Sunteți pe pagina 1din 4

EUROPA RSRITEAN I MINORITILE

MINORITILE ETNICE DIN ROMNIA



Fr doar i poate, naionalitile nu sunt apanajul Europei noastre de dincolo de ceea
ce a fost pn mai ieri cortina de fier. Exist danezi n landul german Schleswig-Holstein, dup
cum exist germani n Danemarca, laponii vieuiesc n nordul rilor nordice, Burgenlandul
austriac este locuit de croai, dup cum Carintia are o populaie sloven, albanezi i austrieci
catolici triesc n Italia, suedezii i au locul n Finlanda.
1

n Romnia triesc alturi de comunitile de romni diferite alte comuniti etnice, cu
tradiii culturale, lingvistice i religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnica
din Romnia sunt Transilvania, Banatul, Bucovina si Dobrogea. n zonele cu diversitate etnica
mai redusa, precum Oltenia si Moldova, se manifest cea mai mic deschidere att fata de
pluralismul etnic, ct si fata de cel politic. Poziiile cele mai ostile fa de maghiarii din Romnia
se manifest n zonele unde acetia sunt cel mai puin prezeni (Oltenia, Muntenia, Dobrogea,
Moldova), iar percepia cea mai pozitiv asupra lor se nregistreaza n Transilvania. Totodat,
atitudinile cele mai ostile ale ungurilor fa de romnii din Romnia se manifest n zonele unde
acetia sunt cel mai mult prezeni (Harghita, Covasna), unde are loc un proces de asimilare
forat a romnilor.
n aceast tipologie se pot ncadra ungurii din Slovacia i din Romnia 12% n
primul caz, undeva ctre 8% din populaie (dup alte opinii pn ctre 10%) n cel de-al doilea ,
turcii din Bulgaria 10 % din populaie, mai ales n nord-estul i n sudul rii vecine (se adaug,
evaluat la 1,7 %, aa-numita etnie pomak, cea a bulgarilor islamizai din Rodope) , grecii din
Albania aflai n zonele Korce i Gjirokastra cu valori de tot nesigure, ntre 2 i 7,5% , n fine,
ruii din fostele gubernii ale arului, apoi republici ale lui Stalin ce au avut constant o populaie
majoritar non-slav (m gndesc la rile baltice i la Basarabia).
2

Minoritile etnice au reprezentat ntotdeauna un procent semnificativ din populatia
Romniei. n anul 1930, populatia Romniei Mari era putin peste 18 milioane de locuitori.

1
Theodorescu Rzvan, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2004, Bucureti, pag. 166
2
Theodorescu Rzvan, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2004, Bucureti, pag. 167
Romnii reprezentau 73% dupa limba materna si 71,9% dupa etnie, din populatia tarii. Peste sase
decenii, conform ultimului recensamnt, procentul minoritatilor din totalul populatiei Romniei
(de circa 22 milioane de locuitori) reprezinta circa 12%. Minoritatile etnice cele mai importante
au fost - si sunt si acum - cele reprezentate de maghiari, rromi, germani, ucraineni, rusi-lipoveni,
evrei, turci, ttari, armeni, bulgari, srbi, croai, slovaci, cehi, polonezi, greci, albanezi, italieni.
La ora actuala n Romnia sunt recunoscute oficial 18 minoritati etnice, fiecare dintre acestea (cu
exceptia celei maghiare) fiind reprezentate automat n Parlamentul Romniei. Lor li se mai
adaug organizaii deja constituite ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant n
Camera Deputatilor), ale rutenilor etc. n general, cu unele exceptii tragice, minoritatile etnice s-
au bucurat n Romnia moderna de drepturi i libertti care le-au permis sa-si conserve si
promoveze specificul etnic sau cultural. Nu trebuiesc trecute totusi cu vederea unele momente
din istorie precum perioada de robie a tiganilor, masacrarea a numerosi evrei si tigani n anii '40,
politicile de deznaionalizare a maghiarilor sau cele de favorizare a plecarii din ar a germanilor
si evreilor n timpul regimului communist.
Dup 1990, chestiunea ocrotirii minoritatilor s-a pus cu mai multa pregnanta. Crearea
si mentinerea conditiilor pentru pastrarea, dezvoltarea si afirmarea identitatii minoritatilor
nationale au devenit - din pacate, uneori doar la nivel retoric - politici de stat. Principala idee
care ramine este ca minoritatile nationale, prin contributia lor la viata culturala, stiintifica si
economica a tarii, prin spiritul de convietuire si acceptare reciproca pe care-l genereaza,
reprezinta un atu si o bogatie pentru Romania. In acest context, protectia si valorizarea lor poate
insemna o indatorire. Minoritatea secuilor din Romania Natiunea secuilor de limba maghiara,era
initial o grupa etnica (trib,ori mica uniune tribal) unitar, coerent, destul de redus numeric;
coloniti bine organizai militrete, de religie catolic, avnd importante privilegii economice i
juridice. Ei au fost adui de regii Ungariei prin secolul XII-XIII in estul Transilvaniei n zona
muntelui Harghita, la izvoarele Trnavelor, Oltului i Mureului spre a asigura i organiza
aprarea graniei de est a Transilvaniei contra ptrunderii dinspre Moldova a cumanilor,
pecenegilor, ttarilor etc.Secuii aveau o sarcina militara si politica de mare insemnatate care nu
putea fi incredintata populatiei localnice in majoritate romaneasca,ortodoxa considerata de
acestia ca fiind "eretica" neputand fi devotata statului feudal maghiar.Astfel,secuii nu pot fi
considerati decat fiind colonistii regelui Ungariei,adusi si ingramaditi peste un substrat de
populatie bastinasa,rarita din cauza navalirilor si emigrarilor:Blachi cu care s-au amestecat. Timp
de sapte veacuri,dupa stabilirea lor pe pamant romanesc, secuii au avut cele mai intense legaturi
si amestecuri etno-lingvistice,de influentari reciproce cu romanii conlocuitori:"cu secuii avem o
simbioza; cu ungurii numai o vecinatate.
Secuii locuiesc in mas n curbura Carpatilor Sudici, n sud-estul Transilvaniei, pe
teritoriul actualelor judete Covasna, Harghita si Mures, iar n numar mai mic n valea Ariesului.
Originea si asezarea lor n Transilvania este o problema foarte complicata si mult discutata de
catre istorici si nici n prezent nu este rezolvata n mod definitiv. Cauza consta n faptul ca despre
originea si asezarea secuilor nu avem date istorice sigure; documentele scrise referitoare asupra
secuilor se pastreaza dintr-o perioada relativ trzie, din prima jumatate a secolului al XIV-lea.
Despre originea secuilor doua cronici fac mentiune: cronica lui Anonymus si asa numita
Cronica hunica. Anonymus despre secui spune urmatoarele: Peste cteva zile conducatorul
rpd si nobilii lui cu ntelegere comuna au trimis armata contra lui Menumorout, conducatorul
bihorean.. si toti secuii, care mai nainte au fost populatiile lui Attila, auzind vestea lui
Usubuu, cu totii au venit naintea lui n mod pasnic.. si naintea armatei lui Usubuu au nceput
sa lupte n prima linie de bataie. Cronica lui Anonymus din cauza neconcordantei unor date
adevarului istoric este considerata de catre unii istorici, ca o gesta romantica ale carei date pot
fi acceptate numai cu rezerve. Iar Cronica hunica, prima parte a Cronicii maghiare, descrie
destramarea imperiului hunic si retragerea a 3000 de huni la Cmpul Csigla, care pe urma s-au
numit secuii .De mentionat ca nici Cronica maghiara si nici Cronica hunica n forma lor
originala nu au fost pastrate. Nu se stie ca informatia despre secui de unde provine, se bazeaza pe
traditie sau este inventia autorului.Aceasta traditie de origine hunica a secuilor a fost consemnata
si de cronicarul Simon de Kza. Pe baza acestor cronici se poate constata ca secuii deja n
secolul al XIII-lea au fost considerati ca o populatie aparte de maghiari, fiind descendentii
hunilor, care naintea venirii ungurilor deja au fost pe teritoriul Ungariei.
Natiunea secuilor de limba maghiara, era initial o grup etnic (trib,ori mica uniune
tribala) unitara, coerenta, destul de redusa numeric; colonisti bine organizati militareste,de religie
catolica, avand importante privilegii economice i juridice. Ei au fost adu i de regii Ungariei
prin secolul XII-XIII in estul Transilvaniei in zona muntelui Harghita,la izvoarele Tarnavelor,
Oltului si Muresului spre a asigura si organiza apararea granitei de est a Transilvaniei contra
patrunderii dinspre Moldova a cumanilor, pecenegilor, tatarilor etc. Secuii aveau o sarcina
militara si politica de mare insemnatate care nu putea fi incredintata populatiei localnice in
majoritate romaneasca,ortodoxa considerata de acestia ca fiind "eretica" neputand fi devotata
statului feudal maghiar . Astfel, secuii nu pot fi considerati decat fiind colonistii regelui
Ungariei, adusi si ingramaditi peste un substrat de populatie bastinasa, rarita din cauza navalirilor
si emigrarilor:Blachi cu care s-au amestecat.