Harap Alb comentariu

de Ion Creanga
Povestea lui Harap-Alb este un mic roman de aventuri cu subiect fabulos, un
Bildungsroman(istoria maturiarii unui tanar!, care se incadreaa in genul epic,iar ca
specie literara este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creanga"Ca in
orice basm, actiunea se deruleaa linear, cu eroi si motive populare, iar ca modalitate
narativa, incipitul este repreentat de formula initiala tipica#Amu cica era odata$" A
ap%rut &n revista 'Convorbiri literare', la ( august ()**, apoi &n acela+i an &n iarul
',impul'"
-emnifica.ia titlului 'Harap-Alb' reiese din scena &n care sp/nul &l p%c%le+te pe fiul
craiului s% intre &n f/nt/n%# '0iul craiului, boboc &n felul s%u la trebi de aieste, se
potrive+te -p/nului +i se bag% &n f/nt/n%, f%r% s%-( tr%sneasc% prin minte ce i se poate
&nt/mpla'" 1aiv, lipsit de e2perien.% +i e2cesiv de credul, fiul craiului &+i sc3imb% statutul
din nepot al &mp%ratului 4erde &n acela de slug% a -p/nului" 1umele lui are sensul de
'rob alb', deoarece '3arap' &nseamn% 'negru, rob'" 5evenit sluga sp/nului, &+i asum% +i
numele de Harap-Alb, dovedind &n acela+i timp loialitate +i credin.% fa.% de st%p/nul s%u,
&ntruc/t 6urase pe palo+"
-tructura basmului Povestea lui Harap-Albcuprinde o simbolistica bogata si o suita
de motive care ii asigura amplitudinea"5e e2emplu, ca sa ne referim la cele mai
importante, podul, insula,fantana,sunt toposuri cu incarcatura mitica unde se savarsesc
ritualuri de initiere"
P7589simbolieaa trecerea spre o alta lume, de la un mod de e2istenta la
altul"Podul este ,mai intai,locul unde este selectat cel mai vrednic dintre
feciori,meinul,vrednic de initiere"8n alt pod pe care trebuie sa-l treaca Harap-Alb este
unul al incercarii fondului sufletesc, cand Harap-Alb ocroteste viata furnicilor, numite cu
emotionanta omenie, gaulite nevinovate" Intotdeauna podul inseamna o intrare in
necunoscut"
PA58:;A basmul cere ca eroul sa strabata neaparat o padure"-i acest simbol este
ambivalent#pe de o parte e un centru de intimidate, un loc sacru(Bac3elard!pe de alta
parte semnifica labirintul" Cea din urma acceptie este cea mai frecventa in basm" -crie
4"I"Propp ca oriunde s-ar duce eroul se treeste invariabil in padure"
0A1,A1A are tot o dubla conotatie#capcana si un spstiu al linistii,al fertilitatii, un
loc de regasire a sinelui"Intr-un tinut pustiu,rasare dintr-o dat un element primordial#apa,o
fantana a vietii"Amagindu-l pe Harap-Alb sa intre in fantana, -panul reuseste sa obtina
substituirea"<rota din interiorul labirintului-fantana devine din uimita incantare,grota
de spaima"Intri cu o identitate si iesi cu alta"
-ubiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare.
Aciunea are la baz conflictul dintre forele binelui i ale rului, dintre adevr i
minciun, iar deznodmntul const totdeauna n triumful valorilor pozitive asupra celor
negative.
Expoziiunea relatea% faptele ce se petrec &ntr-un inut ndeprtat, peste m%ri +i
.%ri, la cap%tul lumii, &n timp mitic" A+adar, relaiile temporale +i spaiale se definesc
prin evocarea timpului fabulos cronologic +i a spaiului imaginar nesfrit: 'Amu cic%
era odat &ntr-o .ar%' un crai care avea trei feciori +i un singur 'frate mai mare, care era
&mp%rat &ntr-o .ar% mai &ndep%rtat%', pe nume 4erde &mp%rat" Cei doi fra.i nu se v%user%
de mult% vreme, iar verii nu se cunoscuser% &ntre ei, pentru c% &mp%r%.ia fratelui mai mare
era tocmai la o margine a pmntului, iar fratele mai mic tr%ia la alt margine . In
acest cadru spaio!temporal mitic se derulea% - &ntr-o &nl%n.uire cronologic% -
ntmplrile reale i fabuloase la care particip% personajele basmului" 4erde &mp%rat &i
cere fratelui s%u, craiul, s%-i trimit% 'grabnic pe cel mai vrednic' +i vitea dintre fiii s%i, ca
s%-i urmee la tron, &ntruc/t el avea numai fete" Ca s%-i pun% la &ncercare, pentru a vedea
care dintre feciori 'se simte destoinic a &mp%ra.i peste o .ar% a+a de mare +i bogat% ca
aceea', craiul se &mbrac% &ntr-o piele de urs +i se ascunde sub un pod" Cei doi fii mai mari
se sperie de urs +i se &ntorc ru+ina.i la curtea craiului, care este deam%git de neputin.a lor
+i roste+te moralizator: 'nici tu nu e+ti de &mp%rat, nici &mp%r%.ia pentru tine', ceea ce
eviden.ia% elementele reale ale basmului" =einul, impresionat de am%r%ciunea tat%lui,
se duce &n gr%din% 's% pl/ng% &n inima sa'" 5eodat%, 'o bab% g/rbov% de b%tr/ne.e' &i cere
de poman%, apoi &l sf%tuie+te s% cear% tat%lui s%u 'calul, armele +i 3ainele cu care a fost el
mire', de+i 3ainele sunt 'vec3i +i ponosite', iar 'armele ruginite' +i s% pun% o tav% cu
6%ratic &n mi6locul 3erg3eliei ca s% aleag% acel cal care va veni 'la 6%ratic s% m%n/nce'"
8rm/nd &ntocmai sfaturile babei, voinicul pleac% la drum, lu/nd carte din partea tat%lui +i,
prin dreptul podului, 'numai iaca &i ies% +i lui ursul &nainte'" ,rece cu bine de aceast%
prim prob, prime+te binecuv/ntarea p%rintelui s%u +i pielea de urs &n dar, apoi sfatul ca
&n c%l%toria lui s se fereasc de omul ro, iar mai ales de cel spn, s% nu cumva s%
aib% de-a face cu ei" Ca tr%s%turi ale basmului, sunt preente aici formule iniiale tipice +i
cifra magic trei, care face posibil% dep%+irea primei probe de c%tre eroul principal"
"ntriga incepe cand fiul craiului +i calul pleac% la drum, basmul continu/nd cu
formule mediane tipice, '+i merg ei o i, +i merg dou%, +i merg patrueci +i nou%' p/n%
c/nd &nt/lnesc &n codru 'un om sp/n' care se ofer% drept 'slug% la drum'" 4oinicul &l
refu% de dou% ori, dar a treia oar% sp/nul &i iese &n cale '&mbr%cat altfel +i c%lare pe un cal
frumos' tocmai c/nd fiul craiului se r%t%cise prin codrii &ntuneco+i" 5eprins s% urmee
sfatul p%rintelui s%u, acela de a nu se &nso.i cu omul sp/n, dar pentru c% &i mai ie+iser% &n
cale &nc% doi, el se g/nde+te c% 'aiasta-i .ara sp/nilor' +i-( anga6ea% drept c%l%u%"
A6un+i la o f/nt/n% care 'nu avea nici roat%, nici cump%n%, ci numai o scar% de cobor/t
p/n% la ap%', sp/nul intr% &n pu., umple plosca, apoi &l sf%tuie+te pe fiul craiului s%
coboare +i el ca s% se r%coreasc%" ,/n%rul &l ascult% pe sp/n, dar acesta tr/nte+te capacul
peste gura f/nt/nii +i-( amenin.% c% dac% nu-i poveste+te totul despre el, 'cine e+ti, de
unde vii, +i &ncotro te duci', acolo &i vor putrei oasele" -ub amenin.area mor.ii, feciorul
de crai 6ur% 'pe ascu.i+ul palo+ului' c% va fi sluga supus% a sp/nului, care se va da drept
nepotul &mp%ratului +i c% va p%stra taina 'p/n% c/nd va muri +i iar va &nvia', anticipnd
astfel finalul basmului. -p/nul &i d% numele de #arap!Alb, care-( va slu6i cu credin.%,
respect/ndu-+i 6ur%m/ntul f%cut" Acest
$esfurarea aciunii &ncepe odat% cu sosirea la palatul &mp%ratului 4erde, unde
-p/nul se d% drept nepotul s%u +i, &nfumurat peste m%sur%, &l trimite pe Harap-Alb s% stea
la gra6duri, s% aib% gri6% de calul lui, c% altfel va fi 'vai de pielea ta', d/ndu-i +i o palm% -
'ca s% .ii minte ce .i-am spus'-, c% altfel 'prinde m%m%liga coa6%'" 5e remarcat este aici
elipsa narativ, adic% trecerea sub t%cere a secven.ei c%l%toriei f%cute de erou ca slug% a
sp/nului p/n% la &mp%r%.ia unc3iului s%u, naratorul suger/nd numai c% aceasta s-a
efectuat" Basmul este structurat &n mai multe episoade nlnuite, care se constituie &n tot
at/tea probe la care este supus protagonistul" Intr-o i, av/nd la mas% 'ni+te sal%.i foarte
minunate', care se c%p%tau cu mult% greutate, sp/nul 3ot%r%+te s%-+i trimit% sluga s%-i
aduc% acele bun%t%.i din gr%dina ursului" Calul fabulos &l duce &n bor pe Harap-Alb la
-f/nta 5uminic%, iar aceasta &l a6ut% s%-+i &ndeplineasc% misiunea +i s% treac% proba.
8rm%torul episod are loc dup% alte c/teva ile, c/nd &mp%ratul &i arat% sp/nului ni+te
pietre pre.ioase foarte frumoase, iar acesta &+i trimite sluga s%-i aduc% 'pielea cerbului cu
cap cu tot, a+a b%tute cu pietre scumpe, cum se g%sesc'" 5in nou -f/nta 5uminic% &l a6ut%
pe Harap-Alb s% ia pielea +i capul cerbului pe care se aflau nestematele +i s% le duc%
sp/nului, eroul trec/nd cu bine +i aceast% prob fabuloas. 5up% un timp, &mp%ratul d%
un osp%. foarte mare &n cinstea nepotului s%u, la care a invitat &mp%ra.i, crai, voievoi '+i
alte fe.e cinstite', &n timpul petrecerii, incitat de pove+tile biare despre fata >mp%ratului
:o+, sp/nul &i porunce+te lui Harap-Alb s% i-o aduc% degrab% pe aceast% t/n%r%, c% altfel
'te-ai dus de pe fa.a p%m/ntului'"
Harap-Alb, g/ndindu-se la sfatul pe care i-( d%duse tat%l s%u, acela de a se feri de omul
sp/n +i de omul ro+, este &nsp%im/ntat, pl/ng/ndu-se calului# 'parc% dracul vr%6e+te, de n-
apuc bine a sc%pa din una +i dau peste alta', apoi pornesc &mpreun% c%tre :o+u &mp%rat"
Episodul cltoriei este alc%tuit din mai multe secvene narative. Pe un pod, Harap-Alb
&nt/lne+te o nunt% de furnici +i trece prin ap% ca s% nu curme 'via.a at/tor g/uli.e
nevinovate'" :egina furnicilor &i d% voinicului o aripioar%, ca atunci c/nd va crede c% are
nevoie de ea s% dea foc aripii" 5up% un timp, c%l%torii v%d un roi de albine care se
&nv/rteau bemetice, neav/nd pe ce s% se a+ee" Atunci, Harap-Alb &+i scoate p%l%ria, o
a+a% pe p%m/nt cu gura &n sus, iar albinele se &ngr%m%desc acolo" 4oinicul ciople+te un
bu+tean +i le face un ad%post, dup% care cr%iasa albinelor &i d% o arip%, ca, &n ca de
nevoie, Harap-Alb s%-i dea foc +i ea va veni &n a6utor" Aciunea continu% +i Harap-Alb
&nt/lne+te, pe r/nd, cinci personaje fabuloase, descrise detaliat de narator# <eril%,
0l%m/nil%, -etil%, 7c3il% +i P%s%ri-9%.i-9ungil%" C%l%toria al%turi de cei cinci oameni
ciuda.i este plin% de peripe.ii, c% 'pe unde treceau, p/r6ol f%ceau'" Harap-Alb le este
tovar%+ '+i la pagub% +i la c/+tig' +i se poart% prietenos cu fiecare, &ntruc/t sim.ea c% va
avea nevoie de ei la curtea &mp%ratului :o+, despre care aflase c% 'era un om p/cli+it
(negru la suflet! +i r%ut%cios la culme'" 5e aceea, fl%c%ul consider% c% 'la unul f%r%
suflet', cum era &mp%ratul, era nevoie de 'unul f%r% de lege', sper/nd c%, 'din cinci
nesp%la.i' c/.i erau, i-o veni 'vreunul de 3ac'" >ntr-un t/riu, a6ung cu to.ii la &mp%r%.ie
unde >mp%ratul :o+ &i supune la probe fabuloase +i foarte periculoase, care se constituie
&n secvene narative. =ai &nt/i &i caea% &ntr-o cas% de aram%, c%reia i se d% foc pe
dedesubt, dar <eril% sufl% de trei ori, 'cu bui+oarele sale cele iscusite' +i casa r%m/ne
'nici fierbinte, nici rece', tocmai bun% de dormit &ntr-&ns%" 8rm%toarea prob este un
osp%. cu foarte multe bucate +i b%utur%, pe care 0l%m/nil% +i -etil% le fac s% dispar% &ntr-
o clip%, apoi &ncep s% strige &n gura mare, unul c% 'moare de foame' +i cel%lalt 'c% crap%
de sete', spre disperarea &mp%ratului, care nu-+i putea crede oc3ilor" Cer/nd &nc% o dat%
fata, Harap-Alb este supus unei alte probe. ;l prime+te ece bani.e de 's%m/n.% de mac,
amestecat% cu una de n%sip m%run.el' +i porunca de a alege p/n% diminea.% macul de
nisip" Atunci Harap-Alb &+i aminte+te de cr%iasa furnicilor, d% foc aripioarei +i &ntr-o clip%
o droaie de furnici au ales 'n%sipul de o parte +i macul de alt% parte', fiind +i aceasta o
secven fabuloas specific% basmelor" >mp%ratul refu% din nou s% le dea fata +i-i supune
altei probe, anume s% o p%easc% toat% noaptea pe fat%, iar 'dac% m/ine diminea.% s-ar
afla tot acolo, atunci poate s% .i-o dau', altfel 'v-a.i dus pe copc%'" Cei +ase prieteni s-au
a+eat de pa% de la u+a fetei p/n% la poarta &mp%r%.iei, dar fata &mp%ratului, avnd puteri
supranaturale, se preface &ntr-o p%s%ric% +i 'boar% nev%ut% prin cinci str%6i'" 7c3il% +i
P%s%ril% se .in dup% ea +i abia ibutesc s-o prind% +i s-o duc% &napoi &n odaia ei"
Plin de ciud%, &mp%ratul le spune c% el mai are o fat% luat% de suflet, dar care seam%n%
perfect cu fiica sa"5ac% Harap-Alb va dep%+i aceast% prob +i le va deosebi, 'ferice de
tine va fi', dar dac% nu va reu+i vor pleca imediat de la curtea &mp%r%teasc%, deoarece 'nu
v% mai pot suferi'" Harap-Alb d% foc aripioarei de albin%, care -l a6ut% s% o identifice pe
fata &mp%ratului" ,rec/nd +i aceast% prob% cu bine, Harap-Alb cere fata, iar &mp%ratul,
'ovilit (ofilit! +i sarb%d (palid! de sup%rare +i ru+ine', &i urea% s% fie vrednic s-o
st%p/neasc%, pentru c% i-o d% din toat% inima" 0ata vrea +i ea s%-l supun% la o prob.
,rimite calul lui Harap-Alb &mpreun% cu turturica ei s% aduc% 'trei smicele (nuiele,
crengu.e! de m%r dulce +i ap% vie +i ap% moart%' dintr-un loc numai de ea +tiut, acolo
'unde se bat mun.ii &n capete'" Calul se &ntoarce primul +i fata &mp%ratului :o+ porne+te
cu ei la drum spre palatul &mp%ratului 4erde" 9ui Harap-Alb i se tulbur% min.ile privind
fata care era t/n%r%, frumoas% '+i plin% de vin%-ncoace' +i nu ar vrea s-o duc% sp/nului,
'fiind nebun de dragostea ei'"
%unctul culminant incepe cand turturica a6unge la imparatul 4erde cu vestea +i
acesta se apuca s% fac% preg%tiri pentru primirea fetei &mp%ratului :o+" 4%/nd c/t este de
frumoas% fata, sp/nul se repede s% o ia &n bra.e, dar ea &l &mbr/nce+te +i-i spune c% a venit
acolo pentru Harap-Alb, c%ci 'el este adev%ratul nepot al &mp%ratului 4erde'" ,urbat de
furie c% a fost dat &n vileag, sp/nul se repede la Harap-Alb '+i-i boar% capul dintr-o
singur% lovitur% de palo+', strig/nd c% a+a trebuie s% p%.easc% cel ce-+i &ncalc% 6ur%m/ntul"
Atunci calul lui Harap-Alb se repede la sp/n, &l &n+fac% de cap, 'boar% cu d/nsul &n
&naltul ceriului' de unde &i d% drumul +i acesta se face 'praf +i pulbere'" 0ata &mp%ratului
:o+, ca persona& fabulos, are puteri supranaturale i!l poate renvia, prin leacuri
miraculoase, pe Harap-Alb" ;a pune capul lui Harap-Alb la loc +i prin ritualuri str%vec3i
cu 'cele trei smicele de m%r dulce' +i cu apa moart% &i lipe+te capul de corp" Harap-Alb se
tree+te ca dintr-un somn ad/nc, fata &l s%rut% cu drag, apoi &ngenunc3ea% am/ndoi &n
fa.a >mp%ratului 4erde ca s% primeasc% binecuv/ntarea, 6ur/ndu-+i credin.% unul altuia"
$eznodmntul basmului const% totdeauna &n victoria adevrului, a+a c% nunta
&ncepe" Au fost pofti.i la nunta &mp%r%teasc%, pe l/ng% cr%iasa furnicilor, cr%iasa albinelor
+i cr%iasa /nelor, crai +i &mp%ra.i, oameni importan.i" Finalul este fericit +i deschis,
deoarece veselia a .inut 'ani &ntregi +i acum mai .ine &nc%'"
'ompoziional, basmul conine formule specifice finale, preente +i &n crea.ia lui
Creang%"