Sunteți pe pagina 1din 6

1

PUBLICAT
VOLUMUL: Specializare, Dezvoltare si Integrare
EDITURA: Sincron / Cluj Napoca
ISBN: 973-86547-4-2
ANUL: 2003
DILEME PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE ALE
AGENTIILOR ECONOMICI
Financial Reporting of the Enterprises Controversial
Issues
Drd. Razvan MUSTATA
UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
Avand ca preocupare problematica situatiilor financiare pe care le intocmesc societatile
comerciale, nu putem sa nu remarcam simplul fapt, ca oricat de precise, exacte si bine argumentate
ar fi reglementarile in materie, exista totusi o serie de aspecte care ridica multe semne de intrebare.
Asupra acestor incertitudini, neajunsuri sau dileme ne-am oprit de aceasta data in lucrarea de fata.
Pentru a pune in discutie aspectele care constituie punctele de interes ale lucrarii am dorit sa ne
oprim asupra unor consideratii personale privind informatiile furnizate de situatiile financiare, precum
si unele aspecte referitoare la asa-zisul limbaj contabil unic, ce ar trebui utilizat de specialistii din
domeniul contabilitatii. Importanta informatiei contabile si limbajul comunicarii acesteia catre
beneficiari si utilizatori este una covarsitoare, in contextul eforturilor de compatibilizare a sistemelor si
reglementarilor contabile existente pe plan mondial.
Nevoia de informatie intr-o lume agitata
Suntem martorii, dar si actorii unei civilizatii, ai unei societati ce poate fi caracterizata la o
prima vedere prin atributele dinamica, nonstatica, chiar efervescenta. Traim intr-un context social,
cultural, juridic si economic in care relatiile dintre formele de organizare sunt intense, se dezvolta
rapid, dar dispar la fel de repede, se amplifica pe masura ce ele devin eficiente si produc un rezultat
mai mult sau mai putin asteptat. Ansamblul relatiilor care se dezvolta la nivelul societatii si al mediului
in care traim este unul dinamic, intr-o continua si permanenta schimbare, modificare si amplificare
contribuind astfel la crearea unei lumi, a unei civilizatii existenta primordial in mintea elementului
esential al civilizatiei omul.
Toata aceasta activitate de conceptie a civilizatiei, a umanitatii da nastere unui proces
complex prin continut, context si forma a carui rezultat nu este altceva decat ceea ce traim zi de
zi. Efectele, rezultatele procesului de conceptie se vad in lumea reala, in societatea civila, cu toate ca
la nivel conceptual procesul si rezultatele asteptate tin de domeniul imaginatiei, al irealului. Altfel
spus, societatea si mediul in care traim de ieri, de azi, de maine reprezinta rezultatul procesului de
conceptie umana.
2
S-a nascut astfel o lume bazata pe relatii, pe atitudine, pe conlucrare si colaborare in termeni
precisi, mentionati in dovezi palpabile, care are un singur scop acela al satisfacerii nevoilor
personale, de grup si sociale. In virtutea acestei tinte precise au aparut, din ce in ce mai mult, relatii si
legaturi ce au la baza un element relativ banal, dar care s-a dovedit extrem de important
informatia. Astfel, toate procesele care au loc in societate si, in special in mediul economic, se
bazeaza pe acest element denumit informatie si care contine aspecte, elemente necesare adoptarii
deciziilor la nivel individual, social, ori economic.
Importanta informatiei in societate a evoluat pe masura ce timpul a trecut, dar odata cu
complexitatea proceselor ce au loc la nivelul umanitatii micro sau macro. Rolul si importanta
informatiei au devenit, la inceput de secol XXI, de necontestat, iar lipsa acesteia este de neconceput.
Orice decizie, orice actiune sau activitate umana in context social, cultural, juridic, ori economic se
bazeaza pe o suma de informatii, de elemente definitorii. Informatia, a devenit astfel un factor decisiv
al actiunilor umane.
S-a ajuns astfel ca nevoia de informatie intr-o lume agitata sa devina una extrem de
importanta pentru individ. Daca avem in minte piramida nevoilor a lui Maslow putem sa ne imaginam
evolutia nevoii de informatie pe directia varful piramidei baza piramidei. Nevoia de informatie in
societatea contemporana a devenit atat de acuta, incat poate fi apreciata ca o nevoie de baza a
omului, a individului in contextul relatiilor pe care acesta le are, le dezvolta si le amplifica, totul orientat
intr-o singura directie: cea a satisfacerii nevoilor personale, de grup si sociale. Sub aceasta abordare,
nevoia de informatie este una pe care se bazeaza procesele de satisfacere a celorlalte nevoi. Astfel,
ea nu poate fi decat una de baza menita sa contribuie la atingerea nivelului de satisfactie dorit pentru
nevoile aflate spre varful piramidei lui Maslow.
Limbajul contabil universal o nevoie a comunicarii
Daca tindem sa prindem in vizorul atentiei noastre spectrul economic al umanitatii, al
civilizatiei actuale, nevoia de informatie defineste noi si particulare acceptiuni ale acestui factor decisiv
al proceselor economice. Acceptiunea acestei nevoi la nivel economic are cauze diverse, intalnite atat
la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Daca la nivel microeconomic lucrurile depind in mare
masura de factori cu caracter local si regional, la nivel macroeconomic granitele factorilor generatori
se evapora incet, dar sigur.
Unul dintre factorii macroeconomici care determina acutizarea nevoii de informatie este
reprezentat de mondializarea economiei sau globalizarea. Acest factor devenit fenomen si evolutie in
planul politicilor economice internationale a condus la particularizarea nevoii de informatie intr-una
accesibila, inteligibila si deschisa pe intreg spectrul economic mondial. Insa, accentuarea globalizarii
economiilor nationale a condus la transformarea nevoii de informatie in domeniul economic intr-o
nevoie a existentei unui limbaj de comunicare in domeniul economic, accesibil pentru toti
actorii economiilor nationale, indiferent de pozitia lor in planul economiei mondiale. Se pare ca acest
limbaj este conturat de ansamblul prevederilor in materie de contabilitate cuprinse in special in cadrul
Standardelor Internationale de Contabilitate.
In contextul atragerii capitalului strain problema cu caracter national, manifestata in
special in economiile tarilor mai putin dezvoltate sau in curs de dezvoltare se va baza si pe oferta de
informatii relevante, inteligibile si, mai ales, comparabile, oferta elaborata intr-un asa-zis limbaj
contabil universal inteles.
Interesanta este definirea contabilitatii ca un limbaj al afacerilor sau ca un limbaj formalizat al
afacerilor.
1
Evolutiile economice contemporane inregistrate atat la nivel national, cat mai ales la nivel
international, confirma faptul ca existenta unui astfel de limbaj normalizat sau standardizat permite
o mai mare transparenta asupra activitatii economice ale unitatilor patrimoniale si faciliteaza procesul
decizional si de control.
2
Globalizarea, ca proces complex al existentei contemporane, poate fi definita sub multe
forme, depinzand de abordarea utilizata de fiecare autor in parte. De remarcat este abordarea
conform careia globalizarea reprezinta in esenta un fenomen care consta in integrarea mai puternica
a tarilor si populatiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport si
comunicare si a eliminarii barierelor artificiale din calea circulatiei bunurilor, serviciilor, capitalului,
1
Matis, Dumitru, Contabilitatea operatiunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva,
2003, p. 14
2
Matis, Dumitru, Op. Cit., p. 14
3
cunostintelor si (intr-o mai mica masura) a oamenilor intre state
3
. Problematica globalizarii, a
implicatiilor si efectelor acestui fenomen vor constitui tematica unei posibile lucrari viitoare.
Intensificarea fenomenului de globalizare la acest inceput de secol a dus la sporirea
necesitatii de a intelege si compara informatiile furnizate, oferite in special de marii actori ai
economiei mondiale companiile multinationale. Alaturi de aceste companii si ansamblul tranzactiilor
pe care le realizeaza, un rol determinant in procesul de armonizare al contabilitatii il au investitiile si
finantarile ce se deruleaza la nivel international. Investitorii existenti sau potentiali pot da dovada
de prudenta excesiva atunci cand isi vor pune problema plasarii de capital pe pietele tarilor a caror
sisteme contabile nu ofera o imagine clara si fidela a proceselor si tranzactiilor economice, derulate
pe teritoriul lor.
Doar cateva dileme privind evolutia reglementarilor contabile
In contextul situatiilor financiare, se vorbeste in mod curent de obiectivul pe care il au
acestea, iar acceptiunile existente in acest sens sunt diverse. In acceptiunea Standardelor
Internationale de Contabilitate obiectivul situatiilor financiare este definit ca reprezentand furnizarea
de informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii,
care sunt utile unei sfere largi de utilizatori, in luarea de decizii economice. Acest deziderat se atinge
daca Standardele Internationale de Contabilitate sunt aplicate corespunzator si sunt prezentate
informatiile suplimentare necesare. Cadrul IASC nu vizeaza prezentarea si comunicarea mai multor
seturi de situatii financiare, in functie de necesitatile informationale specifice fiecarei categorii de
utilizatori ai informatiilor.
Situatiile financiare au scopul de a da seama asupra gestiunii realizate de conducerea
intreprinderii, inclusiv asupra modului in care acesta a utilizat resursele puse la dispozitie. In acest
context, trebuie precizat ca responsabilitatea privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
revine consiliului de administratie sau altor organe de conducere echivalente.
Reglementarile privind situatiile financiare materializate in special prin intermediul IAS 1
incurajeaza intreprinderile sa furnizeze, dincolo de situatii financiare, punctele de vedere critice ale
conducerii, prin descrierea si explicarea trasaturilor principale ale performantelor financiare si pozitiei
financiare ale intreprinderii, precum si incertitudinile principale cu care aceasta se confrunta.
Referitor la evolutiile care se inregistreaza in domeniul reglementarilor contabile, atat la nivel
national, cat si la nivel international, a aparut un nou concept denumit convergenta, folosit pentru a
exprima eforturile de aducere la un numitor comun a acestor reglementari, concept ce tinde sa ia locul
celui de armonizare utilizat pana in prezent.
Conceptul de armonizare, din perspectiva contabilitatii, reprezinta un proces de aliniere a
normelor contabile din diferite state
4
. Se poate afirma ca armonizarea reprezinta un proces complex si
cu implicatii majore, care se manifesta in domeniul reglementarilor contabile si a carui obiectiv final
este alinierea normelor contabile existente in diferite state, iar conceptul de convergenta reprezinta
un proces de compatibilizare a normelor contabile
5
.
In conditiile existentei a doua concepte ce vizeaza acelasi proces care se manifesta in
domeniul contabil, se pune problema daca armonizarea, si procesele pe care le implica, din punct de
vedere conceptual este perimata? Constestatarii procesului de armonizare spun ca acesta a esuat
datorita faptului ca nu a existat o baza conceptuala veritabila, ca nu a existat o dorinta reala de a iesi
din granitele tarii (in ciuda faptului ca legislatia nationala s-a aliniat in mare masura, totusi practica nu
a preluat decat in mica masura reglementarile existente), iar pe de alta parte s-a remarcat existenta
unei legaturi prea mari cu fiscalitatea si juridicul. Argumentele ce pot fi aduse pentru a sustine esecul
armonizarii pot fi diverse, insa pot fi aduse exemple si in favoarea acestui proces.
Si in cazul conceptului de convergenta pot fi cautate si evidentiate o serie de argumente, fie
pro, fie contra acestuia. Consideram ca a r fi necesar sa subliniem, de aceasta data, aspectele ce
sustin existenta conceptului. Principalele argumente pe care le-am putea evidentia in prezent sunt
3
Stiglitz, Joseph E., Globalizarea: sperante si deziluzii, Editura Economica,
Bucuresti, 2003, p.37-38
4
Deaconu, Adela, Impactul convergentei contabile asupra reglementarilor si
practicilor nationale, publicat in vol. Contabilitatea mileniului III, Editura Sincron, Cluj
Napoca, 2003, p.118
5
Deaconu, Adela, Op. cit., p.119
4
reprezentate de internationalizarea schimburilor comerciale, multiplicarea firmelor transnationale,
precum si cerintele de indeplinit pentru cotarea firmelor pe pietele financiare
6
.
Din perspectiva investitorilor existenti sau potentiali convergenta contabila are o
semnificatie aparte dat fiind faptul ca acestia pot intelege mai bine situatiile financiare ale partenerilor
straini, precum si datorita usurarii proceselor de consolidare a conturilor in cadrul companiilor
multinationale.
Evolutiile din planul reglementarilor contabile internationale ne conduce la ideea ca
armonizarea contabilitatii poate reprezenta un ideal de neatins, un scop final la care nu se va mai
ajunge niciodata. O astfel de consecinta este rezultatul unui complex de factori care au actionat
individual, dar cu o tinta comuna greu de controlat, dintre care am putea aminti fiscalitatea fiecarui
stat, politicile economice si fiscale specifice, influentele culturale, filozofia de viata a fiecarei natiuni.
Pe marginea acestei dispute armonizare convergenta, nu putem sa nu ne punem intrebarea
daca convergenta acest concept nou aparut si inventat ca urmare a unei necesitati reprezinta
solutia eforturilor internationale de a comunica in plan contabil, printr-un limbaj universal inteles.
Indiferent de raspunsul posibil la aceasta intrebare, consideram convergenta ca reprezentand o
compatibilizare cu normele contabile internationale fara ca aceasta sa insemne o preluare exacta si
cu mare precizie a acestora, fapt ce ar determina existenta unui cadrul conceptual unic, dar pliat pe
specificul national. Ca urmare a acestor dileme privind reglementarile contabile internationale au
aparut normele IFRS, reprezentand o noua denumire si abordare a IAS-urilor.
Daca ne orientam atentia catre IFRS-uri nu putem sa nu ne intrebam care va fi soarta lor?
Exista motive sa nu fie adoptate? In ipoteza in care soarta lor va fi una de perspectiva, ramane de
vazut care dintre societatile comerciale vor fi obligate sa aplice aceste reglementari. Fara a avea
pretentia unui raspuns exact si a urmare a unei experiente practice timide inregistrate pana in
prezent, consideram ca pentru societatile mici si mijlocii aplicarea unor reglementari atat de
complexe, precum IFRS sau IAS, ar fi imposibil de realizat. Suntem totusi de acord cu abordarea
conform careia este necesar sa existe un singur sistem contabil la nivel national, in contextul in care
se are in vedere statutul fiecarei societati comerciale (societati mici, mijlocii, companii mari, companii
nationale, etc).
La nivelul unui stat se face simtita prezenta unor societati comerciale cu capital partial sau
integral strain denumite adesea, in mod generic, investitori. Cu privire la acest tip de societati se
pune problema atitudinii pe care statul ar trebui sa o aiba fata de acestia (o astfel de abordare este
usor de observat din perspectiva tarii noastre). Sa aiba statul o atitudine preferentiala fata de aceste
societati? In functie de conceptia abordata, raspunsul poate fi afirmativ sau negativ. Avand in vedere
experienta post decembrista a statului roman in materie de atitudine si reglementare vizand investitorii
straini, putem afirma ca nu este recomandata o atitudine preferentiala din partea statului.
Argumentele unei astfel de acceptiuni pot fi diverse, insa merita subliniat faptul ca o atitudine
preferentiala ar crea un dezechilibru si o competitie falsa intre societatile cu capital integral national si
societatile cuprinse in categoria investitorilor straini. De asemenea, in cazul statului roman ar trebui sa
existe o atitudine mai degraba protectionista privind societatile comerciale nationale, in special pentru
a crea posibilitatea dezvoltarii optime a acestora, favorizand astfel sporirea capacitatii concurentiale a
societatilor nationale.
In contextul adoptarii normelor IFRS ne punem intrebarea daca aplicarea acestor
reglementari va genera, pentru elementele situatiilor financiare, un caracter mai clar, mai fidel si, de
ce nu, mai util pentru beneficiarii informatiilor contabile. Ne exprimam speranta ca aplicarea
prevederilor IFRS va genera - spre exemplu, privind contul de profit si pierdere o imagine mai clara
si mai exacta a activitatii economice desfasurate de societatile comerciale.
Reglementarile cuprinse in cadrul IFRS ar trebui sa vina mai mult in intampinarea nevoilor de
informatie aparute atat pe pietele financiare, cat si din partea actorilor acestei piete. Consideram de
asemenea, ca noua abordare a reglementarilor contabile internationale trebuie sa aiba o orientare
mai profunda catre beneficiarii si utilizatorii informatiei contabile, sa fie caracterizata printr-un
pragmatism mai evident, cu o orientare clara si directa spre realitatea economica.
Particularizand aceste aspecte consideram ca este oportun ca structura, rolul si destinatia
situatiilor financiare reglementate de legislatia nationala sa fie orientate catre toata gama de utilizatori
de informatii contabile investitori, finantatori, clienti, parteneri de afaceri, etc. si catre societatea
economica in ansamblul sau si nu catre un utilizator unic, principal si patriarhal statul. Modul de
concepere a situatiilor financiare trebuie sa fie astfel stabilit incat sa vina in sprijinul marii mase de
utilizatori si nu in sprijinul statului roman, orientat cu precadere catre a controla activitatea economiei
nationale.
6
Deaconu, Adela, Op. cit., p.119
5
Se recomanda schimbarea profunda a atitudinii si conceptiei normalizatorului contabil roman
in materie de reglementare contabila, devenind astfel capabil sa lase la latitudinea actorilor
economiei nationale tehnica de concepere si sistematizare a informatiilor privind activitatea proprie,
dar insistand si concentrand eforturile conceptuale catre prezentarea unitara a informatiilor in cadrul
Situatiilor financiare anuale. Este recomandabil ca sistemul contabil romanesc sa se exprime el
insusi, actorii economiei nationale sa poata evolua liber si necostrans pe scena economica a tarii, iar
statul roman trebuie sa fie doar producatorul spectacolului economic.
Desi nationale fac referire la rationamentul profesional la care trebuie sa se recurga pentru
a analiza, clasifica si interpreta un eveniment, o actiune sau activitate economica nu putem sa nu ne
intrebam daca statul roman va fi capabil sa accepte o astfel de abordare. In acest context, rolul
politicului, sub aspectul legiferarii, va deveni unul extrem de important. Consideram ca o acceptare a
existentei si manifestarii rationamentului profesional in domeniul contabil din partea autoritatilor
romane va reprezenta dovada de maturitate in atitudine, gandire si viziune a statului roman.
In contextul social, politic si economic manifestat pe plan international se recomanda
autoritatilor nationale o mare prudenta si responsabilitate in adoptarea reglementarilor in materie de
contabilitate, intru-cat consecintele eventualelor erori pot genera costuri imense ale proceselor de
aliniere si compatibilizare la normele internationale.
Daca autoritatea romana de reglementare va avea in vedere un principiu esential al
economiei cel al relatiei dinte cerere si oferta atunci reglementarile nationale in materie de
contabilitate si sistemul contabil romanesc in ansamblul sau va fi capabil sa furnizeze informatiile
necesare satisfacerii nevoilor ce apar in acest sens, atat pe plan local, regional, cat si mondial.
Consecinta capacitatii sistemului contabil romanesc de a furniza mai ales prin intermediul situatiilor
financiare informatiile cerute de utilizatorii din domeniul economic nu poate fi alta decat cea a
atragerii de investitii si capital strain si a integrarii in sistemele economice europene si internationale.
Un aspect deosebit de important este acela conform caruia reglementarile contabile
internationale indiferent de titulatura sau denumirea pe care o au la un moment dat ar trebui sa
constituie unul dintre motoarele relansarii economice mondiale, sa fie un factor determinant al iesirii
din criza economica mondiala, care afecteaza societatea umana la acest inceput de secol.
Care va fi evolutia contabilitatii romanesti, cum va fi ea armonizata si daca vom fi capabili
noi ca specialisti si actori ai vietii economice sa ne exprimam si impune punctele de vedere
referitoare la modul in care trebuie sa arate si sa functioneze sistemul contabil, in special, si cel
economic, in general, vom vedea in perioada urmatoare. In mod sigur insa, vom fi martorii unei
revolutii contabile in Romania, a carei rezultate si consecinte se vor materializa si manifesta in
atingerea dezideratului national numarul 1 integrarea deplina in structurile europene si euro-
atlantice.
6
Bibliografie
Deaconu, Adela, Impactul convergentei contabile asupra reglementarilor si
practicilor nationale, publicat in vol. Contabilitatea mileniului III, Editura Sincron,
Cluj Napoca, 2003
Dutescu Adriana, Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2001
Feleaga Niculae, Sisteme contabile comparate Norme contabile
internationale (vol. II), Editura Economica, Bucuresti, 2000
IASC, International Accounting Standards 2000, editata de International
Accounting Standards Committee, 2000
Matis, Dumitru, Contabilitatea operatiunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva, 2003
Ministerul Finantelor, Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor
financiare, elaborat de Comitetul pentru Standardele Internationale de
Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Stiglitz, Joseph E., Globalizarea: sperante si deziluzii, Editura Economica,
Bucuresti, 2003
*** www.mfinante.ro