ educa
elevii si din punct de vedere moral. Ei devin mai toleranti$ accepta
ideile altora$ nvata sa critice argumente$ idei si nu oameni si
o'serva ca ntotdeauna se mai poate aduce o completare$ se poate
aduce n discutie o noua perspectiva asupra unui su'iect.
3e(voltarea g%ndirii critice prin lectura si scriere este o alternativa
educationala reformatoare. )trategiile interactive de predare i
nvata pe elevi sa g%ndeasca critic$ eficient si constructiv$
Vumani(ea(aV relatia dascal-elev situ%nd-o pe ori(ontala si
conferind ncredere copiilor n propriile forte. &cest nou tip de
nvatare 'a(at pe eperienta de viata a elevilor poate fi utili(at n
predarea-nvatarea diferitelor o'iecte de nvatam%nt nlatur%nd
astfel mentalitatea conform careia Veista un singur raspuns 'un$
adecvatV*@an8s+.
-nvatarea eficienta si g%ndirea critica se reali(ea(a atunci c%nd$
dascalii aprecia(a diversitatea de idei si eperienta a elevilor$ iar
acestia tre'uie sa confere un sens informatiilor si ideilor nsusite.
-n conclu(ie$ nu tre'uie sa renuntam la metodele clasice$ ci sa le
m'inam n cadrul lectiilor cu cele care activea(a g%ndirea critica$
pentru a lucra si ValtfelV n folosul copiilor si al nostru.