Sunteți pe pagina 1din 4

Cursul nr. 11 21.05.

2012
Functia publica
Geneza institutiei prefectului trebuie raportata la functionarea administratiei publice in
unitatile administrativ teritoriale, pe baza unor principii in centrul carora se afla autonomia locala,
precum si eligibilitatea, care face ca administratia publica sa fie infaptuita de autoritati publice alese
de colectivitatile locale, pe criterii care nu vizeaza in preponderenta pregatirea profesionala, ci
increderea, prestigiul de care se bucura in fata celor care le-au ales. Asa se explica faptul ca s-a
creat un instrument al statului, al centrului, care sa vegheze asupra modului in care autoritatile
locale alese respecta legea in activitatea pe care o presteaza, rol denumit traditional tutela
administrativa, denumire inspirata din dreptul familiei drept civil, potrivit actulului Cod Civil,
unde tutela este o forma de protectie a unei persoane lipsita de capacitate juridica. Sintagma tutela
administrativa are ca element comun activitatea de supraveghere a modului in care interesele
cetatenilor sunt slujite in mod legal prin practica autoritatilor autonome locale, iar titularul acestei
institutii poarta fie denumirea de prefect, in sistemul romano germanic, fie alte denumiri.
n asemenea rol face ca prefectul sa fie reprezentat in Constitutia Romaniei in cap. V al
titlului III consacrat administratiei publice, art. 123, din interpretarea caruia rezulta urmatoarele
elemente ale statutului constitutional al prefectului.
!ste numit in fiecare judet si in municipiul "ucuresti de catre Guvern.
!ste reprezentantul Guvernului pe plan local.
Conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe
locale, ale administratiei publice locale din unitatile administrativ teritoriale.
Asa se face ca legea recunoaste posibilitatea pentru ministri si ceilalti conducatori ai
organelor centrale de specialitate de a delega prefectului una din atributiile lor de conducere si de
control, cu privire la activitatea acestor servicii deconcentrate.
#refectul este garantul respectarii legii si al ordinii publice la nivel local.
$olul de garant al respectarii legii tutela administrativa in sens clasic, este
concretizat prin dreptul pe care insasi Constitutia, prin art. %&', alin. ( il recunoaste pentru prefect,
de a ataca in fata instantelor judecatoresti de contencios administrativ actele emise sau adoptate de
Consiliul )udetean, Consiliul *ocal sau #rimar, daca le considera nelegale, ceea ce atrage
suspendarea de drept a actului astfel atacat.
$egimul juridic al dezvoltarii si exercitarii acestui drept se regaseste in legile
organice nr. '+,-&,,+ privind #refectul si .nstitutia #refectului, nr. ((+&,,+ a contenciosului
administrativ, nr. &%(-&,,% a administratiei publice locale.
$aportand prevederile constitutionale la legea organica, rezulta ca prefectul, in
calitatea sa de reprezentant al Guvernului, este un organ central, iar, in virtutea atributiilor pe care le
exercita, a competentei pe care o exercita, este un organ local, in sensul larg al termenului,
exprimand astfel principiul deconcentrarii in administratie, in sensul ca centrul sau Guvernul
transfera atributia sa de a controla legalitatea actului de administrare unui organ care functioneaza
in teritoriu si care se afla in raport de subordonare fata de centru. !xistenta acestui organ reprezinta
si o consecinta si un instrument al rolului Guvernului de a exercita conducerea generala a
administratiei publice, consfintit in articolul %,& din Constitutie.
.ntre #refect, ca reprezentant al Guvernului pe de o parte si autoritatile administratiei
publice locale asupra carora isi exercita dreptul de a veghea la respectarea localitatii C), C*,
#rimar si #resedinte de Consiliu )udetean pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
/aca ar exista astfel de raporturi, in virtutea lor, prefectul ar putea el insusi sa anuleze actele lor
ilegale. 0eexistand asemenea raporturi, el nu poate decat sa solicite puterii judecatoresti sa dispuna
anularea lor.
Prefectul face parte in prezent din categoria inaltilor functionari publici , carora le
este interzisa apartenenta politica, sub sanctiunea destituirii din functie. 1 atare modificare a
statutului sau s-a facut resimtita, in contextul in care pana in &,,', cand s-a modificat legea privind
functionarii publici, a facut sa inlocuiasca statutul de demnitar politic a prefectului in cel de
functionar public si implicit, profesionalizarea functiei de prefect. In practica, din pacate se resimte
in continuare perceptia, in primul rand din partea guvernantilor care o vad tot ca pe o functie de
sorginte politica si de aici, instabilitatea acestei categorii de functionari, care se resimte cu orice
modificare intervenita in structura politica a Guvernelor.
Sustineam optiunea legiuitorului de a profesionaliza aceasta functie, ca un fenomen de
profesionalizare a insasi administratiei publice si necesitatea respectarii statutului prefectului, astfel
cum el este reglementat de actuala lege nr. %22-%333 pentru categoria inaltilor functionari publici.
!mite acte numite ordine, care pot avea caracter normativ sau individual.
Reglementare in legislatie: Art. 4' Constitutie5 legea nr. %22-%333 privind statutul
functiei publice, la care se adauga mai multe legi speciale, statute speciale pentru diverse functii
publice speciale cadre militare 6functii militare7, politistul.
*egea nr. %22-%333 reprezinta cadrul general de la care se poate deroga prin anumite
functii cu statut special.
functie publica reprezinta, intr-o viziune mai larga, totalitatea persoanelor care au fost
investite cu prerogativa de putere, autoritate publica, in exercitarea activitatilor pe care le deruleaza
intr-o institutie publica. #e aceasta viziune, ar intra foarte multe ocupatii din sectorul bugetar, nu
numai functiile publice clasice, ci si demnitatile publice calitatea de parlamentar, dar si anumite
profesii unde persoana in cauza isi desfasoara meseria pe baza unor contracte de munca. .n viziunea
legii nr. %22-%333, este functie publica doar cea care are la baza un act administrativ emis de
superiori pentru angajarea subordonatilor.
Au existat multiple teorii privind administratia si functia publica.
8unctia publica ar avea un statut legal. 0u se incheie niciun contract intre stat si
individ, ci functia publica este ocupata doar in baza actului unilateral administrativ, emis de
autoritatea administrativa competenta.
.n prezent, unele functii sunt reglementate in baza contractului de munca, altele, pe
baza statutelor generale sau speciale.
.n unanimintate, specialistii considera ca functia publica reprezinta o institutie fundamentala, ce
apartine dreptului administrativ.
.n baza legii nr. %22-%333, art. %, &, avem urmatoarele definitii9 !unctia publica
reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilit:tilor, stabilite ;n temeiul legii, ;n scopul realiz:rii
prerogativelor de putere publica de c:tre administratia publica centrala, administratia publica local:
si autorit:tile administrative autonome.
!unctionarul public este persoana numita, ;n conditiile legii, ;ntro functie publica.
#ersoana care a fost eliberata din functia publica si se afla ;n corpul de rezerva al functionarilor
publici isi p:streaz: calitatea de functionar public.
$aporturile de serviciu se nasc si se exercita pe baza actului administrativ de numire,
emis ;n conditiile legii.
*egea reglementeaza regimul general al functiei publice, dar precizeaza la art. ( si
anumite statute speciale.
*egea nu se aplica pentru anumite cazuri, reglementate la art. <.
Clasificarea functiilor publice realizata in capitolul .. din legea nr. %22-%3335 facuta pe
diverse criterii9
"pecificitatea atributiilor functii publice generale9 consilier juridic, consilieri,
contabilit si specifice intalnite doar in anumite sectoare9 penitenciare, politie inspector, comisar
#ivelul de studii cerute functiile publice se impart in trei clase9
. studii superioare, de lunga durata, cu diploma5 pot ocupa si functii de
conducere, spre deosebire de celelalte clase
.. studii superioare, de scurta durata, cu diploma
... studii medii
$ipul de administratie ori de institutie in care functionarul public este incadrat9 de
stat, teritoriale, locale
#ivelul de atributii, de statutul inalti functionari publici 6art. %&7, functii publice de
conducere 6art. %'7, functionari publici de executie de clasa ., .., ... 6art. %+7
Principiile care stau la baza e%ercitarii functiei publice art. '9 legalitate, impartialitate
si obiectivitate, subordonare ierarhica, transparenta, eficienta si eficacitate etc.
Conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice art. (+ din lege9 cetatenie
romana, domiciliu in $omania, capacitate deplina de exercitiu, stare de sanatate corespunzatoare,
cerintele de studiu prevazute pentru functie, precum si alte cerinte speciale, lipsa unei condamnari
penale pentru anumite infractiuni contra autoritatii, umanitatii, statului, de serviciu, fals, coruptie
sau alte infractiuni savarsite cu intentie, care ar face persoana in cauza incompatibila cu exercitarea
functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea.
Recrutarea prin concurs = principii ce stau la baza probei de concurs
#umirea act administrativ individual, emis de conducatorul autoritatii administrative
"tagiu clasa .9 %& luni5 clasa a .. a9 2 luni5 clasa a ... a9 < luni
8ise de post cuprind atributii
!xista dreptul la cariera, legea prevazand si existenta unui dosar profesional pentru
fiecare functionar public. Se realizeaza o evaluare anuala a functionarilor publici, aceasta fiind
necesara in cazul in care se doreste avansarea in gradele de salarizare, promovarea intr-o functie
superioara, dar chiar si eliberarea dintr-o functie publica. Cu ocazia acestei evaluari, se acorda si
calificative.
*egea prevede si conditii specifice pentru avansare, ce se poate face pe acelasi grad de
salarizare, in cadrul aceleiasi functii sau avansarea pe o treapta profesionala superioara. $egula
pentru promovare sustinerea unui examen sau a unui concurs.
Art. 24 3& operatiuni de modificare