Sunteți pe pagina 1din 5

Vitaminele sunt substante organice necesare cresterii si bunei functionari a organismului, pe

care organismul le fabrica in cantitate insuficienta pentru a-si acoperi nevoile (vitaminele B6,
B8, D, K) sau pe care nu le poate sintetiza.
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. oate
sunt continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in
special, trebuie sa faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere).
!tructura c"imica si rolul biologic al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre
(acid folic, vitaminele #, B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ', D, (, K si ))) sunt foarte diferite. De
altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in mod sinergic, si nu au nici o valoare
energetica.
Vitaminele se clasifica, de obicei, in doua grupe* vitamine "idrosolubile (solubile in apa),
care grupeaza vitamina ' si vitaminele din grupul B (B$, B%, B&, B6, B8, B$%, ))), si vitamine
liposolubilecare grupeaza vitaminele #, D, ( si K.
Vitamina A
+ai este cunoscut, si sub numele de retinol, vitamina anti-eroftalmic, sau vitamina
cresterii. .n stare pur, se prezint, sub form, de ulei (vit. #%) sau cristale (vit. #$) de culoare
galben, .
(ste e-trem de sensibil, la lumin,, /n special la radiatii ultraviolete. .n plante se afl, sub
form, de provitamine # - carotenoidele, dintre care cel mai cunoscut este beta-carotenul. 0a
nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate /n retinoli.
Beta-carotenul este un colorant natural neto-ic, care se foloseste /n industria alimentar,,
farmaceutic,, medicin,, cosmetic, si /n "rana animalelor,el se g,seste /n toate legumele si
fructele, dar /n cantitate mai mare se afl, /n morcov, spanac, urzici, varz,, m,cese, rosii,
citrice, c,tin,, pepeni, porumb etc. 'antitatea zilnic, necesar, de beta-caroten este de &111 -
8111 23.
Vitamina # se g,seste ca atare /n uleiul de peste, ficat, lapte, g,lbenusul de ou, unt.
Vitaminele # au un rol important /n cresterea organismelor tinere, /n prote4area mucoaselor si
/n procesul vederii.
5ipervitaminozele # provoac, fenomene to-ice si fragilitate.
B$
Vitamina B1 este numit si vitamina antiberiberic .A fost izolata n anul 1911 de Funk,
din trele de gru. Windaus i Wiliam i stabilesc n anul 19!1 constituia c"imic. #reat de
$itamina %1 este solubil n a&, alcool. 'olubilitatea ei crete n mediu alcalin. Are un
miros caracteristic i obinuit este stabil la o tem&eratur, &este 1(( grade # se
descom&une.
#bsorb6ia si metabolismul. Vitamina B$ e-tras7 din alimente sau sintetizat7 de
bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului sub6ire. )rin
resorb6ia intestinal7 a4unge /n s8nge sub fo 7 liber7.
( -cre6ia vitaminei B$ se face pe rm cale renal7 /n cantit76i de &1-%&1 micrograme.
Valori mai mici de 91 de micrograme indic7 caren6a vitaminei B$.

:ica ita eodora
Vitamina B$ intervine /n procesele metabolice de baz7 ale organismului, cu rol de
coenzime. )articip7 la procese generale de o-ireducere, regleaz7 sc"imburile gazoase, 4oac7 un
rol important /n func6iile sistemului nervos central ;i periferic ;i a glandelor endocrine. De
asemenea, intervine /n metabolismul apei si regleaz7 func6iile motorii, secretorii ;i de absorb6ie
digestiva.
!urse* /n alimente de origine vegetal7 (cereale mai pu6in legume) ;i animal7 (carne,
peste, lapte, oua etc). 'ele mai mari cantit76i de vitamin7 B$ se gasesc /n dro4dia de bere, in
coa4a si germenii boabelor de gr8u.
#ntivitamina B$ (piritiamina, neopiritiamina etc). )roduc fenomene paralitice.
B%
Vitamina B% se mai nume;te ;i vitamina "idrosolubil7 de cre;tere . (ste termostabil7
(rezist7 si la $%1 de grade '), solubil7 /n ap7 si alcool, cu solubilitate crescut7 in mediul alcalin.
Vitamina B% a fost izolat7 pentru prima oar7 /n anul $<== si sintetizat7 de Kareer /n
$<=&.
#bsorb6ia ;i metabolismul. >iboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma
liber7, dup7 care a4unge /n ficat si rinic"i. :u se depoziteaz7 /n organism. (liberarea se face
prin fecale ;i mai pu6in prin urin7. 3ntervine /n procesele de o-ireducere, /n metabolismul
glucidelor, lipidelor /n fun6iile sistemului nervos, a aparatului vizual ;i are rol antito-ic (plumb,
mercur).
!urse* alimente de origine animal7 (lapte, ou7, ficat, creier, splina), crustacee ;i unele
vegetale (spanac, salat7 verde, ro;ii etc).
Vitamina B% poate fi sintetizat7 de unele bacterii.
B=
Vitamina B= ())) cuprinde acidul nicotinic ;i amida acidului nicotinic cu propriet76i
aproape identice precum ;i o serie de deriva6i ai acidului nicotinic.
:ucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu & atomi de carbon ;i un atom
de azot. #cidul nicotinic ;i amida nicotinica sunt substan6e cristaline, incolore, solubile /n apa,
alcool, termostabile.
#bsorb6ia si metabolismul. !unt absorbite la nivelul intestinului de unde p7trund /n
s8nge. !e elimin7 prin urin7, fecale, tranpira6ie.
Vitamina B= previne ;i vindeca pelagra, caracterizat7 prin tabloul simptotic a celor
?trei D@ (demen6a, diaree, dermatita). (le particip7 de asemenea la procesele de o-ireducere, la
metabolismul glucidelor, proteinelor, a produ;ilor pigmentari si influenteaz7 sistemul nervos ;i
activitatea unor glande cu secre6ie interna. (ste binecunoscuta ;i a ac6iunea vasodilatatoare a
vitaminei B=.
!urse* alimente vegetale mai ales /n coa4a boabelor de cereale, /n dro4dia de bere,
alimente de origine animal7 (carne, rinic"i, ficat)
#ntivitamina B= (acetilpirimidina) substan67 cu structura apropiat7 de aceea a
vitaminei B= dar cu ac6iune antogonist7.


B9
Vitamina B9 (adenina) are func6ii si indica6ii terapeutice, mai pu6in cunoscute. (a
al7turi de alte vitamine B, intervine /n func6iile sistemului nervos c8t si cele ale sistemului
"ematopoietic.
'aren6a vitaminei B9 modific7 ec"ilibrul leucocitar, prin producerea leucopeniei ;i
granulopeniei.
:ica ita eodora
#dministrarea sulfamidelor ;i a antibioticelor cre;te consumul de vitamin7 B9. (a are
un rol important /n metabolismul glucidelor, lipidelor, a clorurii de sodiu, /n func6iile
suprarenalelorsi a proceselor cre;terii.
!urse* alimente din regnul animal si vegetal. 'ea mai important7 surs7 este dro4dia de
bere.
!intetizarea vitaminei B9 de catre flora bacterian7 intestinal7 este redus7 la om.
#bsorb6ia vitaminei B9 se realizeaza la nivelul intestinului sub6ire. .n s8nge,
concentra6ia cea mai mare de vitamina B9, este /n "ematii.
(liminarea vitaminei se face prin urina, fecale, transpira6ie.

B6
Vitamina B6 cuprinde pirido-ina, pirido-alul ;i pirido-amina. .n mediu alcalin ;i acid
sunt sensibile la lumin7.
>egnul vegetal ofer7 o important7 surs7 de vitamin7 B6.
!ursele de ob6inere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta
grup7.
#bsorb6ia vitaminei B6 se realizeaz7 la nivelul intestinului sub forma liber7 ;i mai bine
combinate cu proteine. .n organismul animal predomina pirido-amina. Vitamina B6 intervine
/n metabolismul substan6elor organice ;i intr7 /n compozi6ia unui mare num7r de enzime cu
func6ie de o-idoreducere. )articip7 la biosinteza sfingozimei cu rol /n metabolismul lipidelor.
(liminarea vitamine B6 se face /n cea mai mare m7sur7 pe cale renal7 ;i scade cu
v8rsta.
B$%
Vitamina B$% este compus7 din substan6e cristalizate, de culoare ro;ie, solubile /n ap7
;i alcool, stabile /n aer ;i /n mediu acid. !unt semirele la ac6iunea o-idan6ilor, bazelor ;i acizilor
puternici. >ezist7 la $%1 de grade ', timp de %1 minute.
Vitamina B$% se g7se;te mai pu6in /n regnul vegetal ;i mai mult /n alimentele de origine
animal7 (ficat, splin7, creier, mu;c"i). )rincipala surs7 de vitamin7 B$% este sinteza
microbian7.
Biogeneza vitaminei B$% are loc sub ac6iunea a numeroase bacterii din sol ;i a
bacteriilor intestinale, mai ales din colon.
#bsorb6ia ;i metabolismul. #bsorb6ia vitaminei B$% se realizeaz7 la nivelu mucoasei
intestinale, /n prezen6a unui factot intrisec produs de mucoasa gastric7 ;i cu care alc7tuiesc
factorul antipernicios depozitat /n ficat.
Vitamina B$% absorbit7 ;i re6inut7 la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza,
reconstituind prima faz7 a absorb6iei intestinale. Aactorul intrisec are rol de protec6ie /n
absorb6ia intestinal7 prin formarea unor compu;i de inactivare a vitaminelor B$%. Aactorul
intrisec activ fi-eaz7 p8n7 la %69 de micrograme vitamin7 B$%Bmg.
Vitamina are rol /n "ematopoiez7 ;i mai ales /n eritropoiez7. 'ea mai important7
ac6iune a acestei vitamine este anemia pernicioas7 de tip Biernner, unde intervin modific7ri ale
trombocitelor sau c"iar leziuni degenerative nervoase.
B$=
Vitamina B$= are structura c"imic7 asem7n7toare acidului azotic, constituie un
principiu component al comple-ului B, cu rol /n stimularea cre;terii puilor, porcilor.
B$9
Vitamina B$9 este e-tras7 din urina uman7, are rol /n "ematopoiez7.
B$&
Vitamina B$& (acidul panganic) se g7se;te /n alimente de origine animal7.
3ntervine /n procesele enzimatice ;i, /n cantitate de % mgBzi acoper7 nevoile organismului.
B$C :ica ita eodora
:u, nu este vorba de binecunoscutul bombardier americanD (ste vorba despre o
vitamin,, mai puEin cunoscut,, dar foarte ?controversat,@ /n lumea medical,. Dup, ani de
cercet,ri, bioc"imistul dr. (rnest Krebs a izolat, /n $<&1, o nou, vitamin, pe care a denumit-o
B$C F cunoscut, Gi sub numele de amigdalin, (sau laetrile).
!e face din ce /n ce mai auzit, opinia conform c,reia cancerul ar fi o boal, cauzat, de o
deficienE, nutriEional,. :u ar fi vorba despre o bacterie, un virus sau o to-in, misterioas,, ci
pur Gi simplu despre absenEa unei substanEe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa*
vitamina B$C.
!8mburii de caise F pe care /i m8ncam cu mare pl,cere c8nd eram copii F sunt cea mai
bogat, surs, natural, de vitamina B$C. .n general, seminEele fructelor (mai puEin citricele)
conEin aceast, substanE,, care le confer, un gust am,rui, specific. 'onform studiilor dr.
Krebs, consumul zilnic a C-$1 s8mburi de caise previne apariEia cancerului
Vitamina C

(ste acidul ascorbic, sau vitamina anti-scorbutica. #re o importanta capitala pentru
organism, intervenind in procesele de o-ido-reducere. #re rol anti-infectios, tonifiant, participa
la deto-ifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier, prote4eaza vitaminele # si (,
economiseste vitaminele din comple-ul B.
Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate, la actiunea o-igenului si a luminii.
Vitamina ' catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al
substantei fundamentale intercelulare). 3n lipsa vitaminei ', substanta colagenica dintre
celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar "emoragii la nivelul gingiilor, musc"ilor,
tegumentelor, etc.
'a urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita
in scorbut.
Hingiile sangereaza usor, spontan sau la traumatisme minime, dintii devin mobili si cad.
+ineralizarea sc"eletului este alterata, fracturile se vindeca mai greu, cicatrizarea plagilor se
face mai greu sau defectuos. !cade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii,
putand apare mai des, de e-emplu, gripa sau tuberculoza pulmonara.
Vitamina ' mareste rezistenta organismului fata de efectul to-ic al unor medicamente sau
substante c"imice din mediul ambiant (plumb, mercur, benzen, etc.).
(fortul muscular, frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina '. !-a
demonstrat ca $1 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului.
>atia zilnica este estimata insa, pentru un adult normal, la cca. =1 miligrame. Aiind
"idrosolubila si usor o-idabila, vitamina ' se poate pierde usor in timpul pastrarii si
prepararii alimentelor.
)rodusele animale, cerealele, produsele za"aroase sunt lipsite de vitamina '. !ingura sursa
naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. 3n Ionele cu clima temperata sau
rece, unde productia de fructe este sezoniera, e-ista riscul aparitiei "ipovitaminozelor in
perioada de iarna-primavara, cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina '.
(-emple de vegetale ($11 grame) ce contin vitamina ' (miligrame)*
- patrun4elul %11
- napul $91
- ardeiul $%1
- varza $%1
- mararul $11
- lamaia 16&
- portocala 161
- conopida 161
- spanacul 1&1
Vitamina D
Vitamina D se prezinta sub forma mai multor substante liposolubile (solubile in
grasimi), care au efecte de prevenire si combatere a ra"itismului (la copii) si a osteomalaciei (la
adulti). 'ele mai importante sunt vitaminele D% si D=.
Vitamina D% (ergocalciferolul) se obtine prin iradiere cu ultraviolete a unei provitamine
continuta in anumite vegetale (ciuperci, dro4dii, etc.)
Vitamina D= (colecalciferolul) se formeaza prin iradierea cu ultraviolete a unui component al
sebumului, secretat de piele.
Dupa absorbtia intestinala, respectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrunde in sange si se
depoziteaza preponderent in ficat, unde o parte se transforma in produsi mai activi (o a doua
activare avand loc la nivelul rinic"ilor).
Datorita acestui comportament (mod de sinteza, activare, mecanism de actiune), vitamina D
este asemanatoare "ormonilorJ printr-o comparatie la distanta, pielea, ficatul si rinic"iul pot fi
asemanate cu glandele endocrine.
Vitamina D intervine in absorbtia calciului si in fi-area lui pe matricea osoasa. 3n carenta de
vitamina D, scade asimilarea si utilzarea calciului, oasele se pot deforma usor sub influenta
factorilor mecanici (greutatea proprie, tractiuni, mici traumatisme), apar semnele tipice ale
ra"itismului* modificarea conformatiei oaselor cu demineralizare,transpiratii, lipsa sau
micsorarea fortei musculare, tulburari digestive si tulburari de crestere. 'opiii sunt obositi,
prezinta un abdomen voluminos,au o rezistenta scazuta la infectii si fac forme grave de boala
(pneumonii, enterocolite,etc.). De fapt, prin aceste complicatii infectioase este ra"itismul mai
periculos (decat prin sine insusi).
5ipervitaminoza D (realizata mai ales medicamentos - atentie, ca vitamina liposolubila se
acumuleaza in organism in cazul aportului e-cesiv, pe mari intervale de timp) se traduce prin
manifestari variate, de tipul tulburarilor digestive (constipatie, greata, varsaturi), pierderea
poftei de mancare, oboseala fizica si intelectuala, des"idratare, tulburari nervoase si de
comportament.
Deoarece principala sursa de vitamina D este sinteza cutanata, sub actiunea razelor solare,
nu este bine definita ratia zilnica pentru om. )arerile specialistilor difera, unii considerand ca
pentru un adult normal care isi desfasoara macar o parte din activitate in aer liber, nu este
necesar aportul alimentar, fiind suficiente cantitatile de vitamina D formate la nivelul
portiunilor de piele e-puse luminii. #ltii considera ca un aport de securitate de cca. %&1 - 911
u.i. zilnic este relativ important, si este absolut necesar copiilor mici si femeilor in perioada
maternitatii. :ecesarul zilnic de vitamin, D pentru adulti este de $11 - $&1 23, iar la copii de
$%1 - %11 23. !e recomand, ca /n cazul unor fracturi sau aparitiei unor tulbur,ri metabolice
ale calciului si fosforului, s, se m,reasc, doza zilnic, la &11 - C11 23.
Vitamina D se gaseste in special in produsele de origine animala, oua, peste, produse lactate
grase*lapte integral, unt, smantana, frisca, branzeturi grase. Aicatul si margarina vitaminizata
reprezinta alte surse de vitamina D. (-cesul de vitamine D duce la demineralizarea oaselor.
Vitamina E
:umita si tocoferol, este esential implicata in mentinerea structurii si functionalitatii organelor
genitale, avand si titlul de Kvitamina fertilitatiiK. 'ercetari ulterioare au dovedit faptul ca
vitamina ( asigura si troficitatea sistemului muscular, a altor organe si tesuturi, lipsa sau
carenta ei determinand nu numai sterilitatea, dar si tulburari cardio-vasculare, in fiziologia
neuro-musculara sau in metabolism. :evoile organismului se situeaza intre $1 si %1 miligrame
zilnic,cele mai bune surse fiind uleiurule e-trase din seminte (soia, germeni de porumb, floarea-
soarelui), mazarea, fasolea si painea intermediara si neagra (mult mai sanatoasa decat cea alba,
rafinata 3n articolul urmator va vom oferi informatii despre vitaminele "idrosolubile
( comple-ul B si vitamina ').
Vitamina K
Desi ne intereseaza mai putin structura c"imica, mentionam ca se cunosc trei vitamine
K*
Vitamina K$, fitoc"inona, este sintetizata de frunzele verzi si prezenta in vegetalele verzi.
Vitamina K%, farnoc"inona, este sintetizata de catre microorganismele de putrefactie.
Vitamina K=, menadiona, este un produs de sinteza cu proprietatea ca este "idrosolubil (spre
deosebire de celelalte).
'arenta de vitamina K se realizeaza fie prin aport alimentar redus, fie prin reducerea florei
microbiene normale intestinale ca urmare a unor tratamente cu doze mari sau L si pe timp
indelungat cu antibiotice, cunoscut fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza
microbiana intestinala.
5ipovitaminoza K favorizeaza "emoragiile spontane sau dupa traumatisme minore, fiind
perturbata coagularea sangelui.
:u se cunoaste e-act ratia zilnica necesara prin aport alimentar, fiind descrisa doza de %
miligrame zilnic, la adult.
)rincipalele surse de vitamina K sunt legumele verzi, ficatul si, nu in ultimul rand,
galbenusul de ou. :u ocoliti, asadar, spanacul, salata, loboda, urzicile, mararul, leusteanul, ).
ceapa verde, etc.
:ica ita eodora