Sunteți pe pagina 1din 9

Tabel 1 Clasificarea disfuncfiilor sexuale

Disfunc{ii sexuale
Categoria Femei
Apetit sexual Apetit sexual scbnit
Bdrbali
Apetit sexual scizut
Ej acul are intdrziat#ab sent[
Ejaculare dureroas5
I)ispareunie
O altd problemd sexuald
,
absenla satisfacliei sexuale, nu este grupatd in mod
corespgnzdtor laolaltd cu disfuncliile sexuale, dar este importantd in rAndul
oamenilor care cautd ajutor. Majoritatea cuplurilor care cauti ajutor la clinicile
unde se trate afr disfuncliile sexuale nu sunt mulqumite de rela{iile lor sexuale; o
parte dintre acegtia nu au disfuncfii propriu-zise dar se pldng de "lipsa pl[cerlt" . La
nemulfumirile lor pot contribui diverqi factori, precum probleme generale in
rela{ie, faptul cd paftenerii nu-l mai considerd atrdgitor pe cel6lalt, gi rutina in
rela{iile sexuale. Uneori ins5, aceast5 problem[ poate fi secundard afectiunii de
apetit sexual scdzut.
Tabet 2 Note asupra disfunc{iilor la femei
Apetit sexual scdzut
(Alti termeni
-
"libido scdzuf'; "dorinld sexuale inhibatil').
Aceasta este cea mai rlspdnditE disfunc{ie sexuali la femei. Nivelul "normal" de
apetit vartazA foarte mult de la o femeielaalta.
Apetitul sexual este determinat de
frecven{a actelor sexuale intre parteneri, de g6nduri de nafurd sexuald
9i
masturbare. Cel mai bun
feper
c6tre o disfunclie sexuald secundard este compara{ia
cu nivelul precedent al apetitului sexual. Aceasti afecliune este adesea asociatd cu
probleme generale in rela{ie
qi depresie-
Excitare sexuald scdzutd Absenfa unui rSspuns psihologic normal (e*.
congestionare
a vaginului
qi lubrifiere) la stimuli sexuali
qi lipsa senzatiilor
asociate cu excitarea sexual6. Afec{iunea este rar intAlniti la femei care nu suferd
de libido sclzut, except6nd
perioada post-menopauzd
qi nagtere. Poate fi intalnitdla
femei cu inhibitii mari fa+drde sexualitate.
Excitare Excitare sexuald scizuti Disfunc{ia erectild
Orgasm Disfunclie a orgasmului Ejaculare precoce
Altele Vaginism
Dispareunie
Disfanclie a orgasmului
Include de obicei orgasme rare sau chiar absen{a acestora.
Important este, in scop terapeutic, sI fie ficut5 distinc{ia intre femeile care nu pot
avea orgasm cu un partener dar pot avea
ajunge deloc la orgasm sau care nu s-au
masturbdndu-se, qi acelea care nu pot
masturbat. Disfuncfia orgasmului este
adesea asociati cu probleme generale in rela{ie.
Vaginismul Raporturi sexuale imposibile sau extrem de dureroase datorate
spasmului mugchilor vaginali la penetrare (insotite adesea de un precedent legat de
introducerea de tampoane nereugi6). Aceasti afec{iune este de regul5 o problemi
princip ald, deqi poate apdrea ca problemd secundard in caz de rini la nivelul
vaginului sau infecfii. Femeile care sufer6 de vaginism au adesea o imagine
distorsionatd asupra capacitdlii gi a altor caracteristici ale vaginului. Cele mai
multe femei suferind de vaginism sunt, totugi, receptive noffnal la stimuli sexuali.
Dispareunia Afecliune constind in contacte sexuale dureroase. Poate fi localizatd
la intrarea in vagin ("superficiald", ex. vaginism ugor, lipsa excit5rii, infeclii
vaginale, chistul glandei Bartholi") sau "addnc" in vagin (determinath probabil de
o c-auzd fizicd- ex. infeclie pelvin6, endometriozi
-
degi poate apilrea gi din cauza
lipsei excit[rii). Se recomandd control ginecologic.
Chiar
$i
?n cantnke privitoare la disfunc{iile fizice, reac{iile psihologice fa{6 de
respectiva tulburare pot agrava problema gi justifica
terapia sexual6. De exemplu,
b6rba{ii care sufer[ de afec{iuni timpurii asupra nervilor periferici din cauza
diabetului devin adesea ingrijorati
pe m6surd ce constati c5 le e tot mai greu sd
aibd
gi s[ menlind o erec{ie. Dhept uffnare, din cauza acestei anxiet[ti, r5spunsul
erectil
poate deveni gi mai deficitar.
Tabel 3 Note asupra disfuncliilor sexuale la bdrbali
Apetit sexual scdzut
(Vezi tabelul 2) Degi rar intdlnitS, aceasti
problemd se afl5 la
baza unor cazuri de disfunc{ie erectil6. Apetitul sexual scdzut ca afec{iune
secundari este adesea asociat cu probleme generale in rela{ia cu partenerul sau cu
depresia. in ambele eazvrr, atdt ca problemE principald cdt gi secundatd, cauzele
organice
(ex. hrpogonadi-smul)
nu trebuie luate tn calcul.
Disfunclia erectitd Cel mai des int6lnitd problemi in r6n$ul bdrbalilor care cautd
ajutor
--
bdrba{i de reguld mai in v6rst[ decdt cei cu alte disfunclii. Mecansimul
9i
,erprror.rl erectil sunt vulnerabili la o serie de factoi, atht de naturd psihologicd
(anxietate, distragerea aten{iei, agteptiri legate de performan{ele sexuale) cit gi
fizic6 (ex. diabel probleme circulatorii,
leziuni la nivelul coloanei vertebrale,
medicalie antihipertensivd).
Ejacularea
precoce Afec{iune dificil de definit
-
este, poate, cel mai bine sd se
foloseasc[ evaluarea
personal6 a cuplului asupra controlului bdrbatului
li
dac6
acesta este satisfic[toi
(unii oameni au agteptEri exagerate), Aceast[ afecfiune este
de regula o problemd principald. Masturb area rapidd poate fi un factor determinant.
Ejacularea precoce este des int6lnitd la tineri care au primele lor raporturi sexuale,
in conditrii de stres qi cflnd eliberarea sexuald nu este posibili temporar
ejacularea
precoce nedoritd trebuie privitE ca o disfunc{ie doar atunci cdnd persistd.
Ejacularea tntdrziatd/absentd O disfunc{ie relativ rar intAlnit[ care afecteazd atilt
ejacularea cf,t qi orgasmul. Nu trebtie confundatd cu ejacularea retrogradd care, din
cauzd unei afec{iuni {rzice, interven{ii chirurgicale (e*. prostatectomie) sau
medica{ie (eg. thiorid azine), duce la orgasm dar sperma trece in vezic6.
Ejacularea poate avea loc doar prin masturbare dar nq
li
cu o partener[ sau doar in
5o*r1 ori deloc (ceea ce sugere arA o cavzd fizic6). in cazul ejaculdrii retrograde
stimularea sexuali trebuie continuati foarte mult timp pentru ca ejacularea si aibd
loc.
Ejacularea dureroasd
;i
dispareunia Ejacularea dureroasd
(sau o senzafie de
usturime in uretr[ dupd ejaculare) este adesea rezultatul unei infec{ii (ex' uretritd,
prostatiti, cistiti). Sensibilitatea
r.rdicatil a glandului dup6 ejaculare este normal6.
birputrunia
(durere in timpul actului sexual) se datorcazi de asemenea unor cauze
fizice (prepu{ strdmt, fr*tt tl *pt, i*f""tt*).
Tabel 4 Factori psihologici care pot contribui la disfunc{iile sexuale
Factori predispozanli
Educafie restrictivd, incluzAnd atitudine
parental[ inhibat#percep{ie
distorsionatd
faIELde sex
neqii familiale tulburate,
incluzdnd rela{ii parentale necorespunzdtoare,
lipsa
afectiunii
Experienle sexuale timpurii
qi traumatizarfie,
incluzdnd *rn sexual
9i
incest
Educa{ie sexuall insuficientd
Precipitan$i
Neinlelegeri
in rela{ie in general
Nagtere
(deqi aceasta
Poate
ca'rza
probleme sexuale
$i
din cauza depresiei
sau a unor factori fizici)
Infidelitate
Disfunc{ii ale
Partenerului
Factori care intrelin disfuncliite
Anxietate
legat6 de performante
(e*'
nevoia permanenti a bfubalilor
de a {r
aman{i des6v0ryi1i,
sau cea a femeii de a
avea orgasm la fiecare contact sexual
Egecuri
Depresie/anxietate
Experienle sexuale traumati zante
inaintarea in vdr,stb
Reaclii
psihologice la factori organici
Lipsa atracliei fat6 de
Partener
Nein{elegeri
in general in rela}ie
Teama de intimitate emo{ional5
Informa{ii sexuale
insuficiente
(ex.
pentru a-si mulfumi partenerul)
Teama de eryec (ex. pierderea erectiei)
Agteptirile partenerului
Comunicare deficitari (mai ales in ceea
ce privegte nevoile sau anxietd{ile Depresie/anxietate
celuilalt)
VinS
(ex. din cauza unei aventuri)'
despre stimularea
partenerului)
Preludiu limitat (ex. astfel incdt
partenera nu este excitat5 suficient)
eficientd a
Tabel 5 Puncte de atins in timpul interviului de evaluare a fiecirui pq4qq=
1. Problema sexuald
2. Mediul
familial Si
copildria
3. Demoltarea qi experienlele sexuale
4, Informafii despre viala sexuald
-
sursd,
5. Relalia cu partenerul/a
6. Studii, ocupa{ie, pasiuni, credinle religioase
7. Istoricul medical
-
inclwdnd orice medicalie curentd
B. Istoricul psthiatric
9.
10.
Consumul de alcool
qi droguri
Aspect qi atitudine
(starea psihicd)
Consult
-fizit
(dacd este potriuit)
Evaluarea
I
Teme pentru acasd
Consilierea
incheierea terapiei
I
t
$edinta
de urmdrire
Fig. 1 Etapele
pi elementele
terapiei sexuale
Teme pentru acasl
Etapele programului de evaluare acasd, care sunt denumite conform terminologiei
introduse de Masters gi Johnson
(1970), sunt:
(l) Concentrarea asupra senzaliilor non-genitale, metodd al c6rei scop este sd
ajute cuplul sI stabileasc[ o apropibre intimd fizicdintr-un mod liniqtit gi relaxat gi
sd permit5 comunicarea deschisd despre sentimente
gi dorin{e.
(Z) Concentrarea asupra serualiilor genitale, metodd al clrei scop este s5
fac i 1 iteze mf;ngAierile excitante, fare anxietate exageratd.
(3)
,'Conginerea"
vaginald, care este o etap[ intermediar6 inaintea inceperii actului
sexual propriu-zis.
Moduri de tratare a anumitor disfuncfii sexuale la femei
Disfunctie a orgasmului
naia o femeie nu a avut niciodati orgasm, s poate lua in calcul exersarea
masturberii, deoarece celor mai multe femei le este mai u$or s[ aib[ orgasm
singure.
Deqi aceastd abordare este tratamenful de preferat ?n cazul unei femei care
nu,are un partener, cele mai multe cupluri doresc sE incerce ?mpreund s5 rezolve
problema, itr contextul activitStrii
lor sexuale impreund.
Tabel 7 quprinsul unui program de masturb?re c?re poate fi folositla. femei
Se recom
l in care partenera ac{ioneazd
trebuie
determinat
de cat de confonaUit
se simte eafatLde
planul de lucru,
gi nu pebaza
unui program strict. ln fiecare etape ffebuie analizate
pdrerile femeii fa1l6 de ceea ce
i se cere sd fac6 qi fala de ceea ce a fbcut deja. Dac[ se identificd sentimente
negative
pronunfate,
poate fi nevoie de mai multi rntrnci la nivel cognitiv.
1. Autoexaminarea
generald Acest exerci{iu destinat cunoa$terii de sine poate fi
de ajutor mai ales daie femeia are o atitudine
negativd fa{5 de corpul sdu.
Z. Autoexaminarea
genitald Aceastd metod[
presupune examinarea
vizuala a
organelor
genitale, folosind o oglind6
gi identificdnd diverse zone care au fost
prlzentate to pr*alabil de cdtre terapeut intr-o
1t^ury*?,
urmatb de explorarea
aparatului
genital cu degetele, at6t in exterior cdt gi in interior.
3. Exercigii ale muschilor
pelvieni
4. Masturbarea
Stimularea
genitali cu scopul de a produce excitare sexuala,
acorddnd
o aten{ie deosebiti trdirilor
gi senzaliilor
erotice.
j.
Auxiliare masturbdrii
Urmdtoarele
materiale auxiliare
pot fi sugerate
pentru o
intensificare
a excit[rii sexuale :
Literaturd eroticd
Fantezii sexuale
Vibrator, dacd nu s-a ajuns la orgasm dup[ c6teva sdptdm6ni de masturbare
obignuit5. Trebuie discutate temerile referitoare la folosirea vibratorului qi mai ales
posibilitatea de a deveni dependentd de acesta. Multe femei care au avut orgasm cu
ajutorul vibratorului sunt in curtnd capabile s[ aibd orgasm fErd ajutorul lui.
Vaginismul
Existd citeva etape in tratarea vaginismului:
f . incurajarea
femeii
tn dezvoltarea unei atitudini pozitive
"fatrd
de organele sale
genitale
Z. Exerci{iile muqchilor pelvieni Aceste a aurolul de a o ajuta pe femeie s[ capete
control asupra muqchilor din
jurul
intr5rii in vagin
-
Ex. Kegel.
3. Penetrarea vaginului
(cu degetuQ Odatd ce femeia s-a famlliarrzat cu anatomia
externd a organelor sale genitale, trebuie s[ inceapd s[ exploreze cu degetele
interiorul vaginului.
4. "Con{inerea"
vaginald Cend se ?ncearcd "con{inetea"
vaginalS se recomandd
folosirea exercifiilor muqchilor pelvieni c0t qi lofiuni care sd ajute la relaxatea
muqhilor vaginali, fEcdnd penetrarea mai ugoar[.
Dispareunia
Oace dispareunia este sauz:atil de factori psihologici, in principal incapacitatea de
excitare, terapia trebuie sd punl accent pe ajut area femeii sd devind excitath prin
intermediul
progtu*,rlui do stimulare. Chiar
$i
?n astfel de cazuri ins[, qi in cele
unde durerea este cauratA de factori fizici (ex. endomerioz6),
partenerii ar trebui
sfltuitri cu privire la poziliile propice "con{inerii"
vaginale
gi actului sexual propriu-
zis unde penetrarea vaginalS nu este foarte addncd ("*. ambii parteneri stau intinqi
pe o parte, faf[ in fald).
Apetit sexual scdzut
Nu sunt folosite metode speciale in tratarca acestei
problemen accentul cdzdnd pe
crearea condiliilor ideale
pentru activitate sexual[, reducerea anxiet[tii, crearea
unui preludiu satisf[c6tor,
indreptarea atenfiei cdtre stimuli
qi cunoaqtere erotici
gi
rezolvarea
problemelor
generale din cuplu.
Excitare s exuald scdzutd
programul
general de sarcini
pentru acasd este
gi in acest caz strategia
principald
pentru a rczolva aceastd
probleme. Explorarea
farrteziilor sexuale poate stimula
uneori excitarea.
Moduri de tratare a anumitor disfuncfii sexuale la birbafi
Disfunclia erectild
Birbalii care sufer[ de disfunc{ie erectil6 psihogenl incep adesea sI aib[ erec{ie in
timpui etapelor de concentrare
pe senzafii non-genitale sau genitale. Dac6 medicul
suglreazd ca bflrbatul s[ incerce s[ nu aibd ereclie in faza' ini1iali, acest lucru poate
uuiu efect opus. Cum am men{iorfat anterior, bdrbalii cu disfunc{ie erectili au
adesea
probleme in a reac{iona la stimuli erotici, mai ales cdnd erec{ia are loc,
av6nd tendin{a s[ se gdndeascd la calitatea erecliei sau dac[ vor fi capabili s-o
mentin6.
Cdnd "con{inerea"
vaginal6 este introdusd in program, aceasta trebuie s[ fie scurti
la inceput
qi partenera sd ofere stimulare
genitald suplimentard dacd se observd o
pierdere a erectiei.
Ejacularea
precoce
in timput stimuldrii
genitale, cuplul trebuie invdlat fie tehnica "stop-stait"
(Semans
1956); fie bhnici ale strdngerii
(Masters & Johnson 1970).
Fig. 2 Tehnica strfingerii
Ej acul ar ea int drz iat d/ ab s ent d
C6nd un barbat nu a ejaculat
niciodat5, cu excep{ia
poluliei nocturne' se recomandd
de regulf un program indit'idual
de mastrubare.
Apetitul sexual scdzut
Din nou, ca qi in canrl femeilor,
pentru rezolvarea
acestei
probleme nu se folosesc
procedee
psihologice special",
prin"ipalul
.ttoq
fiind acelh de a stabili un tipar
satisfdcdtor
al comportamentului
sexual
qi rezolvarea
oricdror
probleme
interpersonale
care contribuie
la persistenla acestei
probleme. Stabilirea
unui
program s6pt5m6nal
ca rcntltatal unui compromis
nu pare sE aibl prea mare efect
atunci c6nd este vorba de apetit sexual scizut la bdrbat-
Tabel I Cuprinsul unui program de masturbare care poate fi folosit la bdrba{i
Un program de exersare a masturbdrii poate fi benefic in tratamentul ejaculdrii
i*drzi*e/absente, aI ejaculdrii precoce sau a disfunc{iei erectile, degi tipul de
program difer[ in funitrie de disfunclia sexuald existenti. in fiec ure caz, trebuie
observat6 intdi reac{ia bdrbatului la ceea ce i s-a sugerat.
Pot fi sugera{i urmdtorii pagi in tratdmentul eiaculdrii absente/intdrziate:
1. Explorarea organelor genitale
Si
a zonelor fnconjurdtoare cu mdinile gi
degetele pentru a identifica zonele sensibile.
Z. Masturbarea
-
variind tntensitatea stimul5rii. Se poate folosi o lo{iune pentru a
creqte excitalia
ryi
previne durerea.
3. Materiale adiacente masturbdrii:
Fanteziile sexuale
Literatura eroticd
Yibrator
ln tratar ea ejaculdrii precoce, bdrbatul trebuie incurajat s[ menlind masturbarea
pentru o perioad6 determinat[ de timp (ex. 15 min.) inainte de a ejacula- Mai
-tdrziu,ur
fi indicat si foloseascd o lo{iune pentru a se putea obignui cu o stimulare
qi excitare mai intens6.
in tratare a disfuncfiei erectile, tn timpul masturb5rii, b[rbatul trebuie s[ lase s[ ii
treac6 ereclia o vreme inainte de a continua autostimularea
qi s5 repete acest
procedeu de doul sau trei ori. Acest lucru il ajut5 s6 capete incredere in capacitn{ile
sale erectile.
Tefapia
pri*ur"ini
a medicului
este aceea de a ajuta cuplul sd-gi dezvolte capacitatea de
in{elegere. Acesta
poate incepe
prin a explica faptul c[ sentimentele
sau
comportamentele
nu apar de niciieri ci se baze arA pe idei sau imagini. Cuplul
poate fi apoi incurajat s[ identifice
percepliile pe care le are atunci cdnd se
confrunt[ cu o problem[.?entru
unele cupluri este destul de ugor s-o facd,
Pe
cdnd
altele au nevoie considerabil5
de ajutor. O abordare eficienti este aceea de a
Euta
cuplurile si se gdirdeasc6 La cdt mai multe explicafii
pot (gricflt de improbabile ar
p6rea acestea),
$i
s6 le evalueze
pe fiecare in parte pene c0nd este gdsit[ o
Lxphcalie
plauzibil[. Adesea, terapeutul este cel care sugereaz[ c0teva dintre
posibilitati.
Educafia
Educalia asupra sexualit[tii
intr-un mod mai oficial, sub
gedinte de educare.
febuie oferitl atflt in mod familiar,
prin terapie, c6t
9i
forma recomandirii
de materiale
pentru citit
$i
a unei
Materialul de citit
Multor cupluri li se pare util sd citeasc6 o carte despre sexualitate in prima parte a
programului.
$edinfa
de educare
Dat fiind c[ ignoran{a
qi dezinfonnarea sunt adesea factori care contribuie la
dezvoltareadisfunc{iilor
sexuale, este indicat ca cea mai mare parte a uneia dintre
qedinlele de tratament s[ fie dedicat5 oferirii de informa{ii (undeva intre a treia
$i
a
qur** qedinfi). Terapeutul trebuie s[ descrie cu ajutorul desenelor sau fotografiilor,
in termeni simpli, anatomia sexuald gi stadiile exciterii sexuale. Trebuie discutate
9i
miturile despre sexualitate
(ex. "un bdrbat
qtie automat cum s[ dezmierde o
femeie"; "sexul este reuqit doar afunci cdnd ambii parteneri au orgasm simultan").
aceastd
gedinld trebuie adaptatd in funcfie de nivelul educalional
qi nevoile
cuplului. De exemplu, in cazvl unui cuplu mai in vdrstd, este indicat ca efectele
normale ale imbltrdnirii asupra sexualit5lii sd fie descrise intr-o manierd
reconfortant[.
Cauze ale egecului
9i
abordiri alternative
principalele
cauze pentru care cuplurile nu beneficiazd de terapie sexualS includ
probleme generale majore in rcLa\ie, dorin{a unuia sau a ambilor
parteneri sd
menlin6 status quo-ul (probabil datoritd temerii ci una din consecinle
poate fi o
schimbare
in relalia sexual6),
qi tulburiri
psihiatrice sau probleme psihologice
majore ale ungia dintre
parteneri. Teama falh de intimitate emofional[
este un
exemplu din ultima categorie; in asftel de cazuri
psihoterapia individuaLdbazatd
pe
cogru{ie-comportament,
poate fi o abordareiniflalS potrivit5.