Sunteți pe pagina 1din 6

Cantecul Nibelungilor

Cantecu Nibelungilor, alaturi de Gudren, constituie contributia popoarelor


germanice la cantecele de gesta ,la epopeile eroice medievale. Aceasta epopee
eroica a fost scrisa in jurul anului 1204 in limba germana
medie(Mittelhochdeutsch) de un poet anonim care a prelucrat legende ce se
regasesc intr-o forma mai arhaica in Edda. Locul probabil in care a fost scrisa
aceasta epopee este resedinta episcopului din Passau.
Iesite din acelasi mod de viata feudal , toate eposurile glorifica acelasi ideal
cavaleresc, insotite de eroismul luptator si de morala onoarei cavaleresti si
consacra personaje similare pretutindeni , scoase din istorie sau din legenda.
Cantecul Nibelungilor vine din tezaurul legendelor germane incarcate de
poezia fabulosului. Siegfried, eroul germanic, e stapanul necontestat al tuturor
fortelor lumii intrupate simbolic in balaurul pe care-l ucide si-n al carui sange
se scalda , intrupate de asemeni in comoara nibelungilor uriasa desfasurare de
mitice bogatii. Fabuloasa , coborata direct din mitologia popoarelor nordice ,
comoara nibelungilor alcatuieste nucleul dramatic al epopeii , acela in jurul
caruia se tes intamplarile.
Fabulosul se alatura cu istoricul in aceasta povestire. Mai ales in cea de-a doua
parte , despre razbunarea Kriemhildei , se trage din intamplarile istorice ale
infrangerii burgunzilor si a regelui lor , Gundahari , de catre Atila , regele
hunilor , in anul 437. Nibelungii apar in epos incepand cu momentul cand
Siegfried ii cerceteaza din nou si alege dintre ei o mie de osteni spre a-i da
suita Brunhildei petite de Gunther.Dupa aceea, ei apar la curtea burgunda ,de
unde vor pleca cu Siegfried si sotia sa Kriemhilda la Xanten . Apoi pornesc si ei
in alaiul enorm cu care Gunther se duce spre huni si vor pieri si ei alaturi de
burgunzi.


Ambele parti ale eposului , reunite prin persoana Kriemhildei , descind din sursele
cele mai vechi ale literaturii nordice , din Edda si Saga.
Cantecul Nibelungilor prezinta istoria vietii lui Kriemhild , o printesa burgunda.
Mama ei traieste , dar tatal ei , Dankrat , a murit astfel ca ea este tutelata de fratii
ei Gunther, Gernot si Giselher. Un personaj important este la curte Hagen von
Tronje , un vasal al regilor burgunzilor. Siegfried , fiul regelui Siegmund si al
reginei Sieglinde , care domneau in Xanten , aude de frumusetea printesei
burgunde si pleaca la Worms hotarat sa o ia de sotie.
Pentru a-si atinge scopul , el lupta impotriva danezilor si saxonilor care au declarat
razboi burgunzilor si se ofera sa il ajute pe Gunther sa o cucereasca pe Brunhild ,
regina unui tinut indepartat.
Brunhild doreste sa il ia de sot doar pe cel care o poate invinge in trei probe.
Singurul in masaura sa faca acest lucru este Siegfried care se prezinta ca vasal al
lui Gunther.
Eroul din Xanten lupta alaturi de regele burgund , imbracat intr-o mantie care ii
ofera invizibilitate si ii sporeste puterile. Dupa cucerirea reginei, in Worms are loc
o nunta dubla: Gunther se casatoreste cu Brunhild , iar Siegfried cu Kriemhild.
Nunta este umbrita de lacrimile lui Brunhild , care se simte jignita si refuza astfel
sa il ia pe Gunther de sot, iar Siegfried participa la a doua inselare a lui Brunhild ,
luptandu-se cu ea deghizat in regele burgund. Dupa ce aceasta se recunoaste
invinsa, Siegfried se retrage, nu inainte de a-i lua reginei un inel de pe deget si
centura, pe care i le daruieste apoi lui Kriemhield.
Siegfried si Kriemhild pleaca la Xanten. Ea ar fi dorit sa il ia cu sine si pe Hagen, dar
acesta refuza vehemente. Dupa 10 ani, acestia sunt invitati sa isi viziteze rudeniile
din Worms. Aici are loc cearta dintre Brunhild si Kriemhild, cauzata de
necunoasterea adevarului de catre nici una din regine. Brunhild il numeste pe
Siegfried vasal, in timp ce Kriemhild sustine ca sotul ei este un rege chiar mai
mare decat Gunther. Cearta culmineaza atunci cand Kriemhild doreste sa intre in
dom inaintea reginei din Worms.
Brunhild spune ca nu se cuvine ca o sotie de vasal sa intre in biserica inaintea
reginei, la care Kriemhild o numeste pe cumnata sa amanata de vasal. Ea este
convinsa ca Siegfried a fost primul barbat din viata lui Brunhild si drept dovada
arata inelul si centura pe care le-a adus cu sine de la Xanten.
Siegfried este silit sa dea explicatii pentru comportamentul sotiei sale.El jura
solemn ca nu este vinovat de vorbele ei si promite sa o educe mai bine. Hagen
considera ca jignirea reginei trebuie razbunata si pune la cale uciderea lui
Siegfried, primimd acceptul lui Gunther.
Siegfried este ucis in timpul unei vanatori de catre Hagen, care a aflat secretul
vulnerabilitatii eroului chiar de la sotia eroului.
Dupa 13 ani de doliu, rugat de sotia sa, Etzel isi invita cumnatii sa vina in vizita. In
urma provocarilor lui Kriemhild si Hagen, in Etzelburg se declanseaza o lupta intre
brugunzi si razboinicii regelui hun. Mii de oameni sunt omorati de ambele parti,
printre care si Gernot si Giselher. In cele din urma, Gunther si Hagen sunt luati
prizonieri.
Kriemhild cere sa i se restituie comoara lui Siegfried. Hagen raspunde ca va spune
unde este ascunsa comoara doar dupa ce Gunther va fi mort. Kriemhild
porunceste ca fratele ei sa fie ucis. Hagen refuza si in aceste conditii sa spuna
unde este comoara, iar Kriemhild ii taie capul cu sabia lui Siegfried.Hildebrand,
armurierul lui Dietrich von Bern, o ucide pe Kriemhild ca pedeapsa pentru faptul
ca ea, ca femeie, a ridicat sabia asupra unui mare luptator.
Kriemhild este singurul personaj principal feminin care apare in vreo epopee. La
finalul povestirii o gasim intr-o ipostaza complet diferita in comparatie cu modul
in care este descrisa si prezentata aceasta la inceput. Intamplarile, evolutia
evenimentelor influenteza comportamentul ei. Daca la inceput o gasim intr-o
intruchipare angelica, de cealalta parte o gasim in ipostaza demonica.
Povestitorul vorbeste despre frumusetea ei extraordinara si intareste acest lucru
intotdeauna cu nenumarate atribute pe parcursul povestirii. Frumusetea ei este
curata datorita copilariei si a nevinovatiei. Kriemhild, asa cum este gasita la
inceputul povestirii, asa o regasim si la finalul acesteia , romanul avand astfel o
forma circulara.
Ea este primul personaj care intampina cititorii si ultimul care este omorat. In
prima parte ea este descrisa ca nobila,curteneasca, buna la suflet si frumoasa, iar
in cea de-a doua parte primeste puterea si autoritatea necesara de a conduce
poporul,de a fi in fruntea acestuia.
Prima parte are caracteristicile unui roman de dragoste iar cea de-a doua este ca
o epopee; aici avem parte de o actiune tumultoasa , lucrurile se schimba pe
neasteptate, sunt intamplari care marcheaza in mod evident viata si atitudinile
personajelor.
Una din trasaturile fundamentale care desparte Cantecul Nibelungilor nu numai
de epopeile homerice, dar chiar si de cele mai reprezentative poeme epice ale
altor popoare din epoca feudalitatii, este importanta acordata personajului
feminin. Aici, femeile detin initiativa si fixeaza punctele de plecare ale intregii
desfasurari epice. Femeia poate starni si inteti furia luptei, cum e cazul Brunhildei
si al Kriemhildei. Kriemhilda se deosebeste radical de modul in care sunt
concepute figurile umane in epopeile homerice. Cauza se leaga de aparitia
popoarelor barbare, germanice,care, rasfrangand in constiinta lor mediul
schimbator al unei vieti aventuriere, se manifesta adesea prin treceri bruste de la
o stare la alta. Kriemhilda detine caracterul cel mai puternic. In ciuda
prejudecatilor timpului care faceau din femeie o fiinta inferioara, ea se inalta ca o
personalitate interesanta prin resursele ei pasionale, ca o demna eroina de epos.
Din femeia eropsita, Krimehilda ajunge o sangeroasa ucigasa a lui Hagen si a
fratelui sau. Puterea cu care iubeste, cu care asteapta razbunarea si o savarseste,ii
confera dimensiunea tragica.
Despre personaje
Caracterul cel mai puternic care se detaseaza din epopee este Kriemhilda. In
ciuda prejudecatilor timpului care faceau din femeie o fiinta inferioara, sora
regilor burgunzi se inalta ca o personalitate interesanta prin resursele ei pasionale
si volitive , ca o demna eroina de epos. Purtand in inima vesnic dragostea pentru
eroul care i-a fost sot , craiasa nu se mai poate mangaia nici langa Atila , nici langa
copilul lor Ortlieb .
Pentru Kriemhilda, iubirea ei dintai pentru Siegfried , e iubirea vietii intregi
cu atat mai mult cu cat moartea lui se datoreste indiscretiei comise de ea de doua
ori, odata in sfada cu Brunhilda ,careia i s-a laudat atragand amara manie asupra
eroului , alta data marturisindu-i lui Hagen punctul vulnerabil al Siegfried pe carei
l-a si indicat printr-un semn cusut pe vesmant.
Lipsita de sprijin real in suferintaei , fiindca cei trei frati sunt sub inraurirea
neclintita a lui Hagen , Kriemhilda va fi silita , intr-o lume in care femeia e
tinuta intr-o stare inferioara , sa-si gandeasca si sa-si caute indelung mijloacele
razbunarii prin mana altora . Ani la rand , craiasa asteapta imprejurarea
prielnica a razbunarii . Chiar casatoria cu Atila, regele hunilor , pe care e
departe de a-l iubi , nu constituie pentru sufletul ranit al craiesei , decat tot o
fagaduiala , oricat de departata, a unei amare razbunari.
Din femeie oropsita , Kriemhilda ajunge o sangerosa ucigasa a lui Hagen si a
fratelui ei Gunther , pieriti de mana ei la finalul ingrozitoarei lupte din sala de
ospete
Puterea cu care iubeste , cu care ramane dincolo de moarte credincioasa
iubitului Siegfried , cu care asteapta razbunarea si o savarseste , ii confera
Kriemhildei dimensiunea tragica.
Dintre personajele masculine , pe langa eroul Siegfried , care e supus unei
oarecare idealizari , ca orice erou al unui epos , Hagen se arata a fi cel mai
complex , cel mai adanci . El este in prima parte a eposului tradatorul , ticalosul
care ia viata lui Siegfried in modul cel mai miselesc cu putinta , lovindu-l cu
sulita pe le spate , in locul unde stie ca era vulnerabil , si pe care-l aflase prin
siretlic de la Kriemhilda . La fapta sa nevrednica , Hagen e impins deopotriva
de setea de aur si de dorinta lui de vasal fidel , care vrea sa-si vada stapanul in
posesia celor mai stralucite avutii .Dupa codul valorilor populare de atunci el
este un misel fiinca a ucis pe erou , dar dupa codul onoarei cavaleresti , e un
supus leal al regelui Gunther . Destul de slab din toate punctele de vedere ,
intrecut pretutindeni de Siegfried , Gunther nici macar nu realizeaza
superioritatea eroului asupra sa . Dar Hagen o intelege si sufera .Gelozia lui
Hagen fata de Siegfried , nu pare sa fie una personala , ci una resimtita pentru
stapanul sau.
In partea a doua a eposului , Hagen e privit ca victima a Kriemhildei .
Apoi Hagen e un neinfricat cavaler un puternic fara prihana in ochii
cantaretului care face din el un model de credinta vasala . Iar Gunther devine
si el din barbatul care in noaptea nuntii fusese legat si atarnat in cui de sotia sa
, un model de eroism.
Siegfried , eroul popular al germanilor , este investit cu atribute folclorice ale
vitejiei fara seaman , ale frumusetii stralucite , ale generozitatii absolute . El
iubeste cu o dragoste cavalereasca , cu el nu se masoara nimeni pe lume.
Brunhilda , feciara din Islanda care isi ucidea petitorii , si ea pare sa-i poarte in
taina iubire eroului , dar se resemneaza a fi sotia regelui burgund . Incitarea lui
Hagen la uciderea lui Siegfried provine din aceasta iubire reprimata .
Adancimea analizei psihologice a personajelor nu e prea mare , actiunile si din
cand in cand vorbele tradeaza continuturile sufletesti cu adevarat puternice .
Linii mari , simple , deseneaza conturul acestei lumi medievale , insufletite de
simtiri pline de forta.