CAPITOLUL I

Probleme de baza ale calitatii produselor

1.1 Calitatea, notiune concreta complexa, dinamica.
Notiunea de calitate a produselor si problemele legate de
realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp in urma.
Dupa unii autori, cuvantul calitate sau qualitas isi are originea in
latinescul qualis care are intelesul de fel de a fi.
iteratura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de
definitii date conceptului de calitate. Dupa unii specialisti, calitatea
produselor este considerata satisfacerea unei necesitati! gradul de
satisfacere a consumatorului! conformitatea cu caietele de sarcini!
ansamblul mi"loacelor pentru realizarea unui produs viabil! un cost
mai mic pentru o utilizare data.
#n activitatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o
serie de termeni ca, de exemplu$
-calitatea proiectata%calitatea conceptiei& reprezinta masura in
care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si
posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respectiv, a unor
procedee te'nologice rationale si optime din punct de vedere
economic!
-calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a
produsului cu documentatia te'nica. (cesta se realizeaza in
productie si este determinata de procesul te'nologic, ec'ipamentul
de productie, activitatea de urmarire si control, manopera, etc.
-calitatea livrata, reprezentand nivelul efectiv al calitatii
produselor livrate de furnizor.
)e masura dezvoltarii productiei industriale, pe masura cresterii
si diversificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a
evoluat si s-a diversificat, vorbindu-se despre$
-calitatea potentiala , reprezentand calitatea produsului dupa
proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie!
-caliatea partiala , reprezentand raportul dintre calitatea
obtinuta si cea ceruta!
-calitatea realizata, acea calitate rezultata in urma verificarii la
capatul liniei de productie.
-calitatea asigurata , calitatea care rezulta pe baza unui
program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii
%prevenire, masurare si actiune corectiva&
1
-calitatea totala , in care se integreaza gradul de utilitate,
economicitate, estetica, etc.
Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale
unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a
satisface nevoile exprimate sau implicite.
)entru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere
produse sau servicii care$
1&. *a satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit
+&. *a satisfaca asteptarile clientului
,&. *a se conformeze standardelor si specificatiilor
-&. *a se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale
societatii
.&. *a fie disponibile la un pret competitiv
/&. *a fie furnizate la un cost care aduce profit
#ntregul profit al factorilor care afecteaza calitatea serviciilor si
produselor % factori te'nici, administrativi si umani & trebuie orientat
spre reducerea, eliminarea si cel mai important, prevenirea
deficientelor de calitate.
)entru a obtine maximul de eficacitate si pentru a satisface
asteptarile cumparatorului, este esential ca sistemul de conducere a
calitatii sa fie adecvat tipului activitatii si produsului sau serviciului
oferit.
0n sistem de conducere a calitatii are doua aspecte
interdependente si anume$
1&. Nevoile si interesele companiei respectiv atingerea si
mentinerea calitatii dorite la un cost optim
+&. Nevoile si asteptarile cumparatorului! pentru cumparator
exista o nevoie de incredere in posibilitatea firmei de a furniza
calitatea dorita.
Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa
se constata in procesul de consumare a acestora. De aceea se
impune evidentierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea
produselor.
1btinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea
ansamblului de activitati din spirala calitatii, pornind de la
prospectarea pietei si sfarsind cu activitatea de analiza, incercari,
desfacere si service.
*pirala calitatii reprezinta un model conceptual al activitatilor
interdependente care isi exercita influenta lor asupra calitatii unui
2
produs sau servicii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu
identificarea nevoilor pana la evaluarea satisfacerii lor.
C23C24(32 *4##N4#5#C(

operatori de service la
ivrarea produselor cumparator si suportarea logisticii
catre beneficiari
(nalize, incercari, probe%verificarea fiabilitatii&
Control final
conformare fata de 2fectuarea
contracte calculelor
C23C24(32 *4##N4#5#C( te'nico-economice
Controlul proceselor si comerciale
te'nologice
%conformare fata de )roiectarea si executarea prototipului
doc. te'nica )rocesul de productie 1mologarea prototipului

(sigurare, aparate de *tabilirea
masura, standuri (provizionarea te'nologiilor
pentru probe functionale materialelor, si asigurarea
receptie calitativa masinilor, disp.,
calificare cadre
3elatiile ce exista intre politica in domeniul calitatii, conducerea
calitatii si sistemul calitatii pot fi reprezentate astfel$

)olitica


3
ASPECTE DE CONDUCERE A CALITATII

ASPECTE DE ASIGURARE
EXTERNA A CALITATII
INCREDERE IN FURNIZOR
SISTEMUL CALITATII
ASPECTE
ALE CONTROLULUI

CALITATII
ASPECTE DE
ASIGURARE INT. A
CALITATII
*tructura
organizationala

activitati op. si
te'nice

incredere in
conducere

atunci cand
este specif.
in contract
)olitica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si obiectivele
generale ale unei firme in ceea ce priveste calitatea.
Conducerea calitatii reprezinta un aspect al functiei generale de
conducere care determina si implementeaza politica in domeniul
calitatii.
*istemul calitatii este constituit din ansamblul de structuri
organizatorice, responsabilitati, procedee si resurse orientat pentru
implementarea conducerii calitatii.
Controlul calitatii cuprinde te'nicile si activitatile cu caracter
operational utilizate pentru indeplinirea cerintelor privind calitatea.
(ctivitatile menite sa dea incredere conducerii unei firme ca
este atinsa calitatea propusa sunt numite frecvent asigurarea interna
a calitatii.
(ctivitatile urmarind sa dea incredere beneficiarului ca sistemul
calitatii furnizorului va conduce la un produs sau serviciu care va
satisface cerintele de calitate exprimate de cumparator sunt denumite
asigurarea externa a calitatii.
1.2.Caracteristici de calitate:
(precierea cantitativa a calitatii presupune, in primul rand,
identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de
grupe tipologice in functie de diferite criterii.
1.#n raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de
utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele
tipologii$
a&.Caracteristici te'nice
*e refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care
confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor.
4
*e caracterizeaza in proprietati fizice, c'imice, biologice, intrinsece
structurii materiale a produsului si determinate de conceptia
constructiv-functionala a acestuia. Caracteristicile te'nice sunt direct
sau indirect masurabile obiectiv, cu o precizie suficienta prin mi"loace
te'nice.
b&.Caracteristici psi'o-senzoriale
(ceste caracteristici vizeaza efecte de ordin estetic,
organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor
prin forma, culoare, gust, grad de confort.
)roducatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca
aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu, ca
aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.
c&.Caracteristici de disponibilitate
(ceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si
realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata, aptitudine definita
prin doua concepte fundamentale $ fiabilitatea si mentenabilitatea.
5iabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini
functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp
specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.
6entenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si
masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval
specificat de timp, in conditiile existente de intretinere si reparatii.
*e exprima printr-o serie de indicatori cum sunt$ costul de
productie, pretul, c'eltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de
valorificare a materiilor prime.
d&.Caracteristici de ordin social general
(ceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele
te'nologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora
asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei.
2. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii
produselor, caracteristicile se grupeaza astfel$
a&.Caracteristici de baza %absolut necesare&
b&.Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi
realizate la nivele inferioare, reducandu-se astfel costurile inutile fara
ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.
3. #n functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in
procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel$
5
a&.Caracteristici ale mi"loacelor de munca
-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura,
precizie de lucru, estetica!
b&.Caracteristici ale obiectelor muncii
-usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea
calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta c'imica.
c&.Caracteristici pentru obiectele de consum individual
-gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.
4. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate
distingem$
a&.Caracteristici masurabile direct % greutate, rezistenta,
continutul de substante utile&
b&.Caracteristici masurabile indirect % fiabilitatea unui utila"
determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura &
c&.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon
% numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla &
d&.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon % grad
de vopsire, finisa"ul unei mobile, grad de cromare&
5. #n functie de modul de exprimare deosebim$
a&.Caracteristici cuantificabile$ cote dimensionale, greutati,
rezistente, debite.
b&.Caracteristici atributive$ care definesc calitatea prin
calificative % corespunzator, necorespunzator &.
#ndiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste
caracteristici confera produsului calitatea.
1.3. ta!darde" !orme" re#leme!tari pri$i!d calitatea
Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifica
astfel$
1&.Documente care prescriu calitatea produselor$
-standarde
-caiete de sarcini
-norme te'nice
+&.Documente care certifica calitatea produselor$
-buletin de analiza
-certificatul de omologare
-certificatul de garantie
-certificatul de calitate
6
TA%&A'&UL reprezinta ansamblul de reguli te'nice
obligatoriu prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltarii te'nice
intr-un anumit moment, caracteristicile te'nico-economice pe care
trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile privind
receptia, marcarea, depozitarea, transportul.
Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in sistemul
calitatii sunt sintetizate cu standardele internationale #*1 7888 si #*1
788- inclusiv si anume$
-#*1 7888. *istemele calitatii. Conducerea si asigurarea
calitatii. inii directoare pentru alegere si utilizare.
-#*1 7881.*istemele calitatii. 6odel pentru asiguarea calitatii in
proiectare, dezvoltare, productie, monta" si service.
-#*1 788+. *istemele calitatii. 6odel pentru asigurarea calitatii
in productie si monta".
-#*1 788,. *istemele calitatii. 6odel pentru asigurarea calitatii
in inspectii si incercari finale.
-#*1 788-. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului
calitatii. inii directoare.
#*1 788- si #*1 7888 dau liniile directoare privind scopurile
conducerii calitatii pentru toate organizatiile.
#*1 7881, 788+, 788, sunt utilizate pentru asigurarea externa a
calitatii in situatii contractuale.
a #*1 788- se face apel pentru a crea si implementa un
sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare
element al sistemului calitatii.
Dupa consultarea acestui standard international, furnizorul si
beneficiarul vor consulta #*1 7881, 788+ si 788, pentru a stabili care
dintre standarde este relevant pentru contract si ce adaptari specifice,
daca e cazul, sunt necesare.
#*1 7881 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile
trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde
proiectare, dezvoltare, productie, monta" si actiuni post livrare.
#*1 788+ este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile
trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii.
#*1 788, se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile
trebuie asigurata de furnizor exclusiv pana la incercarile finale sau
testare.
1 tendinta noua este introducerea in standardele de produs a
unor cerinte exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului
7
calitati, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau
grupe de produse.
Caietul de sarci!i este un document te'nico-normativ care
vine sa intregeasca prevederile standardelor sau normelor te'nice cu
noi parametri. *e elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu
beneficiarul, stabilind pe langa nivelul de calitate a produselor
metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, livrare.
%orma te(!ica reprezinta documentatia te'nic-economica in
care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs.
Normele te'nice pot fi 9departamentale
-de intreprindere %norme interne&
)uleti!ul de a!aliza este un document de certificare a calitatii
prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice,
mecanice ale produsului.
Certi*icatul de omolo#are este documentul prin care se face
omologarea produselor, cu scopul de a verifica daca produsele noi
corespund documentatiei te'nico-economice.
1mologarea se face in doua etape $
a&.1mologarea preliminara %de prototip& in urma careia unitatea
producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si executiei serie
zero %tiparul de proba&.
b&.1mologarea finala, pe baza careia se definitiveaza
documentatia pentru fabricatie de serie.
Certi*icatul de #ara!tie este documentul prin care se
garanteaza calitatea produsului. 0n certificat de garantie cuprinde$
-denumirea completa a produsului
-data livrarii catre unitatea beneficiara sau data cand a avut loc
vanzarea
-termenul de garantie
-semnatura conducatorului unitatii
Certificatul de garantie are un dublu rol$
-confirma calitatea produsului
-garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente
sau ascunse ivite in perioada de garantie %care obligatoriu va fi
inscrisa in certificat&
8
Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea
produselor in raportul dintre unitati. 2l trebuie sa mentioneze
incercarile fizice, mecanice, c'imice, organoleptice si probele la care
a fost supus produsul in conformitate cu documentele te'nico-
normative sau alte conditii de calitate prevazute in contract.
*e semneaza de conducatorul unitatii si de seful
compartimentului C4C.
1.4. I!dicatorii de caracterizare a !i$elului calitatii.
#ndicatorii calitatii produselor constituie expresii cantitative ale
caracteristicilor acestora si arata masura in care un anumit produs, in
procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale.
Daca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica
el se numeste indicator simplu! daca se refera la mai multe
caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator complex,
iar daca serveste ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se
numeste indicator de baza.
#n functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor
pot fi planificati si efectivi%faptici&.
Calitatea poate fi urmarita si analizata printr-o serie de indicatori
la baza carora se pun caracteristicile esentiale care exprima
parametrii functionali ai produselor.
a&.#ndicatori partiali ai calitatii produselor care exprima conditiile
normale, medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in
standarde. (stfel, sunt fixate pentru producatori anumite limite in care
trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi$
-caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor,
semifabricatelor!
-caracteristici te'nice, dimensionale, fizico-c'imice
-conditiile de desfasurare a procesului de productie
b&. #ndicatori ce exprima$
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate
superioara in totalul productiei!
-volumul, valoarea si ponderea produselor de calitate inferioara
in totalul productiei!
#ndicatorii de calitate se pot grupa astfel$
1.#ndicatori ai calitatii productiei- care exprima procesul de
inoire a productiei prin modernizari, asimilari.
9
+.#ndicatori ai calitatii produselor- care reflecta in final
caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de conceptie si
executie. Cei mai importanti sunt$
I. I!dicatori partiali ai calitatii produselor+speci*ice,"
masoara gradul de dezvoltare a caracteristicilor specifice
fiecarui produs prevazut in standarde, norme interne sau
caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa
le respecte produsele.
I. I!dicatorii claselor sau sorturilor de calitate se
utilizeaza in ramurile industriale unde produsele pot fi
incadrate pe mai multe clase de calitate %#,##&. #ndicatorul
utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate
%extra,#,##& in totalul productiei. )entru exprimarea sintetica
a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori$
-coeficientul mediu de calitate care exprima
printr-o cifra calitatea intregii productii. *e calculeaza
facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati % cifra
care indica clasa de calitate& ponderati cu cantitatea de
produse din diferite calitati, totalul raportandu-se la
intreaga cantitate de produse.
-coeficientul de calitate mediu generalizat- se foloseste in
intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de
calitati diferite %ciment, tesaturi&. *e calculeaza facand media
coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu valoarea
produselor respective, totul raportandu-se la valoarea totala a
produselor.
-pretul mediu al produsului 9 se calculeaza pentru fiecare
produs al carui pret difera in functie de calitate, raportand valoarea
produsului la calitatea acestuia.
II. I!dicatorii !o!calitatii reflecta deficientele calitative ale
procesului de productie si exprima ponderea rebuturilor,
remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari in totalul
productiei. *istemul de indicatori ai calitatii produselor
poate fi construit sub forma de piramida, pe baza unei
anumite sistematizari ierar'ice a indicatorilor. 0n
asemenea sistem agregat de indicatori, structurat
piramidal, poate avea trei trepte$
-treapta #, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte
mare si divers de indicatori ai caracteristicilor de calitate,
denumiti indicatori analitici sau simplu ai calitatii!
10
-treapta a ##-a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici
grupelor de caracteristici de calitate, respectiv indicatorii
sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici!
-treapta a ###-a, situata la varful piramidei, reprezinta indicatorul
complex, integral al nivelului calitatii.
I!dicatori a!alitici +simpli,
(cestia definesc fiecare in parte, aspecte esentiale ale
caracteristicilor de calitate. 2i se exprima ca si caracteristicile de
calitate pe care le reprezinta, in unitati naturale, natural-
conventionale, de timp de munca si valorice.
a nivelul primei trepte de indicatori, aprecierea calitatii
produselor se poate face folosind indicatori relativi calculati prin una
din relatiile urmatoare$
x b x b
%1& :i;:i<:i sau %+& :i;:i<:i unde$
i;1,+,=,m reprezinta caracteristicile de calitate
x
:i;valoarea relativa a indicatorilor de calitate
:i;marimea indicatorului simplu al caracteristicii i a produsului
b
:i;marimea indicatorului de baza %baza de comparatie& al
caracteristicii i a produsului
#n functie de natura caracteristicii de calitate care se analizeaza
se foloseste fie relatia %1&, fie relatia %+&. (stfel daca se calculeaza
indicatorul relativ pentru randament sau pentru precizia produsului,
se utilizeaza relatia %1&! daca se analizeaza consumul specific al unui
anumit material care intra in componenta produsului, indicatorul
relativ al calitatii se va calcula cu relatia %+&.
x
-daca :i>1, nivelul calitatii caracteristicii i a produsului analizat
este superior nivelului luat ca baza de apreciere!
x
-daca :i?1, nivelul calitatii caracteristicii i este inferior nivelului
luat ca baza de apreciere!
x
-daca :i;1, nivelul efectiv al caracteristicii i comparat este
egal cu cel de baza.
11
)entru a avea o interpretare corecta, se impune gruparea
tuturor indicatorilor simpli ai calitatii produsului in functie de
importanta caracteristicii de calitatea pe care o exprima.
(stfel, deosebim$
-indicatori principali, care reflecta insusirile principale ale
produsului sau indicatori ai caracteristicilor de calitate esentiale ale
produsului!
-indicatori secundari, care reflecta insusirile secundare ale
produsului sau indicatori de calitate secundare ale produsului.
Daca valorile relative pentru indicatorii principali si marea
ma"oritate a valorilor relative pentru indicatorii secundari sunt
supraunitare, se apreciaza ca nivelul calitatii produsului nu este
inferior celui de baza.
Daca unele din valorile relative ale indicatorilor ambelor grupe
sunt supraunitare iar altele egale cu 1, se considera ca nivelul calitatii
produsului este superior celui de baza.
Daca o parte din valorile relative ale indicatorilor principali este
supraunitara iar cealalta parte subunitara, se impune, pentru o
evaluare corecta a nivelului calitatii produsului, folosirea unor metode
mai complexe.
I!dicatorii si!tetici
(cestia sunt situati pe treapta a ##-a a piramidei indicatorilor si
corespund principalelor grupe de caracteristici ale calitatii produselor.
#ndicatorul sintetic al caracteristicilor estetice %#es& se obtine ca o
medie aritmetica a calificativelor acordate diferitelor caracteristici
estetice$
#es;%1<r&@ ni unde i;1,..,r
n;nota acordata caracteristicii estetice i
i
r;nr. de caracteristici estetice

Ca indicator sintetic al caracteristicilor economice %#ec& putem
considera costul specific al calitatii % pe unitate de efect util &. (cest
indicator se obtine ca raport intre costul total al calitatii %Ctcp& si efectul
util al produsului %2&$
12
#ec;Ctcp<2;%CpaACcACdACp&<2 unde$
Cpa;costul de prevenire a defectelor si asigurarea calitatii
Cc;costul controlului de calitate
Cd;costul deservirii te'nice si intretinerii produsului la beneficiar
Cp;costul pierderilor datorita lipsei de calitate
)entru calcularea indicatorilor sintetici si eficientei controlului se
exprima profilul maxim realizat prin$
-maximizarea diferentei dintre profit si cost
max;)%x&-Cp%x&
-maximizarea raportului dintre profit si cost
max;)%x&<Cp%x&
#n industrie se mai iau in considerare$
-volumul rebuturilor si a remanierilor raportat la volumul
productiei realizate!
-numarul reclamatiilor calitative de la beneficiari
-valoarea bonificatiilor platite pentru calitate necorespunzatoare
raportate la productia realizata.
I!dicatorul comple.
(cest indicator, situat in varful piramidei indicatorilor, trebuie sa
exprime corespondenta intre caracteristicile efective ale produsului si
parametri de identificare a nevoii sociale pentru care a fost creat.
0n astfel de indicator poate fi obtinut raportand efectul util %2& la
c'eltuielile facute %c'eltuieli efectuate pentru realizarea produsului Cr
si c'eltuielile de exploatare Ce&.
De exempu, pentru produsele cu durata de functionare sub 1
an, indicatorul complex se calculeaza cu una din relatiile$
#;2<%CrACe& sau #B;%CrACe&<2
Daca durata de utilizare a produsului este mai mare de 1 an, la
calculul indicatorului complex al calitatii, se ia in calcul si timpul %t&$
t t
#;2%t&<%CrACe&;21@%1A:n&<CC8%1A:n&AC1@%1A:n&D unde t;1,..,n
C8;c'eltuieli efectuate pentru realizarea produsului
13
C1;c'eltuieli anuale de exploatare
21;efectul util obtinut pe timp de 1 an de utilizare a produsului
:n;coeficientul normativ de eficienta economica
%:n;8,1. in 3omania&
Dand factor comun, rezulta$
t t t t
#;21@%1A:n&<%1A:n&CC8@%1A:n&<%1A:n&AC1D ;>
t t
#;21<C8@%1A:n&<%1A:n&AC1
t t
*e introduce notatia$ f%t&;%1A:n&<%1A:n& unde t;1,..,n
3ezulta$ #;21<CC8@f%t&AC1D
#n vederea analizei se calculeaza cate un indicator complex atat
pentru produsul nou cat si pentru mostra de baza. Cei doi indicatori
se compara si se trag apoi concluziile.
)entru aprecierea nivelului de calitate a produselor diferentiate
pe clase de calitate se foloseste coeficientul mediu al calitatii % in
cazul productiei eterogene&.
Coeficientul mediu de calitate %:& se obtine ca medie aritmetica
a coeficientilor pe clase de calitati %:& , ponderati cu cantitatea de
produse fabricate pe clase de calitati %q&$
E
:; F@q< q
unde$
:;coeficientul pe clase de calitati %extra-:;8! cal #-:;1! cal ##-:;+&
q;cantitatea de produse din diferite clase de calitate
Daca se lucreaza cu ponderea sau structura fiecarei clase de
calitate in totalul produselor, relatia devine$
E
:; F@q unde q;q< q
Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat reflecta o situatie
mai favorabila, ponderea calitatilor superioare in totalul productiei
fiind mai mare.
Coeficientul mediu de calitate generalizat %:& este un indicator
sintetic de calitate obtinut ca medie aritmetica a coeficientilor medii
14
de calitate ai produselor %:& ponderati cu valoarea respectiva %qp&
adica$
E E
E E E E
:; Fi@qi@pi<qi@pi sau :; Fi@vi unde vi;qi@pi< qi@pi
*imbolurile din relatie reprezinta$
qipi;valoarea produsului i
vi;greutatea specifica a valorii fiecarui produs, in total productie!
i;1,=,r-produsele analizate
Coeficientul mediu generalizat al calitatii este influentat de$
-modificarea calitatii produselor!
-sc'imbarile structurale.
5actori care influenteaza calitatea produselor$
15



C
(

#
4
(
4
2
(
)
3
1
D
0
*
2

1
3
16
Documentarea in
domeniu
6acroclimatul in unitate
Gradul si nivelul de
cunostinte al
proiectantilor
6icroclimatul in fluxul de
fabricatie
)roiecrarea te'nica
te'nologica a produselor
functie de resurse
Calitatea resurselor materiale
si a materiilor prime
)regatirea te'nica a fabricatiei
si organizarea fluxurilor de
fabricatie
Gradul de organizare a
productiei functie de
caracteristicile acesteia
Nivelul de pregatire a perso-
nalului muncitor pentru pro-
ductie si intretinerea dotarii
)lanificarea functie de resurse
a productiei si programarea in
timp pentru utilizarea integrala
a dotarii
Gradul de dotare cu
*DH si (6C-uri
*tarea te'nica a utila"elor
si instalatiilor
Calitatea reparatiilor si a
intretinerii fondurilor fixe
1rganizarea structurilor de
productie functie de cerinte
1rganizarea controlului
calitatii in unitate
Controlul indeplinirii
sarcinilor de serviciu
Calitatea deciziilor
1rganizarea fluxului
informational si informatic in
unitate
Gestionareamateriilor prime,
materialelor si pieselor de
sc'imb
(provizionarea cu materii
prime si materiale conform
cerintelor
3espectarea documentatiei
te'nice si te'nologice
2rgonomia muncii

)recizie conforma (mplasarea masinilor )recizie conforma
Detalii de transport documentatiei )relucrarea
campului de toleranta 3espectare regimului datelor
prescris Cultura productiei
de lucru prescris
Calitate si precizie C(#4(42( Calificare profesionala
Herificari ale caracteristicilor Cointeresare
0tilizare corecta
fizico-mecanice
17
6asini, utila"e 6i"loace de
masurare
1rganizarea
fluxului de
fabricatie
*C02,
D#*)1I#4#H2
6(423## )3#62,
6(423#(2
60NC#413#
Documentatia de
fabricatie
PRODU
S
CAPITOLUL II
/0TO&0 I T01%ICI &0 /AU'A'0 A %I20LULUI
CALITATII
2.1. %ecesitatea si rolul co!trolului calitatii:
( tine sub control o activitate presupune a o descompune in
elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. Ce nu
poate fi masurat poate fi planificat, realizat in conformitate, verificat
remediat, imbunatatit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de
intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.
Controlul te'nic al calitatii este operatia independenta de
operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza
te'nico-materiala are caracteristicile de calitate prevazute in
standarde, norme si alte reglementari.
Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele
premergatoare proceselor de fabricatie, in timpul acesteia la controlul
produselor finite si livrarea acestora, fiind necesara totodata
urmarirea comportarii in exploatare a acestora.
De modul cum este organizat controlul activitatii agentului
economic depinde in mod direct si nemi"locit cresterea rentabilitatii si
valorificarea superioara a materiilor prime, asigurarea unei eficiente
sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.
4oti membrii unei organizatii, indiferent de activitate si functie
au atributii si raspunderi pe linia calitatii, nu doar cei ce lucreaza la un
compartiment numit calitate.
4oti oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt platiti
pentru ceea ce fac bine, in conformitate cu planurile de afacere, si nu
pentru tot ce fac.
1rganizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment
ale carui atributii specifice acopera toate etapele vietii produsului
%bucla calitatii&.
5unctiile principale ale C4C sunt$
1.5unctia de control propriu-zis, care consta in executia
controlului cu mi"loace si metode adecvate$
-depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat
rebuturi, defecte!
-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea
aspectelor negative.
18
+.5unctia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in$
-cercetarea si analiza reclamatiilor!
-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate
in tara si in strainatate!
-efectuarea de analize te'nice referitoare la eventualele
rebuturi obtinute.
2.2.0tape ale co!trolului calitatii si obiecti$ele
corespu!zatoare *iecarei etape
2xperienta dovedeste ca asigurarea unui inalt nivel calitativ al
produselor incepe din$
I.0tapa de co!ceptie si proiectare
#n aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra
produselor similare realizate pe plan mondial si se determina prin
calcul o previziune asupra calitatii pentru alegerea variantei optime
de proiectare.
4ot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul
capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea
te'nologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei.
II.Pre#atirea materiala a *abricatiei care are ca obiecti$e:
-asigurarea competentei profesionale a personalului!
-efectuarea unor regla"e, reamplasari!
-aprovizionarea te'nico-materiala ritmica, in cantitatea si
calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie!
-realizarea unor produse cu un inalt nivel calitativ.
III.Asi#urarea co!corda!tei i!tre calitatea co!ceptiei si
calitatea *abricatiei pri! :
-executarea stricta a produselor si operatiilor prevazute in
documentatia te'nica!
-obtinerea de produse cu indicii calitativi proiectati!
-realizarea randamentelor, productivitatii si consumurilor
normate.
I2.Co!trolul produselor *i!ite:
-masurarea caracteristicilor de calitate !
-verificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de
incredere in acestea!
-verificarea gradului de protectie a ambala"ului!
19
-comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii.
2.Calitatea produselor la be!e*iciari" comportarea lor i!
e.ploatare" colectarea de critici" obser$atii" te!di!te.
2.3./etode" te(!ici de co!trol" pla!ul de co!trol al calitatii
6etodele de control utilizate de-a lungul fluxului te'nologic pot
fi clasificate dupa urmatoarele criterii$
1.#n raport cu procesul de productie$
-control de receptie a materiilor prime si materialelor precum si
a produselor finite la sfarsitul procesului de productie!
-control curent desfasurat pe toate fazele procesului te'nologic
+.#n raport cu numarul produselor controlate$
-control total!
-control prin sonda".
,.#n functie de gradul de participare a omului$
-control manual, executat nemi"locit de om!
-control semiautomat executat prin intermediul omului si
aparatelor.
-.#n raport cu personalul care executa contolul$
-control executat de personal special pregatit de tipuri de
operatii de control!
-control executat de fiecare executant %autocontrol&
..#n raport cu caracterul controlului$
-control vizual, prin observarea exterioara a obiectelor
controlate
-control geometric, cand se verifica dimensiunile obiectelor cu
diferite aparate sau instrumente.
/.#n functie de parametrii supusi controlului$
-controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea inscrierii in
parametri dimensionali si calitativi ai semifabricatelor obtinute!
-controlul parametrilor procesului te'nologic care asigura
respectarea normalitatii productiei!
-controlul modului de functionare a utila"elor, verificarea
parametrilor te'nico-functionali ai utila"elor si ec'ipamentelor
te'nologice.
#n practica, pentru masurarea nivelului calitatii produselor se
folosesc urmatoarele metode$
1./etoda e.perime!tala se foloseste pentru evaluarea
proprietatilor produselor pe baza unor incercari sau determinari
mecanice, fizico-c'imice, efectuate cu a"utorul diferitelor mi"loace si
20
procedee te'nice. 6etoda se aplica acelor caracteristici de calitate a
produsului care pot fi masurate cu a"utorul aparatelor destinate
acestui scop.
2./etoda e.pertizei se foloseste in completarea metodei
experimentale pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de calitate
care nu se pot masura. #n acest caz, nivelul calitatii se evalueaza de
catre experti, mai ales prin intermediul organelor de simt. 2xactitatea
determinarilor depinde de calificarea, capacitatea si competenta
specialistilor.
3./etoda sociolo#ica are la baza rezultate obtinute in urma
anc'etelor efectuate in randul beneficiarilor. )arerile beneficiarilor
sunt preluate si interpretate.
4./etoda statistica este cea mai laborioasa si cea mai utilizata
in cadrul productiei de serie. (re la baza teoria probabilitatilor si
statistica matematica si foloseste pentru prelucrare, analiza si decizie
o serie de informatii primare oferite de celelalte metode, prelucrate cu
te'nici, procedee si metode specifice.

CAPITOLUL III
Preze!tarea #e!erala a .C.3 A'4O3 .A. CLU5-%APOCA
3.1.curt istoric
0nitatea ia fiinta in anul 17,8 ca 5abrica de ciorapi (DJ, care
se comaseaza in 17-8 cu o sectie de tricota"e K2#1* devenind
5abrica de tricota"e Harga :atalin.
#n anul 17/+ se infiinteaza sectorul de corsetarie iar 17/L se
dezvolta sectorul de imbracaminte si ec'ipamente sportive.
21
#n anul 17L8 unitatea este comasata cu alte + unitati de
confectie si tesatorie formand Combinatul textil, din care se desprinde
in 17L1 #ntreprinderea de 4ricota"e *omesul.
(nul 17L, marc'eaza dezvoltarea sectorului de corsetarie iar
17M+ dezvoltarea sectorului de len"erie si costume de baie.
*ocietatea Comerciala (rgos ia fiinta in baza
K.G.nr.1+.-<1778 prin reorganizarea in societati comerciale a
intreprinderii anterioare si functioneaza ca persoana "uridica din
martie 1771, inregistrata la Camera de Comert si #ndustrie Clu" cu nr."
1+<1.-.
)rincipalele activitati ale *.C. (3G1* *.(. sunt$
-realizarea tricoturilor metra" si in panouri
-finisarea umeda a tricoturilor metra"
-imprimarea tricoturilor metra" si a panourilor
-croirea produselor din tricot metra" si panouri
-confectionarea produselor de corsetarie, len"erie, costume de
baie, imbracaminte si articole sport
-cercetarea si proiectarea produselor
-repararea si intretinerea utila"elor proprii
-vanzarea produselor %export L.-M8N! intern +8-+.N&
22
D#32C413 (42#23
42KN#C )31#2C4(32
C23C24(32

13G(N#I(32(
)31D0C4#2#
*# ( 60NC##
62C(N1-
2N23G24#C

D#32C413 )*#-)6-)(I(
)31D0C4#2 ()(3(32 C#H#(
*23H. )(N.
C16#*#( D2 C2NI13# )..0.).

*2C4#( C1N52C4#2 15#C#0
O03#D#C
(42#23
43#C14(O2 *23H.
C1N*##0 D2 D#32C413 C31#413#2 #N5136(4#C
(D6#N#*43(4#2 G2N23(
(42#23 P#310 C4C
5#N#*(O (P13(413
P#310 P#310
D#32C413 ()31H#I#1N(32 (D6#N#*43.
C1623C#(
P#310 *23H. )23*E
D2*5(C232 #NHE*(.
P#310
6(3:24#NG
*23H.
2Q)134
*23H.
5#N(NC#(3
C1N4(P##4(42
D#32C413
2C1N16#C P#310
)324 C1*4

15#C#0
C.5.#.
*tructura organizatorica-1rganigrama simplificata
3.2.Caracterizarea !ome!clatorului de produse
23
*.C. (rgos *.(. Clu"-Napoca are ca domeniu de activitate
producerea si comercializare produselor de corsetarie, len"erie,
costume de baie si imbracaminte pentru export in special precum si
pentru piata interna.
Derularea ma"oritatii contractelor pentru export se realizeaza
cu firme din Germania, *cotia, #talia si 5ranta.
(telierele de productie sunt constituite si organizate la nivelul
operatiilor componente ale procesului te'nologic si anume$
-atelier de tricota"e-croit pentru producerea tricoturilor metra",
panouri si garnituri si croirea lor!
-atelier finisa" pentru vopsirea si imprimarea tricoturilor!
-sectia de confectie corsetarie, len"erie, costum baie,
imbracaminte!
-atelier proiectare-cercetare!
-atelier mecano-energetic.
6ateriile prime folosite sunt firele de bumbac si tip bumbac,
firele poliesterice si poliamidice, lana si tip lana, lRcra.
Ca produse reprezentative$
-articolele de corsetarie si len"erie!
-costumele de baie confectionate din tricot ce are in
compozitie firme Rcra, tricot obtinut pe masinile proprii, :obett si
testat in laboratoarele firmei Du )ont-2lvetia.
*istemul de derulare a contractelor cu firmele straine este de
tip Oo'n.
3.3.Caracterizarea te(!olo#iei de *abricatie
5azele principale ale procesului de fabricatie la *.C. (rgos
*.(. Clu"-Napoca sunt urmatoarele$
a&.Depozitarea materiilor prime si materialelor in depozite
amena"ate, cu suprafete betonate in spatii inc'ise si desc'ise.
b&.4ricotarea firelor de bumbac si tip bumbac, poliesterice lana
si tip lana, lRcra pe masini circulare de tricotat cu diametru mare si pe
masini de tricotat din urzeala.
c&.5inisarea tricoturilor crude prin procesele de spalare, albire,
vopsire, termofixare pe aparate specifice ce lucreaza cu parametrii la
presiune normala sau ridicata.
24
d&.#mprimarea tricoturilor in metra" sau panouri cu 'artie
termotransferabila sau )HC expandat.
e&.Croirea se face in metra"- span la masina de croit cu banda,
prin stantare sau manual.
f&.Confectionarea produselor se realizeaza pe masini de cusut
specifice fiecarui sortiment in parte.
g&.(mbalarea produselor finite se face in pungi polietilena sau
cutii, individual sau colectiv conform cerintelor clientilor.
'&.Depozitarea produselor finite se face in depozite special
amena"ate, cu suprafete betonate, dotate cu rafturi.
3.4.Or#a!izarea acti$itatii de co!trol. tructura a!alitica a
compartime!tului CTC
Compartimentul C4C- laborator are in componenta un numar
de -+ persoane. 1rganizarea lui se reda mai "os, sc'ematic.





Cele -+ persoane sunt repartizate in cadrul compartimentului
C4C dupa cum urmeaza$
-P#310 C4C-(P13(413-- persoane din care$
-1 persoana, absolventa a 5acultatii de 4extile )ielarie cu
o vec'ime de . ani, indeplinind functia de sef birou.
DIRECTOR GENERAL
BIROU

CTC LABORATOR
LABORATOR
ATELIER
TRICOTA!E
CROIT
ATELIER
FINISA!
SECTIA
CONFECTIE
DEPOZITE DE
PRODUSE
FINITE
25
-+ persoane te'nicieni repartizati pe sectoare de activitate
-1 persoana-laborant determinari fizico-mecanice
-(telier tricota"e 9 croit 9 + persoane %3ampa C4C&
-(telier finisa" -+ persoane %3ampa C4C&
-*ectia confectie -,+ persoane din care$
-1/ controlori interfazici
-1/ controlori marfa finita
-Depozite produse finite 9 persoane
)entru receptia materiilor prime si materialelor sunt stabilite
comisii formate din --. persoane din care una este reprezentanta a
biroului C4C.
&IA4'A/A &0 '0LATII
FURNIZORI BENEFICIARI
AG. NAT. PT. CAL.
COMISIA PT.
PROT.CONS.INST.
NAT. STAND.
CERTEX
26
1L 1M + ,
1
17 -
1/ .
1. /
L
1-
M
1, 7
1+ 11 18
P'I%CIPAL0L0 '0LATII
1.Tra!smite regulamentul de calitate spre aprobare, buletinele
de penalizari lunare pe linie de calitate, informari, studii si relatii cu
privire la activitatea compartimentului.
Primeste instructiuni, aprobari si relatii in legatura cu activitatea
compartimentului.
CONDUCEREA
C.T.C.
PERSONAL
IN"ATAMANT
SALARIZARE
OFICIUL !URIDIC
PLAN PLUP
PRET COST POST
CALCUL ANALIZE
ECONOMICE
P.S.I. PM. PAZA
AP. CI"ILA
ADMINISTRATI"
SECRETARIAT
O.P.M.
SER"ICIUL
CREATIE
MECANO
ENERGETIC
EXPORT IMPORT
TEMPORAR
DESFACERE
INTERN
APRO"IZIONARE
COMPARTIMENT
DE PRODUCTIE
SER"ICIUL
INFORMATIC
27
2.Tra!smite informatii referitoare la activitatea specifica C4C-
ului, solicitari de publicatii, informatii.
Primeste publicatii, instructiuni, acte normative, *4(ND(3D2,
*4(*-uri, etc..
3.Tra!smite materii prime pentru determinari fizico-mecanice,
stabilire de noi parametrii pe linie de control.
Primeste rezultatele studiilor solicitate.
4.Tra!smite propuneri pentru componenta si reactualizari ale
comisiei de receptie, autoreceptie,sesizari pentru reactualizarea
deciziilor de atributiuni.
Primeste fise de post, decizii pentru comisii de lucru note
interne, instructiuni interne, valori normative rezultate din studii de
organizare, reactualizarea necesarului de personal C4C, laborant
fizico-mecanic.
5.Tra!smite certificate medicale, lucrari pentru dactilografiere
si multiplicare, acte pentru ar'ivare, corespondenta.
Primeste corespondenta, date din ar'iva, lucrari dactilografiate,
multiplicate, bilete de voie, tabele cu intarziatii.
6.Tra!smite solicitari de informatii.
Primeste tematica anuala de instruire )*#-)6
7.Tra!smite bonuri de consum si acte pentru control financiar
preventiv.
Primeste decizii de inventariere, acte cu viza controlului
financiar preventiv.
8.Tra!smite decizii de sanctionare, imputare si alte acte spre
avizare.
Primeste acte normative aparute in care este vizata sau
reglementata activitatea compartimentului cu semnalari scrise sau
observatii privind interpretarea si aplicarea lor, decizii de sanctionare,
imputare, avizate in forme propuse sau cu note scrise si propuneri,
alte acte avizate.
9.Tra!smite informatii cu privire la problemele de calitate care
apar in compartimentele de productie si care ar putea impiedica
incadrarea in termenele de executie si livrare.
28
Primeste date cu privire la contractele inc'eiate, urgentele de
productie.
1:.Tra!smite date despre personalul C4C, utila"e, defectele de
calitate.
Primeste evaluarea individuala a calitatii, buletine de calitate
pe muncitor, masina, C4C-ist, situatia calitativa a produselor, situatia
productiei realizata pe calitati pe trimestre, situatia stocurilor
supranormative sau fara miscare din depozite.
11.Tra!smite propuneri de imbunatatire a calitatii produselor,
reclamatii de calitate si propuneri privind documentatia te'nologica.
Primeste documentatia pentru omologari de produse,
instructiuni te'nologice, documentatii de executie si control.
12.Tra!smite regulamentul de calitate, penalizarile de calitate,
aprobari pentru inlocuirea auxiliarelor sau materialelor si materiilor
prime, dispune oprirea procesului de productie cand se constata
abateri de la calitate.
Primeste solicitari pentru aprobari, derogari, valorificarea
materiei prime si auxiliarelor necorespunzatoare din punct de vedere
calitativ %declasate, calitati inferioare&.
13.Tra!smite sesizari si reclamatii privind calitatea materialelor
aprovizionate, necesarul de aprovizionat pentru birou.
Primeste contractele economice pentru verificarea inscrierilor
si clauzelor contractuale privind calitatea materialelor, avizarea
acestora si informatii privind stadiul aprovizionarii materialelor
necesare compartimentului.
14.Tra!smite documentatii de certificare a calitatii produselor,
documentatii privind rezultatele cercetarii reclamatiilor de calitate.
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele
economice inc'eiate.
15.Tra!smite documentatii de certificare a calitatii produselor
destinate exportului, documentatii privind rezultatele cercetarii
reclamatiilor de calitate.
29
Primeste prescriptii de calitate prevazute in contractele de
export, note de tratative, date privind comenziile de export, note de
receptie.
16.Tra!smite solicitari de reutilizare a compartimentului,
reparatii la dotari.
Primeste fila de plan investitii pentru sectorul C4C si laborator
fizico-mecanic, plan reparatii pentru dotari.
17.Tra!smite reclamatii de calitate furnizorilor si solicitarilor de
incadrare in anumite caracteristici fizico-mecanice, parametrii
prescrisi.
Primeste buletine de analiza si certificare a calitatii materiei
prime si a materialelor aprovizionate.
18.Tra!smite certificat de calitate a productiei realizate.
Primeste sesizari privind calitatea produselor.
19.Tra!smite propuneri nominale de participare la cursuri de
perfectionare si pregatire profesionala, propuneri de premiere si
sanctionare, modificarile de personal in regie, note de transfer intre
compartimentele de munca, foile colective de prezenta pentru
verificarea si calculul salariilor la personalul in regie 42*(-C4C, date
privind fluctuatia si utilizarea timpului de lucru, propuneri privind
persoanele care urmeaza a se disponibiliza in urma analizei de
personal impreuna cu liderul de sindicat pe baza unor criterii stabilite
de comun acord, planificarea anuala a C.D..
Primeste oferte si propuneri pentru cursuri de perfectionare,
calificare si pregatire profesionala a personalului, fondul de premiere
repartizat, fisierul de personal in regie.
;isa postului pe!tru co!ducatorul biroului CTC
1.POT: *ef birou
2.PO<ITIA: din stat functiuni
3.CO/PA'TI/0%T: C4C
4.C0'I%T0: *tudii superioare te'nice
5.'0LATII: a&.(utoritate-subordonat director general$
-coordoneaza personalul din
cadrul biroului C4C
30
b&.Colaborare-*erv.1.).6., serv.).*.#.,1ficiul
Ouridic, serv. )lan-)0), serv. #nformatic, Pirou Desfacere-depozit,
Pirou (provizionare-#mport, compartimente de productie
c&.Control-ateliere de productie si personalul
din subordine
6.AT'I)UTII
-coordoneaza intocmirea si reactualizarea manualului de
calitate si il completeaza in functie de sc'imbarea conditiilor!
-coordoneaza intocmirea regulamentului de calitate in vederea
reducerii noncalitatii si incadrarii produselor in standardele
internationale!
-participa la atestarea produselor noi, omologandu-le pe cele ce
urmeaza a fi introduse in fabricatie!
-avizeaza exactitatea si calitatea seriilor 8 si a documentatiilor
te'nologice dupa executarea primelor 188 bucati!
-organizeaza instruirea periodica a intregului personal din
subordine!
-paricipa la organizarea sistemului informational, nominalizand
documentele din compartimentul pe care il conduce, circuitul
periodicitatea intocmirii, procedurile si sistemele de codificare!
-stabileste orientarea calitatii pe baza informatiilor obtinute din
studiile pe piata!
-urmareste permanent incadrarea in standarde,documentatii
te'nice, N.#., C.*. !
-tine evidenta abaterilor de la calitate, a cauzelor acestora si
stabileste masuri pe care le aduce la cunostinta organelor de decizii,
urmarind realizarea 'otararilor luate!
-se preocupa de asigurarea si cunoasterea documentelor legale
in baza carora se face receptia calitativa a materiilor prime si
materialelor!
-propune reactualizarea comisiilor de primire-receptie si
autoreceptie!
-colaboreaza cu 6arFeting si stabileste criterii de calitate si
includerea clauzelor de calitate$ contract!
-participa la stabilirea si reactualizarea componentelor si
atributiilor comisiilor de receptie si autoreceptie!
-stabileste necesarul de aparatura pentru efectuarea analizelor
fizico-mecanice de uz intern si-l comunica serv. 6-2-investitii!
-detine informatii privind laboratoarele de incercari fizico-
mecanice si c'imice acreditate!
31
-reclama si refuza calitativ, in termen legal, toate loturile care nu
se incadreaza in conditiile de calitate contractuale, in baza actelor
doveditoare intocmite de comisia de receptie!
-furnizeaza informatii sectorului comercial si creatiei %grupa
consumisti& privind evaluarea calitativa a furnizorilor!
-stabileste parametrii de calitate ce vor fi cuprinsi in contracte si
comenzi!
-participa la receptia returnarilor de la beneficiari si intocmeste
)H de constatare, note de imputare!
-analizeaza pe cauze reclamatiile de calitate de la beneficiari si
ia masuri operative de eliminare a lipsurilor in activitatea de
productie!
-verifica prin C4C depozitul produse finite, sesizeaza si
reclama, dupa caz, starea de curatenie a mi"loacelor de transport ce
aprovizioneaza societatea cu materii prime si materiale, sau cele care
ridica marfa finita de la depozitul societatii!
-controleaza modul de pastrare si de conservare in depozite a
materiilor prime, materialelor, semifabricatelor si produselor finite!
-analizeaza impreuna cu ()C comportarea produselor date
pentru proba de purtari!
7.CO/P0T0%T0:
-decide opriea procesului de productie cand constata abateri
te'nologice si calitative!
-repartizeaza activitatile pe persoanele compartimentului!
-participa la intocmirea fiselor posturilor pentru persoanele din
subordine!
-controleaza modul de realizare a sarcinilor repartizate si
evalueaza rezultatele obtinute!
-avizeaza anga"area, stimularea, sanctionarea si concedierea
subordonatiilor!
-avizeaza esalonarea C.1. pentru persoanele din subordine!
-participa in luarea de decizii in toate problemele privind
calitatea.
8.'0PO%A)ILITATI:
-raspunde de controlul calitativ al productiei si produselor pe tot
fluxul fabricatiei!
32
-raspunde de respectarea normelor 315,4*6, )*#, si a
secretului de serviciu.
3.5. I!dicatorii *olositi pe!tru caracterizarea !i$elului
calitatii si modul de determi!are a calitatii la .C. =Ar#os3
.A. Clu>-%apoca
)rincipalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calitatii
folositi la *.C. (rgos *.(. sunt$
-Aspectul e.terior al produsului care este influentat de o
serie de factori$
-materia prima folosita
-modul de prelucrare %tricotare-finisare&
-calitatea cusaturilor
-simetrii
-&ime!siu!iile stabilite prin standarde, norme interne, caiete
de sarcini.
6odul de determinare a calitatii se realizeaza in doua feluri$
-control statistic, cunoscand standardele din industria
tricota"elor si confectiilor!
-control 188N %bucata cu bucata& prin care se depisteaza atat
defectele ce se repeta in toate exemplarele cat si defectele care se
gasesc doar in unele exemplare.
-'espectarea te(!olo#iei. *e verifica daca s-a respectat
te'nologia de fabricatie data de atelierul proiectare-cercetare si
folosirea materiilor prime si materialelor impuse de normele de
consum.
-Ambalarea. *e verifica respectarea te'nologiei de ambalare si
apoi modul de depozitare, care trebuie sa asigure integritatea
produsului pana la beneficiar.
)ractic, in determinarea calitatii se porneste de la receptia
materiilor prime si materialelor si se termina cu incarcarea in
mi"loacele de transport si expediere.
33
Controlul materiilor prime se face in depozit! pentru firele
aprovizionate se fac determinari ale parametrilor fizico-mecanici si se
compara cu cei prevazuti in *4(*-uri. Daca materiile prime sau
materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se intocmesc
procese verbale de refuz, se anunta furnizorul si i se returneaza
marfa.
Controlul tricotului metra" crud si finisat se face pe rampa C4C,
incadrandu-se fiecare balot in clase de calitate corespunzatoare.
)entru tricoturile cu defect se intocmesc referate de constatare,
cu vinovati sau nu si se stabileste si destinatia tricotului respectiv.
)iesele croite se verifica prin sonda" inainte de inceperea
operatiei de confectionare.
)rodusele finite se verifica bucata cu bucata.
#n final, se supraveg'eaza modul de ambalare si depozitare a
produselor finite, astfel incat sa se preintampine degradarea lor.
a expediere, se verifica starea de curatenie a mi"locului de
transport si se supraveg'eaza modul de incarcare.
0rmarirea defectelor de calitate in fazele si sectoarele de lucru
prin care trece produsul se face cu a"utorul punctelor %demeritelor&
inregistrate de controlori pe faze de lucru si a proceselor verbale de
constatare.
Certificarea calitatii produselor se face prin BCertificatul de
calitate care insoteste fiecare marfa atat pentru piata interna cat si
pentru export si care elibereaza in functie de rezultatele controlului
prin sonda" efectuat in depozitele de produse finite.
CAPITOLUL I2
istemul i!*ormatio!al i! dome!iul calitatii la
.C. ?Ar#os3 .A.
4.1.istemul i!*ormatio!al si compo!e!tele sale
)ornind de la premisa ca sistemul informational este o
componenta a sistemului management al oricarei firme, il definim ca
totalitatea datelor, informatiilor, circuitelor si fluxurilor informationale,
procedurilor si mi"loacelor de tratare a informatiilor existente in cadrul
34
firmei, avand drept scop sa asigure suportul informational pentru
asumarea si indeplinirea obiectivelor programate.
Deci sistemul informational general al unitatii este un ansamblu
integrat de subsisteme interconditionate pe domeniu. Delimitarea
subsistemelor se face in functie de profilul, dimensiunile, nivelul
te'nic, dispersia teritoriala si pot fi localizate in sfera productiei,
cercetarii, aprovizionarii, calitatii, financiarului, personalului.
a fel ca si sistemul informational general, subsistemul
informational al calitatii si controlului te'nic de calitate are
urmatoarele componente de baza$
a&.date si informatii
b&.circuite si fluxuri informationale
c&.proceduri informationale
d&.mi"loace de tratare a informatiilor
&ATA constituie o descriere letrica si<sau cifrica a unui
fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei actiuni din cadrul
sau din afara firmei.
2a poate fi considerata componenta primara a sistemului
informational %sistemul informational culege date despre sistemul
condus si furnizeaza informatii sistemului de management&.
I%;O'/ATIA este acea data care aduce un plus de
cunoastere si serveste pentru luarea unei decizii sau la traducerea in
viata a acesteia prin actiunea ce urmeaza.
#nformatia constituie materia prima de baza in elaborarea si
fundamentarea deciziilor.
#nformatiile din cadrul unei firme prezinta o tripla dimensiune$
-social 9 generala
-organizationala
-individuala
;LU@UL I%;O'/ATIO%AL reprezinta un ansamblu de
informatii necesare desfasurarii unei anumite operatii, actiuni sau
activitati ce se transmite intre emitent si destinatar, cu precizarea
punctelor intermediare de trecere. 2l este caracterizat prin continut,
volum, frecventa, calitate, directie, forma, etc. .
CI'CUITUL I%;O'/ATIO%AL este constituit de catre drumul
%traiectoria& pe care circula o informatie de la generarea pana la
35
ar'ivarea sau distrugerea sa, functie de caracteristicile organizatorice
ale emitatorilor si beneficiarilor de informatii.
)rin dinamica, lungimea si viteza lor, circuitele si fluxurile
informationale dau forma sistemului informational, fiind esentiale
pentru functionalitatea sa.
P'OC0&U'A I%;O'/ATIO%ALA consta dintr-un ansamblu
de elemente prin care se stabilesc suportii de informatii utilizati,
ordinea operatiilor si mi"loacele de tratare a informatiilor impreuna cu
modelele si formulele de calcul utilizate la prelucrarea acestor
informatii.
/I5LOAC0L0 &0 T'ATA'0 A I%;O'/ATIILO' constituie
componenta te'nico-materiala a sistemului informational, incluzand
toate instrumentele si ec'ipamentele care sunt implicate in tratarea si
stocarea informatiilor, incepand cu cele simple si inc'eind cu cele mai
complicate sisteme automate de calcul.
Cele mai moderne mi"loace de tratare a informatiilor, sunt
calculatoarele electronice integrate in sisteme automate de calcul.
2lementele cadru ale sistemului informational general au
particularitati si forme concrete de manifestare pe subsisteme.
4.2.istemul i!*ormatio!al i! dome!iul calitatii
4.2.1.Ceri!te precizate i! sta!darde si !orme i!ter!atio!ale
Cerintele standardelor internationale din seria #*1 7888 sunt
minimale si respectarea lor nu asigura prin ea insasi un avanta"
concurential. Nerespectarea lor, insa, poate constitui un imens
'andicap in calea competivitatii.
Criteriile pentru obtinerea premiilor de calitate importante 9
Deming, 6alcolm Paldrige, 5undatia 2uropeana pentru
6anagementul Calitate 9 constituie provocarea actuala la care se
supun firmele serioase.
Cerintele #*1 7888 privind sistemele de calitate$
@*4(* #*1 M-8+$ 1771
-Calitate. Hocabular
@*4(* #*1 7888$ 1771
36
-*tandarde pentru conducerea si asigurarea calitatii. G'id
pentru selectie si utilizare.
@*4(* #*1 7881$ 1771
-*istemele calitatii. 6odel pentru asigurarea calitatii in
proiectare<dezvoltare, productie, monta" si service %controlul
proiectarii, servicii dupa vanzare&!
@*4(* #*1 788+$ 1771
-*istemele calitatii. 6odel pentru asigurarea calitatii in productie
si monta".%Calitatea in marFeting! aprovizionare! productie! masuri
corective! audituri interne&
@*4(* #*1 788,$ 1771
-*istemele calitatii. 6odel pentru asigurarea calitatii in inspectia
si in incercarea finala %3aspunderea conducerii! *istemul de calitate!
#dentificare produse si trasabilitate! Control situatie verificari!
Herificare produse! Control produse neconforme! 6anipulare,
depozitare, ambalare livrare! Control produse neconforme!
6anipulare, depozitare, ambalare livrare! Control documente!
#nregistrari privind calitatea! )ersonal %instruire&! 0tilizare metode
statistice&.
@*4(* #*1 788-$ 1771
-Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii- G'id
%*ecuritatea privind produsul si raspunderea "uridica pentru produs!
(specte economice- consideratii asupra costurilor legate de calitate&.
Cerinta esentiala pentru a fi admis pe piata C22, pe pietele
bogate, nu este certificatul de conformitate cu o lista de cerinte %#*1
7888 de exemplu&, ci renumele de buna calitate a produsului, de
seriozitatea producatorului.
( nu avea sistem calitate conform #*1 7888 ec'ivaleaza cu a
nu exista! a avea sistem calitate #*1 7888 nu inseamna nimic, este
implicat, de la sine inteles.
*uccesul pe piata presupune introducerea unor abordari noi,
cum ar fi 6anagementul Calitatii 4otale %4S6& care se refera la
imbunatatirea continua a calitatii.
4.2.2.I!*ormatii pri$i!d calitatea si circulatia
i!*ormatiilor
37
Nevoia de informatii precise, obiective$
-este generata de nevoia de decizii eficiente si de lipsa fricii de
ce informatiile ar putea scoate la iveala!
-genereaza nevoia de instrumente informational-manageriale,
intre care se afla si sistemul calitate.
Cine nu vrea sa se stie cum lucreaza si cine nu vrea sa se stie
ca lucrurile merg bine nu evidentiaza, nu inregistreaza si nu da
publicitatii oficial informatii si date obiective, adica respinge ideea
unui sistem calitate! isi bazeaza deciziile pe fler, date subiective si
pareri, iar comunicarea pe zvonuri si telefonul fara fir.
)rin asigurare, calitatea intra in zona informationala si preia din
concepte, principiile si mi"oacele specifice abordarii energiei $campul
informational, energia informationala, sinergia, entropia, etc. .
1biectivul principal pentru asigurarea calitatii este prevenirea
neconformitatilor, iar prevenirea se bazeaza pe informatii in timp util
si c'iar real.
*istemul calitate este un sistem informational 9 informativ 9
informatic de care nu se poate lipsi organizatia care intra in mileniul
###. (dministrarea informatiilor este astazi principala sursa de avanta"
concurential.
Componentele de baza ale sistemului informational$
#ntrari 4ransformare #esiri
date prelucrari rapoarte si doc.
6emorie de date
522D P(C: %control&
Datele care urmeaza a se prelucra %intrarile& sunt interne si
externe. #esirile trebuie sa fie concise, relevante si complete, sa se
bucure de acuratete si actualitate.
4.3.Per*ectio!are sistemului i!*ormatio!al al calitatii
4.3.1.Ceri!te ale per*ectio!arii sistemului i!*ormatio!al
38
#n fuctionarea oricarui sistem %subsistem& informational se
manifesta inca unele deficiente ma"ore cum ar fi$ distorsiunea, filtra"ul,
redundanta, supraincarcarea canalelor informationale.
&istorsiu!ea consta in modificarea partiala, intamplatoare a
continutului unei informatii pe parcursul culegerii si transmiterii de la
emitator la receptor.
;iltra>ul consta in modificarea intentionata a continutului unei
informatii prin interventia unor persoane interesate ca beneficiarul sa
primeasca un mesa" sc'imbat.
'edu!da!ta este reprezentata, pe de9o parte, de existenta
unui numar mare de informatii decat sunt strict necesare pentru
realizarea unui anumit scop si pe de alta parte, de inregistrarea si
prelucrarea repetata a unor informatii.
uprai!carcarea ca!alelor de comu!icatie este acea situatie
in care volumul informatiilor ve'iculate pe anumite circuite depaseste
capacitatea de transmitere informationala a acestora.
5unctionarea partiala, incompleta a sistemului informatic
perturba functionarea normala a sistemului informational.
(cestea trebuie proiectate astfel incat sa poata fi exploatate
modular, respectandu-se totodata cu strictete ordinea procedurilor
impusa de limitele te'nice ale sistemelor de calcul.
0laborarea u!or situatii i!*ormatio!ale $olumi!oase este o
alta deficienta a sistemelor informatice.
*e impune necesitatea actualizarii la perioadele prestabilite a
bazelor de date, acest fapt reflectandu-se din plin in actualitatea si
realitatea informatiilor emise de sistemul informational.
4.3.2.&irectii importa!te de per*ectio!are
Cele mai semnificative tendinte in concepera si functionarea
sistemelor informationale moderne pot fi grupate astfel$
-raspandirea larga a informaticii distribuite %sisteme
descentralizate de prelucrare a datelor& de tip times'aring ce permite
accesul simultan al mai multor utilizatori la calculator!
-proliferarea microelectronicii care marc'eaza profund
activitatile de executie si conducere!
-adoptarea de catre producatorii de te'nica de calcul
automatizata si utilizatori a unor standarde unice pentru a asigura
compatibilitatea componentelor unei retele de calculatoare, terminale
si sisteme de programe!
39
-amplificarea considerabila a rolului softTare comparativ cu
'ardTare!
-folosirea mai multor unitati centrale per sistem de calcul
%amplificarea vitezei de calcul, inalt nivel de fiabilitate&!
-apelarea la calculatorul bazei de date
-extinderea organizarii de banci de date care asigura accesul
rapid la informatii si rezolvarea unor probleme complexe!
-amplificarea constanta a organizarii de banci de programe!
-trecerea la exploatarea in direct a ec'ipamentelor de calcul de
catre nespecialisti!
-acordarea unui accent crescand formarii si dezvoltarii culturii
informatice a personalului.
4.4.)azele or#a!izarii si *u!ctio!arii sistemului
i!*ormatio!al al calitatii
#ndeplinirea cerintelor clientilor si satisfacerea acestora in mod
constant necesita implementarea unui sistem informational in
domeniul calitatii, eficace si eficient. Cu a"utorul computerului, datele
statistice privind calitatea se pot colectiona, inregistra si analiza
automat, economisind timp si efort uman care se poate utiliza mai
profitabil.
Computerul furnizeaza calcule complexe in timp util si este
capabil sa proceseze Panci de Date voluminoase.
2xista pac'ete softTare disponibile pentru o varietate foarte
mare de aplicatii care pot fi relativ utilizate in sistemul informational al
calitatii. )ac'etul de programe consta din module care prelucreaza
informatii cu privire la procese de la receptia materialelor si
componentelor pana la livrarea produsului final.
a culegerea softTare trebuie avute in vedere urmatoarele
cerinte$
a.caracterul preventiv al managementului calitatii totale pentru
imbunatatirea calitatii si reducerea costurilor de realizare a acesteia!
b.accesul direct la informatii privind capabilitatea proceselor
desfasurate, identificarea problemelor, planificarea eliminarii cauzelor
perturbatoare si implementarea actiunilor corective %controlul
produsului preferabil cu ilustrare grafica&.
0n sistem informational eficace si eficient in domeniul calitatii
este prezentat mai "os$
40









C(04(32 *# (N(#I(
3()1(342 K#*41G3(62 Diagrama Diagrama 5ise
PROGRAME
#$ %&'#'($&)*
C)#+,&$*+
$%&)-$&$ $
.$&+#)*
I/0%& -$/%$# $#
.$&+#)*
B$/,$ .+ .$&+
P*)1*$-+ .+ $/$#'($ 2' 3'(%$#'($*+
0+/&*% %&'#'($&)*
41
cauza-efect dispersiilor de
control
#n ceea ce priveste Panca de date$
a.structura acesteia trebuie sa fie clara pentru utilizatorul final!
b.sistemul trebuie sa fie capabil sa inmagazineze date in mod
simultan pe banda magnetica %disc'eta&!
c.securitatea si integritatea bancii de date trebuie sa fie
asigurata, inclusiv refacerea acesteia in caz de alterare sau corupere!
(sigurarea calitatii asistata de computer %C(S& permite$
a.construirea bibliotecii cu date caracteristice si de referinta
b.construirea bibliotecii cu instructiuni de calcul
c.construirea bibliotecii cu criterii de evaluare %acceptare,
respingere&!
d.stabilirea marimii esantionului supus inspectiei calitative si a
intervalelor dintre prelevari!
e.stabilirea limitelor de interventie in functie de rezultatele
analizei procesului!
f.interfata on-line pentru proiectarea asistata de calculator
%C(D&!
2valuarea furnizorilor permite ierar'izarea acestora in functie
de raspunsurile obtinute la intrebarile$
a.cine si ce a livrat, in ce cantitati si la ce termene!
b.caracteristicile calitative incluse in comenzi si deciziile
adoptate in urma receptiei calitative %acceptare, respingere&!
c.stocurile.
Gestiunea matrologica pe computer permite cunoasterea
promta a situatiei mi"loacelor de masurare si etaloanelor, termenele
fixate pentru verificari, rezultatele acestora, tabelarea valorilor
masurate, solicitarile pentru verificari.
Cu a"utorul computerului se rezolva Calculele de evaluare a
fiabilitatii, mentenantei si disponibilitatii produselor realizate atat prin
metoda verosimilitatii maxime de estimare a parametrilor precum si
prin alte metode specifice esantioanelor cu volum redus.
Pancile de Date privind calitatea pot fi integrate in retele de
computere de tip C#6 %Computer aided 6anagement&.
*istemul informational C(S este ceva viu, nu birocratic!
pentru a fi viabil el necesita implicarea fiecarui salariat din societate.
42
4.5.ubsisteme i! dome!iul calitatii si co!trolului de
calitate
*ubsistemul pentru conducerea si asigurarea calitatii se
realizeaza prin articularea activitatilor si subactivitatilor orientate spre
problemele calitatii din toate functiuniile de structura ale societatii, rol
precumpanitor avand functiunea de cercetare-dezvoltare, cea de
productie si cea de personal.
*tructural, acest sistem cuprinde$
-substructura de conducere %functionala&!
-substructura de executie
-substructura controlului de conformitate
*ubstructura de conducere realizeaza activitatile pentru
indeplinirea sarcinilor privind$
a.planificarea calitatii
b.pregatirea te'nica
c.realizarea calitatii
d.controlul calitatii
*ubstructura de executie realizeaza restul sarcinilor privind
realizarea calitatii.
*ubstructura controlului de conformitate realizeaza restul
sarcinilor privind controlul calitatii.
Componentele substructurii controlului de conformitate sunt$
punctele de control! metoda de control! forta de munca! dotarea
te'nica! materii prime si materiale de control! informatiile, suporturile
%documentele& si traseele informationale.
1 optimizare a substructurii controlului de calitate se poate
realiza prin aplicarea unor reguli de amplasare a punctelor de control,
de alegere a metodelor, a te'nicii de control.
(stfel, punctele de control se vor amplasa de regula$ inaintea
operatiilor care maresc mult valoarea de intrebuintare a
semifabricatului! inaintea operatiunilor in care costul remedierii ar fi
mai mare decat costul controlului! in fluxul operatiunilor care se
gasesc pe drumul critic daca penalizarile si celelalte efecte negative
ale nerespectarii termenelor intrec c'eltuielile de control! pentru
43
materii prime cu ciclu lung de aprovizionare! la produse finite! dupa
operatiile realizate pe masini cu uzura marita sau precizie scazuta!
atunci cand este expres cerut de beneficiar in anumite faze de
fabricatie.
CAPITOLUL 2
P0';0CTIO%A'0A ACTI2ITATII &0 CO%T'OL A
CALITATII
CONSTRUIREA SAU CONFEC
TIONAREA PRODUSELOR COM
PETITI"E SE REALIZEAZA PRIN
ORGANIZAREA CERCURILOR
CALITATII
APLICAREA UNOR METODE SI
TE4NICI INTEGRATE
DOCUMENTARE LA PROIECTARE
DOCUMENTARE TE4NOLOGICA
EXECUTIE CONFORM CAIETELOR DE
SARCINI SI CERINTELE PIETEI
LI"RARE LA TIMP SI CU RESPECTAREA
CONDITIILOR IMPUSE
N+*+20+,&$*+$ $,+2&)*
,)/.'&'' ,)/.%,+ #$ 5
P'+*.+*+$ 0'+&+#)* .+ .+26$,+*+
D'-'/%$*+$ 0*)6'&%#%' 0*'/
3$/($*+ 2%7 0*+&%# 2&$7'#'&
F$#'-+/&
PERTURBA
TII IN SISTEM
ANALIZA PRODUSULUI PENTRU 8DEFECT ZERO9
ANALIZA PIETELOR
ANALIZA "ALORII PE REPER SI PRODUS
CONLUCRARE PERMANENTA CONCEPTIEPRODUCTIE
LI"RARE
ACEASTA PRESUPUNE
APLICAREA GESTIUNII CALITATII
DOTARE CTC CU AMC SI PLAN DE
CONTROL
INTEGRAREA CONTROLULUI IN PRO
CESUL PRODUCTI" SI C4IAR
AUTOCONTROLUL PERMANENT SI
PERSONAL
S+ 0)& '/#$&%*$
$,+2&+ ,)/2+,'/&+
44
5.1.;actori $are i!*lue!teaza modi*icarea calitatii
Calitatea nu poate fi considerata o caregorie economica care
planeaza inafara factorilor economici, iesita de sub actiunea
acestora, ci trebuie inteleasa ca fiind intr-o continua modificare si in
stransa interactiune cu acesti factori economico-sociali.
Calitatea poate fi situata pe pozitia de factor de influenta
asupra altor categorii economice si in special asupra rezultatelor
economico-financiare ale firmei.
A.I!*lue!ta *actorilor te(!ico-creati$i
5actorii de natura te'nica se refera la structura si starea
utila"elor din dotare, de al caror randament depinde buna si eficienta
desfasurare a procesului te'nologic.
5actorii de natura creativa au o deosebita importanta in
modificarea calitatii si realizarea unor produse cu un inalt grad de
competivitate %design, moda, cerintele clientului&.
*piritul creator este cel mai important element al oricarei firme.
5ara el o firma devine birocratie si este guvernata de rutina. Daca
este mare, sufera de compartimentizare. Devine un grup de mici
birocratii luptandu-se una cu alta.
).I!*lue!ta *actorilor materiali
1 importanta deosebita o are atat calitatea materiilor prime si
auxiliarele utilizate, cat si calitatea operatiilor te'nologice executate
de-a lungul fluxului te'nologic.
C.Or#a!izarea co!trolului calitatii productiei si produselor
De modul in care este organizat controlul calitatii productiei si a
produselor obtinute depinde in mod direct si nemi"locit cresterea
rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.
#n urma controlului se ierar'izeaza factorii de influenta asupra
calitatii, se evalueaza cauzele care au determinat produse de calitate
inferioara astfel incat, in urma unor analize critice sa rezulte o cat mai
obiectiva grupare a sortimentelor si grupelor de produse in vederea
orientarii productiei catre acele sortimente care sa asigure o eficienta
sporita a activitatii agentului economic.
2ste necesara introducerea in procesul de productie numai a
acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevazute in
45
standardele sau normele invocate de beneficiari in momentul
specificarii acestor materii prime la lansarea comenzii.
2xecutarea unui control riguros pe fluxul de fabricatie care sa
nu permita promovarea de produse neconforme cu documentatia si
te'nologia omologata, presupune o activitate sustinuta a controlorilor
de calitate.
(cestia trebuie sa dea dovada de pregatire profesionala,
experienta in profesie, capacitate de decizie si colaborare cu
executantii, maistrii, pentru solutionarea problemelor care apar si
totodata, sa aiba preocupari de autoinstruire si autodepasire.
&.I!*lue!ta cali*icarii *ortei de mu!ca
Calitatea produselor inseamna nu numai materii prime si
materiale de calitate, utila"e si metode ci si profesionalismul celor ce
le realizeaza.
)rofesionist e o persoana care castiga satisfactie, impliniri nu
doar salariu. )rofesionalism inseamna sa nu te pricepi la orice$ daca
te-ai nascut poet nu scrii si texte de muzica usoara si lozinci si
dialoguri pentru filme.
5.2.0$aluarea cauzelor care au determi!at obti!erea de
produse de calitate i!*erioara
0n punct important in analiza critica a sistemului in care
functioneaza *.C. (rgos il constituie depistarea prin control a
cauzelor care determina obtinerea de produse de calitate inferioara.
)entru o analiza statistica a acestor cauze se urmareste
ponderea acestor cauze in obtinerea produselor de calitate inferioara
in anii 177/, 177L si primele luni ale anului 177M.
C(0I2
(N0
06 1
16
+
material
,
masina
414(
P0C --ML 1187 1MM. L-M1
177/ N /8 1. +. 188
P0C -1L+ L-8 187- /88/
177L N L8 1+ 1M 188
P0C 1M,1 +M1 /+/ +L,M
177M N /L 18 +, 188
46
P0C 18-78 +1,8 ,/8. 1/++.
414( N /. 1, ++ 188
Cauzele care au determinat obtinerea unor produse de calitate
inferioara sunt$
1.5olosirea la unele locuri de munca a fortei de munca
necorespunzatoare din punct de vedere al calificarii.
+.5olosirea unor materii prime si materiale necorespunzatoare.
,.Defectiuni cauzate de uzura utila"elor.
)onderea defectelor cauzate de om a inregistrat o oarecare
scadere, dar se mentine la un nivel destul de ridicat datorita unor
fluctuatii crescute a personalului, anga"arii continue de personal nou.
#n ceea ce priveste ponderea defectelor datorate unor materiale
de calitate necorespunzatoare, se observa o scadere datorata
selectarii continue a contractantilor.
)onderea defectelor datorate uzurii utila"elor se mentine inca la
un nivel ridicat desi s-au inlocuit si modernizat o parte din ele.
5.3.Per*ectio!area metodelor si te(!icilor de co!trol
0na din cerintele de baza ale cresterii nivelului calitativ al
productiei si produselor o constituie si organizarea corespunzatoare a
activitatii de control a calitatii.
(sigurarea unui nivel calitativ al produselor, in corelatie
permanenta cu nivelul maxim al cerintelor beneficiarilor si
satisfacerea acestora intr-un grad cat mai ridicat face necesara
imbunatatirea activitatii de control.
6asurile propuse in acest scop sunt$
1.3aspunderea pentru calitatea operatiilor sa revina maistrului
pentru toate locurile de munca din sfera lui de activitate. (sigurarea
desfasurarii la un nivel inalt calitativ al tuturor operatiilor cerute in
procesul de productie reprezinta una din sarcinile de baza ale
maistrilor in sectoarele pe care le conduc.
+.Grupele de control interfazic sa-si concentreze activitatea in
punctele c'eie ale procesului te'nologic.
47
,.2fectuarea unui control prin sonda" asupra operatiunilor
trecute sub raspunderea directa a maistrilor.
-.2xtinderea autocontrolului din partea muncitorilor. (ceasta
forma de control a calitatii prezinta, pe langa aspectul economic, si
alte aspecte de o deosebita importanta sociala legata de psi'ologia
muncii si anume, sporirea raspunderii muncitorilor pentru lucrarile
executate.
(ceste masuri propuse pot fi completate in continuare, in
functie de cauzele care au dus la obtinerea de produse de calitate
inferioara$
1&.1 cauza in obtinerea de produse cu calitate inferioara o
reprezinta defectiunile cauzate de uzura utila"elor.
(c'izitionarea de utila"e noi performante inseamna insa un pas
inainte in asigurarea calitatii.
+&.#n ceea ce priveste calitatea materiilor prime si materialelor,
in comisiile de receptie trebuie numiti cei mai buni specialisti iar
laboratorul de analiza va fi dotat cu aparatura necesara testarii
materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
,&.1 masura importanta este legata de forta de munca.
)ersonalul societatii trebuie completat numai cu personal calificat,
testat in prealabil in ceea ce priveste cunostintele si aptitudinile.
)rocesul calitate se poate transforma utilizand resursa cea mai
pretioasa$ oamenii. 1amenii care lucreaza pentru intreprindere au
adeseori cele mai bune idei pentru imbunatatirea calitatii si
productivitatii. 4otul este ca acesti oameni sa se simta in siguranta$
sa nu se teama sa-si exprime ideile! sa nu se teama sa puna
intrebari.
*e recomanda ca in cadrul unitatii sa se organizeze cursuri de
perfectionare profesionala si instruire in domeniul asigurarii calitatii
pentru intreg personalul, indiferent de pozitia pe care o ocupa.
5.4.0*ectele eco!omice ale per*ectio!arii acti$itatii de
co!trol
6asurile pentru perfectionarea activitatii de control vizeaza in
principal ridicarea nivelului calitativ al productiei. #n acest scop se
poate actiona in doua directii$
I.Imbu!atatirea acti$itatii de pre$e!ire a aparitiei de*ectelor
care duce la reducerea ponderii productiei cu defecte in totalul
productiei si se concretizeaza in urmatoarele efecte$
48
1.3educerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu
defecte.
+.*caderea c'eltuielilor necesare remedierii defectelor
constatate %efecte specifice noilor masuri& deci se calculeaza in
functie de c'eltuielile necesare remedierii, daca s-ar fi aplicat
masurile de"a existente.
,.#mbunatatirea structurii pe calitati a productiei %cresterea
ponderii produselor de calitate superioara in totalul productiei pe
seama actiunii de prevenire a defectelor&.
II.Imbu!atatirea acti$itatii de ide!ti*icare si remediere a
de*ectelor" avand drept efect imbunatatirea structurii pe calitati a
productiei.
Noile masuri luate nu vor duce la evitarea pierderilor datorate
defectelor ci doar la o imbunatatire a calitatii productiei obtinute prin
remedierea defectelor.
)entru cuantificarea efectelor sub forma sporului de beneficiu
se va porni de la formula generala de calcul a beneficiului.
P;q%p-c& unde$
P;beneficiul total realizat %mii lei&
q;productia fizica %bucati&
p;pretul de vanzare %lei&
c;costul de productie %lei&
)entru a stabili influenta factorilor asupra beneficiului, formula
generala de calcul a acestuia va fi transformata astfel$

P;q%p-c&;q%p-c&@a<a;S@s%p-c&;S@s@bn unde$
S;productia fizica totala %bucati&
s;ponderea productiei de o anumita calitate in totalul productiei
realizate
bn;beneficiul unitar %lei<bucata&
Conform relatiei P;S@s@bn exista , factori de influenta de gradul
# a beneficiului$
a&.S, volumul fizic al productiei
b&.s, structura productiei
c&.bn, beneficiul unitar
49
(naliza factoriala a beneficiului se realizeaza astfel$
1.#nfluenta volumului fizic al productiei$
P<S;%S1AS+&@s8@bn8
+.#nfluenta structurii productiei$
P<*;S1%s1-s8&@bn8
,.#nfluenta beneficiului unitar$
P<bn;S1@s1%bn1-bn8&
Notatie$ %1&- perioada curenta
%+&- perioada de baza
#mbunatatirea activitatii de control a calitatii influenteaza asupra
structurii productiei si implicit asupra beneficiului prin intermediul
urmatorilor factori de gradul ##$
a&.reducerea pierderilor datorate obtinerii de produse cu defecte
%pd&
b&.imbunatatirea structurii pe calitati a productiei %sc&
c&.reducerea c'eltuielilor necesare remedierii defectelor %c' r&
*porul de beneficiu obtinut pe seama influentei acestor factori
poate fi cuantificat cu a"utorul urmatoarelor formule de calcul$
1.#nfluenta produselor defecte$
P<pd;-sd@S1@cu8;-%sd1-sd8&@S1@cu8 unde$
sd;modificarea ponderii produselor cu defecte in totalul
productiei in urma aplicarii noilor masuri
cu8;costul unitar inainte de aplicarea noilor masuri %lei<buc.&
S1;productia fizica realizata dupa aplicarea noilor masuri %buc.&
+.#nfluenta structurii pe calitati a productiei$
P<sc;*1@S1@bn18@*+@S1@bn+8 unde$
50
*1,*+;cuantificarea ponderii produselor de calitate superioara
%*1& respectiv de calitate inferioara %*+& in totalul productiei, in urma
aplicarii noilor masuri
bn18,bn+8;beneficiul unitar aferent productiei de calitate
superioara %bn18&, respectiv inferioara %bn+8& obtinut inainte de
aplicarea noilor masuri %lei<buc.&.
,.#nfluenta c'eltuielilor necesare remedierii defectelor$
P<c' r ;c' r8@sd<sd8 unde$
c' r8;c'eltuieli de remediere a defectelor inainte de aplicarea
noilor masuri %mii lei&
sd8;ponderea produselor defecte in totalul productiei inainte de
aplicarea noilor masuri
)entru doua din sortimentele realizate la *.C. (rgos *.(.
datele necesare calcularii defectelor masurilor propuse vor fi
prezentate in urmatorul tabel$
Nr.
*ortimente *utie ne Costu me
de
Paie
Crt. 2lemente Cal # Cal
##
4otal Cal # Cal ## 4otal
1. )roductia fizica
%buc&
117-.
L
+7- 117L.
1
11-+
+
7 11-,1
+. )ret de
vanzare %lei&
L,88 /.L8 - 1L.8
8
1.L.
8
-
,. Cost unitar
%lei<buc&
-.88 -.88 - 18L-
/
18L-
/
-
-. Peneficiu
unitar %lei<buc&
788 1L8 - +1-7 ,77 -
.. )roduse cu
defecte %buc&
,,8 +.
51
/. )onderea
produselor cu
defecte %N&
8,+L 8,+1
L. )roduse care
beneficiaza de
interventii pt.
prevenirea de-
fectelor %buc&
-,8 ,8
M. )onderea
produselor
beneficiare de
prevenire a de-
fectelor %N&
8,,. 8,+/
7. C'eltuieli
necesare
remedierii de-
fectelor%mii lei&
.8L 1L.
)rodusele de calitate a doua sunt reprezentate de sutiene cu
diferente de nuante intre piesele componente si costumele de baie ce
prezinta zebrari neuniforme, pete din imprimare.
*ituatia produselor cu defecte si a c'eltuielilor pentru
remedierea acestora, pe cauze, se prezinta astfel$
*otiment *utiene Costume baie
pd c' r )d c' r
Cauze PucN 6ii lei PucN 6ii lei
1.Defectiuni
datorate
uzurii
utila"elor
+88
/MN
11/ /
//N
-L,.
+.Defectiuni
datorate
materialelor
necorespun
-zatoare
M-
+MN
ML,. +
++N
1/,+
,.Defectiuni
legate de
calificarea
18
-N
-. 1
1+N
7,.
52
omului
414( +-M,. L,,+
)roductia lunii mai pe sortimente a fost estimata pe baza
ritmului mediu de evolutie, luand in considerare productia efectiv
realizata pe - luni precedente, dupa cum urmeaza$
*ortiment )roductia realizata %buc.&
#anuarie 5ebruarie 6artie (prilie
*utiene 11..+M 11.7L. 117L.1 11.71/
Costume de
baie
E .-.- 11-++ 7.+7
3itmul mediu de evolutie se va determina dupa formula$
E
r;C%Sfebr-Sian&A%Smart-Sfebr&A%Sapr-Smart&D<,
E
Smai;SaprAr
E
rsutiene;1+7 bucati
E
rcostEbaie;,1L/ bucati
Deci Smai;11.71/A1+7;11/8-. bucati %sutiene&
Smai;7.+7A,1L/;1+L8. bucati %costume de baie&
Cu a"utorul datelor prezentate vor fi determinate in continuare,
in functie de masurile luate, efectele economice ale perfectionarii
activitatii de control, pe sortimente, astfel$
1.)entru eliminarea defectelor cauzate de uzura utila"elor se
ac'izitioneaza utila"e moderne pentru producerea sutienelor si
costumelor de baie.
a&.#n cazul productiei sutienelor se reduc cu +.N produsele de
calitate inferioara, ceea ce reprezinta %8,+.N<8,/MN;8,1LN din
53
totalul productiei acestui sortiment. #n acelasi timp creste cu 8,1LN
productia de calitate superioara.
1B.*por de beneficiu obtinut prin reducerea pierderilor datorate
obtinerii de produse defecte$
P<pd;-11/8-.%-8,1L<188&@-.88;MML,L-- mii lei
+B.*por de beneficiu obtinut pe seama imbunatatirii structurii
calitative a productiei$
P<sc;11/8-.%8,1L<188&@788;1LL,.-M mii lei
,B.#nfluenta c'eltuielilor necesare remedierii defectelor$
P<c' r;11/%8,1L<8,/M&;+7 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene este de
1.87-.+7+ lei.
b&.)entru productia de costume de baie, aplicarea masurii a dus
la reducerea cu +.N a produselor de calitate inferioara, ceea ce
reprezinta 8,1/N din totalul productiei acestui sortiment
%8,//N<8,+.N;8,1/N& si la o crestere cu 8,1/N a produselor de
calitate superioara.
*porul de beneficiu va fi determinat ca si in cazul sortimentului
sutiene$
1B. P<pd;-1+L8.%-8,1/<188&@18L-/;+1M,--- mii lei
+B. P<sc;1+L8.%8,1/<188&@+1-7;-,,/M- mii lei
,B. P<c' r;-L,.%8,1/<188&;11,.1. mii lei
*porul de beneficiu in acest caz este de +L,./-, lei.
#n urma aplicarii primei masuri, sporul de beneficiu aferent
intregii productii este de$ 1.,/L.7,. lei.
54
+.#n ceea ce priveste propunerea facuta pentru perfectionarea
de control prin instruirea personalului, studiul se face pornind de la
situatia rezultata in urma aplicarii primei masuri de perfectionare.
a,.I! cazul productiei de sutie!e
a1.)onderea produselor cu defecte s-a redus cu 8,1LN
devenind 8,18N din totalul productiei.
a+.)onderea produselor care beneficiaza de interventii de
prevenire a defectelor a crescut cu 8,1LN devenind 8,.+N din
productia totala.
a,.C'eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu +7
mii lei devenind -LM mii lei.
#n urma aplicarii celei de a doua masuri se presupune ca
ponderea produselor de calitate inferioara se va reduce cu 18N,
reprezentand din productia totala a acestui sortiment
%8,8-N@8,18N;8,88-N&. 4otodata va creste cu 8,88-N ponderea
produselor de calitate superioara.
*porul de beneficiu va fi determinat astfel$
1B. P<pd;-11/8-.%-8,88-<188&@-.88;+8,MMM mii lei
+B. P<sc;11/8-.%8,88-<188&@788;-,1LL mii lei
,B. P<c' r;-.888@%8,88-<8,8-&;-,.88 mii lei
Deci sporul de beneficiu aferent productiei de sutiene va fi de
+7,./. mii lei.
b,.I! cazul productiei de costume de baie:
b1.)onderea produselor cu defecte s-a redus cu 8,1/N
devenind 8,8.N din totalul productiei!
b+.)onderea produselor care beneficiaza de interventii de
prevenire a defectelor a crescut cu 8,1/N devenind 8,-+N din
productia totala.
b,.C'eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu
11.1. lei devenind 1/,,-M. mii lei.
55
#n cazul acestui sortiment aplicarea celei de-a doua masuri va
determina o reducere a produselor cu defecte cu 18N ceea ce
reprezinta %8,17N@8,1+N;8,81+N& 8,81+N din productia totala si o
crestere cu 8,81+N a productiei de calitate superioara.
*porul de beneficiu estimat a se obtine va fi calculat astfel$
1B. P<pd;-1+L8.%-8,81+<188&@18L-/;1/,,M, mii lei
+B. P<sc;1+L8.%8,81+<188&@+1-7;,,+L/ mii lei
,B. P<c' r;7,.@%8,81+<8,1+&;7.8 lei
Deci sporul de beneficiu la costum de baie va fi de +8./87 lei iar
sporul total la intreaga productie va fi de .8.1L- lei.
#n urma aplicarii acestei masuri, diferentele care apar fata de
situatia initiala sunt$
a&.a sutiene$
a1.)onderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana
la 8,87/N.
a+.)onderea produselor care beneficiaza de inrerventii de
prevenire a defectelor va creste cu 8,88-N, a"ungand la 8,.+-N din
productia totala.
a,.C'eltuielile de remediere a defectelor vor scadea cu -..88
lei a"ungand la -L,,.88 mii lei.
b&.a costume de baie$
b1.)onderea productiei de calitate inferioara se va reduce pana
la 8,8,M din totalul productiei.
b+.)onderea produselor care beneficiaza de interventii pentru
prevenirea defectelor a crescut la 8,-,+N din productia totala.
b,.C'eltuielile necesare remedierii defectelor au scazut cu 7.8
lei devenind 1/+,.,. mii lei.
,.1 scadere a ponderii productiei de calitate inferioara se poate
obtine prin dotarea laboratorului cu aparate necesare testarii
materialelor inainte de a fi introduse in fabricatie.
56
a&.Ca urmare a acestei masuri ponderea produselor de calitate
inferioara la sutiene scad cu 1.N ceea ce reprezinta
%8,1.N<8,+MN;8,8-+N& si in acelasi timp cresc produsele de calitate
superioara cu 8,8-+N.
Calculul sporului de beneficiu este urmatorul$
1B. P<pd;-11/8-.%-8,8-+<188&@-.88;+17,,+. mii lei
+B. P<sc;11/8-.%8,8-+<188&@788;-,,M/. mii lei
,B. P<c' r;ML,.%8,8-+<8,+M&;1,,1+. mii lei
)entru productia de beneficiu de sutiene sporul de beneficiu ca
urmare a aplicarii acestei masuri va fi de +L/,,1. mii lei.
b&.#n cazul productiei de costum de baie, ca urmare a aplicarii
acestei masuri, ponderea productiei de calitate inferioara poate sa
scada cu 18N ceea ce reprezinta %8,18<8,++;8,8++N& 8,8++ din
totalul productiei. #n acelasi timp va creste cu 8,8++N ponderea
produselor de calitate superioara.
*porul de beneficiu se calculeaza astfel$
1B. P<pd;-1+L8.%-8,8++<188&@18L-/;,8,8,/ mii lei
+B. P<sc;1+L8.%8,8++<188&@+1-7;/,88/ mii lei
,B. P<c' r;1/,+%8,8++<8,++&;1,/+8 mii lei
*porul de beneficiu obtinut va fi de ,L,//+ mii lei.
*porul total de beneficiu obtinut ca urmare a aplicarii acestei
metode este de ,1,,7LL mii lei.
#n concluzie, prin aplicarea noilor masuri se estimeaza
obtinerea urmatoarelor efecte$
1.3educerea ponderii produselor cu defecte astfel$
a sutiene de la 8,+LN la 8,8.-N iar la costume de baie de la
8,+1N la 8,81/N.
57
+.3educerea c'eltuielilor necesare remedierii defectelor cu
-/,/+. lei la sutiene %devenind -/8,,L. mii lei & si cu 1-,8M. lei la
costume de baie %devenind 1/8,71. mii lei&.
,.*por de beneficiu datorat masurilor de prevenire a defectelor
%exclusiv cel datorat reducerii c'eltuielilor& conform urmatorului tabel$
6(*03( *por de beneficiu %mii lei&
*utiene Costum de baie
6(*03( 1 18/.,+7+ +/+,1+M
6(*03( + +.,8/. 17,/.7
Deci sporul total de beneficiu obtinut pe seama noilor masuri de
prevenire a aparitiei defectelor este$
P<mp;18/.,+7+A+/+,1+MA+.,8/.A17,/.7;1,L+,1-- mii lei
-.*por de beneficiu datorat masuriilor de identificare si
remediere a defectelor$
P<mir;+/,,178A,/,8-+;+77,+,+ mii lei
5.5.)ila!tul calitatii
Pilantul calitatii reflecta corelatia dintre costul calitatii si efectele
economice ale imbunatatirii activitatii de control$
#n partea de efecte bilantul cuprinde$
1.*porul de beneficiu rezultat in urma aplicarii masurilor de
prevenire a aparitiei defectelor$
P<mp;S1%*11-*18&b18-S1%*d1-*d8&Cu18
+.*porul de beneficiu rezultat in urma aplicarii masurilor de
identificare si remediere a defectelor, care se determina astfel$
P<mir;S1%*11-*18&@bn18-S1%*d+1-*d+8&@bn+8-S1%*d1-*d8&Cu18
58
,.*porul de beneficiu in urma reducerii c'eltuielilor de
remediere a defectelor %aferent noilor masuri&$
P<c' r;c' r8%*d1-*d8&<*d8 unde$
S1-productia fizica realizata dupa aplicarea masurilor de
asigurare si imbunatatire a calitatii %buc.&
*18,*11-ponderea produselor de calitate superioara in totalul
productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire
a calitatii
*+8,*+1-ponderea produselor de calitate inferioara in totalul
productiei inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire
a calitatii
*d8,*d1-ponderea produselor cu defecte in totalul productiei
inainte, respectiv dupa aplicarea masurilor de imbunatatire a calitatii
bn18,bn+8-beneficiul unitar aferent productiei de calitate
inferioara,obtinut pe seama masurilor de asigurare a calitatii %lei<buc.&
Cu18-costul unitar aferent productiei de calitate superioara
realizat pe seama masurilor de asigurare a calitatii
c' r8-c'eltuieli necesare remedierii defectelor in conditiile
masurilor de asigurare a calitatii %mii lei&
#n partea de c'eltuieli, bilantul calitatii cuprinde urmatoarele
categorii de costuri$
1,Costuri de pre$e!ire a de*ectelor care cupri!d:
1.1.Herificarea calitatii conceptiei %design&
1.+.Dotarea cu aparate de masura si control
2,Costuri de ide!ti*icare a de*ectelor:
+.1.3eceptia calitativa a materiilor, materialelor
+.+.Controlul procesului te'nologic
+.,.Controlul semifabricatelor si a produselor finite
3,Costuri de remediere a de*ectelor: care cuprind
consumurile de materie prime, c'eltuieli cu salariile, amortizarea.
(ceste costuri se stabilesc concret in functie de continutul
activitatilor de tipul respectiv din *ocietate.
A.Calculul e*ectelor. 2xista doua categorii de efecte$
59
1.2fecte aferente masurilor de asigurare a calitatii existente
de"a.
+.2fecte aferente noilor masuri de imbunatatire a calitatii.
6asurile de asigurare a calitatii existente de"a se estimeaza ca
ar fi dus la o structura a productiei lunii mai de genul celei inregistrate
in aprilie$
a&.#n cazul productiei de sutiene, ponderea produselor cu
defecte reprezinta 8,+LN din totalul productiei, iar ponderea
produselor care beneficiaza de interventii de prevenire a defectelor
reprezinta 8,,.N din totalul productiei, deci 77,L,N din productie va
fi reprezentata de produsele de calitate superioara.
Conform acestei structuri masurile de prevenire a defectelor
existente de"a duc la o reducere cu 8,,.N a ponderii produselor cu
defecte si o crestere cu 8,,.N a productiei de calitate superioara.
b&.#n cazul productiei de costume de baie, ponderea produselor
cu defecte reprezinta 8,+1N din totalul productiei, iar ponderea
produselor beneficiare de interventii de prevenire a defectelor este de
8,+/N din totalul productiei! rezulta ca 77,L7N din totalul productiei
consta in produse de calitate superioara. Datorita masurilor de
prevenire a defectelor ponderea produselor de calitate superioara
creste cu 8,+/N si scad cu acelasi procent produsele de calitate
inferioara.
*porul de beneficiari va fi stabilit pe baza urmatoarelor formule$
1.*porul de beneficiu datorat masurilor existente de prevenire a
defectelor va fi$
%sutiene&
P<mp;11/8-.%8,,.<188&@788-11/8-.%-8,,.<188&@-.88;
;+17,,+.8 mii lei
%costume de baie&
P<mp;1+L8.%8,+/<188&@+1-7-1+L8.%-8,+/<188&18L-/;
;-+.,7/8 mii lei
%total&
P<mp;+/17,+1 mii lei
+.*porul de beneficiu datorat masurilor existente de identificare
si remediere a defectelor va fi$
%sutiene&
60
P<mir;11/8-.%8,+L<188&@788-11/8-.%8,+L<1L8&;++M,L+- mii
lei
%cpstume de baie&
P<mir;1+L8.%8,+1<188&@+1-7-1+L8.%8,+1<188&@,77;-/,/78
mii lei
%total&
P<mir;++M,L+-A-/,/78;+L.,-1- mii lei
2fectele estimate aferente masurilor propuse sunt prezentate la
punctul ..-.$
P<mp;1,L+,1-- mii lei
P<mir;+77,+,+ mii lei
P<c' r;/8,L1 mii lei
).Calculul c(eltuielilor
1.C'eltuieli pentru prevenirea defectelor
1.1.Herificarea calitatii conceptiei %design, proiectare&$ salariul
mediu lunar pentru persoana care se ocupa de aceasta activitate
este de 7.8.888 lei<luna.
1.+.)entru aparatele de masura si control existente in laborator
ca si pentru cele propuse a fi ac'izitionate amortizarea lunara se va
calcula pe baza datelor din tabelul urmator$
Nr.
Crt.
Denumirea
aparatului
Haloare
de
inventar
Haloarea
amortiza-
ta
Haloarea
ramasa
3ata
lunara
1 6asina incercat
4ractiune
+M/1M.L8 ..-,//8 +,8L-718 +.,.L8
+ (parat pentru
determinarea
2lasticitatii
.1L/8 .1L/8 - -
, (parat pentru
determinarea
umiditatii
1/+87M88 -,1,178 11M7//18 1LL./8
- Hartelnita fire 1..1,M8 -1L1-8 11,-+-8 1/7,8
. (parat pentru
determinarea
rezistentei de
+-,,,+8 1--/8/8 7ML+/8 ,1M.8
61
rupere
/ 4ensiometru M/8+L78 17MLM-8 //1-7.8 7ML,8
L Palanta fire 1.7-1L8 ,LLL+8 1+1/-.8 1M1/8
M )laniscop M-M,M.8 17.L/,8 /.+/++8 7L-88
*e va ac'izitiona si o balanta analitica pentru laborator.
Noul utila" are o valoare de ,8 mil. lei si urmeaza a fi amortizat
in 1. ani incluzandu-se astfel inplus o amortizare lunara de 1//.//8
lei<luna.
+.C'eltuielile pentru identificarea defectelor$
+.1.3eceptia calitativa a materiilor prime, materialelor va
ocaziona urmatoarele c'eltuieli$
C'eltuieli cu salariile, ceea ce inseamna +@7.8.888
lei<pers.;1.788.888 lei<luna.
+.+.Controlul semifabricatelor si produselor finite va ocaziona
c'eltuieli salariale de -@7.8.888 lei<pers.;,.M88.888 lei<luna.
,.C'eltuieli pentru remedierea defectelor$
#n urma masurilor propuse, c'eltuielile cu remedierile defectelor
vor fi de -,/8,,L.8 mii lei pentru sutiene si de 1,/87,1.8 mii lei pentru
costume de baie, in total /,+1+,788 mii lei.
P#(N40 C(#4(4## 9 0N( 6(# 1777
252C42 *06( %mil.
lei&
CK240#2# *06( %mil. lei&
1.*por de
beneficiu datorat
masurilor de
prevenire a
defectelor din
care$-datorita
noilor masuri
,.771,,.-
1,L+,1--
1.C'eltuieli
pentru
prevenirea
defectelor$
1.1.Herificarea
calitatii
conceptiei
1.+.Dotarea cu
aparatura si
utila"e moderne
-,/,8M/
,.8
M/,8M/
+.*por de +.C'eltuieli
62
beneficiu datorat
masurilor de
remediere din
care$-datorita
noilor masuri
.L-,/-/
+77,+,+
pentru
identificarea
defectelor$
+.1.3eceptia
calitativa a
materiilor prime
+.+.Control
semifabricate si
produse finite
1./M/
./+
1.1+-
,.*por de
beneficiu datorat
c'eltuielilor cu
remedierea
defectelor prin
aplicarea noilor
masuri
/8,L1
,.C'eltuieli de
remediere a
defectelor
/+1,+7
414( 252C42 -./+/,L1 414(
CK240#2#
+.L-,,,L/
Concluzii si propuneri
Calitatea a fost inventata si aplicata pe insule excesiv de
bogate$ *0( si pupilele ei intru ale asigurarii calitatii 9 Oaponia,
(nglia. Ca si economia de piata, abordarea calitatii a fost impusa de
a administra prea multa bogatie.
)rincipala bariera pe care o are de inlaturat asigurarea calitatii
la noi este de ordin cultural. a )ortile 1rientului, timpul curge altfel
decat in tarile de bastina ale asigurarii calitatii.
Cumparatorii supusi, care suntem, se deosebesc de
consumatori prin lipsa convingerii ca un avocat destept poate castiga
impotriva guvernului.
#mbunatatirea calitatii produselor la *.C. (rgos se poate
realiza pe baza$
1.calitatii conceptiei produselor!
+.calitatea materiilor prime si materialelor aprovizionate!
,.microclimatului psi'ic %relatiile de colaborare dintre maistrii si
executanti etc.&!
-.cunoasterii de catre muncitori a cinci elemente$
-ce sa facaU
63
-cum sa facaU
-cu ce sa facaU
-de ce sa facaU
-ce au de facutU
5ormularele, usile transparente, ecusoanele, sagetile
indicatoare si asigurarea calitatii$ reflectari ale unui mura in gura,
atat de drag americanilor, care sunt probabil, natiunea cu cei mai
multi nativi intr-o alta limba decat cea oficiala.
#n cadrul *.C. (rgos se simte acut lipsa unui sistem calitate$
-in lipsa lui, oamenii nu stiu ce sa faca cu informatiile care ii
incon"oara!
-in cele mai multe activitati nu se greseste niciodata pentru ca
nu sunt stabilite in scris criteriile de apreciere a lucrului bine facut!
-oamenii sunt platiti c'iar daca lucreaza prost!
-nu exista o gestiune a costurilor calitatii$ pierderea o platesc
toti!
-nu exista o conceptie unitara de apreciere a calitatii sau
noncalitatii.
(sigurarea calitatii incepe acolo unde scrisul te poate baga in
puscarie este sport de masa.
(bordarea calitatii, a afacerii in general, presupune trecerea la
sens propriu a multor notiuni luate la figurat.
CUP'I%
6anagementul calitatii si controlului te'nic de calitate
Cap. I Probleme de baza ale calitatii produselor
1.1.Calitatea, notiune concreta, complexa, dinamica.
1.+.Caracteristici de calitate.
1.,.*tandarde, norme, reglementari privind calitatea.
1.-.#ndicatorii de caracterizare a nivelului calitatii.
Cap.II /etode si te(!ici de masurare a !i$elului calitatii
+.1.Necesitatea si rolul controlului calitatii.
+.+.2tapele controlului calitatii si obiectivele
corespunzatoare fiecarei etape
+.,.6etode, te'nici de control.
64
Cap.III Preze!tarea #e!erala a .C. ?Ar#os3 .A. Clu>-
%apoca
,.1.*curt istoric.
,.+.Caracterizarea nomenclatorului de produse.
,.,.Caracterizarea te'nologiei de fabricatie.
,.-.1rganizarea activitatii de cotrol.
,...#ndicatorii folositi pentru caracterizarea nivelului
calitatii si de determinare a calitatii la *.C. (rgos
Cap.I2 istemul i!*ormatio!al i! dome!iul calitatii la .C.
?Ar#os3 .A.
-.1.*istemul informational si componentele sale.
-.+.*istemul informational in domeniul calitatii.
-.+.1.Cerinte precizate in standarde si norme internationale
-.+.+.#nformatii privind calitatea si circuitele informationale
-.,.)erfectionarea sistemului informational al calitatii.
-.,.1.Cerinte ale perfectionarii sistemului informational.
-.,.+.Directii importante de perfectionare.
-.-.Pazele organizarii si functionarii sistemului informatic
al calitatii.
-...*ubsistemul in domeniul calitatii si controlului de
calitate.
Cap.2 Per*ectio!area acti$itatii de co!trol al calitatii
..1.5actorii care influenteaza modificarea calitatii.
..+.2valuarea cauzelor care au determinat obtinerea de
produse de calitate inferioara.
..,.)erfectionarea metodelor si te'nicilor de control.
..-.2fectele economice ale perfectionarii activitatii de
control.
....Pilantul calitatii.
Concluzii si propuneri.
Pibliografie.
Cuprins.
65
)iblio#ra*ie
1. 6anagement 9 1. Nicolescu s.a. 2ditura Didactica si
)edagogica Pucuresti 177+
+. *istemele calitatii in activitatea agentilor economici Puletin
economic legislativ /<177-
,. (sigurarea calitatii 9 4. 4edoru, *upliment 4ribuna
Hol. #-## 2conomica 177,
-. 1rganizarea si conducerea sistemelor calitatii la nivel de
intreprindere 9 #leana *oare si (.D. Colceru
4ribuna 2conomica, Puc. 177.
.. 1rganizarea si conducerea activitatilor de control te'nic de
calitate 9 #. Ceausu
/. Calitatea si fiabilitatea produselor 9 4. Paron
L. Calitate si fiabilitate 9 (l. #saic 9 6aniu s.a.
M. 6asurarea, analizarea si optimizarea calitatii produselor 9 (l.
G'erg'iu s.a.
7. 4endinte actuale in domeniul planificarii si asigurarii calitatii 9
G. 6aFaR
18. (sigurarea calitatii 9 revista editata de (3C
11. 4ribuna Calitatii 9 supliment 4ribuna 2conomica
66
67