Grafuri - Introducere

Curs 1: Grafuri; Introducere
Teoria grafurilor
Radu Dumbraveanu
Universitatea de Stat A. Russo din Balt
,
i
Facultatea de S
,
tiint
,
e Reale
Aceasta prezentare este pusa la dispozit ie sub Licent a Atribuire -
Distribuire-n-condit ii-identice 3.0 Ne-adaptata (CC BY-SA 3.0)
Balt
,
i, 2013
R. Dumbraveanu (USARB) Curs 1: Grafuri; Introducere Balt
,
i, 2013 1 / 42
Graf; Vrfuri; Muchii
Denit
,
ie
Un graf este o pereche G = (V, E) de mult
,
imi unde E este o mult
,
ime de
perechi neordonate de elemente din V.
Elementele mult
,
imii V se numesc vrfurile grafului G; elementele mult
,
imii
E se numesc muchiile grafului G.
Daca e = {u, v} este o muchie a grafului atunci spunem ca e este
incidenta cu vrfurile u s
,
i v; iar u s
,
i v snt adiacente (sau vecine).
Vrfurile cu care o muchie este incidenta se numesc extremitat
,
ile acesteia.
,
i, 2013 2 / 42
Reprezentarea graca
u
v x
y
z
G = ({u, v, x, y, z}, {{u, v}, {u, x}, {u, y}, {u, z}})
,
i, 2013 3 / 42
Reprezentarea graca
u
v x
y
z
H = (V, E) unde V = {u, v, x, y, z}, E = {vx, xy, yz, zv}
,
i, 2013 4 / 42
Graf vid; Graf trivial; Graf nul
Graful (, ) se noteaza simplu prin s
,
i se numes
,
te graful vid.
Graful fara vrfuri sau doar cu 1 vrf se numes
,
te graf trivial.
Graful cu 0 muchii se numeste graf nul s
,
i se noteaza N
n
unde n N este
numarul de vrfuri.
,
i, 2013 5 / 42
Numarul de vrfuri; Numarul de muchii
Numarul de vrfuri ale unui graf G se numes
,
te ordinul grafului G; se
noteaza |G|.
Numarul de muchii ale unui graf G se noteaza ||G||.
Daca |G| = n s
,
i ||G|| = m, atunci spunem ca avem un (n, m)-graf.
Pentru a indica faptul ca un graf are ordinul n se poate folosi expresia:
graf pe n vrfuri.
,
i, 2013 6 / 42
Mult
,
imea vrfurilor; Mult
,
imea muchiilor
Fiind dat un graf G putem folosi notat
,
ia V(G) pentru a ne referi la
mult
,
imea de vrfuri s
,
i E(G) a ne referi la mult
,
imea de muchii.
De exemplu: Daca G = ({a, b, c}, {ab, ac}) atunci V(G) = {a, b, c},
iar E(G) = {ab, ac};
De exemplu: V() = s
,
i E() = .
Pentru a indica faptul ca un graf are mult
,
imea vrfurilor V se poate folosi
expresia: graf pe V.
,
i, 2013 7 / 42
Multigraf
v
u
x
y
z
,
i, 2013 8 / 42
Multigraf
Denit
,
ie
Un multigraf este o un triplet G = (V, E, f ) care consta din doua
mult
,
imi disjuncte V, E s
,
i o funct
,
ie de incident
,
a f : E V [V]
2
.
Prin [V]
2
am notat mult
,
imea tuturor perechilor neordonate de elemente
din V.
Mult
,
imile V s
,
i E snt multimile de vrfuri s
,
i muchii;
Funct
,
ia f pune n corespondent
,
a ecarei muchii capetele acesteia;
Muchiile e
1
, e
2
, ..., e
n
pentru care f (e
1
) = ... = f (e
n
) se numesc muchii
multiple (sau paralele);
Iar muchiile pentru care f este un doar un vrf, f (e) = {v} se numesc
bucle.
,
i, 2013 9 / 42
Multigraf
Denit
,
ie
Un graf este o pereche G = (X, ) formata de mult
,
imea X s
,
i aplicat
,
ia
: X X.
Denit
,
ie
Un graf este o pereche G = (X, U); unde X este mult
,
imea vrfurilor, iar
U X X mult
,
imea arcelor.
,
i, 2013 10 / 42
Grafuri izomorfe
Denit
,
ie
Doua grafuri G s
,
i H snt izomorfe daca exista o biject
,
ie
f : V(G) V(H) cu proprietatea ca doua vrfuri u s
,
i v snt adiacente n
G daca s
,
i numai daca f (u) s
,
i f (v) snt adiacente n H pentru orice u s
,
i v
din V(G).
Pentru grafurile izmorfe se utilizeaza notat
,
ia G H.
O asemenea funct
,
ie f se numes
,
te izomorsm daca G = H s
,
i
automorsmn caz contrar.
Din punct de vedere vizual, grafurile G s
,
i H snt izomorfe daca pot
aranjate astfel nct nfat
,
is
,
area lor sa e identica (desigur, fara a schimba
adiacent
,
a).
,
i, 2013 11 / 42
Grafuri izomorfe
v
u
x
y
z a
b
c
d
e
Grafuri izomorfe
u b
v a
x c
y d
z e
Tabela: Corespondent
,
ele
,
i, 2013 12 / 42
Grade [ale vrfurilor]
Gradul (sau valent
,
a) unui vrf v este numarul muchiilor incidente cu v s
,
i
se noteaza cu d(v).
Pentru un orice graf G notam (G) = min{d(v) : v V(G)} s
,
i
(G) = max{d(v) : v V(G)}.
Daca (G) = (G) atunci graful G se numes
,
te regulat.
Daca (G) = (G) = k atunci graful G se numes
,
te k-regulat.
k Denumire
0 graf nul
2 graf bivalent
3 graf cubic (sau graf trivalent)
Tabela: Grafuri k-regulate remarcabile
,
i, 2013 13 / 42
Grafuri k-regulate
Grafuri regulate (de la stnga spre dreapta): 0-regulat, 2-regulat, 3-regulat
,
i, 2013 14 / 42
Cazuri particulare
Cte grafuri 1-regulate neizomorfe exista?
Un vrf cu gradul 1 se numes
,
te terminal.
Un vrf cu gradul 0 se numes
,
te izolat.
O bucla mares
,
te gradul vrfului cu care este incidenta cu 2.
,
i, 2013 15 / 42
Cazuri particulare
u
0
u
1
u
2
u
3
v
De la stnga spre dreapta: graf 1-regulat, graf cu un vrf izolat
,
i, 2013 16 / 42
Proprietat
,
i
Teorema
Intr-un graf simplu s

,
i netrivial exista cel put
,
in doua vrfuri cu acelas
,
i grad.
Teorema
In orice graf G suma gradelor vrfurilor este de doua ori numarul de

muchii, adica

vV(G)
d(v) = 2|E(G)|. (1)
Corolar
In orice graf, numarul varfurilor de grad impar este par.

,
i, 2013 17 / 42
Secvent
,
e de grade
O secvent
,
a nevida (d
1
, d
2
, ..., d
n
) de numere naturale se numes
,
te secvent
,
a
graca daca exista un graf pe n vrfuri a carui grade snt membrii acestei
secvent
,
e.
Suma gradelor dintr-o secvent
,
a graca este un numar par.
Graful pe n vrfuri a carui grade snt membrii secvent
,
ei (d
1
, d
2
, ..., d
n
) se
numes
,
te realizarea acestei secvent
,
e.
,
i, 2013 18 / 42
Secvent
,
e de grade
Teorema (Havel-Hakimi)
O secvent
,
a descresatoare
(d
1
, d
2
, ..., d
n
) (2)
de numere naturale, d
1
1 s
,
i n 2, este secvent
,
a de grade a unui graf
simplu daca s
,
i numai daca
(d
2
1, d
3
1, ..., d
d
1
+1
1, d
d
1
+2
, ..., d
n
) (3)
este secvent
,
a de grade a unui graf simplu.
Secvent
,
a (3) se obt
,
ine din (2) prin nlaturarea primului numar s
,
i
decrementarea urmatoarelor d
1
numere.
,
i, 2013 19 / 42
Aplicat
,
ii
Teorema Havel-Hakimi poate utilizata pentru a determina daca o
secvent
,
a de numere naturale reprezinta secvent
,
a de grade a unui graf
simplu.
De exemplu:
(4, 3, 3, 3, 1)
(2, 2, 2, 0)
(1, 1, 0)
(0, 0)
Ultima secvent
,
a este secvent
,
a graful
N
2
care este simplu.
,
i, 2013 20 / 42
Aplicat
,
ii
(2, 2, 1, 1)
(1, 0, 1)
(1, 1)
Ultima secvent
,
a nici nu este graca.
,
i, 2013 21 / 42
Lant
,
uri [n grafuri]
Un lant
,
este o secvent
,
a de vrfuri s
,
i muchii
(v
0
, e
1
, v
1
, e
2
, v
2
, ..., v
n1
, e
n
, v
n
)
ale unui graf G, cu proprietatea ca oricare doua vrfuri consecutive din lant
,
v
i1
s
,
i v
i
snt unite prin muchia e
i
, i = 1, n.
Vrfurile e
1
, e
2
, ..., e
n1
se numesc vrfuri interioare ale lant
,
ului, iar v
0
s
,
i
v
n
- extremitat
,
i.
Daca lant ul cont ine numai muchii distincte atunci se numes
,
te lant simplu.
Daca lant ul cont ine numai vrfuri distincte atunci el se numes
,
te lant
,
elementar.
,
i, 2013 22 / 42
Lant
,
uri
v
4
v
1
v
2
v
3
v
7
v
8
v
5
v
6
Lant
,
: (v
3
, v
3
v
4
, v
4
, v
4
v
5
, v
5
, v
5
v
8
, v
8
);
Lant
,
neelementar:
(v
1
, v
1
v
4
, v
4
, v
4
v
5
, v
5
, v
5
v
8
, v
8
, v
8
v
7
, v
7
, v
7
v
6
, v
6
, v
6
v
5
, v
5
v
4
, v
4
, v
4
v
3
, v
3
);
,
i, 2013 23 / 42
Lant
,
uri
Lant
,
ul se poate deni s
,
i cu ajutorul muchiilor sale
(v
0
v
1
, v
1
v
2
, ..., v
n1
, v
n
),
iar n cazul cnd graful G este simplu putem denit lant
,
ul doar cu ajutorul
vrfurilor sale
(v
0
, v
1
, v
2
, ..., v
n1
, v
n
).
De ce n cazul grafului simplu lant
,
ul poate denit doar utiliznd vrfurile
sale?
Numarul de muchii din lant
,
se numeste lungimea lant
,
ului.
,
i, 2013 24 / 42
Cicluri
Un lant
,
n care extremitat
,
ile reprezinta acelas
,
i vrf numes
,
te ciclu.
Ciclul este elementar daca vrfurile interioare snt distincte.
O muchie care unes
,
te doua vrfuri ale unui ciclu nsa nu apart
,
ine acestuia
se numes
,
te coarda.
,
i, 2013 25 / 42
Cicluri
u
0
u
1
v
0
v
1
v
2
v
3
Ciclu: u
0
, v
1
, v
0
, v
3
, u
0
;
Ciclu: v
0
, v
1
, v
2
, v
3
, v
0
;
Ciclu neelementar: u
0
, v
1
, v
2
, v
3
, v
0
, v
1
, u
0
.
,
i, 2013 26 / 42
Grafuri bipartite
Denit
,
ie
Un graf bipartit este un graf G cu proprietat
,
ile:
exista submult
,
imile X, Y V(G) cu X Y = s
,
i X Y = V(G);
orice muchie are un capat n X s

,
i altul n Y.
Perechea {X, Y} se numes
,
te bipartit
,
ia grafului G.
,
i, 2013 27 / 42
Grafuri bipartite
u
0
u
1
u
2
v
0
v
1
G
1
u
0
u
1
u
2
v
0
v
1
v
2
G
2
v
5
v
0
v
1
v
2
v
3
v
4
G
3
Care snt bipartit
,
iile grafurilor G
1
,G
2
s
,
i G
3
?
,
i, 2013 28 / 42
Grafuri bipartite; Cicluri
Teorema
Un graf este bipartit daca s
,
i numai daca nu cont
,
ine cilcuri impare.
,
i, 2013 29 / 42
Graf conex
Un graf este conex daca ntre oricare doua varfuri exista un lant
,
.
Un lant
,
care unes
,
te vrfurile u s
,
i v se numes
,
te u v-lant
,
.
,
i, 2013 30 / 42
Graf conex
Un graf conex
Un graf neconex
,
i, 2013 31 / 42
Centru; Raza; Diametru
Distant
,
a dintre doua vrfuri u, v ale unui graf conex este numarul minim
de muchii ale unui lant de la u la v; se noteaza d(u, v).
Excentricitatea unui vrf v este distant a maxima de la acest vrf la
celelalte vrfuri; se noteaza (v)
Excentricitatea minima a vrfurilor se numes
,
te raza grafului G; se noteaza
rad(G).
Vrfurile cu excentricitatea minima se numesc centrale.
Centrul grafului este mult
,
imea tuturor vrfurilor centrale.
Excentricitatea maxima a vrfurilor se numes
,
te diametrul grafului G; se
noteaza diam(G).
,
i, 2013 32 / 42
Centru; Raza; Diametru
a
0
b
0
b
1
b
2
b
3
b
4
Un graf G;
(a
0
) = 1, (b
0
) = (b
1
) = ... = (b
4
) = 2;
rad(G) = 1, diam(G) = 2 s
,
i unicul vrf central este a
0
.
v
u
x
y
z
???
,
i, 2013 33 / 42
Proprietat
,
i
Teorema
Pentru orice graf G, rad(G) diam(G) 2rad(G).
,
i, 2013 34 / 42
Grafuri remarcabile; Graf nul vs. graf complet
N
3
N
4
N
5
K
3
K
4
K
5
,
i, 2013 35 / 42
Grafuri remarcabile; Graf nul vs. graf complet
Denit
,
ie (Graf nul)
Un graf nul este un graf n totalitate fara muchii, adica de forma (V, );
un graf nul pe n vrfuri se noteaza N
n
, n 1.
Denit
,
ie (Graf complet)
Un graf graf complet este un graf n care orice 2 vrfuri diferite snt
adiacente; se noteaza K
n
, unde n, n 1, semnica numarul de vrfuri ale
grafului.
,
i, 2013 36 / 42
Grafuri remarcabile; Graf bipartit vs. graf bipartit complet
G
0
G
4
G
8
K
2,3
K
4,4
K
1,3
,
i, 2013 37 / 42
Grafuri remarcabile; Graf bipartit vs. graf bipartit complet
Denit
,
ie (Graf bipartit)
Denit
,
ie (Graf bipartit complet)
K
p,q
, p, q 1.
,
i, 2013 38 / 42
Grafuri remarcabile; Graf lant
,
vs. graf ciclu
P
3
P
4
C
3
C
4
C
5
,
i, 2013 39 / 42
Grafuri remarcabile; Graf lant
,
vs. graf ciclu
Denit
,
ie (Graf lant
,
)
Un graf pe n vrfuri, n 1, se numes
,
te graf lant
,
daca consta dintr-un
lant
,
elementar; se noteza P
n
.
Denit
,
ie (Graf ciclu)
,
te graf ciclu daca consta dintr-un
cilcu elementar; se noteza C
n
.
,
i, 2013 40 / 42
Grafuri remarcabile; Graf stea vs. graf roata
S
4
S
5
S
6
W
4
W
5
W
6
,
i, 2013 41 / 42
Grafuri remarcabile; Graf stea vs. graf roata
Denit
,
ie (Graf stea)
,
te graf stea daca este K
1,n1
; se
noteza S
n
.
Denit
,
ie (Graf roata)
,
te graf roata daca ...; se noteza W
n
.
,
i, 2013 42 / 42

Grafuri - Introducere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grafuri - Introducere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1: Grafuri; Introducere

Intr-un graf simplu s

In orice graf G suma gradelor vrfurilor este de doua ori numarul de

In orice graf, numarul varfurilor de grad impar este par.

orice muchie are un capat n X s

S-ar putea să vă placă și