Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA


CONTROLUL SI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

MATERIALE FOLOSITE PENTRU AMBALAJE

CARTONUL

COORDONATOR:
s.l. dr. Ing. RUSU Micsunica
STUDENT:
POPA Andrei Ionut
Grupa I b

CUPRINS

1. Ce este cartonul?
2. Proprietile cartonului
3. Sortimente de carton
Nivelurile de calitate ale cartonului
4. Cartonul plat
Tehnologia de fabricare a cartonului plat
5. Fabricarea ambalajelor din carton plat
6. Tipuri de cutii din carton plat
7. Cartonul ondulat
Date istorice despre cartonul ondulat
8. Alcatuirea cartonului ondulat
9.Tehnologia de fabricare a cartonului ondulat
10.Principalele sectoare de consum a cartonului ondulat
11.Exemple de ambalaje din carton folosite in industria alimentara:
a) cutii clasice
b)cutii pentru pizza
c)tavite si cutii cu fereastra
d)cutii pentru depozitarea legumelor si fructelor
e)cutii pentru ambalarea sticlelor
f)separatori
g)cutii pentru ambalarea sucurilor
h)cutii automontabile
i)cutii de tip american
j)cutii pentru invelire totala
k)ambalaje bag in box
l)coltare din carton
m)tuburi din carton
12) Avantajele utilizarii ambalajelor din caron
13)Concluzii
14)Bibliografie

CARTONUL
1.Definitie: Cartonul reprezinta o aglomerare de fibre celulozice rezultate din
prelucrarea materiilor prime vegetale cum ar fi: paie de cereale, coceni de porumb,
stuf, lemn de brad, pin, fag, plop etcEl este o hartie groasa, compacta si foarte
putin flexibila.
2. Proprietatile cartonului
Greutatea specifica-este cantitatea de carton raportata la unitatea de suprafata
(ex: pentru cartonul ondulat greutatea specifica =195-386 g/m2)
Grosimea-se exprima in mm si se da de obicei de un singur strat de material
Microporozitatea-cartonul ca si hartia depinde de structura fibrelor celulozice,
de gradul de polimerizare,etc.Microporozitatea se elimina prin suprapunerea unor
straturi foarte subtiri in locul unui singur strat de grosime echivalenta.
Rezistenta la intindere-mai este si numita rezistenta la rupere sau la
tractiune.Se defineste ca forta aplicata pe unitatea de suprafata, paralela cu planul
materialului de ambalaj, fort ace produce ruperea in anumite conditii. Rezistenta la
intindere se exprima in N/m2.
Rezistenta la plesnire-reprezinta rezistenta la presiunea ce stapunge in anumite
conditii o arie de material de ambalaj.
Rezistenta la sfasiere sau la rupere-este forta medie necesara ruperii unui
singur strat de material in conditii standard
Rigiditatea este forta necesara pentru a produce o incovoiere data sau o
incovoiere obtinuta prin aplicarea unor mici forte cunoscute asupra unui material de
ambalaj prins intr-un support rigid la un capat, forta de incovoiere aplicandu-se la
celalalt capat.
Rezistenta la indoiri repetate-reprezinta numarul de in doiri pe care le poate
suporta cartonul inainte de rupere.
3. Sortimente de carton
a) Cartonul plat -se deosebeste de hartie prin faptul ca este un strat mai gros si mai
rigid
b) Cartonul duplex -este format din 2 straturi diferite de material fibros unite in
stare umeda prin presare
c) Cartonul triplex -este format din 3 straturi diferite de material fibros unite in
stare umeda prin presare.
d) Cartonul ondulat -este format din 4 staturi netede si din 3 straturi ondulate, unite
intre ele printr-un adeziv
e) Cartonul microondulat -este usor, are o rezistenta buna la plesnire si este un bun
inlocuitor al cartonului duplex si triplex.

Nivelurile de calitate comerciala a cartonului


carton gri- este fabricat din fibre celulozice de recuperare
carton brun-se foloseste la fabricarea lazilor din carton
cartonul din lemn-se obtine din pasta mecanica
carton cromo cretat-are fata alba, fara fibre lemnoase, cu strat intermediar
deschis la culoare si cu spate alb
4.Tehnologia de fabricare a cartonului plat

Cartonul plat se obtine ca si hartia cuprinzand urmatoarele etape:


1) Obtinerea pastei
2) Baterea si rafinarea
3) Obtinerea hartiei din pasta rafinata
4) Presarea si uscarea
5) Transformari finale
1)Obtinerea pastei
Materialul celulozic trebuie transformat in pasta.Aceasta tranformare urmareste sa
separe fibrele fara a fi deteriorate pentru a se putea obtine apoi faia de hartie,apoi
de carton. Substanta intercelulara reprezentata in special de lignina trebuie
dizolvata pentru a se obtine fibre individuale libere. Din pasta care contine multa
lignina se obtine o hartie cu rezistenta scazuta ce se poate deteriora repede. Din
acest motiv, lignina trebuie indepartata, iar fibrele trebuie extrase.Fibrele se pot
extrage prin 3 tipuri de procedee:
-procedee mecanice cu obtinere de pasta mecanica
-procedee chimice cu obtinere de pasta chimica
-procedee mixte cu obtinere de pasta semichimica
a)Pasta mecanica-se obtine in urma presarii materialului celulozic pe o piatra
aflata in miscare rotativa, sau prin miscarea talajului intre doua placi rotative,
caldura generate prin frecare inmuind lignina, astfel fibrele vor putea fi separate cu
o deteriorare minima. Pasta mecanica se foloseste la fabricarea hartiei pentru ziare
si reviste, deoarece este mai ieftina si absoarbe mai repede cerneala ca urmare a
prezentei fibrelor scurte. Se mai foloseste la fabricarea cartonului pentru presare si
mulare.hartia si cartonul obtinute din pasta mecanica au o opacitate deosebita dar o
rezistenta mecanica scazuta.
b)Pasta chimica-se obtine prin tratarea materialui celulozic intr-un digestor sub
presiune si la o anumita temperature, in amestec cu diferiti compusi chimici pentru
a dizolva lignina si pentru a permite separarea fibrelor celulozice.

Procedeele chimice utilizate se impart in procedee alcaline cu folosirea sodei si a


sulfatului si in procedee sulfit care se bazeaza pe folosirea unui acid si a bisulfitului
de Ca.
Primul procedeu chimic a fost inventat de Hugh Burges din Marea Britanie in
1851 si consta in fierberea materialului lemons in NaOH 4-6%conc la temperature
de 170oC. Procedeul a fost inlocuit astazi aproape in totalitate de procedeul sulfat.
Procedeul sulfat sau Kraft a fost descoperit la intamplare in Suedia prin golirea din
greseala a unui digestor inainte ca tratamentul termic sa se fi terminat. Hotatarea de
a nu arunca pasta tratata termic partial si de a o transforma in hartie inferioara a
condus in mod surprinzator la obtinerea unei hartii cu rezistenta superioara.Acesta
este procedeul chimic cel mai intalnit, deoarece pasta chimica obtinuta este mai
rezistenta decat cea rezultata din procedeul acid-sulfit.
Procedeul sulfit se bazeaza pe folosirea unui acid si a bisulfitului de Ca, fie pe
folosirea bisulfitului de amoniu sau Ca cu SO 2 in exces. In procedeul acid-sulfit se
obtine o pasta slab colorata care albeste usor majoritatea ligninei si hemicelulozelor
dizolvandu-se in solutie. In procedeul bisulfit delignifierea are loc prin tratare
termica la ph 4, lignina reactinand cu acidul sulfuros pentru a forma compusi
solubili, usor de in departat.
c)Pasta semichimica-s-a obtinut pentru prima data in 1874 prin inmuierea
talajului lemons cu acid sulfuros sau bisulfit, urmata de pozare sau macinare. Prin
procedeul semichimic hemicelulozele sunt retinute intr-o masura mai mare, astfel
ca se obtine o rezistenta mai buna a fibrelor. Pasta semichimica desi este mai putin
flexibila, seamana mai mult cu pasta chimica decat cu cea mecanica. Culoarea
pastei variaza considerabil in functie de specia lemnoasa si metoda de obtinere.
Gradul de alb al pastei se exprima prin capacitatea sa de a reflecta lumina
monocromatica in comparatie cu un standard cunoscut. Albirea se efectueaza prin
metode chimice care modifica gruparile cromofore prin oxidare sau reducere, dar
indeparteaza foarte putina lignina. Albirea pastei chimice si semichimice se
efectueaza in mai multe etape folosind Cl, hipoclorit si unii peroxizi.
2.Baterea si rafinarea-pasta albita sau nealbita in functie de sortimentul de hartie
pentru care se folosesc este tratat mecanic, uneori suferind adaosul unor aditivi.
Acestea sunt operatii care pregatesc formarea de coli de hartie sau de carton.
Denumirile de batere si refinare sunt folosite de mai multe ori ca sinonime. Scopul
acestei operatii este sa imbunatateasca rezistenta si alte proprietati fizice ale colii de
hartie sau de carton sis a influenteze comportarea sistemului, in timpul etapelor de
formare si de uscare a coliilor. Scopul operatiei de batere este marirea ariei
suprafetelor fibrelor pentru a se imbiba mai bine cu apa. Totodata fibrele devin mai
flexibile si in acest fel pot fi deformate plastic in masina de formare a hartiei. O
coala de hartie obtinuta din pasta nebatuta are densitate mica si este moale si putin
rezistenta, in timp ce dintr-o pasta batuta se obtine o hartie mai densa, mai tare si

mai rezistenta. Batere la extrem produce o hartie foarte densa,de tip pergament.
Operatia de batere a fost introdusa in 1960 in Olanda.
Aditivii utilizati sunt substante chimice cu rol de crestere a rezistentei mecanice,
adezivi, materiale de umplere, minerale si agenti de incleiere.
Incleiera este procedeul prin care hartia sau cartonul devine mai rezistent la
penetrarea lichidelor si in special a apei. Ca agenti de incleiere amintim: amidonul,
chloroform, cleiul, rasinile sintetice, derivatii celulozei,etc. Ei se pot adauga in
pasta supusa operatiei de batere sau se pot adauga intr-o baie cu solutie de incleiere
prin care se va trece coala de carton sau hartie uscata.
3)Obinerea hartiei din pasta rafinata
Pasta rafinata se transforma in hartie si carton cu ajutorul unor masini cilindrice
si a altor utilaje speciale.
4)Presarea si uscarea
Dupa ce paraseste masina de formare coala de hartie sau carton cu o umiditate de
75-90%, trec prin sectiunile de presare si uscare pentru indepartarea excesului de
apa.
Presarea se realizeaza cu prese rotative, care au role netede sau perforate,
prevazute adesea si cu posibilitatea de aspiratie interna a apei.
Uscarea se realizeaza prin trecerea hartiei printr-o serie de role incalzite cu aburi.
Umiditatea finala este de 4-10% in functie de sortimentul de hartie sau carton
obtinut.
5)Transformarea finala a hartiei si cartonului
Aproape toate sortimentele de hartie si carton sufera unele transformari cum ar fi:
cofrare, impregnare, saturare, laminare etc. Sunt frecvent intalnite si tratamentele
de suprafata constand in aplicarea de adezivi sau pigmenti in functie de utilizarea
finala a acestora. Tratamentele de suprafata cum sunt incleierea si acoperirea sunt
aplicate pe scara larga pentru a imbunatati aspectul hartiei si cartonului. Agentii de
incleiere previn patrunderea apei in exces si imbunatatesc rezistanta hartiei si a
cartonului. Mai nou se utilizeaza ca material formatoare de filme de suprafatacarboximetilceluloza si alcoolul polivinilic, care asigura acoperiri impermeabile la
uleiuri si alte grasimi. In afara acestora se mai folosesc poliuretani care
imbunatatesc rezistenta hartiei si emulsii fluorochimice care asigura
impermeabilitatea la grasimi. Parafina aplicata in stare topita asigura formarea unui
strat bariera fata de vaporii de apa, dar polietilena aplicata asigura o acoperire mult
mai durabila si mai flexibila. Ca bariere se mai pot folosii urmatoarele substante:
derivati ai celulozei, derivati ai cauciucului, copolimeri vinilici, poliamide,
poliesteri, butadiene, stiren etc.
Cartonul obtinut este format din mai multe straturi
-stratul recto- este stratul superior al ambalajului

-hartia recto are un rol protector la apa, gaze si grasimi


-stratul verso-vine in contact cu produsul
-straturile intermediare-sunt formate din carton de calitate inferioara
5.Fabricarea ambalajelor din carton plat
1)Nituirea-se realizeaza in instalatii speciale, automate si programate, prin
aplicarea unor nituri pe suprafata cartonului sau a cutiilor pentru a realiza
strangerea si a obtine diverse ambalaje de carton.
2)Decuparea si asambarea cutiilor
3)Lipirea cutiilor
Pentru lipirea cutiilor se folosesc unele benzi adezive de tip scotch, din
polipropilena, benzi de hartie, banda de hartie cleioasa, benzi adezive de siguranta
etc. Lungimea benzilor adezive trebuie sa depaseasca lungimea marginilor
ambalajelor pe care trebuie sa le acopere, astfel incat sa fie lipite si p e peretii
laterali ai lazii.
Specialistii recomanda folosorea benzilor de hartie cleioasa in cazul in care
celelalte benzi adezive nu rezista. Cleiul continut de banda se activeaza sub
influenta umiditatii si se impregneaza atat in materialul cutiei, cat si in banda, iar
cele doua materiale se leaga ca si cum ar fi sudate.
Folosirea benzilor din hartie cleioasa prezinta unele avantaje:
-nu conteaza daca suprafata este acoperita de praf
-nu se desprinde la temperature ridicate sau joase si nici sub influenta razelor UV.
-nu isi pierde eficienta o data cu trecerea timpului
-asigura etanseitatea cutiei iar praful nu va patrunde in interior daca banda este
aplicata sip e laturile cutiei
4Capsarea cutiilor-este mai rar utilizata la finalizarea cutiilor de carton, dar au
multe alte functionalitati ce le fac indispensabile in anumite procese de ambalare.
Capsele utilizate la montarea si inchiderea cutiilor din carton sunt fabricate din
sarma subtire de 2 mm, si la fel ca toate capsele, sunt dublate luand forma
traditionala U. Apoi capsele sunt adunate si lipite, cu scopul de a fi incarcate cu
capsatoare speciale in cutii de carton. Prezenta celor 2 clesti speciali ajuta la
perforarea cartonului si cu o miscare semicirculara indoaie cele 2 capete ale capsei
in partea interioara a cutiei din carton. Acest sistem de inchidere nu este foarte
eficient datorita dificultatii ce o prezinta la reciclarea cartonului din cauza partilor
din metal din care sunt confectionate capsele.
6.Din cartonul plat se obtin mai multe tipuri de cutii, care dupa
proprietati se impart in urmatoarele categorii:
Clasa A - sunt incluse cutiile pliante, lipite cu adezivi ( clei)
-aceste cutii se livreaza consumatorului deja lipite

Clasa B -contine cutii pliante cu 4 pereti care se monteaza fara clei


Clasa C -include cutiile ce sunt fortificate cu centuri metalice sau din materiale
plastice
Clasa D-cuprinde cutii asamblate
Clasa E-contine ambalaje ce se livreaza totalmente plate la utilizator
Clasa F- include unele modele specifice de cutii
7.Cartonul ondulat
Date istorice despre cartonul ondulat
1871-A.L.Jones initiaza un brevet pentru materialul ondulat fara fata, el
continea doar o simpla foaie de hartie
1874-O.Long initiaza un brevet pentru materialul ondulat cu o fata simpla;
continea o foaie ondulata lipita pe o fata support
1882-Robert H.Thompson fabrica o masina pentru producerea materialului cu o
fata simpla folosind suluri fierbinti pentru vapori si o a doua masina numita
empatadora, pentru a transforma materialul cu o fata simpla intr-un material cu
doua fete, adaugand o noua foaie de hartie. Acestia fabricau cartonul ondulat
dupa metode cunoscute si in present
1942-se creeaza tehnologia de fabricare a cartonului ondulat si a cutiilor din
carton ondulat
Cartonul ondulat este un carton economic, usor de fabricat, usor de decupat,
lipit,reparat, este regenerabil si biodegradabil.
8.ALCATUIREA CARTONULUI ONDULAT
Cartonul ondulat este alcatuit din cel putin doua straturi: un strat exterior si unul
interior iar intre ele se afla un strat median constituit din foi ondulate.
Pentru fabricarea cartonului ondulat se folosesc 3 semifabricate: hartia strat ondulat
(hartia miez), hartia strat neted (hartia capac) si un adeziv( in general se foloseste
cleiul de amidon). Hartia miez este de 3 tipuri: Fluting, Kemifluting si Schrenz, iar
hartia capac este de 2 tipuri: Testliner si White Top Testliner.
In functie de numarul de straturi de hartie, se deosebesc mai multe tipuri de carton
ondulat:
-tipul II -este compus dintr-un strat ondulat si un strat neted
-tipul III -este compus dintr-un strat ondulat, prins intre doua straturi netede
-tipul V -este compus din doua straturi ondulate si trei straturi netede
-tipul VII-este compus din trei straturi ondulate si patru straturi netede
Tipul II se livreaza in suluri si se foloseste ca ambalaj, iar tipurile III, V si VII se
obtin sub forma de placi, care pot fi utilizate ca atare sau pot fi prelucrate ulterior
pentru obtinerea ambalajelor din carton ondulat.

Dupa marimea lor, ondulele pot fi:


-mari (tip C=3,61mm sau tip A=4,67mm)
-medii (tip B=2,46mm)
-fine ( tip E=1,14mm)
-microondule (tip N=0,46mm sau tip F=0,76mm)
9.TEHNOLOGIA DE FABRICARE A CARTONULUI ONDULAT
Cartonul ondulat se obtine printr-o tehnologie speciala, care consta in mai multe
faze:
1.Conditionarea hartiilor
2.Ondularea hartiei miez
3.Aplicarea adezivului
4.Lipirea hartiei capac
5.Uscarea si finisarea cartonului rezultat
Toate aceste faze se realizeza cu masina de carton ondulat. Aceasta masina contine
o parte umeda, o parte uscatoare si niste instalatii anexa.
Partea umeda cuprinde: derulatorul, preincalzitorul, grupul de ondulare si grupul
de lipire.
Partea uscatoare este alcatuita din: masa uscatoare si cutitele de taiere
Instalatiile anexe cuprind: sistemul de alimentare cu abur si de evacuare a
condensului, de alimentare cu energie electrica, de actionare-sincronizare, instalatia
de ungere, de vacuum, de ventilatie etc.
Partea umeda
-Derulatorul realizeaza alimentarea continua cu hartie a masinii si permite
tensionarea controlata si uniforma a benzii de hartie inainte de intrarea in grupul de
ondulare.
-Preincalzitorul conditioneaza hartiile miez si capac prin cresterea controlata a
temperaturii, pentru ca acestea sa se comporte corespunzator in procesul de
ondulare si lipire. Transferul de caldura se realizeaza prin contactul direct al hartiei
cu suprafata valturilor metalice, incalzite cu abur la 12-16atm.
-Grupul de ondulare reprezinta cea mai importanta parte a masinii de carton
ondulat pentru ca modul sau de actionare depend de calitatea cartonului ondulat si
productivitatea masinii. Fiecare grup de ondulare este dotat cu un pod de depozitare
si transportare a cartonului tip II. Podul masinii permite grupului de lipire sa
functioneze cu viteza diferita de cea a grupului de ondulare, in situatia alimentarii
defectuoase a masinii cu hartie sau aparitiei unor discontinuitati de functionare.
-Grupul cde lipire are rolul de a depune adeziv pe varful ondulelor cartonului tip II
care soseste de la grupul de ondulare.

Partea uscatoare
-imediat dupa grupul de lipire, la inceputul mesei uscatoare, se realizeaza contactul
cu stratul de hartie capac, rezultand cartonul tip III sau tip V, dupa caz.
-Masa uscatoare are rolul de a indeparta excesul de umiditate din carton si de a
consolida lipiturile incepute in grupurile de ondulare si lipire.
-Dispozitivele de taiere sunt reprezentate de: cutitul de debitare a marginilor
cartonului, cutitul de taiere in lungime si cutitul de taiere transversala.
-Dispozitivele de preluare a formelor sunt prevazute cu benzi incetinitoare, care
dirijeaza placile de carton spre mesele de stivuire, dupa care acestea ajung pe o
masa cu role, unde alcatuiesc pachete de placi dintr-un numar prestabilit de
formate. Pachetele de placi rezultate sunt apoi evacuate pe mesele de asteptare
laterale,de unde, ulterior, sunt derijate dupa necesitati.
10.Principalele sectoare de consum a cartonului ondulat
-produse alimentare.39%
-transfomarea cartonului ondulat.17,30%
-produse chimice..11,34%
-echipamente electrice, comunicatii, audio, video...10%
-papetarie..5,8%
-electrocasnice..3,8%
-ceramica, cristalerie.2,7%
-transporturi..11%

11.Exemple de ambalaje din carton folosite in industria alimentara

CUTII CU AUTOFORMARE

CUTII PENTRU PIZZA

CUTII PENTRU STICLE

CUTII CU MANER DESTINATE PACHETELOR CU MANCARE

SEPARATORI -SE FOLOSESC LA SEPARAREA PRODUSELOR INTR-O CUTIE

CUTII PENTRU FRUCTE SI LEGUME

CUTII PENTRU SUCURI SI LAPTE

CUTIE PENTRU PRAJITURI SI TORTURI

TUBURI PENTRU AMBALAREA BOMBOANELOR SAU A ALTOR DULCIURI

AMBALAJE BAG IN BOX

COLTARE DIN CARTON

CUTII CLASICE DIN CARTON

Din imaginile de mai sus observam ca, cartonul este folosit pentru ambalarea
diverselor produse alimentare; el se mai foloseste si in alte industrii tot pentru
ambalare. Cutiile si restul ambalajelor din carton sunt foarte variate:
a)Cutiile clasice:-sunt realizate din carton cu 3 sau 5 straturi de hartie (CO3 sau
CO5), cu fata nature sau albita. Aceste tipuri de ambalaje raspund cel mai bine
necesitatilor de protectie a produselor la transport si la depozitare
b)Cutii pentru pizza. Cartonul folosit este vizat sanitar pentru ambalarea
produselor alimentare. In cazul cutiilor pentru pizza dimensiunile variaza intre
24cm si 33,5cm. De asemenea se confectioneaza si cutii dreptunghiulare pentru
felii de pizza si discuri din carton cu diferite diameter.
c)Tavite si cutii cu fereastra-sunt folosite cu succes pentru prezentarea produselor
pe rafturile magazinelor, in special pentru prajituri, biscuiti, cozonac, torturi, etc.
Preturile lor variaza in functie de dimensiuni si de tipul de carton folosit- cu fata
nature, albite sau caserate.

d)Cutii pentru depozitarea legumelor si a fructelor


e)Cutii pentru ambalarea sticlelor
f)Separatori-se folosesc la separarea produselor in interiorul cutiei. Sunt foarte
eficienti pentru ca evita spargerea, ciocnirea si distrugerea ambalajelor produselor.
g)Cutii pentru ambalarea diferitelor sucuri si a laptelui
h)Cutii automontabile.
Aceste cutii sunt compuse din doua parti separate: fundul si capacul. De obicei se
folosesc cand produsul din interior are dimensiuni variabile sau este in cantitati
diferite fata de celelalte produse.
i)Cutiile de tip American
Cutiile de carton care se definesc a fi de tip american sunt cutiile care au cele 4
laturi unite, 4 revere sus si 4 revere jos. Sunt cutiile cele mai folosite pe pietele
actuale. Ele se fabrica din planes de carton ondulat cu perforare continua care
determina dimensiunile reverelor. O data realizata forma cutiei, se inchide prima cu
a patra parte unindu-se cu ajutorul unui lipici special. Acest tip de cutii se poate
folosii in format semi-automat sau format automat si se poate inchide complet cu o
masina numita precintadora.
j)Cutii pentru invelire totala-se monteaza de jur in prejurul produsului, atunci
cand produsul nu este introdus in cutii de carton. Important in aceste aplicatii este
ca aceasta cutie sa fie de o calitate superioara pentru a se evita intrarea prafului sau
a impuritatilor.
k)Ambalaje Bag in box-punga intr-o cutie
Combinarea de folie de polietilena,etc cu o mai mare sau mai mica bariera pentru
oxygen, cu valvule exclusive si sisteme de vidare, impreuna cu o cutie din carton
imprimata la exterior formeaza sistemul de ambalare Bag in box. Ambalajul este
ideal pentru produsele lichide.
Acest ambalaj este compus din 3 elemente:
-cutia de carton-care se afla la exterior si are o foarte mare rezistenta
-punga. Sistemul Bag in box permite conservarea produsului cu absolut
toate proprietatile sale initiale. De altfel se protejeaza produsul ambalat de lumina
si aer, care ar putea adduce alterarea lui. Pungile sunt fabricate in functie de
produsul ambalat si de modul in care va fi consumat.
-capacul-este de diferite feluri si trebuie adaptat tipului de produs ambalat
si modului de vidare.

l)Coltare din carton- sunt folosite pentru protejarea produselor care vor fi
transportate, protejare impotriva loviturilor care pot aparea in transportul aerian,
terestru, maritime etc.
m)Tuburi din carton-sunt rezistente, practice si au aspect placut. Principala parte
a unui tub de carton este formata din mai multe straturi de hartie cu mai multe
benzi interioare. Pe extreme se ataseaza un capac metallic sau plastic care poate fi
de diferite culori, de diferite calitati si poate fi reliefat prin diferite modele.
12.Avantajele utilizarii ambalajelor din carton.
-capacitate ridicata de protectie a produselor si a marfurilor
-pret acceptabil, mult inferior altor categorii de ambalaje
-diversitate tipo-dimensionala
-reclama prin simpla vizualizare
-personalizare, ce favorizeaza recunoasterea marcii
-informare asupra produsului, producatorului, modului de utilizare/functionare
-suport pentru prezentarea marfurilor
-usor de transportat si depozitat
-recuperare si reciclare
-biodegradabil si ecologic

13.CONCLUZII
Ambalajele din carton au o gama mare de utilizare, aproape in toate industriile si
domeniile. Recipientele din carton sunt cea mai buna alternativa in comparatie cu
recipientele din lemn, metal, acesta fiind un material usor de transportat si depizitat
datorita greutatii reduse.

Diferitele forme de prezentare impreuna cu ampla gama de sisteme de inchidere


fac ca aceste ambalaje din carton sa atraga atentia multor clienti deoarece este o
solutie eleganta, practica, cu rezistenta indelungata, este reciclabil si biodegradabil.

14.BIBLIOGRAFIE:
-Internet
-Cretu Monica Curs de ambalaje si design
-stasuri si standarde nationale