ELENA TAINA RINDERU

ILONA ILINCA










KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I
SPORTIVE

VOLUMUL I

BAZELE MEDICALE ALE EFORTULUI
curs pentru studentii sectiei de Kinetoterapie






Editura Universitaria
2005
ELENA TAINA RINDERU
ILONA ILINCA










KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I
SPORTIVE

VOLUMUL I

BAZELE MEDICALE ALE EFORTULUI
curs pentru studentii sectiei de Kinetoterapie






Editura Universitaria
2005

RINDERU, ELENA TAINA; ILINCA, ILONA
KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I SPORTIVE Vol. I /
ELENA TAINA RINDERU; ILONA ILINCA - Craiova; Editura
Universitaria, 2005 (Tipografia Universitii din Craiova)
294 p.;
24 cm.
Bibliogr.
ISBN: 973-8043-66-2
615.825:796
Refereni tiinifici :
Conf.univ.dr. RUSU Ligia
Conf.univ.dr. DNOIU Mircea

AUTORI:
Elena Taina Rinderu - Conferen\iar universitar Discipline Medicale,
Facultatea de Educa\ie Fizic[ ]i Sport; Medic primar @n specialitatea
Medicin[ Sportiv[, Doctor @n }tiin\e, specialitatea Anatomie
Ilona Ilinca - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de
Educa\ie Fizic[ ]I Sport; kinetoterapeut; doctorand

TEHNOREDACTARE :
Elena Taina Rinderu

Copyright 2005, Universitaria
Toate drepturile aparin Editurii Universitaria


Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale













Aceast[ lucrare este @n concordan\[ cu programa analitic[ a Disciplinei de
Kinetoterapie @n Activit[\i Sportive a Facult[\ii de Educa\ie Fizic[ ]i Sport,
sec\ia Kinetoterapie, din cadrul Universit[\ii din Craiova


Tipografia Universitii din Craiova
Str. Brestei, nr.146, Craiova, Dolj, 1100, Romnia
Tel.: +40 251 598054
Tiprit n ROMNIA


RINDERU, ELENA TAINA; ILINCA, ILONA
KINETOTERAPIA #N ACTIVIT{|I SPORTIVE Vol. I /
ELENA TAINA RINDERU; ILONA ILINCA - Craiova; Editura
Universitaria, 2005 (Tipografia Universitii din Craiova)
294 p.;
24 cm.
Bibliogr.
ISBN: 973-8043-66-2
615.825:796
Refereni tiinifici :
Conf.univ.dr. RUSU Ligia
Conf.univ.dr. DNOIU Mircea

AUTORI:
Elena Taina Rinderu - Conferen\iar universitar Discipline Medicale,
Facultatea de Educa\ie Fizic[ ]i Sport; Medic primar @n specialitatea
Medicin[ Sportiv[, Doctor @n }tiin\e, specialitatea Anatomie
Ilona Ilinca - Lector universitar Discipline Medicale, Facultatea de
Educa\ie Fizic[ ]I Sport; kinetoterapeut; doctorand

TEHNOREDACTARE :
Elena Taina Rinderu

Copyright 2005, Universitaria
Toate drepturile aparin Editurii Universitaria


Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale













Aceast[ lucrare este @n concordan\[ cu programa analitic[ a Disciplinei de
Kinetoterapie @n Activit[\i Sportive a Facult[\ii de Educa\ie Fizic[ ]i Sport,
sec\ia Kinetoterapie, din cadrul Universit[\ii din Craiova


Tipografia Universitii din Craiova
Str. Brestei, nr.146, Craiova, Dolj, 1100, Romnia
Tel.: +40 251 598054
Tiprit n ROMNIA

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - ROLUL CONTROLULUI MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZICA }I SPORT

A.1. NO|IUNI GENERALE PRIVIND CONTROLUL MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZIC{ }I SPORT pg. 9
A.2. METODELE }I MIJLOACELE UTILIZATE N CONTROLUL
MEDICO-SPORTIV: EXAMENUL MEDICO-SPORTIV, OBSERVA|IA
MEDICO-PEDAGOGIC{ }I JURNALUL DE AUTOCONTROL pg. 15

CAPITOLUL II - TOTUL DESPRE EFORT

B.1. DEFINI|IA }I CLASIFICAREA EFORTULUI; INDICATORII
EFORTULUI pg. 18
B.2. FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE EFORT pg. 22
B.3. PRINCIPALELE SISTEME ALE ORGANISMULUI UMAN IMPLICATE
#N EFORT : NO|IUNI DE ANATOMIE }I FIZIOLOGIE, MODIFIC{RI
INDUSE DE EFORT, EXPLOR{RI #N MEDICINA SPORTIV{ pg. 26
B.4 CARACTERISTICILE EFORTURILOR AEROBE; TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT AEROB pg, 73
B.5.CARACTERISTICILE EFORTURILOR ANAEROBE; TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT ANAEROB pg. 77
B.6. CARACTERISTICILE EFORTURILOR MIXTE pg. 80
B.7. METODE PENTRU DETERMINAREA PRAGULUI AEROB -
ANAEROB pg. 80
B.8. TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT PE TEREN pg. 83
B.9. BAZELE METODICE ALE ANTRENAMENTULUI SPORTIV
RELA|IA CU EFORTUL pg. 95
B.10. INTERPRETARE }I RECOMAND{RI #N TESTAREA CAPACIT{|II
DE EFORT pg. 102
B.11. RELA|IA EFORT- INDICATORII EFORTULUI CALIT{|I
MOTRICE - PROCES DE ANTRENAMENT pg. 108
B.12. REFACEREA POST-EFFORT pg. 124



CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I - ROLUL CONTROLULUI MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZICA }I SPORT

A.1. NO|IUNI GENERALE PRIVIND CONTROLUL MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZIC{ }I SPORT pg. 9
A.2. METODELE }I MIJLOACELE UTILIZATE N CONTROLUL
MEDICO-SPORTIV: EXAMENUL MEDICO-SPORTIV, OBSERVA|IA
MEDICO-PEDAGOGIC{ }I JURNALUL DE AUTOCONTROL pg. 15

CAPITOLUL II - TOTUL DESPRE EFORT

B.1. DEFINI|IA }I CLASIFICAREA EFORTULUI; INDICATORII
EFORTULUI pg. 18
B.2. FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE EFORT pg. 22
B.3. PRINCIPALELE SISTEME ALE ORGANISMULUI UMAN IMPLICATE
#N EFORT : NO|IUNI DE ANATOMIE }I FIZIOLOGIE, MODIFIC{RI
INDUSE DE EFORT, EXPLOR{RI #N MEDICINA SPORTIV{ pg. 26
B.4 CARACTERISTICILE EFORTURILOR AEROBE; TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT AEROB pg, 73
B.5.CARACTERISTICILE EFORTURILOR ANAEROBE; TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT ANAEROB pg. 77
B.6. CARACTERISTICILE EFORTURILOR MIXTE pg. 80
B.7. METODE PENTRU DETERMINAREA PRAGULUI AEROB -
ANAEROB pg. 80
B.8. TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT PE TEREN pg. 83
B.9. BAZELE METODICE ALE ANTRENAMENTULUI SPORTIV
RELA|IA CU EFORTUL pg. 95
B.10. INTERPRETARE }I RECOMAND{RI #N TESTAREA CAPACIT{|II
DE EFORT pg. 102
B.11. RELA|IA EFORT- INDICATORII EFORTULUI CALIT{|I
MOTRICE - PROCES DE ANTRENAMENT pg. 108
B.12. REFACEREA POST-EFFORT pg. 124



CAPITOLUL III - ENERGIA:
DE UNDE }I CUM O OB|INEM ?

C1. REAC|II DE OB|INERE A ENERGIEI #N EFORTUL FIZIC; SISTEME
ENERGETICE pg. 132
C.2. DEPOZITE ENERGETICE #N ORGANISM pg. 139

CAPITOLUL IV - ALIMENTA|IA SPORTIVULUI

D.1. CALCULUL NECESARULUI ZILNIC DE CALORII pg.144
D.2. PROTIDELE pg. 150
D.3. LIPIDELE pg. 155
D.4. GLUCIDELE pg. 161
D.5. APA ; ASPECTE ALE DESHIDRAT{RII }I REHIDRAT{RII
#N SPORT pg. 170
D.6. SARURILE MINERALE pg. 175
D.7. VITAMINELE pg. 178
D.8. ENERGOGENE NUTRI|IONALE, SUPLIMENTE ALIMENTARE ;
FITOTERAPIE, APITERAPIE pg. 185
D.9. PRINCIPII DE ALIMENTATIE S{N{TOAS{ pg. 199
D.10. PRINCIPII DE ALIMENTATIE SPORTIVA pg. 202
D.11. GRUPE DE ALIMENTE pg. 209
D.12. RATIE ALIMENTARA SPORTIVA - PRINCIPII
DE ALCATUIRE pg. 219
D.13. FISA DE NUTRITIE pg. 224
D.14. GREUTATEA CORPORAL{, COMPOZI|IA CORPORAL{ }I
OBEZITATEA ; RECOMAND{RI PENTRU CRE}TEREA SAU
SC{DEREA #N GREUTATE pg. 227
D.15. NUTRI|IA }I ALIMENTA|IA }COLARULUI }I ADOLESCENTULUI
pg. 235

CAPITOLUL V FACTORUL FARMACOLOGIC #N
EFORT

E.1. MEDICA|IA EFORTULUI SPORTIV pg. 237
E.2. DOPINGUL LA SPORTIVI pg. 263

BIBLIOGRAFIE pg. 283

CAPITOLUL III - ENERGIA:
DE UNDE }I CUM O OB|INEM ?

C1. REAC|II DE OB|INERE A ENERGIEI #N EFORTUL FIZIC; SISTEME
ENERGETICE pg. 132
C.2. DEPOZITE ENERGETICE #N ORGANISM pg. 139

CAPITOLUL IV - ALIMENTA|IA SPORTIVULUI

D.1. CALCULUL NECESARULUI ZILNIC DE CALORII pg.144
D.2. PROTIDELE pg. 150
D.3. LIPIDELE pg. 155
D.4. GLUCIDELE pg. 161
D.5. APA ; ASPECTE ALE DESHIDRAT{RII }I REHIDRAT{RII
#N SPORT pg. 170
D.6. SARURILE MINERALE pg. 175
D.7. VITAMINELE pg. 178
D.8. ENERGOGENE NUTRI|IONALE, SUPLIMENTE ALIMENTARE ;
FITOTERAPIE, APITERAPIE pg. 185
D.9. PRINCIPII DE ALIMENTATIE S{N{TOAS{ pg. 199
D.10. PRINCIPII DE ALIMENTATIE SPORTIVA pg. 202
D.11. GRUPE DE ALIMENTE pg. 209
D.12. RATIE ALIMENTARA SPORTIVA - PRINCIPII
DE ALCATUIRE pg. 219
D.13. FISA DE NUTRITIE pg. 224
D.14. GREUTATEA CORPORAL{, COMPOZI|IA CORPORAL{ }I
OBEZITATEA ; RECOMAND{RI PENTRU CRE}TEREA SAU
SC{DEREA #N GREUTATE pg. 227
D.15. NUTRI|IA }I ALIMENTA|IA }COLARULUI }I ADOLESCENTULUI
pg. 235

CAPITOLUL V FACTORUL FARMACOLOGIC #N
EFORT

E.1. MEDICA|IA EFORTULUI SPORTIV pg. 237
E.2. DOPINGUL LA SPORTIVI pg. 263

BIBLIOGRAFIE pg. 283

1
CAPITOLUL I

INTRODUCERE


C`nd religia era puternic[ ]i ]tiin\a slab[, oamenii apelau la magie pentru
medicin[; azi c`nd ]tiin\a este puternic[ ]i religia slab[, oamenii apeleaz[ la
medicin[ pentru magie.
Thomas Saaz

Ob\inerea performan\elor sportive nu se mai poate realiza numai prin
antrenament, ci ea include o alimenta\ie, medica\ie, refacere fizic[ ]i
psihic[ adecvat[, prevenirea ]i recuperarea traumatismelor. #n
consecin\a num[rul persoanelor implicate @n realizarea performan\ei cre]te,
vorbind de o echip[ interdisciplinar[ ce include antrenorul, kinetoterapeutul,
nutri\ionistul, psihologul, biochimistul, medicul de medicin[ sportiv[.
Av`nd @n vedere marea preocupare a tuturor celor implica\i @n actul
sportiv @n ceea ce prive]te determinarea ]i dezvoltarea capacit[\ii de efort
exist[ @n prezent o multitudine de teste ]i probe func\ionale @n marea lor
majoritate cardiorespiratorii.
Dar cum vom ]ti s[ le alegem pe cele mai adecvate sportului care ne
intereseaz[? Evident printr-o bun[ cunoa]tere a mecanismelor biochimice
implicate @n fiecare tip de efort, a anatomiei ]i fiziologiei corpului uman, ]i
\in`nd de asemenea cont de accesibilitatea tehnicii de studiu.
Vom alege deci acele teste care s[ analizeze tipul de efort
predominant @n sportul respectiv, care nu necesit[ o aparatur[ ]i tehnic[ de
lucru sofisticat[ ]i costisitoare, teste ce pot oferi date u]or reproductibile ]i
cuantificabile ce pot fi urm[rite @n dinamic[ ]i pot fi comparate cu modelul
biologic sau cu datele specifice din antrenament, eviden\iind gradul de
economicitate ]i adaptare biologic[.
Diverse studii efectuate au ar[tat c[ @n timpul efortului cu intensitate
maxim[ pentru un anumit individ, nivelul de solicitare al organelor ]i
sistemelor corpului uman este foarte diferit. Unele dintre ele ajung la nivelul
cel mai @nalt al capacit[\ii lor func\ionale, @n timp ce altele sunt @nc[ departe
de acesta.
Efortul poate deci s[ ating[ nivelul maxim @nainte ca numeroase
organe ]i sisteme din corp s[-]i fi epuizat rezervele lor func\ionale. Deci
capacitatea de efort a @ntregului organism nu rezult[ din @nsumarea capacit[\ii
1
CAPITOLUL I

INTRODUCERE


C`nd religia era puternic[ ]i ]tiin\a slab[, oamenii apelau la magie pentru
medicin[; azi c`nd ]tiin\a este puternic[ ]i religia slab[, oamenii apeleaz[ la
medicin[ pentru magie.
Thomas Saaz

Ob\inerea performan\elor sportive nu se mai poate realiza numai prin
antrenament, ci ea include o alimenta\ie, medica\ie, refacere fizic[ ]i
psihic[ adecvat[, prevenirea ]i recuperarea traumatismelor. #n
consecin\a num[rul persoanelor implicate @n realizarea performan\ei cre]te,
vorbind de o echip[ interdisciplinar[ ce include antrenorul, kinetoterapeutul,
nutri\ionistul, psihologul, biochimistul, medicul de medicin[ sportiv[.
Av`nd @n vedere marea preocupare a tuturor celor implica\i @n actul
sportiv @n ceea ce prive]te determinarea ]i dezvoltarea capacit[\ii de efort
exist[ @n prezent o multitudine de teste ]i probe func\ionale @n marea lor
majoritate cardiorespiratorii.
Dar cum vom ]ti s[ le alegem pe cele mai adecvate sportului care ne
intereseaz[? Evident printr-o bun[ cunoa]tere a mecanismelor biochimice
implicate @n fiecare tip de efort, a anatomiei ]i fiziologiei corpului uman, ]i
\in`nd de asemenea cont de accesibilitatea tehnicii de studiu.
Vom alege deci acele teste care s[ analizeze tipul de efort
predominant @n sportul respectiv, care nu necesit[ o aparatur[ ]i tehnic[ de
lucru sofisticat[ ]i costisitoare, teste ce pot oferi date u]or reproductibile ]i
cuantificabile ce pot fi urm[rite @n dinamic[ ]i pot fi comparate cu modelul
biologic sau cu datele specifice din antrenament, eviden\iind gradul de
economicitate ]i adaptare biologic[.
Diverse studii efectuate au ar[tat c[ @n timpul efortului cu intensitate
maxim[ pentru un anumit individ, nivelul de solicitare al organelor ]i
sistemelor corpului uman este foarte diferit. Unele dintre ele ajung la nivelul
cel mai @nalt al capacit[\ii lor func\ionale, @n timp ce altele sunt @nc[ departe
de acesta.
Efortul poate deci s[ ating[ nivelul maxim @nainte ca numeroase
organe ]i sisteme din corp s[-]i fi epuizat rezervele lor func\ionale. Deci
capacitatea de efort a @ntregului organism nu rezult[ din @nsumarea capacit[\ii
2
func\ionale a tuturor organelor ]i sistemelor din corpul uman ci este limitat[
numai de acele organe care ajung la limita capacit[\ii lor func\ionale,
@mpiedic`nd intensificarea @n continuare a efortului.
Corpul uman poate fi comparat deci cu un lan\ format din verigi de
diverse grosimi, rezisten\a lan\ului nefiind egal[ cu suma rezisten\elor tuturor
verigilor sale. El poate fi solicitat numai p`n[ la un nivel permis de veriga ce
ajunge prima la limita rezisten\ei.
#n acest moment veriga va ceda ]i lan\ul se va rupe. Gradul de
solicitare al acelora]i organe nu este identic @n toate tipurile de efort. #ntr-un
anumit tip de efort un organ poate fi solicitat p`n[ la limit[, pe c`nd @n alte
eforturi solicitarea organului respectiv r[m`ne departe de limita superioar[ a
capacit[\ii sale func\ionale. Unul din capitolele lucr[rii prezente este axat pe
stabilirea organelor ]i sistemelor limitatoare ale capacit[\ii de efort @n
diversele tipuri de efort.
Corelat cu efortul apare necesitatea refacerii post efort, dar ]i o
patologie specific[ efortului care include oboseala, supraantrenamentul, stari
psihice limit[ ]i necesit[ prevenire prin cunoa]terea mecanismelor ]I st[rilor
incipiente, tratament, diverse tehnici de antrenament mental.
Prin realizarea performan\ei, sportivul se situeaz[, fa\[ de nesportiv,
pe pozi\ia omului de excep\ie, cu dotare biologic[ ]i psihic[ deasupra
nivelului obi]nuit. Opus lui se g[sesc cei cu dotare biologic[ deficitar[, sub
nivelul omului mediu, considerat ]i definit sub no\iunea de om normal. Or,
fiin\a uman[ fiind biosistemul de cea mai mare complexitate, cu extrem de
multe posibilit[\i de variabilitate, transmise ereditar sau ap[rute sub noi
influen\e din mediul exterior, deficien\ele fizice prezint[ un grad foarte variat
de modific[ri, iar momentul trecerii de la normal la patologic este uneori greu
de precizat. Precocitatea diagnosticului ]i instituirea tratamentului sunt @ns[
hot[r`toare pentru un prognostic bun.
Recunoasterea si evaluarea unor posturi vicioase sau a unor
deficiente fizice are o mare importanta in activitatea sportiva. Frecvent o
deficien\[ fizic[ este factor limitant al performan\ei. Uneori, @ns[]i
practicarea sportului poate duce la o deficien\[, alteori deficien\ele fizice
preexistente pot constitui factori limitativi ai performan\ei.
Dezvoltarea fizic[ armonioas[ reprezint[ un scop al kinetoterapiei,
@mpreun[ cu corectarea atitudinilor deficiente ]i a deficien\elor fizice
existente sau care se pot instala la v`rsta ]colar[.
Pentru medicul de medicina sportiva dar si pentru kinetoterapeut
activitatea de evaluare a dezvolt[rii fizice ]i a st[rii de nutri\ie constituie o
component[ metodologic[, teoretic[ ]i aplicativ[ cu implica\ii importante @n
diagnosticul st[rii de s[n[tate ale selec\iei pentru diferite ramuri sportive, @n
2
func\ionale a tuturor organelor ]i sistemelor din corpul uman ci este limitat[
numai de acele organe care ajung la limita capacit[\ii lor func\ionale,
@mpiedic`nd intensificarea @n continuare a efortului.
Corpul uman poate fi comparat deci cu un lan\ format din verigi de
diverse grosimi, rezisten\a lan\ului nefiind egal[ cu suma rezisten\elor tuturor
verigilor sale. El poate fi solicitat numai p`n[ la un nivel permis de veriga ce
ajunge prima la limita rezisten\ei.
#n acest moment veriga va ceda ]i lan\ul se va rupe. Gradul de
solicitare al acelora]i organe nu este identic @n toate tipurile de efort. #ntr-un
anumit tip de efort un organ poate fi solicitat p`n[ la limit[, pe c`nd @n alte
eforturi solicitarea organului respectiv r[m`ne departe de limita superioar[ a
capacit[\ii sale func\ionale. Unul din capitolele lucr[rii prezente este axat pe
stabilirea organelor ]i sistemelor limitatoare ale capacit[\ii de efort @n
diversele tipuri de efort.
Corelat cu efortul apare necesitatea refacerii post efort, dar ]i o
patologie specific[ efortului care include oboseala, supraantrenamentul, stari
psihice limit[ ]i necesit[ prevenire prin cunoa]terea mecanismelor ]I st[rilor
incipiente, tratament, diverse tehnici de antrenament mental.
Prin realizarea performan\ei, sportivul se situeaz[, fa\[ de nesportiv,
pe pozi\ia omului de excep\ie, cu dotare biologic[ ]i psihic[ deasupra
nivelului obi]nuit. Opus lui se g[sesc cei cu dotare biologic[ deficitar[, sub
nivelul omului mediu, considerat ]i definit sub no\iunea de om normal. Or,
fiin\a uman[ fiind biosistemul de cea mai mare complexitate, cu extrem de
multe posibilit[\i de variabilitate, transmise ereditar sau ap[rute sub noi
influen\e din mediul exterior, deficien\ele fizice prezint[ un grad foarte variat
de modific[ri, iar momentul trecerii de la normal la patologic este uneori greu
de precizat. Precocitatea diagnosticului ]i instituirea tratamentului sunt @ns[
hot[r`toare pentru un prognostic bun.
Recunoasterea si evaluarea unor posturi vicioase sau a unor
deficiente fizice are o mare importanta in activitatea sportiva. Frecvent o
deficien\[ fizic[ este factor limitant al performan\ei. Uneori, @ns[]i
practicarea sportului poate duce la o deficien\[, alteori deficien\ele fizice
preexistente pot constitui factori limitativi ai performan\ei.
Dezvoltarea fizic[ armonioas[ reprezint[ un scop al kinetoterapiei,
@mpreun[ cu corectarea atitudinilor deficiente ]i a deficien\elor fizice
existente sau care se pot instala la v`rsta ]colar[.
Pentru medicul de medicina sportiva dar si pentru kinetoterapeut
activitatea de evaluare a dezvolt[rii fizice ]i a st[rii de nutri\ie constituie o
component[ metodologic[, teoretic[ ]i aplicativ[ cu implica\ii importante @n
diagnosticul st[rii de s[n[tate ale selec\iei pentru diferite ramuri sportive, @n
3
dirijarea ]tiin\ific[ a antrenamentului sportiv, @n profilaxia ]i recuperarea
deficien\elor fizice ap[rute pre sau @n cursul activit[\ilor sportive.
Pe baza diagnosticului st[rii de dezvoltare fizic[ se pot face o serie de
recomand[ri deosebit de importante at`t la selec\ia ini\ial[, c`t ]i la
controalele periodice ale tuturor sportivilor.
Kinetoterapeutul si antrenorul trebuie s[ cunoasc[ bine biomecanica
sportului respectiv pentru a preveni atitudinile vicioase determinate de
practicarea sportului prin solicitarea inegal[ a unor grupe musculare
(membrul superior drept @n baschet, tenis de mas[, etc); musculatura
anterioar[ a coapsei fa\[ de cea posterioar[ (fotbal, atletism). In scopul
prevenirii ]i/sau corect[rii acestor aspecte se introduc @n programul de
antrenament exerci\ii compensatorii pentru segmentele solicitate mai pu\in.
In acest sens preg[tirea fizic[ cu exerci\ii corective trebuie s[ fac[ parte
integrant[ din preg[tirea sportivului.
In acelasi timp pentru realizarea unui antrenament corect este necesar
s[ se \in[ cont @n primul r`nd de particularit[\ile v`rstei copilului ca ]i de
v`rsta optim[ a ini\ierii, necesit`nd investigarea ]i diagnosticarea nivelului ]i
gradului cre]terii ]i dezvolt[rii, corespunz[toare unei anumite v`rste ]i sex.
De asemeni este necesar[ depistarea posturilor vicioase ]i a deficien\elor
fizice prezente la subiec\ii investiga\i ini\ial prin examenul dezvoltarii fizice.
Corectarea aspectelor patologice @nregistrate se poate realiza prin
posturi corective ]i gimnastic[ medical[ @n cadrul orelor de antrenament sau
educa\ie fizic[, economosind timpul necesar deplas[rii la o sal[ specializat[,
eviden\iind astfel rolul kinetoterapeutului @n cadrul ]colii ]i/sau echipei
sportive. Test[rile efectuate @nainte ]i dup[ aplicarea programelor
kinetoterapeutice vor ar[ta o @mbun[t[\ire a parametrilor urm[ri\i, cu
implica\ii asupra st[rii de s[n[tate ]i a performan\ei sportive.
Ob\inerea marilor performan\e necesit[ din partea organismului
sportivului eforturi deosebit de mari care pot duce la uzura organismului cu
deteriorarea ireversibil[ a st[rii de s[n[tate dac[ @ntreg procesul de preg[tire
sportiv[ nu se desf[]oar[ dup[ principii ]tiin\ifice verificate.
Instruirea sportivului, at`t a celui ncep[tor, c`t ]i a celui avansat,
a devenit ast[zi o ]tiin\[ complex[. Ea apeleaz[ la elemente din pedagogie,
biologie, chimie, fizic[, medicin[, matematic[ ]i alte ]tiin\e; le subordoneaz[
]i integreaz[ n scopul amelior[rii randamentului organismului uman. In
acest lung drum, plin de c[ut[ri, adaptarea organismului la noile condi\ii se
face ntotdeauna f[r[ pericole.
Dac[ mai ad[ug[m faptul c[ empirismul ]i improvizarea n preg[tire
se soldeaz[ inevitabil cu multe neajunsuri, vom avea n fa\[ cele dou[ mari
grupe de cauze ce genereaz[ traumatismul sportiv.
3
dirijarea ]tiin\ific[ a antrenamentului sportiv, @n profilaxia ]i recuperarea
deficien\elor fizice ap[rute pre sau @n cursul activit[\ilor sportive.
Pe baza diagnosticului st[rii de dezvoltare fizic[ se pot face o serie de
recomand[ri deosebit de importante at`t la selec\ia ini\ial[, c`t ]i la
controalele periodice ale tuturor sportivilor.
Kinetoterapeutul si antrenorul trebuie s[ cunoasc[ bine biomecanica
sportului respectiv pentru a preveni atitudinile vicioase determinate de
practicarea sportului prin solicitarea inegal[ a unor grupe musculare
(membrul superior drept @n baschet, tenis de mas[, etc); musculatura
anterioar[ a coapsei fa\[ de cea posterioar[ (fotbal, atletism). In scopul
prevenirii ]i/sau corect[rii acestor aspecte se introduc @n programul de
antrenament exerci\ii compensatorii pentru segmentele solicitate mai pu\in.
In acest sens preg[tirea fizic[ cu exerci\ii corective trebuie s[ fac[ parte
integrant[ din preg[tirea sportivului.
In acelasi timp pentru realizarea unui antrenament corect este necesar
s[ se \in[ cont @n primul r`nd de particularit[\ile v`rstei copilului ca ]i de
v`rsta optim[ a ini\ierii, necesit`nd investigarea ]i diagnosticarea nivelului ]i
gradului cre]terii ]i dezvolt[rii, corespunz[toare unei anumite v`rste ]i sex.
De asemeni este necesar[ depistarea posturilor vicioase ]i a deficien\elor
fizice prezente la subiec\ii investiga\i ini\ial prin examenul dezvoltarii fizice.
Corectarea aspectelor patologice @nregistrate se poate realiza prin
posturi corective ]i gimnastic[ medical[ @n cadrul orelor de antrenament sau
educa\ie fizic[, economosind timpul necesar deplas[rii la o sal[ specializat[,
eviden\iind astfel rolul kinetoterapeutului @n cadrul ]colii ]i/sau echipei
sportive. Test[rile efectuate @nainte ]i dup[ aplicarea programelor
kinetoterapeutice vor ar[ta o @mbun[t[\ire a parametrilor urm[ri\i, cu
implica\ii asupra st[rii de s[n[tate ]i a performan\ei sportive.
Ob\inerea marilor performan\e necesit[ din partea organismului
sportivului eforturi deosebit de mari care pot duce la uzura organismului cu
deteriorarea ireversibil[ a st[rii de s[n[tate dac[ @ntreg procesul de preg[tire
sportiv[ nu se desf[]oar[ dup[ principii ]tiin\ifice verificate.
Instruirea sportivului, at`t a celui ncep[tor, c`t ]i a celui avansat,
a devenit ast[zi o ]tiin\[ complex[. Ea apeleaz[ la elemente din pedagogie,
biologie, chimie, fizic[, medicin[, matematic[ ]i alte ]tiin\e; le subordoneaz[
]i integreaz[ n scopul amelior[rii randamentului organismului uman. In
acest lung drum, plin de c[ut[ri, adaptarea organismului la noile condi\ii se
face ntotdeauna f[r[ pericole.
Dac[ mai ad[ug[m faptul c[ empirismul ]i improvizarea n preg[tire
se soldeaz[ inevitabil cu multe neajunsuri, vom avea n fa\[ cele dou[ mari
grupe de cauze ce genereaz[ traumatismul sportiv.
4
Num[rul din ce n ce mai mare al celor care iubesc ]i practic[
sportul, precum ]i necesitatea ]i dorin\a lor de a realiza performan\e sportive
c`t mai competitive, au condus la o cre]tere permanent[ a num[rului
sportivilor accidenta\i.
Riscul accidentului exist[ n activitatea sportiv[ fiind frecvent
generat de cauze cunoscute, ntre care metodica gre]it[ a preg[tirii,
exager[rile n dozarea efortului, @ncalzire insuficient[, etc.
Depistarea ]i tratarea formelor preclinice, conduita terapeutic[,
recuperarea sportivului sunt numai c`teva idei ce trebuiesc urm[rite n scopul
g[sirii de solu\ii viabile pentru mbun[t[\irea performan\ei.
Constatarea veche, ]i mereu confirmat[ n medicin[, c[ este mai
u]or s[ previi o boal[ dect s[ o vindeci, este perfect valabil[ ]i n privin\a
accidentelor din educa\ie fizic[ ]i sport. Prevenirea accidentelor este
posibil[ numai dac[ sunt cunoscute cauzele care le determin[. In studiile
privind inciden\a ]i expunerile la accident[ri, precum ]i mecanismele
accident[rilor, se arat[ c[ trei sferturi din totalul accidentelor sunt probabil
evitabile
Studiile f[cute asupra acestei probleme au pus n eviden\[ un num[r
mare de cauze care favorizeaz[ sau declan]eaz[ accidentele. Ele intervin n
mod diferit n func\ie de particularit[\ile mediului, disciplinei sportive,
terenurilor, aparatelor ]i instala\iilor, v`rstei, sexului, m[iestriei pedagogice a
profesorului, etc. Este esentiala deci depistarea, ierarhizarea tuturor cauzelor
accidentelor, cu men\ionarea celor mai frecvent incriminate. #n aceste
conditii devine necesar[ profilaxia traumatismelor ce se poate face prin
contracararea factorilor favorizan\i externi (teren inadecvat, greseli in
pregatire,etc) sau interni (concentra\ie redus[ a Ca
+
, Mg , circula\ie
deficitara, viroze, etc). Profilaxia poate include in egala masura
programe de exerci\ii specifice introduse n programul de antrenament
n scopul cre]terii elasticit[\ii structurilor articulare ]i periarticulare, cre]terea
rezisten\ei tendoanelor ]i ligamentelor @n paralel cu elasticitatea muscular[,
av`nd ca efect fortificarea din punct de vedere biomecanic a articula\iilor
traversate, conferind stabilitate dar ]i utilizarea maximal[ a limitelor de
mi]care @n articula\ia respectiv[. Pe l`ng[ aceste metode se mai pot utiliza
masaj ]i automasaj @n rela\ie cu efortul, perioada de antrenament ]i/sau
condi\ii meteorologice speciale, protec\ia zonelor articulare expuse cel mai
frecvent traumatismelor @n rela\ie cu sportul prin tapping ]i straping
(profilaxie primar[) precum ]i prin tratarea ]i recuperarea corect[ a
traumatismelor (profilaxia secundar[).


4
Num[rul din ce n ce mai mare al celor care iubesc ]i practic[
sportul, precum ]i necesitatea ]i dorin\a lor de a realiza performan\e sportive
c`t mai competitive, au condus la o cre]tere permanent[ a num[rului
sportivilor accidenta\i.
Riscul accidentului exist[ n activitatea sportiv[ fiind frecvent
generat de cauze cunoscute, ntre care metodica gre]it[ a preg[tirii,
exager[rile n dozarea efortului, @ncalzire insuficient[, etc.
Depistarea ]i tratarea formelor preclinice, conduita terapeutic[,
recuperarea sportivului sunt numai c`teva idei ce trebuiesc urm[rite n scopul
g[sirii de solu\ii viabile pentru mbun[t[\irea performan\ei.
Constatarea veche, ]i mereu confirmat[ n medicin[, c[ este mai
u]or s[ previi o boal[ dect s[ o vindeci, este perfect valabil[ ]i n privin\a
accidentelor din educa\ie fizic[ ]i sport. Prevenirea accidentelor este
posibil[ numai dac[ sunt cunoscute cauzele care le determin[. In studiile
privind inciden\a ]i expunerile la accident[ri, precum ]i mecanismele
accident[rilor, se arat[ c[ trei sferturi din totalul accidentelor sunt probabil
evitabile
Studiile f[cute asupra acestei probleme au pus n eviden\[ un num[r
mare de cauze care favorizeaz[ sau declan]eaz[ accidentele. Ele intervin n
mod diferit n func\ie de particularit[\ile mediului, disciplinei sportive,
terenurilor, aparatelor ]i instala\iilor, v`rstei, sexului, m[iestriei pedagogice a
profesorului, etc. Este esentiala deci depistarea, ierarhizarea tuturor cauzelor
accidentelor, cu men\ionarea celor mai frecvent incriminate. #n aceste
conditii devine necesar[ profilaxia traumatismelor ce se poate face prin
contracararea factorilor favorizan\i externi (teren inadecvat, greseli in
pregatire,etc) sau interni (concentra\ie redus[ a Ca
+
, Mg , circula\ie
deficitara, viroze, etc). Profilaxia poate include in egala masura
programe de exerci\ii specifice introduse n programul de antrenament
n scopul cre]terii elasticit[\ii structurilor articulare ]i periarticulare, cre]terea
rezisten\ei tendoanelor ]i ligamentelor @n paralel cu elasticitatea muscular[,
av`nd ca efect fortificarea din punct de vedere biomecanic a articula\iilor
traversate, conferind stabilitate dar ]i utilizarea maximal[ a limitelor de
mi]care @n articula\ia respectiv[. Pe l`ng[ aceste metode se mai pot utiliza
masaj ]i automasaj @n rela\ie cu efortul, perioada de antrenament ]i/sau
condi\ii meteorologice speciale, protec\ia zonelor articulare expuse cel mai
frecvent traumatismelor @n rela\ie cu sportul prin tapping ]i straping
(profilaxie primar[) precum ]i prin tratarea ]i recuperarea corect[ a
traumatismelor (profilaxia secundar[).


5
Revenind la cele enuntate anterior putem afirma c[ rolul
kinetoterapeutului @n condi\iile existen\ei echipei interdisciplinare sportive
const[ @n :
- Cunoa]terea caracteristicilor anatomo-fiziologice specifice
diverselor sporturi;
- Prevenirea ]i recuperarea deficien\elor fizice la sportivi:
examenul dezvolt[rii fizice; scop, tehnic[.
recunoa]terea deficien\elor fizice la sportivi;
prevenirea ]i recuperarea deficien\elor pre-existente
dar ]i a deficien\elor ap[rute ca urmare a practicilor
sportive incorecte; programe individualizate de
antrenament @n scopul corect[rii deficien\elor fizice
- Prevenirea ]i recuperarea anatomic[ ]i func\ional[ a principalelor
structuri lezate @n practica sportiv[; particularit[\i regionale:
cunoa]terea no\iunilor anatomo-biomecanice ale
structurilor afectate @n traumatismele sportive;
cunoa]terea unor factori favorizan\i, factori
declan]an\i, fiziopatologia traumatismelor;
cunoa]terea principiilor generale de recuperare ale
traumatismelor sportive: obiective, durat[, mijloace
utilizarea principiilor de antrenament pentru profilaxia
traumatismelor ; rela\ia cu sportul practicat
utilizarea principiilor de recuperare @n traumatologia
sportiv[; grupe de exerci\ii recuperatorii pe
segmente corporale
cunoa]terea modalitatilor terapeutice specifice cu
aplica\ii @n traumatologia sportiva : crioterapie,
hidroterapie, termoterapie, mobilizari articulare,
electroterapie
cunoa]terea afec\iunilor hiperfunc\ionale produse prin
suprasolicitare sportiv[ ; clasificare, fiziopatologie,
profilaxie, recuperare.
cunoa]terea afec\iunilor cronice postmicro sau macro
traumatisme: clasificare, fiziopatologie, profilaxie,
recuperare.
tapping ]i strapping



5
Revenind la cele enuntate anterior putem afirma c[ rolul
kinetoterapeutului @n condi\iile existen\ei echipei interdisciplinare sportive
const[ @n :
- Cunoa]terea caracteristicilor anatomo-fiziologice specifice
diverselor sporturi;
- Prevenirea ]i recuperarea deficien\elor fizice la sportivi:
examenul dezvolt[rii fizice; scop, tehnic[.
recunoa]terea deficien\elor fizice la sportivi;
prevenirea ]i recuperarea deficien\elor pre-existente
dar ]i a deficien\elor ap[rute ca urmare a practicilor
sportive incorecte; programe individualizate de
antrenament @n scopul corect[rii deficien\elor fizice
- Prevenirea ]i recuperarea anatomic[ ]i func\ional[ a principalelor
structuri lezate @n practica sportiv[; particularit[\i regionale:
cunoa]terea no\iunilor anatomo-biomecanice ale
structurilor afectate @n traumatismele sportive;
cunoa]terea unor factori favorizan\i, factori
declan]an\i, fiziopatologia traumatismelor;
cunoa]terea principiilor generale de recuperare ale
traumatismelor sportive: obiective, durat[, mijloace
utilizarea principiilor de antrenament pentru profilaxia
traumatismelor ; rela\ia cu sportul practicat
utilizarea principiilor de recuperare @n traumatologia
sportiv[; grupe de exerci\ii recuperatorii pe
segmente corporale
cunoa]terea modalitatilor terapeutice specifice cu
aplica\ii @n traumatologia sportiva : crioterapie,
hidroterapie, termoterapie, mobilizari articulare,
electroterapie
cunoa]terea afec\iunilor hiperfunc\ionale produse prin
suprasolicitare sportiv[ ; clasificare, fiziopatologie,
profilaxie, recuperare.
cunoa]terea afec\iunilor cronice postmicro sau macro
traumatisme: clasificare, fiziopatologie, profilaxie,
recuperare.
tapping ]i strapping



6
- Cunoa]terea principiilor de masaj din practica sportiva ; rela\ia
masaj - perioada de antrenament ; rela\ia cu specificul sportului:
masajul @nainte de antrenament ; masajul intraefort ;
masajul de refacere
masajul terapeutic ]i recuperator @n diverse afec\iuni
survenite la sportivi
masajul @n condi\ii meteorologice speciale
- Cunoa]terea metodelor pentru refacerea mobilit[\ii articulare ]i
flexibilit[\ii \esuturilor moi ;
- Cunoa]terea metodelor de investigare ale tonusului muscular ]i
for\ei musculare;
- Cunoa]terea metodelor pentru ameliorarea for\ei ]i rezisten\ei
musculare;
- Cunoa]terea patologiei coloanei vertebrale @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare;
- Cunoa]terea patologiei membrului superior @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare;
- Cunoa]terea patologiei membrului inferior @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare.

#n condi\iile @n care echipa interdisciplinar[ este incomplet[
kinetoterapeutul poate prelua o parte din sarcinile celorla\i membri. Astfel el
poate interveni (de preferin\[ @mpreun[ cu medicul) @n :
- Recunoa]terea ]i tratamentul oboselii patologice, a supra@ncord[rii,
supraantrenamentului.
- Refacerea post efort cu utilizarea unor scheme de refacere @n func\ie
de specificul sportului
- Recuperarea traumei psihice post traumatice; metode de antrenament
mental, tehnici de concentrare ]i relaxare
- Testarea capacit[\ii de efort pe teren ; metode de men\inere ]i refacere
ale capacit[\ii generale de efort pentru sportivul traumatizat
- Recuperarea neuropsihic[ @n sindroame de suprasolicitare; st[ri
psihice limit[
- Stabilirea ra\iei alimentare @n activitatea sportiv[ ; dietetica alimentar[
corectiv[ a unor afec\iuni.
- Administrarea medica\iei de sus\inere ]i refacere @n practica sportiv[.


6
- Cunoa]terea principiilor de masaj din practica sportiva ; rela\ia
masaj - perioada de antrenament ; rela\ia cu specificul sportului:
masajul @nainte de antrenament ; masajul intraefort ;
masajul de refacere
masajul terapeutic ]i recuperator @n diverse afec\iuni
survenite la sportivi
masajul @n condi\ii meteorologice speciale
- Cunoa]terea metodelor pentru refacerea mobilit[\ii articulare ]i
flexibilit[\ii \esuturilor moi ;
- Cunoa]terea metodelor de investigare ale tonusului muscular ]i
for\ei musculare;
- Cunoa]terea metodelor pentru ameliorarea for\ei ]i rezisten\ei
musculare;
- Cunoa]terea patologiei coloanei vertebrale @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare;
- Cunoa]terea patologiei membrului superior @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare;
- Cunoa]terea patologiei membrului inferior @n practica sportiv[;
principii de profilaxie ]i recuperare.

#n condi\iile @n care echipa interdisciplinar[ este incomplet[
kinetoterapeutul poate prelua o parte din sarcinile celorla\i membri. Astfel el
poate interveni (de preferin\[ @mpreun[ cu medicul) @n :
- Recunoa]terea ]i tratamentul oboselii patologice, a supra@ncord[rii,
supraantrenamentului.
- Refacerea post efort cu utilizarea unor scheme de refacere @n func\ie
de specificul sportului
- Recuperarea traumei psihice post traumatice; metode de antrenament
mental, tehnici de concentrare ]i relaxare
- Testarea capacit[\ii de efort pe teren ; metode de men\inere ]i refacere
ale capacit[\ii generale de efort pentru sportivul traumatizat
- Recuperarea neuropsihic[ @n sindroame de suprasolicitare; st[ri
psihice limit[
- Stabilirea ra\iei alimentare @n activitatea sportiv[ ; dietetica alimentar[
corectiv[ a unor afec\iuni.
- Administrarea medica\iei de sus\inere ]i refacere @n practica sportiv[.


7



Tabel 1. ROLUL KINETOTERAPEUTULUI #N REALIZAREA
PREG{TIRII FIZICE A SPORTIVULUI (dup[ CORDUN, 1999)

OBIECTIVE EFECTE
a.Morfologice 1. Favorizarea proceselor de cre]tere ]i dezvoltare fizic
2. Prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului ;
3. Corectarea atitudinilor ]i deficien\elor corpului.
b.Func\ionale 1. Cre]terea capacit\ii generale de efort;
2. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului cardio-vascular
(minut/volum, debit sistolic);
3. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului respirator (volume
]i capacit\i pulmonare);
4. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului locomotor
(amplitudini articulare, propriet\i musculare);
5. Cre]terea capacit\ii func\ionale a celorlalte aparate ]i sisteme
ale corpului.
c.Neuropsihice 1. Dezvoltarea capacita\ii de relaxare fizica (musculara,
func\ionala) ]i psihica;
2. Dezvoltarea capacita\ilor coordinative;
3. Dezvoltarea capacita\ilor de nva\are motrica, a expresivita\ii
]i cursivita\ii mi]carilor.

Sintetizand aceste informatii am ajuns la concluzia ca ar fi utila o
structurare a lucrarii prezente in trei p[r\i.
Primul volum include no\iuni despre bazele medicale ale efortului:
defini\ia ]i clasificarea efortului ]i a capacit[\ii de efort, factori limitativi si
testarea capacita\ii de efort, rela\ia dintre efort-indicatorii efortului-calit[\ile
motrice ]i procesul de antrenament, no\iuni de alimenta\ie ]i medica\ie @n
efort.
7



Tabel 1. ROLUL KINETOTERAPEUTULUI #N REALIZAREA
PREG{TIRII FIZICE A SPORTIVULUI (dup[ CORDUN, 1999)

OBIECTIVE EFECTE
a.Morfologice 1. Favorizarea proceselor de cre]tere ]i dezvoltare fizic
2. Prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului ;
3. Corectarea atitudinilor ]i deficien\elor corpului.
b.Func\ionale 1. Cre]terea capacit\ii generale de efort;
2. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului cardio-vascular
(minut/volum, debit sistolic);
3. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului respirator (volume
]i capacit\i pulmonare);
4. Cre]terea capacit\ii func\ionale a aparatului locomotor
(amplitudini articulare, propriet\i musculare);
5. Cre]terea capacit\ii func\ionale a celorlalte aparate ]i sisteme
ale corpului.
c.Neuropsihice 1. Dezvoltarea capacita\ii de relaxare fizica (musculara,
func\ionala) ]i psihica;
2. Dezvoltarea capacita\ilor coordinative;
3. Dezvoltarea capacita\ilor de nva\are motrica, a expresivita\ii
]i cursivita\ii mi]carilor.

Sintetizand aceste informatii am ajuns la concluzia ca ar fi utila o
structurare a lucrarii prezente in trei p[r\i.
Primul volum include no\iuni despre bazele medicale ale efortului:
defini\ia ]i clasificarea efortului ]i a capacit[\ii de efort, factori limitativi si
testarea capacita\ii de efort, rela\ia dintre efort-indicatorii efortului-calit[\ile
motrice ]i procesul de antrenament, no\iuni de alimenta\ie ]i medica\ie @n
efort.
8
Al doilea volum urm[re]te s[ @narmeze studen\ii sectiilor de
Kinetoterapie, Educa\ie Fizic[ ]i Sport, dar ]i a antrenorilor sau a altor
speciali]ti implica\i @n fenomenul sportiv, cu metodica recolt[rii ]I urm[ririi
@n dinamic[ a datelor medicale, cu integrarea acestora @n procesul educa\iei
fizice ]i sportului pentru ca viitoarea activitate de profesori, kinetoterapeu\i ]I
antrenori s[ se desf[]oare dup[ principii ]tiin\ifice, contribuind astfel la
realizarea obiectivelor de baz[ ale educa\iei fizice ]i sportului: @nt[rirea
s[n[t[\ii, stimularea cre]terii ]i dezvolt[rii fizice armonioase, cre]terea
capacit[\ii de efort ]i @mbun[t[\irea st[rii func\ionale a organismului uman.

Volumul al III-lea prezint[ probleme ale patologiei sportive tratate
din punctul de vedere al kinetoterapeutului cu referiri la principalele grupe de
medicamente utilizate in diverse patologii la sportivi, oboseala,
supraantrenamentul, stari psihice limit[, factori psihogeni ; aspecte
psihosomatice ; tehnici de antrenament mental, deficiente fizice ap[rute la
sportivi ]i principii de prevenire, urgente medico-chirurgicale @n sport,
traumatologie sportiva ]i examenul sportivului traumatizat, modalitati
terapeutice specifice cu aplica\ii @n traumatologia sportiva : crioterapie,
hidroterapie, termoterapie, mobilizari articulare, electroterapie, principii de
masaj ]i automasaj @n practica sportiva, principii de antrenament pentru
profilaxia traumatismelor @n func\ie de sportul practicat, principii de
recuperare @n traumatologia sportiva ; grupe de exerci\ii recuperatorii pe
diverse segmente corporale.














8
Al doilea volum urm[re]te s[ @narmeze studen\ii sectiilor de
Kinetoterapie, Educa\ie Fizic[ ]i Sport, dar ]i a antrenorilor sau a altor
speciali]ti implica\i @n fenomenul sportiv, cu metodica recolt[rii ]I urm[ririi
@n dinamic[ a datelor medicale, cu integrarea acestora @n procesul educa\iei
fizice ]i sportului pentru ca viitoarea activitate de profesori, kinetoterapeu\i ]I
antrenori s[ se desf[]oare dup[ principii ]tiin\ifice, contribuind astfel la
realizarea obiectivelor de baz[ ale educa\iei fizice ]i sportului: @nt[rirea
s[n[t[\ii, stimularea cre]terii ]i dezvolt[rii fizice armonioase, cre]terea
capacit[\ii de efort ]i @mbun[t[\irea st[rii func\ionale a organismului uman.

Volumul al III-lea prezint[ probleme ale patologiei sportive tratate
din punctul de vedere al kinetoterapeutului cu referiri la principalele grupe de
medicamente utilizate in diverse patologii la sportivi, oboseala,
supraantrenamentul, stari psihice limit[, factori psihogeni ; aspecte
psihosomatice ; tehnici de antrenament mental, deficiente fizice ap[rute la
sportivi ]i principii de prevenire, urgente medico-chirurgicale @n sport,
traumatologie sportiva ]i examenul sportivului traumatizat, modalitati
terapeutice specifice cu aplica\ii @n traumatologia sportiva : crioterapie,
hidroterapie, termoterapie, mobilizari articulare, electroterapie, principii de
masaj ]i automasaj @n practica sportiva, principii de antrenament pentru
profilaxia traumatismelor @n func\ie de sportul practicat, principii de
recuperare @n traumatologia sportiva ; grupe de exerci\ii recuperatorii pe
diverse segmente corporale.














9
CAPITOLUL II

ROLUL CONTROLULUI MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZICA }I
SPORT

A.1. NO|IUNI GENERALE PRIVIND CONTROLUL
MEDICAL #N ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZIC{ }I
SPORT.

DE CE?

Ob\inerea marilor performan\e necesit[ din partea organismului
sportivului eforturi deosebit de mari care pot duce la uzura organismului cu
deteriorarea ireversibil[ a st[rii de s[n[tate dac[ @ntreg procesul de
preg[tire sportiv[ nu se desf[]oar[ dup[ principii ]tiin\ifice verificate ]i
dac[ nu se folosesc cu competen\[ toate mijloacele de sus\inere ]i refacere
biologic[.
Competi\iile sportive devin din ce @n ce mai dure ]i interven\ia
mijloacelor medicale de urm[rire dinamic[ a r[spunsului la solicit[rile
impuse de procesul de antrenament se impune ca obligatorie ]i absolut
necesar[.

Defini\ia controlului medical
Controlul medical constituie un sistem unitar de metode ]i practici
medicale prin care se asigur[ recoltarea ]i integrarea datelor medicale @n
vederea cunoa]terii organismului individului nesportiv pentru selec\ia ini\ial[
]i a celui sportiv cu stare de antrenament diferit[, a factorilor interni ]i
externi care condi\ioneaz[ starea de s[n[tate pentru ob\inerea performan\elor.
Sarcinile controlului medical constau @n :
a) Supravegherea dinamic[ a st[rii de s[n[tate ]i a capacit[\ii de efort;
aceasta se investigheaz[ @n condi\ii de laborator (testarea @n efort standard) ]i
pe terenul sportiv prin culegerea datelor @n timpul efortului specific din orele
de educa\ie fizic[, lec\ia de antrenament, competi\ie sau cantonament sportiv.









Volum II. Cap. I
Investiga\ii medico-sportive
9
CAPITOLUL II

ROLUL CONTROLULUI MEDICAL #N
ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZICA }I
SPORT

A.1. NO|IUNI GENERALE PRIVIND CONTROLUL
MEDICAL #N ACTIVITATEA DE EDUCA|IE FIZIC{ }I
SPORT.

DE CE?

Ob\inerea marilor performan\e necesit[ din partea organismului
sportivului eforturi deosebit de mari care pot duce la uzura organismului cu
deteriorarea ireversibil[ a st[rii de s[n[tate dac[ @ntreg procesul de
preg[tire sportiv[ nu se desf[]oar[ dup[ principii ]tiin\ifice verificate ]i
dac[ nu se folosesc cu competen\[ toate mijloacele de sus\inere ]i refacere
biologic[.
Competi\iile sportive devin din ce @n ce mai dure ]i interven\ia
mijloacelor medicale de urm[rire dinamic[ a r[spunsului la solicit[rile
impuse de procesul de antrenament se impune ca obligatorie ]i absolut
necesar[.

Defini\ia controlului medical
Controlul medical constituie un sistem unitar de metode ]i practici
medicale prin care se asigur[ recoltarea ]i integrarea datelor medicale @n
vederea cunoa]terii organismului individului nesportiv pentru selec\ia ini\ial[
]i a celui sportiv cu stare de antrenament diferit[, a factorilor interni ]i
externi care condi\ioneaz[ starea de s[n[tate pentru ob\inerea performan\elor.
Sarcinile controlului medical constau @n :
a) Supravegherea dinamic[ a st[rii de s[n[tate ]i a capacit[\ii de efort;
aceasta se investigheaz[ @n condi\ii de laborator (testarea @n efort standard) ]i
pe terenul sportiv prin culegerea datelor @n timpul efortului specific din orele
de educa\ie fizic[, lec\ia de antrenament, competi\ie sau cantonament sportiv.









Volum II. Cap. I
Investiga\ii medico-sportive
10
b) Controlul medico-pedagogic pentru urm[rirea aplic[rii @n practic[ de
c[tre antrenor ]i sportiv a prescrip\iilor medicale @n scopul optimiz[rii st[rii
de s[n[tate ]i a st[rii de antrenament (indica\ii de sus\inere a efortului ]i
refacere dup[ efort) ca ]i respectarea m[surilor de recuperare @n cazul unei
@mboln[viri sau leziuni ale aparatului locomotor care permit continuarea
procesului de antrenament @n condi\iile modific[rii regimului de efort ca
volum, intensitate ]i complexitate. O bun[ conlucrare medic sportiv-antrenor
implic[ @n\elegerea no\iunilor de sus\inere, de refacere dup[ efort ]i de
recuperare sau reabilitare.



No\iunea de sus\inere a efortului se refer[ la m[surile medico-
pedagogice menite s[ asigure organismului resursele necesare prest[rii
efortului ]i optimizarea acestora la nivelul cerut de performan\[.




Refacerea dup[ efort, parte integrant[ a procesului de antrenament
include acele m[suri medicale care urm[resc accelerarea procesului de
restabilire a func\iilor metabolice ]i sistemice perturbate de efort.
At`t sus\inerea c`t ]i refacerea sunt procese care-]i ating scopul @n
m[sura @n care se individualizeaz[ @n raport cu natura efortului ]i cu perioada
de preg[tire sportiv[, mijloacele folosite av`nd o anumit[ ierarhizare,
prioritate @n aplicarea lor.



Recuperarea medical[ este un proces complex de m[suri care se
adreseaz[ sportivilor cu anumite st[ri patologice induse de efort sau de al\i
factori perturbatori ai s[n[t[\ii @n vederea restabilirii c`t mai grabnice ]i
complete a func\iilor perturbate.
In afara acestor m[suri ]i mijloace cu care opereaz[ controlul medical
sportiv nu se poate aspira la marea performan\[.



B.8 Testarea capacit[\ii de efort
pe teren


E.1. Medica\ia de sus\inere a efortului
Volum II
2.3. Preg[tirea biologic[ de concurs


B.12. Refacerea postefort

Volum III
B. Modalit[\i kinetoterapeutice
cu aplica\ii @n patologia sportiv[

10
b) Controlul medico-pedagogic pentru urm[rirea aplic[rii @n practic[ de
c[tre antrenor ]i sportiv a prescrip\iilor medicale @n scopul optimiz[rii st[rii
de s[n[tate ]i a st[rii de antrenament (indica\ii de sus\inere a efortului ]i
refacere dup[ efort) ca ]i respectarea m[surilor de recuperare @n cazul unei
@mboln[viri sau leziuni ale aparatului locomotor care permit continuarea
procesului de antrenament @n condi\iile modific[rii regimului de efort ca
volum, intensitate ]i complexitate. O bun[ conlucrare medic sportiv-antrenor
implic[ @n\elegerea no\iunilor de sus\inere, de refacere dup[ efort ]i de
recuperare sau reabilitare.



No\iunea de sus\inere a efortului se refer[ la m[surile medico-
pedagogice menite s[ asigure organismului resursele necesare prest[rii
efortului ]i optimizarea acestora la nivelul cerut de performan\[.




Refacerea dup[ efort, parte integrant[ a procesului de antrenament
include acele m[suri medicale care urm[resc accelerarea procesului de
restabilire a func\iilor metabolice ]i sistemice perturbate de efort.
At`t sus\inerea c`t ]i refacerea sunt procese care-]i ating scopul @n
m[sura @n care se individualizeaz[ @n raport cu natura efortului ]i cu perioada
de preg[tire sportiv[, mijloacele folosite av`nd o anumit[ ierarhizare,
prioritate @n aplicarea lor.



Recuperarea medical[ este un proces complex de m[suri care se
adreseaz[ sportivilor cu anumite st[ri patologice induse de efort sau de al\i
factori perturbatori ai s[n[t[\ii @n vederea restabilirii c`t mai grabnice ]i
complete a func\iilor perturbate.
In afara acestor m[suri ]i mijloace cu care opereaz[ controlul medical
sportiv nu se poate aspira la marea performan\[.



B.8 Testarea capacit[\ii de efort
pe teren


E.1. Medica\ia de sus\inere a efortului
Volum II
2.3. Preg[tirea biologic[ de concurs


B.12. Refacerea postefort

Volum III
B. Modalit[\i kinetoterapeutice
cu aplica\ii @n patologia sportiv[

11
c ) Controlul medical urm[re]te ]i modul de aplicare ]i de respectare de
c[tre sportivi ]i antrenori a principiilor fiziologice ale antrenamentului
sportiv:
- principiul multilateralit[\ii generale ]i speciale @n sensul solicit[rii,
angren[rii @n efort a tuturor func\iilor metabolice ]i sistemice ; pe fondul
acestei solicit[ri globale se vor grefa solicit[ri speciale a unor func\ii,
caracteristice unei ramuri sportive sau alteia. Acest lucru se realizeaz[ @n
perioada de formare a unui sportiv. Cu c`t bagajul motric este mai bogat, cu
at`t se deprinde ]i se realizeaz[ mai u]or o deprindere tehnic[ sportiv[.
Se poate evita astfel o specializare @ngust[ timpurie care poate
constitui un factor limitativ, favorabil plafon[rii sportive. Totodat[ se poate
realiza o reorientare sportiv[ @n cazul plafon[rii sau al apari\iei unui handicap
fizic sau func\ional, consecin\a unor @mboln[viri.
-principiul continuit[\ii condi\ioneaz[ ob\inerea ]i men\inerea
rezultatelor.
Astfel o @ntrerupere a antrenamentului de numai c`teva zile duce la sc[derea
rapid[ a indicatorilor de fort[, vitez[, coordonare, rezisten\[, etc.
Acest principiu trebuie respectat nu numai @n procesul de antrenament
dar ]i @n procesul de refacere sau recuperare. El constituie motivul pentru
care corpul medical indic[ tot mai des repausul segmentar @n tratamentul
leziunilor aparatului locomotor.
-principiul grad[rii efortului impune o cre]tere treptat[ a efortului,
pornind de la u]or la greu, de la simplu la complicat. Acest principiu @]i
g[se]te aplicabilitatea at`t @n perioada ini\ial[ a instruirii c`t ]i la sportivii cu
stagii @ndelungate de preg[tire dar care sunt nevoi\i s[-]i @ntrerup[ preg[tirea
din diferite motive de boal[. Nerespectarea sa de catre antrenor sau mai ales
de sportivul t`nar, poate duce la manifest[ri de suprasolicitare, @n special @n
eforturile de for\[ ]i for\[-vitez[.
-principiul utiliz[rii eforturilor maximale @n procesul de antrenament
a fost stabilit pornind de la un experiment de fiziologie neuromusculara @n
contrac\ia fibrei musculare ("legea totul sau nimic") care prin extensie
@nseamn[ c[ excitantul reprezentat de efortul fizic de antrenament trebuie s[
fie suficient de puternic pentru a produce reac\ii adaptative eficiente; numai
astfel se ajunge la perfec\ionarea sistemelor func\ionale adaptative care
conduc la cre]terea stabilit[\ii mediului intern (homeostazia), la
@mbun[t[\irea economiei func\iilor organismului ]i cre]terea poten\ialului de
efort. Acest principiu are @n vedere at`t volumul, intensitatea c`t ]i
complexitatea psihofizic[ a efortului @n a]a fel @nc`t @n concurs efortul s[ fie
inferior antrenamentului. Aplicarea acestui principiu presupune o str`ns[
colaborare a antrenorului ]i sportivul cu medicul sportiv.
11
c ) Controlul medical urm[re]te ]i modul de aplicare ]i de respectare de
c[tre sportivi ]i antrenori a principiilor fiziologice ale antrenamentului
sportiv:
- principiul multilateralit[\ii generale ]i speciale @n sensul solicit[rii,
angren[rii @n efort a tuturor func\iilor metabolice ]i sistemice ; pe fondul
acestei solicit[ri globale se vor grefa solicit[ri speciale a unor func\ii,
caracteristice unei ramuri sportive sau alteia. Acest lucru se realizeaz[ @n
perioada de formare a unui sportiv. Cu c`t bagajul motric este mai bogat, cu
at`t se deprinde ]i se realizeaz[ mai u]or o deprindere tehnic[ sportiv[.
Se poate evita astfel o specializare @ngust[ timpurie care poate
constitui un factor limitativ, favorabil plafon[rii sportive. Totodat[ se poate
realiza o reorientare sportiv[ @n cazul plafon[rii sau al apari\iei unui handicap
fizic sau func\ional, consecin\a unor @mboln[viri.
-principiul continuit[\ii condi\ioneaz[ ob\inerea ]i men\inerea
rezultatelor.
Astfel o @ntrerupere a antrenamentului de numai c`teva zile duce la sc[derea
rapid[ a indicatorilor de fort[, vitez[, coordonare, rezisten\[, etc.
Acest principiu trebuie respectat nu numai @n procesul de antrenament
dar ]i @n procesul de refacere sau recuperare. El constituie motivul pentru
care corpul medical indic[ tot mai des repausul segmentar @n tratamentul
leziunilor aparatului locomotor.
-principiul grad[rii efortului impune o cre]tere treptat[ a efortului,
pornind de la u]or la greu, de la simplu la complicat. Acest principiu @]i
g[se]te aplicabilitatea at`t @n perioada ini\ial[ a instruirii c`t ]i la sportivii cu
stagii @ndelungate de preg[tire dar care sunt nevoi\i s[-]i @ntrerup[ preg[tirea
din diferite motive de boal[. Nerespectarea sa de catre antrenor sau mai ales
de sportivul t`nar, poate duce la manifest[ri de suprasolicitare, @n special @n
eforturile de for\[ ]i for\[-vitez[.
-principiul utiliz[rii eforturilor maximale @n procesul de antrenament
a fost stabilit pornind de la un experiment de fiziologie neuromusculara @n
contrac\ia fibrei musculare ("legea totul sau nimic") care prin extensie
@nseamn[ c[ excitantul reprezentat de efortul fizic de antrenament trebuie s[
fie suficient de puternic pentru a produce reac\ii adaptative eficiente; numai
astfel se ajunge la perfec\ionarea sistemelor func\ionale adaptative care
conduc la cre]terea stabilit[\ii mediului intern (homeostazia), la
@mbun[t[\irea economiei func\iilor organismului ]i cre]terea poten\ialului de
efort. Acest principiu are @n vedere at`t volumul, intensitatea c`t ]i
complexitatea psihofizic[ a efortului @n a]a fel @nc`t @n concurs efortul s[ fie
inferior antrenamentului. Aplicarea acestui principiu presupune o str`ns[
colaborare a antrenorului ]i sportivul cu medicul sportiv.
12
-principiul individualiz[rii efortului. #ntruc`t fiecare organism @]i are
propria sa reac\ie de r[spuns la diferi\i factori interni sau externi, preg[tirea
sportiv[ trebuie adaptat[ fiec[rui sportiv @n raport cu v`rsta, sexul, nivelul
cultural, condi\iile de via\[ ]i de munc[, mediul geografic, starea de s[n[tate,
motiva\ia psihoafectiv[, dezvoltarea fizic[, capacitatea de efort,obiceiuri. Pe
l`ng[ toate acestea trebuie s[ se ia @n considerare ]i preocup[rile ]colare sau
profesionale, posibilit[\ile de refacere ]i de alimenta\ie.
d) O alt[ sarcin[ a contolului medical const[ @n controlul igienico-sanitar al
condi\iilor de antrenament, de studiu, de via\[ al sportivului privind:
- alimenta\ia ra\ional[ sub aspect cantitativ (aport caloric optim @n raport cu
v`rsta, sexul, ramura sportiv[), dar mai ales calitativ (raportul optim al
principiilor nutritive din alimente - lucide, lipide, proteine, vitamine, s[ruri
minerale- @n vederea acoperirii cheltuielilor energetice din timpul efortului).
- odihna activ[ (activit[\i recreative pentru deconectarea sistemului nervos) ]i
pasiv[ (cantitativ prin num[rul de ore de somn, dar ]i calitativ sub raportul
satisfacerii nevoii de odihn[);
- controlul igienic al bazelor sportive
- controlul igienico-profilactic al sportivilor @n vederea pre@nt`mpin[rii
apari\iei diverselor st[ri de boal[;
- controlul igienic al echipamentului sportiv (s[ fie comod, din \es[turi
adecvate din fibre naturale de preferat, curat, permeabil (s[ absoarb[
transpira\ia);
- controlul igienic al microclimatului (temperatur[, luminozitate, cubaj
adecvat, ventila\ie corespunz[toare, umiditate).
e) Controlul medical trebuie s[ asigure aplicarea m[surilor ]i mijloacelor
de prevenire a st[rilor de boal[, a accidentelor sportive printr-o educa\ie
sanitar[ adecvat[, general[ ]i special[, legat[ de procesul de antrenament

Clasificarea controlului medical sportiv
Dup[ scopul urm[rit, controlul medical poate fi ini\ial, c`nd se urm[re]te
selec\ia primar[ ]i orientarea sportiv[, ]i periodic @n func\ie de planul
calendaristic competi\ional ; are caracter obligatoriu pentru toate disciplinele
sportive @n vederea particip[rii la antrenamente ]i competi\ii. El poate fi
instituit ]i la cerere din partea sportivilor sau a antrenorilor @n vederea
stabilirii st[rii de s[n[tate, a st[rii func\ionale ]i a capacit[\ii de efort @n
diferite etape de preg[tire sportiv[:
- la schimbarea ciclurilor de efort
- la intrarea ]i ie]irea din forma sportiv[
- pentru instituirea celor mai adecvate m[suri de sus\inere ]i refacere dup[
efort
12
-principiul individualiz[rii efortului. #ntruc`t fiecare organism @]i are
propria sa reac\ie de r[spuns la diferi\i factori interni sau externi, preg[tirea
sportiv[ trebuie adaptat[ fiec[rui sportiv @n raport cu v`rsta, sexul, nivelul
cultural, condi\iile de via\[ ]i de munc[, mediul geografic, starea de s[n[tate,
motiva\ia psihoafectiv[, dezvoltarea fizic[, capacitatea de efort,obiceiuri. Pe
l`ng[ toate acestea trebuie s[ se ia @n considerare ]i preocup[rile ]colare sau
profesionale, posibilit[\ile de refacere ]i de alimenta\ie.
d) O alt[ sarcin[ a contolului medical const[ @n controlul igienico-sanitar al
condi\iilor de antrenament, de studiu, de via\[ al sportivului privind:
- alimenta\ia ra\ional[ sub aspect cantitativ (aport caloric optim @n raport cu
v`rsta, sexul, ramura sportiv[), dar mai ales calitativ (raportul optim al
principiilor nutritive din alimente - lucide, lipide, proteine, vitamine, s[ruri
minerale- @n vederea acoperirii cheltuielilor energetice din timpul efortului).
- odihna activ[ (activit[\i recreative pentru deconectarea sistemului nervos) ]i
pasiv[ (cantitativ prin num[rul de ore de somn, dar ]i calitativ sub raportul
satisfacerii nevoii de odihn[);
- controlul igienic al bazelor sportive
- controlul igienico-profilactic al sportivilor @n vederea pre@nt`mpin[rii
apari\iei diverselor st[ri de boal[;
- controlul igienic al echipamentului sportiv (s[ fie comod, din \es[turi
adecvate din fibre naturale de preferat, curat, permeabil (s[ absoarb[
transpira\ia);
- controlul igienic al microclimatului (temperatur[, luminozitate, cubaj
adecvat, ventila\ie corespunz[toare, umiditate).
e) Controlul medical trebuie s[ asigure aplicarea m[surilor ]i mijloacelor
de prevenire a st[rilor de boal[, a accidentelor sportive printr-o educa\ie
sanitar[ adecvat[, general[ ]i special[, legat[ de procesul de antrenament

Clasificarea controlului medical sportiv
Dup[ scopul urm[rit, controlul medical poate fi ini\ial, c`nd se urm[re]te
selec\ia primar[ ]i orientarea sportiv[, ]i periodic @n func\ie de planul
calendaristic competi\ional ; are caracter obligatoriu pentru toate disciplinele
sportive @n vederea particip[rii la antrenamente ]i competi\ii. El poate fi
instituit ]i la cerere din partea sportivilor sau a antrenorilor @n vederea
stabilirii st[rii de s[n[tate, a st[rii func\ionale ]i a capacit[\ii de efort @n
diferite etape de preg[tire sportiv[:
- la schimbarea ciclurilor de efort
- la intrarea ]i ie]irea din forma sportiv[
- pentru instituirea celor mai adecvate m[suri de sus\inere ]i refacere dup[
efort
13
- de la un ciclu de preg[tire la altul.
- pentru urm[rirea eficacit[\ii m[surilor de tratament @n cazul unor
@mboln[viri @n vederea restabilirii capacit[\ii sportive.
Experien\a @n domeniul performan\ei a impus instituirea unor
baremuri medicale absolut obligatorii pentru ca activitatea de preg[tire
sportiv[ s[ nu impieteze starea de s[n[tate ]i ca munca antrenorului ]i a
sportivului s[ nu se fac[ @n van. Abaterea de la aceste norme medicale
stabilite prin controlul medical sau o mare larghe\e @n interpretarea datelor
medicale ( de exemplu pentru. a face concesii mai ales copiilor care-]i
doresc cu tot dinadinsul statutul de sportiv, chiar cu riscul prejudiciului adus
s[n[t[\ii), constituie o gre]eal[ sau chiar o culp[ medical[. Este bine de
re\inut c[ starea de s[n[tate poate fi un factor limitativ al randamentului
sportiv. De asemeni ]i nivelul de dezvoltare fizic[ sau starea de nutri\ie
stabilite prin examenul antropometric ]i determinarea compozi\iei corporale
care indic[ raportul optim @ntre masa activ[ efectoare a deprinderilor motrice
sportive ]i gradul de reprezentare a \esutului adipos, rezerva energetic[ ]i de
protec\ie, poate constitui un element limitativ sau facilitant al performan\elor
totul raportat la v`rsta ]i natura efortului. Totodat[ starea func\ional[ ]i
capacitatea de efort stabilite @n urma controlului medical trebuie s[ reflecte
condi\ii favorabile performan\ei, condi\ii de economie func\ional[ de repaus
]i de efort din partea aparatului cardiovascular, respirator, neuromotor ]i
substratului metabolic (nivelul acidului lactic).
Selec\ia ini\ial[, prepubertar[, este dominat[ de starea de s[n[tate,
de motiva\ia copilului ]i a familiei pentru sport, de profilul morfologic,
func\ional ]i neuropsihic al p[rin\ilor ]i de aspectul dezvolt[rii fizice a
copilului care trebuie s[ se situeze la nivelul indicatorilor medii pe \ar[.
Adev[rata selec\ie sportiv[ are loc la pubertate (selec\ia secundar[)
c`nd parametrii morfofunc\ionali tind s[ se stabilizeze. Modelul biologic al
performerului este adaptat v`rstei, sexului ]i cerin\elor de performan\[.
Pentru conturarea modelului biologic se opereaz[ cu anumi\i indici
morfofunc\ionali @ntr-o prioritate stabilit[. Trebuie @ns[ avut @n vedere c[
exist[ ]i posibilitatea compens[rii @ntre indicii morfofunc\ionali @nc`t @n final
se contureaz[ o medie a caracteristicilor.
Pentru o selec\ie bun[ ]i operant[, trebuie cunoscute caracteristicile
fiziologice ale efortului (aerob, anaerob, mixt) din fiecare ramur[ sportiv[.
Exist[ ramuri sportive @n care la selec\ie predomin[:
- biotipul constitu\ional sub aspect morfologic (atletica grea, gimnastica)
- aspectul biomotric - (@n probele de rezisten\[ cu energogenez[ aerob[)
- aspectul calit[\ilor neuropsihice (@n scrim[, tir)
- aspectul neuromuscular (@n s[rituri, haltere)
13
- de la un ciclu de preg[tire la altul.
- pentru urm[rirea eficacit[\ii m[surilor de tratament @n cazul unor
@mboln[viri @n vederea restabilirii capacit[\ii sportive.
Experien\a @n domeniul performan\ei a impus instituirea unor
baremuri medicale absolut obligatorii pentru ca activitatea de preg[tire
sportiv[ s[ nu impieteze starea de s[n[tate ]i ca munca antrenorului ]i a
sportivului s[ nu se fac[ @n van. Abaterea de la aceste norme medicale
stabilite prin controlul medical sau o mare larghe\e @n interpretarea datelor
medicale ( de exemplu pentru. a face concesii mai ales copiilor care-]i
doresc cu tot dinadinsul statutul de sportiv, chiar cu riscul prejudiciului adus
s[n[t[\ii), constituie o gre]eal[ sau chiar o culp[ medical[. Este bine de
re\inut c[ starea de s[n[tate poate fi un factor limitativ al randamentului
sportiv. De asemeni ]i nivelul de dezvoltare fizic[ sau starea de nutri\ie
stabilite prin examenul antropometric ]i determinarea compozi\iei corporale
care indic[ raportul optim @ntre masa activ[ efectoare a deprinderilor motrice
sportive ]i gradul de reprezentare a \esutului adipos, rezerva energetic[ ]i de
protec\ie, poate constitui un element limitativ sau facilitant al performan\elor
totul raportat la v`rsta ]i natura efortului. Totodat[ starea func\ional[ ]i
capacitatea de efort stabilite @n urma controlului medical trebuie s[ reflecte
condi\ii favorabile performan\ei, condi\ii de economie func\ional[ de repaus
]i de efort din partea aparatului cardiovascular, respirator, neuromotor ]i
substratului metabolic (nivelul acidului lactic).
Selec\ia ini\ial[, prepubertar[, este dominat[ de starea de s[n[tate,
de motiva\ia copilului ]i a familiei pentru sport, de profilul morfologic,
func\ional ]i neuropsihic al p[rin\ilor ]i de aspectul dezvolt[rii fizice a
copilului care trebuie s[ se situeze la nivelul indicatorilor medii pe \ar[.
Adev[rata selec\ie sportiv[ are loc la pubertate (selec\ia secundar[)
c`nd parametrii morfofunc\ionali tind s[ se stabilizeze. Modelul biologic al
performerului este adaptat v`rstei, sexului ]i cerin\elor de performan\[.
Pentru conturarea modelului biologic se opereaz[ cu anumi\i indici
morfofunc\ionali @ntr-o prioritate stabilit[. Trebuie @ns[ avut @n vedere c[
exist[ ]i posibilitatea compens[rii @ntre indicii morfofunc\ionali @nc`t @n final
se contureaz[ o medie a caracteristicilor.
Pentru o selec\ie bun[ ]i operant[, trebuie cunoscute caracteristicile
fiziologice ale efortului (aerob, anaerob, mixt) din fiecare ramur[ sportiv[.
Exist[ ramuri sportive @n care la selec\ie predomin[:
- biotipul constitu\ional sub aspect morfologic (atletica grea, gimnastica)
- aspectul biomotric - (@n probele de rezisten\[ cu energogenez[ aerob[)
- aspectul calit[\ilor neuropsihice (@n scrim[, tir)
- aspectul neuromuscular (@n s[rituri, haltere)
14
#n afara selec\iei, controlul medical sportiv are ca scop ]i orientarea
medico-sportiv[. Aceasta se face de obicei la selec\ia secundar[ c`nd datele
medicale pot ajuta antrenorul la stabilirea probei sportive unde sportivul are
cele mai bune ]anse de afirmare.
De asemeni pot exista situa\ii c`nd apare plafonarea sau c`nd starea
de s[n[tate constituie un factor limitativ pentru proba @n care s-a consacrat ]i
atunci se impune reorientarea sportiv[ spre o prob[ care nu afecteaz[ starea
de s[n[tate, cu alt tip de solicitare func\ional[ sau biomecanic[.
Toate aceste considerente medico-sportive impun obligativitatea
efectu[rii controlului medical sportiv ini\ial ]i periodic ori de c`te ori situa\ia
o impune cu precizarea c[ datele alese nu trebuie s[ r[m`n[ consemnate
numai @n fi]a medical[ a sportivului, ci s[ ofere antrenorului o baz[ de date
operante pentru ]lefuirea performan\ei sportive.

De re\inut


ROLUL CONTROLULUI MEDICO SPORTIV

1. Stabilirea st[rii de s[n[tate, a st[rii func\ionale ]i a capacit[\ii de efort
@n diferite etape de preg[tire sportiv[; investigarea ]i tratamentul
diverselor afec\iuni, deficien\e fizice, traumatisme.
2. Supravegherea dinamic[ a st[rii de s[n[tate ]i a capacit[\ii de efort
prin investigare @n condi\ii de laborator (testarea @n efort standard) ]i pe
terenul sportiv
3. Optimiz[rii st[rii de s[n[tate ]i a st[rii de antrenament prin urm[rirea
aplic[rii @n practic[ de c[tre antrenor ]i sportiv a prescrip\iilor medicale
(indica\ii de sus\inere a efortului, refacere dup[ efort, regim alimentar) ca ]i
respectarea m[surilor de recuperare @n cazul unei @mboln[viri sau leziuni ale
aparatului locomotor
4. Rol @n selec\ie, orientarea ]i reorientarea sportiv[, @n aprecierea
rezervelor ]i estimarea performan\ei;
5. Rol @n sus\inerea efortului, refacerea post efort, recuperare post
traumatic[.
6. Stabilirea contraindica\iilor temporare ]i definitive ale efortului.



14
#n afara selec\iei, controlul medical sportiv are ca scop ]i orientarea
medico-sportiv[. Aceasta se face de obicei la selec\ia secundar[ c`nd datele
medicale pot ajuta antrenorul la stabilirea probei sportive unde sportivul are
cele mai bune ]anse de afirmare.
De asemeni pot exista situa\ii c`nd apare plafonarea sau c`nd starea
de s[n[tate constituie un factor limitativ pentru proba @n care s-a consacrat ]i
atunci se impune reorientarea sportiv[ spre o prob[ care nu afecteaz[ starea
de s[n[tate, cu alt tip de solicitare func\ional[ sau biomecanic[.
Toate aceste considerente medico-sportive impun obligativitatea
efectu[rii controlului medical sportiv ini\ial ]i periodic ori de c`te ori situa\ia
o impune cu precizarea c[ datele alese nu trebuie s[ r[m`n[ consemnate
numai @n fi]a medical[ a sportivului, ci s[ ofere antrenorului o baz[ de date
operante pentru ]lefuirea performan\ei sportive.

De re\inut


ROLUL CONTROLULUI MEDICO SPORTIV

1. Stabilirea st[rii de s[n[tate, a st[rii func\ionale ]i a capacit[\ii de efort
@n diferite etape de preg[tire sportiv[; investigarea ]i tratamentul
diverselor afec\iuni, deficien\e fizice, traumatisme.
2. Supravegherea dinamic[ a st[rii de s[n[tate ]i a capacit[\ii de efort
prin investigare @n condi\ii de laborator (testarea @n efort standard) ]i pe
terenul sportiv
3. Optimiz[rii st[rii de s[n[tate ]i a st[rii de antrenament prin urm[rirea
aplic[rii @n practic[ de c[tre antrenor ]i sportiv a prescrip\iilor medicale
(indica\ii de sus\inere a efortului, refacere dup[ efort, regim alimentar) ca ]i
respectarea m[surilor de recuperare @n cazul unei @mboln[viri sau leziuni ale
aparatului locomotor
4. Rol @n selec\ie, orientarea ]i reorientarea sportiv[, @n aprecierea
rezervelor ]i estimarea performan\ei;
5. Rol @n sus\inerea efortului, refacerea post efort, recuperare post
traumatic[.
6. Stabilirea contraindica\iilor temporare ]i definitive ale efortului.



15
A.2. METODELE }I MIJLOACELE UTILIZATE N
CONTROLUL MEDICO-SPORTIV: EXAMENUL MEDICO-
SPORTIV, OBSERVA|IA MEDICO-PEDAGOGIC }I
JURNALUL DE AUTOCONTROL

DE CE ?

Dirijarea medical[ a antrenamentului sportiv include o serie de acte
medico-sportive, deprinderi ce @ncep odat[ cu alc[tuirea planului de
preg[tire ]i se @ncheie la finele ciclului sportiv anual cu sau f[r[ ob\inerea
formei sportive, necesit`nd din acest motiv o bun[ cunoa]tere ]i
interpretare de catre antrenor ]i kinetoterapeut.

Instrumentele medicale utilizate @n dirijarea ]tiin\ific[ a procesului de
antrenament sunt : examenul medico-sportiv finalizat prin eliberarea
avizului medico-sportiv (realizat de medic), jurnalul de autocontrol
(realizat de sportiv ]i interpretat de medic sau kinetoterapeut), observa\ia
medico-pedagogic[ (realizat[ de medicul echipei, kinetoterapeut, antrenor).
1. Pentru ca un plan de preg[tire s[ fie viabil, fundamentat, ]i s[ aib[
sor\i de reu]it[, el trebuie s[ @nceap[ cu examenul medico-sportiv. Except`nd
examenul medico-sportiv ini\ial (care are un caracter de selec\ie) toate
celelalte examene medico-sportive fie c[ se efectueaz[ la 6 luni - pentru
majoritatea sportivilor legitima\i - fie c[ se efectueaz[ la 4 luni (micro sau
macro circuite) pentru componen\ii loturilor na\ionale ]i olimpice - sunt
examene medico-sportive periodice. Un asemenea examen efectuat la
@nceputul ciclului anual ]i @naintea alc[tuirii planului anual de preg[tire ofer[
datele medico biologice de referin\[, de la care se pleac[, iar planul de
antrenament trebuie s[-]i propun[ atingerea modelului biologic ]i a formei
sportive ca o consecin\[ a preg[tirii sportive. Acest examen cuprinde:
anamneza medico-sportiv[; examenul clinic pe aparate, @nso\it de examene
de specialitate ]i examene paraclinice; evaluarea dezvolt[rii fizice;
somatoscopie pentru evaluarea st[rii de nutri\ie; evaluarea func\ional[ ]i a
capacit[\ii de efort. Pe baza acestor date se alc[tuie]te avizul medico-sportiv
ce cuprinde: diagnosticul st[rii de s[n[tate, de nutri\ie ]i dezvoltare fizic[ ]i a
st[rii func\ionale ]i al capacit[\ii de efort (partea I); indica\ii ]i contraindica\ii
medicale, medico-sportive, metodico pedagogie privind alimenta\ia,
medica\ia ]i refacerea, calit[\ile motrice ]i psihice ce ar trebui perfec\ionate
prin antrenament (partea a II-a). Avizul se @ncheie cu o prognoz[ privind
performan\a biologic[ ]i implicit performan\a sportiv[.
15
A.2. METODELE }I MIJLOACELE UTILIZATE N
CONTROLUL MEDICO-SPORTIV: EXAMENUL MEDICO-
SPORTIV, OBSERVA|IA MEDICO-PEDAGOGIC }I
JURNALUL DE AUTOCONTROL

DE CE ?

Dirijarea medical[ a antrenamentului sportiv include o serie de acte
medico-sportive, deprinderi ce @ncep odat[ cu alc[tuirea planului de
preg[tire ]i se @ncheie la finele ciclului sportiv anual cu sau f[r[ ob\inerea
formei sportive, necesit`nd din acest motiv o bun[ cunoa]tere ]i
interpretare de catre antrenor ]i kinetoterapeut.

Instrumentele medicale utilizate @n dirijarea ]tiin\ific[ a procesului de
antrenament sunt : examenul medico-sportiv finalizat prin eliberarea
avizului medico-sportiv (realizat de medic), jurnalul de autocontrol
(realizat de sportiv ]i interpretat de medic sau kinetoterapeut), observa\ia
medico-pedagogic[ (realizat[ de medicul echipei, kinetoterapeut, antrenor).
1. Pentru ca un plan de preg[tire s[ fie viabil, fundamentat, ]i s[ aib[
sor\i de reu]it[, el trebuie s[ @nceap[ cu examenul medico-sportiv. Except`nd
examenul medico-sportiv ini\ial (care are un caracter de selec\ie) toate
celelalte examene medico-sportive fie c[ se efectueaz[ la 6 luni - pentru
majoritatea sportivilor legitima\i - fie c[ se efectueaz[ la 4 luni (micro sau
macro circuite) pentru componen\ii loturilor na\ionale ]i olimpice - sunt
examene medico-sportive periodice. Un asemenea examen efectuat la
@nceputul ciclului anual ]i @naintea alc[tuirii planului anual de preg[tire ofer[
datele medico biologice de referin\[, de la care se pleac[, iar planul de
antrenament trebuie s[-]i propun[ atingerea modelului biologic ]i a formei
sportive ca o consecin\[ a preg[tirii sportive. Acest examen cuprinde:
anamneza medico-sportiv[; examenul clinic pe aparate, @nso\it de examene
de specialitate ]i examene paraclinice; evaluarea dezvolt[rii fizice;
somatoscopie pentru evaluarea st[rii de nutri\ie; evaluarea func\ional[ ]i a
capacit[\ii de efort. Pe baza acestor date se alc[tuie]te avizul medico-sportiv
ce cuprinde: diagnosticul st[rii de s[n[tate, de nutri\ie ]i dezvoltare fizic[ ]i a
st[rii func\ionale ]i al capacit[\ii de efort (partea I); indica\ii ]i contraindica\ii
medicale, medico-sportive, metodico pedagogie privind alimenta\ia,
medica\ia ]i refacerea, calit[\ile motrice ]i psihice ce ar trebui perfec\ionate
prin antrenament (partea a II-a). Avizul se @ncheie cu o prognoz[ privind
performan\a biologic[ ]i implicit performan\a sportiv[.
16
Cu asemenea date antrenorul poate construi un plan solid de
preg[tire, cu etape intermediare de control, inclusiv medico-sportiv care-i
vor permite pe parcurs s[ aprecieze evolu\ia gradului de antrenament ]i s[
opereze corec\ii necesare @n vederea realiz[rii formei sportive la momentul
oportun. Supravegherea ]i controlul transpunerii @n practic[ a indica\iilor ]I
contraindica\iilor incluse n avizul medico-sportiv este realizat de medicul de
echip[ ]i/sau kinetoterapeut.
2. O a doua tehnic[ medico-sportiv[ de dirijare a antrenamentului o
constituie jurnalul de autocontrol, un document personal al sportivului ]i @n
acela]i timp o form[ obiectiv[ de realizare @n practic[ a colabor[rii medic -
kinetoterapeut - sportiv - antrenor. #n acest jurnal sportivul @]i noteaz[ zilnic
o serie de parametri comportamentali, efortul sportiv desf[]urat ]i o serie de
indici paraclinici, de regul[ diminea\a la de]teptare, care transpu]i grafic pe
parcursul unei luni dau posibilitatea urm[ririi ]i interpret[rii dinamice legat
de adaptarea la efort. Parametrii @nregistra\i sunt urm[torii:
1. greutatea corporal[, diminea\a dup[ evacuarea intestinului (pe grafic se
marcheaz[ cu o linie ro]ie greutatea optim[ de concurs, iar greutatea zilnic[
cu negru; se poate marca cu o linie punctat[ ]i greutatea dup[ antrenament
sau concurs pentru a marca sc[derea @n greutate indus[ de anumite eforturi).
2. pulsul culcat ]i @n picioare (se m[soar[ pulsul pe 10 s culcat ]i se
@nmul\e]te cu 6 ob\in`nd pulsul pe 1 min; sportivul se ridic[ lent din pat @n
picioare ]i dup[ aproximativ 1 min de ]edere @n ortostatism @]i m[soar[ din
nou pulsul @n aceast[ pozi\ie pe 10 s, care @nmul\it cu 6 ne d[ pulsul/min @n
ortostatism; se @nregistreaz[ grafic dou[ curbe diferite pentru pulsul culcat ]i
@n picioare, av`nd astfel vizualizat[ reac\ia vegetativ[ @n dinamic[).
3. somnul durata ]i calitatea sa (se noteaz[ num[rul de ore ]i calitatea
utiliz`nd calificativele foarte bun, bun, satisf[c[tor ]i nesatisf[c[tor).
4. apetitul (se utilizeaz[ acelea]i calificative FB, B, S, NS).
5. poft[ de antrenament sau dispozi\ia de lucru (FB, B, S, NS).
6. antrenamentul sau concursul (se marcheaz[ numeric ]i durata fiec[rui
antrenament - 3 x 2 ore).
7. diverse (se noteaz[ starea general[, indispozi\ii, incidente, accidente, boli,
etc.).
3. Teminologia utilizat[ este extrem de variat[: observa\ie medico-
pedagogic[, supraveghere medical[ a antrenamentului, investiga\ie @n efort
specific dar scopul investiga\iei r[m`ne acela]i controlul eficient ]i concret
medico-biologic al antrenamentului. Aceasta va permite sprijinirea
antrenorului @n dirijarea antrenamentului prin furnizarea unor date obiective
pe care acesta le poate integra @n planul de antrenament.

16
Cu asemenea date antrenorul poate construi un plan solid de
preg[tire, cu etape intermediare de control, inclusiv medico-sportiv care-i
vor permite pe parcurs s[ aprecieze evolu\ia gradului de antrenament ]i s[
opereze corec\ii necesare @n vederea realiz[rii formei sportive la momentul
oportun. Supravegherea ]i controlul transpunerii @n practic[ a indica\iilor ]I
contraindica\iilor incluse n avizul medico-sportiv este realizat de medicul de
echip[ ]i/sau kinetoterapeut.
2. O a doua tehnic[ medico-sportiv[ de dirijare a antrenamentului o
constituie jurnalul de autocontrol, un document personal al sportivului ]i @n
acela]i timp o form[ obiectiv[ de realizare @n practic[ a colabor[rii medic -
kinetoterapeut - sportiv - antrenor. #n acest jurnal sportivul @]i noteaz[ zilnic
o serie de parametri comportamentali, efortul sportiv desf[]urat ]i o serie de
indici paraclinici, de regul[ diminea\a la de]teptare, care transpu]i grafic pe
parcursul unei luni dau posibilitatea urm[ririi ]i interpret[rii dinamice legat
de adaptarea la efort. Parametrii @nregistra\i sunt urm[torii:
1. greutatea corporal[, diminea\a dup[ evacuarea intestinului (pe grafic se
marcheaz[ cu o linie ro]ie greutatea optim[ de concurs, iar greutatea zilnic[
cu negru; se poate marca cu o linie punctat[ ]i greutatea dup[ antrenament
sau concurs pentru a marca sc[derea @n greutate indus[ de anumite eforturi).
2. pulsul culcat ]i @n picioare (se m[soar[ pulsul pe 10 s culcat ]i se
@nmul\e]te cu 6 ob\in`nd pulsul pe 1 min; sportivul se ridic[ lent din pat @n
picioare ]i dup[ aproximativ 1 min de ]edere @n ortostatism @]i m[soar[ din
nou pulsul @n aceast[ pozi\ie pe 10 s, care @nmul\it cu 6 ne d[ pulsul/min @n
ortostatism; se @nregistreaz[ grafic dou[ curbe diferite pentru pulsul culcat ]i
@n picioare, av`nd astfel vizualizat[ reac\ia vegetativ[ @n dinamic[).
3. somnul durata ]i calitatea sa (se noteaz[ num[rul de ore ]i calitatea
utiliz`nd calificativele foarte bun, bun, satisf[c[tor ]i nesatisf[c[tor).
4. apetitul (se utilizeaz[ acelea]i calificative FB, B, S, NS).
5. poft[ de antrenament sau dispozi\ia de lucru (FB, B, S, NS).
6. antrenamentul sau concursul (se marcheaz[ numeric ]i durata fiec[rui
antrenament - 3 x 2 ore).
7. diverse (se noteaz[ starea general[, indispozi\ii, incidente, accidente, boli,
etc.).
3. Teminologia utilizat[ este extrem de variat[: observa\ie medico-
pedagogic[, supraveghere medical[ a antrenamentului, investiga\ie @n efort
specific dar scopul investiga\iei r[m`ne acela]i controlul eficient ]i concret
medico-biologic al antrenamentului. Aceasta va permite sprijinirea
antrenorului @n dirijarea antrenamentului prin furnizarea unor date obiective
pe care acesta le poate integra @n planul de antrenament.

17

De re\inut


INSTRUMENTELE MEDICALE UTILIZATE #N DIRIJAREA
}TIIN|IFIC{ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT

- examenul medico-sportiv finalizat prin eliberarea avizului medico-
sportiv (realizat de medic),
- jurnalul de autocontrol (realizat de sportiv ]i interpretat de medic
sau kinetoterapeut),
- observa\ia medico-pedagogic[ (realizat[ de medicul echipei,
kinetoterapeut, antrenor).























17

De re\inut


INSTRUMENTELE MEDICALE UTILIZATE #N DIRIJAREA
}TIIN|IFIC{ A PROCESULUI DE ANTRENAMENT

- examenul medico-sportiv finalizat prin eliberarea avizului medico-
sportiv (realizat de medic),
- jurnalul de autocontrol (realizat de sportiv ]i interpretat de medic
sau kinetoterapeut),
- observa\ia medico-pedagogic[ (realizat[ de medicul echipei,
kinetoterapeut, antrenor).























18
CAPITOLUL III

TOTUL DESPRE EFORT

B.1. DEFINI|IA }I CLASIFICAREA EFORTULUI ;
INDICATORII EFORTULUI

DE CE?

Nu putem discuta despre performan\[ sportiv[ f[r[ a vorbi ]i mai
ales a @n\elege no\iunea de efort sportiv ]i implicit pe cea de capacitate de
efort. Cunoa]terea factorilor limitativi ai efortului va permite elaborarea
unor metode de contracarare a acestora ]i implicit de cre]tere a
randamentului sportiv.

Simplificat prin efort fizic @n\elegem capacitatea organismului de a
desf[]ura un lucru mecanic (efort) la o intensitate c`t mai mare ]i men\inerea
acestei activit[\i un timp c`t mai @ndelungat.
Procesul de antrenament @n sportul de performan\[ urm[re]te
cre]terea continu[ a capacit[\ii de efort, pentru a se asigura at`t
posibilitatea suport[rii @n bune condi\ii a unei cantit[\i mari de lucru la
antrenamente c`t mai ales realizarea ]i men\inerea la un nivel c`t mai @nalt al
efortului @n timpul competi\iilor.
Efortul poate fi analizat dintr-o multitudine de unghiuri: al
sportivului, al antrenorului, al metodistului, al medicului, al biochimistului,
explor`ndu-se at`t laturile cantitative c`t ]i cele calitative. Din punct de
vedere cantitativ efortul poate fi: exhaustiv, maximal, submaximal, mediu ]i
mic, cei doi indicatori fundamentali fiind volumul ]i intensitatea efortului.
Ace]ti indicatori sunt completa\i de specificitatea, densitatea ]i complexitatea
efortului care condi\ioneaz[ modific[rile func\ionale ]i morfologice necesare
cre]terii capacit[\ii de performan\[.
Volumul efortului reprezin[ cantitatea total[ de lucru mecanic
efectuat de sportiv sau suma tuturor eforturilor efectuate (travaliul total) ]i
poate fi apreciat prin:
- suma distan\elor parcurse @n alergare, ciclism, canotaj,@not;
- suma kgm for\[ presta\i @n ridicarea halterelor, lec\ii de antrenament pentru
dezvoltarea for\ei;
18
CAPITOLUL III

TOTUL DESPRE EFORT

B.1. DEFINI|IA }I CLASIFICAREA EFORTULUI ;
INDICATORII EFORTULUI

DE CE?

Nu putem discuta despre performan\[ sportiv[ f[r[ a vorbi ]i mai
ales a @n\elege no\iunea de efort sportiv ]i implicit pe cea de capacitate de
efort. Cunoa]terea factorilor limitativi ai efortului va permite elaborarea
unor metode de contracarare a acestora ]i implicit de cre]tere a
randamentului sportiv.

Simplificat prin efort fizic @n\elegem capacitatea organismului de a
desf[]ura un lucru mecanic (efort) la o intensitate c`t mai mare ]i men\inerea
acestei activit[\i un timp c`t mai @ndelungat.
Procesul de antrenament @n sportul de performan\[ urm[re]te
cre]terea continu[ a capacit[\ii de efort, pentru a se asigura at`t
posibilitatea suport[rii @n bune condi\ii a unei cantit[\i mari de lucru la
antrenamente c`t mai ales realizarea ]i men\inerea la un nivel c`t mai @nalt al
efortului @n timpul competi\iilor.
Efortul poate fi analizat dintr-o multitudine de unghiuri: al
sportivului, al antrenorului, al metodistului, al medicului, al biochimistului,
explor`ndu-se at`t laturile cantitative c`t ]i cele calitative. Din punct de
vedere cantitativ efortul poate fi: exhaustiv, maximal, submaximal, mediu ]i
mic, cei doi indicatori fundamentali fiind volumul ]i intensitatea efortului.
Ace]ti indicatori sunt completa\i de specificitatea, densitatea ]i complexitatea
efortului care condi\ioneaz[ modific[rile func\ionale ]i morfologice necesare
cre]terii capacit[\ii de performan\[.
Volumul efortului reprezin[ cantitatea total[ de lucru mecanic
efectuat de sportiv sau suma tuturor eforturilor efectuate (travaliul total) ]i
poate fi apreciat prin:
- suma distan\elor parcurse @n alergare, ciclism, canotaj,@not;
- suma kgm for\[ presta\i @n ridicarea halterelor, lec\ii de antrenament pentru
dezvoltarea for\ei;
19
- suma tuturor repet[rilor @n gimnastic[, jocuri sportive, sporturi individuale
(sporturi @n care se realizeaz[ repetarea unor exerci\ii sau execu\ii tehnice);
- timp de lucru (efectiv ]i pauze);
- num[r de reprize, starturi, concursuri.
Toate aceste caracteristici trebuie luate @n considera\ie @n aprecierea
volumului efortului; o apreciere numai pe baza num[rului de ore de
antrenament, de lec\ii sau starturi competi\ionale poate determina concluzii
cu semnifica\ie redus[.
Intensitatea efortului reprezint[ cantitatea de efort (lucru mecanic)
efectuat @n unitatea de timp. Ea se apreciaz[ prin mai multe modalit[\i:
- unit[\i de putere (wa\i, kgm f/min) ce impune cunoa]terea travaliului prestat
]i a timpului necesar efectu[rii lui (ridicare de haltere sau greut[\i cunoscute
la @n[l\imi exact m[surate ]i la intervale de timp cronometrate);
- viteza de deplasare (m/sec) @n atletism, ciclism, nata\ie, canotaj;
- ritmul (tempoul) de lucru ce reprezint[ num[rul de ac\iuni pe minut @n
lupte, judo, box, scrim[ sau num[r de execu\ii pe min (jocuri sportive,
gimnastic[).
Rela\iile dintre nivelul solicit[rii ]i intensitatea efortului sunt
eviden\iate prin valori func\ionale, cel mai frecvent fiind utilizat[ frecven\a
cardiac[ ]i consumul de oxigen. S-a contatat c[ @n cazul solicit[rilor
submaximale fa\[ de capacitatea de efort aerob a subiectului exist[ o cre]tere
liniar[ a consumului de O
2
]i a intensit[\ii efortului, rela\ie ce nu se mai
p[streaz[ @n eforturile cu intensitate foarte intens[ sau foarte mic[.
De asemenea s-a observat c[ pentru aceea]i intensitate de efort
prestat, frecven\a cardiac[ variaz[ de la individ la individ, fapt care a condus
la apari\ia no\iunii de intensitate a solicit[rii, net diferite de intensitatea
efortului.
Intensitatea solicit[rii reprezint[ pre\ul func\ional pl[tit de organism
pentru efectuarea unui efort ]i se apreciaz[ prin:
- valori func\ionale: puls, tensiune arterial[, frecven\[ respiratorie;
- valori biochimice: lactacidemie.
#n atletism se folose]te frecvent aprecierea intensit[\ii solicit[rii prin
frac\ii (2/4; 3/4; 4/4) sau procente (50,70,100) din posibilit[\ile maxime ale
subiectului. De exemplu o alergare de vitez[ cu 7.5 m/sec poate reprezenta o
solicitare de 3/4 (75 %), deci submaximal[ pentru un sprinter de valoare ]i de
4/4 (100 %), deci maximal[ pentru un semifondist.
Complexitatea efortului este dat[ de num[rul de ac\iuni motrice
efectuate simultan ]i de "originalitatea configura\iei tipologice a elementelor"
(Neumann ]i Mohs).
19
- suma tuturor repet[rilor @n gimnastic[, jocuri sportive, sporturi individuale
(sporturi @n care se realizeaz[ repetarea unor exerci\ii sau execu\ii tehnice);
- timp de lucru (efectiv ]i pauze);
- num[r de reprize, starturi, concursuri.
Toate aceste caracteristici trebuie luate @n considera\ie @n aprecierea
volumului efortului; o apreciere numai pe baza num[rului de ore de
antrenament, de lec\ii sau starturi competi\ionale poate determina concluzii
cu semnifica\ie redus[.
Intensitatea efortului reprezint[ cantitatea de efort (lucru mecanic)
efectuat @n unitatea de timp. Ea se apreciaz[ prin mai multe modalit[\i:
- unit[\i de putere (wa\i, kgm f/min) ce impune cunoa]terea travaliului prestat
]i a timpului necesar efectu[rii lui (ridicare de haltere sau greut[\i cunoscute
la @n[l\imi exact m[surate ]i la intervale de timp cronometrate);
- viteza de deplasare (m/sec) @n atletism, ciclism, nata\ie, canotaj;
- ritmul (tempoul) de lucru ce reprezint[ num[rul de ac\iuni pe minut @n
lupte, judo, box, scrim[ sau num[r de execu\ii pe min (jocuri sportive,
gimnastic[).
Rela\iile dintre nivelul solicit[rii ]i intensitatea efortului sunt
eviden\iate prin valori func\ionale, cel mai frecvent fiind utilizat[ frecven\a
cardiac[ ]i consumul de oxigen. S-a contatat c[ @n cazul solicit[rilor
submaximale fa\[ de capacitatea de efort aerob a subiectului exist[ o cre]tere
liniar[ a consumului de O
2
]i a intensit[\ii efortului, rela\ie ce nu se mai
p[streaz[ @n eforturile cu intensitate foarte intens[ sau foarte mic[.
De asemenea s-a observat c[ pentru aceea]i intensitate de efort
prestat, frecven\a cardiac[ variaz[ de la individ la individ, fapt care a condus
la apari\ia no\iunii de intensitate a solicit[rii, net diferite de intensitatea
efortului.
Intensitatea solicit[rii reprezint[ pre\ul func\ional pl[tit de organism
pentru efectuarea unui efort ]i se apreciaz[ prin:
- valori func\ionale: puls, tensiune arterial[, frecven\[ respiratorie;
- valori biochimice: lactacidemie.
#n atletism se folose]te frecvent aprecierea intensit[\ii solicit[rii prin
frac\ii (2/4; 3/4; 4/4) sau procente (50,70,100) din posibilit[\ile maxime ale
subiectului. De exemplu o alergare de vitez[ cu 7.5 m/sec poate reprezenta o
solicitare de 3/4 (75 %), deci submaximal[ pentru un sprinter de valoare ]i de
4/4 (100 %), deci maximal[ pentru un semifondist.
Complexitatea efortului este dat[ de num[rul de ac\iuni motrice
efectuate simultan ]i de "originalitatea configura\iei tipologice a elementelor"
(Neumann ]i Mohs).
20
Caracterul complex al efortului este dat @n primul r`nd de diversitatea
actelor motrice simple care compun o mi]care, dar ]i de num[rul grupelor
musculare angrenate @n lucru; dar extinz`nd no\iunea @n sfera
infrastructurilor, complexitatea este dat[ ]i de tipul substratului energetic
utilizat ]i tipul sistemelor func\ionale implicate.
Macrostructural putem deci clasifica eforturile @n: eforturi simple,
medii, complexe ]i hipercomplexe.
La nivel infrastructural definim drept capacitate de efort fizic
posibilit[\ile sistemului muscular activ de a elibera prin glicoliz[ anaerob[
sau fosforilare oxidativ[ energia necesar[ pentru producerea unui lucru
mecanic de un nivel c`t mai @nalt posibil ]i men\inerea acestuia un timp c`t
mai @ndelungat posibil.
Clasificarea clasic[, uzual[, @mparte efortul @n:
* efort de scurt[ durat[, predominant anaerob, din sporturile cu
dominant[ for\[-vitez[ @n care sunt implicate majoritar sistemele
neuropsihic ]i neuromuscular.
* efort de lung[ durat[, predominant aerob ce caracterizeaz[
sporturile de rezisten\[ ]i @n care sistemele solicitate maximal sunt cel
cardiorespirator, metabolic ]i muscular.
* efort mixt cu dubl[ component[ aerob[ ]i anaerob[ cu solicitare
mai ales neuropsihic[ pe care @l @nt`lnim @n jocuri sportive, atletism,
alerg[ri (400-1500 m), box, scrim[, tenis de c`mp.
O clasificare mai recent[ ]i mai complex[folose]te opt sisteme
func\ionale implicate @n efort ]i valorile de m[sur[ pentru fiecare din acestea ,
dup[ cum urmeaz[(dup[ Dr[gan, 1989):
* circula\ia coronar[ av`nd ca valoare de m[sur[ frecven\a cardiac[;
* consumul maxim de O
2
av`nd ca parametru m[surabil VO
2
max.;
* schimburile energetice, caracterizate prin raportul procentual
aerob/anaerob;
* consumul de energie ce m[soar[ cantitatea de energie ce
caracterizeaz[ o anumit[ activitate exprimat @n kJ/min sau kJ/total (1kcal =
19kjJ);
* epuizarea glicogenului exprimat[ prin procentul de glicogen din
mu]chi;
* lipoliza av`nd ca valoare de exprimare cantitatea de acizi gra]i liberi
(AGL) @n mmol/l;
* glicoliza ce are ca parametru m[surabil cantitatea de lactat
exprimat[ @n mmol/l;
* proteinoliza -creatinina exprimat[ de cantitatea de uree-acid uric.

20
Caracterul complex al efortului este dat @n primul r`nd de diversitatea
actelor motrice simple care compun o mi]care, dar ]i de num[rul grupelor
musculare angrenate @n lucru; dar extinz`nd no\iunea @n sfera
infrastructurilor, complexitatea este dat[ ]i de tipul substratului energetic
utilizat ]i tipul sistemelor func\ionale implicate.
Macrostructural putem deci clasifica eforturile @n: eforturi simple,
medii, complexe ]i hipercomplexe.
La nivel infrastructural definim drept capacitate de efort fizic
posibilit[\ile sistemului muscular activ de a elibera prin glicoliz[ anaerob[
sau fosforilare oxidativ[ energia necesar[ pentru producerea unui lucru
mecanic de un nivel c`t mai @nalt posibil ]i men\inerea acestuia un timp c`t
mai @ndelungat posibil.
Clasificarea clasic[, uzual[, @mparte efortul @n:
* efort de scurt[ durat[, predominant anaerob, din sporturile cu
dominant[ for\[-vitez[ @n care sunt implicate majoritar sistemele
neuropsihic ]i neuromuscular.
* efort de lung[ durat[, predominant aerob ce caracterizeaz[
sporturile de rezisten\[ ]i @n care sistemele solicitate maximal sunt cel
cardiorespirator, metabolic ]i muscular.
* efort mixt cu dubl[ component[ aerob[ ]i anaerob[ cu solicitare
mai ales neuropsihic[ pe care @l @nt`lnim @n jocuri sportive, atletism,
alerg[ri (400-1500 m), box, scrim[, tenis de c`mp.
O clasificare mai recent[ ]i mai complex[folose]te opt sisteme
func\ionale implicate @n efort ]i valorile de m[sur[ pentru fiecare din acestea ,
dup[ cum urmeaz[(dup[ Dr[gan, 1989):
* circula\ia coronar[ av`nd ca valoare de m[sur[ frecven\a cardiac[;
* consumul maxim de O
2
av`nd ca parametru m[surabil VO
2
max.;
* schimburile energetice, caracterizate prin raportul procentual
aerob/anaerob;
* consumul de energie ce m[soar[ cantitatea de energie ce
caracterizeaz[ o anumit[ activitate exprimat @n kJ/min sau kJ/total (1kcal =
19kjJ);
* epuizarea glicogenului exprimat[ prin procentul de glicogen din
mu]chi;
* lipoliza av`nd ca valoare de exprimare cantitatea de acizi gra]i liberi
(AGL) @n mmol/l;
* glicoliza ce are ca parametru m[surabil cantitatea de lactat
exprimat[ @n mmol/l;
* proteinoliza -creatinina exprimat[ de cantitatea de uree-acid uric.

21

De re\inut


CARACTERISTICILE EFORTULUI AEROB }I ANAEROB (Tabel 2 ).

CARACTERISTICI EFORT AEROB EFORT ANAEROB
DURAT{/ VOLUM -3 min.- ore -10-15 sec.
- alactacid
-35-60 sec. - lactacid
INTENSITATE -mic[; medie; submaximal[ -maximal[
SISTEME
SOLICITATE
cardiorespirator,metabolic,
muscular
-neuropsihic,
-neuromuscular
ECONOMIE -da (produ]i finali CO
2
+
H
2
O + energie)
-nu (produ]i finali
acid lactic cu
energie poten\ial[)
CONDI|II
ECHILIBRU
CERIN|{/ APORT O
2

-real (50% V O
2
max;
FC 120-130/min; ore)
-aparent (80% V O
2
max;
FC 160-170/min;1 or[)

-datorie de O
2

SUBSTRAT
BIOCHIMIC
-ciclul KREBS (oxidare
aerob[
glocoz[)
-oxidarea lipidelor
-glicoliza anaerob[
FACTORI
LIMITATIVI
-cantitatea de O
2
consumst[
de mu]chi

- intamusculari
(cantitatea de ATP
ini\ial, PC,
tamponarea acidului
lactic)
RELA|IA CU
CALIT{|I
BIOMOTRICE
-rezisten\a -for\[
-vitez[




21

De re\inut


CARACTERISTICILE EFORTULUI AEROB }I ANAEROB (Tabel 2 ).

CARACTERISTICI EFORT AEROB EFORT ANAEROB
DURAT{/ VOLUM -3 min.- ore -10-15 sec.
- alactacid
-35-60 sec. - lactacid
INTENSITATE -mic[; medie; submaximal[ -maximal[
SISTEME
SOLICITATE
cardiorespirator,metabolic,
muscular
-neuropsihic,
-neuromuscular
ECONOMIE -da (produ]i finali CO
2
+
H
2
O + energie)
-nu (produ]i finali
acid lactic cu
energie poten\ial[)
CONDI|II
ECHILIBRU
CERIN|{/ APORT O
2

-real (50% V O
2
max;
FC 120-130/min; ore)
-aparent (80% V O
2
max;
FC 160-170/min;1 or[)

-datorie de O
2

SUBSTRAT
BIOCHIMIC
-ciclul KREBS (oxidare
aerob[
glocoz[)
-oxidarea lipidelor
-glicoliza anaerob[
FACTORI
LIMITATIVI
-cantitatea de O
2
consumst[
de mu]chi

- intamusculari
(cantitatea de ATP
ini\ial, PC,
tamponarea acidului
lactic)
RELA|IA CU
CALIT{|I
BIOMOTRICE
-rezisten\a -for\[
-vitez[




22
B.2 FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE
EFORT

DE CE?

Limitarea capacit[\ii de efort a organismului este determinat[ de
organele ce ajung la limita capacit[\ii lor func\ionale sau de epuizarea
substan\elor implicate @n generarea energiei, @mpiedic`nd intensificarea @n
continuare a efortului.
Deci, pentru sportiv, oboseala este factorul decisiv pentru reducerea
efortului.

Fiziologii definesc mai obiectiv oboseala ca fiind inabilitatea de a
men\ine intensitatea efortului; deci cantitatea de energie consumat pe
secund[ trebuie s[ scad[.
De]i oboseala este "spaima' sportivilor ea este de fapt "salvatoarea"
lor ]i trebuie s[ fie privit[ ca un factor pozitiv care @mpiedic[ activit[\ile
metabolice s[ cauzeze leziuni ireversibile la nivel celular .
Spoetivii experimenta\i "judec[" proba astfel @nc`t s[ termine exact
@naintea limitelor proprii ale oboselii. Antrenamentul extinde aceste limite
modific`nd mu]chii, manipul`nd metabolismul ]i schimb`nd reperele
mentale, dar nu le poate niciodata suprima. C`t de aproape ajung atle\ii @n a-
]i cauza leziuni ireversibile @ncerc`nd s[-]i dep[]easc[ limitele nu se ]tie cu
precizie, dar se cunosc cazuri ale unor atle\i care dup[ stabilirea unui record
mondial nu au reu]it niciodat[ s[ repete performan\a. Aceasta s-ar putea
datora refuzului de a accepta semnalele oboselii ]i alter[rii ireversibile ale
unor celule din organism.
Ideea c[ oboseala se datore]te pur ]i simplul epuiz[rii energiei este
naiv[ @n lumina descoperirilor ultimilor ani, put`nd sintetiza factorii
limitativi ai capacit[\ii de efort dup[ cum urmeaz[ :
Sistemul respirator - asigur[ aportul de oxigen din atmosfer[; ne
intereseaz[ starea de s[n[tate a aparatului respirator, frecven\a
respiratorie, volumele respiratorii, aspecte dimensionale ale
toracelui, deficien\e fizice la nivelul coloanei vertebrale sau
toracelui, tipul respira\iei
Sistemul cardiovascular :
- cordul - pompeaz[ s`ngele @n tot organismul ; ne
intereseaz[ for\a de contrac\ie, frecven\a cardiac[, volumul
sistolic, travaliul cardiac
22
B.2 FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE
EFORT

DE CE?

Limitarea capacit[\ii de efort a organismului este determinat[ de
organele ce ajung la limita capacit[\ii lor func\ionale sau de epuizarea
substan\elor implicate @n generarea energiei, @mpiedic`nd intensificarea @n
continuare a efortului.
Deci, pentru sportiv, oboseala este factorul decisiv pentru reducerea
efortului.

Fiziologii definesc mai obiectiv oboseala ca fiind inabilitatea de a
men\ine intensitatea efortului; deci cantitatea de energie consumat pe
secund[ trebuie s[ scad[.
De]i oboseala este "spaima' sportivilor ea este de fapt "salvatoarea"
lor ]i trebuie s[ fie privit[ ca un factor pozitiv care @mpiedic[ activit[\ile
metabolice s[ cauzeze leziuni ireversibile la nivel celular .
Spoetivii experimenta\i "judec[" proba astfel @nc`t s[ termine exact
@naintea limitelor proprii ale oboselii. Antrenamentul extinde aceste limite
modific`nd mu]chii, manipul`nd metabolismul ]i schimb`nd reperele
mentale, dar nu le poate niciodata suprima. C`t de aproape ajung atle\ii @n a-
]i cauza leziuni ireversibile @ncerc`nd s[-]i dep[]easc[ limitele nu se ]tie cu
precizie, dar se cunosc cazuri ale unor atle\i care dup[ stabilirea unui record
mondial nu au reu]it niciodat[ s[ repete performan\a. Aceasta s-ar putea
datora refuzului de a accepta semnalele oboselii ]i alter[rii ireversibile ale
unor celule din organism.
Ideea c[ oboseala se datore]te pur ]i simplul epuiz[rii energiei este
naiv[ @n lumina descoperirilor ultimilor ani, put`nd sintetiza factorii
limitativi ai capacit[\ii de efort dup[ cum urmeaz[ :
Sistemul respirator - asigur[ aportul de oxigen din atmosfer[; ne
intereseaz[ starea de s[n[tate a aparatului respirator, frecven\a
respiratorie, volumele respiratorii, aspecte dimensionale ale
toracelui, deficien\e fizice la nivelul coloanei vertebrale sau
toracelui, tipul respira\iei
Sistemul cardiovascular :
- cordul - pompeaz[ s`ngele @n tot organismul ; ne
intereseaz[ for\a de contrac\ie, frecven\a cardiac[, volumul
sistolic, travaliul cardiac
23
- arborele vascular - ne intereseaz[ elasticitatea arterelor
mari, posibilit[\ile de vasoconstric\ie/vasodilata\ie capilar[,
num[rul capilarelor ;
- starea de s[n[tate ]i reglarea activit[\ii cardiovasculare
- s`ngele - asigur[ transportul oxigenului sub form[
liber[ sau legat[ cu hemoglobina; ne intereseaz[
volumul sanguin, cantitatea de hemoglobin[, num[rul
eritrocitelor, disocierea oxihemoglobinei la nivel
tisular ]i condi\iile tisulare locale (pO
2,
pCO
2
,
temperatura, pH-ul);
Rezervele energetice musculare (ATP-ul, fosfocreatina,
glicogenul muscular);
Acumularea de acid lactic
Glucoza sanguin[
Aminoacizii cu lan\uri ramificate
Epuizarea rezervelor energetice musculare ]i acumularea de acid
lactic sunt @n leg[tur[ direct[ cu mu]chiul, dar ultimii doi factori implic[
creierul (SNC). Creierul poate detecta modific[ri @n nivelul constituen\ilor
sanguini ]i va r[spunde cresc`nd sensibilitatea sportivului la oboseal[, astfel
@nc`t sportivul va ceda mai u]or la stresul fizic.
Exist[ desigur ]i multe alte motive pentru imposibilitatea de a face
efort: un mu]chi traumatizat, o entors[ sau luxa\ie articular[, hipertermia, o
infec\ie viral[, etc., dar ace]tia sunt factori patologici ]i nu fiziologici.
Anatomia ]i fiziologia sistemului cardiovascular ]i respirator au
format subiectul multor c[r\i despre ]tiin\a sportului, din motive evidente.
Din punct de vedere istoric, importan\a pl[m`nilor ]i a cordului a fost
@n\eleas[, cel pu\in @n linii mari, cu mult @nainte de elucidarea biochimiei
efortului. Unul din motivele acestei abord[ri este acela c[ aspectele
fiziologice sunt mult mai u]or de perceput ]i explicat - sportivul simte o
cre]tere @n frecven\a cardiac[ sau @n frecven\a respiratorie dar nu poate
percepe o schimbare @n rata ATP-ului.
#n performan\a sportiv[ procesele fiziologice ]i biochimice sunt
ambele importante @n egal[ m[sur[. Ambele implic[ procese complexe
care pot limita rata eliber[rii de energie la nivel muscular.
Desigur c[ aceste aspecte par complicate @n stadiul actual, dar @n ceea
ce urmeaz[ vom @ncerca s[ la clarific[m.
Dintre factorii externi o aten\ie deosebit[ trebuie acordat[ c[ldurii ]i
supra@nc[lzirii. #n timpul antrenamentului sau competi\iei sportivul consum[
23
- arborele vascular - ne intereseaz[ elasticitatea arterelor
mari, posibilit[\ile de vasoconstric\ie/vasodilata\ie capilar[,
num[rul capilarelor ;
- starea de s[n[tate ]i reglarea activit[\ii cardiovasculare
- s`ngele - asigur[ transportul oxigenului sub form[
liber[ sau legat[ cu hemoglobina; ne intereseaz[
volumul sanguin, cantitatea de hemoglobin[, num[rul
eritrocitelor, disocierea oxihemoglobinei la nivel
tisular ]i condi\iile tisulare locale (pO
2,
pCO
2
,
temperatura, pH-ul);
Rezervele energetice musculare (ATP-ul, fosfocreatina,
glicogenul muscular);
Acumularea de acid lactic
Glucoza sanguin[
Aminoacizii cu lan\uri ramificate
Epuizarea rezervelor energetice musculare ]i acumularea de acid
lactic sunt @n leg[tur[ direct[ cu mu]chiul, dar ultimii doi factori implic[
creierul (SNC). Creierul poate detecta modific[ri @n nivelul constituen\ilor
sanguini ]i va r[spunde cresc`nd sensibilitatea sportivului la oboseal[, astfel
@nc`t sportivul va ceda mai u]or la stresul fizic.
Exist[ desigur ]i multe alte motive pentru imposibilitatea de a face
efort: un mu]chi traumatizat, o entors[ sau luxa\ie articular[, hipertermia, o
infec\ie viral[, etc., dar ace]tia sunt factori patologici ]i nu fiziologici.
Anatomia ]i fiziologia sistemului cardiovascular ]i respirator au
format subiectul multor c[r\i despre ]tiin\a sportului, din motive evidente.
Din punct de vedere istoric, importan\a pl[m`nilor ]i a cordului a fost
@n\eleas[, cel pu\in @n linii mari, cu mult @nainte de elucidarea biochimiei
efortului. Unul din motivele acestei abord[ri este acela c[ aspectele
fiziologice sunt mult mai u]or de perceput ]i explicat - sportivul simte o
cre]tere @n frecven\a cardiac[ sau @n frecven\a respiratorie dar nu poate
percepe o schimbare @n rata ATP-ului.
#n performan\a sportiv[ procesele fiziologice ]i biochimice sunt
ambele importante @n egal[ m[sur[. Ambele implic[ procese complexe
care pot limita rata eliber[rii de energie la nivel muscular.
Desigur c[ aceste aspecte par complicate @n stadiul actual, dar @n ceea
ce urmeaz[ vom @ncerca s[ la clarific[m.
Dintre factorii externi o aten\ie deosebit[ trebuie acordat[ c[ldurii ]i
supra@nc[lzirii. #n timpul antrenamentului sau competi\iei sportivul consum[
24
o cantitate mare de energie din care cea mai mare parte se elibereaz[ sub
form[ de c[ldur[. O cre]tere a temperaturii corpului este dintr-un punct de
vedere benefic[, deoarece reac\iile chimice musculare decurg mai repede
odat[ cu cre]terea temperaturii. Pericolul const[ @n alterarea mecanismelor ce
regleaz[ temperatura normal[; o temperatur[ central[ de 42.5% este
considerat[ @n general fatal[ dac[ nu este tratat[ @n decurs de c`teva minute.
Hipertermia se caracterizeaz[ prin instabilitate, comportament
agresiv, dezorientare @n spa\iu. Aceste simptome nu sunt specifice, ele put`nd
apare ]i @n deshidratare; cel mai frecvent apar prin asociere cele dou[ cauze
(epuizare cauzat[ de c[ldur[). #ntr-adev[r deshidratarea va reduce transpira\ia
]i va altera deci principalul mijloc de pierdere de c[ldur[ (evaporare). Exist[
multe incidente mortale @n care supra@nc[lzirea este b[nuit[ ca av`nd rol
major @n generarea acestora . Efectul nefast al c[ldurii este amplificat ]i de
administrarea de amfetamine, ceea ce cre]te mult riscul de moarte subit[.
Pentru prevenirea hipertermiei, c[ldura produs[ @n mu]chi trebuie
eliminat[ din corp; aceasta semnific[ @n primul r`nd transportul c[ldurii de la
locul de producere la suprafa\a corpului. Prin cre]terea fluxului sanguin la
nivelul pielii c[ldura se pierde at`t prin convec\ie ]i conduc\ie c`t ]i prin
evaporarea apei (transpira\iei). Un litru de transpira\ie prin evaporare
complet[ este responsabil de pierderea a 2400 kj; sunt deci necesari circa 3
litri pentru @ndep[rtarea @ntregului exces de c[ldur[ generat[ @n timpul unui
maraton. Din p[cate s`ngele care transport[ c[ldura la nivelul pielii nu poate
fi utilizat ]i @n transportul oxigenului la nivel muscular ]i organismul este
obligat s[ accepte o solu\ie intermediar[. Hipertermia survine mai frecvent @n
zilele fierbin\i ]i cu umezeal[ crescut[ c`nd evaporarea are loc cu greutate. #n
astfel de condi\ii trebuie administrate lichide @nainte ]i @n timpul efortului; se
va stropi corpul ]i @mbr[c[mintea cu ap[ @naintea cursei ]i @n eforturile de
durat[ lung[ la fiecare punct de alimentare.
Problema hipertermiei, a]a cum s-a ar[tat, este amplificat[ de
deshidratare. O piedere de lichid de numai 1% din greutatea corporal[ va
produce o afectare detectabil[ a regl[rii temperaturii.
De aceea se recomand[ consumarea de lichide @nainte ]i @n timpul
competi\iei, chiar dac[ sportivul nu are senza\ia de sete, deoarece setea nu
apare imediat dup[ deshidratare. Unii autori recomand[ o metod[ simpl[, dar
nu suficient de exact[ de detectare a hipertermiei; sportivul @]i verific[
tegumentele la limita superioar[ a toracelui. Dac[ tegumentele sunt uscate,
sportivul trebuie s[-]i administreze lichide c`t mai cur`nd.


24
o cantitate mare de energie din care cea mai mare parte se elibereaz[ sub
form[ de c[ldur[. O cre]tere a temperaturii corpului este dintr-un punct de
vedere benefic[, deoarece reac\iile chimice musculare decurg mai repede
odat[ cu cre]terea temperaturii. Pericolul const[ @n alterarea mecanismelor ce
regleaz[ temperatura normal[; o temperatur[ central[ de 42.5% este
considerat[ @n general fatal[ dac[ nu este tratat[ @n decurs de c`teva minute.
Hipertermia se caracterizeaz[ prin instabilitate, comportament
agresiv, dezorientare @n spa\iu. Aceste simptome nu sunt specifice, ele put`nd
apare ]i @n deshidratare; cel mai frecvent apar prin asociere cele dou[ cauze
(epuizare cauzat[ de c[ldur[). #ntr-adev[r deshidratarea va reduce transpira\ia
]i va altera deci principalul mijloc de pierdere de c[ldur[ (evaporare). Exist[
multe incidente mortale @n care supra@nc[lzirea este b[nuit[ ca av`nd rol
major @n generarea acestora . Efectul nefast al c[ldurii este amplificat ]i de
administrarea de amfetamine, ceea ce cre]te mult riscul de moarte subit[.
Pentru prevenirea hipertermiei, c[ldura produs[ @n mu]chi trebuie
eliminat[ din corp; aceasta semnific[ @n primul r`nd transportul c[ldurii de la
locul de producere la suprafa\a corpului. Prin cre]terea fluxului sanguin la
nivelul pielii c[ldura se pierde at`t prin convec\ie ]i conduc\ie c`t ]i prin
evaporarea apei (transpira\iei). Un litru de transpira\ie prin evaporare
complet[ este responsabil de pierderea a 2400 kj; sunt deci necesari circa 3
litri pentru @ndep[rtarea @ntregului exces de c[ldur[ generat[ @n timpul unui
maraton. Din p[cate s`ngele care transport[ c[ldura la nivelul pielii nu poate
fi utilizat ]i @n transportul oxigenului la nivel muscular ]i organismul este
obligat s[ accepte o solu\ie intermediar[. Hipertermia survine mai frecvent @n
zilele fierbin\i ]i cu umezeal[ crescut[ c`nd evaporarea are loc cu greutate. #n
astfel de condi\ii trebuie administrate lichide @nainte ]i @n timpul efortului; se
va stropi corpul ]i @mbr[c[mintea cu ap[ @naintea cursei ]i @n eforturile de
durat[ lung[ la fiecare punct de alimentare.
Problema hipertermiei, a]a cum s-a ar[tat, este amplificat[ de
deshidratare. O piedere de lichid de numai 1% din greutatea corporal[ va
produce o afectare detectabil[ a regl[rii temperaturii.
De aceea se recomand[ consumarea de lichide @nainte ]i @n timpul
competi\iei, chiar dac[ sportivul nu are senza\ia de sete, deoarece setea nu
apare imediat dup[ deshidratare. Unii autori recomand[ o metod[ simpl[, dar
nu suficient de exact[ de detectare a hipertermiei; sportivul @]i verific[
tegumentele la limita superioar[ a toracelui. Dac[ tegumentele sunt uscate,
sportivul trebuie s[-]i administreze lichide c`t mai cur`nd.


25
De re\inut




FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE EFOR T

Sistemul respirator
Sistemul cardiovascular (cord, arbore vascular, s`nge)
Sistemul muscular (rezervele energetice musculare: ATP-ul,
fosfocreatina, glicogenul muscular);
Factori biochimici (acumularea de acid lactic, glucoza
sanguin[, aminoacizii cu lan\uri ramificate)
Factori externi (c[ldura, supra@nc[lzirea)
Factori patogeni




















25
De re\inut




FACTORII LIMITATIVI AI CAPACIT{|II DE EFOR T

Sistemul respirator
Sistemul cardiovascular (cord, arbore vascular, s`nge)
Sistemul muscular (rezervele energetice musculare: ATP-ul,
fosfocreatina, glicogenul muscular);
Factori biochimici (acumularea de acid lactic, glucoza
sanguin[, aminoacizii cu lan\uri ramificate)
Factori externi (c[ldura, supra@nc[lzirea)
Factori patogeni




















26
B.3. PRINCIPALELE SISTEME ALE ORGANISMULUI
UMAN IMPLICATE #N EFORT : NO|IUNI DE ANATOMIE
}I FIZIOLOGIE, MODIFIC{RI INDUSE DE EFORT,
EXPLOR{RI #N MEDICINA SPORTIV{

DE CE ?

#n condi\iile actuale pentru realizarea unui antrenament ]tiin\ific
condus se impune prioritar cunoa]terea bazelor fiziologice ]i biochimice
ale modific[rilor ap[rute @n urma variatelor solicit[ri, ]i a modific[rilor
induse de efort la nivelul acestora .

Aceste modific[ri apar la nivelul tuturor sistemelor organismului la
@nceput fiind func\ionale, fiziologice, iar @n cazul repet[rii sistematice a
efortului timp @ndelungat @mbr[c`nd aspectul unor restructur[ri morfologice
(anatomice). Cunoa]terea acestor modific[ri permite aprecierea
influen\ei benefice a antrenamentului ]i /sau utilizarea unor metode
diverse (antrenament, medica\ie, alimenta\ie) pentru contracararea
factorilor limitativi ai efortului ]i @mbun[t[\irea performan\ei.
Odat[ cu @nceperea efortului @n organism se produc modific[ri
fiziologice rezultate @n urma ac\iunii adrenalinei rev[rsate @n s`nge, pe cale
reflex[, @ntr-o cantitate crescut[, ca ]i datorit[ excita\iilor venite de la
proprioceptorii din mu]chi, tendoane ]i articula\ii.
Dintre parametrii de baz[ ai efortului cu rol hot[r`tor @n determinarea
amplitudinii modific[rilor din organism cei mai importan\i sunt intensitatea
]i durata efortului, mai ales pentru modific[rile ce apar imediat @n efort.
La @nceputul antrenamentului apar adapt[ri generale, care odat[ cu
selec\ion[rile adecvate ]i limit[rile tot mai accentuate ale parametrilor
solicit[rii vor deveni din ce @n ce mai specifice.
Limitele acestor adapt[ri specifice depind @n primul r`nd de
patrimoniul genetic individual, dar ]i de factori extragenetici, fiind
dependente @n principal de @nsu]i procesul de antrenament (ciclitatea,
condi\iile materiale, echipamentul, aparatura, parteneri, etc.). Adaptarea
metabolic[ se refer[ la totalitatea modific[rilor func\ionale ]i metabolice ce
@nso\esc imediat administrarea stimulilor de efort, @n timp ce adaptarea
epigenetic[ cuprinde ansamblul modific[rilor ce apar @n urma solicit[rilor
sistematice, @n timp a diferitelor structuri celulare ]i tisulare, exprim`nd @n
26
B.3. PRINCIPALELE SISTEME ALE ORGANISMULUI
UMAN IMPLICATE #N EFORT : NO|IUNI DE ANATOMIE
}I FIZIOLOGIE, MODIFIC{RI INDUSE DE EFORT,
EXPLOR{RI #N MEDICINA SPORTIV{

DE CE ?

#n condi\iile actuale pentru realizarea unui antrenament ]tiin\ific
condus se impune prioritar cunoa]terea bazelor fiziologice ]i biochimice
ale modific[rilor ap[rute @n urma variatelor solicit[ri, ]i a modific[rilor
induse de efort la nivelul acestora .

Aceste modific[ri apar la nivelul tuturor sistemelor organismului la
@nceput fiind func\ionale, fiziologice, iar @n cazul repet[rii sistematice a
efortului timp @ndelungat @mbr[c`nd aspectul unor restructur[ri morfologice
(anatomice). Cunoa]terea acestor modific[ri permite aprecierea
influen\ei benefice a antrenamentului ]i /sau utilizarea unor metode
diverse (antrenament, medica\ie, alimenta\ie) pentru contracararea
factorilor limitativi ai efortului ]i @mbun[t[\irea performan\ei.
Odat[ cu @nceperea efortului @n organism se produc modific[ri
fiziologice rezultate @n urma ac\iunii adrenalinei rev[rsate @n s`nge, pe cale
reflex[, @ntr-o cantitate crescut[, ca ]i datorit[ excita\iilor venite de la
proprioceptorii din mu]chi, tendoane ]i articula\ii.
Dintre parametrii de baz[ ai efortului cu rol hot[r`tor @n determinarea
amplitudinii modific[rilor din organism cei mai importan\i sunt intensitatea
]i durata efortului, mai ales pentru modific[rile ce apar imediat @n efort.
La @nceputul antrenamentului apar adapt[ri generale, care odat[ cu
selec\ion[rile adecvate ]i limit[rile tot mai accentuate ale parametrilor
solicit[rii vor deveni din ce @n ce mai specifice.
Limitele acestor adapt[ri specifice depind @n primul r`nd de
patrimoniul genetic individual, dar ]i de factori extragenetici, fiind
dependente @n principal de @nsu]i procesul de antrenament (ciclitatea,
condi\iile materiale, echipamentul, aparatura, parteneri, etc.). Adaptarea
metabolic[ se refer[ la totalitatea modific[rilor func\ionale ]i metabolice ce
@nso\esc imediat administrarea stimulilor de efort, @n timp ce adaptarea
epigenetic[ cuprinde ansamblul modific[rilor ce apar @n urma solicit[rilor
sistematice, @n timp a diferitelor structuri celulare ]i tisulare, exprim`nd @n
27
ultim[ instan\[ statutul de organism antrenat. Individualizarea acestor aspecte
se va realiza pentru principalele aparate ]i sisteme implicate @n efort.

1. SISTEMUL RESPIRATOR
No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul respirator se compune din c[ile aeriene ]I pl[m`ni.
C[ile aeriene sunt reprezentate de: fosele nazale, faringele, laringele,
traheea ]i bronhiile principale, cu rol @n transportul aerului atmosferic.
Pl[m`nii sunt organele respiratorii propriu-zise, la nivelul lor au loc
schimburile de gaze dintre organism ]I aerul atmosferic.

Figura 1. Structura sistemului respirator (dup[ Newsholme, 1995)

Schimburile gazoase se realizeaz[ datorit[ succesiunii ritmice a 2
procese: inspira\ia ]i expira\ia.
Bronhiole
Trahee
Alveole
Bronhii
principale
Arteriole
Venule
27
ultim[ instan\[ statutul de organism antrenat. Individualizarea acestor aspecte
se va realiza pentru principalele aparate ]i sisteme implicate @n efort.

1. SISTEMUL RESPIRATOR
No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul respirator se compune din c[ile aeriene ]I pl[m`ni.
C[ile aeriene sunt reprezentate de: fosele nazale, faringele, laringele,
traheea ]i bronhiile principale, cu rol @n transportul aerului atmosferic.
Pl[m`nii sunt organele respiratorii propriu-zise, la nivelul lor au loc
schimburile de gaze dintre organism ]I aerul atmosferic.

Figura 1. Structura sistemului respirator (dup[ Newsholme, 1995)

Schimburile gazoase se realizeaz[ datorit[ succesiunii ritmice a 2
procese: inspira\ia ]i expira\ia.
Bronhiole
Trahee
Alveole
Bronhii
principale
Arteriole
Venule
28
Inspira\ia este procesul prin care aerul atmosferic p[trunde prin c[ile
respiratorii p`n[ la nivelul alveolelor pulmonare (cele mai mici unit[\i
morfofunc\ionale pulmonare). La acest nivel oxigenul din aerul atmosferic
trece @n s`nge, datorit[ unor diferen\e de presiune.
Inspira\ia se realizeaz[ prin contrac\ia mu]chilor inspiratori (mu]chii
intercostali externi, diafragma, supracostalii) care m[resc cutia toracic[ @n
toate cele 3 diametre ale sale. M[rirea toracelui este urmat[ de cre]terea
volumului pulmonar, deci cu c`t vom m[ri volumul toracelui va cre]te ]I
volumul pulmonar ]i implicit cantitatea de aer/oxigen introdus[ @n organism,
VO
2
maxim constituind un factor limitativ al capacit[\ii de efort aerob. Din
acest motiv @n explorarea respiratorie ne intereseaz[ nu numai volumele
respiratorii, ci ]i forma ]i volumul toracelui. Modific[ri de form[, static[,
deficien\e ]i/sau sechele de rahitism la nivelul sternului, coastelor sau
coloanei vertebrale influen\eaz[ func\ia respiratorie. #n aceste cazuri
recomand[rile includ profilaxia rahitismului, exerci\ii pentru dezvoltarea
general[ a toracelui, exerci\ii de gimnastic[ respiratorie, exerci\ii specifice
altor deficien\e fizice (cifoze, spate plan). Pentru antrenor ]i kinetoterapeut
este important[ ]i cunoa]terea grupelor musculaturii inspiratorii accesorii
care pot realiza o ridicare suplimentar[ a coastelor ]i deci o m[rire
suplimentar[ a volumului toracic (inspir for\at). Exerci\iile se pot realiza @n
cadrul salilor de gimnastic[ recuperatorie dar ]i @n sala de antrenament,
@nainte sau la sfr]itul programului de antrenament, sau pot fi incluse @n scop
profilactic chiar @n programul de antrenament.
Aceste aspecte vor fi detaliate @n cadrul capitolului consacrat
examin[rilor din incinta cabinetului de dezvoltare fizic[.
Expira\ia este un proces pasiv, de relaxare a musculaturii respiratorii
]i revenire a cutiei toracice la dimensiunile ini\iale, prin care aerul/CO
2
este
eliminat la exterior. Se realizeaz[ pe seama elasticit[\ii pulmonare, a
cartilajelor costale ]i a ligamentelor @ntinse @n timpul inspira\iei. Elasticitatea
toracic[, calculat[ ca diferen\[ dintre perimetrele respiratorii maxime
(inspir/expir) ofer[ deci indicii importante at`t @n inspir c`t ]I @n expir.
#n condi\ii de expir for\at (efort, condi\ii patologice) ea devine un
proces activ prin contrac\ia mu]chilor abdominali ]i a unor grupe musculare
toracice care reduc suplimentar volumul toracic/pulmonar.
Frecven\a mi]c[rilor respiratorii @n stare de repaos este de 16/minut
la b[rbat ]I 18/minut la femeie. Valorile superioare poart[ numele de
tahipnee, iar cele inferioare de bradipnee.
Volumele respiratorii se m[soar[ cu ajutorul spirometrului ]i sunt
reprezentate de :
28
Inspira\ia este procesul prin care aerul atmosferic p[trunde prin c[ile
respiratorii p`n[ la nivelul alveolelor pulmonare (cele mai mici unit[\i
morfofunc\ionale pulmonare). La acest nivel oxigenul din aerul atmosferic
trece @n s`nge, datorit[ unor diferen\e de presiune.
Inspira\ia se realizeaz[ prin contrac\ia mu]chilor inspiratori (mu]chii
intercostali externi, diafragma, supracostalii) care m[resc cutia toracic[ @n
toate cele 3 diametre ale sale. M[rirea toracelui este urmat[ de cre]terea
volumului pulmonar, deci cu c`t vom m[ri volumul toracelui va cre]te ]I
volumul pulmonar ]i implicit cantitatea de aer/oxigen introdus[ @n organism,
VO
2
maxim constituind un factor limitativ al capacit[\ii de efort aerob. Din
acest motiv @n explorarea respiratorie ne intereseaz[ nu numai volumele
respiratorii, ci ]i forma ]i volumul toracelui. Modific[ri de form[, static[,
deficien\e ]i/sau sechele de rahitism la nivelul sternului, coastelor sau
coloanei vertebrale influen\eaz[ func\ia respiratorie. #n aceste cazuri
recomand[rile includ profilaxia rahitismului, exerci\ii pentru dezvoltarea
general[ a toracelui, exerci\ii de gimnastic[ respiratorie, exerci\ii specifice
altor deficien\e fizice (cifoze, spate plan). Pentru antrenor ]i kinetoterapeut
este important[ ]i cunoa]terea grupelor musculaturii inspiratorii accesorii
care pot realiza o ridicare suplimentar[ a coastelor ]i deci o m[rire
suplimentar[ a volumului toracic (inspir for\at). Exerci\iile se pot realiza @n
cadrul salilor de gimnastic[ recuperatorie dar ]i @n sala de antrenament,
@nainte sau la sfr]itul programului de antrenament, sau pot fi incluse @n scop
profilactic chiar @n programul de antrenament.
Aceste aspecte vor fi detaliate @n cadrul capitolului consacrat
examin[rilor din incinta cabinetului de dezvoltare fizic[.
Expira\ia este un proces pasiv, de relaxare a musculaturii respiratorii
]i revenire a cutiei toracice la dimensiunile ini\iale, prin care aerul/CO
2
este
eliminat la exterior. Se realizeaz[ pe seama elasticit[\ii pulmonare, a
cartilajelor costale ]i a ligamentelor @ntinse @n timpul inspira\iei. Elasticitatea
toracic[, calculat[ ca diferen\[ dintre perimetrele respiratorii maxime
(inspir/expir) ofer[ deci indicii importante at`t @n inspir c`t ]I @n expir.
#n condi\ii de expir for\at (efort, condi\ii patologice) ea devine un
proces activ prin contrac\ia mu]chilor abdominali ]i a unor grupe musculare
toracice care reduc suplimentar volumul toracic/pulmonar.
Frecven\a mi]c[rilor respiratorii @n stare de repaos este de 16/minut
la b[rbat ]I 18/minut la femeie. Valorile superioare poart[ numele de
tahipnee, iar cele inferioare de bradipnee.
Volumele respiratorii se m[soar[ cu ajutorul spirometrului ]i sunt
reprezentate de :
29
- volumul curent (VC) reprezint[ cantitatea de aer introdus[ @n
pl[m`ni printr-un inspir normal - 500 ml
- volumul inspirator de rezerv[ (VIR) reprezint[ cantitatea de
aer introdus[ @n pl[m`ni printr-un inspir for\at, peste volumul
curent - 1500 ml
- volumul expirator de rezerv[ (VER) reprezint[ cantitatea de
aer eliminat[ din pl[m`ni printr-un expir for\at, care urmeaz[
dup[ un expir obi]nuit ; 1000-1500 ml
- capacitatea pulmonar[ vital[ (CV) reprezint[ suma volumelor
men\ionate anterior - 3500 ml. Variaz[ @n func\ie de sex, @n[l\ime,
grad de antrenament.
#n afara acestor volume se mai descrie o cantitate de 1500 ml aer care
nu poate fi expulzat din pl[m`ni nici printr-un expir for\at (volum
rezidual - VR), ceea ce conduce la o valoare total[ maxim[ a
cantot[\ii de aer din pl[m`ni de 5000 ml (capacitate pulmonar[
total[ - CPT)

Modific[rile respira\iei @n efort
#n urma efectu[rii efortului fizic, la nivelul respira\iei se pot produce
modific[ri imediate sau acute, care se reg[sesc la to\i indivizii ce realizeaz[
un efort fizic ]i modific[ri tardive sau de antrenament care se instaleaz[ la cei
care realizeaz[ un efort fizic timp @ndelungat. Aceste modific[ri tardive
reprezint[ amprenta pe care antrenamentul o las[ asupra func\iei
organismului ]i deosebesc un organism antrenat de unul neantrenat at`t @n
repaus c`t ]i @n efort.
A. Modific[ri imediate (acute) includ:
- frecven\a respiratorie. #n repaus este de 16-18 respira\ii/min. Se
modific[ at`t @n timpul efortului c`t ]i dup[ @ncetarea acestuia.
#n alerg[rile pe distan\e foarte scurte, s[riturile, arunc[rile, loviturile
de atac, ridicarea halterelor, respira\ia este blocat[ @n inspira\ie profund[ pe
tot timpul desf[]ur[rii acestora. Imediat dup[ terminarea efortului frecven\a
respiratorie cre]te (valori de 20-30 resp/min p`n[ la 40-50 resp/min), @n
func\ie de intensitatea, durata efortului ]i gradul de antrenament.
Dup[ eforturi izometrice cu apnee total[, frecven\a respiratorie este
mai mare dec`t dup[ eforturi dinamice de durat[ lung[ ]i aceea]i intensitate.
Cea mai bun[ frecven\[ respiratorie este de p`n[ la 30 resp/min,
frecven\[ la care se p[streaz[ un raport bun @ntre inspira\ie ]i expira\ie.
Cre]terea frecven\ei peste aceast[ valoare se realizeaz[ prin scurtarea
expira\iei, ceea ce va duce la acumulare de CO
2
.
29
- volumul curent (VC) reprezint[ cantitatea de aer introdus[ @n
pl[m`ni printr-un inspir normal - 500 ml
- volumul inspirator de rezerv[ (VIR) reprezint[ cantitatea de
aer introdus[ @n pl[m`ni printr-un inspir for\at, peste volumul
curent - 1500 ml
- volumul expirator de rezerv[ (VER) reprezint[ cantitatea de
aer eliminat[ din pl[m`ni printr-un expir for\at, care urmeaz[
dup[ un expir obi]nuit ; 1000-1500 ml
- capacitatea pulmonar[ vital[ (CV) reprezint[ suma volumelor
men\ionate anterior - 3500 ml. Variaz[ @n func\ie de sex, @n[l\ime,
grad de antrenament.
#n afara acestor volume se mai descrie o cantitate de 1500 ml aer care
nu poate fi expulzat din pl[m`ni nici printr-un expir for\at (volum
rezidual - VR), ceea ce conduce la o valoare total[ maxim[ a
cantot[\ii de aer din pl[m`ni de 5000 ml (capacitate pulmonar[
total[ - CPT)

Modific[rile respira\iei @n efort
#n urma efectu[rii efortului fizic, la nivelul respira\iei se pot produce
modific[ri imediate sau acute, care se reg[sesc la to\i indivizii ce realizeaz[
un efort fizic ]i modific[ri tardive sau de antrenament care se instaleaz[ la cei
care realizeaz[ un efort fizic timp @ndelungat. Aceste modific[ri tardive
reprezint[ amprenta pe care antrenamentul o las[ asupra func\iei
organismului ]i deosebesc un organism antrenat de unul neantrenat at`t @n
repaus c`t ]i @n efort.
A. Modific[ri imediate (acute) includ:
- frecven\a respiratorie. #n repaus este de 16-18 respira\ii/min. Se
modific[ at`t @n timpul efortului c`t ]i dup[ @ncetarea acestuia.
#n alerg[rile pe distan\e foarte scurte, s[riturile, arunc[rile, loviturile
de atac, ridicarea halterelor, respira\ia este blocat[ @n inspira\ie profund[ pe
tot timpul desf[]ur[rii acestora. Imediat dup[ terminarea efortului frecven\a
respiratorie cre]te (valori de 20-30 resp/min p`n[ la 40-50 resp/min), @n
func\ie de intensitatea, durata efortului ]i gradul de antrenament.
Dup[ eforturi izometrice cu apnee total[, frecven\a respiratorie este
mai mare dec`t dup[ eforturi dinamice de durat[ lung[ ]i aceea]i intensitate.
Cea mai bun[ frecven\[ respiratorie este de p`n[ la 30 resp/min,
frecven\[ la care se p[streaz[ un raport bun @ntre inspira\ie ]i expira\ie.
Cre]terea frecven\ei peste aceast[ valoare se realizeaz[ prin scurtarea
expira\iei, ceea ce va duce la acumulare de CO
2
.
30
Dup[ efectuarea eforturilor maxime, de scurt[ durat[, frecven\a
respiratorie poate atinge valori de 40-50 resp/min; dup[ eforturile intense ]i
de lung[ durat[ 30-40 resp/min, iar dup[ cele moderate 25-30 resp/min.
Dup[ terminarea efortului @n primele 30-40 sec se men\ine o ventila\ie
pulmonar[ foarte crescut[, apoi frecven\a respiratorie scade treptat.
- amplitudinea respiratorie cre]te foarte mult pentru a asigura un
debit respirator mai mare ]i deci o cantitate mai mare de O
2
(cre]te VIR,
VER). Cre]terea amplitudinii respira\iei se produce paralel cu cre]terea
frecven\ei numai p`n[ la o anumit[ valoare (40-50 resp/min) dup[ care
amplitudinea mi]c[rilor respiratorii scade.
Imediat dup[ terminarea efortului amplitudinea cre]te pentru a
acoperi datoria de O
2
acumulat[.
- debitul respirator (cantitatea de aer care trece prin pl[m`ni timp
de 1 min ; se calculeaz[ @nmul\ind VC cu frecven\a respiratorie) cre]te
propor\ional cu durata ]i intensitatea efortului. #n repaus este de 8 l/min; @n
eforturile de intensitate medie poate ajunge la 60 l/min; @n eforturile
submaximale aerobe la 100-150 l/min iar @n cele maximale aerobe la 150-180
l/min.
- consumul de O
2
. #n efort aprovizionarea cu O
2
la nivelul
organismului este limitat[ datorit[ timpului scurt de contact @ntre aerul
alveolar ]i s`ngele din capilare, circula\ia sanguin[ fiind accelerat[ @n timpul
efortului. Aprovizionarea este compensat[ prin cre]terea amplitudinii
respiratorii ]i dispari\ia spa\iului mort.
La periferie are loc o cre]tere a coeficientului de utilizare a O
2
de
c[tre s`ngele arterial de la 30-40% la 70%. #n repaus consumul de O
2
este de
250 ml/min. #n eforturile medii ajunge la 1500 ml/min @n cele submaximale
la 2500 ml/min iar @n eforturile maximale la 3000-3500 ml/min.
B. Modific[rile tardive pot reprezenta parametrii gradului de
antrenament; ele includ:
- frecven\a respiratorie; @n repaus este 10-12 resp/min la sportivii
antrena\i ]i se datore]te dezvolt[rii mari a musculaturii inspiratorii ]i cre]terii
elasticit[\ii cutiei toracice; @n efort cei bine antrena\i efectueaz[ efectueaz[
apnee total[, iar dup[ terminarea efortului datoria de O
2
este pl[tit[ printr-un
num[r mai mic de respira\ii dec`t la cei neantrena\i.
- amplitudinea mi]c[rilor respiratorii cre]te tot pe seama
dezvolt[rii musculaturii toracice. Ca rezultat cre]te volumul curent de repaus
de la 500 ml la neantrena\i la 700-800 ml la antrena\i. Raportul dintre
30
Dup[ efectuarea eforturilor maxime, de scurt[ durat[, frecven\a
respiratorie poate atinge valori de 40-50 resp/min; dup[ eforturile intense ]i
de lung[ durat[ 30-40 resp/min, iar dup[ cele moderate 25-30 resp/min.
Dup[ terminarea efortului @n primele 30-40 sec se men\ine o ventila\ie
pulmonar[ foarte crescut[, apoi frecven\a respiratorie scade treptat.
- amplitudinea respiratorie cre]te foarte mult pentru a asigura un
debit respirator mai mare ]i deci o cantitate mai mare de O
2
(cre]te VIR,
VER). Cre]terea amplitudinii respira\iei se produce paralel cu cre]terea
frecven\ei numai p`n[ la o anumit[ valoare (40-50 resp/min) dup[ care
amplitudinea mi]c[rilor respiratorii scade.
Imediat dup[ terminarea efortului amplitudinea cre]te pentru a
acoperi datoria de O
2
acumulat[.
- debitul respirator (cantitatea de aer care trece prin pl[m`ni timp
de 1 min ; se calculeaz[ @nmul\ind VC cu frecven\a respiratorie) cre]te
propor\ional cu durata ]i intensitatea efortului. #n repaus este de 8 l/min; @n
eforturile de intensitate medie poate ajunge la 60 l/min; @n eforturile
submaximale aerobe la 100-150 l/min iar @n cele maximale aerobe la 150-180
l/min.
- consumul de O
2
. #n efort aprovizionarea cu O
2
la nivelul
organismului este limitat[ datorit[ timpului scurt de contact @ntre aerul
alveolar ]i s`ngele din capilare, circula\ia sanguin[ fiind accelerat[ @n timpul
efortului. Aprovizionarea este compensat[ prin cre]terea amplitudinii
respiratorii ]i dispari\ia spa\iului mort.
La periferie are loc o cre]tere a coeficientului de utilizare a O
2
de
c[tre s`ngele arterial de la 30-40% la 70%. #n repaus consumul de O
2
este de
250 ml/min. #n eforturile medii ajunge la 1500 ml/min @n cele submaximale
la 2500 ml/min iar @n eforturile maximale la 3000-3500 ml/min.
B. Modific[rile tardive pot reprezenta parametrii gradului de
antrenament; ele includ:
- frecven\a respiratorie; @n repaus este 10-12 resp/min la sportivii
antrena\i ]i se datore]te dezvolt[rii mari a musculaturii inspiratorii ]i cre]terii
elasticit[\ii cutiei toracice; @n efort cei bine antrena\i efectueaz[ efectueaz[
apnee total[, iar dup[ terminarea efortului datoria de O
2
este pl[tit[ printr-un
num[r mai mic de respira\ii dec`t la cei neantrena\i.
- amplitudinea mi]c[rilor respiratorii cre]te tot pe seama
dezvolt[rii musculaturii toracice. Ca rezultat cre]te volumul curent de repaus
de la 500 ml la neantrena\i la 700-800 ml la antrena\i. Raportul dintre
31
inspira\ie ]i expira\ie este de 1/1,8 sau 1/2 la antrena\i ]i 1/1,5 la neantrena\i
(deci cre]te durata expira\iei).
Pneumograma (@nregistrarea mi]c[rilor respiratorii) va ar[ta o
amplitudine mai mare, un raport inspira\ie/expira\ie modificat ]i o frecven\[
mai mic[.
- debitul respirator r[m`ne nemodificat @n repaus (8 l/min) ]i cre]te
mult @n efort (150-180 l/min) pe seama cre]terii amplitudinii respiratorii.
Exist[ ramuri de sport (@notul, canotajul, alerg[rile de fond,
antrenamentele la altitudine) care m[resc ventila\ia pulmonar[ ating`nd un
debit respirator maxim.
- consumul de O
2
@n efort este mai mare la antrena\i, ating`nd
valori de 5000-6000 ml/min fa\[ de 3000-3500 ml/min la neantrena\i
(adaptare respiratorie ]i circulatorie ]i cre]terea coeficientului de utilizare a
O
2
din s`ngele arterial).
- capacitatea vital[ atinge la cei antrena\i valori de 6500-7000 ml
@n func\ie de ramura de sport practicat[.
#n concluzie cre]terea intensit[\ii efortului este @nso\it[ de
amplificarea ventila\iei pulmonare (debit respirator/minut) ce se realizeaz[
at`t prin cre]terea frecven\ei respiratorii (de la 10-18 resp. /min. la 30-45
resp. /min.) c`t ]i prin m[rirea volumului respirator curent (de la 500-600
ml/resp. @n repaos la 2000-2500 ml/resp. @n efort mediu) .
Atingerea ]i men\inerea capacit[\ii ventilatorii la parametrii indica\i
este dependent[ de intensitatea ]i tipul efortului practicat, ca ]i de gradul de
antrenament al sportivului.
Frecven\a respiratorie cre]te de obicei mai rapid dec`t volumul
respirator. M[rirea exagerat[ este neeconomic[ deoarece necesit[ consum
energetic crescut pentru contrac\ia mu]chilor respiratori ]i scade timpul de
umplere alveolar[ prin vehicularea aerului @n spa\iul mort (c[i respiratorii).
Volumul respirator cre]te printr-o mai bun[ deschidere alveolar[ ce
m[re]te suprafa\a de contact alveolo-capilar[. De asemenea cre]te ]i viteza
de circula\ie capilar[ ceea ce permite realizarea schimburilor gazoase @ntr-un
interval foarte scurt (0.35-0.75 sec. ) de 4-6 ori mai intens.
Produsul dintre volumul curent ]i frecven\a respiratorie /min
reprezint[ minut volumul. Antrenamentul cre]te mult minut volumul ; la
sportivii de anduran\[ s-au @nregistrat @n efort volume de peste 120 l/min. De
asemenea prin antrenament se @mbun[t[\e]te ]i eficien\a schimburilor
gazoase prin bariera alveolopulmonar[.
VO
2
maxim poate cre]te prin antrenament cu p`n[ la 25% . Sportivii
]i antrenorii au c[utat de mult timp o metod[ simpl[ care s[ ofere un indice al
31
inspira\ie ]i expira\ie este de 1/1,8 sau 1/2 la antrena\i ]i 1/1,5 la neantrena\i
(deci cre]te durata expira\iei).
Pneumograma (@nregistrarea mi]c[rilor respiratorii) va ar[ta o
amplitudine mai mare, un raport inspira\ie/expira\ie modificat ]i o frecven\[
mai mic[.
- debitul respirator r[m`ne nemodificat @n repaus (8 l/min) ]i cre]te
mult @n efort (150-180 l/min) pe seama cre]terii amplitudinii respiratorii.
Exist[ ramuri de sport (@notul, canotajul, alerg[rile de fond,
antrenamentele la altitudine) care m[resc ventila\ia pulmonar[ ating`nd un
debit respirator maxim.
- consumul de O
2
@n efort este mai mare la antrena\i, ating`nd
valori de 5000-6000 ml/min fa\[ de 3000-3500 ml/min la neantrena\i
(adaptare respiratorie ]i circulatorie ]i cre]terea coeficientului de utilizare a
O
2
din s`ngele arterial).
- capacitatea vital[ atinge la cei antrena\i valori de 6500-7000 ml
@n func\ie de ramura de sport practicat[.
#n concluzie cre]terea intensit[\ii efortului este @nso\it[ de
amplificarea ventila\iei pulmonare (debit respirator/minut) ce se realizeaz[
at`t prin cre]terea frecven\ei respiratorii (de la 10-18 resp. /min. la 30-45
resp. /min.) c`t ]i prin m[rirea volumului respirator curent (de la 500-600
ml/resp. @n repaos la 2000-2500 ml/resp. @n efort mediu) .
Atingerea ]i men\inerea capacit[\ii ventilatorii la parametrii indica\i
este dependent[ de intensitatea ]i tipul efortului practicat, ca ]i de gradul de
antrenament al sportivului.
Frecven\a respiratorie cre]te de obicei mai rapid dec`t volumul
respirator. M[rirea exagerat[ este neeconomic[ deoarece necesit[ consum
energetic crescut pentru contrac\ia mu]chilor respiratori ]i scade timpul de
umplere alveolar[ prin vehicularea aerului @n spa\iul mort (c[i respiratorii).
Volumul respirator cre]te printr-o mai bun[ deschidere alveolar[ ce
m[re]te suprafa\a de contact alveolo-capilar[. De asemenea cre]te ]i viteza
de circula\ie capilar[ ceea ce permite realizarea schimburilor gazoase @ntr-un
interval foarte scurt (0.35-0.75 sec. ) de 4-6 ori mai intens.
Produsul dintre volumul curent ]i frecven\a respiratorie /min
reprezint[ minut volumul. Antrenamentul cre]te mult minut volumul ; la
sportivii de anduran\[ s-au @nregistrat @n efort volume de peste 120 l/min. De
asemenea prin antrenament se @mbun[t[\e]te ]i eficien\a schimburilor
gazoase prin bariera alveolopulmonar[.
VO
2
maxim poate cre]te prin antrenament cu p`n[ la 25% . Sportivii
]i antrenorii au c[utat de mult timp o metod[ simpl[ care s[ ofere un indice al
32
performan\ei sportive ce poate fi folosit @n selec\ie. Un bun sportiv nu este
@ntotdeauna cel cu cel mai mare VO
2
maxim, de]i acesta este important. un
indicator mai bun se realizeaz[ prin corelarea VO
2
maxim ]i a pragului
aerob-anaerob influen\at de asemenea de antrenament.
#n concluzie antrenamentul induce modific[ri adaptative tardive @n
repaos ]i efort realiz`nd o respira\ie mai economic[; bradipnee @n repaos ]i
cre]terea frecven\ei respiratorii @n efort la limita necesit[\ilor cu un bun
echilibru al consumului de O
2
]i al elimin[rii de CO
2
.
Cre]terea ventila\iei se realizeaz[ prin cre]terea volumului curent
(contrac\ie diafragmatic[); cre]te capacitatea vital[ cu sc[derea procentual[ a
volumului rezidual; are loc utilizarea mai prompt[ ]i mai intens[ a O
2
la
nivel tisular; cre]te rezisten\a la hipoxie ]i implicit timpul de apnee prin
folosirea rezervelor tisulare de O
2
; se formeaz[ un stereotip dinamic datorat
sinergismului contrac\iei mu]chilor membrelor cu cel al mi]c[rilor
respiratorii ]i scade datoria de O
2
.

Explorarea aparatului respirator @n medicina sportiv[
A. Starea de s[n[tate a apartaului respirator, inclusiv modific[rile de
form[ ale toracelui
B. Aspectele dimensionale ale cutiei toracice ]i gradul de elasticitate al
acesteia, informa\ii furnizate de examenul somatoscopic. #n cadrul acestui
examen se va @nregistra :
- perimetria toracic[ @n repaos, inspir for\at ]i expir for\at.
- diametrele toracice anteroposterioare ]i transverse
- indicele Erissman.
Aceste investiga\ii pot fi completate cu examin[ri somatoscopice
ce @nregistreaz tipul respirator (costal superior, costal inferior, costo-
abdominal).
Tipurile costal inferior ]i costo-abdominal favorizeaz[ o
volumetrie respiratorie mai bun[ prin eficien\a crescut[ a func\iei
diafragmatice. Sunt caracteristice sportivilor bine antrena\i. Se mai
determin[ eventualele modific[ri ale curburilor coloanei vertebrale cu
implica\ii @n determinarea volumului cutiei toracice (cifoz[, spate plat) sau
sechele de rahitism (stern @nfundat, m[t[nii costale etc.). De asemenea se
utilizeaz[ explor[ri paraclinice de tipul radiografiei ]i radioscopiei ca ]i
@nregistrarea mecanic[ sau electric[ @n vederea determin[rii
Aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de dezvoltare
fizic[, unde metodologia este redat[ am[nun\it.
Volum II
1.4. Cabinetul de antropologie ]i evaluare a st[rii
de nutri\ie

32
performan\ei sportive ce poate fi folosit @n selec\ie. Un bun sportiv nu este
@ntotdeauna cel cu cel mai mare VO
2
maxim, de]i acesta este important. un
indicator mai bun se realizeaz[ prin corelarea VO
2
maxim ]i a pragului
aerob-anaerob influen\at de asemenea de antrenament.
#n concluzie antrenamentul induce modific[ri adaptative tardive @n
repaos ]i efort realiz`nd o respira\ie mai economic[; bradipnee @n repaos ]i
cre]terea frecven\ei respiratorii @n efort la limita necesit[\ilor cu un bun
echilibru al consumului de O
2
]i al elimin[rii de CO
2
.
Cre]terea ventila\iei se realizeaz[ prin cre]terea volumului curent
(contrac\ie diafragmatic[); cre]te capacitatea vital[ cu sc[derea procentual[ a
volumului rezidual; are loc utilizarea mai prompt[ ]i mai intens[ a O
2
la
nivel tisular; cre]te rezisten\a la hipoxie ]i implicit timpul de apnee prin
folosirea rezervelor tisulare de O
2
; se formeaz[ un stereotip dinamic datorat
sinergismului contrac\iei mu]chilor membrelor cu cel al mi]c[rilor
respiratorii ]i scade datoria de O
2
.

Explorarea aparatului respirator @n medicina sportiv[
A. Starea de s[n[tate a apartaului respirator, inclusiv modific[rile de
form[ ale toracelui
B. Aspectele dimensionale ale cutiei toracice ]i gradul de elasticitate al
acesteia, informa\ii furnizate de examenul somatoscopic. #n cadrul acestui
examen se va @nregistra :
- perimetria toracic[ @n repaos, inspir for\at ]i expir for\at.
- diametrele toracice anteroposterioare ]i transverse
- indicele Erissman.
Aceste investiga\ii pot fi completate cu examin[ri somatoscopice
ce @nregistreaz tipul respirator (costal superior, costal inferior, costo-
abdominal).
Tipurile costal inferior ]i costo-abdominal favorizeaz[ o
volumetrie respiratorie mai bun[ prin eficien\a crescut[ a func\iei
diafragmatice. Sunt caracteristice sportivilor bine antrena\i. Se mai
determin[ eventualele modific[ri ale curburilor coloanei vertebrale cu
implica\ii @n determinarea volumului cutiei toracice (cifoz[, spate plat) sau
sechele de rahitism (stern @nfundat, m[t[nii costale etc.). De asemenea se
utilizeaz[ explor[ri paraclinice de tipul radiografiei ]i radioscopiei ca ]i
@nregistrarea mecanic[ sau electric[ @n vederea determin[rii
Aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de dezvoltare
fizic[, unde metodologia este redat[ am[nun\it.
Volum II
1.4. Cabinetul de antropologie ]i evaluare a st[rii
de nutri\ie

33
C. Aspecte dimensionale ]i func\ionale pulmonare
M[surarea volumelor gazoase pulmonare a fost realizat[ @nc[ din
anul 1846 de c[tre Hutchinson, aparatul creat de el reprezent`nd ]i la ora
actual[ principiul de baz[ al spirometrelor ]i spirografelor. De la
determinarea capacit[\ii vitale (prin spirometrie) sau a debitelor (prin
debitmetru), num[rul parametrilor respiratori necesari a crescut necesit`nd
apari\ia unor aparate mai complexe care s[ realizeze ]i @nregistr[ri grafice
(spirografe).
Parametrii utiliza\i cel mai frecvent sunt :
1. Capacitatea vital[ (CV) format[ din 3 frac\iuni :
- volumul curent (VC), valoarea medie este de 0. 5 l (16-18% din
CV).
- volumul inspirator de rezerv[ (VIR); valoarea medie este de 1. 5 l
(40-49% din CV).
- volumul expirator de rezerv[ (VER) ; valoarea medie este de 1, 2 l
(35-42% din CV)
La sportivi procentajul VER este deseori mai mare, @n func\ie de a
mai bun[ stare de antrenament, @n special la cei ce practic[ sporturi ce se
efectueaz[ cu toracele blocat (haltere, lupte).
2. Volumul expirator maxim pe secund[ (VEMS) reprezint[ volumul de
aer pe care subiectul poate s[-l elimine @n prima secund[ dup[ o inspira\ie
for\[. Furnizeaz[ informa\ii asupra st[rii ]i calibrului bronhiilor ]i
rapidit[\ii volumelor pulmonare de schimb. Prezint[ valori absolute si
relative (indicele Tiffeneau).
Indicele Tiffeneau = VEMSx100/CV (80% din CV), cre]te la
sportivii ce practic[ volei, baschet, handbal, rugby (96-100%).
VEMS-ul are o periodicitate zilnic[; cea mai mare valoare apare la
ora 9 diminea\a, cea mai mic[ la ora 18.
3. Volumul inspirator maxim pe secund[ (VIMS) reprezint[ volumul de
aer ce poate fi introdus @n arborele respirator @n prima secund[ a unei
inspira\ii maxime ]i for\ate, dup[ o expira\ie maxim[. Calcularea
valorilor absolute ]i relative se face ca la VEMS. Pentru ob\inerea
valorilor relativ normale se adaug[ 8% la indicele Tiffeneau. La copii ]i
sportivi valorile normale dep[]esc 90% CV.
4. Frecven\a respiratorie (Fr) reprezint[ num[rul de cicluri respiratorii pe
unitatea de timp @n condi\ii bazale. Un ciclu respirator complet e format
dintr-o faz[ inspiratorie ]i una expiratorie cu durata @n propor\ie de 1/1 -
1/1. 2.
Determinarea se poate face prin metoda clinic[ (palpare) sau metoda
spirografic[.
33
C. Aspecte dimensionale ]i func\ionale pulmonare
M[surarea volumelor gazoase pulmonare a fost realizat[ @nc[ din
anul 1846 de c[tre Hutchinson, aparatul creat de el reprezent`nd ]i la ora
actual[ principiul de baz[ al spirometrelor ]i spirografelor. De la
determinarea capacit[\ii vitale (prin spirometrie) sau a debitelor (prin
debitmetru), num[rul parametrilor respiratori necesari a crescut necesit`nd
apari\ia unor aparate mai complexe care s[ realizeze ]i @nregistr[ri grafice
(spirografe).
Parametrii utiliza\i cel mai frecvent sunt :
1. Capacitatea vital[ (CV) format[ din 3 frac\iuni :
- volumul curent (VC), valoarea medie este de 0. 5 l (16-18% din
CV).
- volumul inspirator de rezerv[ (VIR); valoarea medie este de 1. 5 l
(40-49% din CV).
- volumul expirator de rezerv[ (VER) ; valoarea medie este de 1, 2 l
(35-42% din CV)
La sportivi procentajul VER este deseori mai mare, @n func\ie de a
mai bun[ stare de antrenament, @n special la cei ce practic[ sporturi ce se
efectueaz[ cu toracele blocat (haltere, lupte).
2. Volumul expirator maxim pe secund[ (VEMS) reprezint[ volumul de
aer pe care subiectul poate s[-l elimine @n prima secund[ dup[ o inspira\ie
for\[. Furnizeaz[ informa\ii asupra st[rii ]i calibrului bronhiilor ]i
rapidit[\ii volumelor pulmonare de schimb. Prezint[ valori absolute si
relative (indicele Tiffeneau).
Indicele Tiffeneau = VEMSx100/CV (80% din CV), cre]te la
sportivii ce practic[ volei, baschet, handbal, rugby (96-100%).
VEMS-ul are o periodicitate zilnic[; cea mai mare valoare apare la
ora 9 diminea\a, cea mai mic[ la ora 18.
3. Volumul inspirator maxim pe secund[ (VIMS) reprezint[ volumul de
aer ce poate fi introdus @n arborele respirator @n prima secund[ a unei
inspira\ii maxime ]i for\ate, dup[ o expira\ie maxim[. Calcularea
valorilor absolute ]i relative se face ca la VEMS. Pentru ob\inerea
valorilor relativ normale se adaug[ 8% la indicele Tiffeneau. La copii ]i
sportivi valorile normale dep[]esc 90% CV.
4. Frecven\a respiratorie (Fr) reprezint[ num[rul de cicluri respiratorii pe
unitatea de timp @n condi\ii bazale. Un ciclu respirator complet e format
dintr-o faz[ inspiratorie ]i una expiratorie cu durata @n propor\ie de 1/1 -
1/1. 2.
Determinarea se poate face prin metoda clinic[ (palpare) sau metoda
spirografic[.
34
La sportivi s-au @nregistrat urm[toarele valori:
- @n repaus = 12-18 resp/min
- @n efort mediu = 35-40 resp/min
- @n efort submaximal = 60-70 resp/min
- @n efort maximal respira\ia este mult redus[, put`nd ajunge p`n[ la
apnee, dar se accentueaz[ evident imediat dup[ terminarea efortului (65-75
resp/min)
5. Consumul de O
2
(VO
2
) reprezint[ volumul de O
2
re\inut @n arborele
respirator din volumul de aer pe 1 minut @n condi\ii de repaos; este egal @n
medie cu 300 ml.




C. Teste func\ionale respiratorii
1. Timpul de apnee exprim[ perioada de oprire voluntar[ a
respira\iei @n condi\ii de hipoxie ]i acumulare de CO
2
; dup[ inspira\ie
profund[ = 60 sec, dup[ expira\ie profund[ = 20 sec
2. Testul hiperventila\iei demonstreaz[ adaptarea la condi\ii de
hipoxie ]i eficien\[ ventilatorie prin men\inerea apneei voluntare @n dou[
etape, @ntre care sunt intercalate 10 respira\ii maxime (CV) timp de 20 sec,
durata apneei celei de a doua comparativ cu prima dubl`ndu-se sau chiar
tripl`ndu-se (tir, s[rituri, arunc[ri, lupte, haltere).
3. For\a expiratorie maxim[ (FEM
x
) const[ @n expirarea for\at[ ]i
rapid[ contra unei coloane de mercur.
FB = peste 120 mm Hg
B = 100 - 120 mm Hg
M = sub 100 mm Hg
- pentru fete = valori mai mici cu 10%
- pentru copii = valori mai mici cu 20%
4. Tipul respirator ]i simetria dinamic[ a toracelui se realizeaz[ cu
ajutorul toracometrului situat la 5-10-15 cm de furculi\a sternal[, cu
efectuarea mai multor respira\ii profunde. Se calculeaz[ media
amplitudinilor respiratorii la fiecare nivel ]i pentru fiecare lumitorace.
Tipurile respiratorii inferioare favorizeaz[ volumul respirator prin eficien\a
contrac\iei diafragmatice.
Aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de explor[ri
func\ionale, unde metodologia este redat[ am[nun\it.

Volum II 1.6. Explor[ri cardio-respiratorii
34
La sportivi s-au @nregistrat urm[toarele valori:
- @n repaus = 12-18 resp/min
- @n efort mediu = 35-40 resp/min
- @n efort submaximal = 60-70 resp/min
- @n efort maximal respira\ia este mult redus[, put`nd ajunge p`n[ la
apnee, dar se accentueaz[ evident imediat dup[ terminarea efortului (65-75
resp/min)
5. Consumul de O
2
(VO
2
) reprezint[ volumul de O
2
re\inut @n arborele
respirator din volumul de aer pe 1 minut @n condi\ii de repaos; este egal @n
medie cu 300 ml.




C. Teste func\ionale respiratorii
1. Timpul de apnee exprim[ perioada de oprire voluntar[ a
respira\iei @n condi\ii de hipoxie ]i acumulare de CO
2
; dup[ inspira\ie
profund[ = 60 sec, dup[ expira\ie profund[ = 20 sec
2. Testul hiperventila\iei demonstreaz[ adaptarea la condi\ii de
hipoxie ]i eficien\[ ventilatorie prin men\inerea apneei voluntare @n dou[
etape, @ntre care sunt intercalate 10 respira\ii maxime (CV) timp de 20 sec,
durata apneei celei de a doua comparativ cu prima dubl`ndu-se sau chiar
tripl`ndu-se (tir, s[rituri, arunc[ri, lupte, haltere).
3. For\a expiratorie maxim[ (FEM
x
) const[ @n expirarea for\at[ ]i
rapid[ contra unei coloane de mercur.
FB = peste 120 mm Hg
B = 100 - 120 mm Hg
M = sub 100 mm Hg
- pentru fete = valori mai mici cu 10%
- pentru copii = valori mai mici cu 20%
4. Tipul respirator ]i simetria dinamic[ a toracelui se realizeaz[ cu
ajutorul toracometrului situat la 5-10-15 cm de furculi\a sternal[, cu
efectuarea mai multor respira\ii profunde. Se calculeaz[ media
amplitudinilor respiratorii la fiecare nivel ]i pentru fiecare lumitorace.
Tipurile respiratorii inferioare favorizeaz[ volumul respirator prin eficien\a
contrac\iei diafragmatice.
Aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de explor[ri
func\ionale, unde metodologia este redat[ am[nun\it.

Volum II 1.6. Explor[ri cardio-respiratorii
35
2. SISTEMUL CARDIOVASCULAR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul cardiovascular este format din inim[, vase de s`nge ]i
limfatice, alc[tuind o unitate func\ional[ coordonat[ ]I pemanent adaptat[
nevoilor organismului.
INIMA (CORDUL) este un organ musculos, tetracameral, format
din 2 atrii ]i 2 ventricole
Atriile sunt complet separate @ntre ele prin septul interatrial, analog
ventriculele sunt separate prin septul interventricular. Patologic pot exista
comunic[ri interatriale sau interventriculare (defecte de sept). Atriul ]i
ventriculul de aceea]i parte comunic[ prin orificiile atrioventriculare
prev[zute cu valvule care se deschid @ntr-un singur sens, permi\`nd trecerea
s`ngelui numai dinspre atrii spre ventricule.
Din punct de vedere func\ional inima poate fi considerat[ ca o dubl[
pomp[, fiecare deservin o circula\ie complet separat[ : circula\ia sistemic[
(marea circula\ie) care @ncepe @n ventriculul st`ng prin artera aort[ ]i se
termin[ @n atriul drept prin cele 2 vene cave ]i circula\ia pulmonar[ (mica
circula\ie) care care @ncepe @n ventriculul drept prin artera pulmonar[ ]i se
termin[ @n atriul st`ng prin cele 4 vene pulmonare (figura2 ).
Inima @n sine prime]te ]i ea s`ngele oxigenat prin arterele coronare,
ramuri din aort[ @n imediata apropiere a originii acesteia. Orice restric\ie
sanguin[ prin artera coronar[ sau ramurile ei va avea consecin\e majore;
obstruc\ia unei ramuri printr-un cheag sanguin va duce la necroza teritoriului
cardiac deservit (angina pectoral[, infarct miocardic).
Contrac\iile inimii se numesc sistole, iar relax[rile diastole.
Succesiunea unei sistole ]i a unei diastole constituie ciclul sau revolu\ia
cardiac[.
#n timpul diastolei atriale valvulele atrioventriculare sunt @nchise,
musculatura atriilor este relaxat[ ]i s`ngele se scurge prin vene, acumul`ndu-
se @n atrii. Presiunea interatrial[ cre]te, devine superioar[ celei ventriculare
de unde s`ngele a fost expulzat, ]i valvulele atrioventriculare se deschid.
S`ngele trece pasiv, datorit[ diferen\ei de presiune din atrii @n ventricule
(70%), restul fiind @mpins prin contrac\ia musculaturii atriale (sistola atrial[).
Dup[ sistola atrial[ urmeaz[ sistola ventricular[. Ventricolele se
contract[, presiunea intraventricular[ cre]te mult, dep[]e]te presiunea din
arterele aort[ ]i pulmonar[, valvulele semilunare se deschid ]i s`ngele este
expulzat @n artere. Evacuarea s`ngeleui se face la @nceput rapid ]i apoi lent,
35
2. SISTEMUL CARDIOVASCULAR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul cardiovascular este format din inim[, vase de s`nge ]i
limfatice, alc[tuind o unitate func\ional[ coordonat[ ]I pemanent adaptat[
nevoilor organismului.
INIMA (CORDUL) este un organ musculos, tetracameral, format
din 2 atrii ]i 2 ventricole
Atriile sunt complet separate @ntre ele prin septul interatrial, analog
ventriculele sunt separate prin septul interventricular. Patologic pot exista
comunic[ri interatriale sau interventriculare (defecte de sept). Atriul ]i
ventriculul de aceea]i parte comunic[ prin orificiile atrioventriculare
prev[zute cu valvule care se deschid @ntr-un singur sens, permi\`nd trecerea
s`ngelui numai dinspre atrii spre ventricule.
Din punct de vedere func\ional inima poate fi considerat[ ca o dubl[
pomp[, fiecare deservin o circula\ie complet separat[ : circula\ia sistemic[
(marea circula\ie) care @ncepe @n ventriculul st`ng prin artera aort[ ]i se
termin[ @n atriul drept prin cele 2 vene cave ]i circula\ia pulmonar[ (mica
circula\ie) care care @ncepe @n ventriculul drept prin artera pulmonar[ ]i se
termin[ @n atriul st`ng prin cele 4 vene pulmonare (figura2 ).
Inima @n sine prime]te ]i ea s`ngele oxigenat prin arterele coronare,
ramuri din aort[ @n imediata apropiere a originii acesteia. Orice restric\ie
sanguin[ prin artera coronar[ sau ramurile ei va avea consecin\e majore;
obstruc\ia unei ramuri printr-un cheag sanguin va duce la necroza teritoriului
cardiac deservit (angina pectoral[, infarct miocardic).
Contrac\iile inimii se numesc sistole, iar relax[rile diastole.
Succesiunea unei sistole ]i a unei diastole constituie ciclul sau revolu\ia
cardiac[.
#n timpul diastolei atriale valvulele atrioventriculare sunt @nchise,
musculatura atriilor este relaxat[ ]i s`ngele se scurge prin vene, acumul`ndu-
se @n atrii. Presiunea interatrial[ cre]te, devine superioar[ celei ventriculare
de unde s`ngele a fost expulzat, ]i valvulele atrioventriculare se deschid.
S`ngele trece pasiv, datorit[ diferen\ei de presiune din atrii @n ventricule
(70%), restul fiind @mpins prin contrac\ia musculaturii atriale (sistola atrial[).
Dup[ sistola atrial[ urmeaz[ sistola ventricular[. Ventricolele se
contract[, presiunea intraventricular[ cre]te mult, dep[]e]te presiunea din
arterele aort[ ]i pulmonar[, valvulele semilunare se deschid ]i s`ngele este
expulzat @n artere. Evacuarea s`ngeleui se face la @nceput rapid ]i apoi lent,
36
presiunea intraventricular[ sc[z`nd progresiv. #n timpul sistolei se
expulzeaz[ @n artera aort[ ]i respectiv pulmonar[, 70-90 ml s`nge (debit
sistolic).
Dup[ sistol[ ventriculele se relaxeaz[ (diastola ventricular[) ]I ciclul
re@ncepe. Prin @nmul\irea debitului sistolic cu frecven\a cardiac[/minut se
ob\ine debitul cardiac cu valori normale de aproximativ 5,5 l.



Figura 2. Marea ]i mica circula\ie


Cordul este alc[tuit din 3 straturi concentrice : endocard, miocard,
epicard ; miocardul are o importan\[ deosebit[ at`t prin dezvoltare c`t ]i prin
propriet[\ile sale. #n structura acestuia, @n afara fibrelor musculare striate de
tip miocardic exist[ celule specializate @n generarea ]i conducerea
impulsurilor de contrac\ie, alc[tuind sistemul excitoconductor nodal
(embrionar). Datorit[ acestui sistem cordul se contract[ ritmic ]I automat.
Sistemul este alc[tuit din 4 componente; cel mai rapid ritm de generare al
contrac\iei @l are nodulul sinoatrial care imprim[ o frecven\[ cardiac[ de 60-
80 b[t[I/minut (frecven\a cardiac[ normal[). Dac[ nodulul este lezat rolul de
Vena cav[ superioar[
(partea superioar[ a
corpului)
Aorta
Artere pulmonare
(la pl[m`ni)
Vene pulmonare
(de la pl[m`ni)
Atriul st`ng
Atriul drept
Ventriculul st`ng
Ventriculul
drept
Vena cav[ inferioar[
(de la partea
inferioar[
a corpului)
36
presiunea intraventricular[ sc[z`nd progresiv. #n timpul sistolei se
expulzeaz[ @n artera aort[ ]i respectiv pulmonar[, 70-90 ml s`nge (debit
sistolic).
Dup[ sistol[ ventriculele se relaxeaz[ (diastola ventricular[) ]I ciclul
re@ncepe. Prin @nmul\irea debitului sistolic cu frecven\a cardiac[/minut se
ob\ine debitul cardiac cu valori normale de aproximativ 5,5 l.



Figura 2. Marea ]i mica circula\ie


Cordul este alc[tuit din 3 straturi concentrice : endocard, miocard,
epicard ; miocardul are o importan\[ deosebit[ at`t prin dezvoltare c`t ]i prin
propriet[\ile sale. #n structura acestuia, @n afara fibrelor musculare striate de
tip miocardic exist[ celule specializate @n generarea ]i conducerea
impulsurilor de contrac\ie, alc[tuind sistemul excitoconductor nodal
(embrionar). Datorit[ acestui sistem cordul se contract[ ritmic ]I automat.
Sistemul este alc[tuit din 4 componente; cel mai rapid ritm de generare al
contrac\iei @l are nodulul sinoatrial care imprim[ o frecven\[ cardiac[ de 60-
80 b[t[I/minut (frecven\a cardiac[ normal[). Dac[ nodulul este lezat rolul de
Vena cav[ superioar[
(partea superioar[ a
corpului)
Aorta
Artere pulmonare
(la pl[m`ni)
Vene pulmonare
(de la pl[m`ni)
Atriul st`ng
Atriul drept
Ventriculul st`ng
Ventriculul
drept
Vena cav[ inferioar[
(de la partea
inferioar[
a corpului)
37
centru de comand[ este preluat de nodulul atrioventricular care imprim[ o
frecven\[ cardiac[ de 40 b[t[I/minut. Cea mai joas[ frecven\[ poate fi
imprimat[ de fasciculul Hiss (20-25 contrac\ii/minut). Cre]teri ale frecven\ei
cardiace peste 80 b[t[I/minut poart[ numele de tahicardie; sc[derea sub 60
b[t[I/minut se nume]te bradicardie.
Activitatea centrilor de comand[ poate fi modificat[ de o serie de
factori : temperatur[, concentra\ia sanguin[ a unor ioni (sodiu, potasiu,
calciu, magneziu, etc), adrenalina, acetilcolina (mediatori ai sistemului
nervos vegetativ).
Adrenalina realizeaz[ o cre]tere a activit[\ii cardiace ]I
vasoconstric\ie; acetilcolina are o ac\iune invers[.
Pentru a se realiza contrac\ia inimii impulsurile de contrac\ie generate
de sistemul excitoconductor trebuie s[ ajung[ @n toat[ masa miocardului.
#ntreruperea/lezarea integrit[\ii sistemului de conducere provoac[ tulbur[ri
ale activit[\ii cardiace denumite blocuri (total, par\ial, de ramur[).
Deci ritmul cardiac normal este regulat ]i are o frecven\[ de 60-80
b[t[I/minut. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) sc[deri sau
cre]teri ale frecven\ei cardiace, p`n[ la tulbur[ri paroxistice de ritm,
decelabile prin asculta\ie sau EKG.
Valvulopatiile reprezint[ afectarea patologic[ a valvulelor cardiace
atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate la emergen\a
ventricular[ a arterelor aort[ ]I pulmonar[).
Suflurile cardiace apar datorit[ trecerii s`ngelui printr-o zon[
str`mtorat[ ]i se deceleaz[ stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare
(valvulele cardiace nu se mai @nchid bine) sau a insuficien\elor valvulare
(valvulele cardiace nu se mai deschid complet).
Explorarea cordului se realizeaz[ ]i prin metode paraclinice ;
radiografia pentru evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia, fonografia,
electrocardiograma.
Electrocardiograma este o @nscriere grafic[ cu ajutorul
electrocardiografului, a activit[\ii bioelectrice produse @n timpul activit[\ii
cardiace. nscrierea grafic[ pe EKG este sub forma unei linii continuu
desf[]urat[ de la st`nga la dreapta, @ntr-un sistem bidimensional @n care, pe
orizontal[ se @nscrie timpul, iar pe vertical[ se @nscrie sensul ]i amplitudinea
fenomenului electric sub form[ de unde ]i intervale. Prin EKG se apreciaz[
ritmul cardiac de baz[, frecven\a ritmului cardiac, durata, amplitudinea forma
undelor @nregistrate, a c[ror modificare din punct de vedere morfologic sau
din punct de vedere al duratei, sunt semnifica\ia unor modific[ri structurale
sau func\ionale ale cordului.
37
centru de comand[ este preluat de nodulul atrioventricular care imprim[ o
frecven\[ cardiac[ de 40 b[t[I/minut. Cea mai joas[ frecven\[ poate fi
imprimat[ de fasciculul Hiss (20-25 contrac\ii/minut). Cre]teri ale frecven\ei
cardiace peste 80 b[t[I/minut poart[ numele de tahicardie; sc[derea sub 60
b[t[I/minut se nume]te bradicardie.
Activitatea centrilor de comand[ poate fi modificat[ de o serie de
factori : temperatur[, concentra\ia sanguin[ a unor ioni (sodiu, potasiu,
calciu, magneziu, etc), adrenalina, acetilcolina (mediatori ai sistemului
nervos vegetativ).
Adrenalina realizeaz[ o cre]tere a activit[\ii cardiace ]I
vasoconstric\ie; acetilcolina are o ac\iune invers[.
Pentru a se realiza contrac\ia inimii impulsurile de contrac\ie generate
de sistemul excitoconductor trebuie s[ ajung[ @n toat[ masa miocardului.
#ntreruperea/lezarea integrit[\ii sistemului de conducere provoac[ tulbur[ri
ale activit[\ii cardiace denumite blocuri (total, par\ial, de ramur[).
Deci ritmul cardiac normal este regulat ]i are o frecven\[ de 60-80
b[t[I/minut. Patologic pot apare aritmii (ritmuri neregulate) sc[deri sau
cre]teri ale frecven\ei cardiace, p`n[ la tulbur[ri paroxistice de ritm,
decelabile prin asculta\ie sau EKG.
Valvulopatiile reprezint[ afectarea patologic[ a valvulelor cardiace
atrioventriculare (mitrale, tricuspide) sau semilunare (aflate la emergen\a
ventricular[ a arterelor aort[ ]I pulmonar[).
Suflurile cardiace apar datorit[ trecerii s`ngelui printr-o zon[
str`mtorat[ ]i se deceleaz[ stetacustic. Este cazul stenozelor valvulare
(valvulele cardiace nu se mai @nchid bine) sau a insuficien\elor valvulare
(valvulele cardiace nu se mai deschid complet).
Explorarea cordului se realizeaz[ ]i prin metode paraclinice ;
radiografia pentru evaluarea dimensiunilor cordului, ecografia, fonografia,
electrocardiograma.
Electrocardiograma este o @nscriere grafic[ cu ajutorul
electrocardiografului, a activit[\ii bioelectrice produse @n timpul activit[\ii
cardiace. nscrierea grafic[ pe EKG este sub forma unei linii continuu
desf[]urat[ de la st`nga la dreapta, @ntr-un sistem bidimensional @n care, pe
orizontal[ se @nscrie timpul, iar pe vertical[ se @nscrie sensul ]i amplitudinea
fenomenului electric sub form[ de unde ]i intervale. Prin EKG se apreciaz[
ritmul cardiac de baz[, frecven\a ritmului cardiac, durata, amplitudinea forma
undelor @nregistrate, a c[ror modificare din punct de vedere morfologic sau
din punct de vedere al duratei, sunt semnifica\ia unor modific[ri structurale
sau func\ionale ale cordului.
38
Se apreciaz[ astfel modific[ri ale grosimii miocardului @n sensul
hipertrofiei, tulbur[ri ale ritmului cardiac, blocuri, tulbur[ri de repolarizare.
Prin EKG, aceste modific[ri pot fi urm[rite @n dinamic[, pentru c[
schimb[rile morfofunc\ionale ce \in de hipertrofie sau dilatare se pot
accentua odat[ cu efortul sau pot diminua @n cazul @n care efortul diminu[.
Ca variante, cu semnifica\ie clinic[, pentru aprecierea evolu\iei
acestor modific[ri, dar ]i a gravit[\ii lor, se utilizeaz[ testul EKG de efort sau
examenul Holter (monitorizarea activit[\ii cardiace prin EKG @n decurs de
24ore).
Urm[rirea ]i cunoa]terea, modific[rilor EKG la un sportiv, este
important[ pentru c[ ne permite aprecierea riscului de moarte subit[, frecvent
@nt`lnit[ la sportivi.
Monitorizarea EKG, la sportivi se face la un interval de 6 luni ]i
cuprinde EKG de repaus ]i de efort. Men\ion[m c[ ]i @n afara acestei
perioade, examenul EKG este recomandat la cei care prezint[ fenomene
clinice de ordin cardiac.
Ecocardiografia (ECO) este o tehnic[ neinvaziv[ ce permite
vizualizarea structurilor cardiace, m[surarea cavit[\ilor cordului ]i grosimii
pere\ilor cardiaci, observarea cordului @n mi]care (sistol[-diastol[), prezen\a
unor regurgit[ri valvulare, a defectelor de sept, dar ]I aprecierea volumului
cardiac. Permite ]i evaluarea func\iei cardiace, dac[ examenul se
completeaz[ cu examen ECO Doppler, pentru c[ permite ob\inerea
imaginilor, @n mi]care ale inimii, valvelor, pere\ilor, cavit[\ilor, vaselor mari,
dar ]i sensul de circula\ie al s`ngelui. La sportivi examenul ECO cord este
important a fi coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales @n
cazurile de hipertrofie ventricular[, examinarea ECO fiind recomandat[ a se
face dup[ realizarea EKG pentru a orienta ecografistul cu privire la urm[rirea
anumitor aspecte morfologice ]i de dinamic[ a cordului. De aceea este
recomandat a se efectua la acela]i interval de timp ca ]i EKG, adic[ la 6 luni.
De asemenea la ora actual[ este recomandat ca explorare de screening uzual,
pre ]i postefort (Maron, 1986).
n medicina sportiv[ examenul ECO al cordului se face ori de c`te ori,
clinic sau EKG se observ[ modific[ri @n activitatea normal[ a cordului.
#n toate aceste cazuri se va @ncerca elucidarea cauzelor care au condus
la apari\ia tulbur[rilor, examen cardiologic, urmat de tratament ]i/sau
@ntreruperea temporar[ sau definitiv[ a efortului, @n func\ie de fiecare caz.
Aspectele sunt redate @n cadrul capitolului ce trateaz[ explor[rile din cadrul
cabinetului de medicin[ intern[.


Volum II 1.6. Explor[ri cardio-
respiratorii
38
Se apreciaz[ astfel modific[ri ale grosimii miocardului @n sensul
hipertrofiei, tulbur[ri ale ritmului cardiac, blocuri, tulbur[ri de repolarizare.
Prin EKG, aceste modific[ri pot fi urm[rite @n dinamic[, pentru c[
schimb[rile morfofunc\ionale ce \in de hipertrofie sau dilatare se pot
accentua odat[ cu efortul sau pot diminua @n cazul @n care efortul diminu[.
Ca variante, cu semnifica\ie clinic[, pentru aprecierea evolu\iei
acestor modific[ri, dar ]i a gravit[\ii lor, se utilizeaz[ testul EKG de efort sau
examenul Holter (monitorizarea activit[\ii cardiace prin EKG @n decurs de
24ore).
Urm[rirea ]i cunoa]terea, modific[rilor EKG la un sportiv, este
important[ pentru c[ ne permite aprecierea riscului de moarte subit[, frecvent
@nt`lnit[ la sportivi.
Monitorizarea EKG, la sportivi se face la un interval de 6 luni ]i
cuprinde EKG de repaus ]i de efort. Men\ion[m c[ ]i @n afara acestei
perioade, examenul EKG este recomandat la cei care prezint[ fenomene
clinice de ordin cardiac.
Ecocardiografia (ECO) este o tehnic[ neinvaziv[ ce permite
vizualizarea structurilor cardiace, m[surarea cavit[\ilor cordului ]i grosimii
pere\ilor cardiaci, observarea cordului @n mi]care (sistol[-diastol[), prezen\a
unor regurgit[ri valvulare, a defectelor de sept, dar ]I aprecierea volumului
cardiac. Permite ]i evaluarea func\iei cardiace, dac[ examenul se
completeaz[ cu examen ECO Doppler, pentru c[ permite ob\inerea
imaginilor, @n mi]care ale inimii, valvelor, pere\ilor, cavit[\ilor, vaselor mari,
dar ]i sensul de circula\ie al s`ngelui. La sportivi examenul ECO cord este
important a fi coroborat cu datele oferite de examenul EKG, mai ales @n
cazurile de hipertrofie ventricular[, examinarea ECO fiind recomandat[ a se
face dup[ realizarea EKG pentru a orienta ecografistul cu privire la urm[rirea
anumitor aspecte morfologice ]i de dinamic[ a cordului. De aceea este
recomandat a se efectua la acela]i interval de timp ca ]i EKG, adic[ la 6 luni.
De asemenea la ora actual[ este recomandat ca explorare de screening uzual,
pre ]i postefort (Maron, 1986).
n medicina sportiv[ examenul ECO al cordului se face ori de c`te ori,
clinic sau EKG se observ[ modific[ri @n activitatea normal[ a cordului.
#n toate aceste cazuri se va @ncerca elucidarea cauzelor care au condus
la apari\ia tulbur[rilor, examen cardiologic, urmat de tratament ]i/sau
@ntreruperea temporar[ sau definitiv[ a efortului, @n func\ie de fiecare caz.
Aspectele sunt redate @n cadrul capitolului ce trateaz[ explor[rile din cadrul
cabinetului de medicin[ intern[.


Volum II 1.6. Explor[ri cardio-
respiratorii
39
ARBORELE VASCULAR
Este format din :
- Artere, vase prin care s`ngele circul[ de la inim[ la \esuturi ]i
organe ;
- Vene, vase prin care s`ngele vine la inim[
- Capilare, vase de calibru foarte mic, a]ezate @ntre artere ]i vene,
la nivelul c[rora se realizeaz[ schimburile nutritive ]i gazoase
dintre s`nge ]i \esuturi.

Arterele pot fi de tip elastic (arterele mari) sau muscular (arterele
mici), prezen\a fibrelor musculare fiind cea care regleaz[ aportul de s`nge la
nivelul diverselor organe. #n mu]chiul aflat @n repaos se afl[ deschise 1-2
capilare din 30-40, astfel @nc`t poten\ialul de cre]tere al fluxului sanguin este
foarte mare. Din p[cate s`ngele nu se poate g[si @n dou[ locuri diferite @n
acela]i timp; un flux sanguin crescut la nivel muscular @nseamn[ o sc[dere a
fluxului la nivelul altor organe. Organul cel mai sensibil la modific[rile de
flux sanguin este creierul. #n scopul protej[rii acestuia se produce
vasoconstric\ie la nivelul altor organe: rinichi, ficat
De]i aceste organe sunt vitale, activitatea lor metabolic[ poate fi
redus[ pe termen scurt f[r[ efecte importante, de]i ea poate fi responsabil[ de
apari\ia ame\elilor ]i indigestiilor pe care le acuz[ unele persoane dup[ efort
intens. Unul din beneficiile antrenamentului const[ @n faptul c[ organismul
"@nva\[" p`n[ unde poate sc[dea alimentarea cu s`nge la nivelul acestor
organe f[r[ consecin\e serioase.
Presiunea sub care circul[ s`ngele @n artere ]I care se transmite ]I
pere\ilor vascular[ reprezint[ presiunea sau tensiunea arterial[ (TA).
Tensiunea arterial[ este corelat[ cu sistola ]I diastola; astfel o
tensiune arterial[ maxim[ (sistolic[) cuprins[ @ntre 100-140 mm Hg, ]I o
tensiune arterial[ minim[ (diastolic[) cuprins[ @ntre 70-80 mm Hg. Cre]teri
ale presiunii sistolice peste 140 mmHg poart[ numele de hipertensiune
arterial[, iar valoarea de 140 mm Hg este considerat[ valoare de grani\[.
Sc[derea presiunii sistolice sub 100 mm Hg poart[ numele de hipotensiune
arterial[. De asemenea diferen\a dintre cele dou[ tipuri de presiuni trebuie
s[ fie minim 30 mm Hg. Aceste valori sunt valabile pentru un adult s[n[tos.
Pentru copii valorile normale ale tensiunii arteriale sunt redate @n tabelul 3.
Pentu a @n\elege de ce cre]te sau scade tensiunea arterial[ trebuie s[
cunoa]tem factorii de care depinde aceasta. Cei mai importan\i factori depind
de s`nge, cord, vase ]i pot fi sintetiza\i :
39
ARBORELE VASCULAR
Este format din :
- Artere, vase prin care s`ngele circul[ de la inim[ la \esuturi ]i
organe ;
- Vene, vase prin care s`ngele vine la inim[
- Capilare, vase de calibru foarte mic, a]ezate @ntre artere ]i vene,
la nivelul c[rora se realizeaz[ schimburile nutritive ]i gazoase
dintre s`nge ]i \esuturi.

Arterele pot fi de tip elastic (arterele mari) sau muscular (arterele
mici), prezen\a fibrelor musculare fiind cea care regleaz[ aportul de s`nge la
nivelul diverselor organe. #n mu]chiul aflat @n repaos se afl[ deschise 1-2
capilare din 30-40, astfel @nc`t poten\ialul de cre]tere al fluxului sanguin este
foarte mare. Din p[cate s`ngele nu se poate g[si @n dou[ locuri diferite @n
acela]i timp; un flux sanguin crescut la nivel muscular @nseamn[ o sc[dere a
fluxului la nivelul altor organe. Organul cel mai sensibil la modific[rile de
flux sanguin este creierul. #n scopul protej[rii acestuia se produce
vasoconstric\ie la nivelul altor organe: rinichi, ficat
De]i aceste organe sunt vitale, activitatea lor metabolic[ poate fi
redus[ pe termen scurt f[r[ efecte importante, de]i ea poate fi responsabil[ de
apari\ia ame\elilor ]i indigestiilor pe care le acuz[ unele persoane dup[ efort
intens. Unul din beneficiile antrenamentului const[ @n faptul c[ organismul
"@nva\[" p`n[ unde poate sc[dea alimentarea cu s`nge la nivelul acestor
organe f[r[ consecin\e serioase.
Presiunea sub care circul[ s`ngele @n artere ]I care se transmite ]I
pere\ilor vascular[ reprezint[ presiunea sau tensiunea arterial[ (TA).
Tensiunea arterial[ este corelat[ cu sistola ]I diastola; astfel o
tensiune arterial[ maxim[ (sistolic[) cuprins[ @ntre 100-140 mm Hg, ]I o
tensiune arterial[ minim[ (diastolic[) cuprins[ @ntre 70-80 mm Hg. Cre]teri
ale presiunii sistolice peste 140 mmHg poart[ numele de hipertensiune
arterial[, iar valoarea de 140 mm Hg este considerat[ valoare de grani\[.
Sc[derea presiunii sistolice sub 100 mm Hg poart[ numele de hipotensiune
arterial[. De asemenea diferen\a dintre cele dou[ tipuri de presiuni trebuie
s[ fie minim 30 mm Hg. Aceste valori sunt valabile pentru un adult s[n[tos.
Pentru copii valorile normale ale tensiunii arteriale sunt redate @n tabelul 3.
Pentu a @n\elege de ce cre]te sau scade tensiunea arterial[ trebuie s[
cunoa]tem factorii de care depinde aceasta. Cei mai importan\i factori depind
de s`nge, cord, vase ]i pot fi sintetiza\i :
40
- volumul sanguin ; sc[deri ale volumului sanguin prin hemoragii
sau alte pierderi masive de lichide (transpira\ie, diaree, vom[)
duc la sc[derea TA.
- v`scozitatea s`ngelui: cre]teri ale v`scozit[\ii prin deshidreatare
cresc TA;
- elasticitatea pere\ilor arteriali; scade cu v`rsta duc`nd la
cre]terea TA;
- rezisten\a vascular[ periferic[, crescut[ @n vasele mici.














Figura 8. Circula\ia s`ngelui @n organism








Sistem nervos central
Vena cav[
superioar[


Artera
pulmonar[







Ven[ cav[
inferioar[

Vene
Vene
pulmonare

Aorta





Vena port[




Artere
PL{M~NI
INIM{
FICAT
RINICHI
INTESTIN
MUSCHI
Figura 3. Circula\ia sanguin[ @n organism

40
- volumul sanguin ; sc[deri ale volumului sanguin prin hemoragii
sau alte pierderi masive de lichide (transpira\ie, diaree, vom[)
duc la sc[derea TA.
- v`scozitatea s`ngelui: cre]teri ale v`scozit[\ii prin deshidreatare
cresc TA;
- elasticitatea pere\ilor arteriali; scade cu v`rsta duc`nd la
cre]terea TA;
- rezisten\a vascular[ periferic[, crescut[ @n vasele mici.














Figura 8. Circula\ia s`ngelui @n organism








Sistem nervos central
Vena cav[
superioar[


Artera
pulmonar[







Ven[ cav[
inferioar[

Vene
Vene
pulmonare

Aorta





Vena port[




Artere
PL{M~NI
INIM{
FICAT
RINICHI
INTESTIN
MUSCHI
Figura 3. Circula\ia sanguin[ @n organism

41
Tabel 3. Valorile normale ale tensiunii arteriale la copii (dup[
Georm[neanu, 1993)

V~RSTA
(ani)

TENSIUNE SISTOLIC{
(mm Hg)
TENSIUNE DIASTOLIC{
(mm Hg)
5-6 80-108 46-64
6-7 85-115 47-65
7-8 87-117 48-64
8-9 89-121 48-66
9-10 91-123 48-66
10-11 94-128 48-68
11-12 95-131 49-69
12-13 96-134 49-69
13-14 99-137 50-70


Venele, de asemenea, reprezint[ mai mult dec`t simple tuburi prin
care s`ngele se re@ntoarce la inim[. Unele prezint[ benzi fine de \esut
muscular neted circulare care prin contrac\ia sa ajut[ la re@ntoarcerea s`ngelui
la inim[. Venele mari posed[ valvule care permit s`ngelui s[ circule spre
inim[, dar @mpiedic[ curgerea @n sens invers. #n timpul efortului pere\ii
veno]i sub\iri sunt comprima\i sub ac\iunea mu]chilor, prin acest mecanism
favoriz`ndu-se @ntoarcerea venoas[.
Unul din beneficiile "@nc[lzirii" post efort const[ tocmai @n cre]terea
@ntoarcerii venoase ]i accelerarea prelu[rii acidului lactic din mu]chi.
Dintr-un anumit punct de vedere cele mai importante elemente ale
sistemului cardivascular sunt capilarele. Un capilar reprezint[ un tub cu
diametrul foarte mic (1/100 dintr-un mm). Dar capilarele nu exist[ izolat ci
formeaz[ o re\ea ramificat[ complex[ sau paturi capilare, fiecare din ele fiind
alimentate de o ramur[ a unei artere numit[ arteriol[ de la nivelul capilarelor
s`ngele este drenat de c[tre o venul[
Deoarece sec\iunea total[ a patului capilar este mare, s`ngele @]i
diminueaz[ viteza de circula\ie @n trecerea sa la acest nivel. #n medie s`ngele
r[m`ne o secund[ ]i jum[tate la nivel capilar, timp @n care se produc
schimburi @n ambele sensuri @ntre mu]chi ]i s`nge. Structura peretului capilar,
41
Tabel 3. Valorile normale ale tensiunii arteriale la copii (dup[
Georm[neanu, 1993)

V~RSTA
(ani)

TENSIUNE SISTOLIC{
(mm Hg)
TENSIUNE DIASTOLIC{
(mm Hg)
5-6 80-108 46-64
6-7 85-115 47-65
7-8 87-117 48-64
8-9 89-121 48-66
9-10 91-123 48-66
10-11 94-128 48-68
11-12 95-131 49-69
12-13 96-134 49-69
13-14 99-137 50-70


Venele, de asemenea, reprezint[ mai mult dec`t simple tuburi prin
care s`ngele se re@ntoarce la inim[. Unele prezint[ benzi fine de \esut
muscular neted circulare care prin contrac\ia sa ajut[ la re@ntoarcerea s`ngelui
la inim[. Venele mari posed[ valvule care permit s`ngelui s[ circule spre
inim[, dar @mpiedic[ curgerea @n sens invers. #n timpul efortului pere\ii
veno]i sub\iri sunt comprima\i sub ac\iunea mu]chilor, prin acest mecanism
favoriz`ndu-se @ntoarcerea venoas[.
Unul din beneficiile "@nc[lzirii" post efort const[ tocmai @n cre]terea
@ntoarcerii venoase ]i accelerarea prelu[rii acidului lactic din mu]chi.
Dintr-un anumit punct de vedere cele mai importante elemente ale
sistemului cardivascular sunt capilarele. Un capilar reprezint[ un tub cu
diametrul foarte mic (1/100 dintr-un mm). Dar capilarele nu exist[ izolat ci
formeaz[ o re\ea ramificat[ complex[ sau paturi capilare, fiecare din ele fiind
alimentate de o ramur[ a unei artere numit[ arteriol[ de la nivelul capilarelor
s`ngele este drenat de c[tre o venul[
Deoarece sec\iunea total[ a patului capilar este mare, s`ngele @]i
diminueaz[ viteza de circula\ie @n trecerea sa la acest nivel. #n medie s`ngele
r[m`ne o secund[ ]i jum[tate la nivel capilar, timp @n care se produc
schimburi @n ambele sensuri @ntre mu]chi ]i s`nge. Structura peretului capilar,
42
extrem de sub\ire, contribuie ]i la rapiditatea efectu[rii schimburilor.
Schimburile constau @n deplasarea moleculelor (difuziune) din sectorul cu o
concentra\ie mic[. #n mu]chi moleculele de oxigen vor trece din capilare @n
fibra muscular[, @n timp ce moleculele de CO
2
se vor deplasa invers (figura
4).
Difuziunea este un proces lent, efectiv numai pe distan\e scurte, dar
fiecare fibr[ muscular[ este irigat[ de cel pu\in un capilar; fibrele lente au
mai multe capilare. Unul din beneficiile antrenamentului (@n afara celui
pentru sprint) const[ @n cre]terea num[rului de capilare pentru fiecare fibr[
muscular[ (densitatea capilar[) ]i reduce astfel distan\a pe care o parcurge o
molecul[ de oxigen prin difuziune. Aceasta va cre]te rata furniz[rii de O
2
la
mu]chi ]i implicit rata de producere aerob[ a ATP-ului.
Unul din beneficiile antrenamentului (@n afara celui pentru sprint)
const[ @n cre]terea num[rului de capilare pentru fiecare fibr[ muscular[
(densitatea capilar[)Aceasta va cre]te rata furniz[rii de O
2
la mu]chi ]i
implicit rata de producere aerob[ a ATP-ului.



Figura 4. Schimburile gazoase de la nivel celular.


Modific[rile cardiovasculare @n efort
A. Modific[ri imediate
- frecven\a cardiac[ cre]te @n timpul ]i dup[ terminarea efortului
ajung`nd la 100-120 b[t[i/minut dup[ un efort moderat ]i la 180-200
b[t[i/min dup[ un efort intens ]i prelungit.
OXIGEN
CO
2
Hematie
Perete capilar
42
extrem de sub\ire, contribuie ]i la rapiditatea efectu[rii schimburilor.
Schimburile constau @n deplasarea moleculelor (difuziune) din sectorul cu o
concentra\ie mic[. #n mu]chi moleculele de oxigen vor trece din capilare @n
fibra muscular[, @n timp ce moleculele de CO
2
se vor deplasa invers (figura
4).
Difuziunea este un proces lent, efectiv numai pe distan\e scurte, dar
fiecare fibr[ muscular[ este irigat[ de cel pu\in un capilar; fibrele lente au
mai multe capilare. Unul din beneficiile antrenamentului (@n afara celui
pentru sprint) const[ @n cre]terea num[rului de capilare pentru fiecare fibr[
muscular[ (densitatea capilar[) ]i reduce astfel distan\a pe care o parcurge o
molecul[ de oxigen prin difuziune. Aceasta va cre]te rata furniz[rii de O
2
la
mu]chi ]i implicit rata de producere aerob[ a ATP-ului.
Unul din beneficiile antrenamentului (@n afara celui pentru sprint)
const[ @n cre]terea num[rului de capilare pentru fiecare fibr[ muscular[
(densitatea capilar[)Aceasta va cre]te rata furniz[rii de O
2
la mu]chi ]i
implicit rata de producere aerob[ a ATP-ului.



Figura 4. Schimburile gazoase de la nivel celular.


Modific[rile cardiovasculare @n efort
A. Modific[ri imediate
- frecven\a cardiac[ cre]te @n timpul ]i dup[ terminarea efortului
ajung`nd la 100-120 b[t[i/minut dup[ un efort moderat ]i la 180-200
b[t[i/min dup[ un efort intens ]i prelungit.
OXIGEN
CO
2
Hematie
Perete capilar
43
Reprezint[ cel mai important parametru pentru aprecierea suport[rii
efortului de c[tre organism ]i a st[rii de antrenament.
Revenirea se realizeaz[ rapid @n primele 2-3 min ]i mai lent @n
urm[toarele 4-5 min; la sportivii bine antrena\i se realizeaz[ mai rapid.
- volumul sistolic. La un adult neantrenat @n repaus clinostatic
volumul sistolic este de 60-80 ml s`nge; scade cu 10-40% @n ortostatism; @n
efort ajunge la 120-130 ml.
#n efortul foarte intens ]i de durat[ lung[ poate ajunge p`n[ la 130-
150 ml, dar nu poate dep[]i 200-250 ml nici m[car la sportivii bine antrena\i.
Cre]terea volumului sistolic se datore]te unor contrac\ii ventriculare
puternice cu golirea mai bun[ @n timpul sistolei ventriculare; nu se produce
propor\ional cu frecven\a cardiac[ deoarece cre]terea acesteia scurteaz[
diastola ]i umplerea atriilor se face incomplet. La sportivi debitul sistolic @n
efort se m[re]te de 2-3 ori fa\[ de neantrena\i; la femei volumul sistolic este
mai mic.
- debitul cardiac sau minut volumul inimii este de 4-5 l/min @n
repaus la un adult neantrenat ]i de 2,5 - 3 l/min la sportivi, put`nd ajunge @n
efort p`n[ la 25-25 l/min la neantrena\i ]i de 35-45 l/min la sportivii ce
depun eforturi de rezisten\[ prin cre]terea frecven\ei ]i a volumului static.
Debitul cardiac cre]te mai mult la un sportiv antrenat dec`t la un
@ncep[tor pentru acela]i tip de efort. Mecanismul de cre]tere difer[ ]i el: la
sportivul antrenat cre]te prin cre]terea debitului sistolic @n timp ce la cel
antrenat cre]te prin cre]terea frecven\ei cardiace.
Debitul cardiac scade @n timpul contrac\iei izotermice datorit[
@ntoarcerii venoase deficitare.
- Volumul cardiac prezint[ modific[ri imediat dup[ efort datorit[
tonusului vagal (dependent de SNV ]i catecolamine: adrenalin[ ]i
noradrenalin[).
Dac[ volumul inimii modificat dup[ efort, aceasta demonstreaz[ c[
efortul a fost obositor; dac[ va cre]te imediat dup[ efort @nseamn[ c[ s-au
dep[]it posibilit[\ile de adaptare ale organismului. O bun[ adaptare este
ilustrat[ de sc[derea volumului cardiac postefort.
- Cantitatea de s`nge circulant cre]te @n timpul efortului cu 1-2 l
prin antrenarea masei de s`nge din organele de depozit (ficat, splin[, piele)
prin vasoconstric\ie reflex[.
- Viteza de circula\ie a s`ngelui cre]te @n efort de circa 3 ori
(circuitul complet este efectuat @n 7 secunde @n efort intens fa\[ de 21 secunde
@n repaus).
- Tensiunea arterial[ se modific[ at`t @n timpul efortului c`t ]i dup[
efort. Tensiunea maxim[ sau sistolic[ cre]te @n func\ie de durata ]i
43
Reprezint[ cel mai important parametru pentru aprecierea suport[rii
efortului de c[tre organism ]i a st[rii de antrenament.
Revenirea se realizeaz[ rapid @n primele 2-3 min ]i mai lent @n
urm[toarele 4-5 min; la sportivii bine antrena\i se realizeaz[ mai rapid.
- volumul sistolic. La un adult neantrenat @n repaus clinostatic
volumul sistolic este de 60-80 ml s`nge; scade cu 10-40% @n ortostatism; @n
efort ajunge la 120-130 ml.
#n efortul foarte intens ]i de durat[ lung[ poate ajunge p`n[ la 130-
150 ml, dar nu poate dep[]i 200-250 ml nici m[car la sportivii bine antrena\i.
Cre]terea volumului sistolic se datore]te unor contrac\ii ventriculare
puternice cu golirea mai bun[ @n timpul sistolei ventriculare; nu se produce
propor\ional cu frecven\a cardiac[ deoarece cre]terea acesteia scurteaz[
diastola ]i umplerea atriilor se face incomplet. La sportivi debitul sistolic @n
efort se m[re]te de 2-3 ori fa\[ de neantrena\i; la femei volumul sistolic este
mai mic.
- debitul cardiac sau minut volumul inimii este de 4-5 l/min @n
repaus la un adult neantrenat ]i de 2,5 - 3 l/min la sportivi, put`nd ajunge @n
efort p`n[ la 25-25 l/min la neantrena\i ]i de 35-45 l/min la sportivii ce
depun eforturi de rezisten\[ prin cre]terea frecven\ei ]i a volumului static.
Debitul cardiac cre]te mai mult la un sportiv antrenat dec`t la un
@ncep[tor pentru acela]i tip de efort. Mecanismul de cre]tere difer[ ]i el: la
sportivul antrenat cre]te prin cre]terea debitului sistolic @n timp ce la cel
antrenat cre]te prin cre]terea frecven\ei cardiace.
Debitul cardiac scade @n timpul contrac\iei izotermice datorit[
@ntoarcerii venoase deficitare.
- Volumul cardiac prezint[ modific[ri imediat dup[ efort datorit[
tonusului vagal (dependent de SNV ]i catecolamine: adrenalin[ ]i
noradrenalin[).
Dac[ volumul inimii modificat dup[ efort, aceasta demonstreaz[ c[
efortul a fost obositor; dac[ va cre]te imediat dup[ efort @nseamn[ c[ s-au
dep[]it posibilit[\ile de adaptare ale organismului. O bun[ adaptare este
ilustrat[ de sc[derea volumului cardiac postefort.
- Cantitatea de s`nge circulant cre]te @n timpul efortului cu 1-2 l
prin antrenarea masei de s`nge din organele de depozit (ficat, splin[, piele)
prin vasoconstric\ie reflex[.
- Viteza de circula\ie a s`ngelui cre]te @n efort de circa 3 ori
(circuitul complet este efectuat @n 7 secunde @n efort intens fa\[ de 21 secunde
@n repaus).
- Tensiunea arterial[ se modific[ at`t @n timpul efortului c`t ]i dup[
efort. Tensiunea maxim[ sau sistolic[ cre]te @n func\ie de durata ]i
44
intensitatea efortului, p`n[ la 180-200 mmHg dup[ eforturi intense ]i 140-
160 mmHg @n eforturi moderate.
Tensiunea minim[ sau diastolic[ se modific[ ]i ea @n func\ie de natura
efortului ]i gradul de antrenament a sportivului. #n eforturi intense, datorit[
vasodialata\iei periferice, tensiunea diastolic[ scade cu 10-15 mm put`nd
ajunge p`n[ la ton infinit.
Tensiunea diferen\ial[ se m[re]te atunci c`nd organismul supus la
efort se adapteaz[ bine. C`nd tensiunea sistolic[ se m[re]te, dar se m[re]te ]i
tensiunea diastolic[, acesta semnific[ o stare nefavorabil[, o neadaptare la
efort sau o stare de oboseal[ cu vasoconstruc\ie periferic[ deci o iriga\ie mai
slab[ la nivelul mu]chilor.
Revenirea tensiunii arteriale dup[ efort se face @n dou[ faze: @n
primele minute revine rapid, iar @n minutele urm[toare mai lent.
C`nd efortul a fost bine suportat frecven\a cardiac[ @]i revine mai
repede dec`t TA C`nd organismul face fa\[ greu la efort situa\ia se prezint[
invers.

B - modific[ri tardive sau de antrenament.
Exerci\iile fizice practicate timp @ndelungat produc @n mod lent
modific[ri morfologice ]i func\ionale asupra sistemului cardiovascular. C`nd
efortul este judicios efectuat ca durat[ ]i intensitate, modific[rile produse dau
o mai bun[ adaptare la efort ]i o m[rire a capacit[\ii de lucru.
- frecven\a cardiac[ prezint[ valori sc[zute la sportivii cu un bun
grad de antrenament (30-40/min) ]i @n eforturi maxime se adapteaz[ mai
rapid dec`t inima celui neantrenat.
Bradicardia determin[ o pauz[ mai lung[ @ntre sistole ]i deci o
refacere mai bun[ a poten\ialului biologic.
- volumul sistolic la cei antrena\i este de 40-50 ml @n repaus datorit[
acetilcolinei eliberate @n miocard de termina\iile nervului vag (scade
frecven\a cardiac[). Dup[ un antrenament @ndelungat sistolele sunt mai
puternice iar debitul sistolic cre]te la sportivul antrenat la 180-200 ml fa\[ de
100-120 ml la cel neantrenat.
- debitul cardiac la persoanele antrenate este de 3 l/min fa\[ de 5 l la
cele neantrenate. Aceasta se datore]te adapt[rii treptate la hipoxie. #n repaus
c`nd nevoia de O
2
]i substan\e energetice e mic[, inima trimite un debit
sistolic mic (40 ml) iar @n ventricul r[m`ne o cantitate apreciabil[ de s`nge
care reprezint[ s`ngele de rezerv[. El este utilizat @n primele momente ale
efortului c`nd @ntoarcerea venos[ este @ngreunat[ datorit[ presiunii
intratoracice. #n eforturi intense volumul sistolic ]i debitul cardiac cresc prin
golirea mai frecvent[ a ventriculelor ]i nu prin cre]terea frecven\ei cardiace.
44
intensitatea efortului, p`n[ la 180-200 mmHg dup[ eforturi intense ]i 140-
160 mmHg @n eforturi moderate.
Tensiunea minim[ sau diastolic[ se modific[ ]i ea @n func\ie de natura
efortului ]i gradul de antrenament a sportivului. #n eforturi intense, datorit[
vasodialata\iei periferice, tensiunea diastolic[ scade cu 10-15 mm put`nd
ajunge p`n[ la ton infinit.
Tensiunea diferen\ial[ se m[re]te atunci c`nd organismul supus la
efort se adapteaz[ bine. C`nd tensiunea sistolic[ se m[re]te, dar se m[re]te ]i
tensiunea diastolic[, acesta semnific[ o stare nefavorabil[, o neadaptare la
efort sau o stare de oboseal[ cu vasoconstruc\ie periferic[ deci o iriga\ie mai
slab[ la nivelul mu]chilor.
Revenirea tensiunii arteriale dup[ efort se face @n dou[ faze: @n
primele minute revine rapid, iar @n minutele urm[toare mai lent.
C`nd efortul a fost bine suportat frecven\a cardiac[ @]i revine mai
repede dec`t TA C`nd organismul face fa\[ greu la efort situa\ia se prezint[
invers.

B - modific[ri tardive sau de antrenament.
Exerci\iile fizice practicate timp @ndelungat produc @n mod lent
modific[ri morfologice ]i func\ionale asupra sistemului cardiovascular. C`nd
efortul este judicios efectuat ca durat[ ]i intensitate, modific[rile produse dau
o mai bun[ adaptare la efort ]i o m[rire a capacit[\ii de lucru.
- frecven\a cardiac[ prezint[ valori sc[zute la sportivii cu un bun
grad de antrenament (30-40/min) ]i @n eforturi maxime se adapteaz[ mai
rapid dec`t inima celui neantrenat.
Bradicardia determin[ o pauz[ mai lung[ @ntre sistole ]i deci o
refacere mai bun[ a poten\ialului biologic.
- volumul sistolic la cei antrena\i este de 40-50 ml @n repaus datorit[
acetilcolinei eliberate @n miocard de termina\iile nervului vag (scade
frecven\a cardiac[). Dup[ un antrenament @ndelungat sistolele sunt mai
puternice iar debitul sistolic cre]te la sportivul antrenat la 180-200 ml fa\[ de
100-120 ml la cel neantrenat.
- debitul cardiac la persoanele antrenate este de 3 l/min fa\[ de 5 l la
cele neantrenate. Aceasta se datore]te adapt[rii treptate la hipoxie. #n repaus
c`nd nevoia de O
2
]i substan\e energetice e mic[, inima trimite un debit
sistolic mic (40 ml) iar @n ventricul r[m`ne o cantitate apreciabil[ de s`nge
care reprezint[ s`ngele de rezerv[. El este utilizat @n primele momente ale
efortului c`nd @ntoarcerea venos[ este @ngreunat[ datorit[ presiunii
intratoracice. #n eforturi intense volumul sistolic ]i debitul cardiac cresc prin
golirea mai frecvent[ a ventriculelor ]i nu prin cre]terea frecven\ei cardiace.
45
- tensiunea arterial[ ]i mai ales cea sistolic[ coboar[ ating`nd valori
de 100-110 mmHg @n repaus, de]i cercet[ri recente afirm[ c[ antrenamentul
nu modific[ semnificativ valorile tensiunii arteriale.
- coeficientul de utilizare a oxigenului cre]te la sportivii bine
antrena\i printr-o mai bun[ utilizare a O
2
la nivelul \esuturilor (mai ales
musculare). #n urma antrenamentelor num[rul de capilare se m[re]te ]i se
creaz[ o suprafa\[ mai mare de contact @ntre s`nge ]i \esutul muscular, deci
se pot produce schimburi mai intense (la sportivii antrena\i r[m`n @n \esuturi
80-90 ml/l O
2
fa\[ de 50 ml/l O
2
la cei neantrena\i).
- dimensiunile cordului se m[resc prin hipertrofia miocardului de la
300 g la 500 g. Aceast[ hipertrofie nu se produce prin cre]terea num[rului de
fibre musculare ci a diametrului fibrelor miocardice ]i reprezint[ o adaptare
eficient[ a inimii la necesit[\ile crescute @n efort. Ea este foarte accentuat[ la
sportivii care realizeaz[ eforturi de anduran\[.
Un efort care ridic[ frecven\a cardiac[ sub 130 pulsa\ii/min nu
modific[ dimensiunile inimii, ca ]i eforturile care ridic[ frecven\a la peste
180 pulsa\ii/min.
Modific[rile de antrenament ale sistemului cardiovascular sunt deci @n
func\ie de ramura de sport practicat[. Cele mai accentuate modific[ri se
@nt`lnesc la cei ce practic[ probe de fond ]i mare fond (ciclism, canotaj,
alerg[ri, @not) ca ]i la halterofili ]i lupt[tori. Odat[ cu @ntreruperea practicii
sportului modific[rile de antrenament dispar lent @n acela]i ritm @n care s-au
instalat. La canotori, cicli]ti, @not[tori ]i schiori fondi]ti (efort de rezisten\[)
cre]te volumul cardiac prin hipertrofia pere\ilor musculari (efort de volum)
@n timp ce la sportivii din atletica grea miocardul este supus unui efort de
presiune iar cre]terea dimensiunilor cordului se realizeaz[ prin dilatare.

Explorarea sistemului cardiovascular @n medicina
sportiv[
#n cazul sistemului cardiovascular se exploreaz[ :
1. Starea de san[tate si economia functionala cardiovascular[ (examen
clinic, EKG, ecocardiografie).
Examin[rile sunt necesare pentru stabilirea absentei malformatiilor
congenitale, a valvulopatiilor, a tulbur[rilor de ritm si conducere, a
modificarilor benefice induse de efort la nivelul aparatului cardiovascular
Examenul clinic poate decela stetacustic (cu ajutorul stetoscopului)
unele din aceste modific[ri (bradicardia, sufluri cardiace, tulburari de ritm).
45
- tensiunea arterial[ ]i mai ales cea sistolic[ coboar[ ating`nd valori
de 100-110 mmHg @n repaus, de]i cercet[ri recente afirm[ c[ antrenamentul
nu modific[ semnificativ valorile tensiunii arteriale.
- coeficientul de utilizare a oxigenului cre]te la sportivii bine
antrena\i printr-o mai bun[ utilizare a O
2
la nivelul \esuturilor (mai ales
musculare). #n urma antrenamentelor num[rul de capilare se m[re]te ]i se
creaz[ o suprafa\[ mai mare de contact @ntre s`nge ]i \esutul muscular, deci
se pot produce schimburi mai intense (la sportivii antrena\i r[m`n @n \esuturi
80-90 ml/l O
2
fa\[ de 50 ml/l O
2
la cei neantrena\i).
- dimensiunile cordului se m[resc prin hipertrofia miocardului de la
300 g la 500 g. Aceast[ hipertrofie nu se produce prin cre]terea num[rului de
fibre musculare ci a diametrului fibrelor miocardice ]i reprezint[ o adaptare
eficient[ a inimii la necesit[\ile crescute @n efort. Ea este foarte accentuat[ la
sportivii care realizeaz[ eforturi de anduran\[.
Un efort care ridic[ frecven\a cardiac[ sub 130 pulsa\ii/min nu
modific[ dimensiunile inimii, ca ]i eforturile care ridic[ frecven\a la peste
180 pulsa\ii/min.
Modific[rile de antrenament ale sistemului cardiovascular sunt deci @n
func\ie de ramura de sport practicat[. Cele mai accentuate modific[ri se
@nt`lnesc la cei ce practic[ probe de fond ]i mare fond (ciclism, canotaj,
alerg[ri, @not) ca ]i la halterofili ]i lupt[tori. Odat[ cu @ntreruperea practicii
sportului modific[rile de antrenament dispar lent @n acela]i ritm @n care s-au
instalat. La canotori, cicli]ti, @not[tori ]i schiori fondi]ti (efort de rezisten\[)
cre]te volumul cardiac prin hipertrofia pere\ilor musculari (efort de volum)
@n timp ce la sportivii din atletica grea miocardul este supus unui efort de
presiune iar cre]terea dimensiunilor cordului se realizeaz[ prin dilatare.

Explorarea sistemului cardiovascular @n medicina
sportiv[
#n cazul sistemului cardiovascular se exploreaz[ :
1. Starea de san[tate si economia functionala cardiovascular[ (examen
clinic, EKG, ecocardiografie).
Examin[rile sunt necesare pentru stabilirea absentei malformatiilor
congenitale, a valvulopatiilor, a tulbur[rilor de ritm si conducere, a
modificarilor benefice induse de efort la nivelul aparatului cardiovascular
Examenul clinic poate decela stetacustic (cu ajutorul stetoscopului)
unele din aceste modific[ri (bradicardia, sufluri cardiace, tulburari de ritm).
46
Economia functional[ cardiac[ se caracterizeaz[ prin bradicardie,
zgomote cardiace ritmice, bine batute, tensiune arterial[ in limite normale
corespunzatoare varstei, cu o bun[ capacitate de reglare clino-ortostatic[.
2. Estimarea parametrilor performantei cardiace (ecocardiografie,
policardiografie). Se apeciaz[ contractilitatea, post-sarcina, pre-sarcina
- 3. Explor[ri func\ionale cardiovasculare
- Metode pentru determinarea capacit[\ii de efort @n laborator:
A. Metode pentru m[surarea capacit[\ii de efort aerob
B. Metode pentru determinarea pragului aerob-anaerob
(pragul intensit[\ii optime de lucru)
C. Metode pentru m[surarea capacit[\ii de efort anaerob
Metode de investigare ale capacit[\ii de efort @n efort specific
4. Evaluarea dimensiunilor cordului (ecografie, radiologie)

Aceste aspecte vor fi detailate @n @n cadrul capitolelor consacrate
cabinetelor de interne ]i de explor[ri func\ionale, unde metodologia
este redat[ am[nun\it.






S~NGELE
Reprezint[ mediul circulant prin sistemul vascular sanguin, realiz`nd
aportul la nivel celular de substan\e energogenetice ]i plastice (glucoz[,
aminoacizi, acizi gra]i), s[ruri minerale, ap[, oxigen ; pe de alt[ parte
transport[ produ]ii catabolismului celular (uree, acid uric, amoniac, etc.) ]i
CO
2.
Este format din plasm[ ]i elemente figurate. Plasma este format[ din
ap[ ]i substan\e organice (proteine, lipide glucide) ]i anorganice (calciu,
potasiu, magneziu, sodiu, etc).
Elementele figurate sunt reprezentate de globulele ro]ii, globulele
albe ]I trombocite.
Globulele ro]ii (eritocitele, hematiile) au un rol important @n
transportul O
2
]i CO
2.
prin intermediul hemoglobinei (O
2
se leag[ de fierul
bivalent din structura acesteia).
Hemoglobina este deci esen\ial[ performan\ei sportive; o cantitate
mai mare de hemoglobin[ @nseamn[ o cantitate mai mare de oxigen ]i deci
Volum II
1.6. Explor[ri cardio-respiratorii
46
Economia functional[ cardiac[ se caracterizeaz[ prin bradicardie,
zgomote cardiace ritmice, bine batute, tensiune arterial[ in limite normale
corespunzatoare varstei, cu o bun[ capacitate de reglare clino-ortostatic[.
2. Estimarea parametrilor performantei cardiace (ecocardiografie,
policardiografie). Se apeciaz[ contractilitatea, post-sarcina, pre-sarcina
- 3. Explor[ri func\ionale cardiovasculare
- Metode pentru determinarea capacit[\ii de efort @n laborator:
A. Metode pentru m[surarea capacit[\ii de efort aerob
B. Metode pentru determinarea pragului aerob-anaerob
(pragul intensit[\ii optime de lucru)
C. Metode pentru m[surarea capacit[\ii de efort anaerob
Metode de investigare ale capacit[\ii de efort @n efort specific
4. Evaluarea dimensiunilor cordului (ecografie, radiologie)

Aceste aspecte vor fi detailate @n @n cadrul capitolelor consacrate
cabinetelor de interne ]i de explor[ri func\ionale, unde metodologia
este redat[ am[nun\it.






S~NGELE
Reprezint[ mediul circulant prin sistemul vascular sanguin, realiz`nd
aportul la nivel celular de substan\e energogenetice ]i plastice (glucoz[,
aminoacizi, acizi gra]i), s[ruri minerale, ap[, oxigen ; pe de alt[ parte
transport[ produ]ii catabolismului celular (uree, acid uric, amoniac, etc.) ]i
CO
2.
Este format din plasm[ ]i elemente figurate. Plasma este format[ din
ap[ ]i substan\e organice (proteine, lipide glucide) ]i anorganice (calciu,
potasiu, magneziu, sodiu, etc).
Elementele figurate sunt reprezentate de globulele ro]ii, globulele
albe ]I trombocite.
Globulele ro]ii (eritocitele, hematiile) au un rol important @n
transportul O
2
]i CO
2.
prin intermediul hemoglobinei (O
2
se leag[ de fierul
bivalent din structura acesteia).
Hemoglobina este deci esen\ial[ performan\ei sportive; o cantitate
mai mare de hemoglobin[ @nseamn[ o cantitate mai mare de oxigen ]i deci
Volum II
1.6. Explor[ri cardio-respiratorii
47
ob\inere sporit[ de energie. Aceasta a condus la ideea supliment[rii pe cale
artificial[ cu hemoglobin[ (transfuzii sau administrarea de produ]i sintetici).
Hemoglobina nu se g[se]te liber[ @n s`nge, ci "@mpachetat[" @n
celulele ro]ii al c[ror num[r este de peste 300 de milioane @n fiecare pic[tur[
de s`nge. #n condi\iile sc[derii num[rului de eritrocite ]i implicit al cantit[\ii
de hemoglobin[ apare anemia (prin sc[deri @n produc\ie prin lips[ de fier,
proteine, vitamine sau distrugeri crescute). Anemia va conduce ini\ial la o
stare de sl[biciune general[, accentuat[ de efortul fizic, ]i urmat[ de o serie
de manifest[ri mai grave. La sportivi anemia survine cel mai frecvent prin
aport alimentar insuficient de fier ]i vitamina B
12
(alimenta\ie vegetarian[)
sau prin pierderi sanguine minore ]i repetate (ciclul menstrual @n exces); este
corectabil[ prin administrare de preparate cu fier.
Antrenamentul de anduran\[ duce at`t la cre]teri ale volumului
sanguin total cu 15% c`t ]i la cre]teri ale capacit[\ii de legare a oxigenului de
c[tre hemoglobin[. La persoanele care locuiesc la altitudine s-a observat o
cre]tere de durat[ a hematocritului (% din s`ngele total ocupat de celulele
ro]ii).
Antrenamentul la altitudine medie pe perioade scurte (21 zile) s-a
dovedit benefic pentru preg[tire sau competi\ie: eforturile scurte, explozive
sunt influen\ate benefic chiar @n timpul ]ederii la altitudine (for\[, vitez[)
anduran\a se diminueaz[ la altitudine medie, neating`nd valorile de la ]es;
revenirea la ]es se face printr-o perioad[ de 5-7 zile de sc[dere a capacit[\ii
de efort, de tulbur[ri vegetative (reaclimatizarea), dup[ care urmeaz[ a]a
numita supracompensa\ie compatibil[ cu rezultatele superioare @n eforturile
de anduran\[. Programarea unor astfel de antrenamente trebuie s[ \in[ deci
cont de tipul efortului ]i de programul competi\ional.
O cre]tere artificial[, de scurt[ durat[ ]i ilegal[ se poate realiza prin
metodele de doping cu s`nge, a]a cum se va ar[ta @n cadrul unui capitol
urm[tor.
Globulele albe (leucocitele) sunt celule mobile, nucleate, cu rol
deosebit de important @n procesele de ap[rare contra agen\ilor patogeni
(infec\ii). Pe baza originii, formei, structurii ]i rolului fiziologic, sunt de mai
multe tipuri : polimorfonucleare neutrofile, bazofile, eozinofile (acidofile),
limfocite ]i monocite. #n infec\ii num[rul leucocitelor cre]te p`n[ la 30
000/mm
3
, iar @n leucemii poate dep[]i 100 000/mm
3
.
Trombocitele (plachetele sanguine) au un rol important @n
coagularea s`ngelui.


47
ob\inere sporit[ de energie. Aceasta a condus la ideea supliment[rii pe cale
artificial[ cu hemoglobin[ (transfuzii sau administrarea de produ]i sintetici).
Hemoglobina nu se g[se]te liber[ @n s`nge, ci "@mpachetat[" @n
celulele ro]ii al c[ror num[r este de peste 300 de milioane @n fiecare pic[tur[
de s`nge. #n condi\iile sc[derii num[rului de eritrocite ]i implicit al cantit[\ii
de hemoglobin[ apare anemia (prin sc[deri @n produc\ie prin lips[ de fier,
proteine, vitamine sau distrugeri crescute). Anemia va conduce ini\ial la o
stare de sl[biciune general[, accentuat[ de efortul fizic, ]i urmat[ de o serie
de manifest[ri mai grave. La sportivi anemia survine cel mai frecvent prin
aport alimentar insuficient de fier ]i vitamina B
12
(alimenta\ie vegetarian[)
sau prin pierderi sanguine minore ]i repetate (ciclul menstrual @n exces); este
corectabil[ prin administrare de preparate cu fier.
Antrenamentul de anduran\[ duce at`t la cre]teri ale volumului
sanguin total cu 15% c`t ]i la cre]teri ale capacit[\ii de legare a oxigenului de
c[tre hemoglobin[. La persoanele care locuiesc la altitudine s-a observat o
cre]tere de durat[ a hematocritului (% din s`ngele total ocupat de celulele
ro]ii).
Antrenamentul la altitudine medie pe perioade scurte (21 zile) s-a
dovedit benefic pentru preg[tire sau competi\ie: eforturile scurte, explozive
sunt influen\ate benefic chiar @n timpul ]ederii la altitudine (for\[, vitez[)
anduran\a se diminueaz[ la altitudine medie, neating`nd valorile de la ]es;
revenirea la ]es se face printr-o perioad[ de 5-7 zile de sc[dere a capacit[\ii
de efort, de tulbur[ri vegetative (reaclimatizarea), dup[ care urmeaz[ a]a
numita supracompensa\ie compatibil[ cu rezultatele superioare @n eforturile
de anduran\[. Programarea unor astfel de antrenamente trebuie s[ \in[ deci
cont de tipul efortului ]i de programul competi\ional.
O cre]tere artificial[, de scurt[ durat[ ]i ilegal[ se poate realiza prin
metodele de doping cu s`nge, a]a cum se va ar[ta @n cadrul unui capitol
urm[tor.
Globulele albe (leucocitele) sunt celule mobile, nucleate, cu rol
deosebit de important @n procesele de ap[rare contra agen\ilor patogeni
(infec\ii). Pe baza originii, formei, structurii ]i rolului fiziologic, sunt de mai
multe tipuri : polimorfonucleare neutrofile, bazofile, eozinofile (acidofile),
limfocite ]i monocite. #n infec\ii num[rul leucocitelor cre]te p`n[ la 30
000/mm
3
, iar @n leucemii poate dep[]i 100 000/mm
3
.
Trombocitele (plachetele sanguine) au un rol important @n
coagularea s`ngelui.


48
Modific[rile s`ngelui @n efort (compozi\ie, propriet[\i)
Plasma sufer[ modific[ri at`t @n ceea ce prive]te volumul c`t ]i
compozi\ia. #n cadrul efortului din probele de fond, mare fond, mar] se
pierde o cantitate mare de ap[ prin transpira\ie care poate atinge 3-5 kg,
pierderi ce duc la hemoconcentra\ie fals[. Deci plasma @n efort va suferi
modific[ri cantitative ]i calitative.
- proteinele totale sanguine cresc @n efort cu peste 11% (dep[]irea
momentan[ a mecanismelor de reglare a presiunii osmotice, datorit[
metaboli\ilor de efort). #n cazul efortului fizic exagerat exist[ tendin\a
sc[derii proteinelor totale ]i a albuminelor datorit[ hipercatabolismului
proteic. Oglinda catabolismului proteic o reprezint[ ureea sanguin[ ]i acidul
uric care cresc dup[ efortul fizic.
- lipidele (lipemia) sufer[ o sc[dere prin intensificarea
metabolismului acizilor gra]i (cre]te lipaza lipoproteic[) la 500-650 mg%
fa\[ de 600-750 mg% la adultul s[n[tos.
- glucidele (glicemia) variaz[ @n general @ntre limitele normale,
exist`nd un echilibru @ntre glicogenoliz[ ]i gliconeogenez[. #naintea @nceperii
efortului exist[ o hiperglicemie datorit[ eliber[rii crescute a catecolaminelor
]i mobilizarea glicogenului hepatic prin glicogenoliz[ (glicemia este de 160-
190 mg%).
#n eforturile de scurt[ durat[ glicemia nu se modific[, @n cele de lung[
durat[ apare hipoglicemia p`n[ la 60 mg%. #n urma glicolizei anaerobe ce
caracterizeaz[ eforturile de scurt[ durat[ ]i intensitate maximal[ se
acumuleaz[ acid lactic (valori normale 15 mg%; @n efort de 50-60
secmaximul poate ajunge la 300 mg%).
Concentra\ia maxim[ suportat[ de omul neantrenat este de 150-160
mg% (Margaria), de aceea prin antrenament se @ncearc[ o cre]tere a
toleran\ei la acid lactic. Dup[ efort din acidul lactic rezultat 1/5 se va degrada
@n prezen\a O
2
p`n[ la CO
2
]i H
2
O; 4/5 va resintetiza glucoza.
- sodiul ]i clorul plasmatic cresc u]or @n efort (hemoconcentra\ie,
hiperaldosteronism cu reten\ie sodat[). Frecvent s-au depistat ]i hiponatremii
moderate @n efort.
- potasiul plasmatic cre]te cu 10-35% fa\[ de valorile din repaus
(hiperglicemie, acidoza metabolic[ ]i respiratorie). #n eforturile de lung[
durat[ pot apare hipopotasemii.
Elementele figurate sufer[ ]i ele o serie de modific[ri caracteristice @n
efort, ]i anume: - num[rul hematiilor cre]te pentru satisfacerea
cererilor de O
2
, ca ]i cantitatea de hemoglobin[ (400000-500000 E/mm
3
;
17-18 g%);
48
Modific[rile s`ngelui @n efort (compozi\ie, propriet[\i)
Plasma sufer[ modific[ri at`t @n ceea ce prive]te volumul c`t ]i
compozi\ia. #n cadrul efortului din probele de fond, mare fond, mar] se
pierde o cantitate mare de ap[ prin transpira\ie care poate atinge 3-5 kg,
pierderi ce duc la hemoconcentra\ie fals[. Deci plasma @n efort va suferi
modific[ri cantitative ]i calitative.
- proteinele totale sanguine cresc @n efort cu peste 11% (dep[]irea
momentan[ a mecanismelor de reglare a presiunii osmotice, datorit[
metaboli\ilor de efort). #n cazul efortului fizic exagerat exist[ tendin\a
sc[derii proteinelor totale ]i a albuminelor datorit[ hipercatabolismului
proteic. Oglinda catabolismului proteic o reprezint[ ureea sanguin[ ]i acidul
uric care cresc dup[ efortul fizic.
- lipidele (lipemia) sufer[ o sc[dere prin intensificarea
metabolismului acizilor gra]i (cre]te lipaza lipoproteic[) la 500-650 mg%
fa\[ de 600-750 mg% la adultul s[n[tos.
- glucidele (glicemia) variaz[ @n general @ntre limitele normale,
exist`nd un echilibru @ntre glicogenoliz[ ]i gliconeogenez[. #naintea @nceperii
efortului exist[ o hiperglicemie datorit[ eliber[rii crescute a catecolaminelor
]i mobilizarea glicogenului hepatic prin glicogenoliz[ (glicemia este de 160-
190 mg%).
#n eforturile de scurt[ durat[ glicemia nu se modific[, @n cele de lung[
durat[ apare hipoglicemia p`n[ la 60 mg%. #n urma glicolizei anaerobe ce
caracterizeaz[ eforturile de scurt[ durat[ ]i intensitate maximal[ se
acumuleaz[ acid lactic (valori normale 15 mg%; @n efort de 50-60
secmaximul poate ajunge la 300 mg%).
Concentra\ia maxim[ suportat[ de omul neantrenat este de 150-160
mg% (Margaria), de aceea prin antrenament se @ncearc[ o cre]tere a
toleran\ei la acid lactic. Dup[ efort din acidul lactic rezultat 1/5 se va degrada
@n prezen\a O
2
p`n[ la CO
2
]i H
2
O; 4/5 va resintetiza glucoza.
- sodiul ]i clorul plasmatic cresc u]or @n efort (hemoconcentra\ie,
hiperaldosteronism cu reten\ie sodat[). Frecvent s-au depistat ]i hiponatremii
moderate @n efort.
- potasiul plasmatic cre]te cu 10-35% fa\[ de valorile din repaus
(hiperglicemie, acidoza metabolic[ ]i respiratorie). #n eforturile de lung[
durat[ pot apare hipopotasemii.
Elementele figurate sufer[ ]i ele o serie de modific[ri caracteristice @n
efort, ]i anume: - num[rul hematiilor cre]te pentru satisfacerea
cererilor de O
2
, ca ]i cantitatea de hemoglobin[ (400000-500000 E/mm
3
;
17-18 g%);
49
- leucocitele cresc dup[ efort p`n[ la 10000-12000/mm
3
s`nge @n
special pe seama granulocitelor neutrofile care cresc de la 2500-5000 la
6000-8000/mm
3
s`nge;
Aceast[ cre]tere nu este real[, ci constituie doar o deplasare a
leucocitelor dinspre organele abdominale spre mu]chi ]i \esuturi periferice ca
expresie a solicit[rilor crescute @n efort.
Efortul fizic influen\eaz[ ]i propriet[\ile fizice ale s`ngelui;
schimb[rile se datoresc @n principal modific[rilor mari suferite de volumul
plasmatic. Datorit[ piederilor prin transpira\ie (efort fizic de lung[ durat[,
condi\ii de micro ]i macroclimat deosebite) ce se realizeaz[ pe seama
volumului plasmatic apare o cre]tere a densit[\ii sanguine ]i a v`scozit[\ii
prin hemoconcentra\ie secundar[ sc[derii volumului plasmatic.
- pH-ul sanguin vireaz[ spre aciditate prin acumulare de cataboli\i
acizi (acid lactic). Valorile normale ale pH-ului sanguin sunt de 7.3-7.42; @n
efort apare deci acidoza metabolic[. Copii necesit[ o aten\ie deosebit[
deoarece ei prezint[ tendin\e spre aciditate ]i mecanisme compensatorii
neeficace, fapt care poate constitui o fr`n[ a cre]terii ]i dezvolt[rii
organismului.
- rezerva alcalin[ (cantitatea de baz[ din s`nge care poate interveni
@n neutralizarea acizilor fic]i) scade @n timpul efortului (valori normale 50-55
vol% CO
2
). Dup[ unii autori rezerva alcalin[ a fost g[sit[ mai mare la
sportivii antrena\i, iar sc[derea ei variaz[ cu intensitatea efortului ]i
acumularea de acid lactic.
100 - 400 m = 21 - 19.7 vol% CO
2

1500 m = 27 vol% CO
2

3000 - 10000 m = 28 - 26.5 vol% CO
2

- presiunea coloid osmotic[ (dependent[ de cantitatea de proteine
plasmatice) cre]te;
- presiunea osmotic[ (dependent[ de concentra\ia diferitelor
elemente anorganice cristaloide) sufer[ modific[ri minore;
- coagularea scade propor\ional cu parametrii efortului @n timpul ]i
dup[ efort. Se pare c[ aceast[ sc[dere ar fi @n leg[tur[ cu activitatea
crescut[ @n efort a glandelor suprarenale ce influen\eaz[ direct
interven\ia unor factori ai coagul[rii.
#nregistrarea diver]ilor parametri sanguini se realizeaz[ @n cadrul
Laboratorului clinic. Informa\ii privind aceste aspecte sunt redate @n
cadrul subcapitolului respectiv.

Volum II
1.7. Laborator - explorarea biochimic[ a efortului
49
- leucocitele cresc dup[ efort p`n[ la 10000-12000/mm
3
s`nge @n
special pe seama granulocitelor neutrofile care cresc de la 2500-5000 la
6000-8000/mm
3
s`nge;
Aceast[ cre]tere nu este real[, ci constituie doar o deplasare a
leucocitelor dinspre organele abdominale spre mu]chi ]i \esuturi periferice ca
expresie a solicit[rilor crescute @n efort.
Efortul fizic influen\eaz[ ]i propriet[\ile fizice ale s`ngelui;
schimb[rile se datoresc @n principal modific[rilor mari suferite de volumul
plasmatic. Datorit[ piederilor prin transpira\ie (efort fizic de lung[ durat[,
condi\ii de micro ]i macroclimat deosebite) ce se realizeaz[ pe seama
volumului plasmatic apare o cre]tere a densit[\ii sanguine ]i a v`scozit[\ii
prin hemoconcentra\ie secundar[ sc[derii volumului plasmatic.
- pH-ul sanguin vireaz[ spre aciditate prin acumulare de cataboli\i
acizi (acid lactic). Valorile normale ale pH-ului sanguin sunt de 7.3-7.42; @n
efort apare deci acidoza metabolic[. Copii necesit[ o aten\ie deosebit[
deoarece ei prezint[ tendin\e spre aciditate ]i mecanisme compensatorii
neeficace, fapt care poate constitui o fr`n[ a cre]terii ]i dezvolt[rii
organismului.
- rezerva alcalin[ (cantitatea de baz[ din s`nge care poate interveni
@n neutralizarea acizilor fic]i) scade @n timpul efortului (valori normale 50-55
vol% CO
2
). Dup[ unii autori rezerva alcalin[ a fost g[sit[ mai mare la
sportivii antrena\i, iar sc[derea ei variaz[ cu intensitatea efortului ]i
acumularea de acid lactic.
100 - 400 m = 21 - 19.7 vol% CO
2

1500 m = 27 vol% CO
2

3000 - 10000 m = 28 - 26.5 vol% CO
2

- presiunea coloid osmotic[ (dependent[ de cantitatea de proteine
plasmatice) cre]te;
- presiunea osmotic[ (dependent[ de concentra\ia diferitelor
elemente anorganice cristaloide) sufer[ modific[ri minore;
- coagularea scade propor\ional cu parametrii efortului @n timpul ]i
dup[ efort. Se pare c[ aceast[ sc[dere ar fi @n leg[tur[ cu activitatea
crescut[ @n efort a glandelor suprarenale ce influen\eaz[ direct
interven\ia unor factori ai coagul[rii.
#nregistrarea diver]ilor parametri sanguini se realizeaz[ @n cadrul
Laboratorului clinic. Informa\ii privind aceste aspecte sunt redate @n
cadrul subcapitolului respectiv.

Volum II
1.7. Laborator - explorarea biochimic[ a efortului
50
3. SISTEMUL MUSCULAR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Macroscopic mu]chiul este format din corp muscular ]I tendoane,
prin intermediul c[rora se inser[ pe os. #n structura sa intr[ at`t \esut
muscular (fibre musculare) c`t ]i \esut conjunctiv (tendoane, aponevroze,
fascia muscular[, \esutul conjunctiv din jurul fibrelor ]I fasciculelor
musculare), vase, nervi.
Pentru realizarea unei contrac\ii musculare stimulul fiziologic este
impulsul nervos. De asemenea un rol important @n contrac\ie @l au ionii de
calciu din interiorul fibrei musculare. #n urma contrac\iei musculare se ob\ine
energiesub form[ de energie mecanic[ (mi]care) ]i termic[ (c[ldur[). Din
punct de vedere al economiei efortului ne intereseaz[ substan\ele
energetice depozitate @n mu]chi (o cantitate minim[ de ATP, fosfocreatina)
ca ]i alte substan\e prezente la nivelul fibrei musculare, prin oxidarea
c[rora se ob\ine energie.
A]a cum am ar[tat @n capitolul introductiv ATP-ul este intermediarul
energetic universal; el rezult[ @n urma tuturor reac\iilor de oxidare ]i este
folosit @n toate procesele ce necesit[ energie prin desfacerea unei leg[turi de
tip fosfat ]i ob\inere de ADP ]i energie (hidroliz[). Deci ATP este necesar
at`t pentru contrac\ie, c`t ]i pentru relaxarea muscular[; de aceea pe m[sur[
ce este hidrolizat el trebuie s[ se refac[. Resinteza ATP @n contrac\iile rapide
]i de scurt[ durat[ se face prin desfacerea creatinfosfatului (CP), cel[lalt
compus macroergic muscular, a c[rui hidroliz[ elibereaz[ creatinin[, energie
]i o molecul[ de PO
4
H
3
. Rezervele de CF se refac prin stimularea proceselor
de degradare a glicogenului, glucozei, acizilor gra]i ce elibereaz[ energia
necesar[. Catabolizarea anaerob[ a glucidelor furnizeaz[ rapid o cantitate
minim[ de energie ]i asigur[ contrac\ia @n eforturi intense, de scurt[ durat[,
@n lipsa O
2
. Eforturile puternice ]i @ndelungate cer o cantitate mare de energie
care se realizeaz[ prin reac\iile de oxidare ale ciclului Krebs.
Aceste procese necesit[ un aport crescut de O
2
, de aceea capilarele
sanguine ale mu]chiului @n activitate se dilat[, se deschid capilarele
nefunc\ionale @n repaos ]i cre]te fluxul sanguin. C`nd efortul este mult prea
puternic, aportul de O
2
nu satisface nevoile energetice. Resinteza ATP se face
pe seama CF iar acesta se resintetizeaz[ prin energia eliberat[ de oxidarea
anaerob[ a glucozei p`n[ la acid lactic. O parte a acidului lactic r[m`ne @n
celula muscular[ ]i inhib[ enzimele, tulbur`nd contrac\ia muscular[.
Dup[ ce efortul s-a @ncheiat, mu]chiul @n repaos consum[ mult O
2

pentru a metaboliza excesul de acid lactic ]i a reface rezervele de ATP ]i CF.
50
3. SISTEMUL MUSCULAR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Macroscopic mu]chiul este format din corp muscular ]I tendoane,
prin intermediul c[rora se inser[ pe os. #n structura sa intr[ at`t \esut
muscular (fibre musculare) c`t ]i \esut conjunctiv (tendoane, aponevroze,
fascia muscular[, \esutul conjunctiv din jurul fibrelor ]I fasciculelor
musculare), vase, nervi.
Pentru realizarea unei contrac\ii musculare stimulul fiziologic este
impulsul nervos. De asemenea un rol important @n contrac\ie @l au ionii de
calciu din interiorul fibrei musculare. #n urma contrac\iei musculare se ob\ine
energiesub form[ de energie mecanic[ (mi]care) ]i termic[ (c[ldur[). Din
punct de vedere al economiei efortului ne intereseaz[ substan\ele
energetice depozitate @n mu]chi (o cantitate minim[ de ATP, fosfocreatina)
ca ]i alte substan\e prezente la nivelul fibrei musculare, prin oxidarea
c[rora se ob\ine energie.
A]a cum am ar[tat @n capitolul introductiv ATP-ul este intermediarul
energetic universal; el rezult[ @n urma tuturor reac\iilor de oxidare ]i este
folosit @n toate procesele ce necesit[ energie prin desfacerea unei leg[turi de
tip fosfat ]i ob\inere de ADP ]i energie (hidroliz[). Deci ATP este necesar
at`t pentru contrac\ie, c`t ]i pentru relaxarea muscular[; de aceea pe m[sur[
ce este hidrolizat el trebuie s[ se refac[. Resinteza ATP @n contrac\iile rapide
]i de scurt[ durat[ se face prin desfacerea creatinfosfatului (CP), cel[lalt
compus macroergic muscular, a c[rui hidroliz[ elibereaz[ creatinin[, energie
]i o molecul[ de PO
4
H
3
. Rezervele de CF se refac prin stimularea proceselor
de degradare a glicogenului, glucozei, acizilor gra]i ce elibereaz[ energia
necesar[. Catabolizarea anaerob[ a glucidelor furnizeaz[ rapid o cantitate
minim[ de energie ]i asigur[ contrac\ia @n eforturi intense, de scurt[ durat[,
@n lipsa O
2
. Eforturile puternice ]i @ndelungate cer o cantitate mare de energie
care se realizeaz[ prin reac\iile de oxidare ale ciclului Krebs.
Aceste procese necesit[ un aport crescut de O
2
, de aceea capilarele
sanguine ale mu]chiului @n activitate se dilat[, se deschid capilarele
nefunc\ionale @n repaos ]i cre]te fluxul sanguin. C`nd efortul este mult prea
puternic, aportul de O
2
nu satisface nevoile energetice. Resinteza ATP se face
pe seama CF iar acesta se resintetizeaz[ prin energia eliberat[ de oxidarea
anaerob[ a glucozei p`n[ la acid lactic. O parte a acidului lactic r[m`ne @n
celula muscular[ ]i inhib[ enzimele, tulbur`nd contrac\ia muscular[.
Dup[ ce efortul s-a @ncheiat, mu]chiul @n repaos consum[ mult O
2

pentru a metaboliza excesul de acid lactic ]i a reface rezervele de ATP ]i CF.
51
Cantitatea de O
2
consumat[ @n plus depinde de plusul energetic care a dep[]it
capacitatea de sintez[ aerob[ a rezervelor energetice din timpul contrac\iei.
Mu]chiul pl[te]te astfel datoria de O
2
prin consum crescut de oxigen.
Deci contrac\ia muscular[ determin[ acte motorii exprimate ca
eforturi sportive prin transpunerea energiei chimice @n nergie mecanic[ la
nivelul musculaturii active.

Tipuri de fibre musculare
Pigmentul ro]u - mioglobina este cel care determin[ colora\ia
sarcoplasmei. #n unele fibre musculare mioglobina este abundent[ ]i de aceea
se numesc fibre musculare ro]ii, iar @n altele este @n cantitate mic[, aceste
fibre fiind denumite fibre musculare albe. La animale ]i p[s[ri aceste fibre
sunt foarte bine diferen\iate.
La om nu exist[ mu]chi ro]ii ]i mu]chi albi, dar @n formarea unui
mu]chi particip[ fibre mai s[race @n sarcoplasm[ (mu]chi flexori), iar @n al\ii
fibre mai bogate @n sarcoplasm[ (mu]chii extensori). Dintre mu]chii
scheletici, mu]chii gemeni ]i sternocleidomastoidian con\in multe fibre
s[race @n sarcoplasm[, iar solearul con\ine numeroase fibre musculare bogate
@n sarcoplasm[.
Fibrele musculare ro]ii fiind bogate @n sarcoplasm[ asigur[ condi\ii
favorabile contrac\iilor musculare prelungite, deoarece con\in @n cantit[\i mai
mari at`t substan\e energetice c`t ]i mioglobin[. Mioglobina este
asem[n[toare cu hemoglobina din hematie ]i are rolul de a @nmagazina
oxigenul care este folosit de mu]chi @n condi\ii de hipoxie. Prin practicarea
eforturilor de lung[ durat[ se dezvolt[ fibrele musculare ro]ii care produc o
contrac\ie lent[, de lung[ durat[ ]i obosesc greu. #n acest caz cantitatea de
energie nu este mare dar trebuie generat[ continuu o perioad[ bun[ de timp.
Solu\ia energetic[ optim[ este cea a oxid[rii aerobe a glucozei cu implicarea
citocromilor.
Eforturile dinamice, de scurt[ durat[, vor dezvolta @n principal fibrele
albe care produc contrac\ii rapide ]i obosesc repede. Energia necesar[ unor
astfel de contrac\ii se ob\ine prin metabolismul anaerob al glucozei.
Fibrele musculare ro]ii sunt deci responsabile de anduran\[, @n timp
ce fibrele albe sunt responsabile de vitez[.
Cercet[ti recente au ar[tat c[ de fapt mu]chiul uman con\ine cel pu\in
trei tipuri de fibre: fibre lente, fibre rapide oxidative ]i fibre rapide glicolitice,
a]a cum se arat[ @n tabelul urm[tor.



51
Cantitatea de O
2
consumat[ @n plus depinde de plusul energetic care a dep[]it
capacitatea de sintez[ aerob[ a rezervelor energetice din timpul contrac\iei.
Mu]chiul pl[te]te astfel datoria de O
2
prin consum crescut de oxigen.
Deci contrac\ia muscular[ determin[ acte motorii exprimate ca
eforturi sportive prin transpunerea energiei chimice @n nergie mecanic[ la
nivelul musculaturii active.

Tipuri de fibre musculare
Pigmentul ro]u - mioglobina este cel care determin[ colora\ia
sarcoplasmei. #n unele fibre musculare mioglobina este abundent[ ]i de aceea
se numesc fibre musculare ro]ii, iar @n altele este @n cantitate mic[, aceste
fibre fiind denumite fibre musculare albe. La animale ]i p[s[ri aceste fibre
sunt foarte bine diferen\iate.
La om nu exist[ mu]chi ro]ii ]i mu]chi albi, dar @n formarea unui
mu]chi particip[ fibre mai s[race @n sarcoplasm[ (mu]chi flexori), iar @n al\ii
fibre mai bogate @n sarcoplasm[ (mu]chii extensori). Dintre mu]chii
scheletici, mu]chii gemeni ]i sternocleidomastoidian con\in multe fibre
s[race @n sarcoplasm[, iar solearul con\ine numeroase fibre musculare bogate
@n sarcoplasm[.
Fibrele musculare ro]ii fiind bogate @n sarcoplasm[ asigur[ condi\ii
favorabile contrac\iilor musculare prelungite, deoarece con\in @n cantit[\i mai
mari at`t substan\e energetice c`t ]i mioglobin[. Mioglobina este
asem[n[toare cu hemoglobina din hematie ]i are rolul de a @nmagazina
oxigenul care este folosit de mu]chi @n condi\ii de hipoxie. Prin practicarea
eforturilor de lung[ durat[ se dezvolt[ fibrele musculare ro]ii care produc o
contrac\ie lent[, de lung[ durat[ ]i obosesc greu. #n acest caz cantitatea de
energie nu este mare dar trebuie generat[ continuu o perioad[ bun[ de timp.
Solu\ia energetic[ optim[ este cea a oxid[rii aerobe a glucozei cu implicarea
citocromilor.
Eforturile dinamice, de scurt[ durat[, vor dezvolta @n principal fibrele
albe care produc contrac\ii rapide ]i obosesc repede. Energia necesar[ unor
astfel de contrac\ii se ob\ine prin metabolismul anaerob al glucozei.
Fibrele musculare ro]ii sunt deci responsabile de anduran\[, @n timp
ce fibrele albe sunt responsabile de vitez[.
Cercet[ti recente au ar[tat c[ de fapt mu]chiul uman con\ine cel pu\in
trei tipuri de fibre: fibre lente, fibre rapide oxidative ]i fibre rapide glicolitice,
a]a cum se arat[ @n tabelul urm[tor.



52
Tabel 4. Caracteristicile fibrelor musculare

Caracteristici Fibre lente Fibre rapide
oxidative
Fibre rapide
glicolitice
Alimentare cu s`nge Bun[ Bun[/ moderat[ Slab[
Oboseal[ pe termen
scurt
Rezistente Rezistente Relativ mic[
Capacitate anaerob[ Moderat[ Moderate Bun[
Depozite principale
combustibil
Glicogen,
gr[sime
Glicogen, pu\in[
gr[sime
Glicogen
Vitez[ de contrac\ie Mic[ Mare Mare
Diametrul fibrei Mic Intermediar Mare
M[rimea unit[\ii
motorii
Mic[ Intermediar[ Mare
M[rimea fibrei
motoneuronului
Mic[ Intermediar[ Mare
Tip motoneuroni Alfa tonici
mici(2)
Alfa fazici
mari (1)

Fibrele lente sunt mai numeroase @n mu]chii ro]ii, energia necesar[
contrac\iei este generat[ prin mecanisme aerobe, se contract[ relativ lent ]i
sunt rezistente la oboseal[.
Fibrele rapide glicolitice se g[sesc predominant @n mu]chii albi ]i
genereaz[ energie prin mecanisme anaerobe; contrac\ia este rapid[ ]i obosesc
repede.
Fibrele rapide oxidative sunt intermediare celor dou[ tipuri enun\ate;
se contract[ rapid ]i au capacitatea mixt[ aerob[ ]i anaerob[. #ntr-o unitate
motorie toate fibrele sunt de acela]i tip.
Ob\inerea for\ei musculare din antrenament depinde ]i de v`rsta ]i sex. Cel
mai bun rezultat se ob\ine la b[rba\i @ntre 20-30 ani, datorit[ cantit[\ii
crescute de hormoni sexuali androgeni.
Amplitudinea contrac\iei musculare depinde de:
- lungimea mu]chiului; cu c`t mu]chiul este mai lung, cu at`t amplitudinea
contrac\iei este mai mare; scurtarea este de asemenea mai mare;
- a]ezarea fibrelor fa\[ de axa longitudinal[ a mu]chiului (mu]chii pena\i se
scurteaz[ mai pu\in fa\[ de mu]chii lungi, cu fibre paralele cu axul
longitudinal);
- intensitatea stimulului.


52
Tabel 4. Caracteristicile fibrelor musculare

Caracteristici Fibre lente Fibre rapide
oxidative
Fibre rapide
glicolitice
Alimentare cu s`nge Bun[ Bun[/ moderat[ Slab[
Oboseal[ pe termen
scurt
Rezistente Rezistente Relativ mic[
Capacitate anaerob[ Moderat[ Moderate Bun[
Depozite principale
combustibil
Glicogen,
gr[sime
Glicogen, pu\in[
gr[sime
Glicogen
Vitez[ de contrac\ie Mic[ Mare Mare
Diametrul fibrei Mic Intermediar Mare
M[rimea unit[\ii
motorii
Mic[ Intermediar[ Mare
M[rimea fibrei
motoneuronului
Mic[ Intermediar[ Mare
Tip motoneuroni Alfa tonici
mici(2)
Alfa fazici
mari (1)

Fibrele lente sunt mai numeroase @n mu]chii ro]ii, energia necesar[
contrac\iei este generat[ prin mecanisme aerobe, se contract[ relativ lent ]i
sunt rezistente la oboseal[.
Fibrele rapide glicolitice se g[sesc predominant @n mu]chii albi ]i
genereaz[ energie prin mecanisme anaerobe; contrac\ia este rapid[ ]i obosesc
repede.
Fibrele rapide oxidative sunt intermediare celor dou[ tipuri enun\ate;
se contract[ rapid ]i au capacitatea mixt[ aerob[ ]i anaerob[. #ntr-o unitate
motorie toate fibrele sunt de acela]i tip.
Ob\inerea for\ei musculare din antrenament depinde ]i de v`rsta ]i sex. Cel
mai bun rezultat se ob\ine la b[rba\i @ntre 20-30 ani, datorit[ cantit[\ii
crescute de hormoni sexuali androgeni.
Amplitudinea contrac\iei musculare depinde de:
- lungimea mu]chiului; cu c`t mu]chiul este mai lung, cu at`t amplitudinea
contrac\iei este mai mare; scurtarea este de asemenea mai mare;
- a]ezarea fibrelor fa\[ de axa longitudinal[ a mu]chiului (mu]chii pena\i se
scurteaz[ mai pu\in fa\[ de mu]chii lungi, cu fibre paralele cu axul
longitudinal);
- intensitatea stimulului.


53
Durata contrac\iei depinde de structura intern[ a mu]chiului. Ca ]i
alte caracteristici tipurile de fibre musculare se mo]tenesc genetic.
Antrenamentul nu influen\eaz[ dec`t minor propor\ia fibrelor, el produc`nd
@n principal modific[ri @n interiorul ]i exteriorul fibrei musculare. Datele
disponibile arat[ diferen\e individuale mari la sportivi @n ceea ce prive]te
procentajul de fibre lente ]i rapide .
Ceea ce sportivii vor s[ ]tie este @n ce m[sur[ acest procentaj poate
fi schimbat prin antrenament ]i cum. R[spunsul este da, procentajul poate
fi influen\at de antrenament, chiar dac[ @n mic[ m[sur[ .
La @nceput fibrele rapide glicolitice ]i fibrele rapide oxidative se pot
transforma unele @n altele; antrenamentul de anduran\[ le converte]te pe
primele @n fibre rapide oxidative @n timp ce antrenamentul de for\[ are un
efect opus convertind fibrele rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice. Se
pare c[ antrenamentul de anduran\[ poate transforma o mic[ propor\ie de
fibre rapide @n fibre lente @n timp ce antrenamentul pentru sprint poate
transforma fibre lente @n fibre rapide @n aceea]i propor\ie redus[.
Intreruperea total[ a activit[\ii sportive va conduce la o sc[dere a
num[rului de fibre lente, probabil datorit[ faptului c[ ele s-au transformat @n
fibre rapide, ceea ce constituie o problem[ pentru sportivii al c[ror membru
trebuie imobilizat, de exemplu @n cazul unei fracturi.
Tonicitatea este o proprietate fundamental[ a mu]chiului cu
inerva\ie p[strat[. Reprezint[ o contrac\ie tetanic[ slab[ realizat[ printr-un
reflex proprioceptiv segmentar cu activarea unui num[r mic de unit[\i
motorii. Se disting mai multe tipuri, ]i anume:
- tonus muscular de repaus cu rol @n men\inerea segmentelor osoase
unite prin articula\ii @n pozi\ie
- tonus muscular de postur[ sau de atitudine cu rol @n men\inerea
pozi\iei corpului, opun`ndu-se gravita\iei (mu]chii cefei ]i ai ]an\urilor
vertebrale ]i mu]chii abdominali @n men\inerea pozi\iei ortostatice)
- tonus muscular de sus\inere cu rol @n contrac\iile statice ]i de for\[.
Tonusul muscular este men\inut pe seama fibrelor musculare ro]ii -
lente. Copilul p`n[ la 7-8 ani are un tonus de repaus bun, dar cel de postur[
este redus. De acea, la aceast[ v`rst[ copiii @]i schimb[ des pozi\ia sau se
reazem[. Dup[ 9-10 ani se dezvolt[ tonusul de postur[ ]i cel de sus\inere. La
pubertate (14-17 ani) tonusul de sus\inere ]i de atitudine scad, ca apoi @n
adolescen\[ s[ se dezvolte complet.
Forme de contrac\ie muscular[.
Dup[ Fick contrac\ia muscular[ poate avea loc prin:
53
Durata contrac\iei depinde de structura intern[ a mu]chiului. Ca ]i
alte caracteristici tipurile de fibre musculare se mo]tenesc genetic.
Antrenamentul nu influen\eaz[ dec`t minor propor\ia fibrelor, el produc`nd
@n principal modific[ri @n interiorul ]i exteriorul fibrei musculare. Datele
disponibile arat[ diferen\e individuale mari la sportivi @n ceea ce prive]te
procentajul de fibre lente ]i rapide .
Ceea ce sportivii vor s[ ]tie este @n ce m[sur[ acest procentaj poate
fi schimbat prin antrenament ]i cum. R[spunsul este da, procentajul poate
fi influen\at de antrenament, chiar dac[ @n mic[ m[sur[ .
La @nceput fibrele rapide glicolitice ]i fibrele rapide oxidative se pot
transforma unele @n altele; antrenamentul de anduran\[ le converte]te pe
primele @n fibre rapide oxidative @n timp ce antrenamentul de for\[ are un
efect opus convertind fibrele rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice. Se
pare c[ antrenamentul de anduran\[ poate transforma o mic[ propor\ie de
fibre rapide @n fibre lente @n timp ce antrenamentul pentru sprint poate
transforma fibre lente @n fibre rapide @n aceea]i propor\ie redus[.
Intreruperea total[ a activit[\ii sportive va conduce la o sc[dere a
num[rului de fibre lente, probabil datorit[ faptului c[ ele s-au transformat @n
fibre rapide, ceea ce constituie o problem[ pentru sportivii al c[ror membru
trebuie imobilizat, de exemplu @n cazul unei fracturi.
Tonicitatea este o proprietate fundamental[ a mu]chiului cu
inerva\ie p[strat[. Reprezint[ o contrac\ie tetanic[ slab[ realizat[ printr-un
reflex proprioceptiv segmentar cu activarea unui num[r mic de unit[\i
motorii. Se disting mai multe tipuri, ]i anume:
- tonus muscular de repaus cu rol @n men\inerea segmentelor osoase
unite prin articula\ii @n pozi\ie
- tonus muscular de postur[ sau de atitudine cu rol @n men\inerea
pozi\iei corpului, opun`ndu-se gravita\iei (mu]chii cefei ]i ai ]an\urilor
vertebrale ]i mu]chii abdominali @n men\inerea pozi\iei ortostatice)
- tonus muscular de sus\inere cu rol @n contrac\iile statice ]i de for\[.
Tonusul muscular este men\inut pe seama fibrelor musculare ro]ii -
lente. Copilul p`n[ la 7-8 ani are un tonus de repaus bun, dar cel de postur[
este redus. De acea, la aceast[ v`rst[ copiii @]i schimb[ des pozi\ia sau se
reazem[. Dup[ 9-10 ani se dezvolt[ tonusul de postur[ ]i cel de sus\inere. La
pubertate (14-17 ani) tonusul de sus\inere ]i de atitudine scad, ca apoi @n
adolescen\[ s[ se dezvolte complet.
Forme de contrac\ie muscular[.
Dup[ Fick contrac\ia muscular[ poate avea loc prin:
54
a) - cre]terea tensiunii interne a fibrei musculare f[r[ apropierea
capetelor de inser\ie, numit[ ]i contrac\ie izometric[ sau static[;
b) - scurtarea mu]chiului prin apropierea capetelor de inser\ie, numit[
contrac\ie izotonic[ sau dinamic[ ]i men\inerea constant[ a tensiunii din
interiorul mu]chiului.
Intermediar acestor 2 forme de contrac\ie se poate produce contrac\ia
auxotonic[ @n care se produce o scurtare limitat[, concomitent cu cre]terea
prograsiv[ a tensiunii interne.
Contrac\iile auxotonice au loc atunci c`nd for\a muscular[ @nvinge o
for\[ extern[ @n cre]tere (haltere, judo, lupte) ]i reprezint[ de fapt cea mai
frecvent[ form[ de contrac\ie muscular[ @nt`lnit[ @n activitatea sportiv[.
Ele se realizeaz[ pe baza modific[rii lungimii at`t a elementelor
contractile, c`t ]i a celor elastice cu producerea unei scurt[ri limitate,
concomitent cu o cre]tere progresiv[ a tensiunii interne.
#n realizarea mi]c[rilor intervine hot[r`tor ]i gravita\ia. For\a de
gravita\ie se aplic[ @n centrul de greutate al segmentului respectiv. Poate
ac\iona @n acela]i sens cu mi]carea considerat[ sau @n sens opus.
#n condi\iile unui efort intens, la nivel muscular se acumuleaz[ acid
lactic, care @n asociere cu al\i factori va genera oboseala muscular[. Aceasta
reprezint[ un mecanism fiziologic dar @n anumite condi\ii poate conduce la
oboseal[ patologic[, supraantrenament. Prevenirea acestor manifest[ri poate
fi realizat[ @n primul r`nd prin antrenament (fizic, psihic, metabolic), apoi
prin mijloace de refacere, prioritar adresate substraturilor biologice afectate
de efort.
Oboseala muscular[ este o stare fiziologic[ tranzitorie, manifestat[
printr-o diminuare a activit[\ii mu]chiului, care dispare prin repaus. Apare @n
urma unei activit[\i excesive ]i prelungite ]i se manifest[ prin diminuarea
for\ei maxime de contrac\ie, prin sc[derea poten\ialului func\ional al
organismului ]i printr-o senza\ie subiectiv[ caracteristic[. Se mai manifest[ ]i
prin difuzia contrac\iilor ]i la alte grupe musculare, prin diminuarea preciziei
@n efectuarea mi]c[rilor ]i prin tremur[turi.
Factorii care determin[ oboseala muscular[ sunt multipli, dar cel
mai important este lucrul mecanic efectuat @n unitatea de timp. C`nd acesta
este mare, oboseala se instaleaz[ rapid ]i intens, datorit[ consumului mare de
energie. Un alt factor este raportul dintre perioadele de lucru ]i cele de
pauz[.
Circula\ia sanguin[ capilar[ din mu]chi are ]i ea rol @n instalarea
oboselii musculare. S-a observat c[ oprirea circula\iei locale musculare @n
mod artificial, prin garou determin[ pierderea rapid[ a capacit[\ii func\ionale
a mu]chiului. Relu`ndu-se circula\ia, capacitatea de lucru revine ]i cre]te. #n
54
a) - cre]terea tensiunii interne a fibrei musculare f[r[ apropierea
capetelor de inser\ie, numit[ ]i contrac\ie izometric[ sau static[;
b) - scurtarea mu]chiului prin apropierea capetelor de inser\ie, numit[
contrac\ie izotonic[ sau dinamic[ ]i men\inerea constant[ a tensiunii din
interiorul mu]chiului.
Intermediar acestor 2 forme de contrac\ie se poate produce contrac\ia
auxotonic[ @n care se produce o scurtare limitat[, concomitent cu cre]terea
prograsiv[ a tensiunii interne.
Contrac\iile auxotonice au loc atunci c`nd for\a muscular[ @nvinge o
for\[ extern[ @n cre]tere (haltere, judo, lupte) ]i reprezint[ de fapt cea mai
frecvent[ form[ de contrac\ie muscular[ @nt`lnit[ @n activitatea sportiv[.
Ele se realizeaz[ pe baza modific[rii lungimii at`t a elementelor
contractile, c`t ]i a celor elastice cu producerea unei scurt[ri limitate,
concomitent cu o cre]tere progresiv[ a tensiunii interne.
#n realizarea mi]c[rilor intervine hot[r`tor ]i gravita\ia. For\a de
gravita\ie se aplic[ @n centrul de greutate al segmentului respectiv. Poate
ac\iona @n acela]i sens cu mi]carea considerat[ sau @n sens opus.
#n condi\iile unui efort intens, la nivel muscular se acumuleaz[ acid
lactic, care @n asociere cu al\i factori va genera oboseala muscular[. Aceasta
reprezint[ un mecanism fiziologic dar @n anumite condi\ii poate conduce la
oboseal[ patologic[, supraantrenament. Prevenirea acestor manifest[ri poate
fi realizat[ @n primul r`nd prin antrenament (fizic, psihic, metabolic), apoi
prin mijloace de refacere, prioritar adresate substraturilor biologice afectate
de efort.
Oboseala muscular[ este o stare fiziologic[ tranzitorie, manifestat[
printr-o diminuare a activit[\ii mu]chiului, care dispare prin repaus. Apare @n
urma unei activit[\i excesive ]i prelungite ]i se manifest[ prin diminuarea
for\ei maxime de contrac\ie, prin sc[derea poten\ialului func\ional al
organismului ]i printr-o senza\ie subiectiv[ caracteristic[. Se mai manifest[ ]i
prin difuzia contrac\iilor ]i la alte grupe musculare, prin diminuarea preciziei
@n efectuarea mi]c[rilor ]i prin tremur[turi.
Factorii care determin[ oboseala muscular[ sunt multipli, dar cel
mai important este lucrul mecanic efectuat @n unitatea de timp. C`nd acesta
este mare, oboseala se instaleaz[ rapid ]i intens, datorit[ consumului mare de
energie. Un alt factor este raportul dintre perioadele de lucru ]i cele de
pauz[.
Circula\ia sanguin[ capilar[ din mu]chi are ]i ea rol @n instalarea
oboselii musculare. S-a observat c[ oprirea circula\iei locale musculare @n
mod artificial, prin garou determin[ pierderea rapid[ a capacit[\ii func\ionale
a mu]chiului. Relu`ndu-se circula\ia, capacitatea de lucru revine ]i cre]te. #n
55
timpul contrac\iei musculare capilarele sunt comprimate ]i s`ngele din acest
teritoriu trece @n sistemul venos pentru a se @ntoarce la inim[. #n timpul
relax[rii mu]chiului capilarele se pot umple din nou cu s`nge oxigenat din
sistemul arterial. Astfel prin contrac\iile musculare se produce un mecanism
de pompare periferic[ a s`ngelui. C`nd contrac\iile musculare se succed
rapid, relax[rile fiind foarte scurte, capilarele nu au timp s[ se umple ]i @n
acest caz oboseala se instaleaz[ repede. De asemenea substan\ele rezultate
din catabolism nu pot fi @ndep[rtate din mu]chi, iar substan\ele energetice ]i
oxigenul sunt furnizate @n cantit[\i insuficiente.
Cercet[rile au ar[tat c[ mecanismul de instalare al oboselii s-ar
datora decupl[rii excita\ie-contrac\ie; poten\ialul electric nu mai poate
antrena aparatul fibrilar. Centrii nervo]i intervin compensator prin corectarea
acestei insuficien\e periferice ]i obosesc @n mod secundar.
Sub influen\a antrenamentului are loc o hipertrofie a fibrelor
musculare ]i deci o m[rime de volum a mu]chiului ]i implicit a for\ei
musculare. La @nceputul hipertrofiei unui mu]chi activ re\eaua vascular[
capilar[ r[m`ne @n urm[, ceea ce duce la hipoxie tisular[. #n timp se produce
o adaptare cu deschiderea unor capilare de rezerv[ ]i ulterior cu formarea
unor noi capilare.
Substan\ele metabolice rezultate din contrac\ia muscular[ produc o
vasoconstric\ie local[ ]i spasme ale ale arteriolelor @nso\ite de o cre]tere a
permeabilit[\ii pere\ilor vasculari. Efortul fizic, dozat incorect, poate conduce
la ischemie.

Metode de laborator pentru determinarea for\ei
musculare
Principala metod[ de m[surare ]i @nregistrare a for\ei unor grupe
musculare @n flexie sau extensie este dinamometria.
Testarea for\ei musculare se face cu ajutorul dinamometrului, aparat
ce se bazeaz[ pe capacitatea de deformare a unui arc de o\el sub ac\iunea
exercitat[ de o presiune extern[. Deformarea arcului antreneaz[ un indicator
ce r[m`ne pe punctul maxim al deplas[rii ]i dup[ ce for\a exercitat[ a @ncetat.
Exprimarea se face @n kgfor\[. Dinamometrele au dimensiuni, puteri
]i forme adecvate grupelor musculare pe care dorim s[ le test[m. M[surarea
trebuie s[ fie reproductibil[ ]i s[ p[streze acela]i unghi articular, valoarea
metodei cre]te odat[ cu posibilit[\ile evalu[rii comparative.
Uzual se @nregistreaz[ for\a flexorilor palmari st`ngi ]i drep\i, for\a
mu]chilor regiunii scapulare ]i for\a mu]chilor regiunii lombare, urmat de
calcularea indicilor de for\[ segmentar[.
55
timpul contrac\iei musculare capilarele sunt comprimate ]i s`ngele din acest
teritoriu trece @n sistemul venos pentru a se @ntoarce la inim[. #n timpul
relax[rii mu]chiului capilarele se pot umple din nou cu s`nge oxigenat din
sistemul arterial. Astfel prin contrac\iile musculare se produce un mecanism
de pompare periferic[ a s`ngelui. C`nd contrac\iile musculare se succed
rapid, relax[rile fiind foarte scurte, capilarele nu au timp s[ se umple ]i @n
acest caz oboseala se instaleaz[ repede. De asemenea substan\ele rezultate
din catabolism nu pot fi @ndep[rtate din mu]chi, iar substan\ele energetice ]i
oxigenul sunt furnizate @n cantit[\i insuficiente.
Cercet[rile au ar[tat c[ mecanismul de instalare al oboselii s-ar
datora decupl[rii excita\ie-contrac\ie; poten\ialul electric nu mai poate
antrena aparatul fibrilar. Centrii nervo]i intervin compensator prin corectarea
acestei insuficien\e periferice ]i obosesc @n mod secundar.
Sub influen\a antrenamentului are loc o hipertrofie a fibrelor
musculare ]i deci o m[rime de volum a mu]chiului ]i implicit a for\ei
musculare. La @nceputul hipertrofiei unui mu]chi activ re\eaua vascular[
capilar[ r[m`ne @n urm[, ceea ce duce la hipoxie tisular[. #n timp se produce
o adaptare cu deschiderea unor capilare de rezerv[ ]i ulterior cu formarea
unor noi capilare.
Substan\ele metabolice rezultate din contrac\ia muscular[ produc o
vasoconstric\ie local[ ]i spasme ale ale arteriolelor @nso\ite de o cre]tere a
permeabilit[\ii pere\ilor vasculari. Efortul fizic, dozat incorect, poate conduce
la ischemie.

Metode de laborator pentru determinarea for\ei
musculare
Principala metod[ de m[surare ]i @nregistrare a for\ei unor grupe
musculare @n flexie sau extensie este dinamometria.
Testarea for\ei musculare se face cu ajutorul dinamometrului, aparat
ce se bazeaz[ pe capacitatea de deformare a unui arc de o\el sub ac\iunea
exercitat[ de o presiune extern[. Deformarea arcului antreneaz[ un indicator
ce r[m`ne pe punctul maxim al deplas[rii ]i dup[ ce for\a exercitat[ a @ncetat.
Exprimarea se face @n kgfor\[. Dinamometrele au dimensiuni, puteri
]i forme adecvate grupelor musculare pe care dorim s[ le test[m. M[surarea
trebuie s[ fie reproductibil[ ]i s[ p[streze acela]i unghi articular, valoarea
metodei cre]te odat[ cu posibilit[\ile evalu[rii comparative.
Uzual se @nregistreaz[ for\a flexorilor palmari st`ngi ]i drep\i, for\a
mu]chilor regiunii scapulare ]i for\a mu]chilor regiunii lombare, urmat de
calcularea indicilor de for\[ segmentar[.
56
Indicele global de for\[ se calculeaz[ @nsum`nd for\ele calculate
anterior, se @mparte la 4 ]i se raporteaz[ la greutatea corporal[ sau la masa
activ[.
Masa muscular[ activ[ se determin[ uzual prin metoda celor 5 plici
de \esut adipos ]i reprezint[ suportul material al mi]c[rii.
#n completarea investiga\iilor se poate utiliza miotonometria care
este o metod[ de control a st[rii func\ionale de baz[ ]i @n activitate a fibrei
musculare, precum ]i a puterii de refacere; se poate utiliza ca metod[ de
control ]i @ndrumare @n dirijarea antrenamentului. Testarea se realizeaz[ cu
ajutorul miotonometrului prin recoltarea datelor din zona de maxim[
dezvoltare a masei musculare.
De asemenea se pot m[sura ]i perimetrele musculare (bra\, antebra\,
coaps[, gamb[) @n contrac\ie ]i relaxare.
Toate aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de
dezvoltare fizic[ (antropologie) unde vor fi redate detalii despre
metodologia acestor m[sur[tori.








4. SISTEMUL ENDOCRIN

No\iuni de anatomie ]i fiziologie

Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secre\ie intern[
din organism. Produ]ii secreta\i (hormonii) sunt substan\e active cu ac\iune
specific[ reglatoare a metabolismului celular. Prin ac\iunea lor, la distan\[ de
locul sintezei, contribuie la dezvoltarea ]i func\ionarea normal[ a
organismului. Sistemul endocrin poate fi considerat ca un sistem morfo-
func\ional complex, coordonat de sistemul nervos, av`nd rol @n reglarea, pe
cale umoral[, a activit[\ii organelor interne. Toate organele interne au o dubl[
reglare: nervoas[ ]i umoral[.
Hipofiza (glanda pituitar[) este localizat[ la baza encefalului ]i este
constituit[ din 3 lobi. Lobul anterior secret[ hormonul de cre]tere
(somatotrop, STH) ]i hormonii glandulari tropi cu ac\iune asupra altor glande
Volum II
1. 4. Cabinetul de antropologie ]I evaluare a st[rii de nutri\ie
56
Indicele global de for\[ se calculeaz[ @nsum`nd for\ele calculate
anterior, se @mparte la 4 ]i se raporteaz[ la greutatea corporal[ sau la masa
activ[.
Masa muscular[ activ[ se determin[ uzual prin metoda celor 5 plici
de \esut adipos ]i reprezint[ suportul material al mi]c[rii.
#n completarea investiga\iilor se poate utiliza miotonometria care
este o metod[ de control a st[rii func\ionale de baz[ ]i @n activitate a fibrei
musculare, precum ]i a puterii de refacere; se poate utiliza ca metod[ de
control ]i @ndrumare @n dirijarea antrenamentului. Testarea se realizeaz[ cu
ajutorul miotonometrului prin recoltarea datelor din zona de maxim[
dezvoltare a masei musculare.
De asemenea se pot m[sura ]i perimetrele musculare (bra\, antebra\,
coaps[, gamb[) @n contrac\ie ]i relaxare.
Toate aceste m[sur[tori se realizeaz[ @n cadrul cabinetului de
dezvoltare fizic[ (antropologie) unde vor fi redate detalii despre
metodologia acestor m[sur[tori.








4. SISTEMUL ENDOCRIN

No\iuni de anatomie ]i fiziologie

Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor cu secre\ie intern[
din organism. Produ]ii secreta\i (hormonii) sunt substan\e active cu ac\iune
specific[ reglatoare a metabolismului celular. Prin ac\iunea lor, la distan\[ de
locul sintezei, contribuie la dezvoltarea ]i func\ionarea normal[ a
organismului. Sistemul endocrin poate fi considerat ca un sistem morfo-
func\ional complex, coordonat de sistemul nervos, av`nd rol @n reglarea, pe
cale umoral[, a activit[\ii organelor interne. Toate organele interne au o dubl[
reglare: nervoas[ ]i umoral[.
Hipofiza (glanda pituitar[) este localizat[ la baza encefalului ]i este
constituit[ din 3 lobi. Lobul anterior secret[ hormonul de cre]tere
(somatotrop, STH) ]i hormonii glandulari tropi cu ac\iune asupra altor glande
Volum II
1. 4. Cabinetul de antropologie ]I evaluare a st[rii de nutri\ie
57
endocrine a c[ror dezvoltare ]i secre\ie o stimuleaz[ (corticotropina,
tireotropina, hormonii gonadotropi - foliculostimulant ]i luteinizant,
prolactina). Lobul mijlociu secret[ hormonul melanocitostimulant, iar lobul
posterior reprezint[ un depozit pentru hormonii produ]i de hipotalamusul
anterior (hormonul antidiuretic ]i ocitocina).
Tiroida este situat[ @n partea anterioar[ a g`tului, @n dreptul
cartilajului laringian al c[rui nume @l poart[. Este format[ din 2 lobi uni\i
printr-un istm ]i secret[ hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina). #n
organism ace]ti hormoni exercit[ ac\iuni complexe :
- au efect calorigem, manifestat prin cre]terea metabolismului bazal, a
consumului de oxigen, a oxid[rilor celulare ;
- controleaz[ @mpreun[ cu hormonul de cre]tere cre]terea ]i
diferen\ierea celular[ ;
- intensific[ elimin[rile de azot din organism prin cre]terea
catabolismului proteic;
- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
- intensific[ absorb\ia intestinal[ de glucoz[ ]I catabolismul glucidic,
determin`nd hiperglicemie;
- stimuleaz[ activitatea glandelor sexuale.
Tulbur[rile secre\iei hormonilor tiroidieni pot @mbr[ca forma
hipersecre\iei (boala Basedow) sau hiposecre\iei (nanism tiroidian,
mixedem, gu]a endemic[).
Paratiroidele sunt patru glande mici situate @n partea posterioar[ a
tiroidei; hormonii secreta\i au rol @n men\inerea echilibrului fosfocalcic al
organismului (parathormonul ]i calcitonina). #n organism ace]ti hormoni
exercit[ ac\iuni opuse. Parathormonul are ca ac\iune principal[ cre]terea
calcemiei ]i sc[derea fosfatemiei.
Extirparea paratiroidelor duce la grave tulbur[ri metabolice datorate
lipsei calciului din organism, cunoscute sub numele de tetanie.
Principalele manifest[ri ale tetaniei sunt :
- tulbur[ri motorii - contrac\ii convulsive necontrolate ale musculaturii
scheletice ;
- tulbur[ri senzitive - sensibilitate sporit[ la frig ;
- tulbur[ri nervoase - irascibilitate, confuzii mentale, halucina\ii;
- tulbur[ri trofice - c[derea p[rului ]i a din\ilor, unghii friabile;
- tulbur[ri viscerale - spasme ale musculaturii digestive ]i ale
laringelui.
Suprarenalele sunt o pereche de glande situate la polii superiori ai
rinichilor. Fiecare gland[ are o zon[ cortical[ (corticosuprarenala),
57
endocrine a c[ror dezvoltare ]i secre\ie o stimuleaz[ (corticotropina,
tireotropina, hormonii gonadotropi - foliculostimulant ]i luteinizant,
prolactina). Lobul mijlociu secret[ hormonul melanocitostimulant, iar lobul
posterior reprezint[ un depozit pentru hormonii produ]i de hipotalamusul
anterior (hormonul antidiuretic ]i ocitocina).
Tiroida este situat[ @n partea anterioar[ a g`tului, @n dreptul
cartilajului laringian al c[rui nume @l poart[. Este format[ din 2 lobi uni\i
printr-un istm ]i secret[ hormonii tiroidieni (tiroxina, triiodotironina). #n
organism ace]ti hormoni exercit[ ac\iuni complexe :
- au efect calorigem, manifestat prin cre]terea metabolismului bazal, a
consumului de oxigen, a oxid[rilor celulare ;
- controleaz[ @mpreun[ cu hormonul de cre]tere cre]terea ]i
diferen\ierea celular[ ;
- intensific[ elimin[rile de azot din organism prin cre]terea
catabolismului proteic;
- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
- intensific[ absorb\ia intestinal[ de glucoz[ ]I catabolismul glucidic,
determin`nd hiperglicemie;
- stimuleaz[ activitatea glandelor sexuale.
Tulbur[rile secre\iei hormonilor tiroidieni pot @mbr[ca forma
hipersecre\iei (boala Basedow) sau hiposecre\iei (nanism tiroidian,
mixedem, gu]a endemic[).
Paratiroidele sunt patru glande mici situate @n partea posterioar[ a
tiroidei; hormonii secreta\i au rol @n men\inerea echilibrului fosfocalcic al
organismului (parathormonul ]i calcitonina). #n organism ace]ti hormoni
exercit[ ac\iuni opuse. Parathormonul are ca ac\iune principal[ cre]terea
calcemiei ]i sc[derea fosfatemiei.
Extirparea paratiroidelor duce la grave tulbur[ri metabolice datorate
lipsei calciului din organism, cunoscute sub numele de tetanie.
Principalele manifest[ri ale tetaniei sunt :
- tulbur[ri motorii - contrac\ii convulsive necontrolate ale musculaturii
scheletice ;
- tulbur[ri senzitive - sensibilitate sporit[ la frig ;
- tulbur[ri nervoase - irascibilitate, confuzii mentale, halucina\ii;
- tulbur[ri trofice - c[derea p[rului ]i a din\ilor, unghii friabile;
- tulbur[ri viscerale - spasme ale musculaturii digestive ]i ale
laringelui.
Suprarenalele sunt o pereche de glande situate la polii superiori ai
rinichilor. Fiecare gland[ are o zon[ cortical[ (corticosuprarenala),
58
dispus[ la periferie ]I o zon[ medular[, central[ (medulosuprarenala).
Cele dou[ zone difer[ din punct de vedere embriologic, anatomic ]i
func\ional.
Corticosuprarenala (CSR) secret[ 3 categorii de hormoni steroizi
(pe baz[ de colesterol) :
- mineralocorticoizi - aldosteronul, cu rol @n reglarea metabolismului
mineral, determin`nd reabsorb\ia sodiului ]i reten\ie de ap[ la nivel
renal.
- Glucocorticoizi - cortizol, intervin @n metabolismul intermediar al
glucidelor. Stimuleaz[ gluconeogeneza (sinteza glucidelor din
aminoacizi sau lipide la nivel hepatic), activeaz[ catabolismul proteic
(cu excep\ia celui din celulele hepatice), mobilizeaz[ acizii gra]I din
\esutul adipos, cresc elimin[rile de azot. Sunt utiliza\i ]I @n tratarea
unor afec\iuni, av`nd rol antiinflamator.
- Sexosteroizi (hormoni sexoizi), asem[n[tori celor secreta\i de gonade,
a c[ror ac\iune o completeaz[, contribuind la apari\ia ]I dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare la cele dou[ sexe (dezvoltarea
specific[ a musculaturii, depunerile lipidice, pilozitatea caracteristic[,
timbrul vocal).
Medulosuprarenala (MSR) secret[ hormoni cu ac\iune identic[ celei a
SNV simpatic. Ace]ti hormoni sunt reprezenta\i de adrenalin[ ]I
noradrenalin[. Ac\iunile lor principale se manifest[ la nivelul metabolismului
determin`nd :
- glicogenoliz[ ]i hiperglicemie ;
- mobilizarea lipidelor din depozite ]I catabolizarea acizilor gra]I;
- la nivelul sistemului circulator, tahicardie, vasoconstric\ie,
hipertensiune;
- relaxarea musculaturii netede a pere\ilor tubului digestiv, contrac\ia
sfincterelor ]I inhibarea majorit[\ii secre\iilor digestive;
- la nivelul sistemului nervos, stimularea activit[\ii sistemului activator
ascendent, produc`nd laert[ cortical[, anxietate, fric[.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans, a]ezate
@ntre acinii glandulari ai pancreasului. Aceste insule sunt formate din 2 tipuri
de celule : celule alfa (sectet[ glucagon) ]i celule beta (secret[ insulin[).
Insulina este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. Ea
ac\ioneaz[ @n direc\ia cre]terii gradului de utilizare al glucozei @n celule, al
depunerii glucozei sub form[ de glicogen ]i al transform[rii glucidelor @n
lipide, stimul`nd ]i sinteza proteic[.
58
dispus[ la periferie ]I o zon[ medular[, central[ (medulosuprarenala).
Cele dou[ zone difer[ din punct de vedere embriologic, anatomic ]i
func\ional.
Corticosuprarenala (CSR) secret[ 3 categorii de hormoni steroizi
(pe baz[ de colesterol) :
- mineralocorticoizi - aldosteronul, cu rol @n reglarea metabolismului
mineral, determin`nd reabsorb\ia sodiului ]i reten\ie de ap[ la nivel
renal.
- Glucocorticoizi - cortizol, intervin @n metabolismul intermediar al
glucidelor. Stimuleaz[ gluconeogeneza (sinteza glucidelor din
aminoacizi sau lipide la nivel hepatic), activeaz[ catabolismul proteic
(cu excep\ia celui din celulele hepatice), mobilizeaz[ acizii gra]I din
\esutul adipos, cresc elimin[rile de azot. Sunt utiliza\i ]I @n tratarea
unor afec\iuni, av`nd rol antiinflamator.
- Sexosteroizi (hormoni sexoizi), asem[n[tori celor secreta\i de gonade,
a c[ror ac\iune o completeaz[, contribuind la apari\ia ]I dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare la cele dou[ sexe (dezvoltarea
specific[ a musculaturii, depunerile lipidice, pilozitatea caracteristic[,
timbrul vocal).
Medulosuprarenala (MSR) secret[ hormoni cu ac\iune identic[ celei a
SNV simpatic. Ace]ti hormoni sunt reprezenta\i de adrenalin[ ]I
noradrenalin[. Ac\iunile lor principale se manifest[ la nivelul metabolismului
determin`nd :
- glicogenoliz[ ]i hiperglicemie ;
- mobilizarea lipidelor din depozite ]I catabolizarea acizilor gra]I;
- la nivelul sistemului circulator, tahicardie, vasoconstric\ie,
hipertensiune;
- relaxarea musculaturii netede a pere\ilor tubului digestiv, contrac\ia
sfincterelor ]I inhibarea majorit[\ii secre\iilor digestive;
- la nivelul sistemului nervos, stimularea activit[\ii sistemului activator
ascendent, produc`nd laert[ cortical[, anxietate, fric[.
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans, a]ezate
@ntre acinii glandulari ai pancreasului. Aceste insule sunt formate din 2 tipuri
de celule : celule alfa (sectet[ glucagon) ]i celule beta (secret[ insulin[).
Insulina este principalul hormon hipoglicemiant al organismului. Ea
ac\ioneaz[ @n direc\ia cre]terii gradului de utilizare al glucozei @n celule, al
depunerii glucozei sub form[ de glicogen ]i al transform[rii glucidelor @n
lipide, stimul`nd ]i sinteza proteic[.
59
Hiposecre\ia de insulin[ produce diabetul zaharat, iar hipersecre\ia
detremin[ hipoglicemie, @nso\it[ de sc[derea for\ei musculare, tulbur[ri ale
activit[\ii nervoase.
Glucagonul are efecte opuse insulinei, determin`nd hiperglicemie prin
glicogenoliz[ hepatic[ (nu ]i muscular[), intensificarea gluconeogenezei din
aminoacizi ]i sc[derea utiliz[rii celulare a glucozei.
Epifiza (glanda pineal[) este un organ al diencefalului cu func\ie
endocrin[. Hormonul s[u principal, melatonina, are ac\iune inhibitoare
asupra glandelor sexuale, ceea ce explic[ involu\ia sa dup[ pubertate.
Ac\ioneaz[ ]I asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.
Timusul este @n principal un organ limfoid, situat @napoia sternului.
Celule sale (limfocite T) intervin @n imunitate ; hormonul timic are rol de
stimulare a mineraliz[rii osoase, efecte antigonadotrope. Involueaz[ dup[
pubertate.

Modific[rile endocrine @n efort

Hormonii creaz[ un fond general de adaptare la efort prin mobilizarea
adecvat[ a resurselor func\ionale ]i men\inerea hormostaziei generale @n
condi\iile specifice efortului fizic intens.
Echilibrul homeostatic include verigi multiple ce constau @n
direc\ionarea metabolismului glucidic ]i hidromineral, adaptarea la stress,
termoreglare, adapt[ri circulatorii ]i respiratorii. #n adaptarea la efort, asupra
sistemelor func\ionale intervin ansambluri endocrine care asigur[ o
mobilizare mai rapid[ a tuturor func\iilor. Interven\ia mecanismelor
endocrine este dependent[ ]i de integritatea morfofunc\ional[ a sistemului, de
intensitatea ]i volumul efortului, de gradul de antrenament, starea
emo\ional[, dar ]i de condi\iile externe (frig, hipoxie, temperaturi ridicate).
#n efortul fizic intens, dar de scurt[ durat[ prevaleaz[ activitatea
simpato-adrenal[ (MSR). Adrenalina ]i noradrenalina secretate de glanda
medulosuprarenal[ determin[ efecte vegetative (adaptarea cronotrop[ ]i
inotrop[ a inimii, intensificarea circula\iei) ]i metabolice.
#n efortul fizic prelungit este implicat @n principal axul
hipofizocortico-suprarenalian care regleaz[ producerea de minerale ]i
glucocorticoizi cu efecte metabolice asupra metabolismului glucidic ]i lipidic
(gluconeogenez[ ]i lipoliz[). Al\i hormoni ce intervin sunt STH (hormonul
de cre]tere), glucagonul, ADH (hormon antidiuretic). Se asociaz[ inhibi\ia
secre\iei de insulin[ ]i instalarea treptat[ a utiliz[rii lipidice predominant.
#n eforturile cu solicit[ri nervoase ]i psihice predomin[ activitatea
simpato-adrenal[ ]i tiroidian[.
59
Hiposecre\ia de insulin[ produce diabetul zaharat, iar hipersecre\ia
detremin[ hipoglicemie, @nso\it[ de sc[derea for\ei musculare, tulbur[ri ale
activit[\ii nervoase.
Glucagonul are efecte opuse insulinei, determin`nd hiperglicemie prin
glicogenoliz[ hepatic[ (nu ]i muscular[), intensificarea gluconeogenezei din
aminoacizi ]i sc[derea utiliz[rii celulare a glucozei.
Epifiza (glanda pineal[) este un organ al diencefalului cu func\ie
endocrin[. Hormonul s[u principal, melatonina, are ac\iune inhibitoare
asupra glandelor sexuale, ceea ce explic[ involu\ia sa dup[ pubertate.
Ac\ioneaz[ ]I asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian.
Timusul este @n principal un organ limfoid, situat @napoia sternului.
Celule sale (limfocite T) intervin @n imunitate ; hormonul timic are rol de
stimulare a mineraliz[rii osoase, efecte antigonadotrope. Involueaz[ dup[
pubertate.

Modific[rile endocrine @n efort

Hormonii creaz[ un fond general de adaptare la efort prin mobilizarea
adecvat[ a resurselor func\ionale ]i men\inerea hormostaziei generale @n
condi\iile specifice efortului fizic intens.
Echilibrul homeostatic include verigi multiple ce constau @n
direc\ionarea metabolismului glucidic ]i hidromineral, adaptarea la stress,
termoreglare, adapt[ri circulatorii ]i respiratorii. #n adaptarea la efort, asupra
sistemelor func\ionale intervin ansambluri endocrine care asigur[ o
mobilizare mai rapid[ a tuturor func\iilor. Interven\ia mecanismelor
endocrine este dependent[ ]i de integritatea morfofunc\ional[ a sistemului, de
intensitatea ]i volumul efortului, de gradul de antrenament, starea
emo\ional[, dar ]i de condi\iile externe (frig, hipoxie, temperaturi ridicate).
#n efortul fizic intens, dar de scurt[ durat[ prevaleaz[ activitatea
simpato-adrenal[ (MSR). Adrenalina ]i noradrenalina secretate de glanda
medulosuprarenal[ determin[ efecte vegetative (adaptarea cronotrop[ ]i
inotrop[ a inimii, intensificarea circula\iei) ]i metabolice.
#n efortul fizic prelungit este implicat @n principal axul
hipofizocortico-suprarenalian care regleaz[ producerea de minerale ]i
glucocorticoizi cu efecte metabolice asupra metabolismului glucidic ]i lipidic
(gluconeogenez[ ]i lipoliz[). Al\i hormoni ce intervin sunt STH (hormonul
de cre]tere), glucagonul, ADH (hormon antidiuretic). Se asociaz[ inhibi\ia
secre\iei de insulin[ ]i instalarea treptat[ a utiliz[rii lipidice predominant.
#n eforturile cu solicit[ri nervoase ]i psihice predomin[ activitatea
simpato-adrenal[ ]i tiroidian[.
60
#n perioada de refacere intervin @n principal hormonii glucocorticoizi,
androgeni, tiroxina, insulina, STH.

Explorarea sistemului endocrin @n medicina sportiv[
#n medicina sportiv[, metodele de determinare a nivelului hormonal
nu fac parte din bateria de teste uzuale, fiind rezervate unor aspecte
particulare.





5. SISTEMUL DIGESTIV

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor @n care se realizeaz[
digestia alimentelor ]i absorb\ia nutrimentelor. #n tubul digestiv au loc
prelucrarea mecanic[, fizic[ ]I chimic[ a alimentelor, absorb\ia lor ]I
eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secre\iile lor
la procesele de digestie.
Componentele tubului digestiv sunt : cavitatea bucal[, faringele,
esofagul, stomacul, intestinul sub\ire (duoden, jejun, ileon), intestinul gros
(cecul cu apendicele cecal, colon ascendent, transvers, descendent, rect, canal
anal). Glandele anexe sunt reprezentate de galndele salivare, ficat ]i pancreas.
A]a cum s-a ar[tat anterior alimentele sunt un amestec eterogen de
substan\e organice ]i anorganice, care asigur[ @n organism cre]terea,
repararea, re @noirea \esuturilor ]i ob\inerea energiei necesare tuturor
proceselor vitale. Ele sufer[ @n organism o serie de transform[ri mecanice,
fizice ]I chimice.
Digestia mecanic[ cuprinde trei categorii de fenomene:
- transformarea alimentelor ingerate @n fragmente mici, favoriz`nd
digestia chimic[;
- amestecul con\inutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces
care favorizeaz[ transform[rile chimice ]i absorb\ia;
- transportul alimentelor de-a lungul tubului digestiv ]I eliminarea
resturilor nedigerate.
Digestia chimic[ cuprinde transform[rile chimice pe care le sufer[
substan\ele alimentare @n timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste
Volum II
1. 6. Cabinete de evaluare a st[rii func\ionale
Explor[ri endocrino-metabolice
60
#n perioada de refacere intervin @n principal hormonii glucocorticoizi,
androgeni, tiroxina, insulina, STH.

Explorarea sistemului endocrin @n medicina sportiv[
#n medicina sportiv[, metodele de determinare a nivelului hormonal
nu fac parte din bateria de teste uzuale, fiind rezervate unor aspecte
particulare.





5. SISTEMUL DIGESTIV

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor @n care se realizeaz[
digestia alimentelor ]i absorb\ia nutrimentelor. #n tubul digestiv au loc
prelucrarea mecanic[, fizic[ ]I chimic[ a alimentelor, absorb\ia lor ]I
eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secre\iile lor
la procesele de digestie.
Componentele tubului digestiv sunt : cavitatea bucal[, faringele,
esofagul, stomacul, intestinul sub\ire (duoden, jejun, ileon), intestinul gros
(cecul cu apendicele cecal, colon ascendent, transvers, descendent, rect, canal
anal). Glandele anexe sunt reprezentate de galndele salivare, ficat ]i pancreas.
A]a cum s-a ar[tat anterior alimentele sunt un amestec eterogen de
substan\e organice ]i anorganice, care asigur[ @n organism cre]terea,
repararea, re @noirea \esuturilor ]i ob\inerea energiei necesare tuturor
proceselor vitale. Ele sufer[ @n organism o serie de transform[ri mecanice,
fizice ]I chimice.
Digestia mecanic[ cuprinde trei categorii de fenomene:
- transformarea alimentelor ingerate @n fragmente mici, favoriz`nd
digestia chimic[;
- amestecul con\inutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces
care favorizeaz[ transform[rile chimice ]i absorb\ia;
- transportul alimentelor de-a lungul tubului digestiv ]I eliminarea
resturilor nedigerate.
Digestia chimic[ cuprinde transform[rile chimice pe care le sufer[
substan\ele alimentare @n timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste
Volum II
1. 6. Cabinete de evaluare a st[rii func\ionale
Explor[ri endocrino-metabolice
61
transform[ri de tip hidrolitic se datoresc ac\iunii enzimelor prezente @n
sucurile digestive.
Sucurile digestive sunt reprezentate de saliv[ (secretat[ de glandele
salivare @n cavitatea bucal[), sucul gastric (secretat de glandele gastrice @n
stomac), sucul pancreatic (secretat de pancreasul exocrin @n duoden), sucul
intestinal (secretat de glandele intestinale @n duoden), bila (secretat[ de ficat).
Enzimele con\inute de aceste sucuri sunt ;
- enzime glicolitice (amilaza salivar[, amilaza pancreatic[ ce
ac\ioneaz[ asupra amidonului, dizaharidazele din sucul intestinal).
Ac\ioneaz[ asupra glucidelor din alimente (polizaharide - amidon) pe
care le descompune p`n[ la dizaharide (maltoz[, lactoz[, zaharoz[) ]i
ulterior p`n[ la monozaharide (glucoz[, fructoz[, galactoza).
- enzime lipolitice (lipaza gastric[, pancreatic[ ]i intestinal[) ce
ac\ioneaz[ asupra lipidelor alimentare pe care le descompun p`n[ la
acizi gra]I ]I glicerol.
- enzime proteolitice (pepsina gastric[, tripsina, chemotripsina ]i
carbopeptidazele pancreatice, peptidazele intestinale) ac\ioneaz[
asupra proteinelor (polipeptide) pe care le descompun @n peptide de
dimensiuni din ce @n ce mai mici ]I @n final @n aminoacizi.
Produ]ii de digestie (monozaharidele, glicerolul, acizii gra]i, aminoacizii)
@mpreun[ cu apa, s[rurile minerale ]i vitaminele trec prin mucoasa intestinal[
]i ajung @n s`nge prin procesul de absorb\ie intestinal[. Procese reduse de
absorb\ie au loc ]i la nivelul cavit[\ii bucale, stomacului (alcool,
medicamente), intestinului gros, ap[, s[ruri minerale, unele vitamine).
Ficatul este cea mai mare gland[ anex[ a tubului digestiv (1500 g).
#ndepline]te multiple func\ii :
- func\ie exocrin[ : secre\ia bilei ;
- func\ii metabolice : sinteza de aminoacizi ]i proteine plasmatice,
men\inerea constant[ a glicemiei, sinteza fosfolipidelor ]i a
colesterolului, cetogeneza, catabolismul acizilor gra]i ;
- depozitare de glicogen, lipide, fier, s`nge ;
- func\ie antitoxic[ ;
- func\ie termoreglatoare ;
- func\ie hematopoietic[ @n perioada fetal[;
- reglarea volumului de s`nge circulant;
- inactivarea excesului de hormoni ;
- coagulare ]i hemostaz[.


61
transform[ri de tip hidrolitic se datoresc ac\iunii enzimelor prezente @n
sucurile digestive.
Sucurile digestive sunt reprezentate de saliv[ (secretat[ de glandele
salivare @n cavitatea bucal[), sucul gastric (secretat de glandele gastrice @n
stomac), sucul pancreatic (secretat de pancreasul exocrin @n duoden), sucul
intestinal (secretat de glandele intestinale @n duoden), bila (secretat[ de ficat).
Enzimele con\inute de aceste sucuri sunt ;
- enzime glicolitice (amilaza salivar[, amilaza pancreatic[ ce
ac\ioneaz[ asupra amidonului, dizaharidazele din sucul intestinal).
Ac\ioneaz[ asupra glucidelor din alimente (polizaharide - amidon) pe
care le descompune p`n[ la dizaharide (maltoz[, lactoz[, zaharoz[) ]i
ulterior p`n[ la monozaharide (glucoz[, fructoz[, galactoza).
- enzime lipolitice (lipaza gastric[, pancreatic[ ]i intestinal[) ce
ac\ioneaz[ asupra lipidelor alimentare pe care le descompun p`n[ la
acizi gra]I ]I glicerol.
- enzime proteolitice (pepsina gastric[, tripsina, chemotripsina ]i
carbopeptidazele pancreatice, peptidazele intestinale) ac\ioneaz[
asupra proteinelor (polipeptide) pe care le descompun @n peptide de
dimensiuni din ce @n ce mai mici ]I @n final @n aminoacizi.
Produ]ii de digestie (monozaharidele, glicerolul, acizii gra]i, aminoacizii)
@mpreun[ cu apa, s[rurile minerale ]i vitaminele trec prin mucoasa intestinal[
]i ajung @n s`nge prin procesul de absorb\ie intestinal[. Procese reduse de
absorb\ie au loc ]i la nivelul cavit[\ii bucale, stomacului (alcool,
medicamente), intestinului gros, ap[, s[ruri minerale, unele vitamine).
Ficatul este cea mai mare gland[ anex[ a tubului digestiv (1500 g).
#ndepline]te multiple func\ii :
- func\ie exocrin[ : secre\ia bilei ;
- func\ii metabolice : sinteza de aminoacizi ]i proteine plasmatice,
men\inerea constant[ a glicemiei, sinteza fosfolipidelor ]i a
colesterolului, cetogeneza, catabolismul acizilor gra]i ;
- depozitare de glicogen, lipide, fier, s`nge ;
- func\ie antitoxic[ ;
- func\ie termoreglatoare ;
- func\ie hematopoietic[ @n perioada fetal[;
- reglarea volumului de s`nge circulant;
- inactivarea excesului de hormoni ;
- coagulare ]i hemostaz[.


62
Modific[rile digestive @n efort
#n repaus, la antrena\i, sub ac\iunea sistemului nervos parasimpatic
are loc o intensificare a func\iilor digestive (motorii, de absorb\ie).
#n efort @ns[ asist[m la o reducere a acestor func\ii @n scopul m[ririi
poten\ialului de efort al organismului.
La nivelul ficatului efortul fizic are o ac\iune stimulatoare, astfel @nc`t
spre deosebire de stomac ]i intestin la acest organ apare o vasodilata\ie cu o
irigare consecutiv[ mult @mbun[t[\it[. De asemenea cre]te secre\ia de bil[ cu
favorizarea digestiei lipidelor. Ca urmare a apari\iei acidozei va cre]te
aciditatea gastric[ (eliminarea ionilor H
+
).

Explorarea sistemului digestiv @n medicina sportiv[
Ca determin[ri uzuale @n cadrul examenului medico-sportiv func\ia
ficatului este apreciat[ prin realizarea ]i interpretarea testelor sanguine
hepatice (transaminaze). Alte investiga\ii sunt realizate @n caz de suspiciune
de patologie hepatic[, indus[ sau nu de efort, ]i vor fi descrise @n cadrul
capitolului VI, @mpreun[ cu patologia tubului digestiv.







6. SISTEMUL EXCRETOR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Procesele catabolice desf[]utate la nivel celular dau na]tere, pe l`ng[
energie, la produ]i reziduali : CO
2
, uree, acid uric, H
2
O
,
amoniac, etc. Ace]ti
produ]i se elimin[ par\ial prin pl[m`ni (CO
2
]i o cantitate de ap[), prin piele
(ap[ ]i substan\e minerale), dar cea mai mare parte a produ]ilor reziduali se
elimin[ sub form[ de urin[, prin rinichi. Sistemul excretor este format din
rinichi ]i c[i urinare (uretere, vezic[ urinar[, uretr[).
Procesul de formare al urinei se desf[]oar[ @n mai multe etape:
- ultrafiltrarea glomerular[ reprezint[ procesul de trecere a plasmei
sanguine ]i a componentelor acesteia (cu excep\ia proteinelor) printr-
o membran[ filtrant[ @n tubul urinifer, unde formeaz[ urina primar[.
#n 24 de ore prin rinichi trec 1000-1500 l de s`nge. Cantitatea de
Volum II
1. 7. Laborator - explorarea biochimic[ a efortului; ficatul
de efort
62
Modific[rile digestive @n efort
#n repaus, la antrena\i, sub ac\iunea sistemului nervos parasimpatic
are loc o intensificare a func\iilor digestive (motorii, de absorb\ie).
#n efort @ns[ asist[m la o reducere a acestor func\ii @n scopul m[ririi
poten\ialului de efort al organismului.
La nivelul ficatului efortul fizic are o ac\iune stimulatoare, astfel @nc`t
spre deosebire de stomac ]i intestin la acest organ apare o vasodilata\ie cu o
irigare consecutiv[ mult @mbun[t[\it[. De asemenea cre]te secre\ia de bil[ cu
favorizarea digestiei lipidelor. Ca urmare a apari\iei acidozei va cre]te
aciditatea gastric[ (eliminarea ionilor H
+
).

Explorarea sistemului digestiv @n medicina sportiv[
Ca determin[ri uzuale @n cadrul examenului medico-sportiv func\ia
ficatului este apreciat[ prin realizarea ]i interpretarea testelor sanguine
hepatice (transaminaze). Alte investiga\ii sunt realizate @n caz de suspiciune
de patologie hepatic[, indus[ sau nu de efort, ]i vor fi descrise @n cadrul
capitolului VI, @mpreun[ cu patologia tubului digestiv.







6. SISTEMUL EXCRETOR

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Procesele catabolice desf[]utate la nivel celular dau na]tere, pe l`ng[
energie, la produ]i reziduali : CO
2
, uree, acid uric, H
2
O
,
amoniac, etc. Ace]ti
produ]i se elimin[ par\ial prin pl[m`ni (CO
2
]i o cantitate de ap[), prin piele
(ap[ ]i substan\e minerale), dar cea mai mare parte a produ]ilor reziduali se
elimin[ sub form[ de urin[, prin rinichi. Sistemul excretor este format din
rinichi ]i c[i urinare (uretere, vezic[ urinar[, uretr[).
Procesul de formare al urinei se desf[]oar[ @n mai multe etape:
- ultrafiltrarea glomerular[ reprezint[ procesul de trecere a plasmei
sanguine ]i a componentelor acesteia (cu excep\ia proteinelor) printr-
o membran[ filtrant[ @n tubul urinifer, unde formeaz[ urina primar[.
#n 24 de ore prin rinichi trec 1000-1500 l de s`nge. Cantitatea de
Volum II
1. 7. Laborator - explorarea biochimic[ a efortului; ficatul
de efort
63
urin[ primar[ format[ @n 24 de ore este de 170-180 l. Rezult[ c[
lichidul extracelular este @n totalitate filtrat de 12-16 ori zilnic.
- reabsorb\ia tubular[ reprezint[ procesul de trecere al unor
constituien\i din urina primar[ @napoi @n capilarele sanguine ;
- secreia tubular[ reprezint[ trecerea din capilarele sanguine @n tubul
urinifer a potasiului, amoniacului, ureei, a altor produ]I toxici din
plasm[.
Rinichiul are ]i o important[ func\ie endocrin[. El secret[ o substan\[ numit[
renin[ care intervine @n reglarea tensiunii arteriale. Ea este inactiv[ dar
activeaz[ angiotensina II, cu puternice efecte vasoconstrictoare, eliberare de
aldosteron ]i stimulatoare a sistemului adreno-simpatic, asigur`nd
homeostazia circulatorie ]i men\inerea echilibrului hidrosalin.

Modific[rile excre\iei renale @n efort
#n cursul efortului fizic scade diureza at`t prin pierderea unei cantit[\i
mari de lichid prin transpira\ie c`t ]i prin eliberarea de adrenalin[ ce produce
vasoconstric\ie cu sc[derea filtr[rii glomerulare. Transpira\ia printr-un
mecanism de feed-back produce o stimulare a secre\iei de hormon
antidiuretic care favorizeaz[ reabsorb\ia tubular[.
#n cursul efortului fizic se pierd ioni de Na
+
]i Cl
-
. La un efort de aceea]i
intensitate indivizii antrena\i elimin[ cantit[\i mai reduse de NaCl (0,5 g/l @n
loc de 2-3 g/l). Toate func\iile excretoare se amelioreaz[ @n cursul
antrenamentului sportiv, de aceea analizele calitative ]i cantitative urinare ne
pot da indica\ii pre\ioase asupra st[rii de antrenament.
Ionul fosfat prezint[ @n mod normal valori de 0.2g% @n urin[. Valorile
ce dep[]esc 0.7g% indic[ un efort epuizant pentru care spotivul nu este
suficient preg[tit. Valorile cuprinse @ntre 0.5-0.7g% arat[ c[ sportivul are un
grad optim de antrenament ]i poate da maximum de randament. Valorile sub
0.5g% indic[ un randament mai slab dec`t cel pe care @l asigur[ gradul s[u de
antrenament.
Ph-ul urinei dup[ efort este acid, mai ales dup[ probele de intensitate
mare dar de durat[ scurt[, datorit[ faptului c[ @n lipsa oxigenului acidul lactic
nu se poate oxida ]i atunci se acumuleaz[ @n s`nge ]i se elimin[ apoi pe cale
renal[.
#n eforturi maxime cre]te ]i eliminarea de creatin[ ]i creatinin[, iar
dup[ efort cre]te ]i cantitatea de acid uric eliminat.


63
urin[ primar[ format[ @n 24 de ore este de 170-180 l. Rezult[ c[
lichidul extracelular este @n totalitate filtrat de 12-16 ori zilnic.
- reabsorb\ia tubular[ reprezint[ procesul de trecere al unor
constituien\i din urina primar[ @napoi @n capilarele sanguine ;
- secreia tubular[ reprezint[ trecerea din capilarele sanguine @n tubul
urinifer a potasiului, amoniacului, ureei, a altor produ]I toxici din
plasm[.
Rinichiul are ]i o important[ func\ie endocrin[. El secret[ o substan\[ numit[
renin[ care intervine @n reglarea tensiunii arteriale. Ea este inactiv[ dar
activeaz[ angiotensina II, cu puternice efecte vasoconstrictoare, eliberare de
aldosteron ]i stimulatoare a sistemului adreno-simpatic, asigur`nd
homeostazia circulatorie ]i men\inerea echilibrului hidrosalin.

Modific[rile excre\iei renale @n efort
#n cursul efortului fizic scade diureza at`t prin pierderea unei cantit[\i
mari de lichid prin transpira\ie c`t ]i prin eliberarea de adrenalin[ ce produce
vasoconstric\ie cu sc[derea filtr[rii glomerulare. Transpira\ia printr-un
mecanism de feed-back produce o stimulare a secre\iei de hormon
antidiuretic care favorizeaz[ reabsorb\ia tubular[.
#n cursul efortului fizic se pierd ioni de Na
+
]i Cl
-
. La un efort de aceea]i
intensitate indivizii antrena\i elimin[ cantit[\i mai reduse de NaCl (0,5 g/l @n
loc de 2-3 g/l). Toate func\iile excretoare se amelioreaz[ @n cursul
antrenamentului sportiv, de aceea analizele calitative ]i cantitative urinare ne
pot da indica\ii pre\ioase asupra st[rii de antrenament.
Ionul fosfat prezint[ @n mod normal valori de 0.2g% @n urin[. Valorile
ce dep[]esc 0.7g% indic[ un efort epuizant pentru care spotivul nu este
suficient preg[tit. Valorile cuprinse @ntre 0.5-0.7g% arat[ c[ sportivul are un
grad optim de antrenament ]i poate da maximum de randament. Valorile sub
0.5g% indic[ un randament mai slab dec`t cel pe care @l asigur[ gradul s[u de
antrenament.
Ph-ul urinei dup[ efort este acid, mai ales dup[ probele de intensitate
mare dar de durat[ scurt[, datorit[ faptului c[ @n lipsa oxigenului acidul lactic
nu se poate oxida ]i atunci se acumuleaz[ @n s`nge ]i se elimin[ apoi pe cale
renal[.
#n eforturi maxime cre]te ]i eliminarea de creatin[ ]i creatinin[, iar
dup[ efort cre]te ]i cantitatea de acid uric eliminat.


64
Explorarea sistemului excretor @n medicina sportiv[
#n medicina sportiv[ test[rile din urin[ intr[ @n categoria testelor
uzuale cu valoare intrinsec[ pentru efort. Mai multe detalii sunt redate @n
cadrul capitolului VI.







7. SISTEMUL NERVOS

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul nervos este un sistem unitar de organe care realizeaz[ ]i
regleaz[ func\iile senzitive , motorii ]i psihice ale organismului @n raport cu
condi\iile variabile ale mediului.
Din punct de vedere func\ional deosebim sistemul nervos al vie\ii de
rela\ie (SN somatic) ]i sistemul nervos vegetativ (SNV).
Sistemul nervos somatic asigur[ leg[tura organismului cu mediul.
Cuprinde sistemul nervos central ]i sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos central (SNC) cuprinde encefalul (emisfere cerebrale,
diencefal, cerebel, trunchi cerebral) ]i m[duva spin[rii, ce formeaz[ axul
cerebro-spinal sau nevraxul.
Sistemul nervos periferic este format din nervi ]i ganglioni nervo]i.
Sistemul nervos vegetativ asigur[ reglarea activit[\ii organelor
interne.

Modific[rile sistemului nervos @n efort

Influen\a efortului la nivelul sistemului nervos implic[ at`t modific[ri
la nivelul sistemului nervos central c`t ]i la nivelul sistemului nervos
periferic.
Sistemul nervos prezint[ modific[ri @nc[ @naintea @nceperii efortului
fizic propriu-zis (starea de start), manifestate prin cre]teri ale excitabilit[\ii
corticale. Aceast[ stare a sportivului @n care ]i pe plan vegetativ apar
modific[ri, are la baz[ o serie de leg[turi somato-cortico-viscerale care, @n
Volum II
1.7. Laborator-explorarea biochimic[ a efortului;
rinichiul de efort
64
Explorarea sistemului excretor @n medicina sportiv[
#n medicina sportiv[ test[rile din urin[ intr[ @n categoria testelor
uzuale cu valoare intrinsec[ pentru efort. Mai multe detalii sunt redate @n
cadrul capitolului VI.







7. SISTEMUL NERVOS

No\iuni de anatomie ]i fiziologie
Sistemul nervos este un sistem unitar de organe care realizeaz[ ]i
regleaz[ func\iile senzitive , motorii ]i psihice ale organismului @n raport cu
condi\iile variabile ale mediului.
Din punct de vedere func\ional deosebim sistemul nervos al vie\ii de
rela\ie (SN somatic) ]i sistemul nervos vegetativ (SNV).
Sistemul nervos somatic asigur[ leg[tura organismului cu mediul.
Cuprinde sistemul nervos central ]i sistemul nervos periferic.
Sistemul nervos central (SNC) cuprinde encefalul (emisfere cerebrale,
diencefal, cerebel, trunchi cerebral) ]i m[duva spin[rii, ce formeaz[ axul
cerebro-spinal sau nevraxul.
Sistemul nervos periferic este format din nervi ]i ganglioni nervo]i.
Sistemul nervos vegetativ asigur[ reglarea activit[\ii organelor
interne.

Modific[rile sistemului nervos @n efort

Influen\a efortului la nivelul sistemului nervos implic[ at`t modific[ri
la nivelul sistemului nervos central c`t ]i la nivelul sistemului nervos
periferic.
Sistemul nervos prezint[ modific[ri @nc[ @naintea @nceperii efortului
fizic propriu-zis (starea de start), manifestate prin cre]teri ale excitabilit[\ii
corticale. Aceast[ stare a sportivului @n care ]i pe plan vegetativ apar
modific[ri, are la baz[ o serie de leg[turi somato-cortico-viscerale care, @n
Volum II
1.7. Laborator-explorarea biochimic[ a efortului;
rinichiul de efort
65
mod reflex (pe baza reflexelor condi\ionate), determin[ aceste modific[ri
somato-vegetative.




Debutul efortului fizic este @nso\it de o inhibi\ie de scurt[ durat[ a
reflexelor ]i reac\iilor vegetative, care suport[ o influen\[ mai mare dec`t
reac\iile somatice.
Dup[ 10-15 minute de la debutul efortului cre]te for\a ]i rapiditatea
reac\iilor reflexe, sub efectul iradierii excita\iei care cuprinde scoar\a ]i
regiunea subcortical[, plec`nd din centrii motori excita\i, prin stimularea
proprioceptorilor mu]chilor solicita\i ]i prin factorii hormonali.
Dup[ @ncetarea efortului apare o stare de excita\ie rezidual[ care se
poate men\ine un timp @ndelungat. La sportivii antrena\i aceast[ stare poate
sc[dea ca durat[ sau poate dispare.
O alt[ modificare a dinamicii proceselor corticale, observat[ dup[
eforturi intense ]i prelungite, este inhibi\ia protectoare ce se traduce prin
sl[birea ]i @ncetinirea reac\iilor reflexe. #n plus pot apare deregl[ri cortico-
subcorticale ce se manifest[ prin sc[derea capacit[\ii func\ionale a scoar\ei
cerebrale cu cre]terea excitabilit[\ii centrilor subcorticali. Dup[ unii
cercet[tori patologia supraantrenamentului este analoag[ cu cea a nevrozelor
]i se manifest[, pe l`ng[ tulbur[rile de comportament, prin sc[derea
controlului cortical asupra organelor ]i sistemelor.

Explorarea sistemului nervos @n medicina sportiv[

Investiga\ia neuropsihic[ a sportivului @ncepe cu examenul clinic
neurologic ]i psihic, aspecte redate @n cadrul capitolului VI. Paraclinic pentru
evaluarea activit[\ii nervoase superioare se realizeaz[ electroencefalograma
(EEG) iar pentru evaluarea sistemului neuromuscular (studiul excitabilit[\ii
unui nerv) se determin[ urm[torii parametri :
- curentul prag, reobaza ;
- timpul de trecere a curentului prin \esutul studiat, cu expresie
func\ional[ cronaxia (dublul reobazei);
- acomodarea exprimat[ pri brusche\ea cre]terii curentului.
Pe graficul logaritmic se traseaz[ curba intensitate-durat[ pentru nerv ]i
pentru mu]chi.
VOLUM III
A2. Factori psihogeni ; Aspecte psihosomatice ;
65
mod reflex (pe baza reflexelor condi\ionate), determin[ aceste modific[ri
somato-vegetative.




Debutul efortului fizic este @nso\it de o inhibi\ie de scurt[ durat[ a
reflexelor ]i reac\iilor vegetative, care suport[ o influen\[ mai mare dec`t
reac\iile somatice.
Dup[ 10-15 minute de la debutul efortului cre]te for\a ]i rapiditatea
reac\iilor reflexe, sub efectul iradierii excita\iei care cuprinde scoar\a ]i
regiunea subcortical[, plec`nd din centrii motori excita\i, prin stimularea
proprioceptorilor mu]chilor solicita\i ]i prin factorii hormonali.
Dup[ @ncetarea efortului apare o stare de excita\ie rezidual[ care se
poate men\ine un timp @ndelungat. La sportivii antrena\i aceast[ stare poate
sc[dea ca durat[ sau poate dispare.
O alt[ modificare a dinamicii proceselor corticale, observat[ dup[
eforturi intense ]i prelungite, este inhibi\ia protectoare ce se traduce prin
sl[birea ]i @ncetinirea reac\iilor reflexe. #n plus pot apare deregl[ri cortico-
subcorticale ce se manifest[ prin sc[derea capacit[\ii func\ionale a scoar\ei
cerebrale cu cre]terea excitabilit[\ii centrilor subcorticali. Dup[ unii
cercet[tori patologia supraantrenamentului este analoag[ cu cea a nevrozelor
]i se manifest[, pe l`ng[ tulbur[rile de comportament, prin sc[derea
controlului cortical asupra organelor ]i sistemelor.

Explorarea sistemului nervos @n medicina sportiv[

Investiga\ia neuropsihic[ a sportivului @ncepe cu examenul clinic
neurologic ]i psihic, aspecte redate @n cadrul capitolului VI. Paraclinic pentru
evaluarea activit[\ii nervoase superioare se realizeaz[ electroencefalograma
(EEG) iar pentru evaluarea sistemului neuromuscular (studiul excitabilit[\ii
unui nerv) se determin[ urm[torii parametri :
- curentul prag, reobaza ;
- timpul de trecere a curentului prin \esutul studiat, cu expresie
func\ional[ cronaxia (dublul reobazei);
- acomodarea exprimat[ pri brusche\ea cre]terii curentului.
Pe graficul logaritmic se traseaz[ curba intensitate-durat[ pentru nerv ]i
pentru mu]chi.
VOLUM III
A2. Factori psihogeni ; Aspecte psihosomatice ;
66
Electroencefalograma sportivilor se @ncadreaz[ @n aspectul persoanelor
normale. Se poate utiliza @n diversele perioade de preg[tire, @n timpul
efortului sportiv ]i dup[ efort, pentru a aprecia reactivitatea scoar\ei
cerebrale, rezisten\a la hipoxie, aspecte ce se amplific[ propor\ional cu starea
de antrenament sau @n scop diagnostic c`nd suspicion[m existen\a unor
afec\iuni organice cerebrale. @n acest caz se poate recomanda ]i tomografia
computerizat[, rezonan\[ magnetic[ nuclear[ sau ecografie cerebral[.
Caracteristicile EEG ]i categoriile de sportivi pentru care aceast[
explorare este obligatorie vor fi prezentate @n cadrul capitolului VI.
Electromiografia (EMG) reprezint[ metoda de studiu a activit[\ii
electrice a mu]chiului @n contrac\ie voluntar[. Poate fi elementar[ ]i unitar[
(pentru activitatea electric[ a unor unit[\i motorii sau a unor fibre izolate) sau
global[ (@nregistreaz[ activitatea electric[ a @ntregului mu]chi, cu ajutorul
electrozilor de suprafa\[). #n medicina sportiv[ se poate folosi EMG global[
pentru studiul deprinderilor motrice ]i al mi]c[rilor din tehnica sportiv[. Pe
baza analizei rezultatelor ob\inute se pot recomanda cele mai eficiente
exerci\ii pentru dezvoltarea mu]chilor solicita\i de efortul sportiv. De
asemenea electromiograma poate fi utilizat[ pentru diagnosticul tetaniei
(hipocalcemie, hipomagnezemie, alcaloz[, modific[ri ale potasiului).
Electroneuronografia este o metod[ evoluat[ prin care se determin[
viteza de conducere a impulsului nervos pentru nervii periferici senzitivi ]I
motori. Aceasta se poate calcula cu ajutorul poten\ialului muscular evocat
(PME) la un stimul excitant, aplicat pe nervul periferic, @n puncte proximale
]I distale ]I se exprim[ pe secund[.
PME cuprinde:
- amplitudinea poten\ialului, exprimat[ @n mV; este @n func\ie de
num[rul de fibre musculare care r[spund la stimuli;
- durata poten\ialului, exprimat[ @m m/s ; exprim[ viteza diferit[ de
conducere a axonilor ce compun nervul motor ;
- laten\a r[spunsului, exprimat[ @n milisecunde ; reprezint[ timpul
parcurs de stimul de al locul excita\iei la locul culegerii.
Investigarea curent[ a parametrilor neurogramei ne furnizeaz[ date
importante @n aprecierea evalu[rii func\ionale a capacit[\ii de efort la
sportivii de @nalt[ performan\[.
Amplitudinea poten\ialului muscular evocat, care ilustreaz[ for\a ]i
calitatea fibrei musculare, variaz[ la sportivi, @n func\ie de perioada de
preg[tire ]i forma sportiv[, @ntre 4-17 mV.
Viteza de conducere este constant[ la acela]I individ ]I este
@nn[scut[ ; limitele normale sunt 50-60 m/s pentru nervul median, 56-62
pentru nervul ulnar, 46-50 pentru nervul sciatic popliteu extern.
66
Electroencefalograma sportivilor se @ncadreaz[ @n aspectul persoanelor
normale. Se poate utiliza @n diversele perioade de preg[tire, @n timpul
efortului sportiv ]i dup[ efort, pentru a aprecia reactivitatea scoar\ei
cerebrale, rezisten\a la hipoxie, aspecte ce se amplific[ propor\ional cu starea
de antrenament sau @n scop diagnostic c`nd suspicion[m existen\a unor
afec\iuni organice cerebrale. @n acest caz se poate recomanda ]i tomografia
computerizat[, rezonan\[ magnetic[ nuclear[ sau ecografie cerebral[.
Caracteristicile EEG ]i categoriile de sportivi pentru care aceast[
explorare este obligatorie vor fi prezentate @n cadrul capitolului VI.
Electromiografia (EMG) reprezint[ metoda de studiu a activit[\ii
electrice a mu]chiului @n contrac\ie voluntar[. Poate fi elementar[ ]i unitar[
(pentru activitatea electric[ a unor unit[\i motorii sau a unor fibre izolate) sau
global[ (@nregistreaz[ activitatea electric[ a @ntregului mu]chi, cu ajutorul
electrozilor de suprafa\[). #n medicina sportiv[ se poate folosi EMG global[
pentru studiul deprinderilor motrice ]i al mi]c[rilor din tehnica sportiv[. Pe
baza analizei rezultatelor ob\inute se pot recomanda cele mai eficiente
exerci\ii pentru dezvoltarea mu]chilor solicita\i de efortul sportiv. De
asemenea electromiograma poate fi utilizat[ pentru diagnosticul tetaniei
(hipocalcemie, hipomagnezemie, alcaloz[, modific[ri ale potasiului).
Electroneuronografia este o metod[ evoluat[ prin care se determin[
viteza de conducere a impulsului nervos pentru nervii periferici senzitivi ]I
motori. Aceasta se poate calcula cu ajutorul poten\ialului muscular evocat
(PME) la un stimul excitant, aplicat pe nervul periferic, @n puncte proximale
]I distale ]I se exprim[ pe secund[.
PME cuprinde:
- amplitudinea poten\ialului, exprimat[ @n mV; este @n func\ie de
num[rul de fibre musculare care r[spund la stimuli;
- durata poten\ialului, exprimat[ @m m/s ; exprim[ viteza diferit[ de
conducere a axonilor ce compun nervul motor ;
- laten\a r[spunsului, exprimat[ @n milisecunde ; reprezint[ timpul
parcurs de stimul de al locul excita\iei la locul culegerii.
Investigarea curent[ a parametrilor neurogramei ne furnizeaz[ date
importante @n aprecierea evalu[rii func\ionale a capacit[\ii de efort la
sportivii de @nalt[ performan\[.
Amplitudinea poten\ialului muscular evocat, care ilustreaz[ for\a ]i
calitatea fibrei musculare, variaz[ la sportivi, @n func\ie de perioada de
preg[tire ]i forma sportiv[, @ntre 4-17 mV.
Viteza de conducere este constant[ la acela]I individ ]I este
@nn[scut[ ; limitele normale sunt 50-60 m/s pentru nervul median, 56-62
pentru nervul ulnar, 46-50 pentru nervul sciatic popliteu extern.
67
Prin investigarea vitezei de conducere motorie @n medicina sportiv[ se
poate dirija procesul de selec\ie pentru probele de vitez[ ]i rezisten\[. De
asemenea poate oferi informa\ii importante @n patologie (traumatisme,
compresiuni, sec\iuni).
Laten\a distal[ furnizeaz[ date despre func\ionalitatea pl[cii
neuromusculare. Valorile fiziologice variaz[ @ntre 2-4 milisecunde. La
sportivii bine antrena\i are valori mici; cre]te @n st[ri de oboseal[. O
coroborare a datelor @ntre amplitudinea mare a PME (peste 10 mV) ]i a
valorilor sc[zute ale laten\ei distale indic[ o bun[ preg[tire neuromuscular[ a
sportivului.






8. FACTORII BIOCHIMICI LIMITAN|I AI
EFORTULUI
P`n[ @n prezent s-au eviden\iat 5 cauze biochimice, lista r[m`n`nd @n
continuare deschis[:
* deple\ia fosfocreatinei musculare;
* acumularea de protoni (acid lactic) @n mu]chi;
* deple\ia de glicogen @n mu]chi;
* hipoglicemia ( o sc[dere marcat[ a glucozei sanguine);
* modific[ri @n circula\ia aminoacizilor cheie din s`nge.
Contrac\ia muscular[ determin[ acte motorii exprimate ca eforturi
sportive prin transformarea energiei chimice @n energie mecanic[ la nivelul
musculaturii active.
Rezervele de ATP pot asigura energie pentru circa 4-6 contrac\ii
musculare (circa 6 secunde, maxim 10 secunde); refacerea ATP prin
scindarea CP la nivel muscular se face pe parcursul a 15-20 contrac\ii
musculare (circa 20 sec). Dac[ efortul continu[, energia este eliberat[ de
glicogenul muscular, suficient pentru un efort de 45-60 secunde. #n urma
reac\iilor de oxidare anaerob[ a glucozei rezult[ acid lactic. O parte a
acidului lactic r[m`ne @n celula muscular[ ]i inhib[ enzimele, tulbur`nd
contrac\ia muscular[.
#n lips[ de oxigen acidul lactic cre]te, ceea ce implic[ sc[derea Ph-
ului sanguin (acidoza) ]i inhibarea glicolizei. Acidul lactic poate fi
metabolizat @n prezen\a oxigenului ]i retransformat @n glucoz[ fiind folosit ca
Volum II
1.6. Cabinete de evaluare a st[rii func\ionale
Explor[ri neuro-psihice; Explor[ri neuro-musculare
67
Prin investigarea vitezei de conducere motorie @n medicina sportiv[ se
poate dirija procesul de selec\ie pentru probele de vitez[ ]i rezisten\[. De
asemenea poate oferi informa\ii importante @n patologie (traumatisme,
compresiuni, sec\iuni).
Laten\a distal[ furnizeaz[ date despre func\ionalitatea pl[cii
neuromusculare. Valorile fiziologice variaz[ @ntre 2-4 milisecunde. La
sportivii bine antrena\i are valori mici; cre]te @n st[ri de oboseal[. O
coroborare a datelor @ntre amplitudinea mare a PME (peste 10 mV) ]i a
valorilor sc[zute ale laten\ei distale indic[ o bun[ preg[tire neuromuscular[ a
sportivului.






8. FACTORII BIOCHIMICI LIMITAN|I AI
EFORTULUI
P`n[ @n prezent s-au eviden\iat 5 cauze biochimice, lista r[m`n`nd @n
continuare deschis[:
* deple\ia fosfocreatinei musculare;
* acumularea de protoni (acid lactic) @n mu]chi;
* deple\ia de glicogen @n mu]chi;
* hipoglicemia ( o sc[dere marcat[ a glucozei sanguine);
* modific[ri @n circula\ia aminoacizilor cheie din s`nge.
Contrac\ia muscular[ determin[ acte motorii exprimate ca eforturi
sportive prin transformarea energiei chimice @n energie mecanic[ la nivelul
musculaturii active.
Rezervele de ATP pot asigura energie pentru circa 4-6 contrac\ii
musculare (circa 6 secunde, maxim 10 secunde); refacerea ATP prin
scindarea CP la nivel muscular se face pe parcursul a 15-20 contrac\ii
musculare (circa 20 sec). Dac[ efortul continu[, energia este eliberat[ de
glicogenul muscular, suficient pentru un efort de 45-60 secunde. #n urma
reac\iilor de oxidare anaerob[ a glucozei rezult[ acid lactic. O parte a
acidului lactic r[m`ne @n celula muscular[ ]i inhib[ enzimele, tulbur`nd
contrac\ia muscular[.
#n lips[ de oxigen acidul lactic cre]te, ceea ce implic[ sc[derea Ph-
ului sanguin (acidoza) ]i inhibarea glicolizei. Acidul lactic poate fi
metabolizat @n prezen\a oxigenului ]i retransformat @n glucoz[ fiind folosit ca
Volum II
1.6. Cabinete de evaluare a st[rii func\ionale
Explor[ri neuro-psihice; Explor[ri neuro-musculare
68
surs[ energetic[ @n ficat, miocard ]i rinichi. De asemenea el poate fi
neutralizat prin reac\ia cu o baz[ (tamponare).
Ceea ce orice sprinter vrea s[ ]tie este dac[ capacitatea de
tamponare poate fi crescut[. R[spunsul este un da hot[r`t.
Antrenamentul de for\[ cre]te capacitatea de tamponare. Se poate ad[uga
]i administrarea de bicarbonat per os, anterior cursei, de]i @n unele
experimente aceasta s-a soldat cu un efect nepl[cut - voma.
Pentru alerg[torul de distan\e medii, r[spunsul la problema
acumul[rii de acid lactic const[ @n @mbun[t[\irea fluxului sanguin
muscular deoarece s`ngele preia acidul lactic ]i @l neutralizeaz[ prin
sistemele tampon prezente la acest nivel. Cre]terea num[rului vaselor de
s`nge din mu]chi, ]i deci implicit @mbun[t[\irea fluxului sanguin este un
atribut al antrenamentului aerob.
Pentru alerg[torul de 400 m beneficiile nu sunt at`t de clare. Pe de o
parte orice factor care scade acumularea de protoni @n mu]chi ar trebui s[
@nt`rzie oboseala dar cre]terea num[rului vaselor de s`nge ]i al
mitocondriilor duc la sc[derea volumului ocupat de fibrele musculare ]i deci
sc[derea vitezei. Aceasta ne face s[ afirm[m c[ proba de 400 m este una
dificil[ chiar ]i din punct de vedere biochimic. #n alerg[rile pe distan\e medii,
metabolismul anaerob genereaz[ ATP adi\ional fa\[ de cel produs prin
metabolism aerob, astfel @nc`t strategia optim[ pentru alerg[torul de distan\e
medii va fi aceea de a alerga c`t mai aproape de pragul aerob-anaerob. Cea
mai mare cantitate de ATP trebuie s[ produc[ aerob, contribu\ia
metabolismului anaerob fiind men\inut[ sub rata la care acidul lactic s[ se
acumuleze @n mu]chi. Acumularea de acid este tolerat[ @n cursele scurte
deoarece @n acest caz se formeaz[ o cantitate mai mic[ dec`t @n cursele lungi.
Cu c`t distan\a cre]te trebuie s[ lu[m @n considera\ie ]i alt factor: cantitatea
de glicogen depozitat @n mu]chi. Este deci esen\ial s[ ne asigur[m c[
rezervele de glicogen sunt satisf[cute la maxim @naintea competi\iei, obiectiv
realizabil printr-un antrenament adecvat, odihn[ cu c`teva zile @nainte de
competi\ie, alimenta\ie specific[.
Astfel se amplific[ importan\a mecanismelor ce cresc con\inutul @n
glicogen muscular anterior cursei. Includem aici o sc[dere a intensit[\ii ]i
duratei antrenamentului ]i o diet[ adecvat[ cu c`teva zile @naintea
competi\iei, o @nc[lzire satisf[c[toare pentru evitarea metabolismului anaerob
la debutul cursei, men\inerea unui ritm constant pe c`t posibil @n timpul
cursei ]i administrarea unor b[uturi ce con\in hidra\i de carbon pe parcursul
alerg[rii.
Alerg[torii de ultra maraton pun o @ntrebare interesant[ @n leg[tur[ cu
oboseala. Ace]ti alerg[tori sunt capabili s[ alerge continuu pentru mai multe
68
surs[ energetic[ @n ficat, miocard ]i rinichi. De asemenea el poate fi
neutralizat prin reac\ia cu o baz[ (tamponare).
Ceea ce orice sprinter vrea s[ ]tie este dac[ capacitatea de
tamponare poate fi crescut[. R[spunsul este un da hot[r`t.
Antrenamentul de for\[ cre]te capacitatea de tamponare. Se poate ad[uga
]i administrarea de bicarbonat per os, anterior cursei, de]i @n unele
experimente aceasta s-a soldat cu un efect nepl[cut - voma.
Pentru alerg[torul de distan\e medii, r[spunsul la problema
acumul[rii de acid lactic const[ @n @mbun[t[\irea fluxului sanguin
muscular deoarece s`ngele preia acidul lactic ]i @l neutralizeaz[ prin
sistemele tampon prezente la acest nivel. Cre]terea num[rului vaselor de
s`nge din mu]chi, ]i deci implicit @mbun[t[\irea fluxului sanguin este un
atribut al antrenamentului aerob.
Pentru alerg[torul de 400 m beneficiile nu sunt at`t de clare. Pe de o
parte orice factor care scade acumularea de protoni @n mu]chi ar trebui s[
@nt`rzie oboseala dar cre]terea num[rului vaselor de s`nge ]i al
mitocondriilor duc la sc[derea volumului ocupat de fibrele musculare ]i deci
sc[derea vitezei. Aceasta ne face s[ afirm[m c[ proba de 400 m este una
dificil[ chiar ]i din punct de vedere biochimic. #n alerg[rile pe distan\e medii,
metabolismul anaerob genereaz[ ATP adi\ional fa\[ de cel produs prin
metabolism aerob, astfel @nc`t strategia optim[ pentru alerg[torul de distan\e
medii va fi aceea de a alerga c`t mai aproape de pragul aerob-anaerob. Cea
mai mare cantitate de ATP trebuie s[ produc[ aerob, contribu\ia
metabolismului anaerob fiind men\inut[ sub rata la care acidul lactic s[ se
acumuleze @n mu]chi. Acumularea de acid este tolerat[ @n cursele scurte
deoarece @n acest caz se formeaz[ o cantitate mai mic[ dec`t @n cursele lungi.
Cu c`t distan\a cre]te trebuie s[ lu[m @n considera\ie ]i alt factor: cantitatea
de glicogen depozitat @n mu]chi. Este deci esen\ial s[ ne asigur[m c[
rezervele de glicogen sunt satisf[cute la maxim @naintea competi\iei, obiectiv
realizabil printr-un antrenament adecvat, odihn[ cu c`teva zile @nainte de
competi\ie, alimenta\ie specific[.
Astfel se amplific[ importan\a mecanismelor ce cresc con\inutul @n
glicogen muscular anterior cursei. Includem aici o sc[dere a intensit[\ii ]i
duratei antrenamentului ]i o diet[ adecvat[ cu c`teva zile @naintea
competi\iei, o @nc[lzire satisf[c[toare pentru evitarea metabolismului anaerob
la debutul cursei, men\inerea unui ritm constant pe c`t posibil @n timpul
cursei ]i administrarea unor b[uturi ce con\in hidra\i de carbon pe parcursul
alerg[rii.
Alerg[torii de ultra maraton pun o @ntrebare interesant[ @n leg[tur[ cu
oboseala. Ace]ti alerg[tori sunt capabili s[ alerge continuu pentru mai multe
69
ore, timp @n care consumul de oxigen scade treptat p`n[ la 50% din
capacitatea maxim[, fapt ce concord[ cu o dependen\[ larg[, dac[ nu total[
de acizii gra]i ca ]i combustibil, odat[ ce rezervele de glicogen sunt epuizate.
In acest stadiu este important ca glucoza sanguin[ s[ fie strict utilizat[ la
nivel cerebral care nu poate utiliza alt tip de combustibil. O caracteristic[
important[ a aleg[torilor de ultra-maraton, ]i probabil una c`]tigat[ prin
antrenament, este abilitatea de a reduce rata utiliz[rii glucozei @n mu]chi la
aceea a produc\iei endogene de glucoz[, deci f[r[ a-]i reduce glicemia.
Totu]i hipoglicemia r[m`ne o posibilitate pe care atletul @ncearc[ s[ o evite
prin ingerarea de glucoz[ sau b[uturi cu al\i hidra\i de carbon @n timpul
cursei.
Studii recente au ar[tat c[ suplimentarea cu glucoz[ este benefic[
pentru perioadele lungi de pedalare ]i poate asigura o continuare a efortului
@n ciuda nivelului sc[zut de glicogen muscular. Men\inerea unui nivel normal
al glicemiei @nt`rzie apari\ia oboselii pentru o anumit[ perioad[ de timp dup[
epuizarea rezervelor glicogenice. Aceste studii sugereaz[ c[ administrarea
unor b[uturi ce con\in glucoz[ este @n avantajul maratonistului.
O consecin\[ primar[ a hipoglicemiei este oboseala, dar @n acest caz
oboseala apare mai cur`nd ca o reac\ie a SNC dec`t a mu]chiului ]i de aceea
este denumit[ oboseal[ central[. SNC interpreteaz[ sc[derea nivelului
glicemiei ca pe un semnal de alarm[ ]i ia m[suri pentru sc[derea intensit[\ii
efortului. Efortul este continuat printr-un mare efort mental, iar @n final
hipoglicemia va altera sim\ul orient[rii put`nd chiar s[ provoace pierderi ale
st[rii de con]tiin\[.
Din cei 20 de aminoacizi din care se sintetizeaz[ proteinele exist[ 3 -
valina, leucina ]i izolucina care are un rol direct @n furnizarea de energie @n
mu]chi. Ace]tia sunt aminoacizi cu lan\uri ramificate care se oxideaz[
preferen\ial @n mu]chi. Oxidarea lor produce o cantitate insuficient[ de ATP
pentru necesit[\ile atletului. Impactul acestor aminoacizi asupra atletului este
mai subtil implic`nd un alt aminoacid , triptofanul. Triptofanul este utilizat
de SNC pentru sinteza 5 hidroxitriptaminei (5 - HT), unul din cei 40 - 50 de
neurotransmi\[tori. Varia\iile neurotransmi\[torilor sunt extrem de
importante ; prea mult[ informa\ie ]i conexiunea va persista un timp prea
@ndelungat, prea pu\in[ informa\ie ]i conexiunea va c[dea. Disturban\ele @n
transferul de informa\ii vor produce schimb[ri, uneori dramatice, @n
comportament. O cre]tere a nivelului 5 - Ht la nivel cerebral va cauza o stare
de relaxare psihic[, va sc[dea calitatea stresului ]i va sc[dea agresivitatea.
Triptofanul ]i aminoacizii cu lan\uri ramificate sunt transporta\i @n creier prin
acela]i sistem transportor, ]i deci intr[ @n competi\ie pentru aceasta. Dac[ va
cre]te concentra\ia aminoacizilor ramifica\i va p[trunde mai pu\in triptofan la
69
ore, timp @n care consumul de oxigen scade treptat p`n[ la 50% din
capacitatea maxim[, fapt ce concord[ cu o dependen\[ larg[, dac[ nu total[
de acizii gra]i ca ]i combustibil, odat[ ce rezervele de glicogen sunt epuizate.
In acest stadiu este important ca glucoza sanguin[ s[ fie strict utilizat[ la
nivel cerebral care nu poate utiliza alt tip de combustibil. O caracteristic[
important[ a aleg[torilor de ultra-maraton, ]i probabil una c`]tigat[ prin
antrenament, este abilitatea de a reduce rata utiliz[rii glucozei @n mu]chi la
aceea a produc\iei endogene de glucoz[, deci f[r[ a-]i reduce glicemia.
Totu]i hipoglicemia r[m`ne o posibilitate pe care atletul @ncearc[ s[ o evite
prin ingerarea de glucoz[ sau b[uturi cu al\i hidra\i de carbon @n timpul
cursei.
Studii recente au ar[tat c[ suplimentarea cu glucoz[ este benefic[
pentru perioadele lungi de pedalare ]i poate asigura o continuare a efortului
@n ciuda nivelului sc[zut de glicogen muscular. Men\inerea unui nivel normal
al glicemiei @nt`rzie apari\ia oboselii pentru o anumit[ perioad[ de timp dup[
epuizarea rezervelor glicogenice. Aceste studii sugereaz[ c[ administrarea
unor b[uturi ce con\in glucoz[ este @n avantajul maratonistului.
O consecin\[ primar[ a hipoglicemiei este oboseala, dar @n acest caz
oboseala apare mai cur`nd ca o reac\ie a SNC dec`t a mu]chiului ]i de aceea
este denumit[ oboseal[ central[. SNC interpreteaz[ sc[derea nivelului
glicemiei ca pe un semnal de alarm[ ]i ia m[suri pentru sc[derea intensit[\ii
efortului. Efortul este continuat printr-un mare efort mental, iar @n final
hipoglicemia va altera sim\ul orient[rii put`nd chiar s[ provoace pierderi ale
st[rii de con]tiin\[.
Din cei 20 de aminoacizi din care se sintetizeaz[ proteinele exist[ 3 -
valina, leucina ]i izolucina care are un rol direct @n furnizarea de energie @n
mu]chi. Ace]tia sunt aminoacizi cu lan\uri ramificate care se oxideaz[
preferen\ial @n mu]chi. Oxidarea lor produce o cantitate insuficient[ de ATP
pentru necesit[\ile atletului. Impactul acestor aminoacizi asupra atletului este
mai subtil implic`nd un alt aminoacid , triptofanul. Triptofanul este utilizat
de SNC pentru sinteza 5 hidroxitriptaminei (5 - HT), unul din cei 40 - 50 de
neurotransmi\[tori. Varia\iile neurotransmi\[torilor sunt extrem de
importante ; prea mult[ informa\ie ]i conexiunea va persista un timp prea
@ndelungat, prea pu\in[ informa\ie ]i conexiunea va c[dea. Disturban\ele @n
transferul de informa\ii vor produce schimb[ri, uneori dramatice, @n
comportament. O cre]tere a nivelului 5 - Ht la nivel cerebral va cauza o stare
de relaxare psihic[, va sc[dea calitatea stresului ]i va sc[dea agresivitatea.
Triptofanul ]i aminoacizii cu lan\uri ramificate sunt transporta\i @n creier prin
acela]i sistem transportor, ]i deci intr[ @n competi\ie pentru aceasta. Dac[ va
cre]te concentra\ia aminoacizilor ramifica\i va p[trunde mai pu\in triptofan la
70
nivel central, av`nd ca efect o sc[dere a oboselii ]i o cre]tere a agresivit[\ii.
#n efortul fizic prelungit aminoacizii sunt prelua\i de mu]chi pentru a fi
utiliza\i @n producerea energiei, nivelul lor sanguin scade, iar la nivel central
va ajunge mai mult triptofan. Aceasta este ]i explica\ia faptului c[ un efort
fizic intens te obose]te ]i te face s[ dormi mai bine. Oboseala central[ apare
@n toate sporturile @n care se realizeaz[ efort fizic prelungit. Solu\ia este la
@ndem`na oricui: manipularea alimentar[- consumul de b[uturi ce con\in
aminoacizi cu lan\uri ramificate va reda vigoarea atletului. De cur`nd au
ap[rut pe pia\[ o serie de b[uturi tipizate con\in`nd ace]ti aminoacizi.







De re\inut


INDICI RESPIRATORI

1. Frecven\a respiratorie (FR): @n stare de repaos este de
16-18 respira\ii/minut ; valori superioare =tahipnee, valori
inferioare =bradipnee (reprezint[ o modalitate economic[ de
adaptare a organismului la antrenament)
2. Capacitatea pulmonar[ vital[ (CV) normal: 3500 ml;
variaz[ @n func\ie de sex, @n[l\ime, grad de antrenament.

INDICI CARDIOVASCULARI

1. Frecven\a cardiac[ (FC), recoltat[ diminea\a, @n repaos:
- valori normale: 60-80 b[t[i/minut ;
- sub 60 b[t[i/minut = bradicardie; constituie semn de adaptare
cardiovascular[ la antrenanament ( deci reprezint[ o condi\ie
favorabil[ dac[ persoana practic[ regulat efortul fizic) ;
- peste 80/b[t[i/ minut = tahicardie; situa\ie nefavorabil[, semn c[
inima lucreaz[ neeconomic din diverse motive ce trebuiesc

D.3. Proteine cu valori speciale
70
nivel central, av`nd ca efect o sc[dere a oboselii ]i o cre]tere a agresivit[\ii.
#n efortul fizic prelungit aminoacizii sunt prelua\i de mu]chi pentru a fi
utiliza\i @n producerea energiei, nivelul lor sanguin scade, iar la nivel central
va ajunge mai mult triptofan. Aceasta este ]i explica\ia faptului c[ un efort
fizic intens te obose]te ]i te face s[ dormi mai bine. Oboseala central[ apare
@n toate sporturile @n care se realizeaz[ efort fizic prelungit. Solu\ia este la
@ndem`na oricui: manipularea alimentar[- consumul de b[uturi ce con\in
aminoacizi cu lan\uri ramificate va reda vigoarea atletului. De cur`nd au
ap[rut pe pia\[ o serie de b[uturi tipizate con\in`nd ace]ti aminoacizi.







De re\inut


INDICI RESPIRATORI

1. Frecven\a respiratorie (FR): @n stare de repaos este de
16-18 respira\ii/minut ; valori superioare =tahipnee, valori
inferioare =bradipnee (reprezint[ o modalitate economic[ de
adaptare a organismului la antrenament)
2. Capacitatea pulmonar[ vital[ (CV) normal: 3500 ml;
variaz[ @n func\ie de sex, @n[l\ime, grad de antrenament.

INDICI CARDIOVASCULARI

1. Frecven\a cardiac[ (FC), recoltat[ diminea\a, @n repaos:
- valori normale: 60-80 b[t[i/minut ;
- sub 60 b[t[i/minut = bradicardie; constituie semn de adaptare
cardiovascular[ la antrenanament ( deci reprezint[ o condi\ie
favorabil[ dac[ persoana practic[ regulat efortul fizic) ;
- peste 80/b[t[i/ minut = tahicardie; situa\ie nefavorabil[, semn c[
inima lucreaz[ neeconomic din diverse motive ce trebuiesc

D.3. Proteine cu valori speciale
71
investigate ; excep\ie la copii la care frecven\a cardiac[ are @n mod
fiziologic valori mai mari ca la adult (tabel)
2. Tensiunea arterial[ (TA), recoltat[ diminea\a, @n repaos:
- valori normale maxim[: 100-140 mmHg (10-14 cm Hg)
- sub 100 mm Hg = hipotensiune arterial[
- peste 145 mm Hg = hipertensiune arterial[
- 140 mm Hg = tensiune arterial[ de grani\[
- valori normale minim[: +10 mmHg din valoarea
maxim[ ;
- peste 85 mm Hg se consider[ hipertensiune
Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate ; la copii
valorile tensiunii arteriale sunt mai mici ca la adult ]i trebuie
raprtate la valorile din tabelul 3.


ANALIZE SANGUINE

1. Hemoglobina : normal 12-14 g la 100 ml s`nge ; sub
aceste valori = anemie, peste aceste valori reprezint[ un efect
benefic al antrenamentului, favoriz`nd cre]terea capacit[\ii de
efort aerob.
2. Glicemie (concentra\ia glucozei @n s`nge) : normal
60-120 mg la 100 ml s`nge ; sub 60 = hipoglicemie, se
@nt`lne]te @n cure de sl[bire severe, inani\ie [i dup[ unele
eforturi aerobe foarte intense ; peste 120 = hiperglicemie,
semn de diabet zaharat.
3. Lipemie (lipidele totale din s`nge) ; normal 500-800
mg la 100 ml s`nge.
4. Colesterol (o varietate de lipide din s`nge). Se discut[
despre 3 tipuri de valori ale colesterolului : colesterolul total
(CT), colesterolul cu densitate crescut[ (CDC cau HDL) ]i
colesterolul cu densitate sc[zut[ (CDC sau LDL). CDC este
a]a numitul colesterol bun , de aceea este bine c`nd
valorile sale cresc, iar CDS este colesterolul r[u care se
depune @n interiorul vaselor ]i cre]te riscul de arteroscleroz[.
Raportul CT/CDC nu trebuie s[ fie mai mare de 5, valori
crescute indic[ un risc mare de boli cardiovasculare.

71
investigate ; excep\ie la copii la care frecven\a cardiac[ are @n mod
fiziologic valori mai mari ca la adult (tabel)
2. Tensiunea arterial[ (TA), recoltat[ diminea\a, @n repaos:
- valori normale maxim[: 100-140 mmHg (10-14 cm Hg)
- sub 100 mm Hg = hipotensiune arterial[
- peste 145 mm Hg = hipertensiune arterial[
- 140 mm Hg = tensiune arterial[ de grani\[
- valori normale minim[: +10 mmHg din valoarea
maxim[ ;
- peste 85 mm Hg se consider[ hipertensiune
Toate abaterile de la normal trebuiesc investigate ; la copii
valorile tensiunii arteriale sunt mai mici ca la adult ]i trebuie
raprtate la valorile din tabelul 3.


ANALIZE SANGUINE

1. Hemoglobina : normal 12-14 g la 100 ml s`nge ; sub
aceste valori = anemie, peste aceste valori reprezint[ un efect
benefic al antrenamentului, favoriz`nd cre]terea capacit[\ii de
efort aerob.
2. Glicemie (concentra\ia glucozei @n s`nge) : normal
60-120 mg la 100 ml s`nge ; sub 60 = hipoglicemie, se
@nt`lne]te @n cure de sl[bire severe, inani\ie [i dup[ unele
eforturi aerobe foarte intense ; peste 120 = hiperglicemie,
semn de diabet zaharat.
3. Lipemie (lipidele totale din s`nge) ; normal 500-800
mg la 100 ml s`nge.
4. Colesterol (o varietate de lipide din s`nge). Se discut[
despre 3 tipuri de valori ale colesterolului : colesterolul total
(CT), colesterolul cu densitate crescut[ (CDC cau HDL) ]i
colesterolul cu densitate sc[zut[ (CDC sau LDL). CDC este
a]a numitul colesterol bun , de aceea este bine c`nd
valorile sale cresc, iar CDS este colesterolul r[u care se
depune @n interiorul vaselor ]i cre]te riscul de arteroscleroz[.
Raportul CT/CDC nu trebuie s[ fie mai mare de 5, valori
crescute indic[ un risc mare de boli cardiovasculare.

72
Red[m mai jos un tabel centralizator al acestor valori.

Tabel 5. Tipuri ]i valori ale colesterolului

Situa\ia CT
(mg/100 ml
s`nge)
CDS
(mg/100 ml
s`nge)
CDC
(mg/100 ml
s`nge)
Optim[
150 Sub 100 Peste 60
De dorit Sub 200 Sub 130 Restul
De limit[ 200-239 130-159 Restul
Patologic[ Peste 240 Peste 160 Sub 35

5. Alte analize
- num[r leucocite : normal 6000-8000/mm
3
s`nge ; cre]teri
moderate = infec\ii ; sc[deri= boli grave asociate cu sc[derea
imunit[\ii ;
- num[r trombocite : normal 150 000- 300 000/mm
3
s`nge ; sc[deri
= tulbur[ri de coagulare, dificult[\i de stopare a hemoragiilor
- calcemie (cantitate de calciu din s`nge): normal 9-11 mg/100 ml
s`nge ; sc[deri = spasmofilie/tetanie asociat cu spasme musculare
- proteine totale : normal 68 mg/100 ml s`nge
- fier : 50-80 gamma/100 ml s`nge
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) : normal 4-6 mm/h ;
cre]teri = procese inflamatorii










72
Red[m mai jos un tabel centralizator al acestor valori.

Tabel 5. Tipuri ]i valori ale colesterolului

Situa\ia CT
(mg/100 ml
s`nge)
CDS
(mg/100 ml
s`nge)
CDC
(mg/100 ml
s`nge)
Optim[
150 Sub 100 Peste 60
De dorit Sub 200 Sub 130 Restul
De limit[ 200-239 130-159 Restul
Patologic[ Peste 240 Peste 160 Sub 35

5. Alte analize
- num[r leucocite : normal 6000-8000/mm
3
s`nge ; cre]teri
moderate = infec\ii ; sc[deri= boli grave asociate cu sc[derea
imunit[\ii ;
- num[r trombocite : normal 150 000- 300 000/mm
3
s`nge ; sc[deri
= tulbur[ri de coagulare, dificult[\i de stopare a hemoragiilor
- calcemie (cantitate de calciu din s`nge): normal 9-11 mg/100 ml
s`nge ; sc[deri = spasmofilie/tetanie asociat cu spasme musculare
- proteine totale : normal 68 mg/100 ml s`nge
- fier : 50-80 gamma/100 ml s`nge
- VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) : normal 4-6 mm/h ;
cre]teri = procese inflamatorii










73
B. 4. CARACTERISTICILE EFORTURILOR AEROBE;
TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT AEROB


DE CE?
Cunosc`nd caracteristicile efortului putem stabili care sunt factorii
determinan\i ai efortului ]I modalit[\ile de influen\are pozitiv[ ale acestora
(proces de antrenament, alimenta\ie, medica\ie).
Pe baza determin[rii capacit[\ii de efort putem aprecia :
- dac[ stimulii etapei anterioare au fost utili sau indiferen\i ;
- starea de antrenament ; instalarea formei sportive ;
- prezen\a oboselii acute sau a st[rii de supraantrenament ;
- prognoza rezervelor de performan\[.

#n eforturile prestate pe baza energiei eliberate din procesele aerobe
ale contrac\iei musculare, nivelul efortului este condi\ionat de cantitatea de
oxigen consumat[ de mu]chi @n unitatea de timp.
Cu c`t mu]chiul poate consuma o mai mare cantitate de oxigen @n
unitatea de timp, cu at`t cantitatea de energie eliberat[ va fi mai mare ]i
consecutiv, intensitatea efortului aerob va fi mai ridicat[.

#n cazul efortului predominant aerob capacitatea de efort fizic se
poate defini drept capacitatea de transport a oxigenului de c[tre sistemul
cardiorespirator, acesta fiind ]i factorul limitativ principal.
Vom studia deci parametrii func\ionali ai aparatului respirator ]i
cardiovascular; cel mai concludent parametru pentru evaluarea capacit[\ii de
efort aerob este unanim considerat consumul maxim de oxigen (VO
2
max).
De asemenea @n limitarea capacita\ii de efort intervine ]i glucoza sanguin[,
glicogenul muscular (substrat energetic) ]i aminoacizii cu lan\uri ramificate
cu rol @n apari\ia oboselii centrale.
Testarea capacita\ii de efort ofera indica\ii pre\ioase pentru
sportiv ]i antrenor privind adaptarea organismului la efort, limitele
organismului ]i rezervele existente.
Alegerea testelor cele mai potrivite pentru investigarea capacita\ii de
efort va \ine cont de urmatoarele aspecte:
- cunoasterea substratului biochimic implicat @n sportul
respectiv ;
73
B. 4. CARACTERISTICILE EFORTURILOR AEROBE;
TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT AEROB


DE CE?
Cunosc`nd caracteristicile efortului putem stabili care sunt factorii
determinan\i ai efortului ]I modalit[\ile de influen\are pozitiv[ ale acestora
(proces de antrenament, alimenta\ie, medica\ie).
Pe baza determin[rii capacit[\ii de efort putem aprecia :
- dac[ stimulii etapei anterioare au fost utili sau indiferen\i ;
- starea de antrenament ; instalarea formei sportive ;
- prezen\a oboselii acute sau a st[rii de supraantrenament ;
- prognoza rezervelor de performan\[.

#n eforturile prestate pe baza energiei eliberate din procesele aerobe
ale contrac\iei musculare, nivelul efortului este condi\ionat de cantitatea de
oxigen consumat[ de mu]chi @n unitatea de timp.
Cu c`t mu]chiul poate consuma o mai mare cantitate de oxigen @n
unitatea de timp, cu at`t cantitatea de energie eliberat[ va fi mai mare ]i
consecutiv, intensitatea efortului aerob va fi mai ridicat[.

#n cazul efortului predominant aerob capacitatea de efort fizic se
poate defini drept capacitatea de transport a oxigenului de c[tre sistemul
cardiorespirator, acesta fiind ]i factorul limitativ principal.
Vom studia deci parametrii func\ionali ai aparatului respirator ]i
cardiovascular; cel mai concludent parametru pentru evaluarea capacit[\ii de
efort aerob este unanim considerat consumul maxim de oxigen (VO
2
max).
De asemenea @n limitarea capacita\ii de efort intervine ]i glucoza sanguin[,
glicogenul muscular (substrat energetic) ]i aminoacizii cu lan\uri ramificate
cu rol @n apari\ia oboselii centrale.
Testarea capacita\ii de efort ofera indica\ii pre\ioase pentru
sportiv ]i antrenor privind adaptarea organismului la efort, limitele
organismului ]i rezervele existente.
Alegerea testelor cele mai potrivite pentru investigarea capacita\ii de
efort va \ine cont de urmatoarele aspecte:
- cunoasterea substratului biochimic implicat @n sportul
respectiv ;
74
- utilizarea unor aparate ]I tehnici de luctu pu\in
costisitoare ]I care s[ ofere date reproductibile ]i
cuantificabile cu urmarire @n dinamic[ ;
- s[ permit[ compara\ia cu modelul biologic.
Exist[ dou[ mari categorii de teste utilizate pentru determinarea
capacit[\ii de efort aerob. Detalii vor fi redate @n cadrul subcapitolului ce
descrie m[sur[torile realizate @n cardul cabinetului de explor[ri func\ionale
]I testare a capacit[\ii de efort
A. Explorari func\ionale cardiovasculare
Aceste teste sunt teste de laborator ce urm[resc evolu\ia frecven\ei
cardiace (FC) ]i a tensiunii arteriale (TA) in repaos, efort standardizat,
revenire. Cele mai utilizate sunt : proba Schellong, proba Martinet ]i
proba Ruffier. Nu necesit[ aparatura pentru realizarea efortului;
efortul const[ @n genoflexiuni realizate @ntr-un interval strict de timp,
@n ritmul imprimat de metronom.
B. Determinarea capacit[\ii de efort @n laborator
Se realizeaz[ prin metode directe (spiroergometrice) sau indirecte
(proba Astrand).
Spiroergometria este metoda de m[surare a schimburilor respiratorii
@n timpul efortului; ea necesit[ deci aparate la care s[ se efectueze efortul ]i
aparate de m[surare a schimburilor respiratorii - aparate la care subiectul este
izolat din punct de vedere respirator de mediul @nconjur[tor cu ajutorul unei
m[]ti. El respir[ aerul din aparat pus @n mi]care de o pomp[. Aparatura
permite ca O
2
consumat s[ fie @n permanen\[ @nlocuit iar CO
2
produs @n
timpul efortului de subiect s[ fie absorbit. Consumul de O
2
este reprezentat
de cantitatea de O
2
care a fost introdus[ @n circuit pentru a @nlocui oxigenul
consumat de subiect. Aceast[ aparatur[ permite m[sur[ri exacte, dar este
costisitoare ]i greu de realizat, deoarece reglarea automat[ a @nlocuirii
oxigenului ]i mai ales absorb\ia rapid[ a CO
2
ridic[ probleme dificile din
punct de vedere tehnic.
Aparatura pentru realizarea efortului are ca deziderat indispensabil
posibilitatea calcul[rii exacte a lucrului mecanic prestat de subiectul
examinat. #n practic[ se utilizeaz[ 3 tipuri de aparate: sc[ri\a,
cicloergometrul ]i covorul rulant.
Sc[ri\a reprezint[ tipul cel mai simplu de aparat. Subiectul urc[ ]i
coboar[ pe o sc[ri\[ cu o anumit[ @n[l\ime, @n ritmul metronomului.
Intensitatea efortului poate fi modificat[ prin schimbarea @n[l\imii sc[ri\ei sau
a ritmului de lucru.
74
- utilizarea unor aparate ]I tehnici de luctu pu\in
costisitoare ]I care s[ ofere date reproductibile ]i
cuantificabile cu urmarire @n dinamic[ ;
- s[ permit[ compara\ia cu modelul biologic.
Exist[ dou[ mari categorii de teste utilizate pentru determinarea
capacit[\ii de efort aerob. Detalii vor fi redate @n cadrul subcapitolului ce
descrie m[sur[torile realizate @n cardul cabinetului de explor[ri func\ionale
]I testare a capacit[\ii de efort
A. Explorari func\ionale cardiovasculare
Aceste teste sunt teste de laborator ce urm[resc evolu\ia frecven\ei
cardiace (FC) ]i a tensiunii arteriale (TA) in repaos, efort standardizat,
revenire. Cele mai utilizate sunt : proba Schellong, proba Martinet ]i
proba Ruffier. Nu necesit[ aparatura pentru realizarea efortului;
efortul const[ @n genoflexiuni realizate @ntr-un interval strict de timp,
@n ritmul imprimat de metronom.
B. Determinarea capacit[\ii de efort @n laborator
Se realizeaz[ prin metode directe (spiroergometrice) sau indirecte
(proba Astrand).
Spiroergometria este metoda de m[surare a schimburilor respiratorii
@n timpul efortului; ea necesit[ deci aparate la care s[ se efectueze efortul ]i
aparate de m[surare a schimburilor respiratorii - aparate la care subiectul este
izolat din punct de vedere respirator de mediul @nconjur[tor cu ajutorul unei
m[]ti. El respir[ aerul din aparat pus @n mi]care de o pomp[. Aparatura
permite ca O
2
consumat s[ fie @n permanen\[ @nlocuit iar CO
2
produs @n
timpul efortului de subiect s[ fie absorbit. Consumul de O
2
este reprezentat
de cantitatea de O
2
care a fost introdus[ @n circuit pentru a @nlocui oxigenul
consumat de subiect. Aceast[ aparatur[ permite m[sur[ri exacte, dar este
costisitoare ]i greu de realizat, deoarece reglarea automat[ a @nlocuirii
oxigenului ]i mai ales absorb\ia rapid[ a CO
2
ridic[ probleme dificile din
punct de vedere tehnic.
Aparatura pentru realizarea efortului are ca deziderat indispensabil
posibilitatea calcul[rii exacte a lucrului mecanic prestat de subiectul
examinat. #n practic[ se utilizeaz[ 3 tipuri de aparate: sc[ri\a,
cicloergometrul ]i covorul rulant.
Sc[ri\a reprezint[ tipul cel mai simplu de aparat. Subiectul urc[ ]i
coboar[ pe o sc[ri\[ cu o anumit[ @n[l\ime, @n ritmul metronomului.
Intensitatea efortului poate fi modificat[ prin schimbarea @n[l\imii sc[ri\ei sau
a ritmului de lucru.
75
Cicloergometrul este o biciclet[ special[, la care roata mi]cat[ de
pedale este fr`nat[. Intensitatea efortului se modific[ prin schimbarea
frecven\ei de pedalare, a fr`n[rii ro\ii sau prin ambele procedee.
Covorul rulant este un aparat la care un sistem de role mi]c[ suprafa\a
pe care st[ subiectul examinat. Acesta trebuie s[ mearg[ sau s[ alerge @n sens
opus, cu aceea]i vitez[ cu care se deplaseaz[ covorul. Intensitatea efortului
se poate modifica prin schimbarea vitezei covorului, prin @nclinarea acestuia
sau prin ambele procedee. Aparatura pentru m[surarea consumului de oxigen
este de 2 tipuri.
Metodele indirecte utilizeaz[ determinarea VO
2
max pe baza FC
m[surat[ @n efort.
Consumul de O
2 este influen\at direct de debitul cardiac. La r`ndul s[u
debitul cardiac este produsul dintre volumul sistolic (volumul pompat printr-
o contrac\ie ventricular[) ]i FC.
DC= Vs XFC
Teoretic cre]terea maxima a debitului cardiac ar fi realizat[ prin cre]terea
ambilor parametri Vs ]i FC. #n realitate volumul sistolic cre]te p`na la o
frecven\[ de 120/minut (intensitate mic[-medie a efortului), apoi ram`ne
constant p`na la FC 170/minut (intensitate submaximal[ a efortului), dup[
care scade (intensitate maximal[ a efortului).
Frecven\a cardiac[ de 170/minut (dup[ unii autori 180-200/minut) reprezint[
frecven\a critic[ la care se atinge debitul cardiac maxim, respectiv consumul
maxim de oxigen
#n concluzie determinarea VO
2
max. pe baza FC @n efort este valabil[
numai pentru eforturile de tip submaximal c`nd FC cre]te liniar cu
intensitatea efortului ]I paralel cu consumul de O
2
(FC 120-170/minut).
Daca FC este sub 120/minut sau peste 190 /minut se recomand[
@ntreruperea efortului ]i @ntroducerea unei trepte superioare de efort, respectiv
revenire dup[ o zi de repaos.
Efortul utilizat pentru determinarea capacit[\ii de efort trebuie s[
@ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii :
- intensitate submaximal[ ;
- durat[ mai mare dec`t perioada de adaptare a
organimului la efort (cc 3 minute
#n condi\ii de echilibru real, organismul prime]te @n timpul efortului
@ntreaga cantitate de oxigen de care are nevoie. Reprezint[ 50% din
echivalentul mecanic al consumului maxim de O
2
(VO
2
max) de care este
capabil subiectul respectiv. #n timpul unui astfel de efort frecven\a cardiac[
75
Cicloergometrul este o biciclet[ special[, la care roata mi]cat[ de
pedale este fr`nat[. Intensitatea efortului se modific[ prin schimbarea
frecven\ei de pedalare, a fr`n[rii ro\ii sau prin ambele procedee.
Covorul rulant este un aparat la care un sistem de role mi]c[ suprafa\a
pe care st[ subiectul examinat. Acesta trebuie s[ mearg[ sau s[ alerge @n sens
opus, cu aceea]i vitez[ cu care se deplaseaz[ covorul. Intensitatea efortului
se poate modifica prin schimbarea vitezei covorului, prin @nclinarea acestuia
sau prin ambele procedee. Aparatura pentru m[surarea consumului de oxigen
este de 2 tipuri.
Metodele indirecte utilizeaz[ determinarea VO
2
max pe baza FC
m[surat[ @n efort.
Consumul de O
2 este influen\at direct de debitul cardiac. La r`ndul s[u
debitul cardiac este produsul dintre volumul sistolic (volumul pompat printr-
o contrac\ie ventricular[) ]i FC.
DC= Vs XFC
Teoretic cre]terea maxima a debitului cardiac ar fi realizat[ prin cre]terea
ambilor parametri Vs ]i FC. #n realitate volumul sistolic cre]te p`na la o
frecven\[ de 120/minut (intensitate mic[-medie a efortului), apoi ram`ne
constant p`na la FC 170/minut (intensitate submaximal[ a efortului), dup[
care scade (intensitate maximal[ a efortului).
Frecven\a cardiac[ de 170/minut (dup[ unii autori 180-200/minut) reprezint[
frecven\a critic[ la care se atinge debitul cardiac maxim, respectiv consumul
maxim de oxigen
#n concluzie determinarea VO
2
max. pe baza FC @n efort este valabil[
numai pentru eforturile de tip submaximal c`nd FC cre]te liniar cu
intensitatea efortului ]I paralel cu consumul de O
2
(FC 120-170/minut).
Daca FC este sub 120/minut sau peste 190 /minut se recomand[
@ntreruperea efortului ]i @ntroducerea unei trepte superioare de efort, respectiv
revenire dup[ o zi de repaos.
Efortul utilizat pentru determinarea capacit[\ii de efort trebuie s[
@ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii :
- intensitate submaximal[ ;
- durat[ mai mare dec`t perioada de adaptare a
organimului la efort (cc 3 minute
#n condi\ii de echilibru real, organismul prime]te @n timpul efortului
@ntreaga cantitate de oxigen de care are nevoie. Reprezint[ 50% din
echivalentul mecanic al consumului maxim de O
2
(VO
2
max) de care este
capabil subiectul respectiv. #n timpul unui astfel de efort frecven\a cardiac[
76
se ridic[ la 120-130 pulsa\ii pe minut ]i el poate fi prestat timp @ndelungat
(ore).
#n condi\ii de echilibru aparent organismul nu prime]te @ntreaga cantitate de
oxigen de care are nevoie ]i deci contracteaz[ o anumit[ datorie de oxigen.
Reprezint[ 80% din echivalentul mecanic al consumului maxim de oxigen
(VO
2
max) de care este capabil subiectul. #n timpul unui astfel de efort
frecven\a cardiac[ se ridic[ la 160-170 pulsa\ii pe minut iar efortul poate dura
circa o or[.









De re\inut


EFORT AEROB

A.CARACTERISTICI

- intensitate mic[, medie sau submaximal[;
- volumul mare (peste 3 minute);
- este economic
- se realizeaz[ @n condi\ii de echilibru real sau aparent @ntre cerin\a ]i
aportul de oxigen

B.TESTE

A. Explorari func\ionale cardiovasculare - proba Schellong, proba
Martinet, proba Ruffier.
B. Determinarea capacit[\ii de efort @n laborator - metode directe
(spiroergometrice); indirecte (proba Astrand).




Volum II
1.6. Cabinete de eveluare a st[rii func\ionale ; Explor[ri cardio-
respiratorii
76
se ridic[ la 120-130 pulsa\ii pe minut ]i el poate fi prestat timp @ndelungat
(ore).
#n condi\ii de echilibru aparent organismul nu prime]te @ntreaga cantitate de
oxigen de care are nevoie ]i deci contracteaz[ o anumit[ datorie de oxigen.
Reprezint[ 80% din echivalentul mecanic al consumului maxim de oxigen
(VO
2
max) de care este capabil subiectul. #n timpul unui astfel de efort
frecven\a cardiac[ se ridic[ la 160-170 pulsa\ii pe minut iar efortul poate dura
circa o or[.









De re\inut


EFORT AEROB

A.CARACTERISTICI

- intensitate mic[, medie sau submaximal[;
- volumul mare (peste 3 minute);
- este economic
- se realizeaz[ @n condi\ii de echilibru real sau aparent @ntre cerin\a ]i
aportul de oxigen

B.TESTE

A. Explorari func\ionale cardiovasculare - proba Schellong, proba
Martinet, proba Ruffier.
B. Determinarea capacit[\ii de efort @n laborator - metode directe
(spiroergometrice); indirecte (proba Astrand).




Volum II
1.6. Cabinete de eveluare a st[rii func\ionale ; Explor[ri cardio-
respiratorii
77
B.5. CARACTERISTICILE EFORTURILOR
ANAEROBE; TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT
ANAEROB

DE CE?

Cunosc`nd caracteristicile efortului putem stabili care sunt factorii
determinan\i ai efortului ]I modalit[\ile de influen\are pozitiv[ ale acestora
(proces de antrenament, alimenta\ie, medica\ie).
Pe baza determin[rii capacit[\ii de efort putem aprecia :
- dac[ stimulii etapei anterioare au fost utili sau indiferen\i ;
- starea de antrenament ; instalarea formei sportive ;
- prezen\a oboselii acute sau a st[rii de supraantrenament ;
- prognoza rezervelor de performan\[.

#n cadrul acestui tip de efort energia este eliberat[ de procesele
anaerobe ale contrac\iei musculare iar factorii limitativi ai efortului sunt @n
totalitate intramusculari.
Energia necesar[ eforturilor anaerobe provin din cele trei
substan\e - ATP, fosfocreatina ]i glicogenul - care care se pot
descompune f[r[ interven\ia oxigenului. Singura form[ de energie chimic[
transformat[ de mu]chi @n energie mecanic[ este cea provenit[ din
descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP).
#n mu]chi se g[se]te o cantitate foarte mic[ de ATP, care nu permite
dec`t realizarea c`torva contrac\ii musculare. Activitatea muscular[ poate
continua apoi numai dac[ ATP-ul este resintetizat. Pentru refacerea ATP-ului
se utilizeaz[ energia furnizat[ de scindarea creatinfosfatului la nivel
muscular, asigur`ndu-se astfel energie pentru aproximativ @nc[ 20 de
contrac\ii musculare.
Descompunerea ATP ]i PC se realizeaz[ cu eliberarea unei cantit[\i
maxime de energie @n unitatea de timp (substan\e macroergice), iar efortul
prestat pe baza energiei astfel eliberate atinge cea mai mare intensitate.
Durata unor astfel de eforturi este foarte scurt[ @ntre 15-20 sec.
Dac[ efortul continu[ necesarul de energie este furnizat de glicogenul
muscular care serve]te la regenerarea @n continuare a fosfa\ilor macroergici.
Procesele biochimice complexe ale descompunerii glicogenului permit
continuarea efortului @nc[ un minut, dar cu eliberarea unei cantit[\i de energie
mai mic[ pe unitatea de timp, ceea ce face ca efortul s[ aib[ intensitate
submaximal[; concomitent se produce ]i acid lactic. O cre]tere prea mare a
77
B.5. CARACTERISTICILE EFORTURILOR
ANAEROBE; TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT
ANAEROB

DE CE?

Cunosc`nd caracteristicile efortului putem stabili care sunt factorii
determinan\i ai efortului ]I modalit[\ile de influen\are pozitiv[ ale acestora
(proces de antrenament, alimenta\ie, medica\ie).
Pe baza determin[rii capacit[\ii de efort putem aprecia :
- dac[ stimulii etapei anterioare au fost utili sau indiferen\i ;
- starea de antrenament ; instalarea formei sportive ;
- prezen\a oboselii acute sau a st[rii de supraantrenament ;
- prognoza rezervelor de performan\[.

#n cadrul acestui tip de efort energia este eliberat[ de procesele
anaerobe ale contrac\iei musculare iar factorii limitativi ai efortului sunt @n
totalitate intramusculari.
Energia necesar[ eforturilor anaerobe provin din cele trei
substan\e - ATP, fosfocreatina ]i glicogenul - care care se pot
descompune f[r[ interven\ia oxigenului. Singura form[ de energie chimic[
transformat[ de mu]chi @n energie mecanic[ este cea provenit[ din
descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP).
#n mu]chi se g[se]te o cantitate foarte mic[ de ATP, care nu permite
dec`t realizarea c`torva contrac\ii musculare. Activitatea muscular[ poate
continua apoi numai dac[ ATP-ul este resintetizat. Pentru refacerea ATP-ului
se utilizeaz[ energia furnizat[ de scindarea creatinfosfatului la nivel
muscular, asigur`ndu-se astfel energie pentru aproximativ @nc[ 20 de
contrac\ii musculare.
Descompunerea ATP ]i PC se realizeaz[ cu eliberarea unei cantit[\i
maxime de energie @n unitatea de timp (substan\e macroergice), iar efortul
prestat pe baza energiei astfel eliberate atinge cea mai mare intensitate.
Durata unor astfel de eforturi este foarte scurt[ @ntre 15-20 sec.
Dac[ efortul continu[ necesarul de energie este furnizat de glicogenul
muscular care serve]te la regenerarea @n continuare a fosfa\ilor macroergici.
Procesele biochimice complexe ale descompunerii glicogenului permit
continuarea efortului @nc[ un minut, dar cu eliberarea unei cantit[\i de energie
mai mic[ pe unitatea de timp, ceea ce face ca efortul s[ aib[ intensitate
submaximal[; concomitent se produce ]i acid lactic. O cre]tere prea mare a
78
acestui metabolit duce la o sc[dere a pH-ului celular ]i ca urmare la o
inhibare a glicolizei. #n prezen\a O
2
acidul lactic este metabolizat ]i utilizat
chiar ca surs[ energetic[ la nivelul miocardului, ficatului, rinichiului ]i
mu]chiului scheletic @n repaos. Iat[ deci c[ ]i dup[ @ncetarea efortului
necesarul de oxigen r[m`ne ridicat, mu]chiul pl[tind "datoria de oxigen".






Din aceast[ scurt[ ]i simplificat[ expunere a energogenezei @n activitatea
muscular[ anaerob[, rezult[ c[ mu]chiul poate lucra cu intensitate maxim[ o
perioad[ scurt[ de timp, numai pe baza substan\elor energetice ]i a enzimelor
pe care le are depozitate @n fibrele sale.
Nivelul unor astfel de eforturi va fi cu at`t mai @nalt, cu c`t masele
musculare angrenate @n lucru vor avea dimensiuni mai mari, vor fi mai bogate
@n substan\e energetice ]i cu c`t echipamentul enzimatic va permite o mai
rapid[ descompunere ]i resintez[ a substan\ei furnizoare de energie.
De aceea se consider[ c[ factorul limitativ al capacit[\ii de efort
anaerob @l constituie dimensiunile ]i starea func\ional[ a sistemului
neuromuscular.

Rezervele de ATP ale organismului nu sunt influen\abile prin
antrenament fizic, iar rezervele de creatinfosfat ]i glicogen sunt
influen\abile doar @n mod limitat.

Testarea capacit[\ii de efort anaerob se realizeaz[ @n laborator prin
metode indirecte ce pun @n eviden\[ randamentul activit[\ii musculare @n
condi\ii de anaerobioz[. Cele mai folosite teste sunt : testul Miron Georgescu,
testul Sargent, testul Wingate, testul Bosco ]i testul TTR ( travaliul total
realizat).






C.1. Reac\ii de ob\inere a energiei @n efortul
fizic
78
acestui metabolit duce la o sc[dere a pH-ului celular ]i ca urmare la o
inhibare a glicolizei. #n prezen\a O
2
acidul lactic este metabolizat ]i utilizat
chiar ca surs[ energetic[ la nivelul miocardului, ficatului, rinichiului ]i
mu]chiului scheletic @n repaos. Iat[ deci c[ ]i dup[ @ncetarea efortului
necesarul de oxigen r[m`ne ridicat, mu]chiul pl[tind "datoria de oxigen".






Din aceast[ scurt[ ]i simplificat[ expunere a energogenezei @n activitatea
muscular[ anaerob[, rezult[ c[ mu]chiul poate lucra cu intensitate maxim[ o
perioad[ scurt[ de timp, numai pe baza substan\elor energetice ]i a enzimelor
pe care le are depozitate @n fibrele sale.
Nivelul unor astfel de eforturi va fi cu at`t mai @nalt, cu c`t masele
musculare angrenate @n lucru vor avea dimensiuni mai mari, vor fi mai bogate
@n substan\e energetice ]i cu c`t echipamentul enzimatic va permite o mai
rapid[ descompunere ]i resintez[ a substan\ei furnizoare de energie.
De aceea se consider[ c[ factorul limitativ al capacit[\ii de efort
anaerob @l constituie dimensiunile ]i starea func\ional[ a sistemului
neuromuscular.

Rezervele de ATP ale organismului nu sunt influen\abile prin
antrenament fizic, iar rezervele de creatinfosfat ]i glicogen sunt
influen\abile doar @n mod limitat.

Testarea capacit[\ii de efort anaerob se realizeaz[ @n laborator prin
metode indirecte ce pun @n eviden\[ randamentul activit[\ii musculare @n
condi\ii de anaerobioz[. Cele mai folosite teste sunt : testul Miron Georgescu,
testul Sargent, testul Wingate, testul Bosco ]i testul TTR ( travaliul total
realizat).






C.1. Reac\ii de ob\inere a energiei @n efortul
fizic
79
De re\inut




EFORT ANAEROB

A.CARACTERISTICI
- intensitate foarte mare (maxim[ sau submaximal[);
- volum redus (durata p`n[ la 60 sec.);
- este neeconomic, deoarece procesele biochimice se opresc la studiul de
acid lactic, ce mai con\ine energie poten\ial[.

B.TESTE

- testul Miron Georgescu, testul Sargent, testul Wingate, testul Bosco,
testul TTR
























79
De re\inut




EFORT ANAEROB

A.CARACTERISTICI
- intensitate foarte mare (maxim[ sau submaximal[);
- volum redus (durata p`n[ la 60 sec.);
- este neeconomic, deoarece procesele biochimice se opresc la studiul de
acid lactic, ce mai con\ine energie poten\ial[.

B.TESTE

- testul Miron Georgescu, testul Sargent, testul Wingate, testul Bosco,
testul TTR
























80
B.6. CARACTERISTICILE EFORTURILOR MIXTE

Sunt reprezentate de eforturile prestate pe baza energiei eliberat[ prin
ambele procesele biochimice (anaerobe ]i aerobe) ale contrac\iei musculare
(jocuri sportive, lupte, probele de semifond din atletism) .
Prezint[ urm[toarele caracteristici :
- intensitate de 80-100% din echivalentul mecanic al VO
2
maxim;
- volum mediu (durat[ 1-3 min.).
#n ceea ce prive]te predominan\a aerob[ sau anaerob[ a efortului se
prezint[ @n Anexe pentru principale sporturi rela\ia procentual[ aerob/anaerob
]i cerin\ele de nivel mondial pentru testele Astrand (efort aerob) ]i travaliul
total realizat la cicloergometru TTR 10 ]i 20 sec. (faz[ anaerob[ alactacid[),
TTR 1 min. (faz[ anaerob[ lactacid[) ]i wattul maxim 5 sec. (puterea
maxim[ anaerob[) .


B.7. METODE PENTRU DETERMINAREA PRAGULUI
AEROB - ANAEROB

DE CE ?
Pragul aerob-anaerob este pragul intensit[\ii optime de lucru.

Se descriu 3 categorii de metode: biochimice, neuromusculare ]i
cardiorespiratorie.
Indiferent de metod[ sportivul este supus la efectuarea unei serii de
eforturi de intensitate cresc`nd[ (trepte). OMS recomand[ eforturi de 50 W
ce se intensific[ din 3 @n 3 minute pentru b[ie\i ]i 30 W pentru fete cu acela]i
ritm de 3 min. Valorile se racordeaz[ bazal ]i dup[ fiecare treapt[ de efort.
Metoda biochimic[ determin[ lactatul sau excesul de baze (BE) prin
micrometoda ASTRUP. #nscrierea grafic[ a valorilor formeaz[ o curb[ a
evolu\iei echilibrului biochimic paralel cu efortul.
At`t timp c`t @nscrierea grafic[ are un aspect orizontal sau cu foarte
mic[ tendin\[ de ascensiune, r[spunsul adaptativ la efort este pozitiv.
Trecerea relativ brusc[ la @nscrierea vertical[ reprezint[ momentul de rupere
a echilibrului optim aerob-anaerob ]i debutul acumul[rii datoriilor
metabolice. Pentru sporturile cu predominan\[ anaerob[ acest prag optimal
80
B.6. CARACTERISTICILE EFORTURILOR MIXTE

Sunt reprezentate de eforturile prestate pe baza energiei eliberat[ prin
ambele procesele biochimice (anaerobe ]i aerobe) ale contrac\iei musculare
(jocuri sportive, lupte, probele de semifond din atletism) .
Prezint[ urm[toarele caracteristici :
- intensitate de 80-100% din echivalentul mecanic al VO
2
maxim;
- volum mediu (durat[ 1-3 min.).
#n ceea ce prive]te predominan\a aerob[ sau anaerob[ a efortului se
prezint[ @n Anexe pentru principale sporturi rela\ia procentual[ aerob/anaerob
]i cerin\ele de nivel mondial pentru testele Astrand (efort aerob) ]i travaliul
total realizat la cicloergometru TTR 10 ]i 20 sec. (faz[ anaerob[ alactacid[),
TTR 1 min. (faz[ anaerob[ lactacid[) ]i wattul maxim 5 sec. (puterea
maxim[ anaerob[) .


B.7. METODE PENTRU DETERMINAREA PRAGULUI
AEROB - ANAEROB

DE CE ?
Pragul aerob-anaerob este pragul intensit[\ii optime de lucru.

Se descriu 3 categorii de metode: biochimice, neuromusculare ]i
cardiorespiratorie.
Indiferent de metod[ sportivul este supus la efectuarea unei serii de
eforturi de intensitate cresc`nd[ (trepte). OMS recomand[ eforturi de 50 W
ce se intensific[ din 3 @n 3 minute pentru b[ie\i ]i 30 W pentru fete cu acela]i
ritm de 3 min. Valorile se racordeaz[ bazal ]i dup[ fiecare treapt[ de efort.
Metoda biochimic[ determin[ lactatul sau excesul de baze (BE) prin
micrometoda ASTRUP. #nscrierea grafic[ a valorilor formeaz[ o curb[ a
evolu\iei echilibrului biochimic paralel cu efortul.
At`t timp c`t @nscrierea grafic[ are un aspect orizontal sau cu foarte
mic[ tendin\[ de ascensiune, r[spunsul adaptativ la efort este pozitiv.
Trecerea relativ brusc[ la @nscrierea vertical[ reprezint[ momentul de rupere
a echilibrului optim aerob-anaerob ]i debutul acumul[rii datoriilor
metabolice. Pentru sporturile cu predominan\[ anaerob[ acest prag optimal
81
are valoare de 6 mmol lactat fa\[ de sporturile aerobe unde eficien\a maxim[
este @n jur de 4 mmol.
Metoda neuromuscular[ determin[ activitatea energetic[ optim[
aerob[ prin stimularea punctului motor prin impulsuri rectangulare de
intensitate constant[ dar cu frecven\[ cresc`nd[ cu c`te 10 sau 20 cicli/s la
ob\inerea lucrului optimal (amplitudine maxim[ constant[ ]i f[r[ deform[ri
ale neurei).
Metoda cardiorespiratorie cuprinde calcularea echivalentului
ventilator (V/VO
2
@n l), a raportului intensit[\ii efortului (W) ]i r[spunsul FC,
mai corect intensitatea efortului/W raportat la VO
2
/P la fiecare treapt[ de
efort. Rapoartele cele mai mici reprezint[ eficien\a puterii de transport ]i
consum metabolic a oxigenului.
#n perioada solicit[rilor maximale (obiectiv competi\ional) pragul
trebuie s[ ating[ sau dep[]easc[ 80% din puterea maxim[ aerob[.
Pentru test[ri se recomand[ utilizarea urm[toarelor aparate :
- pista rulant[ pentru probele de alergare din atletism, schiori fondi]ti ]i
jocuri sportive.
- cicloergometrul pentru cicli]ti, patinatori, canotori
Bateria minim[ de testare cuprinde lactatul, frecven\a cardiac[ ]i
consumul maxim de oxigen.
Frecven\a cardiac[ ]i VO
2
max se m[soar[ continuu cu ajutorul
electrocardiografului ]i al analizorului de gaze. La sf`r]itul fiec[rei trepte de
efort (min 3) se recolteaz[ o prob[ pentru determinarea lactatului.
La pista rulant[ se @ncepe cu 8 km/h ]i o pant[ de 5%, din 3 @n 3
minute se cre]te viteza de alergare cu 2 km/h p`n[ la epuizarea subiectului.
Se recomand[ s[ se alerge p`n[ la 13 km/h vitez[ f[r[ pant[; @ntre 12-17
km/h cu o pant[ de 1%, iar peste 16 km cu o pant[ de 1.5% pentru a se
compensa lipsa rezisten\ei aerului @n mi]care. Datele se @nscriu grafic pe
h`rtie milimetric[. Pe ordonat[ se marcheaz[ lactatul, frecven\a cardiac[ ]i
consumul de O
2
iar pe abscis[ minutele de efort ]i treptele de efort exprimate
@n wat\i sau km/h. Pe curba lactatului se marcheaz[ punctele corespunz[toare
pentru 2 ]i respectiv 4 mmol/l. Perpendicularele duse din aceste puncte indic[
frecven\a cardiac[, consumul de O
2
]i treapta de efort.
Puterea maxim[ aerob[ (VO
2
/kg max) se calculeaz[ cu ajutorul
formulei:
VO
2
/kg max (ml/kg min
-1
) = 107-0.4G
81
are valoare de 6 mmol lactat fa\[ de sporturile aerobe unde eficien\a maxim[
este @n jur de 4 mmol.
Metoda neuromuscular[ determin[ activitatea energetic[ optim[
aerob[ prin stimularea punctului motor prin impulsuri rectangulare de
intensitate constant[ dar cu frecven\[ cresc`nd[ cu c`te 10 sau 20 cicli/s la
ob\inerea lucrului optimal (amplitudine maxim[ constant[ ]i f[r[ deform[ri
ale neurei).
Metoda cardiorespiratorie cuprinde calcularea echivalentului
ventilator (V/VO
2
@n l), a raportului intensit[\ii efortului (W) ]i r[spunsul FC,
mai corect intensitatea efortului/W raportat la VO
2
/P la fiecare treapt[ de
efort. Rapoartele cele mai mici reprezint[ eficien\a puterii de transport ]i
consum metabolic a oxigenului.
#n perioada solicit[rilor maximale (obiectiv competi\ional) pragul
trebuie s[ ating[ sau dep[]easc[ 80% din puterea maxim[ aerob[.
Pentru test[ri se recomand[ utilizarea urm[toarelor aparate :
- pista rulant[ pentru probele de alergare din atletism, schiori fondi]ti ]i
jocuri sportive.
- cicloergometrul pentru cicli]ti, patinatori, canotori
Bateria minim[ de testare cuprinde lactatul, frecven\a cardiac[ ]i
consumul maxim de oxigen.
Frecven\a cardiac[ ]i VO
2
max se m[soar[ continuu cu ajutorul
electrocardiografului ]i al analizorului de gaze. La sf`r]itul fiec[rei trepte de
efort (min 3) se recolteaz[ o prob[ pentru determinarea lactatului.
La pista rulant[ se @ncepe cu 8 km/h ]i o pant[ de 5%, din 3 @n 3
minute se cre]te viteza de alergare cu 2 km/h p`n[ la epuizarea subiectului.
Se recomand[ s[ se alerge p`n[ la 13 km/h vitez[ f[r[ pant[; @ntre 12-17
km/h cu o pant[ de 1%, iar peste 16 km cu o pant[ de 1.5% pentru a se
compensa lipsa rezisten\ei aerului @n mi]care. Datele se @nscriu grafic pe
h`rtie milimetric[. Pe ordonat[ se marcheaz[ lactatul, frecven\a cardiac[ ]i
consumul de O
2
iar pe abscis[ minutele de efort ]i treptele de efort exprimate
@n wat\i sau km/h. Pe curba lactatului se marcheaz[ punctele corespunz[toare
pentru 2 ]i respectiv 4 mmol/l. Perpendicularele duse din aceste puncte indic[
frecven\a cardiac[, consumul de O
2
]i treapta de efort.
Puterea maxim[ aerob[ (VO
2
/kg max) se calculeaz[ cu ajutorul
formulei:
VO
2
/kg max (ml/kg min
-1
) = 107-0.4G
82
Se calculeaz[ apoi procentul VO
2
max real fa\[ de cel ideal calculat
prin formula de mai sus. Apoi se calculeaz[ procentajul atins de pragul
anaerob fa\[ de valoarea real[ a VO
2
max/kg.
Practic, @n dirijarea antrenamentului ar trebui folosit[ drept criteriu
orientativ frecven\a cardiac[ corespunz[toare pragului aerob pentru un
antrenament extensiv cu durat[ mai mare de 60 min, iar pentru un
antrenament intensiv sub 60 min, frecven\a cardiac[ corespunz[toare
pragului anaerob.
De exemplu un alerg[tor de 65 kg ob\ine un VO
2
max/kg de 82 ml, iar
corespunz[tor pragului anaerob o cifr[ de 68 ml/kg. Valoarea de 68 ml/kg
corespunde la 83% din valoarea real[ a VO
2
max (82 ml/kg valoare real[ ]i
81ml valoare calculat[ conform ecua\iei).
Indica\ia practic[, dat fiind valorile ridicate ale capacit[\ii aerobe
generale ]i locale, metabolice, va fi un antrenament intensiv la o frecven\[
cardiac[ corespunz[toare pragului anaerob.
Dac[ @n timpul probei de efort nu se ating valori optime se poate
aprecia c[ sportivul prezint[ lipsuri privind fie capacitatea aerob[ general[,
fie cea local[ metabolic[, ceea ce impune utilizarea unui antrenament
extensiv cu o frecven\[ cardiac[ corespunz[toare pragului aerob.
Deoarece un stimul de efort anumit @ntr-o perioad[ de efort duce la
adaptarea organismului @n decurs de 4-6 s[pt[m`ni se recomand[
determinarea pragului aerob-anaerob tot la acest interval. No\iunea de
capacitate de efort trebuie s[ ia @n considerare ambele aspecte (aerob ]i
anaerob), iar diagnosticul final s[ \in[ seama de cerin\ele modelului biologic
al fiec[rui sport prin exprimare matematic[ (%).
Starea func\ional[ nu exprim[ @n totalitate capacitatea de efort, dar
constituie un element de stabilitate ala cestui indicator. Valorile func\ionale ]i
ale capacit[\ii de efort nu reprezint[ elementele esen\iale ale performan\ei,
dar nu indic[ gradul de adaptare individual[ la cerin\ele efortului practicat ]i
pre\ul biologic depus conferind medicului ]i antrenorului un instrument de
lucru @n perfec\ionarea preg[tirii de antrenament.








82
Se calculeaz[ apoi procentul VO
2
max real fa\[ de cel ideal calculat
prin formula de mai sus. Apoi se calculeaz[ procentajul atins de pragul
anaerob fa\[ de valoarea real[ a VO
2
max/kg.
Practic, @n dirijarea antrenamentului ar trebui folosit[ drept criteriu
orientativ frecven\a cardiac[ corespunz[toare pragului aerob pentru un
antrenament extensiv cu durat[ mai mare de 60 min, iar pentru un
antrenament intensiv sub 60 min, frecven\a cardiac[ corespunz[toare
pragului anaerob.
De exemplu un alerg[tor de 65 kg ob\ine un VO
2
max/kg de 82 ml, iar
corespunz[tor pragului anaerob o cifr[ de 68 ml/kg. Valoarea de 68 ml/kg
corespunde la 83% din valoarea real[ a VO
2
max (82 ml/kg valoare real[ ]i
81ml valoare calculat[ conform ecua\iei).
Indica\ia practic[, dat fiind valorile ridicate ale capacit[\ii aerobe
generale ]i locale, metabolice, va fi un antrenament intensiv la o frecven\[
cardiac[ corespunz[toare pragului anaerob.
Dac[ @n timpul probei de efort nu se ating valori optime se poate
aprecia c[ sportivul prezint[ lipsuri privind fie capacitatea aerob[ general[,
fie cea local[ metabolic[, ceea ce impune utilizarea unui antrenament
extensiv cu o frecven\[ cardiac[ corespunz[toare pragului aerob.
Deoarece un stimul de efort anumit @ntr-o perioad[ de efort duce la
adaptarea organismului @n decurs de 4-6 s[pt[m`ni se recomand[
determinarea pragului aerob-anaerob tot la acest interval. No\iunea de
capacitate de efort trebuie s[ ia @n considerare ambele aspecte (aerob ]i
anaerob), iar diagnosticul final s[ \in[ seama de cerin\ele modelului biologic
al fiec[rui sport prin exprimare matematic[ (%).
Starea func\ional[ nu exprim[ @n totalitate capacitatea de efort, dar
constituie un element de stabilitate ala cestui indicator. Valorile func\ionale ]i
ale capacit[\ii de efort nu reprezint[ elementele esen\iale ale performan\ei,
dar nu indic[ gradul de adaptare individual[ la cerin\ele efortului practicat ]i
pre\ul biologic depus conferind medicului ]i antrenorului un instrument de
lucru @n perfec\ionarea preg[tirii de antrenament.








83
B.8. TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT PE TEREN

DE CE?
Evaluarea capacit[\ii de efort @n efort specific (pe teren) permite
ob\inerea unei imagini c`t mai reale a posibilit[\ilor sportivului care este
explorat @n mediul s[u familiar.

Acest tip de investiga\ie se realizeaz[ cu ajutorul antrenorului ]i
medicului sportiv, dar @n lipsa acestuia poate fi efectuat[ ]i de kinetoterapeut,
deoarece cuprinde o serie de investiga\ii simple ]i accesibile. Teminologia
utilizat[ este extrem de variat[: observa\ie medico-pedagogic[, supraveghere
medical[ a antrenamentului, investiga\ie @n efort specific dar scopul
investiga\iei r[m`ne acela]i : controlul eficient ]i concret medico-biologic al
antrenamentului. Aceasta va permite sprijinirea antrenorului @n dirijarea
antrenamentului prin furnizarea unor date obiective pe care acesta le poate
integra @n planul de antrenament.
A]a cum s-a ar[tat anterior instrumentele medicale utilizate @n
dirijarea ]tiin\ific[ a procesului de antrenament sunt examenul medico-
sportiv finalizat prin eliberarea avizului medico-sportiv (realizat de medic) ]i
jurnalul de autocontrol (realizat de sportiv ]i interpretat de medic sau
kinetoterapeut).
Se re\ine faptul c[, dac[ pe baza unui aviz medico-sportiv se poate
programa antrenamentul pentru 4-8 s[pt[m`ni, pe baza jurnalului de
autocontrol nu putem opera la antrenamente dec`t pentru urm[toarele 24-48
de ore.
#ntre dou[ circuite medico-sportive opereaz[ examin[rile realizate la
locul de antrenament sau @n cantonamente @n cadrul c[rora se @nregistreaz[ o
serie de parametri func\ionali @nainte, @n timpul, ]i dup[ @ncetarea efortului.
Toate aceste date @nregistrate sub form[ de grafice ]i coroborate cu
efortul depus, ca ]i cu normele ]i probele de control periodice ne dau o
reprezentare realistic[ a corela\iei dintre solicitare ]i r[spunsul biologic.
Parametrii @nregistra\i sunt cei mai u]or accesibili ce permit calcularea
]i valorificarea imediat[ a rezultatelor ]i nu creeaz[ disconfort pentru sportiv
]i antrenor care logic, nu ar accepta ca medicul s[ le perturbe procesul de
antrenament pentru a-]i crea condi\ii favorabile investiga\iei.
Indispensabile sunt at`t o scurt[ anamnez[ @naintea @nceperii
antrenamentului, c`t ]i estimarea adapt[rii la efort lu`nd @n calcul valorile
ob\inute @n s[pt[m`na precedent[.
83
B.8. TESTAREA CAPACIT{|II DE EFORT PE TEREN

DE CE?
Evaluarea capacit[\ii de efort @n efort specific (pe teren) permite
ob\inerea unei imagini c`t mai reale a posibilit[\ilor sportivului care este
explorat @n mediul s[u familiar.

Acest tip de investiga\ie se realizeaz[ cu ajutorul antrenorului ]i
medicului sportiv, dar @n lipsa acestuia poate fi efectuat[ ]i de kinetoterapeut,
deoarece cuprinde o serie de investiga\ii simple ]i accesibile. Teminologia
utilizat[ este extrem de variat[: observa\ie medico-pedagogic[, supraveghere
medical[ a antrenamentului, investiga\ie @n efort specific dar scopul
investiga\iei r[m`ne acela]i : controlul eficient ]i concret medico-biologic al
antrenamentului. Aceasta va permite sprijinirea antrenorului @n dirijarea
antrenamentului prin furnizarea unor date obiective pe care acesta le poate
integra @n planul de antrenament.
A]a cum s-a ar[tat anterior instrumentele medicale utilizate @n
dirijarea ]tiin\ific[ a procesului de antrenament sunt examenul medico-
sportiv finalizat prin eliberarea avizului medico-sportiv (realizat de medic) ]i
jurnalul de autocontrol (realizat de sportiv ]i interpretat de medic sau
kinetoterapeut).
Se re\ine faptul c[, dac[ pe baza unui aviz medico-sportiv se poate
programa antrenamentul pentru 4-8 s[pt[m`ni, pe baza jurnalului de
autocontrol nu putem opera la antrenamente dec`t pentru urm[toarele 24-48
de ore.
#ntre dou[ circuite medico-sportive opereaz[ examin[rile realizate la
locul de antrenament sau @n cantonamente @n cadrul c[rora se @nregistreaz[ o
serie de parametri func\ionali @nainte, @n timpul, ]i dup[ @ncetarea efortului.
Toate aceste date @nregistrate sub form[ de grafice ]i coroborate cu
efortul depus, ca ]i cu normele ]i probele de control periodice ne dau o
reprezentare realistic[ a corela\iei dintre solicitare ]i r[spunsul biologic.
Parametrii @nregistra\i sunt cei mai u]or accesibili ce permit calcularea
]i valorificarea imediat[ a rezultatelor ]i nu creeaz[ disconfort pentru sportiv
]i antrenor care logic, nu ar accepta ca medicul s[ le perturbe procesul de
antrenament pentru a-]i crea condi\ii favorabile investiga\iei.
Indispensabile sunt at`t o scurt[ anamnez[ @naintea @nceperii
antrenamentului, c`t ]i estimarea adapt[rii la efort lu`nd @n calcul valorile
ob\inute @n s[pt[m`na precedent[.
84
1. Testele de teren care se aplic[ ulterior pot fi cu sau f[r[ efort
specific (proba clinoortostatic[ sau testul Ruffier sunt teste de laborator cu
efort standard) . Au urm[toarele atribute:
- exprim[ sindromul de adaptare (r[spuns func\ional) la efort @n limite
economice sau ne-economice (control biologic)
- exprim[ dinamica refacerii imediate ]i tardive
- exprim[ anumite st[ri de disconfort fiziologic, oboseal[, solicit[ri
- permit diagnosticul gradului de antrenament ]i al formei sportive
Testele de teren nu pot exprima cu exactitate capacitatea de efort, care
pe plan biologic, r[m`ne @nc[ tributar[ laboratorului unde efortul poate fi
dozat cu exactitate, dar este din p[cate nespecific.
#n categoria testelor de teren distingem dou[ tipuri: func\ionale ]i
biochimice.
Testele func\ionale includ:
- proba clino-ortostatic[ (Schellong); testul Ruffier (poate fi socotit ca un
indice de fitness); urm[rirea frecven\ei cardiace @n diferite momente ale
lec\iei de antrenament, @nregistrarea EKG @nainte, @n timpul ]i dup[ efort,
calcularea indicelui de refacere Dorgo; frecven\a respiratorie, apnee,
capacitatea vital[ @nainte ]i dup[ dup[ antrenament; miotonometria ]i
dinamometria @nainte ]i dup[ antrenament; viteza de reac\ie la stimuli optici
sau auditivi, @nainte ]i dup[ efort.
- calcularea indicelui FC/(m/s) ;
@n care FC = frecven\a cardiac[ dup[ efort
m/s = viteza distan\ei alergate (scurt[ 30-60 m; lung[ 800-1500 m).
Testul este valabil pentru @not, atletism, jocuri sportive. Cu c`t acest
indice scade, @n timp, cu at`t putem aprecia o adaptare cardiovascular[ mai
bun[.
Dintre testele enun\ate cel mai accesibil parametru este frecven\a
cardiac[. Vom analiza acest parametru, \in`nd cont de factorul emo\ional
care face ca valoarea cifrelor ob\inute s[ nu reflecte @n totalitate starea de
efort. Frecven\a cardiac[ m[surat[ @naintea lec\iei de antrenament ]i @n
anumite momente ale antrenamentului (dup[ @nc[lzire, @n momentul de v`rf,
la @ncheierea antrenamentului ]i @n perioada de revenire la 3, 5 10 min) ofer[
posibilitatea alc[tuirii unei curbe de reactivitate cardio-vascular[ ]i
vegetativ[ care ar trebui s[ se suprapun[ cu cea a efortului imaginat[ de
antrenor; la aceasta se poate ad[uga ]i @nregistrarea presiunii arteriale.
Frecven\a cardiac[ se poate @nregistra manual (palpatoriu) sau prin
teletransmisie. Citirea curbei ne permite s[ apreciem:
- nivelul bazal de la care se porne]te
- r[spunsul frecven\ei cardiace fa\[ de tensiunea arterial[
84
1. Testele de teren care se aplic[ ulterior pot fi cu sau f[r[ efort
specific (proba clinoortostatic[ sau testul Ruffier sunt teste de laborator cu
efort standard) . Au urm[toarele atribute:
- exprim[ sindromul de adaptare (r[spuns func\ional) la efort @n limite
economice sau ne-economice (control biologic)
- exprim[ dinamica refacerii imediate ]i tardive
- exprim[ anumite st[ri de disconfort fiziologic, oboseal[, solicit[ri
- permit diagnosticul gradului de antrenament ]i al formei sportive
Testele de teren nu pot exprima cu exactitate capacitatea de efort, care
pe plan biologic, r[m`ne @nc[ tributar[ laboratorului unde efortul poate fi
dozat cu exactitate, dar este din p[cate nespecific.
#n categoria testelor de teren distingem dou[ tipuri: func\ionale ]i
biochimice.
Testele func\ionale includ:
- proba clino-ortostatic[ (Schellong); testul Ruffier (poate fi socotit ca un
indice de fitness); urm[rirea frecven\ei cardiace @n diferite momente ale
lec\iei de antrenament, @nregistrarea EKG @nainte, @n timpul ]i dup[ efort,
calcularea indicelui de refacere Dorgo; frecven\a respiratorie, apnee,
capacitatea vital[ @nainte ]i dup[ dup[ antrenament; miotonometria ]i
dinamometria @nainte ]i dup[ antrenament; viteza de reac\ie la stimuli optici
sau auditivi, @nainte ]i dup[ efort.
- calcularea indicelui FC/(m/s) ;
@n care FC = frecven\a cardiac[ dup[ efort
m/s = viteza distan\ei alergate (scurt[ 30-60 m; lung[ 800-1500 m).
Testul este valabil pentru @not, atletism, jocuri sportive. Cu c`t acest
indice scade, @n timp, cu at`t putem aprecia o adaptare cardiovascular[ mai
bun[.
Dintre testele enun\ate cel mai accesibil parametru este frecven\a
cardiac[. Vom analiza acest parametru, \in`nd cont de factorul emo\ional
care face ca valoarea cifrelor ob\inute s[ nu reflecte @n totalitate starea de
efort. Frecven\a cardiac[ m[surat[ @naintea lec\iei de antrenament ]i @n
anumite momente ale antrenamentului (dup[ @nc[lzire, @n momentul de v`rf,
la @ncheierea antrenamentului ]i @n perioada de revenire la 3, 5 10 min) ofer[
posibilitatea alc[tuirii unei curbe de reactivitate cardio-vascular[ ]i
vegetativ[ care ar trebui s[ se suprapun[ cu cea a efortului imaginat[ de
antrenor; la aceasta se poate ad[uga ]i @nregistrarea presiunii arteriale.
Frecven\a cardiac[ se poate @nregistra manual (palpatoriu) sau prin
teletransmisie. Citirea curbei ne permite s[ apreciem:
- nivelul bazal de la care se porne]te
- r[spunsul frecven\ei cardiace fa\[ de tensiunea arterial[
85
- pre\ul biologic al adapt[rii cardiovasculare la efort
Se calculeaz[ suma dintre FC @n efortul specific maximal, ]i FC post
efort la 1, 3, 5 sau 10 min; cu c`t aceast[ sum[ este mai mic[, cu at`t se
apreciaz[ ca mai bun[ adaptarea la efortul specific, deci cu un pre\ biologic
mai redus
- aprecierea intensit[\ii efortului depus, conform
formulei:

(FCob\inut[-FCrepaus)/(FCmax-FCrepaus)x100=%

FC ob\inut[ se calculeaz[ astfel:
(FC
max
- FC
repaos
) + (K x FC
repaos
)
unde K = % din efortul dorit

De exemplu dac[ ne propunem un efort de 100% (k=1) ]i valorile @nregistrate
sunt:
FC
repaos
= 6o
FC
max
= 180
vom ob\ine FC
dorit[
= (180-60) + (1x60) = 180

- reac\ia clino-ortostatic[ @nainte ]i imediat dup[ efortul specific
- coresponden\a efortului cu sursele energetice ]i durata solicit[rii
- aprecierea efortului aerob-anaerob.

#n cadrul ultimelor 2 aprecieri nu trebuie s[ se omit[ @n programarea
antrenamentelor dinamica refacerii substratelor energetice, ]i anume:
fosfocreatina se reface @n circa 30 min dup[ un efort intens; glicogenul dup[
2-3 ore, iar metabolismul proteinelor dup[ 36-38 ore, de aceea @ntr-o
s[pt[m`n[ se pot 3-4 antrenamente de for\[ dar nu toate la capacitate
maxim[.

Supracompensa\iile eviden\iate prin @mbun[t[\iri func\ionale variaz[
@ntre 7-30 de zile. Rezervele de glicogen pot cre]te prin mijloace adecvate
chiar @ntr-o s[pt[m`n[, dar cre]terea fundamental[ a enzimelor ciclului Krebs
care determin[ capacitatea aerob[ ]i deci, rezisten\a de lung[ durat[ necesit[
@ntre 20-40 de zile.



85
- pre\ul biologic al adapt[rii cardiovasculare la efort
Se calculeaz[ suma dintre FC @n efortul specific maximal, ]i FC post
efort la 1, 3, 5 sau 10 min; cu c`t aceast[ sum[ este mai mic[, cu at`t se
apreciaz[ ca mai bun[ adaptarea la efortul specific, deci cu un pre\ biologic
mai redus
- aprecierea intensit[\ii efortului depus, conform
formulei:

(FCob\inut[-FCrepaus)/(FCmax-FCrepaus)x100=%

FC ob\inut[ se calculeaz[ astfel:
(FC
max
- FC
repaos
) + (K x FC
repaos
)
unde K = % din efortul dorit

De exemplu dac[ ne propunem un efort de 100% (k=1) ]i valorile @nregistrate
sunt:
FC
repaos
= 6o
FC
max
= 180
vom ob\ine FC
dorit[
= (180-60) + (1x60) = 180

- reac\ia clino-ortostatic[ @nainte ]i imediat dup[ efortul specific
- coresponden\a efortului cu sursele energetice ]i durata solicit[rii
- aprecierea efortului aerob-anaerob.

#n cadrul ultimelor 2 aprecieri nu trebuie s[ se omit[ @n programarea
antrenamentelor dinamica refacerii substratelor energetice, ]i anume:
fosfocreatina se reface @n circa 30 min dup[ un efort intens; glicogenul dup[
2-3 ore, iar metabolismul proteinelor dup[ 36-38 ore, de aceea @ntr-o
s[pt[m`n[ se pot 3-4 antrenamente de for\[ dar nu toate la capacitate
maxim[.

Supracompensa\iile eviden\iate prin @mbun[t[\iri func\ionale variaz[
@ntre 7-30 de zile. Rezervele de glicogen pot cre]te prin mijloace adecvate
chiar @ntr-o s[pt[m`n[, dar cre]terea fundamental[ a enzimelor ciclului Krebs
care determin[ capacitatea aerob[ ]i deci, rezisten\a de lung[ durat[ necesit[
@ntre 20-40 de zile.



86
Tabel 6. Coresponden\a efortului cu sursele energetice ]i durata
solicit[rii

Sursa
energetic[
Frecven\a cardiac[
(pulsa\ii/min)
Durata solicit[rii
(sec)
aerob[
aerob-
anaerob[
anaerob-
lactacid
anaerob-
alactacid
120-150 (140)
160-190 (175)
180-190 (180)
170-190 (185)
peste 301
121-300
21-120
1- 20


Tabel 7. Aprecierea procentual[ a dominan\ei efortului @n func\ie
de frecven\a cardiac[

Frecven\a Procentul % aerob-anaerob
sub 120 100 % aerob; f[r[ efect sau
dezvolt[rii sistemului
cu prea pu\in efect asupra
anaerob
120-150
150-165
165-180
peste 180
90-95 % aerob
65-85 % aerob
50-65 % aerob
sub 50 % aerob
5-10 % anaerob
15-35 % anaerob
35-50 % anaerob
peste 50 % anaerob

**se recomand[ s[ nu se aplice la sprinturi (dup[ Counsilman, 1988).


Testele biochimice se pot efectua din s`nge sau urin[. Din s`nge,
cele mai importante teste biochimice m[surabile pe teren prin micrometode
enzimatice cu aparatur[ minim[, portabil[.
- lactatul capilar, recoltat la 5-6 min dup[ eforturile scurte, anaerobe ]i c`t
mai aproape, imediat, dup[ eforturile medii ]i lungi. Se ob\in informa\ii
asupra zonei metabolice @n care s-a efectuat efortul, mai ales corelat cu
frecven\a cardiac[ ]i viteza, asupra pragului aerob-anaerob ]i asupra revenirii
(recoltat la 15-30 min dup[ efort ]i a doua zi, diminea\a @n condi\ii bazale).
Raport`nd valorile lactatului ob\inut la viteza cu care a decurs proba
respectiv[:
L(mmol/l)/(m/s)
86
Tabel 6. Coresponden\a efortului cu sursele energetice ]i durata
solicit[rii

Sursa
energetic[
Frecven\a cardiac[
(pulsa\ii/min)
Durata solicit[rii
(sec)
aerob[
aerob-
anaerob[
anaerob-
lactacid
anaerob-
alactacid
120-150 (140)
160-190 (175)
180-190 (180)
170-190 (185)
peste 301
121-300
21-120
1- 20


Tabel 7. Aprecierea procentual[ a dominan\ei efortului @n func\ie
de frecven\a cardiac[

Frecven\a Procentul % aerob-anaerob
sub 120 100 % aerob; f[r[ efect sau
dezvolt[rii sistemului
cu prea pu\in efect asupra
anaerob
120-150
150-165
165-180
peste 180
90-95 % aerob
65-85 % aerob
50-65 % aerob
sub 50 % aerob
5-10 % anaerob
15-35 % anaerob
35-50 % anaerob
peste 50 % anaerob

**se recomand[ s[ nu se aplice la sprinturi (dup[ Counsilman, 1988).


Testele biochimice se pot efectua din s`nge sau urin[. Din s`nge,
cele mai importante teste biochimice m[surabile pe teren prin micrometode
enzimatice cu aparatur[ minim[, portabil[.
- lactatul capilar, recoltat la 5-6 min dup[ eforturile scurte, anaerobe ]i c`t
mai aproape, imediat, dup[ eforturile medii ]i lungi. Se ob\in informa\ii
asupra zonei metabolice @n care s-a efectuat efortul, mai ales corelat cu
frecven\a cardiac[ ]i viteza, asupra pragului aerob-anaerob ]i asupra revenirii
(recoltat la 15-30 min dup[ efort ]i a doua zi, diminea\a @n condi\ii bazale).
Raport`nd valorile lactatului ob\inut la viteza cu care a decurs proba
respectiv[:
L(mmol/l)/(m/s)
87
ob\inem un indicativ ce exprim[ acidoza metabolic[ (cu c`t indicativul scade
@n timp, cu at`t adaptarea metabolic[ este mai bun[).
- hemoglobina seric[, @n condi\ii bazale ofer[ rela\ii privind capacitatea de
anduran\[ care reclam[ valori ale HB% peste 15 g % la nivel de mare
performan\[.
- ureea seric[, m[surat[ @nainte dup[ efort, ]i a doua zi diminea\a @n condi\ii
bazale, ofer[ informa\ii despre implicarea proteinelor @n metabolismul
energetic de efort, @n sporturile de anduran\[, dar ]i asupra capacit[\ii de
refacere metabolic[ (valori ridicate ale ureei serice a doua zi diminea\[
semnific[ o refacere metabolic[ deficitar[ pe linie proteic[ cu risc de
instalare a oboselii metabolice.
Testele din urin[, u]or accesibile ofer[ informa\ii importante din
sectorul metabolic.
Se utilizeaz[ examenul de urin[ pre ]i postefort ]i apoi @n diminea\a
urm[toare pentru a ob\ine rela\ii asupra r[spunsului la efort ]i revenirii prin:
- pH-ul urinar
- densitatea urinar[
- diureza @n ml/min @n efort
- apari\ia proteinuriei, hematuriei, cilinduriei
- aciditatea total[ stabil[
- mucoproteinele urinare (determinarea cantitativ[ sau calitativ[ -
Donaggio)
- dozarea ionilor urinari (Na, K, Ca, P).
#n ultima vreme au @nceput s[ capete o semnifica\ie din ce @n ce mai
mare urm[rirea intraefort a comportamentului ]i a unor calit[\i neuropsihice
implicate cu prioritate @n efort specific (aten\ia concentrat[ ]i distributiv[,
piloreactivitatea, rezisten\a la stress, spiritul de cooperare ]i de anticipare)
capacitatea de rezolvare a unei sarcini dificile, mai ales @n condi\ii de stress).
O astfel de urm[rire complex[, de]i cu predic\ia scurt[ (24-48 ore) are
totu]i o importan\[ deosebit[ @n eviden\ierea precoce a st[rilor non-adaptative
sau @n confirmarea evolu\iei favorabile pe plan biologic a procesului de
antrenament.
#n cadrul echipelor de volei ]i de baschet ale Universit[\ii din Craiova
am utilizat cu bune rezultate o procedur[ simplificat[ de investiga\ie @n efort
specific pe care o vom prezenta @n continuare.
Investiga\iile s-au realizat de dou[ ori pe s[pt[m`n[ la @nceputul ]i
sf`r]itul ciclului de antrenament s[pt[m`nal ]i au decurs dup[ urm[totul
protocol:
1). Medicul @mpreun[ cu antrenorul stabilesc care pot fi sportivii investiga\i
@n cadrul antrenamentului respectiv; de asemeni au fost investiga\i la fiecare
87
ob\inem un indicativ ce exprim[ acidoza metabolic[ (cu c`t indicativul scade
@n timp, cu at`t adaptarea metabolic[ este mai bun[).
- hemoglobina seric[, @n condi\ii bazale ofer[ rela\ii privind capacitatea de
anduran\[ care reclam[ valori ale HB% peste 15 g % la nivel de mare
performan\[.
- ureea seric[, m[surat[ @nainte dup[ efort, ]i a doua zi diminea\a @n condi\ii
bazale, ofer[ informa\ii despre implicarea proteinelor @n metabolismul
energetic de efort, @n sporturile de anduran\[, dar ]i asupra capacit[\ii de
refacere metabolic[ (valori ridicate ale ureei serice a doua zi diminea\[
semnific[ o refacere metabolic[ deficitar[ pe linie proteic[ cu risc de
instalare a oboselii metabolice.
Testele din urin[, u]or accesibile ofer[ informa\ii importante din
sectorul metabolic.
Se utilizeaz[ examenul de urin[ pre ]i postefort ]i apoi @n diminea\a
urm[toare pentru a ob\ine rela\ii asupra r[spunsului la efort ]i revenirii prin:
- pH-ul urinar
- densitatea urinar[
- diureza @n ml/min @n efort
- apari\ia proteinuriei, hematuriei, cilinduriei
- aciditatea total[ stabil[
- mucoproteinele urinare (determinarea cantitativ[ sau calitativ[ -
Donaggio)
- dozarea ionilor urinari (Na, K, Ca, P).
#n ultima vreme au @nceput s[ capete o semnifica\ie din ce @n ce mai
mare urm[rirea intraefort a comportamentului ]i a unor calit[\i neuropsihice
implicate cu prioritate @n efort specific (aten\ia concentrat[ ]i distributiv[,
piloreactivitatea, rezisten\a la stress, spiritul de cooperare ]i de anticipare)
capacitatea de rezolvare a unei sarcini dificile, mai ales @n condi\ii de stress).
O astfel de urm[rire complex[, de]i cu predic\ia scurt[ (24-48 ore) are
totu]i o importan\[ deosebit[ @n eviden\ierea precoce a st[rilor non-adaptative
sau @n confirmarea evolu\iei favorabile pe plan biologic a procesului de
antrenament.
#n cadrul echipelor de volei ]i de baschet ale Universit[\ii din Craiova
am utilizat cu bune rezultate o procedur[ simplificat[ de investiga\ie @n efort
specific pe care o vom prezenta @n continuare.
Investiga\iile s-au realizat de dou[ ori pe s[pt[m`n[ la @nceputul ]i
sf`r]itul ciclului de antrenament s[pt[m`nal ]i au decurs dup[ urm[totul
protocol:
1). Medicul @mpreun[ cu antrenorul stabilesc care pot fi sportivii investiga\i
@n cadrul antrenamentului respectiv; de asemeni au fost investiga\i la fiecare
88
antrenament sportivii cu probleme deosebite (adaptare necorespunz[toare-
sau capacitate de efort sub cerin\e la teste de laborator, rectivitate
neurovegetativ[ exagerate, valori de grani\[ ale HTA). Acestor sportivi li s-a
explicat cere sunt momentele din antrenament @n care se vor prezenta de
urgen\[ la medic.
2). Se controleaz[ jurnalul de autocontrol ]i se realizeaz o scurt[ anamnez[
pentru sportivii analiza\i.
3). Se m[soar[ greutatea corporal[: frecven\a cardiac[ ]i tensiunea arterial[
@n orto ]i clinostatism (proba Schellong).
4). Sportivii @ncep antrenamentul conform programului cu partea de @nc[lzire,
iar la @ncheierea acestuia se prezint[ la medic ce @i m[soar[ frecven\a
cardiac[ ]i presiunea arterial[ @n acelea]i condi\ii ca ini\ial.
Sportivul @]i reia apoi antrenamentul ]i se prezint[ din nou la medic @n
momentul de v`rf al antrenamentului, @n minutul 1, 3 ]i 5 postefort, pentru
@nregistrarea acelora]i valori.
5). Se realizeaz[ sinteza ]i interpretarea datelor ob\inute.

Red[m @n continuare un astfel de model de investiga\ie @n efort
specific:

Sportiv : R. R. ; sportul : baschet; v`rsta 26 ani; postul : extrem[
etapa : precompeti\ional[
nr. antrenamente s[pt[m`nal : 5
volum : 1.5 h/antrenament
accent : preg[tire fizic[ general[ 10%, 80% preg[tire fizic[ specific[,
accent pe preg[tire tehnico-tactic[

Momentul investiga\iei #nainte de efort Dup[ efort
Greutatea (kg) 61 59
Proba Schellong

Clinostatism Ortostatism
FC 108
TA mm Hg
11
120/60
12
125/60

Moment #nainte
antr.
#nc[lzire V`rf
antren.
Min. 1
post ef.
Min. 3
post ef.
Min. 5
post ef.
FC/10sec
TA mm Hg
11
120/60
19
135/75
26
165/50
20
140/70
15
125/70
12
115/70
88
antrenament sportivii cu probleme deosebite (adaptare necorespunz[toare-
sau capacitate de efort sub cerin\e la teste de laborator, rectivitate
neurovegetativ[ exagerate, valori de grani\[ ale HTA). Acestor sportivi li s-a
explicat cere sunt momentele din antrenament @n care se vor prezenta de
urgen\[ la medic.
2). Se controleaz[ jurnalul de autocontrol ]i se realizeaz o scurt[ anamnez[
pentru sportivii analiza\i.
3). Se m[soar[ greutatea corporal[: frecven\a cardiac[ ]i tensiunea arterial[
@n orto ]i clinostatism (proba Schellong).
4). Sportivii @ncep antrenamentul conform programului cu partea de @nc[lzire,
iar la @ncheierea acestuia se prezint[ la medic ce @i m[soar[ frecven\a
cardiac[ ]i presiunea arterial[ @n acelea]i condi\ii ca ini\ial.
Sportivul @]i reia apoi antrenamentul ]i se prezint[ din nou la medic @n
momentul de v`rf al antrenamentului, @n minutul 1, 3 ]i 5 postefort, pentru
@nregistrarea acelora]i valori.
5). Se realizeaz[ sinteza ]i interpretarea datelor ob\inute.

Red[m @n continuare un astfel de model de investiga\ie @n efort
specific:

Sportiv : R. R. ; sportul : baschet; v`rsta 26 ani; postul : extrem[
etapa : precompeti\ional[
nr. antrenamente s[pt[m`nal : 5
volum : 1.5 h/antrenament
accent : preg[tire fizic[ general[ 10%, 80% preg[tire fizic[ specific[,
accent pe preg[tire tehnico-tactic[

Momentul investiga\iei #nainte de efort Dup[ efort
Greutatea (kg) 61 59
Proba Schellong

Clinostatism Ortostatism
FC 108
TA mm Hg
11
120/60
12
125/60

Moment #nainte
antr.
#nc[lzire V`rf
antren.
Min. 1
post ef.
Min. 3
post ef.
Min. 5
post ef.
FC/10sec
TA mm Hg
11
120/60
19
135/75
26
165/50
20
140/70
15
125/70
12
115/70
89

Intensitatea efortului : (156-66)/(180-66)x100=80%
Tip de efort : 65-85% aerob
Subiectiv - poft[ de antrenament
- suport[ bine antrenamentul
- f[r[ acuze subiective
Obiectiv

Colora\ia fe\ei Frecven\a
respiratorie
Transpira\ia Alte reac\ii
Congestie moderal[ tahipnee moderat[
@n momentul de v`rf
medie -

Indicele Dorgo ((11+20+15+12)x6-300)/10=4.8; mediu.

Red[m de asemenea un exemplu de urm[rire a lec\iei de antrenament
din punct de vedere al frecven\ei cardiace ]i a rela\iei acesteia cu gradul de
antrenament (baschet-fete):

Tabel 8. Rela\ia dintre frecven\a cardiac[ ]i gradul de antrenament.

Moment Grupa A
(bine antrena\i)
Grupa B
(mai pu\in antrena\i)
Felul activit[\ii
Repaus
minutul 5
6
7
25
26
27
45
46
47
60
61
62
66
76
76
72
160
140
105
110
102
86
140
132
110
72
100
92
84
180
172
172
140
132
126
170
160
145


@nc[lzire

sprint 3 x 40 m
2 x 200 m


de for\[


joc de antrenament



89

Intensitatea efortului : (156-66)/(180-66)x100=80%
Tip de efort : 65-85% aerob
Subiectiv - poft[ de antrenament
- suport[ bine antrenamentul
- f[r[ acuze subiective
Obiectiv

Colora\ia fe\ei Frecven\a
respiratorie
Transpira\ia Alte reac\ii
Congestie moderal[ tahipnee moderat[
@n momentul de v`rf
medie -

Indicele Dorgo ((11+20+15+12)x6-300)/10=4.8; mediu.

Red[m de asemenea un exemplu de urm[rire a lec\iei de antrenament
din punct de vedere al frecven\ei cardiace ]i a rela\iei acesteia cu gradul de
antrenament (baschet-fete):

Tabel 8. Rela\ia dintre frecven\a cardiac[ ]i gradul de antrenament.

Moment Grupa A
(bine antrena\i)
Grupa B
(mai pu\in antrena\i)
Felul activit[\ii
Repaus
minutul 5
6
7
25
26
27
45
46
47
60
61
62
66
76
76
72
160
140
105
110
102
86
140
132
110
72
100
92
84
180
172
172
140
132
126
170
160
145


@nc[lzire

sprint 3 x 40 m
2 x 200 m


de for\[


joc de antrenament



90
O bun[ urm[rire @n antrenament ]i competi\ie poate conduce la
recunoa]terea semnelor de supra solicitare nervoas[. #n momentul @nr[ut[\irii
proceselor de orientare pe teren ]i mai ales a proceselor de coordonare se
impune schimbarea juc[torului pentru facilitarea reechilibr[rii sistemului
nervos. Oboseala sistemului nervos fiind pe prim plan, antrenorul trebuie s[
urm[reasc[ cu mare aten\ie nu numai randamentul ]i comportamentul
juc[torilor, dar ]i adaptarea la efort; @n cazul manifest[rii (chiar ]i la modul
incipient) oboselii s[ poat[ judeca ]i ac\iona @n consecin\[. Se redau mai jos
unele simptome caracteristice diferitelor stadii ale instal[rii oboselii.

Tabel 9. Coresponden\a dintre diversele simptome ]i gradul de oboseal[
Simptom Gradul de oboseal[
Slab Mijlociu Accentuat
Culoarea pielii

Ritmul
respirator

Coordonarea
mi]c[rilor
Senza\ia
subiectiv[ a
oboselii
u]oar[ ro]ea\[

regulat

bun[

lipse]te
ro]ea\[ accentuat[

frecvent, dar
regulat

mici gre]eli

oboseal[ incipient[
buze cianotice,
paliditate
foarte rapid,
superficial,
neregulat
gre]eli elementare
@n coordonare
cefalee, senza\ie
accentuat[ de
oboseal[, ame\eal[,
uneori gre\uri sau
vom[

Teste specifice utilizate @n dirijarea antrenamentului

A. Atletism
1) Sprint - se determin[ lactatul capilar @n condi\ii bazale;
@nc[lzire, alergare cu vitez[ maxim[ 100m cu cronometrare separat[ pe
fiecare 50m, aleg`nd rezultatul cel mai bun ]i calcul`nd m/s; @n min 5-6 se
@nregistreaz[ din nou lactatul capilar; pauz[ 30-60 min; se alearg[ din nou cu
vitez[ maxim[ 300m ]i se calculeaz[ m/s; se recolteaz[ lactatul tot @n min 5-6
post efort. Se aplic[ formula :
(m/s50m/m/s300m)/(lactat 50m/lactat 300m).
Dac[ valorile dep[]esc 0,8 se apreciaz[ c[ exist[ rezerve pentru efort
anaerob, care pot fi mobilizate prin antrenament specializat. Dac[ valorile
90
O bun[ urm[rire @n antrenament ]i competi\ie poate conduce la
recunoa]terea semnelor de supra solicitare nervoas[. #n momentul @nr[ut[\irii
proceselor de orientare pe teren ]i mai ales a proceselor de coordonare se
impune schimbarea juc[torului pentru facilitarea reechilibr[rii sistemului
nervos. Oboseala sistemului nervos fiind pe prim plan, antrenorul trebuie s[
urm[reasc[ cu mare aten\ie nu numai randamentul ]i comportamentul
juc[torilor, dar ]i adaptarea la efort; @n cazul manifest[rii (chiar ]i la modul
incipient) oboselii s[ poat[ judeca ]i ac\iona @n consecin\[. Se redau mai jos
unele simptome caracteristice diferitelor stadii ale instal[rii oboselii.

Tabel 9. Coresponden\a dintre diversele simptome ]i gradul de oboseal[
Simptom Gradul de oboseal[
Slab Mijlociu Accentuat
Culoarea pielii

Ritmul
respirator

Coordonarea
mi]c[rilor
Senza\ia
subiectiv[ a
oboselii
u]oar[ ro]ea\[

regulat

bun[

lipse]te
ro]ea\[ accentuat[

frecvent, dar
regulat

mici gre]eli

oboseal[ incipient[
buze cianotice,
paliditate
foarte rapid,
superficial,
neregulat
gre]eli elementare
@n coordonare
cefalee, senza\ie
accentuat[ de
oboseal[, ame\eal[,
uneori gre\uri sau
vom[

Teste specifice utilizate @n dirijarea antrenamentului

A. Atletism
1) Sprint - se determin[ lactatul capilar @n condi\ii bazale;
@nc[lzire, alergare cu vitez[ maxim[ 100m cu cronometrare separat[ pe
fiecare 50m, aleg`nd rezultatul cel mai bun ]i calcul`nd m/s; @n min 5-6 se
@nregistreaz[ din nou lactatul capilar; pauz[ 30-60 min; se alearg[ din nou cu
vitez[ maxim[ 300m ]i se calculeaz[ m/s; se recolteaz[ lactatul tot @n min 5-6
post efort. Se aplic[ formula :
(m/s50m/m/s300m)/(lactat 50m/lactat 300m).
Dac[ valorile dep[]esc 0,8 se apreciaz[ c[ exist[ rezerve pentru efort
anaerob, care pot fi mobilizate prin antrenament specializat. Dac[ valorile
91
sunt mai mici de 0,8 se apreciaz[ o capacitate anaerob[ lactacid[ foarte bun[
sau excelent[.

2). Probe de semifond.
Se alearg[ diminea\a (dup[ @nc[lzire) 800m la 80% din posibilit[\i;
dup[ min o or[ @n care se face refacere (masaj, hidratare) se alearg[ 1200m
de asemenenea la minim 80% din posibilit[\i (ideal 100%). Se calculeaz[
urm[torul indice:

PWC
170
=V1+(V2-V1)x(170-f1)/(f2-f1), unde:
V1=m/s @n alergare 800m
V2=m/s @n alergare 1200m
f2=frecven\a cardiac[ dup[ 800m
f1=frecven\a cardiac[ dup[ 1200m
Valori foarte bune + 4-5m/s
3). - Probe de fond (5000, 10.000m) ]i mare-fond (maraton, 50 ?? mare)
Adaptarea la efort se apreciaz[ prin urm[rirea indicelui FC(m/s), @n care
FC = frecven\a cardiac[ @nregistrat[ imediat dup[ alergarea unei distan\e
de 2000m
m/s + viteza cu care s-a alergat 2000m

B. Canotaj
Se v`sle]te 2000m la 80% din poten\ial; se @nregistreaz[ imediat
frecven\a cardiac[ ]i se modeleaz[ pentru determinarea lactatului capilar. Se
aplic[ formulele FC(m/s) ]i (lactat normal/l)/(m/s). Cu c`t ace]ti parametri
scad @n timp (se recomand[ 3-4 s[pt[m`ni) cu at`t se realizeaz[ @mbun[t[\irea
st[rii func\ionale cardiovasculare.

C. Fotbal, handbal, baschet
Se determin[ bazal lactatul capilar; @nc[lzire; alergare maxim[ 90m
(3x30m) @n direc\ii cu cronometrare separat[ pe 30m pentru aprecierea
vitezei maxime; se determin[ lactatul @n min. 6; odihn[ 30min; determi-narea
lactatului capilar; @nc[lzire; alergare maximal[ 270m (9 x 30m) cu
cronometrare separat[ pe 30m pentru determinarea vitezei maxime;
determinarea lactatului @n min. 6:
(m/s90m/m/s270m)/(lactat90m/lactat270m).
Ameliorarea acestui indice semnific[ ameliorarea capacit[\ii de efort
anaerob (@n special alactacide).


91
sunt mai mici de 0,8 se apreciaz[ o capacitate anaerob[ lactacid[ foarte bun[
sau excelent[.

2). Probe de semifond.
Se alearg[ diminea\a (dup[ @nc[lzire) 800m la 80% din posibilit[\i;
dup[ min o or[ @n care se face refacere (masaj, hidratare) se alearg[ 1200m
de asemenenea la minim 80% din posibilit[\i (ideal 100%). Se calculeaz[
urm[torul indice:

PWC
170
=V1+(V2-V1)x(170-f1)/(f2-f1), unde:
V1=m/s @n alergare 800m
V2=m/s @n alergare 1200m
f2=frecven\a cardiac[ dup[ 800m
f1=frecven\a cardiac[ dup[ 1200m
Valori foarte bune + 4-5m/s
3). - Probe de fond (5000, 10.000m) ]i mare-fond (maraton, 50 ?? mare)
Adaptarea la efort se apreciaz[ prin urm[rirea indicelui FC(m/s), @n care
FC = frecven\a cardiac[ @nregistrat[ imediat dup[ alergarea unei distan\e
de 2000m
m/s + viteza cu care s-a alergat 2000m

B. Canotaj
Se v`sle]te 2000m la 80% din poten\ial; se @nregistreaz[ imediat
frecven\a cardiac[ ]i se modeleaz[ pentru determinarea lactatului capilar. Se
aplic[ formulele FC(m/s) ]i (lactat normal/l)/(m/s). Cu c`t ace]ti parametri
scad @n timp (se recomand[ 3-4 s[pt[m`ni) cu at`t se realizeaz[ @mbun[t[\irea
st[rii func\ionale cardiovasculare.

C. Fotbal, handbal, baschet
Se determin[ bazal lactatul capilar; @nc[lzire; alergare maxim[ 90m
(3x30m) @n direc\ii cu cronometrare separat[ pe 30m pentru aprecierea
vitezei maxime; se determin[ lactatul @n min. 6; odihn[ 30min; determi-narea
lactatului capilar; @nc[lzire; alergare maximal[ 270m (9 x 30m) cu
cronometrare separat[ pe 30m pentru determinarea vitezei maxime;
determinarea lactatului @n min. 6:
(m/s90m/m/s270m)/(lactat90m/lactat270m).
Ameliorarea acestui indice semnific[ ameliorarea capacit[\ii de efort
anaerob (@n special alactacide).


92
D. #not
1. Se m[soar[ FC ]i TA @n repaos, dup[ o u]oar[ @nc[lzire se @noat[ @n
vitez[ maximal[ 33 sau 50m cu @nregistrarea timpului (s) ]i FC imediat dup[
@not, la marginea bazinului, @not[torul r[m`n`nd @n ap[; dup[ 30s pauz[ @n
ap[ se repet[ testul cu @nregistrarea acelora]i valori; pauz[ 30s; se @noat[
33/50m maximal, cu @nregistrarea timpului (s), FC imediat dup[ efort ]i la 3
min post efort.
2. Se determin[ lactatul capilar @n repaus; condi\ii bazale; @nc[lzire; se
@noat[ 50m cu vitez[ maxim[ cu cronometrare separat pe 25m pentru
determinarea vitezei maxime; se determin[ lactatul capilar @n min 6; pauz[
30min; se determin[ lactatul capilar; se @noat[ 100m maximal; @n minutul 6
se determin[ lactatul. Se aplic[ formula :
IA=m(s50m/s100m)/(lactat50m/lactat100m).
3. Se @noat[ 400m la 80% din posibilit[\i; imediat dup[ efort se
m[soar[ FC/(m/s) ]I (lactat x normal/s)/(m/s).
Testele se efectueaz[ lunar. Cu c`t ace]ti indicatori scad cu at`t putem
aprecia o ameliorare func\ional[ cardio vascular[ sau metabolic[.

E. Lupte
Sportivii @]i pot m[sura FC @n primele 10 sec ce urmeaz[ unui efort.
Corespunz[tor mediei aritmetice din totalul urm[tor se ob\ine o valoare pe
scar[ de la 1-8. #nmul\ind aceast[ valoare cu durata efortului exprimat[ @n
minute vom g[si un procentaj ce exprim[ efortul respectiv. Repet`nd opera\ia
pe fiecare efort atestat @n antrenament ]i adun`nd toate aceste date, ob\inem
@n final un punctaj total al antrenamentului.

Tabel 10. Rela\ia dintre frecven\a cardiac[ - intensitatea ]i durata
efortului - lactat capilar
Scara FC/10" FC/1' Intensitate Durata Lactat capilar
normal/l
1 18-20 108-120 mic[ infinit <4
2 20-21 121-130 mic[ infinit <4
3 21-23 131-140 medie 2-4h 4-5
4 23-25 141-150 medie 2-4h 5-7
5 26-27 151-160 mare 60-90' 7-8
6 27-28 161-170 mare 60-90' 8-12
7 28-30 171-180 submaxim 30-40 12-16
8 >30 >181 maximal[ sec-2' >16-22
92
D. #not
1. Se m[soar[ FC ]i TA @n repaos, dup[ o u]oar[ @nc[lzire se @noat[ @n
vitez[ maximal[ 33 sau 50m cu @nregistrarea timpului (s) ]i FC imediat dup[
@not, la marginea bazinului, @not[torul r[m`n`nd @n ap[; dup[ 30s pauz[ @n
ap[ se repet[ testul cu @nregistrarea acelora]i valori; pauz[ 30s; se @noat[
33/50m maximal, cu @nregistrarea timpului (s), FC imediat dup[ efort ]i la 3
min post efort.
2. Se determin[ lactatul capilar @n repaus; condi\ii bazale; @nc[lzire; se
@noat[ 50m cu vitez[ maxim[ cu cronometrare separat pe 25m pentru
determinarea vitezei maxime; se determin[ lactatul capilar @n min 6; pauz[
30min; se determin[ lactatul capilar; se @noat[ 100m maximal; @n minutul 6
se determin[ lactatul. Se aplic[ formula :
IA=m(s50m/s100m)/(lactat50m/lactat100m).
3. Se @noat[ 400m la 80% din posibilit[\i; imediat dup[ efort se
m[soar[ FC/(m/s) ]I (lactat x normal/s)/(m/s).
Testele se efectueaz[ lunar. Cu c`t ace]ti indicatori scad cu at`t putem
aprecia o ameliorare func\ional[ cardio vascular[ sau metabolic[.

E. Lupte
Sportivii @]i pot m[sura FC @n primele 10 sec ce urmeaz[ unui efort.
Corespunz[tor mediei aritmetice din totalul urm[tor se ob\ine o valoare pe
scar[ de la 1-8. #nmul\ind aceast[ valoare cu durata efortului exprimat[ @n
minute vom g[si un procentaj ce exprim[ efortul respectiv. Repet`nd opera\ia
pe fiecare efort atestat @n antrenament ]i adun`nd toate aceste date, ob\inem
@n final un punctaj total al antrenamentului.

Tabel 10. Rela\ia dintre frecven\a cardiac[ - intensitatea ]i durata
efortului - lactat capilar
Scara FC/10" FC/1' Intensitate Durata Lactat capilar
normal/l
1 18-20 108-120 mic[ infinit <4
2 20-21 121-130 mic[ infinit <4
3 21-23 131-140 medie 2-4h 4-5
4 23-25 141-150 medie 2-4h 5-7
5 26-27 151-160 mare 60-90' 7-8
6 27-28 161-170 mare 60-90' 8-12
7 28-30 171-180 submaxim 30-40 12-16
8 >30 >181 maximal[ sec-2' >16-22
93
Cunosc`nd durata antrenamentului ]i efortul propriu-zis (lucrul
efectiv) putem calcula o serie de indici utili din punct de vedere medical ]i
metodic dup[ cum urmeaz[:
- Indicele de intensitate relativ[ ( IIR )
IIR=(totalxpuncte)/(durata antrenament @n minute)
- Indice cu intensitate absolut[ ( IiA )
IiA=(totalxpuncte)/(durata de lucru efectiv @n minute)
- Indicele de densitate ( ID )
ID=(total minute lucru efectiv x100)/(total minute de antrenament)
Ace]ti indici permit stabilirea mijloacelor folosite pentru realizarea
acestor sc[ri de efort, cum se ob\ine punctajul prin valoare mare sau prin
intensitatea mare a efortului.



De re\inut


Pentru testarea capacit[\ii de efort pe teren se folosesc :

A. Teste func\ionale :
- proba Schellong;
- testul Ruffier;
- urm[rirea frecven\ei cardiace @n diferite momente ale lec\iei
de antrenament
- calcularea indicelui de refacere Dorgo;
- capacitatea vital[ @nainte ]i dup[ dup[ antrenament;
- miotonometria ]i dinamometria @nainte ]i dup[
antrenament;
B. Teste biochimice:
B1.Din s`nge:
- lactatul capilar
- hemoglobina serica
- ureea serica
-
B2. Din urin[:
- pH-ul urinar
- densitatea urinar[

93
Cunosc`nd durata antrenamentului ]i efortul propriu-zis (lucrul
efectiv) putem calcula o serie de indici utili din punct de vedere medical ]i
metodic dup[ cum urmeaz[:
- Indicele de intensitate relativ[ ( IIR )
IIR=(totalxpuncte)/(durata antrenament @n minute)
- Indice cu intensitate absolut[ ( IiA )
IiA=(totalxpuncte)/(durata de lucru efectiv @n minute)
- Indicele de densitate ( ID )
ID=(total minute lucru efectiv x100)/(total minute de antrenament)
Ace]ti indici permit stabilirea mijloacelor folosite pentru realizarea
acestor sc[ri de efort, cum se ob\ine punctajul prin valoare mare sau prin
intensitatea mare a efortului.



De re\inut


Pentru testarea capacit[\ii de efort pe teren se folosesc :

A. Teste func\ionale :
- proba Schellong;
- testul Ruffier;
- urm[rirea frecven\ei cardiace @n diferite momente ale lec\iei
de antrenament
- calcularea indicelui de refacere Dorgo;
- capacitatea vital[ @nainte ]i dup[ dup[ antrenament;
- miotonometria ]i dinamometria @nainte ]i dup[
antrenament;
B. Teste biochimice:
B1.Din s`nge:
- lactatul capilar
- hemoglobina serica
- ureea serica
-
B2. Din urin[:
- pH-ul urinar
- densitatea urinar[

94
- diureza @n ml/min @n efort
- apari\ia proteinuriei, hematuriei, cilinduriei
- aciditatea total[ stabil[
- mucoproteinele urinare

C.Aprecierea intensit[\ii efortului depus; calcularea FC optime pentru
intensitatea propus[

FC
dorit[
= (Fc
max -
FCrepaos) + (Kx FCrepaos) , unde K = % din
efortul dorit
D. Aprecierea % efortului aerob-anaerob @n func\ie de frecven\a cardiac[

Frecven\a Procentul % aerob-anaerob
sub 120 100 % aerob; f[r[ efect sau
dezvolt[rii sistemului
cu prea pu\in efect asupra
anaerob
120-150
150-165
165-180
peste 180
90-95 % aerob
65-85 % aerob
50-65 % aerob
sub 50 % aerob
5-10 % anaerob
15-35 % anaerob
35-50 % anaerob
peste 50 % anaerob




94
- diureza @n ml/min @n efort
- apari\ia proteinuriei, hematuriei, cilinduriei
- aciditatea total[ stabil[
- mucoproteinele urinare

C.Aprecierea intensit[\ii efortului depus; calcularea FC optime pentru
intensitatea propus[

FC
dorit[
= (Fc
max -
FCrepaos) + (Kx FCrepaos) , unde K = % din
efortul dorit
D. Aprecierea % efortului aerob-anaerob @n func\ie de frecven\a cardiac[

Frecven\a Procentul % aerob-anaerob
sub 120 100 % aerob; f[r[ efect sau
dezvolt[rii sistemului
cu prea pu\in efect asupra
anaerob
120-150
150-165
165-180
peste 180
90-95 % aerob
65-85 % aerob
50-65 % aerob
sub 50 % aerob
5-10 % anaerob
15-35 % anaerob
35-50 % anaerob
peste 50 % anaerob




95
B.9. . BAZELE METODICE ALE ANTRENAMENTULUI
SPORTIV RELA|IA CU EFORTUL

DE CE ?

Dac[ lu[m @n considerare efectul global al antrenamentului, pe
plan biologic, antrenamentul sportiv constituie un proces de adaptare ]i se
exprim[ prin nivelul capacit[\ii de efort.

#n concluzie chiar dac[ vorbim din punct de vedere al
kinetoterapeutului sau al medicului de medicin[ sportiv[, exist[ anumite
aspecte metodice ale antrenamentului sportiv ce trebie cunoscute, datorit[
leg[turii indestructibile @ntre antrenament, determinismul capacit[\ii de efort
]i posibilit[\ile de influentare ale acestuia.
M[sura adapt[rii organismului, dob`ndit[ cu ajutorul
antrenamentului, reprezint[ gradul de antrenament. #n timpul activit[\ii
sportive acesta se modific[ treptat, exprim`nd o tendin\[ de cretere, @n a]a
fel @nc`t @n limitele unei anumite perioade, care se planific[ @n func\ie de
dateel competi\iilor importante, s[ se ating[ forma sportiv[.





#ntr-o viziune sistematic[, antrenamentul sportiv, al[turi de
subsistemul concursurilor sportive ]i subsistemul factorilor care optimizeaz[
efectul concursurilor ]i antrenamentului (regimul de via\[, alimenta\ia,
metodele de refacere) realizeaz[ un tot unitar ce reprezint[ nucleul preg[tirii
sportive ]i al ob\inerii performan\ei.
Principalul mijloc al antrenamentului sportiv este exerci\iul fizic.
Exerci\iile fizice utilizate pot fi grupate @n 3 categorii :
- exerci\ii de concurs - ac\iuni motrice integrale care
constituie obiectul specializ[rii ]i se execut[ @n
concordan\[ cu cerin\ele regulamentului din ramura de
sport corespunz[toare ;
- exerci\ii de preg[tire special[ - elemente sau p[r\i ale
exerci\iilor de concurs, variante ale acestora, ac\iuni
motrice foarte asem[n[toare cu cele din concurs ;
Volum II. 2.4. Forma sportiv[
95
B.9. . BAZELE METODICE ALE ANTRENAMENTULUI
SPORTIV RELA|IA CU EFORTUL

DE CE ?

Dac[ lu[m @n considerare efectul global al antrenamentului, pe
plan biologic, antrenamentul sportiv constituie un proces de adaptare ]i se
exprim[ prin nivelul capacit[\ii de efort.

#n concluzie chiar dac[ vorbim din punct de vedere al
kinetoterapeutului sau al medicului de medicin[ sportiv[, exist[ anumite
aspecte metodice ale antrenamentului sportiv ce trebie cunoscute, datorit[
leg[turii indestructibile @ntre antrenament, determinismul capacit[\ii de efort
]i posibilit[\ile de influentare ale acestuia.
M[sura adapt[rii organismului, dob`ndit[ cu ajutorul
antrenamentului, reprezint[ gradul de antrenament. #n timpul activit[\ii
sportive acesta se modific[ treptat, exprim`nd o tendin\[ de cretere, @n a]a
fel @nc`t @n limitele unei anumite perioade, care se planific[ @n func\ie de
dateel competi\iilor importante, s[ se ating[ forma sportiv[.





#ntr-o viziune sistematic[, antrenamentul sportiv, al[turi de
subsistemul concursurilor sportive ]i subsistemul factorilor care optimizeaz[
efectul concursurilor ]i antrenamentului (regimul de via\[, alimenta\ia,
metodele de refacere) realizeaz[ un tot unitar ce reprezint[ nucleul preg[tirii
sportive ]i al ob\inerii performan\ei.
Principalul mijloc al antrenamentului sportiv este exerci\iul fizic.
Exerci\iile fizice utilizate pot fi grupate @n 3 categorii :
- exerci\ii de concurs - ac\iuni motrice integrale care
constituie obiectul specializ[rii ]i se execut[ @n
concordan\[ cu cerin\ele regulamentului din ramura de
sport corespunz[toare ;
- exerci\ii de preg[tire special[ - elemente sau p[r\i ale
exerci\iilor de concurs, variante ale acestora, ac\iuni
motrice foarte asem[n[toare cu cele din concurs ;
Volum II. 2.4. Forma sportiv[
96
- exerci\ii de preg[tire general[ - gam[ practic
nelimitat[, @ncep`nd cu cele care se apropie de
exerci\iile de preg[tire special[ ]i termin`nd cu cele
care se deosebesc esen\ial de acestea, cu adresabilitate
larg[ at`t pentru l[rgirea fondului deprinderilor motrice
c`t ]i pentru caracterul compensator ]i de relaxare @n
raport cu aprofundarea specializ[rii.
Arsenalul metodic al antrenamentului sportiv cuprinde :
- metode cu exerci\ii standardizate, ce urm[resc
dezvoltarea aprofundat[ a calit[\ilor ]i
deprinderilor motrice (pe intervale, cu repetari, etc).
Standardizarea se poate adresa m[rimii @ngreuierilor,
num[rului de repet[ri pe serii ]i reprize, vitezei de
execu\ie, con\inutului ]i duratei pauzelor cresc`nd
cerin\ele pentru una din componente @n condi\iile @n
care restul componenetelor r[m`n constante (de
exemplu din ce @n ce mai repede/mai greu/mai mult).







- metode competi\ionale, ce au drept scop
perfec\ionarea m[iestriei tehnico-tactice,
dob`ndirea experien\ei competi\ionale, ]i educarea
calit[\ilor volitive.
- metode de influen\are pedagogic[, ce conduc pe cale
controlului ]i autocontrolului, mai @nt`i la elaborarea
modelelor corecte de mi]care, apoi la procesul @nv[\[rii
]i perfec\ion[rii acestora, la cre]terea gradului de
corectitudine, de precizie ]i eficien\[ @n execu\ie.
(predare, mijloace video, analiz[ biomecanic[).
Factorii antrenamentului sportiv includ: preg[tirea fizic[ general[,
preg[tire tehnico-tactic[ ]i preg[tire psihologic[.
Preg[tirea fizic[ general[ urm[re]te dezvoltarea nivelului general al
posibilit[\ilor func\ionale ale organismului ]i @nt[rirea s[n[t[\ii,
perfec\ionarea continu[ a calit[\ilor motrice. Conceptul modern de preg[tire
fizic[ se caracterizeaz[ printr-o abordare multilateral[, @n care preg[tirea
B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces
de antrenament
96
- exerci\ii de preg[tire general[ - gam[ practic
nelimitat[, @ncep`nd cu cele care se apropie de
exerci\iile de preg[tire special[ ]i termin`nd cu cele
care se deosebesc esen\ial de acestea, cu adresabilitate
larg[ at`t pentru l[rgirea fondului deprinderilor motrice
c`t ]i pentru caracterul compensator ]i de relaxare @n
raport cu aprofundarea specializ[rii.
Arsenalul metodic al antrenamentului sportiv cuprinde :
- metode cu exerci\ii standardizate, ce urm[resc
dezvoltarea aprofundat[ a calit[\ilor ]i
deprinderilor motrice (pe intervale, cu repetari, etc).
Standardizarea se poate adresa m[rimii @ngreuierilor,
num[rului de repet[ri pe serii ]i reprize, vitezei de
execu\ie, con\inutului ]i duratei pauzelor cresc`nd
cerin\ele pentru una din componente @n condi\iile @n
care restul componenetelor r[m`n constante (de
exemplu din ce @n ce mai repede/mai greu/mai mult).







- metode competi\ionale, ce au drept scop
perfec\ionarea m[iestriei tehnico-tactice,
dob`ndirea experien\ei competi\ionale, ]i educarea
calit[\ilor volitive.
- metode de influen\are pedagogic[, ce conduc pe cale
controlului ]i autocontrolului, mai @nt`i la elaborarea
modelelor corecte de mi]care, apoi la procesul @nv[\[rii
]i perfec\ion[rii acestora, la cre]terea gradului de
corectitudine, de precizie ]i eficien\[ @n execu\ie.
(predare, mijloace video, analiz[ biomecanic[).
Factorii antrenamentului sportiv includ: preg[tirea fizic[ general[,
preg[tire tehnico-tactic[ ]i preg[tire psihologic[.
Preg[tirea fizic[ general[ urm[re]te dezvoltarea nivelului general al
posibilit[\ilor func\ionale ale organismului ]i @nt[rirea s[n[t[\ii,
perfec\ionarea continu[ a calit[\ilor motrice. Conceptul modern de preg[tire
fizic[ se caracterizeaz[ printr-o abordare multilateral[, @n care preg[tirea
B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces
de antrenament
97
fizic[, resspect`nd legile ]i principiile antrenamentului sportiv, poart[ totu]i
pecetea particularit[\ilor specializ[rii respective ]i a mijloacelor cu efect
compensator, de p[strare a echilibrului biologic.
#n activitatea practic[ de dezvoltarea acapacit[\ii motrice se ia @n
considera\ie pe de o parte indica\iile generale privind metodica dezvolt[rii
tipurilor fundamentale de eforturi (de for\[, vitez[, rezisten\[, etc), iar pe de
alt[ parte se urm[re]te s[ se aplice acestora corec\iile impuse de fiecare
combina\ie specific[ unei probe anume.
Detalii privind calit[\ile motrice rezisten\[, for\[, vitez[ ]i metodica
dezvolt[rii acestora sunt redate @n subcapitolele urm[toare.






#n cadrul capitolului prezent ne vom referi la dezvoltarea unor calit[\i
speciale ]I aspecte particulare.
#ndemnarea. Orice mi]carea voluntar[ area drept scop final realizarea
unei sarcini concrete. #n activitatea sportiv[ ne intereseaz[ @n primul r`nd
gradul de complexitate a sarcinii motrice ]I precizia de execu\ie. Gradul de
dificultate este determinat @n primul r`nd de cerin\ele de coordonare
simultan[ sau succesiv[ a mi]c[rilor, iar precizia execu\iei depinde de
aprecierea caracteristicilor spa\iale, temporale ]I de @ncordare.
Exist[ dou[ tipuri de mi]c[ri : relativ stereotipe ]i nestereotipe.
#n primul caz indicatorul gradului de @ndemnare @l constituie durata necesar[
@nsu]irii lor, @n timp ce @n al doilea caz se apreciaz[ prin timpul minim
necesar execu\iei mi]c[rii cu eficien\a ]i precizia cerute.
Procesul de dezvoltare al @ndemn[rii se desf[]oar[ @n dou[ direc\ii :
- @nsu]irea unor ac\iuni motrice din ce @n ce mai
complexe din punct de vedere al coordon[rii
- restructurarea ac\iunilor motrice cunoscute @n
conformitate cu cerin\ele ambientale @n continu[
schimbare.
Suple\ea. Reprezint[ o @nsu]ire a aparatului locomotor care
determin[ gradul de mobilitate al segmentelor sale ; depinde de elasticitatea
muscular[ ]i ligamentar[, dar ]i de temperatura mediului ambiant, de orarul
diurn, oboseal[. Frigul, orele matinale ]i oboseala reduc indicatorii suple\ei
active ]i @i m[resc pe cei ai suple\ei pasive.
B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces de antrenament
97
fizic[, resspect`nd legile ]i principiile antrenamentului sportiv, poart[ totu]i
pecetea particularit[\ilor specializ[rii respective ]i a mijloacelor cu efect
compensator, de p[strare a echilibrului biologic.
#n activitatea practic[ de dezvoltarea acapacit[\ii motrice se ia @n
considera\ie pe de o parte indica\iile generale privind metodica dezvolt[rii
tipurilor fundamentale de eforturi (de for\[, vitez[, rezisten\[, etc), iar pe de
alt[ parte se urm[re]te s[ se aplice acestora corec\iile impuse de fiecare
combina\ie specific[ unei probe anume.
Detalii privind calit[\ile motrice rezisten\[, for\[, vitez[ ]i metodica
dezvolt[rii acestora sunt redate @n subcapitolele urm[toare.






#n cadrul capitolului prezent ne vom referi la dezvoltarea unor calit[\i
speciale ]I aspecte particulare.
#ndemnarea. Orice mi]carea voluntar[ area drept scop final realizarea
unei sarcini concrete. #n activitatea sportiv[ ne intereseaz[ @n primul r`nd
gradul de complexitate a sarcinii motrice ]I precizia de execu\ie. Gradul de
dificultate este determinat @n primul r`nd de cerin\ele de coordonare
simultan[ sau succesiv[ a mi]c[rilor, iar precizia execu\iei depinde de
aprecierea caracteristicilor spa\iale, temporale ]I de @ncordare.
Exist[ dou[ tipuri de mi]c[ri : relativ stereotipe ]i nestereotipe.
#n primul caz indicatorul gradului de @ndemnare @l constituie durata necesar[
@nsu]irii lor, @n timp ce @n al doilea caz se apreciaz[ prin timpul minim
necesar execu\iei mi]c[rii cu eficien\a ]i precizia cerute.
Procesul de dezvoltare al @ndemn[rii se desf[]oar[ @n dou[ direc\ii :
- @nsu]irea unor ac\iuni motrice din ce @n ce mai
complexe din punct de vedere al coordon[rii
- restructurarea ac\iunilor motrice cunoscute @n
conformitate cu cerin\ele ambientale @n continu[
schimbare.
Suple\ea. Reprezint[ o @nsu]ire a aparatului locomotor care
determin[ gradul de mobilitate al segmentelor sale ; depinde de elasticitatea
muscular[ ]i ligamentar[, dar ]i de temperatura mediului ambiant, de orarul
diurn, oboseal[. Frigul, orele matinale ]i oboseala reduc indicatorii suple\ei
active ]i @i m[resc pe cei ai suple\ei pasive.
B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces de antrenament
98
Metodica dezvolt[rii suple\ei nu trebuie s[ urm[reasc[ atingerea
parametrilor cei mai @nal\i posibil, ci s[ dep[]easc[ amplitudinea maxim[
necesar[ execut[rii nest`njenite a procedeelor tehnice respective.
Mijloacele include exerci\ii de @ntindere (stretching) active ]I pasive,
cu amplitudine m[rit[ progresiv, repetate @n reprize p`n[ la apari\ia unei
senza\ii dureroase, executate zilnic sau de 2 ori pe zi, dup[ o @nc[lzire
prealabil[.






Echilibrul. #n sport reprezint[ @nsu]irea de a men\ine o pozi\ie stabil[
a corpului at`t @n condi\ii statice c`t ]I dinamice. Valoarea acestei @nsu]iri se
exprim[ prin amplitudinea c`t mai redus[ a oscila\iilor corpului ]I rapiditatea
restabilirii echilibrului.
Metodica dezvolt[rii calitii la baz[ dou[ c[i principale :
- perfec\ionarea selectiv[ a analizatorilor care asigur[
men\inerea echilibrului, utiliz`nd exerci\iile cu
acceler[ri rectilinii ]i unghiulare ;
- folosirea exerci\iilor de echilibru (mi]c[ri ]I pozi\ii ce
@ngreuneaz[ men\inerea echilibrului, cu pierderea
premeditat[ a acestuia ]i restabilirea c`t mai rapid[ a
pozi\iei stabile).
|inuta. #n afara importan\ei \inutei corecte ca factor de s[n[tate, @n
unele ramuri de sport ea intr[ @n calculul performan\ei (gimnastic[, s[rituri @n
ap[, etc).
#n formarea unei \inute corecte sunt hot[r`toare perioadele pre]colar[
]I ]colar[; @n continuare \inuta trebuie @ntre\inut[ ]i consolidat[ toat[ via\a.
Formarea ]I profilaxia apari\iei deregl[rilor posturale de la atitudini la
deficien\e fizice, sunt legate de dezvoltarea multilateral[ armonioas[ a
musculaturii corpului, asigurarea mobilit[\ii normale a segmentelor
aparatului locomotor, asigurarea unor posturi corecte @n timpul activit[\ilor
]colare ]I sportive. Din acest motiv mijloacele ce se adreseaz[ acestei calit[\i
se contopesc cu cele adresate dezvolt[rii @ndemn[rii, suple\ei, echilibrului
satatic sau dinamic. Un loc aparte @l ocup[ posturile ]i exerci\iile corective.




B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces de antrenament
Antrenamentul flexibilit[\ii
Volum III. A.3. Deficiente fizice la sportivi - rolul
exerci\iului fizic @n prevenirea apar\iei posturilor vicioase ]i a
deficien\elor fizice ;
98
Metodica dezvolt[rii suple\ei nu trebuie s[ urm[reasc[ atingerea
parametrilor cei mai @nal\i posibil, ci s[ dep[]easc[ amplitudinea maxim[
necesar[ execut[rii nest`njenite a procedeelor tehnice respective.
Mijloacele include exerci\ii de @ntindere (stretching) active ]I pasive,
cu amplitudine m[rit[ progresiv, repetate @n reprize p`n[ la apari\ia unei
senza\ii dureroase, executate zilnic sau de 2 ori pe zi, dup[ o @nc[lzire
prealabil[.






Echilibrul. #n sport reprezint[ @nsu]irea de a men\ine o pozi\ie stabil[
a corpului at`t @n condi\ii statice c`t ]I dinamice. Valoarea acestei @nsu]iri se
exprim[ prin amplitudinea c`t mai redus[ a oscila\iilor corpului ]I rapiditatea
restabilirii echilibrului.
Metodica dezvolt[rii calitii la baz[ dou[ c[i principale :
- perfec\ionarea selectiv[ a analizatorilor care asigur[
men\inerea echilibrului, utiliz`nd exerci\iile cu
acceler[ri rectilinii ]i unghiulare ;
- folosirea exerci\iilor de echilibru (mi]c[ri ]I pozi\ii ce
@ngreuneaz[ men\inerea echilibrului, cu pierderea
premeditat[ a acestuia ]i restabilirea c`t mai rapid[ a
pozi\iei stabile).
|inuta. #n afara importan\ei \inutei corecte ca factor de s[n[tate, @n
unele ramuri de sport ea intr[ @n calculul performan\ei (gimnastic[, s[rituri @n
ap[, etc).
#n formarea unei \inute corecte sunt hot[r`toare perioadele pre]colar[
]I ]colar[; @n continuare \inuta trebuie @ntre\inut[ ]i consolidat[ toat[ via\a.
Formarea ]I profilaxia apari\iei deregl[rilor posturale de la atitudini la
deficien\e fizice, sunt legate de dezvoltarea multilateral[ armonioas[ a
musculaturii corpului, asigurarea mobilit[\ii normale a segmentelor
aparatului locomotor, asigurarea unor posturi corecte @n timpul activit[\ilor
]colare ]I sportive. Din acest motiv mijloacele ce se adreseaz[ acestei calit[\i
se contopesc cu cele adresate dezvolt[rii @ndemn[rii, suple\ei, echilibrului
satatic sau dinamic. Un loc aparte @l ocup[ posturile ]i exerci\iile corective.




B. 11. Real\ia efort-calit[\i motrice-proces de antrenament
Antrenamentul flexibilit[\ii
Volum III. A.3. Deficiente fizice la sportivi - rolul
exerci\iului fizic @n prevenirea apar\iei posturilor vicioase ]i a
deficien\elor fizice ;
99
Reglarea greut[\ii ]I compozi\iei corporale. #n sport ne intereseaz[
ambele aspecte.
Pentru cre]terea masei active se utilizeaz[ mijloace ce se adreseaz[
cre]terii sec\iunii fiziologice a mu]chilor, iar pentru reducerea \esutului
adipos se recomand[ utilizarea exerci\iilor de durat[ lung[ ]I intensitate
medie (alergare, @not, ciclism, etc). Toate aceste exerci\ii vor fi asociate cu un
regim alimentar corespunz[tor.






Dezvoltatea complex[ ]I simultan[ a tuturor calit[\ilor fizice. Se
urm[re]te @n jocuri sportive, box, lupte av`nd ca metod[ principal[ de
dezvoltare antrenamentul @n circuit. Acesta const[ din selec\ionarea unor
exerci\ii care se adreseaz[ succesiv ]i simultan tuturor calit[\ilor fizice. Astfel
pentru dezvoltarea for\ei se aleg exerci\i care s[ permit circa 10 repet[ri pe
serie, cele pentru for\[-vitez[ s[ permit[ o vitez[ de execu\ie ridicat[, iar ceel
pentru rezisten\[ s[ poat[ fi repetate de minimum 30 ori pe serie. Exerci\iile
se aleg @n raport cu necesit[\ile ramurii sau sportului respectiv. #n func\ie de
num[rul de exerci\ii, circuitul poate fi scurt, normal sau lung.
Preg[tirea tehnico-tactic[
Marea varietate a cerin\elor tehnice ]i tactice existente @n activitatea
sportiv[ a f[cut necesar[ o sistematizare a acestora dup[ cum urmeaz[:
1 - grupa specializ[rilor care necesit[ o stabilizare a structurilor cinematice
ale exerci\iilor; prin preg[tirea tehnic[ la aceste specializ[ri se urm[re]te at`t
cre]terea stabilit[\ii @n execu\ie prin reducerea devia\iei spa\iale, c`t ]i
realizarea unui stil personal de interpretare a modelelor respective. #n aceast[
grup[ sunt incluse, gimnastica, patinajul artistic, s[riturile @n ap[ ]i cu
schiurile.
2 - grupa specializ[rilor care necesit[ o stabilizare a structurilor dinamice ale
exerci\iilor ; la aceste sporturi caracterul hot[r`tor al tehnicii se
materializeaz[ prin capacitatea de adaptare motric[ la nivelul din ce @n ce mai
@nalt de for\[, vitez[, rezisten\[ ]i deci preg[tirea tehnico-tactic[ este str`ns
legat[ de cea fizic[. #n aceast[ grup[ sunt incluse halterele, probele de s[rituri
]i arunc[ri din atletism precum ]i toate specializ[rile. caracterizate printr-o
continu[ deplasare @n spa\iu: alerg[ri, canotaj, ciclism, @not, patinaj vitez[,
caiac-canoe.

D.14. Greutatea corporal[, compozi\ia corporal[ ]i obezitatea ;
recomand[ri pentru cre]terea sau sc[derea @n greutate
99
Reglarea greut[\ii ]I compozi\iei corporale. #n sport ne intereseaz[
ambele aspecte.
Pentru cre]terea masei active se utilizeaz[ mijloace ce se adreseaz[
cre]terii sec\iunii fiziologice a mu]chilor, iar pentru reducerea \esutului
adipos se recomand[ utilizarea exerci\iilor de durat[ lung[ ]I intensitate
medie (alergare, @not, ciclism, etc). Toate aceste exerci\ii vor fi asociate cu un
regim alimentar corespunz[tor.






Dezvoltatea complex[ ]I simultan[ a tuturor calit[\ilor fizice. Se
urm[re]te @n jocuri sportive, box, lupte av`nd ca metod[ principal[ de
dezvoltare antrenamentul @n circuit. Acesta const[ din selec\ionarea unor
exerci\ii care se adreseaz[ succesiv ]i simultan tuturor calit[\ilor fizice. Astfel
pentru dezvoltarea for\ei se aleg exerci\i care s[ permit circa 10 repet[ri pe
serie, cele pentru for\[-vitez[ s[ permit[ o vitez[ de execu\ie ridicat[, iar ceel
pentru rezisten\[ s[ poat[ fi repetate de minimum 30 ori pe serie. Exerci\iile
se aleg @n raport cu necesit[\ile ramurii sau sportului respectiv. #n func\ie de
num[rul de exerci\ii, circuitul poate fi scurt, normal sau lung.
Preg[tirea tehnico-tactic[
Marea varietate a cerin\elor tehnice ]i tactice existente @n activitatea
sportiv[ a f[cut necesar[ o sistematizare a acestora dup[ cum urmeaz[:
1 - grupa specializ[rilor care necesit[ o stabilizare a structurilor cinematice
ale exerci\iilor; prin preg[tirea tehnic[ la aceste specializ[ri se urm[re]te at`t
cre]terea stabilit[\ii @n execu\ie prin reducerea devia\iei spa\iale, c`t ]i
realizarea unui stil personal de interpretare a modelelor respective. #n aceast[
grup[ sunt incluse, gimnastica, patinajul artistic, s[riturile @n ap[ ]i cu
schiurile.
2 - grupa specializ[rilor care necesit[ o stabilizare a structurilor dinamice ale
exerci\iilor ; la aceste sporturi caracterul hot[r`tor al tehnicii se
materializeaz[ prin capacitatea de adaptare motric[ la nivelul din ce @n ce mai
@nalt de for\[, vitez[, rezisten\[ ]i deci preg[tirea tehnico-tactic[ este str`ns
legat[ de cea fizic[. #n aceast[ grup[ sunt incluse halterele, probele de s[rituri
]i arunc[ri din atletism precum ]i toate specializ[rile. caracterizate printr-o
continu[ deplasare @n spa\iu: alerg[ri, canotaj, ciclism, @not, patinaj vitez[,
caiac-canoe.

D.14. Greutatea corporal[, compozi\ia corporal[ ]i obezitatea ;
recomand[ri pentru cre]terea sau sc[derea @n greutate
100
3 - grupa specializ[rilor caracterizate prin marea varietate a ac\iunilor unde
se urm[re]te @n special cre]terea stabilit[\ii @n execu\ie (precizie) la ac\iunile
de perturbare: opozi\ia adversrului, dep[]irea vitezei de execu\ie @nsu]ite,
oboseala, @nc[rcarea emo\ional[. Sporturile incluse @n aceast[ grup[ sunt:
box, lupte, jiudo, scrim[ ]i jocuri sportive.
Red[m @n continuare un tabel ce cuprinde calitatea motric[ ce trebuie
dezvoltat[ cu prioritate @n antrenament @n diverse sporturi.

Tabel 11. Rela\ia dintre specificul sportului ]i calit[\ile motrice

SPORTUL CALITATEA MOTRIC{
Baschet
Box
Caiac-canoe
Canotaj
Fotbal
Haltere
Handbal
Gimnastic[
Hochei
Judo
Lupte
Rugbi

Scrim[
Sporturile de iarn[
Tenis de c`mp
Tenis de mas[
Tir
Volei
vitez[ @n regim de for\[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
for\[-vitez[
rezisten\[ @n regimde for\[-vitez[
for\[-vitez[
for\[-rezisten\[, for\[ exploziv[
@nainta]i-for\[, mijloca]i-for\[-vitez[,
linia 3/4-vitez[
vitez[-@ndem`nare
for\[-vitez[-@ndem`nare
for\[-vitez[, rezisten\[
vitez[-rezisten\[
vitez[-for\[-rezisten\[
for\[-vitez[, @ndem`nare, rezisten\[

#n ceea ce prive]te preg[tirea psihologic[ aceasta va fi detaliat[ @n
cadrul volumului al doilea al lucr[rii prezente.





Structura antrenamentului sportiv este determinat[ de legit[\ile lui
obiective @n cadrul c[rora un rol deosebit @l ocup[ continuitatea, gradarea
treptat[ a eforturilor ]i caracterul ondulatoriu ]i ciclic al dinamicii efortului.

Volum III. A2. Aspecte psihosomatice ; tehnici de antrenament
mental
100
3 - grupa specializ[rilor caracterizate prin marea varietate a ac\iunilor unde
se urm[re]te @n special cre]terea stabilit[\ii @n execu\ie (precizie) la ac\iunile
de perturbare: opozi\ia adversrului, dep[]irea vitezei de execu\ie @nsu]ite,
oboseala, @nc[rcarea emo\ional[. Sporturile incluse @n aceast[ grup[ sunt:
box, lupte, jiudo, scrim[ ]i jocuri sportive.
Red[m @n continuare un tabel ce cuprinde calitatea motric[ ce trebuie
dezvoltat[ cu prioritate @n antrenament @n diverse sporturi.

Tabel 11. Rela\ia dintre specificul sportului ]i calit[\ile motrice

SPORTUL CALITATEA MOTRIC{
Baschet
Box
Caiac-canoe
Canotaj
Fotbal
Haltere
Handbal
Gimnastic[
Hochei
Judo
Lupte
Rugbi

Scrim[
Sporturile de iarn[
Tenis de c`mp
Tenis de mas[
Tir
Volei
vitez[ @n regim de for\[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
for\[-vitez[
rezisten\[ @n regim de for\[-vitez[
for\[-vitez[
rezisten\[ @n regimde for\[-vitez[
for\[-vitez[
for\[-rezisten\[, for\[ exploziv[
@nainta]i-for\[, mijloca]i-for\[-vitez[,
linia 3/4-vitez[
vitez[-@ndem`nare
for\[-vitez[-@ndem`nare
for\[-vitez[, rezisten\[
vitez[-rezisten\[
vitez[-for\[-rezisten\[
for\[-vitez[, @ndem`nare, rezisten\[

#n ceea ce prive]te preg[tirea psihologic[ aceasta va fi detaliat[ @n
cadrul volumului al doilea al lucr[rii prezente.





Structura antrenamentului sportiv este determinat[ de legit[\ile lui
obiective @n cadrul c[rora un rol deosebit @l ocup[ continuitatea, gradarea
treptat[ a eforturilor ]i caracterul ondulatoriu ]i ciclic al dinamicii efortului.

Volum III. A2. Aspecte psihosomatice ; tehnici de antrenament
mental
101
#n general efortul fizic se poate modifica pe seama volumului, a
intensit[\ii sau a complexit[\ii exerci\iilor. Modificarea acestor parametri este
legat[ de cerin\ele specializ[rii respective. De exemplu la eforturile cu
caracter dominant de for\[ sau vitez[, volumul efortului cre]te relativ pu\in
de la o etap[ la alta, intensitatea reprezent`nd principalul element de
progresie a efortului. Pentru eforturile cu caracter dominant de rezisten\[,
situa\ia se inverseaz[, intensit[\ile cu care se lucreaz[ cresc pu\in, iar
principalul element de progresie @n cadrul etapei este volumul. Pentru
eforturile cu caracter dominant de complexitate varia\ia volumului ]i a
intensit[\ii este minor[ de la o etap[ la alta, factorul de progresie fiind
constituit de gradul de complicare al exerci\iilor.
Trebuie s[ men\ion[m c[ rela\ia dintre volum ]i intensitate nu este
liniar[ ; @ncep`nd cu eforturile cele mai intense, deci cele mai scurte,
intensitatea are caracter dominant p`n[ la o durat[ a efortului de circa 3
minute, care se poate considera drept o zon[ de echilibru @ntre intensitatea ]i
volumul efortului (efort continuu ]i relativ uniform). Dincolo de aceast[
durat[ rela\ia se inverseaz[, volumul c[p[t`nd un caracter dominant.
|in`nd cont de intervalele de timp @n limitele c[rora se formeaz[
structurile procesului de antrenament, @n practic[ exist[ microcicluri (lec\ia
de antrenament ]i ciclul s[pt[m`nal), mezocicluri (etape de circa 1 lun[ de
angrenare @n efort, de baz[, precompeti\ional, competi\ional, de refacere),
macrocicluri (intervale de circa 6 luni, dac[ acestea @ncheie un ciclu de
preg[tire, concurs sau refacere, sau intervalele care se refer[ la o preg[tire pe
mai mul\i ani - cicluri olimpice). #n ultimul caz durata macrociclului este
anual[ pentru sporturile de sezon, @n aer liber, @n timp ce sporturile de sal[
apeleaz[ de regul[ la dou[ macrocicluri pe an, de durat[ inegal[.

De re\inut


- Principalul mijloc al antrenamentului sportiv este exerci\iul fizic.

- Factorii antrenamentului sportiv includ: preg[tirea fizic[ general[,
preg[tire tehnico-tactic[ ]I preg[tire psihologic[.

- Structura antrenamentului sportiv include microcicluri (lec\ia de
antrenament ]i ciclul s[pt[m`nal), mezocicluri (etape de circa 1 lun[),
macrocicluri .
101
#n general efortul fizic se poate modifica pe seama volumului, a
intensit[\ii sau a complexit[\ii exerci\iilor. Modificarea acestor parametri este
legat[ de cerin\ele specializ[rii respective. De exemplu la eforturile cu
caracter dominant de for\[ sau vitez[, volumul efortului cre]te relativ pu\in
de la o etap[ la alta, intensitatea reprezent`nd principalul element de
progresie a efortului. Pentru eforturile cu caracter dominant de rezisten\[,
situa\ia se inverseaz[, intensit[\ile cu care se lucreaz[ cresc pu\in, iar
principalul element de progresie @n cadrul etapei este volumul. Pentru
eforturile cu caracter dominant de complexitate varia\ia volumului ]i a
intensit[\ii este minor[ de la o etap[ la alta, factorul de progresie fiind
constituit de gradul de complicare al exerci\iilor.
Trebuie s[ men\ion[m c[ rela\ia dintre volum ]i intensitate nu este
liniar[ ; @ncep`nd cu eforturile cele mai intense, deci cele mai scurte,
intensitatea are caracter dominant p`n[ la o durat[ a efortului de circa 3
minute, care se poate considera drept o zon[ de echilibru @ntre intensitatea ]i
volumul efortului (efort continuu ]i relativ uniform). Dincolo de aceast[
durat[ rela\ia se inverseaz[, volumul c[p[t`nd un caracter dominant.
|in`nd cont de intervalele de timp @n limitele c[rora se formeaz[
structurile procesului de antrenament, @n practic[ exist[ microcicluri (lec\ia
de antrenament ]i ciclul s[pt[m`nal), mezocicluri (etape de circa 1 lun[ de
angrenare @n efort, de baz[, precompeti\ional, competi\ional, de refacere),
macrocicluri (intervale de circa 6 luni, dac[ acestea @ncheie un ciclu de
preg[tire, concurs sau refacere, sau intervalele care se refer[ la o preg[tire pe
mai mul\i ani - cicluri olimpice). #n ultimul caz durata macrociclului este
anual[ pentru sporturile de sezon, @n aer liber, @n timp ce sporturile de sal[
apeleaz[ de regul[ la dou[ macrocicluri pe an, de durat[ inegal[.

De re\inut


- Principalul mijloc al antrenamentului sportiv este exerci\iul fizic.

- Factorii antrenamentului sportiv includ: preg[tirea fizic[ general[,
preg[tire tehnico-tactic[ ]I preg[tire psihologic[.

- Structura antrenamentului sportiv include microcicluri (lec\ia de
antrenament ]i ciclul s[pt[m`nal), mezocicluri (etape de circa 1 lun[),
macrocicluri .
102
B.10. INTERPRETARE }I RECOMAND{RI #N TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT - RELA|IA CU INDICATORII
EFORTULUI.

DE CE ?

Corobor`nd r[spunsul dat de diverse organe ]i sisteme la
examin[rile @n repaus ]i mai ales @n efort, se poate aprecia gradul @n care
practicarea sportului respectiv a determinat acumul[ri fiziologice @n
organismul sportivului. Se determin[ astfel m[sura @n care stimulii
reprezenta\i de solicit[rile etapei precedente au fost utili, optimali sau,
dimpotriv[, indiferen\i, permi\`nd medicului s[ fac[ recomand[ri metodice
de optimizare a viitoarelor antrenamente.

Nu trebuie s[ uit[m c[ preg[tirea sportiv[ reprezint[ de fapt un lung
proces de acumul[ri cantitative ]i calitative ale organismului, @n urma c[rora
sportivul poate realiza cele mai @nalte performan\e fizice. }i, de asemenea, nu
orice stimul poate produce modific[rile necesare edific[rii formei sportive,
precum nici to\i indivizii nu r[spund @n acela]i mod la acela]i stimul. De
aceea, @n planificarea efortului se va \ine seama de planificarea judicioas[ ]i
strict individual[ a volumului ]i intensit[\ii efortului @n diferite etape de
preg[tire.
Volumul ]i intensitatea efortului, ca ]i durata ]i densitatea sa
joac[ un rol deosebit de important @n cre]terea capacit[\ii de efort @n
antrenament.
La examin[ri succesive, pe @ntreg parcursul unui plan de preg[tire
anual, se pot aprecia efectele antrenamentului asupra capacit[\ii de efort a
sportivului, care se raporteaz[ neap[rat la etapa respectiv[ de preg[tire ]i la
data obiectivului principal competi\ional al sezonului. Pe baza probelor
func\ionale cardiorespiratorii (diferen\iate @n func\ie de specificul sportului),
examenul EKG, de repaus ]i de efort, EEG, EMG, ionogram[ micro
ASTRUP, curba greut[\ii ]i compozi\ia corporal[, calit[\ile psihomotrice,
simptomele subiective, suntem @n m[sur[ s[ apreciem dac[ sportivul se
g[se]te @n starea de antrenament superioar[ sau chiar @n forma sportiv[. Pe
de alt[ parte, @n cadrul acelora]i elemente se pot decela eventuale st[ri de
oboseal[ acut[, suprasolicitare, surmenaj sau chiar supraantrenament. De
asemenea, se fac prognoze asupra rezervelor biologice de performan\[.
102
B.10. INTERPRETARE }I RECOMAND{RI #N TESTAREA
CAPACIT{|II DE EFORT - RELA|IA CU INDICATORII
EFORTULUI.

DE CE ?

Corobor`nd r[spunsul dat de diverse organe ]i sisteme la
examin[rile @n repaus ]i mai ales @n efort, se poate aprecia gradul @n care
practicarea sportului respectiv a determinat acumul[ri fiziologice @n
organismul sportivului. Se determin[ astfel m[sura @n care stimulii
reprezenta\i de solicit[rile etapei precedente au fost utili, optimali sau,
dimpotriv[, indiferen\i, permi\`nd medicului s[ fac[ recomand[ri metodice
de optimizare a viitoarelor antrenamente.

Nu trebuie s[ uit[m c[ preg[tirea sportiv[ reprezint[ de fapt un lung
proces de acumul[ri cantitative ]i calitative ale organismului, @n urma c[rora
sportivul poate realiza cele mai @nalte performan\e fizice. }i, de asemenea, nu
orice stimul poate produce modific[rile necesare edific[rii formei sportive,
precum nici to\i indivizii nu r[spund @n acela]i mod la acela]i stimul. De
aceea, @n planificarea efortului se va \ine seama de planificarea judicioas[ ]i
strict individual[ a volumului ]i intensit[\ii efortului @n diferite etape de
preg[tire.
Volumul ]i intensitatea efortului, ca ]i durata ]i densitatea sa
joac[ un rol deosebit de important @n cre]terea capacit[\ii de efort @n
antrenament.
La examin[ri succesive, pe @ntreg parcursul unui plan de preg[tire
anual, se pot aprecia efectele antrenamentului asupra capacit[\ii de efort a
sportivului, care se raporteaz[ neap[rat la etapa respectiv[ de preg[tire ]i la
data obiectivului principal competi\ional al sezonului. Pe baza probelor
func\ionale cardiorespiratorii (diferen\iate @n func\ie de specificul sportului),
examenul EKG, de repaus ]i de efort, EEG, EMG, ionogram[ micro
ASTRUP, curba greut[\ii ]i compozi\ia corporal[, calit[\ile psihomotrice,
simptomele subiective, suntem @n m[sur[ s[ apreciem dac[ sportivul se
g[se]te @n starea de antrenament superioar[ sau chiar @n forma sportiv[. Pe
de alt[ parte, @n cadrul acelora]i elemente se pot decela eventuale st[ri de
oboseal[ acut[, suprasolicitare, surmenaj sau chiar supraantrenament. De
asemenea, se fac prognoze asupra rezervelor biologice de performan\[.
103
#n func\ie de situa\ia de moment, de etapa de preg[tire ]i de data
obiectivului principal ]i av`nd mereu @n vedere concep\ia metodic[ cea mai
modern[ (antrenamente cu volum ]i intensitate mari pe tot parcursul
preg[tirilor), se pot face urm[toarele recomand[ri:
- @n cazul @n care puterea aerob[ este sc[zut[, se va pune accentul pe
cre]terea acesteia prin preg[tire fizic[ general[ cu volum mare, la o frecven\[
cardiac[ de 150-170 b[t[i/minut.
- @n cazul unei puteri aerobe bune, dar @nso\it[ de o putere anaerob[
slab[, exist`nd suportul func\ional necesar, se indic[ cre]terea puterii
anaerobe prin m[rirea intensit[\ii efortului ]i reducerea relativ[ a volumului
(de exemplu, antrenamentul pe intervale).
- c`nd at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt slabe, se
recomand[ @n primul r`nd s[ sporeasc[ volumul efortului @n vederea cre]terii
puterii aerobe, dup[ care, @ntr-un stadiu ulterior, c`nd puterea aerob[ ajunge
la nivelul cerin\elor, se scade u]or volumul ]i se cre]te intensitatea pentru a
realiza o m[rire consecutiv[ a puterii anaerobe. Aceast[ indica\ie este perfect
valabil[ numai @n cazul @n care, este timp suficient p`n[ la data obiectivului
principal. Dac[ obiectivul este apropiat, nu mai este indicat[ cre]terea de
volum, ci se insist[ pe cre]terea intensit[\ii, @n felul acesta ob\in`ndu-se cel
pu\in o bun[ putere anaerob[ ]i chiar o cre]tere oarecare a capacit[\ii aerobe.
#n asemenea cazuri avem de a face cu o intrare for\at[ @n forma sportiv[.
- c`nd at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt bune, la nivelul
cerin\elor, iar ceilal\i indicatori de asemeni buni, se poate aprecia c[ s-a
instalat forma sportiv[. Atragem din nou aten\ia c[ forma sportiv[ se
apreciaz[ dup[ specificul ramurii de sport la diver]i parametri sau la diferite
nivele ale aceluia]i parametru. #n asemenea cazuri, indica\iile medicului
trebuie s[ fie foarte precise, pentru a favoriza men\inerea acestei forme , dac[
este realizat[ @n apropierea obiectivului principal, sau pentru scoaterea
planificat[ din form[, dac[ obiectivul este @ndep[rtat, c[ci este bine ]tiut c[
forma sportiv[ este mai lesne de realizat dec`t de men\inut un timp
@ndelungat.
. Indica\iile metodice care pot fi trasate pentru dozarea volumului ]i a
intensit[\ii sunt urm[toarele:
1. Atunci c`nd se urm[re]te cre]terea ambelor capacit[\i de efort (aerob ]i
anaerob) rezultate optime se ob\in @n urma cre]terii volumului efortului @n
condi\iile @n care se men\in la un nivel adecvat intensitatea, durata ]i
densitatea efortului.
2. Pentru cre]terea capacit[\ii de efort aerob se va \ine cont c[:
- la volum de lucru ]i num[r de lec\ii egal se ob\in cre]teri mari numai dac[
intensitatea efortului este mare
103
#n func\ie de situa\ia de moment, de etapa de preg[tire ]i de data
obiectivului principal ]i av`nd mereu @n vedere concep\ia metodic[ cea mai
modern[ (antrenamente cu volum ]i intensitate mari pe tot parcursul
preg[tirilor), se pot face urm[toarele recomand[ri:
- @n cazul @n care puterea aerob[ este sc[zut[, se va pune accentul pe
cre]terea acesteia prin preg[tire fizic[ general[ cu volum mare, la o frecven\[
cardiac[ de 150-170 b[t[i/minut.
- @n cazul unei puteri aerobe bune, dar @nso\it[ de o putere anaerob[
slab[, exist`nd suportul func\ional necesar, se indic[ cre]terea puterii
anaerobe prin m[rirea intensit[\ii efortului ]i reducerea relativ[ a volumului
(de exemplu, antrenamentul pe intervale).
- c`nd at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt slabe, se
recomand[ @n primul r`nd s[ sporeasc[ volumul efortului @n vederea cre]terii
puterii aerobe, dup[ care, @ntr-un stadiu ulterior, c`nd puterea aerob[ ajunge
la nivelul cerin\elor, se scade u]or volumul ]i se cre]te intensitatea pentru a
realiza o m[rire consecutiv[ a puterii anaerobe. Aceast[ indica\ie este perfect
valabil[ numai @n cazul @n care, este timp suficient p`n[ la data obiectivului
principal. Dac[ obiectivul este apropiat, nu mai este indicat[ cre]terea de
volum, ci se insist[ pe cre]terea intensit[\ii, @n felul acesta ob\in`ndu-se cel
pu\in o bun[ putere anaerob[ ]i chiar o cre]tere oarecare a capacit[\ii aerobe.
#n asemenea cazuri avem de a face cu o intrare for\at[ @n forma sportiv[.
- c`nd at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt bune, la nivelul
cerin\elor, iar ceilal\i indicatori de asemeni buni, se poate aprecia c[ s-a
instalat forma sportiv[. Atragem din nou aten\ia c[ forma sportiv[ se
apreciaz[ dup[ specificul ramurii de sport la diver]i parametri sau la diferite
nivele ale aceluia]i parametru. #n asemenea cazuri, indica\iile medicului
trebuie s[ fie foarte precise, pentru a favoriza men\inerea acestei forme , dac[
este realizat[ @n apropierea obiectivului principal, sau pentru scoaterea
planificat[ din form[, dac[ obiectivul este @ndep[rtat, c[ci este bine ]tiut c[
forma sportiv[ este mai lesne de realizat dec`t de men\inut un timp
@ndelungat.
. Indica\iile metodice care pot fi trasate pentru dozarea volumului ]i a
intensit[\ii sunt urm[toarele:
1. Atunci c`nd se urm[re]te cre]terea ambelor capacit[\i de efort (aerob ]i
anaerob) rezultate optime se ob\in @n urma cre]terii volumului efortului @n
condi\iile @n care se men\in la un nivel adecvat intensitatea, durata ]i
densitatea efortului.
2. Pentru cre]terea capacit[\ii de efort aerob se va \ine cont c[:
- la volum de lucru ]i num[r de lec\ii egal se ob\in cre]teri mari numai dac[
intensitatea efortului este mare
104
- efortul din antrenament trebuie s[ aib[ o intensitate care s[ ridice pulsul
@ntre 150-160 pulsa\ii/min ]i lactacidemia la 4 mmol/l
- s[ nu se foloseasc[ eforturi cu intensitate maxim[ sau sub maxim[ din
cauza volumului prea mic de lucru
3. Pentru cre]terea capacit[\ii de efort anaerob se recomand[ ca:
- masa ]i for\a mu]chilor s[ se dezvolte prin solicit[ri cu intensitate maximal[
sau submaximal[ fa\[ de posibilit[\ile sportivului
- viteza de alergare se perfec\ioneaz[ de asemenea prin alerg[ri cu vitez[
submaximal[ sau maximal[ fa\[ de posibilit[\ile sportivului
4. Intensitatea optim[ de lucru @n antrenament este de cca. 70% din
posibilit[\ile maxime aerobe ale subiectului pentru cre]terea capacit[\ii de
efort aerob ]i de 70-100% din posibilit[\ile maxime anaerobe ale subiectului
pentru cre]terea capacit[\ii de efort anaerob
Indica\iile practico-metodice pentru durata efortului pot fi
sintetizate astfel:
1. Dac[ pentru @nsu]irea unor deprinderi tehnice sau tactice, executate cu
vitez[ ridicat[, este nevoie de un num[r mare de repet[ri, se recomand[ ca
durata efortului s[ fie mic[. #n caz contrar, oboseala survine repede ]i
@mpiedic[ efectuarea num[rului de repet[ri necesare @nsu]irii optime a
deprinderilor.
2. La fixarea tacticii de joc, angajarea juc[torilor @n ac\iuni individuale
prelungite este nera\ional[ pentru c[ acestea duc rapid la oboseal[. Din
contr[, fragmentarea eforturilor @n buc[\i scurte permite men\inerea unui ritm
de joc foarte intens f[r[ s[ se resimt[ oboseala (de exemplu @n fotbal este de
preferat jocul cu pase, @n locul unor driblinguri prelungite).
3. #n cadrul antrenamentului cu intervale este indicat[ folosirea unor intervale
scurte, cu durata de 60 sec, @n probele de lung[ durat[ (maraton, ciclism,
fond, schi fond). Se m[re]te astfel capacitatea sportivilor de a efectua la fini]
un sprint prelungit, cu o intensitate mai mare dec`t VO
2
max a sportivului.
4. Repet[rile de intervale cu durata de 2-3 minute determin[ solicit[ri cardio-
respiratorii la fel de mari ca ]i eforturile de aceea]i intensitate, dar cu durat[
mai lung[, deci sunt cele mai indicate. Pauzele de dup[ fiecare repetare fac ca
senza\ia de oboseal[ s[ fie mai mic[ dec`t cea din eforturile continue.
5. Eforturile cu durat[ peste 3 minute
- produc oboseala mai rapid dec`t cele cu aceea]i intensitate ]i durat[ mai
scurt[
- @mpiedic[ prestarea unui volum adecvat de efort ]i nu permit s[ se ob\in[
cre]teri optime ale capacit[\ii de efort aerob
6. #n cadrul antrenamentelor izometrice pentru cre]terea capacit[\ii de efort
anaerob s-au impus urm[toarele concluzii:
104
- efortul din antrenament trebuie s[ aib[ o intensitate care s[ ridice pulsul
@ntre 150-160 pulsa\ii/min ]i lactacidemia la 4 mmol/l
- s[ nu se foloseasc[ eforturi cu intensitate maxim[ sau sub maxim[ din
cauza volumului prea mic de lucru
3. Pentru cre]terea capacit[\ii de efort anaerob se recomand[ ca:
- masa ]i for\a mu]chilor s[ se dezvolte prin solicit[ri cu intensitate maximal[
sau submaximal[ fa\[ de posibilit[\ile sportivului
- viteza de alergare se perfec\ioneaz[ de asemenea prin alerg[ri cu vitez[
submaximal[ sau maximal[ fa\[ de posibilit[\ile sportivului
4. Intensitatea optim[ de lucru @n antrenament este de cca. 70% din
posibilit[\ile maxime aerobe ale subiectului pentru cre]terea capacit[\ii de
efort aerob ]i de 70-100% din posibilit[\ile maxime anaerobe ale subiectului
pentru cre]terea capacit[\ii de efort anaerob
Indica\iile practico-metodice pentru durata efortului pot fi
sintetizate astfel:
1. Dac[ pentru @nsu]irea unor deprinderi tehnice sau tactice, executate cu
vitez[ ridicat[, este nevoie de un num[r mare de repet[ri, se recomand[ ca
durata efortului s[ fie mic[. #n caz contrar, oboseala survine repede ]i
@mpiedic[ efectuarea num[rului de repet[ri necesare @nsu]irii optime a
deprinderilor.
2. La fixarea tacticii de joc, angajarea juc[torilor @n ac\iuni individuale
prelungite este nera\ional[ pentru c[ acestea duc rapid la oboseal[. Din
contr[, fragmentarea eforturilor @n buc[\i scurte permite men\inerea unui ritm
de joc foarte intens f[r[ s[ se resimt[ oboseala (de exemplu @n fotbal este de
preferat jocul cu pase, @n locul unor driblinguri prelungite).
3. #n cadrul antrenamentului cu intervale este indicat[ folosirea unor intervale
scurte, cu durata de 60 sec, @n probele de lung[ durat[ (maraton, ciclism,
fond, schi fond). Se m[re]te astfel capacitatea sportivilor de a efectua la fini]
un sprint prelungit, cu o intensitate mai mare dec`t VO
2
max a sportivului.
4. Repet[rile de intervale cu durata de 2-3 minute determin[ solicit[ri cardio-
respiratorii la fel de mari ca ]i eforturile de aceea]i intensitate, dar cu durat[
mai lung[, deci sunt cele mai indicate. Pauzele de dup[ fiecare repetare fac ca
senza\ia de oboseal[ s[ fie mai mic[ dec`t cea din eforturile continue.
5. Eforturile cu durat[ peste 3 minute
- produc oboseala mai rapid dec`t cele cu aceea]i intensitate ]i durat[ mai
scurt[
- @mpiedic[ prestarea unui volum adecvat de efort ]i nu permit s[ se ob\in[
cre]teri optime ale capacit[\ii de efort aerob
6. #n cadrul antrenamentelor izometrice pentru cre]terea capacit[\ii de efort
anaerob s-au impus urm[toarele concluzii:
105
- cre]teri maxime ale for\ei musculare s-au ob\inut prin durate reprezent`nd
30% din durata maxim[ posibil[
- utilizarea de durate superioare, peste 30%, nu determin[ cre]teri mai mari
ale for\ei musculare
- durate inferioare, sub 30%, au avut efecte cu at`t mai mici cu c`t durata
contrac\iei era mai scurt[, iar cele sub 10%, nu au avut nici un efect
- duratele optime ale contrac\iilor izometrice, @n func\ie de intensitatea lor
sunt dup[ autorii cita\i mai sus, urm[toarele:
- la o intensitate de 100% din for\a maxim[ a contrac\iei, durata este de 2-3
sec
- la o intensitate de 80-90%, durata este 4-6 sec
- la o intensitate de 60-70%, durata este 6-10 sec
- la o intensitate de 40-50%, durata este 15-20 sec
- sub 30% contrac\iile nu au efecte favorabile asupra cre]terii for\ei
musculare
#n ceea ce prive]te densitatea efortului, studii efectuate privind
influen\a frecven\ei antrenamentelor asupra capacit[\ii de efort aerob
consider[ c[:
- se ob\in rezultate mai bune atunci c`nd volumul de efort se frac\ioneaz[ @n
mai multe zile, dec`t atunci c`nd se fac eforturi mari, separate prin intervale
lungi de timp
- @n antrenament, @n zilele @n care se planific[ un volum mare de lucru este
bine ca el s[ fie @mp[r\it @n 2-3 lec\ii ]i nu @ntr-una singur[
#n ceea ce prive]te frecven\a antrenamentelor pentru cre]terea for\ei,
experimental s-a demonstrat c[ for\a muscular[ cre]te s[pt[m`nal fa\[ de
nivelul ini\ial cu:
- 4% cu un singur antrenament/zi
- 4,4% cu dou[ antrenamente/zi
- 4,6% cu trei antrenamente/zi
Frecven\ele mai mari de 5 antrenamente/zi nu determin[ cre]teri ale
for\ei musculare ]i deci nu sunt ra\ionale.
Pentru practica sportiv[ Hettinger recomand[ s[ se efectueze zilnic 3-
5 contrac\ii cu intensitate maxim[ ]i durat[ de 2-3 sec pentru fiecare grup[ de
mu]chi ce particip[ la execu\ia mi]c[rii.
De asemenea se pot face recomand[ri privind refacerea ]i mijloacele
de refacere. Este ]tiut c[ @ntre cheltuielile energetice din efort ]i refacerea lor
@ntre antrenamente trebuie s[ existe un echilibru optim. Noile cuceriri privind
refacerea dup[ efort au permis o cre]tere substan\ial[ a volumului ]i
intensit[\ii antrenamentelor. Pentru realizarea unei refaceri corecte, la nivelul
cerin\elor, bazele sportive au fost dotate sau trebuie dotate cu complexe de
105
- cre]teri maxime ale for\ei musculare s-au ob\inut prin durate reprezent`nd
30% din durata maxim[ posibil[
- utilizarea de durate superioare, peste 30%, nu determin[ cre]teri mai mari
ale for\ei musculare
- durate inferioare, sub 30%, au avut efecte cu at`t mai mici cu c`t durata
contrac\iei era mai scurt[, iar cele sub 10%, nu au avut nici un efect
- duratele optime ale contrac\iilor izometrice, @n func\ie de intensitatea lor
sunt dup[ autorii cita\i mai sus, urm[toarele:
- la o intensitate de 100% din for\a maxim[ a contrac\iei, durata este de 2-3
sec
- la o intensitate de 80-90%, durata este 4-6 sec
- la o intensitate de 60-70%, durata este 6-10 sec
- la o intensitate de 40-50%, durata este 15-20 sec
- sub 30% contrac\iile nu au efecte favorabile asupra cre]terii for\ei
musculare
#n ceea ce prive]te densitatea efortului, studii efectuate privind
influen\a frecven\ei antrenamentelor asupra capacit[\ii de efort aerob
consider[ c[:
- se ob\in rezultate mai bune atunci c`nd volumul de efort se frac\ioneaz[ @n
mai multe zile, dec`t atunci c`nd se fac eforturi mari, separate prin intervale
lungi de timp
- @n antrenament, @n zilele @n care se planific[ un volum mare de lucru este
bine ca el s[ fie @mp[r\it @n 2-3 lec\ii ]i nu @ntr-una singur[
#n ceea ce prive]te frecven\a antrenamentelor pentru cre]terea for\ei,
experimental s-a demonstrat c[ for\a muscular[ cre]te s[pt[m`nal fa\[ de
nivelul ini\ial cu:
- 4% cu un singur antrenament/zi
- 4,4% cu dou[ antrenamente/zi
- 4,6% cu trei antrenamente/zi
Frecven\ele mai mari de 5 antrenamente/zi nu determin[ cre]teri ale
for\ei musculare ]i deci nu sunt ra\ionale.
Pentru practica sportiv[ Hettinger recomand[ s[ se efectueze zilnic 3-
5 contrac\ii cu intensitate maxim[ ]i durat[ de 2-3 sec pentru fiecare grup[ de
mu]chi ce particip[ la execu\ia mi]c[rii.
De asemenea se pot face recomand[ri privind refacerea ]i mijloacele
de refacere. Este ]tiut c[ @ntre cheltuielile energetice din efort ]i refacerea lor
@ntre antrenamente trebuie s[ existe un echilibru optim. Noile cuceriri privind
refacerea dup[ efort au permis o cre]tere substan\ial[ a volumului ]i
intensit[\ii antrenamentelor. Pentru realizarea unei refaceri corecte, la nivelul
cerin\elor, bazele sportive au fost dotate sau trebuie dotate cu complexe de
106
refacere care s[ permit[ crearea unor stereotipuri de refacere, tot a]a cum @n
antrenament se creaz[ stereotipuri dinamice.
De la bun @nceput atragem aten\ia c[ cele mai bune mijloace de
refacere sunt cele naturale. Acestea se refer[ la:
- odihna pasiv[ (somnul), care trebuie s[ fie de bun[ calitate ]i
cantitativ suficient;
- alimenta\ia corespunz[toare ca num[r de calorii ]i echilibrat[ ca
principii alimentare, bogat[ @n: lapte ]i produse lactate, legume ]i fructe
proaspete, sucuri naturale de fructe, ape minerale alcaline;
- mijloace balneo-fizio-terapeutice: du]uri calde prelungite, saun[,
masaj, automasaj, urmate de:
- relaxare neuromuscular[ (antrenament psihotonic), metod[ foarte
eficient[, dar neglijat[ de sportivii no]tri, care are efecte binef[c[toare at`t
asupra fizicului, c`t ]i a psihicului;
- bine@n\eles, se folosesc mijloace diferen\iate, @n func\ie de specificul
sportului.
#n st[rile de oboseal[ cronic[ se indic[, de la caz la caz, utilizarea
unora dintre aceste m[suri (sau @n totalitate), la care se adaug[: reducerea
volumului de efort cu 30-50 %, cre]terea pauzelor dintre repet[ri,
reechilibrarea hidro-electrolitic[, vitaminizarea, @n special prin vitamine
naturale.
#n st[rile de supraantrenament sau nevroze reactive de efort, pe l`ng[
m[surile indicate mai sus se ac\ioneaz[ cu mijloace mult mai eficiente, ]i
anume:
- se interzice efortul fizic specific pentru timp mai @ndelungat (2-3
luni);
- se permite efort fizic de volum ]i intensitate mici sau medii, dar total
diferit de efortul specific (plimb[ri @n aer liber sau chiar alerg[ri u]oare,
participarea la diverse jocuri sportive f[r[ miz[ etc.);
- @ndep[rtarea sportivului din mediul s[u obi]nuit ]i trimiterea lui @ntr-
o sta\iune de cur[ balnear[ sau climateric[, subcarpatic[, cu ionizare negativ[
puternic[;
Toate aceste aspecte vor fi detaliate @n capitolele urm[toare.






106
refacere care s[ permit[ crearea unor stereotipuri de refacere, tot a]a cum @n
antrenament se creaz[ stereotipuri dinamice.
De la bun @nceput atragem aten\ia c[ cele mai bune mijloace de
refacere sunt cele naturale. Acestea se refer[ la:
- odihna pasiv[ (somnul), care trebuie s[ fie de bun[ calitate ]i
cantitativ suficient;
- alimenta\ia corespunz[toare ca num[r de calorii ]i echilibrat[ ca
principii alimentare, bogat[ @n: lapte ]i produse lactate, legume ]i fructe
proaspete, sucuri naturale de fructe, ape minerale alcaline;
- mijloace balneo-fizio-terapeutice: du]uri calde prelungite, saun[,
masaj, automasaj, urmate de:
- relaxare neuromuscular[ (antrenament psihotonic), metod[ foarte
eficient[, dar neglijat[ de sportivii no]tri, care are efecte binef[c[toare at`t
asupra fizicului, c`t ]i a psihicului;
- bine@n\eles, se folosesc mijloace diferen\iate, @n func\ie de specificul
sportului.
#n st[rile de oboseal[ cronic[ se indic[, de la caz la caz, utilizarea
unora dintre aceste m[suri (sau @n totalitate), la care se adaug[: reducerea
volumului de efort cu 30-50 %, cre]terea pauzelor dintre repet[ri,
reechilibrarea hidro-electrolitic[, vitaminizarea, @n special prin vitamine
naturale.
#n st[rile de supraantrenament sau nevroze reactive de efort, pe l`ng[
m[surile indicate mai sus se ac\ioneaz[ cu mijloace mult mai eficiente, ]i
anume:
- se interzice efortul fizic specific pentru timp mai @ndelungat (2-3
luni);
- se permite efort fizic de volum ]i intensitate mici sau medii, dar total
diferit de efortul specific (plimb[ri @n aer liber sau chiar alerg[ri u]oare,
participarea la diverse jocuri sportive f[r[ miz[ etc.);
- @ndep[rtarea sportivului din mediul s[u obi]nuit ]i trimiterea lui @ntr-
o sta\iune de cur[ balnear[ sau climateric[, subcarpatic[, cu ionizare negativ[
puternic[;
Toate aceste aspecte vor fi detaliate @n capitolele urm[toare.






107

De re\inut



1. Dac[ puterea aerob[ este sc[zut, se va pune accent pe preg[tire fizic[
general[ cu volum mare ( FC150-170 b[t[i/minut).
2. Dac[ puterea aerob[ este bun[, puterea anaerob[ slab[ se indic[ m[rirea
intensit[\ii efortului ]i reducerea relativ[ a volumului (de exemplu,
antrenamentul pe intervale).
3. Dac[ at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt slabe, se recomand[
ini\ial cre]terea volumului efortului (cre]te puterea aerob[), apoi se scade
u]or volumul ]i se cre]te intensitatea pentru a realiza o m[rire consecutiv[ a
puterii anaerobe.
























107

De re\inut



1. Dac[ puterea aerob[ este sc[zut, se va pune accent pe preg[tire fizic[
general[ cu volum mare ( FC150-170 b[t[i/minut).
2. Dac[ puterea aerob[ este bun[, puterea anaerob[ slab[ se indic[ m[rirea
intensit[\ii efortului ]i reducerea relativ[ a volumului (de exemplu,
antrenamentul pe intervale).
3. Dac[ at`t puterea aerob[, c`t ]i cea anaerob[ sunt slabe, se recomand[
ini\ial cre]terea volumului efortului (cre]te puterea aerob[), apoi se scade
u]or volumul ]i se cre]te intensitatea pentru a realiza o m[rire consecutiv[ a
puterii anaerobe.
























108
B.11. RELA|IA EFORT - CALIT{|I MOTRICE - PROCES
DE ANTRENAMENT

DE CE ?
Orientarea efortului ]i dezvoltarea capacit[\ii de efort sunt
determinate de capacit[\ile ce urmeaz[ a fi dezvoltate: for\[, vitez[,
rezisten\[, disponibilit[\i anaerobe sau aerobe.

Rezisten\a este definit[ @n literatura de specialitate ca fiind
capacitatea psihofizic[ a organismului de a face fa\[ oboselii specifice
activit[\ii depuse. Ea se exprim[ prin durata intervalului @n care poate fi
efectuat un efort de o anumit[ intensitate.
Principalul factor limitativ al rezisten\ei este oboseala care se
manifest[ fie prin cre]terea dificult[\ilor, fie prin imposibilitatea de a men\ine
intensitatea efortului stabilit. Cu alte cuvinte este mai rezistent cel la care
fenomenele de oboseal[ apar mai t`rziu sau cel care este capabil s[ continue
mai mult timp efortul respectiv @n condi\ii de oboseal[.
Za\iorski distige 4 tipuri de oboseal[: psihic[, senzorial[, emo\ional[
]i fizic[. Diferitele forme de rezisten\[ la oboseala fizic[ reprezint[ o
expresie a raporturilor dintre diver]ii indicatori ai efortului depinz`nd de
intensitatea, durata ]i volumul efortului, de durata pauzelor ]i caracterul
odihnei.
Se apreciaz[ c[ rezisten\a este influen\at[ de o serie de factori din
care cei mai importan\i sunt:
1)- tipul de fibre musculare implicate @n contrac\ie (90% din
absorb\ia de O
2
@ntr-un efort de rezisten\[ este realizat[ de fibrele ro]ii)
2)- resursele de energie, activitatea enzimatic[ ]i mecanismele
hormonale de reglare
Rezervele energetice se g[sesc @n celula muscular[ sub form[ de
fosfa\i (ATP, CP), glicogen (forma de depozit a glucozei) ]i trigliceride
(rezervele lipidice) ca ]i la nivelul ficatului (glicogen) ]i al stratului adipos
subcutanat.
Antrenamentul de tip aerob produce @n fibrele musculare ro]ii o
cre]tere a mitocondriilor ]i a suprafe\ei lor de cca. 200-300%, ceea ce cre]te
capacitatea oxidativ[. Se indic[ o reactualizare a antrenamentelor la 6
s[pt[m`ni (apare fenomenul de adaptare- Demeter 1981) ]i cre]terea
adecvat[ a intensit[\ii (prin modificarea structurii mitocondriale).
108
B.11. RELA|IA EFORT - CALIT{|I MOTRICE - PROCES
DE ANTRENAMENT

DE CE ?
Orientarea efortului ]i dezvoltarea capacit[\ii de efort sunt
determinate de capacit[\ile ce urmeaz[ a fi dezvoltate: for\[, vitez[,
rezisten\[, disponibilit[\i anaerobe sau aerobe.

Rezisten\a este definit[ @n literatura de specialitate ca fiind
capacitatea psihofizic[ a organismului de a face fa\[ oboselii specifice
activit[\ii depuse. Ea se exprim[ prin durata intervalului @n care poate fi
efectuat un efort de o anumit[ intensitate.
Principalul factor limitativ al rezisten\ei este oboseala care se
manifest[ fie prin cre]terea dificult[\ilor, fie prin imposibilitatea de a men\ine
intensitatea efortului stabilit. Cu alte cuvinte este mai rezistent cel la care
fenomenele de oboseal[ apar mai t`rziu sau cel care este capabil s[ continue
mai mult timp efortul respectiv @n condi\ii de oboseal[.
Za\iorski distige 4 tipuri de oboseal[: psihic[, senzorial[, emo\ional[
]i fizic[. Diferitele forme de rezisten\[ la oboseala fizic[ reprezint[ o
expresie a raporturilor dintre diver]ii indicatori ai efortului depinz`nd de
intensitatea, durata ]i volumul efortului, de durata pauzelor ]i caracterul
odihnei.
Se apreciaz[ c[ rezisten\a este influen\at[ de o serie de factori din
care cei mai importan\i sunt:
1)- tipul de fibre musculare implicate @n contrac\ie (90% din
absorb\ia de O
2
@ntr-un efort de rezisten\[ este realizat[ de fibrele ro]ii)
2)- resursele de energie, activitatea enzimatic[ ]i mecanismele
hormonale de reglare
Rezervele energetice se g[sesc @n celula muscular[ sub form[ de
fosfa\i (ATP, CP), glicogen (forma de depozit a glucozei) ]i trigliceride
(rezervele lipidice) ca ]i la nivelul ficatului (glicogen) ]i al stratului adipos
subcutanat.
Antrenamentul de tip aerob produce @n fibrele musculare ro]ii o
cre]tere a mitocondriilor ]i a suprafe\ei lor de cca. 200-300%, ceea ce cre]te
capacitatea oxidativ[. Se indic[ o reactualizare a antrenamentelor la 6
s[pt[m`ni (apare fenomenul de adaptare- Demeter 1981) ]i cre]terea
adecvat[ a intensit[\ii (prin modificarea structurii mitocondriale).
109
Intensitatea optim[ de efort @n antrenamentul de rezisten\[ corespunde
pragului aerob/anaerob (concentra\ia de lactat la cca. 4 mmol/l) care se poate
determina @n laborator.
Se consider[ c[ pentru un antrenament de rezisten\[ extensiv zona
frecven\ei cradiace optime este 140-150/min c`nd valorile consumului de O
2

sunt 70-75%, f[r[ apari\ia acidului lactic @n s`nge cu limita performan\ei pur
aerobe la 160b/min a]a cum s-a mai ar[tat anterior.
3)- capacitatea cardio-vascular[
Criteriul brut de apreciere a capacit[\ii de rezisten\[ este VO
2
max, la
care se adaug[ minut/volumul
4)- capilarizarea ]i reglarea periferic[
Musculatura angajat[ @n efortul de rezisten\[ beneficiaz[ de
vasculariza\ie mai bun[ dec`t celelalte grupe musculare ce nu sunt implicate
direct @n activit[\i. Irigarea sanguin[ local[ la musculatura @n efortul de
rezisten\[ cre]te de 15-20 ori fa\[ de repaus. Rela\iile pot fi ob\inute prin
studiu TA diastolice din timpul efortului.
O TA diastolic[ crescut[ semnific[ o rezisten\[ periferic[ crescut[
prin slaba permeabilizare a capilarelor.
5)- compozi\ia s`ngelui (nr.eritrocite, cantitate de hemoglobin[)
Antrenamentul de rezisten\[ are efecte favorabile at`t @n ceea ce
prive]te cre]terea globulelor ro]ii c`t ]i asupra cre]terii cantit[\ii de
hemoglobin[ a acestora.
6)- capacitatea pulmonar[
Antrenamentul de rezisten\[ trebuie s[ favorizeze dezvoltarea
musculaturii respiratorii (toracice) ]i implicit a perimetrului toracic prin
amplificarea volumului pl[m`nilor.
Tehnica respiratorie @n efortul de rezisten\[ const[ @n corelarea
ritmului respiraiei cu ritmul activit[\ii motrice (cursele de fond la 4 pa]i se
inspir[ ]i la al\i 4 se expir[; 3:3 pentru un tempo mediu cu expira\ie c`t mai
intens[
7)- factori psihici (procese volitive, motiva\ia)
#n func\ie de sursele metabolismului energetic rezisten\a este aerob[ ]i
anaerob[ (alactacid[ ]i lactacid[), iar @n func\ie de durata efortului rezisten\a
este: scurt[, medie ]i lung[
Rezisten\a de durat[ scurt[ se desf[]oar[ @n principal pa baza surselor
de energie anaerobe (45sec-2min).
Rezisten\a de durat[ medie (2-8min) se caracterizeaz[ printr-o
cre]tere a proceselor oxidative aerobe.
109
Intensitatea optim[ de efort @n antrenamentul de rezisten\[ corespunde
pragului aerob/anaerob (concentra\ia de lactat la cca. 4 mmol/l) care se poate
determina @n laborator.
Se consider[ c[ pentru un antrenament de rezisten\[ extensiv zona
frecven\ei cradiace optime este 140-150/min c`nd valorile consumului de O
2

sunt 70-75%, f[r[ apari\ia acidului lactic @n s`nge cu limita performan\ei pur
aerobe la 160b/min a]a cum s-a mai ar[tat anterior.
3)- capacitatea cardio-vascular[
Criteriul brut de apreciere a capacit[\ii de rezisten\[ este VO
2
max, la
care se adaug[ minut/volumul
4)- capilarizarea ]i reglarea periferic[
Musculatura angajat[ @n efortul de rezisten\[ beneficiaz[ de
vasculariza\ie mai bun[ dec`t celelalte grupe musculare ce nu sunt implicate
direct @n activit[\i. Irigarea sanguin[ local[ la musculatura @n efortul de
rezisten\[ cre]te de 15-20 ori fa\[ de repaus. Rela\iile pot fi ob\inute prin
studiu TA diastolice din timpul efortului.
O TA diastolic[ crescut[ semnific[ o rezisten\[ periferic[ crescut[
prin slaba permeabilizare a capilarelor.
5)- compozi\ia s`ngelui (nr.eritrocite, cantitate de hemoglobin[)
Antrenamentul de rezisten\[ are efecte favorabile at`t @n ceea ce
prive]te cre]terea globulelor ro]ii c`t ]i asupra cre]terii cantit[\ii de
hemoglobin[ a acestora.
6)- capacitatea pulmonar[
Antrenamentul de rezisten\[ trebuie s[ favorizeze dezvoltarea
musculaturii respiratorii (toracice) ]i implicit a perimetrului toracic prin
amplificarea volumului pl[m`nilor.
Tehnica respiratorie @n efortul de rezisten\[ const[ @n corelarea
ritmului respiraiei cu ritmul activit[\ii motrice (cursele de fond la 4 pa]i se
inspir[ ]i la al\i 4 se expir[; 3:3 pentru un tempo mediu cu expira\ie c`t mai
intens[
7)- factori psihici (procese volitive, motiva\ia)
#n func\ie de sursele metabolismului energetic rezisten\a este aerob[ ]i
anaerob[ (alactacid[ ]i lactacid[), iar @n func\ie de durata efortului rezisten\a
este: scurt[, medie ]i lung[
Rezisten\a de durat[ scurt[ se desf[]oar[ @n principal pa baza surselor
de energie anaerobe (45sec-2min).
Rezisten\a de durat[ medie (2-8min) se caracterizeaz[ printr-o
cre]tere a proceselor oxidative aerobe.
110
Rezisten\a de durat[ lung[ (peste 8 min) are la baz[ exclusiv
produc\ia de energie aerob[ ]i se poate @mp[r\i @n 3 tipuri astfel:
RDL I - efort p`n[ la 30 min. (metabolismul glucozei)
RDL II - efort @ntre 30-90 min. (intervine ]i metabolismul lipidic)
RDL III - efort peste 90 min. (metabolismul lipidic)
Rezisten\a poate fi clasificat[ dup[ mai multe criterii astfel:
- @n func\ie de specificitatea ramurii de sport, rezisten\a este general[ ]i
specific[
- @n func\ie de sursele metabolismului energetic rezisten\a este aerob[ ]i
anaerob[ (alactacid[ ]i lactacid[)
- @n func\ie de durata efortului rezisten\a este: scurt[, medie ]i lung[

#n cadrul antrenamentelor se vor folosi durate de la 3-8 sec pentru
perfec\ionarea mecanismelor fosfocreatinice ]i 7-10 sec (efort de
rezisten\[/vitez[ anaerob[ alactacid[; 20 sec.-2 min. pentru perfec\ionarea
rezervelor glicolitice,- rezisten\[ anaerob[ lactacid[) ]i peste 3-5 min. pentru
rezisten\a aerob[.
- dup[ modul de combinare cu alte calit[\i motrice avem: rezisten\[-for\[;
rezisten\[-detent[; rezisten\[-vitez[ @n func\ie de solicit[rile impuse de efortul
specific.
R/V corespunde tipului de rezisten\[ anaerob[ alactacid[.
Rezisten\a anaerob[ lactacid[, desf[]urat[ @n special pe baza
glicogenului corespunde rezisten\ei aerobe de durat[ scurt[ (efort @ntre 45
sec-2 min).
Metodele cele mai utilizate @n antrenamentul pentru dezvoltarea
rezisten\ei sunt:
1. Metoda eforturilor uniforme (continue)
Se desf[]oar[ @n zona aerob[, la o intensitste de 70-75% din
consumul maxim de O
2
]i ac\ioneaz[ @n principal asupra sistemelor de
reglare vegetativ[ ce optimizeaz[ captarea ]i transportul O
2
.
Se utilizeaz[ la sportivii @ncep[tori @n perioada de preg[tire (alergare
de durat[) cu un tempou de 6-6.5 min./1000m ]i o frecven\[ cardiac[ de 140-
150 pulsa\ii/min ]i o durat[ de 10-15 min. sau la sportivii antrena\i ca
stimulent biologic @n dezvoltarea voin\ei cu o cre]tere a intensit[\ii la 85-90%
din VO
2
max, un tempou de 3.5-4 min./2000m, o durat[ de maxim 1h ]i o
frecven\[ cardiac[ de 170-180 pulsa\ii/min.
De asemenea metoda poate fi folosit[ de sportivii bine antrena\i ca
revenire dup[ antrenamente grele.
110
Rezisten\a de durat[ lung[ (peste 8 min) are la baz[ exclusiv
produc\ia de energie aerob[ ]i se poate @mp[r\i @n 3 tipuri astfel:
RDL I - efort p`n[ la 30 min. (metabolismul glucozei)
RDL II - efort @ntre 30-90 min. (intervine ]i metabolismul lipidic)
RDL III - efort peste 90 min. (metabolismul lipidic)
Rezisten\a poate fi clasificat[ dup[ mai multe criterii astfel:
- @n func\ie de specificitatea ramurii de sport, rezisten\a este general[ ]i
specific[
- @n func\ie de sursele metabolismului energetic rezisten\a este aerob[ ]i
anaerob[ (alactacid[ ]i lactacid[)
- @n func\ie de durata efortului rezisten\a este: scurt[, medie ]i lung[

#n cadrul antrenamentelor se vor folosi durate de la 3-8 sec pentru
perfec\ionarea mecanismelor fosfocreatinice ]i 7-10 sec (efort de
rezisten\[/vitez[ anaerob[ alactacid[; 20 sec.-2 min. pentru perfec\ionarea
rezervelor glicolitice,- rezisten\[ anaerob[ lactacid[) ]i peste 3-5 min. pentru
rezisten\a aerob[.
- dup[ modul de combinare cu alte calit[\i motrice avem: rezisten\[-for\[;
rezisten\[-detent[; rezisten\[-vitez[ @n func\ie de solicit[rile impuse de efortul
specific.
R/V corespunde tipului de rezisten\[ anaerob[ alactacid[.
Rezisten\a anaerob[ lactacid[, desf[]urat[ @n special pe baza
glicogenului corespunde rezisten\ei aerobe de durat[ scurt[ (efort @ntre 45
sec-2 min).
Metodele cele mai utilizate @n antrenamentul pentru dezvoltarea
rezisten\ei sunt:
1. Metoda eforturilor uniforme (continue)
Se desf[]oar[ @n zona aerob[, la o intensitste de 70-75% din
consumul maxim de O
2
]i ac\ioneaz[ @n principal asupra sistemelor de
reglare vegetativ[ ce optimizeaz[ captarea ]i transportul O
2
.
Se utilizeaz[ la sportivii @ncep[tori @n perioada de preg[tire (alergare
de durat[) cu un tempou de 6-6.5 min./1000m ]i o frecven\[ cardiac[ de 140-
150 pulsa\ii/min ]i o durat[ de 10-15 min. sau la sportivii antrena\i ca
stimulent biologic @n dezvoltarea voin\ei cu o cre]tere a intensit[\ii la 85-90%
din VO
2
max, un tempou de 3.5-4 min./2000m, o durat[ de maxim 1h ]i o
frecven\[ cardiac[ de 170-180 pulsa\ii/min.
De asemenea metoda poate fi folosit[ de sportivii bine antrena\i ca
revenire dup[ antrenamente grele.
111
Se recomand[ ca valorile doz[rii s[ se revizuiasc[ dup[ 4-6 s[pt[m`ni
de utilizare.
2. Metoda eforturilor variabile
Se bazeaz[ pe modificarea intensit[\ii sau tempoului de lucru @n
cadrul diferitelor exerci\ii. Se utilizeaz[ alergarea pe teren variat cu
modificarea repetat[ a intensit[\ii prin profilul terenului sau ciclismul, mersul
pe schiuri ]i efectuarea @n tempouri variabile a ac\iunilor de atac @n diferite
jocuri sportive.
Este utilizat[ la @ncep[tori sau @n educarea voin\ei la sportivii de
performan\[.
3. Metoda antrenamentului pe intervale
Const[ din varia\ia intensit[\ii efortului, a duratei, intervalului de
odihn[, tempoului, repet[rilor astfel @nc`t s[ se realizeze o solicitare at`t a
mecanismelor aerobe c`t ]i alternativ a celor anaerobe cu producerea de
acidoze metabolice medii ]i submaximale.
Se utilizeaz[ durate de 4-6 min.(aerobe) ]i 2-3 min. (anaerobe) cu
intervale mici de odihn[ (30-90 sec. cu revenirea frecven\ei cardiace la 120-
130 pulsa\ii/min.) ce poate fi pasiv[ sau activ[, - alergare @n ritm lent cu
varia\ii ale vitezei pe parcurs. Se lucreaz[ cu serii scurte (2-3) compuse din 3-
4 repet[ri.
Se pot utiliza dou[ variante: - extensiv[ pentru eforturile de lung[
durat[ cu volum crescut ]i intensitate de repetare sc[zut[ cu solicitarea
prioritar[ a fibrelor musculare ro]ii ]i intensiv[ pentru eforturi predominant
anaerobe cu volum mic, ]i solicitare maximal[, ac\ion`nd @n principal pe
fibrele albe.

For\a poate fi definit[ @n sport ca aptitudinea de a @nvinge o rezisten\[
sau de a i se @mpotrivi prin intermediul contrac\iilor musculare.
Exist[ trei forme principale de manifestare a for\ei, ]i anume:
- for\a maxim[ care poate fi: static[ (contrac\ia @ntregului sistem
muscular pentru a @nvinge o rezisten\[ ce dep[]e]te capacit[\ile organismului,
f[r[ modificarea lungimii mu]chiului ]i cu o cre]tere mare a tensiunii
musculare) sau dinamic[ (o contrac\ie maxim[ @n cadrul unui act motric). #n
cazul for\elor dinamice putem avea contrac\ie izotonic[ (de @nvingere a
rezisten\ei externe ( @n care se scurteaz[ elementele contractile f[r[
modificarea celor elastice), de cedare (amortizare la mi]c[ri) sau auxotonice
(combina\ii de contrac\ii izometrice ]i izotonice @n care se modific[ lungimea
elementelor contractile ]i elastice)
111
Se recomand[ ca valorile doz[rii s[ se revizuiasc[ dup[ 4-6 s[pt[m`ni
de utilizare.
2. Metoda eforturilor variabile
Se bazeaz[ pe modificarea intensit[\ii sau tempoului de lucru @n
cadrul diferitelor exerci\ii. Se utilizeaz[ alergarea pe teren variat cu
modificarea repetat[ a intensit[\ii prin profilul terenului sau ciclismul, mersul
pe schiuri ]i efectuarea @n tempouri variabile a ac\iunilor de atac @n diferite
jocuri sportive.
Este utilizat[ la @ncep[tori sau @n educarea voin\ei la sportivii de
performan\[.
3. Metoda antrenamentului pe intervale
Const[ din varia\ia intensit[\ii efortului, a duratei, intervalului de
odihn[, tempoului, repet[rilor astfel @nc`t s[ se realizeze o solicitare at`t a
mecanismelor aerobe c`t ]i alternativ a celor anaerobe cu producerea de
acidoze metabolice medii ]i submaximale.
Se utilizeaz[ durate de 4-6 min.(aerobe) ]i 2-3 min. (anaerobe) cu
intervale mici de odihn[ (30-90 sec. cu revenirea frecven\ei cardiace la 120-
130 pulsa\ii/min.) ce poate fi pasiv[ sau activ[, - alergare @n ritm lent cu
varia\ii ale vitezei pe parcurs. Se lucreaz[ cu serii scurte (2-3) compuse din 3-
4 repet[ri.
Se pot utiliza dou[ variante: - extensiv[ pentru eforturile de lung[
durat[ cu volum crescut ]i intensitate de repetare sc[zut[ cu solicitarea
prioritar[ a fibrelor musculare ro]ii ]i intensiv[ pentru eforturi predominant
anaerobe cu volum mic, ]i solicitare maximal[, ac\ion`nd @n principal pe
fibrele albe.

For\a poate fi definit[ @n sport ca aptitudinea de a @nvinge o rezisten\[
sau de a i se @mpotrivi prin intermediul contrac\iilor musculare.
Exist[ trei forme principale de manifestare a for\ei, ]i anume:
- for\a maxim[ care poate fi: static[ (contrac\ia @ntregului sistem
muscular pentru a @nvinge o rezisten\[ ce dep[]e]te capacit[\ile organismului,
f[r[ modificarea lungimii mu]chiului ]i cu o cre]tere mare a tensiunii
musculare) sau dinamic[ (o contrac\ie maxim[ @n cadrul unui act motric). #n
cazul for\elor dinamice putem avea contrac\ie izotonic[ (de @nvingere a
rezisten\ei externe ( @n care se scurteaz[ elementele contractile f[r[
modificarea celor elastice), de cedare (amortizare la mi]c[ri) sau auxotonice
(combina\ii de contrac\ii izometrice ]i izotonice @n care se modific[ lungimea
elementelor contractile ]i elastice)
112
- for\a exploziv[ (for\a @n regim de vitez[ sau detenta) ce se define]te
ca fiind capacitatea unor grupe de mu]chi de a dezvolta for\a maxim[ @ntr-un
interval de timp c`t mai scurt
- for\a @n regim de rezisten\[ (rezisten\a de for\[) ce reprezint[
capacitatea de a depune un efort de for\[ timp @ndelungat.
O form[ particular[ o constituie detenta @n regim de rezisten\[ calitate
cu un rol important @n ramurile de sport @n care segmentele corpului trebuie
s[ realizeze mi]c[ri explozive timp @ndelungat (box, scrim[, jocuri sportive).
Unii autori mai diferen\iaz[ for\a relativ[ (rezult[ din raportarea
m[rimii for\ei la greutatea corporal[; important[ @n probele de s[rituri,
sporturi pe categorii de greutate, gimnastic[) ]i for\a absolut[ (expresia
for\ei manifestat[ @ntr-o mi]care oarecare independent de greutatea corporal[;
@n arunc[rile din atletism).
Factorii care influen\eaz[ for\a muscular[ sunt diver]i ]i numero]i.
Vom @ncerca o prezentare sintetic[ a factorilor cu influen\[ mai mare @n
dezvoltarea for\ei.
1). V`rsta ]i sexul. La copii preg[tirea de for\[ se realizeaz[ cu unele
restric\ii. La fete for\a se dezvolt[ 75% din posibilit[\ile b[ie\ilor @n func\ie
de modul de repartizare a \esuturilor corpului @n special adipos, de secre\iile
hormonale. Cel mai bun rezultat se ob\ine la b[rba\i @ntre 20-30 ani, datorit[
cantit[\ii crescute de hormoni sexuali androgeni.
2). Grosimea/sec\iunea transversal[ a fibrelor musculare.
For\a depinde de suprafa\a de sec\iune transversal[ a mu]chiului. Un
cm
2
de suprafa\[ @n sec\iune a mu]chiului uman dezvolt[ @ntre 5-11 kg. De
asemenea for\a mai depinde ]i de num[rul fibrelor musculare care intr[ @n
ac\iune (num[rul de unit[\i motorii) ]i de sarcina sau greutatea pe care
trebuie s-o ridice.
3). Sursele energetice ]i enzimele implicate @n ardere con\inute de
mu]chi (ATP, CP)
4). Inerva\ia intramuscular[. Aceast[ capacitate de contractare
simultan[ ]i rapid[ a unui mu]chi cre]te @n paralel cu hipertrofia fibrelor
musculare
5). Factori psihici: motiva\ia, st[rile emo\ionale, concentrarea
aten\iei, voin\a (for\a @n regim de rezisten\[)
6). Ritmurile diurne. Pe parcursul a 24 h for\a are oscila\ii de 5% din
capacitatea maxim[, determinate de ritmurile celorlalte func\ii ale corpului.
7). Continuitatea procesului de instruire. Dup[ o lun[ cu 3-4 lec\ii
de preg[tire pe s[pt[m`n[ for\a se dubleaz[ fa\[ de nivelul ini\ial; dup[ o
s[pt[m`n[ de @ntrerupere se pierde 80% din nivelul atins.
112
- for\a exploziv[ (for\a @n regim de vitez[ sau detenta) ce se define]te
ca fiind capacitatea unor grupe de mu]chi de a dezvolta for\a maxim[ @ntr-un
interval de timp c`t mai scurt
- for\a @n regim de rezisten\[ (rezisten\a de for\[) ce reprezint[
capacitatea de a depune un efort de for\[ timp @ndelungat.
O form[ particular[ o constituie detenta @n regim de rezisten\[ calitate
cu un rol important @n ramurile de sport @n care segmentele corpului trebuie
s[ realizeze mi]c[ri explozive timp @ndelungat (box, scrim[, jocuri sportive).
Unii autori mai diferen\iaz[ for\a relativ[ (rezult[ din raportarea
m[rimii for\ei la greutatea corporal[; important[ @n probele de s[rituri,
sporturi pe categorii de greutate, gimnastic[) ]i for\a absolut[ (expresia
for\ei manifestat[ @ntr-o mi]care oarecare independent de greutatea corporal[;
@n arunc[rile din atletism).
Factorii care influen\eaz[ for\a muscular[ sunt diver]i ]i numero]i.
Vom @ncerca o prezentare sintetic[ a factorilor cu influen\[ mai mare @n
dezvoltarea for\ei.
1). V`rsta ]i sexul. La copii preg[tirea de for\[ se realizeaz[ cu unele
restric\ii. La fete for\a se dezvolt[ 75% din posibilit[\ile b[ie\ilor @n func\ie
de modul de repartizare a \esuturilor corpului @n special adipos, de secre\iile
hormonale. Cel mai bun rezultat se ob\ine la b[rba\i @ntre 20-30 ani, datorit[
cantit[\ii crescute de hormoni sexuali androgeni.
2). Grosimea/sec\iunea transversal[ a fibrelor musculare.
For\a depinde de suprafa\a de sec\iune transversal[ a mu]chiului. Un
cm
2
de suprafa\[ @n sec\iune a mu]chiului uman dezvolt[ @ntre 5-11 kg. De
asemenea for\a mai depinde ]i de num[rul fibrelor musculare care intr[ @n
ac\iune (num[rul de unit[\i motorii) ]i de sarcina sau greutatea pe care
trebuie s-o ridice.
3). Sursele energetice ]i enzimele implicate @n ardere con\inute de
mu]chi (ATP, CP)
4). Inerva\ia intramuscular[. Aceast[ capacitate de contractare
simultan[ ]i rapid[ a unui mu]chi cre]te @n paralel cu hipertrofia fibrelor
musculare
5). Factori psihici: motiva\ia, st[rile emo\ionale, concentrarea
aten\iei, voin\a (for\a @n regim de rezisten\[)
6). Ritmurile diurne. Pe parcursul a 24 h for\a are oscila\ii de 5% din
capacitatea maxim[, determinate de ritmurile celorlalte func\ii ale corpului.
7). Continuitatea procesului de instruire. Dup[ o lun[ cu 3-4 lec\ii
de preg[tire pe s[pt[m`n[ for\a se dubleaz[ fa\[ de nivelul ini\ial; dup[ o
s[pt[m`n[ de @ntrerupere se pierde 80% din nivelul atins.
113
8). Nivelul ini\ial de preg[tire (for\a maxim[ ini\ial[).
9). Intensitatea contrac\iei musculare. S-a constatat c[ impulsurile
slabe (sub 30% din for\a maxim[) duc la pierderea for\ei musculare.
10). Durata/amplitudinea contrac\iei musculare. Contrac\ii de
durat[ mai lung[ (25-30 sec) favorizeaz[ o cre]tere mai rapid[ a for\ei dec`t
cele de 2-3 sec.
11). Calitatea procesului de instruire, exprimat[ de intensitatea
(grad de solicitare fa\[ de posibilitatea maxim[) ]i amplitudine/volum
(num[r de repet[ri sau kg. ridicate). Este necesar[ stabilirea unei rela\ii
func\ionale @ntre @nc[rc[turile folosite ]i num[rul de repet[ri.
12). Frecven\a lec\iilor @n care sunt prev[zute obiective pentru
dezvoltarea for\ei. Pentru dezvoltarea rapid[ se indic[ o frecven\[ zilnic[ sau
chiar de dou[ ori/zi.
13). Tipul metodelor de instruire. Se consider[ c[ prin contrac\ii
izometrice se atinge limita for\ei maxime @n 6-8 s[pt[m`ni; prin eforturi
dinamice aceea]i limit[ se atinge @n 8-12 s[pt[m`ni datorit[ faptului c[ un
mu]chi se contract[ maximal 1-2 sec, nu toate fibrele mu]chiului sunt @n
contrac\ie maxim[ ]i unele efecte unghiulare. #n practic[ se utilizeaz[
frecvent combina\ii izometrice-dinamice.
Lungimea optim[ de lucru a unui mu]chi este @n jur de 80-90% fa\[ de
lungimea acestuia @n repaus iar unghiul dintre segmente de lucru de 80-120.
14). Factori endogeni (tip constitu\ional, tipul de fibre musculare,
modul de desf[]urare a proceselor biochimice.
15). Factori exogeni - condi\iile de mediu. #n lunile iulie ]i august
radia\iile nu intensific[ activitatea glandelor suprarenale ce vor produce
mobilizarea hormonilor androgeni ce vor favoriza prin antrenament o cre]tere
a for\ei ce ajunge la nivel maximal @n luna septembrie (Hettinger).
Stress-ul de antrenament @n condi\iile unui antrenament intens 4-5
ore/zi ac\ioneaz[ asupra sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal cu
secre\ie crescut[ de hormoni ce favorizeaz[ cre]terea for\ei (Baroga). #n
condi\iile unui astfel de antrenament se recomand[ un regim alimentar
hiperproteic (4-9 proteine/zi) asociat cu efectul anabolizant al unor vitamine
(tiamina, riboflaxina, piridoxina).

Antrenament muscular

Lucrul pentru dezvoltarea for\ei presupune @n primul r`nd stabilirea tipului
de for\[ implicat de activitatea competitiv[ respectiv[ ]i apoi a metodelor ce
113
8). Nivelul ini\ial de preg[tire (for\a maxim[ ini\ial[).
9). Intensitatea contrac\iei musculare. S-a constatat c[ impulsurile
slabe (sub 30% din for\a maxim[) duc la pierderea for\ei musculare.
10). Durata/amplitudinea contrac\iei musculare. Contrac\ii de
durat[ mai lung[ (25-30 sec) favorizeaz[ o cre]tere mai rapid[ a for\ei dec`t
cele de 2-3 sec.
11). Calitatea procesului de instruire, exprimat[ de intensitatea
(grad de solicitare fa\[ de posibilitatea maxim[) ]i amplitudine/volum
(num[r de repet[ri sau kg. ridicate). Este necesar[ stabilirea unei rela\ii
func\ionale @ntre @nc[rc[turile folosite ]i num[rul de repet[ri.
12). Frecven\a lec\iilor @n care sunt prev[zute obiective pentru
dezvoltarea for\ei. Pentru dezvoltarea rapid[ se indic[ o frecven\[ zilnic[ sau
chiar de dou[ ori/zi.
13). Tipul metodelor de instruire. Se consider[ c[ prin contrac\ii
izometrice se atinge limita for\ei maxime @n 6-8 s[pt[m`ni; prin eforturi
dinamice aceea]i limit[ se atinge @n 8-12 s[pt[m`ni datorit[ faptului c[ un
mu]chi se contract[ maximal 1-2 sec, nu toate fibrele mu]chiului sunt @n
contrac\ie maxim[ ]i unele efecte unghiulare. #n practic[ se utilizeaz[
frecvent combina\ii izometrice-dinamice.
Lungimea optim[ de lucru a unui mu]chi este @n jur de 80-90% fa\[ de
lungimea acestuia @n repaus iar unghiul dintre segmente de lucru de 80-120.
14). Factori endogeni (tip constitu\ional, tipul de fibre musculare,
modul de desf[]urare a proceselor biochimice.
15). Factori exogeni - condi\iile de mediu. #n lunile iulie ]i august
radia\iile nu intensific[ activitatea glandelor suprarenale ce vor produce
mobilizarea hormonilor androgeni ce vor favoriza prin antrenament o cre]tere
a for\ei ce ajunge la nivel maximal @n luna septembrie (Hettinger).
Stress-ul de antrenament @n condi\iile unui antrenament intens 4-5
ore/zi ac\ioneaz[ asupra sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal cu
secre\ie crescut[ de hormoni ce favorizeaz[ cre]terea for\ei (Baroga). #n
condi\iile unui astfel de antrenament se recomand[ un regim alimentar
hiperproteic (4-9 proteine/zi) asociat cu efectul anabolizant al unor vitamine
(tiamina, riboflaxina, piridoxina).

Antrenament muscular

Lucrul pentru dezvoltarea for\ei presupune @n primul r`nd stabilirea tipului
de for\[ implicat de activitatea competitiv[ respectiv[ ]i apoi a metodelor ce
114
se vor folosi. Parametrii fundamentali urm[ri\i sunt: intensitatea, volumul de
lucru, pauzele, tempoul.
Intensitatea se refer[ la greutatea ridicat[ sau m[rimea @ncord[rii
m[surat[ @n kg sau la rezisten\a opus[ de diverse aparate.

Tipuri intensitate Supramaximal[ Maximal
[
Mare Mijloci
e
Mic[
% posibilit[\ile
maxime
110 100 80-
95
50-80 30-
50

Volumul de lucru se refer[ la num[rul de kg sau repet[ri efectuate cu
@ngreuieri @n regimuri diferite; reprezint[ factorul principal de progres @n
preg[tirea juniorilor.

Tipul de for\[ For\[
maximal[
For\[ @n regim de
vitez[
For\[-
rezisten\[
@nc[rc[tura
(din capaitatea
maxim[)
> 85% 30-50% 65-80%
volumul mic mijlociu ridicat

Pauzele @ntre serii, repet[ri ]i antrenamente de for\[.
#ntre serii se recomand[ pauze active de 2-3 min., iar atunci c`nd se
schimb[ exerci\iile de de 2-5 min.
#ntre antrenamente timpul optim este 36-48 ore.
Tempoul sau viteza de execu\ie are tendin\a de a sc[dea pe m[sur[ ce
cre]te @nc[rc[tura (intensitatea). Ideal este ca repet[rile s[ se efectueze @ntr-un
tempou apropiat de cel de concurs. Din punct de vedere medico biologic
@mbun[t[\irea indicilor de for\[ este legat[ de folosirea exerci\iilor cu
@nc[rc[turi @ntre 2/3 ]i 1/1 din for\a maxim[. #nc[rc[turile mai mici (1/2) sunt
mai eficiente @n vederea realiz[rii modific[rilor structurale.
#n concluzie antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri
importante. Unul const[ @n utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r
redus de repet[ri (@nc[rc[ri maximale), @n timp ce metoda mai des folosit[
utilizeaz[ @nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o scurt[ pauz[ @ntre
serii.
Antrenamentul cu @nc[rc[tur[ maximal[ cre]te masa muscular[ de
care depinde direct for\a muscular[. Aceasta se @nt`mpl[ @n principal ca un
rezultat al cre]terii num[rului de miofibrile @n fibra muscular[, cu o sc[dere a
114
se vor folosi. Parametrii fundamentali urm[ri\i sunt: intensitatea, volumul de
lucru, pauzele, tempoul.
Intensitatea se refer[ la greutatea ridicat[ sau m[rimea @ncord[rii
m[surat[ @n kg sau la rezisten\a opus[ de diverse aparate.

Tipuri intensitate Supramaximal[ Maximal
[
Mare Mijloci
e
Mic[
% posibilit[\ile
maxime
110 100 80-
95
50-80 30-
50

Volumul de lucru se refer[ la num[rul de kg sau repet[ri efectuate cu
@ngreuieri @n regimuri diferite; reprezint[ factorul principal de progres @n
preg[tirea juniorilor.

Tipul de for\[ For\[
maximal[
For\[ @n regim de
vitez[
For\[-
rezisten\[
@nc[rc[tura
(din capaitatea
maxim[)
> 85% 30-50% 65-80%
volumul mic mijlociu ridicat

Pauzele @ntre serii, repet[ri ]i antrenamente de for\[.
#ntre serii se recomand[ pauze active de 2-3 min., iar atunci c`nd se
schimb[ exerci\iile de de 2-5 min.
#ntre antrenamente timpul optim este 36-48 ore.
Tempoul sau viteza de execu\ie are tendin\a de a sc[dea pe m[sur[ ce
cre]te @nc[rc[tura (intensitatea). Ideal este ca repet[rile s[ se efectueze @ntr-un
tempou apropiat de cel de concurs. Din punct de vedere medico biologic
@mbun[t[\irea indicilor de for\[ este legat[ de folosirea exerci\iilor cu
@nc[rc[turi @ntre 2/3 ]i 1/1 din for\a maxim[. #nc[rc[turile mai mici (1/2) sunt
mai eficiente @n vederea realiz[rii modific[rilor structurale.
#n concluzie antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri
importante. Unul const[ @n utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r
redus de repet[ri (@nc[rc[ri maximale), @n timp ce metoda mai des folosit[
utilizeaz[ @nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o scurt[ pauz[ @ntre
serii.
Antrenamentul cu @nc[rc[tur[ maximal[ cre]te masa muscular[ de
care depinde direct for\a muscular[. Aceasta se @nt`mpl[ @n principal ca un
rezultat al cre]terii num[rului de miofibrile @n fibra muscular[, cu o sc[dere a
115
num[rului de mitocondrii @n favoarea miofibrilelor. Ceea ce este @nc[ o
problem[ controversat[ este dac[ va cre]te ]i num[rul fibrelor odat[ cu
dimensiunile lor. Unii exper\i cred c[ num[rul fibrelor musculare este genetic
determinat ]i nu poate fi modificat, @n timp ce al\ii consider[ c[ poate avea
loc o cre]tere deoarece fibrele se pot diviza ]i fiecare por\iune rezultat[ se va
reconstitui @ntr-o fibr[ muscular[ nou[.
De asemeni se crede c[ antrenamentul de for\[ promoveaz[ conversia
fibrelor rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice; ceea ce este @nc[ sub
semnul @ntreb[rii este dac[ poate produce ]i concesia fibrelor lente @n fibre
rapide.
Antrenamentul de for\[, @n special cu @nc[rc[tur[ maximal[ ]i repet[ri
reduse cre]te nivelul ATP-ului , fosfocreatinei ]i glicogenului @n mu]chi.
Cre]terea fosfocreatinei @n special este extrem de avantajoas[ pentru sprinter.
De asemeni cre]te aria de sec\iune a fibrelor IIB av`nd ca rezultat cre]terea
nu numai a for\ei contrac\iei ci ]i capacitatea de tamponare @n aceste fibre.

A]a cum s-a ar[tat anterior rapiditatea contrac\iei unui mu]chi este
cu at`t mai mare cu c`t posed[ mai multe fibre albe (FT - Fast twitch
glycolitic fibers - fibre rapide). Aceste fibre sunt bogate @n compu]i
macroergici (CP - creatinfosfat ]i ATP - adenozin trifosforic), ca ]i @n
glicogen ]i enzimele implicate @n metabolismul anaerob. Fibrele ro]ii ST
(Slow twitch oxidative fibers-fibre lente) con\in mioglobin[, glicogen ]i
enzime pentru produc\ia aerob[ de enzime. Fibrele albe ]i cele ro]ii se
deosebesc nu numai structural ci ]i din punct de vedere al enzimei miozin
ATP-aza care este @n cantitate mai mare cu c`t durata contrac\iei este mai
mic[. Sportivii cu aptitudini de vitez[ (sprintenii pe 100 m ]i 200 m) au un
procent mai ridicat de fibre albe dec`t alerg[torii de fond.
Unii autori consider[ c[ prin antrenamentul special de vitez[ cre]te
num[rul de fibre albe ale mu]chiului @n timp ce al\ii consider[ c[ propor\ia
fibrelor albe ]i ro]ii este determinat[ genetic ]i c[ prin antrenament se
produce doar hipertrofia acestora.

Viteza poate fi definit[ ca rapiditatea efectu[rii mi]c[rii sau actului
motric @n unitatea de timp. Se apreciaz[ @n m/sec sau numai @n unit[\i de
timp. Este o calitate motric[ puternic condi\ionat[ genetic put`nd fi
influen\at[ prin antrenament. Factorii ce determin[ o bun[ vitez[ sunt
numero]i ]i varia\i , cei mai importan\i fiind:
- mobilitatea desf[]ur[rii proceselor nervoase, viteza altern[rii
proceselor de excita\ie cu cele de inhibi\ie;
115
num[rului de mitocondrii @n favoarea miofibrilelor. Ceea ce este @nc[ o
problem[ controversat[ este dac[ va cre]te ]i num[rul fibrelor odat[ cu
dimensiunile lor. Unii exper\i cred c[ num[rul fibrelor musculare este genetic
determinat ]i nu poate fi modificat, @n timp ce al\ii consider[ c[ poate avea
loc o cre]tere deoarece fibrele se pot diviza ]i fiecare por\iune rezultat[ se va
reconstitui @ntr-o fibr[ muscular[ nou[.
De asemeni se crede c[ antrenamentul de for\[ promoveaz[ conversia
fibrelor rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice; ceea ce este @nc[ sub
semnul @ntreb[rii este dac[ poate produce ]i concesia fibrelor lente @n fibre
rapide.
Antrenamentul de for\[, @n special cu @nc[rc[tur[ maximal[ ]i repet[ri
reduse cre]te nivelul ATP-ului , fosfocreatinei ]i glicogenului @n mu]chi.
Cre]terea fosfocreatinei @n special este extrem de avantajoas[ pentru sprinter.
De asemeni cre]te aria de sec\iune a fibrelor IIB av`nd ca rezultat cre]terea
nu numai a for\ei contrac\iei ci ]i capacitatea de tamponare @n aceste fibre.

A]a cum s-a ar[tat anterior rapiditatea contrac\iei unui mu]chi este
cu at`t mai mare cu c`t posed[ mai multe fibre albe (FT - Fast twitch
glycolitic fibers - fibre rapide). Aceste fibre sunt bogate @n compu]i
macroergici (CP - creatinfosfat ]i ATP - adenozin trifosforic), ca ]i @n
glicogen ]i enzimele implicate @n metabolismul anaerob. Fibrele ro]ii ST
(Slow twitch oxidative fibers-fibre lente) con\in mioglobin[, glicogen ]i
enzime pentru produc\ia aerob[ de enzime. Fibrele albe ]i cele ro]ii se
deosebesc nu numai structural ci ]i din punct de vedere al enzimei miozin
ATP-aza care este @n cantitate mai mare cu c`t durata contrac\iei este mai
mic[. Sportivii cu aptitudini de vitez[ (sprintenii pe 100 m ]i 200 m) au un
procent mai ridicat de fibre albe dec`t alerg[torii de fond.
Unii autori consider[ c[ prin antrenamentul special de vitez[ cre]te
num[rul de fibre albe ale mu]chiului @n timp ce al\ii consider[ c[ propor\ia
fibrelor albe ]i ro]ii este determinat[ genetic ]i c[ prin antrenament se
produce doar hipertrofia acestora.

Viteza poate fi definit[ ca rapiditatea efectu[rii mi]c[rii sau actului
motric @n unitatea de timp. Se apreciaz[ @n m/sec sau numai @n unit[\i de
timp. Este o calitate motric[ puternic condi\ionat[ genetic put`nd fi
influen\at[ prin antrenament. Factorii ce determin[ o bun[ vitez[ sunt
numero]i ]i varia\i , cei mai importan\i fiind:
- mobilitatea desf[]ur[rii proceselor nervoase, viteza altern[rii
proceselor de excita\ie cu cele de inhibi\ie;
116
- timpul de laten\[ sau de reac\ie, care la r`ndul s[u depinde de
calitatea nervului, a mu]chiului ]i a sinapsei ;
- viteza de conducere a influxului nervos (aferent ]i eferent);
- viteza de contrac\ie a mu]chiului @n urma excita\iei nervoase;
- for\a mu]chiului care intr[ @n contrac\ie;
- lungimea segmentelor implicate @n activitate, mobilitatea articular[
]i elasticitatea muscular[;
- capacitatea de coordonare a grupelor musculare;
- tipul fibrei musculare;
- bog[\ia @n compu]i macroergici a fibrei musculare (CP ATP).
Formele de manifestare ale vitezei sunt:
- viteza de reac\ie reprezint[ rapiditatea cu care un subiect r[spunde la
excitan\i de diferite naturi (vizuali, auditivi, tactici, etc). Se mai nume]te ]i
timp de laten\[.
- viteza de execu\ie reprezint[ viteza cu care se efectueaz[ o mi]care.
Este important[ @n majoritatea ramurilor de sport, ciclice, aciclice ]i
combinate ]i este determinat[ de nivelul tehnicii ]i gradul de @nsu]ire a
deprinderilor tehnice, precum ]i de nivelul celorlalte calit[\i motrice.
- viteza de repeti\ie (frecven\a mi]c[rilor) reprezint[ frecven\a cea
mai @nalt[ cu care se pot repeta mi]c[rile @ntr-un timp c`t mai scurt. Este
implicat[ preponderent @n sporturile ciclice.

Antrenamentul flexibilit[\ii
Importan\a tendoanelor ca depozite elastice de energie a @nceput s[ fie
apreciat[ datorit[ studiilor unei echpe de cercet[ri de la Universitate din
Leeds condu]i de Robert-Alexander McNeill. Ei au ar[tat c[ majoritatea
energiei absorbit[ atunci c`nd piciorul aterizeaz[ ]i realizeaz[ flexia nu se
pierde sub form[ de c[ldur[ ci este @nmagazinat[ (@n principal @n tendonul lui
Achile ]i @n bolta plantar[) fiind utilizat[ @n pasul urm[tor. Rezult[ deci c[
atle\ii cu tendoane mai elastice vor alerga mai eficient, exist`nd chiar ]i
dovezi @n acest sens. Totu]i nici o elasticitate prea mare a tendoanelor nu este
indicat[. Exist[ sigur o elasticitate optim[ (complian\[) a tendoanelor ; unii
antrenori acuz[ faptul c[ o elasticitate mare @ncetine]te alergarea ]i nu
recomand[ acest tip de antrenament. Adev[rata problem[ este aceea c[
"flexibilitatea" include mai multe atribute printre care ]i mobilitatea
articular[, care nu pot fi separate. Este posibil s[ antren[m flexibilitatea
tendoanelor. De]i tendoanele au pu\ine fibre elastice se pare c[ acestea pot fi
influen\ate de eforturile ce solicit[ tendoanele @n sensul cre]terii
componentelor elastice. S[riturile efectuate pe sol sau pe o trambulin[ sunt
considerate cele mai benefice, iar perioada cea mai indicat[ este cea
116
- timpul de laten\[ sau de reac\ie, care la r`ndul s[u depinde de
calitatea nervului, a mu]chiului ]i a sinapsei ;
- viteza de conducere a influxului nervos (aferent ]i eferent);
- viteza de contrac\ie a mu]chiului @n urma excita\iei nervoase;
- for\a mu]chiului care intr[ @n contrac\ie;
- lungimea segmentelor implicate @n activitate, mobilitatea articular[
]i elasticitatea muscular[;
- capacitatea de coordonare a grupelor musculare;
- tipul fibrei musculare;
- bog[\ia @n compu]i macroergici a fibrei musculare (CP ATP).
Formele de manifestare ale vitezei sunt:
- viteza de reac\ie reprezint[ rapiditatea cu care un subiect r[spunde la
excitan\i de diferite naturi (vizuali, auditivi, tactici, etc). Se mai nume]te ]i
timp de laten\[.
- viteza de execu\ie reprezint[ viteza cu care se efectueaz[ o mi]care.
Este important[ @n majoritatea ramurilor de sport, ciclice, aciclice ]i
combinate ]i este determinat[ de nivelul tehnicii ]i gradul de @nsu]ire a
deprinderilor tehnice, precum ]i de nivelul celorlalte calit[\i motrice.
- viteza de repeti\ie (frecven\a mi]c[rilor) reprezint[ frecven\a cea
mai @nalt[ cu care se pot repeta mi]c[rile @ntr-un timp c`t mai scurt. Este
implicat[ preponderent @n sporturile ciclice.

Antrenamentul flexibilit[\ii
Importan\a tendoanelor ca depozite elastice de energie a @nceput s[ fie
apreciat[ datorit[ studiilor unei echpe de cercet[ri de la Universitate din
Leeds condu]i de Robert-Alexander McNeill. Ei au ar[tat c[ majoritatea
energiei absorbit[ atunci c`nd piciorul aterizeaz[ ]i realizeaz[ flexia nu se
pierde sub form[ de c[ldur[ ci este @nmagazinat[ (@n principal @n tendonul lui
Achile ]i @n bolta plantar[) fiind utilizat[ @n pasul urm[tor. Rezult[ deci c[
atle\ii cu tendoane mai elastice vor alerga mai eficient, exist`nd chiar ]i
dovezi @n acest sens. Totu]i nici o elasticitate prea mare a tendoanelor nu este
indicat[. Exist[ sigur o elasticitate optim[ (complian\[) a tendoanelor ; unii
antrenori acuz[ faptul c[ o elasticitate mare @ncetine]te alergarea ]i nu
recomand[ acest tip de antrenament. Adev[rata problem[ este aceea c[
"flexibilitatea" include mai multe atribute printre care ]i mobilitatea
articular[, care nu pot fi separate. Este posibil s[ antren[m flexibilitatea
tendoanelor. De]i tendoanele au pu\ine fibre elastice se pare c[ acestea pot fi
influen\ate de eforturile ce solicit[ tendoanele @n sensul cre]terii
componentelor elastice. S[riturile efectuate pe sol sau pe o trambulin[ sunt
considerate cele mai benefice, iar perioada cea mai indicat[ este cea
117
precompeti\ional[ . Este necesar[ precizarea c[ aceste s[rituri pot cauza
microleziuni , apari\ia durerii chiar minore oblig[ la oprirea activit[\ii.
Antrenamentul la altitudine
Apectele privind acest tip de antrenament sunt redate @n cadrul unui
capitol ulterior. Subliniem totu]i c[ un antrenament la altitudine medie de
minim 21 zile este benefic, pentru preg[tire sau competi\ie; eforturile scurte,
explozive sunt influen\ate benefic chiar @n timpul ]ederii la altitudine medie
(for\[, vitez[); anduran\a se diminueaz[ la altitudine medie, neating`nd
valorile de la ]es (@not, atletism: alerg[ri semifind, fond etc.); un program
minimal include 21 zile de antrenament la altitudine medie @n perioada
preg[titoare, dup[ refacere ]i un al doilea stagiu de preg[tire, 14-21 zile, dup[
posibilit[\i, fie @n perioada precompeti\ional[, fie @naintea competi\iei de v`rf;
programul optimal include 21-28 zile preg[titoare, 14 zile precompeti\ional ]i
21 zile @naintea obiectivului sportiv de v`rf cu concurs la ]es la 14 zile de la
@ntoarcere; @n ceea ce prive]te metodica de preg[tire, cea mai eficace metod[
este aceea care continu[ programul la ]es imediat, a doua zi dup[ sosirea de
la altitudine, pun`nd @ns[ un mare accent pe refacere, care este @ngreunat[ @n
condi\iile existente; de re\inut c[ revenirea la ]es se face printr-o perioad[ de
5-7 zile de sc[dere a capacit[\ii de efort, de tulbur[ri vegetative
(reaclimatizare), dup[ care urmeaz[ a]a-zisa supracompensare, compatibil[
cu rezultate superioare @n eforturile de anduran\[.
Dintre achizi\iile ]tiin\ifice @n domeniul antrenamentului sportiv,
introducerea preg[tirii la altitudine medie @n preg[tirea biologic[ de concurs
reprezint[ o achizi\ie pe c`t de spectaculoas[, pe at`t de eficient[,
descalific`nd pe acest[ cale dopingul cu s`nge, metod[ doping plin[ de
riscuri, ce @ncalc[ etica sportiv[ ]i este creditat[ cu un spor al anduran\ei de
p`n[ la 7%.

Antrenamentul mental
Psihologia sportiv[ este @n acela]i timp o art[ ]i o ]tiin\[ dar din ce @n
ce mai mult ultima; cu siguran\[ c[ implic[ mult mai mult din partea
antrenorului dec`t un "speech" @nainte de concurs. Pentru a fi efectiv,
antrenamentul mental trebuie @nceput c`t mai devreme @n via\a unui atlet ]i
continuat tot timpul carierei sale.
Datorit[ aspectelor particulare ridicate de acest tip de antrenament ]i
importan\ei sale @n procesul de antrenament vom discuta aceste aspecte pe
larg @n cadrul unui capitol ulterior.


117
precompeti\ional[ . Este necesar[ precizarea c[ aceste s[rituri pot cauza
microleziuni , apari\ia durerii chiar minore oblig[ la oprirea activit[\ii.
Antrenamentul la altitudine
Apectele privind acest tip de antrenament sunt redate @n cadrul unui
capitol ulterior. Subliniem totu]i c[ un antrenament la altitudine medie de
minim 21 zile este benefic, pentru preg[tire sau competi\ie; eforturile scurte,
explozive sunt influen\ate benefic chiar @n timpul ]ederii la altitudine medie
(for\[, vitez[); anduran\a se diminueaz[ la altitudine medie, neating`nd
valorile de la ]es (@not, atletism: alerg[ri semifind, fond etc.); un program
minimal include 21 zile de antrenament la altitudine medie @n perioada
preg[titoare, dup[ refacere ]i un al doilea stagiu de preg[tire, 14-21 zile, dup[
posibilit[\i, fie @n perioada precompeti\ional[, fie @naintea competi\iei de v`rf;
programul optimal include 21-28 zile preg[titoare, 14 zile precompeti\ional ]i
21 zile @naintea obiectivului sportiv de v`rf cu concurs la ]es la 14 zile de la
@ntoarcere; @n ceea ce prive]te metodica de preg[tire, cea mai eficace metod[
este aceea care continu[ programul la ]es imediat, a doua zi dup[ sosirea de
la altitudine, pun`nd @ns[ un mare accent pe refacere, care este @ngreunat[ @n
condi\iile existente; de re\inut c[ revenirea la ]es se face printr-o perioad[ de
5-7 zile de sc[dere a capacit[\ii de efort, de tulbur[ri vegetative
(reaclimatizare), dup[ care urmeaz[ a]a-zisa supracompensare, compatibil[
cu rezultate superioare @n eforturile de anduran\[.
Dintre achizi\iile ]tiin\ifice @n domeniul antrenamentului sportiv,
introducerea preg[tirii la altitudine medie @n preg[tirea biologic[ de concurs
reprezint[ o achizi\ie pe c`t de spectaculoas[, pe at`t de eficient[,
descalific`nd pe acest[ cale dopingul cu s`nge, metod[ doping plin[ de
riscuri, ce @ncalc[ etica sportiv[ ]i este creditat[ cu un spor al anduran\ei de
p`n[ la 7%.

Antrenamentul mental
Psihologia sportiv[ este @n acela]i timp o art[ ]i o ]tiin\[ dar din ce @n
ce mai mult ultima; cu siguran\[ c[ implic[ mult mai mult din partea
antrenorului dec`t un "speech" @nainte de concurs. Pentru a fi efectiv,
antrenamentul mental trebuie @nceput c`t mai devreme @n via\a unui atlet ]i
continuat tot timpul carierei sale.
Datorit[ aspectelor particulare ridicate de acest tip de antrenament ]i
importan\ei sale @n procesul de antrenament vom discuta aceste aspecte pe
larg @n cadrul unui capitol ulterior.


118
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\ii
anaerobe
Factorii care limiteaz[ performan\a @n alerg[rile de 100 m, 200 m (]i
prin extensie chiar 400 m) sunt lega\i de fibra muscular[ ]i de conexiunile
motorii ]i senzitive ale acesteia cu scoar\a cerebral[ . Principalele metode ale
antrenamentului @n sprint sunt intervalele scurte (@mpreun[ cu antrenamentul
startului) realizate pe teren; antrenamentul de for\[ ]i antrenamentul pe plan
@nclinat.
Cele mai scurte intervale sunt de 30 - 50 m alergare pe suprafa\[
plan[ pentru mobilizare maxim[ ]i sincron[ a fibrelor musculare. O problem[
a implic[rii masive ]i simultane a fibrelor este aceea c[ for\a rezultat[ poate
cauza leziuni mu]chiului. Acestea sunt @n mod normal prevenite prin inhibi\ie
central[ care @mpiedic[ implicarea maxim[ ]i scade astfel for\a muscular[.
Antrenamentul ofer[ sentimentul de @ncredere, dovada c[ ligamentele ]i
articula\iile pot suporta aceast[ for\[ f[r[ leziuni astfel @nc`t inhibi\ia
central[ s[ se reduc[, men\ion`nd o limit[ de siguran\[ mai redus[.
Un alt beneficiu al alerg[rii pe intervale scurte este antrenarea
sistemelor de control ce cresc rata glicozei de 1000 de ori @n c`teva secunde.

Alergarea pe intervale mai lungi de 100 sau 150 de metri va
@mbun[t[\i folosirea fosfocreatinei, permi\`ndu-i s[ fie folosit[ gradat pe
toat[ distan\a ]i nu @n primele secunde.
Perioadele de odihn[, vor cre]te cantitativ enzimele glicolitice, vor
@mbun[t[\i toleran\a la produ]ii metabolismului anaerob (protoni) ]i
adapt[rile biochimice ]i fiziologice la maximum pentru acest tip de efort.
Antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri importante.
Unul const[ @n utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r redus de
repet[ri (@nc[rc[ri maximale), @n timp ce metoda mai des folosit[ utilizeaz[
@nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o scurt[ pauz[ @ntre serii.
Antrenamentul cu @nc[rc[tur[ maximal[ cre]te masa muscular[ de
care depinde direct for\a muscular[. Aceasta se @nt`mpl[ @n principal ca un
rezultat al cre]terii num[rului de miofibrile @n fibra muscular[, cu o sc[dere a
num[rului de mitocondrii @n favoarea miofibrilelor. Ceea ce este @nc[ o
problem[ controversat[ este dac[ va cre]te ]i num[rul fibrelor odat[ cu
dimensiunile lor . Unii exper\i cred c[ num[rul fibrelor musculare este
genetic determinat ]i nu poate fi modificat, @n timp ce al\ii consider[ c[ poate
avea loc o cre]tere deoarece fibrele se pot diviza ]i fiecare por\iune rezultat[
se va reconstitui @ntr-o fibr[ muscular[ nou[.
De asemeni se crede c[ antrenamentul de for\[ promoveaz[ conversia
fibrelor rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice; ceea ce este @nc[ sub
118
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\ii
anaerobe
Factorii care limiteaz[ performan\a @n alerg[rile de 100 m, 200 m (]i
prin extensie chiar 400 m) sunt lega\i de fibra muscular[ ]i de conexiunile
motorii ]i senzitive ale acesteia cu scoar\a cerebral[ . Principalele metode ale
antrenamentului @n sprint sunt intervalele scurte (@mpreun[ cu antrenamentul
startului) realizate pe teren; antrenamentul de for\[ ]i antrenamentul pe plan
@nclinat.
Cele mai scurte intervale sunt de 30 - 50 m alergare pe suprafa\[
plan[ pentru mobilizare maxim[ ]i sincron[ a fibrelor musculare. O problem[
a implic[rii masive ]i simultane a fibrelor este aceea c[ for\a rezultat[ poate
cauza leziuni mu]chiului. Acestea sunt @n mod normal prevenite prin inhibi\ie
central[ care @mpiedic[ implicarea maxim[ ]i scade astfel for\a muscular[.
Antrenamentul ofer[ sentimentul de @ncredere, dovada c[ ligamentele ]i
articula\iile pot suporta aceast[ for\[ f[r[ leziuni astfel @nc`t inhibi\ia
central[ s[ se reduc[, men\ion`nd o limit[ de siguran\[ mai redus[.
Un alt beneficiu al alerg[rii pe intervale scurte este antrenarea
sistemelor de control ce cresc rata glicozei de 1000 de ori @n c`teva secunde.

Alergarea pe intervale mai lungi de 100 sau 150 de metri va
@mbun[t[\i folosirea fosfocreatinei, permi\`ndu-i s[ fie folosit[ gradat pe
toat[ distan\a ]i nu @n primele secunde.
Perioadele de odihn[, vor cre]te cantitativ enzimele glicolitice, vor
@mbun[t[\i toleran\a la produ]ii metabolismului anaerob (protoni) ]i
adapt[rile biochimice ]i fiziologice la maximum pentru acest tip de efort.
Antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri importante.
Unul const[ @n utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r redus de
repet[ri (@nc[rc[ri maximale), @n timp ce metoda mai des folosit[ utilizeaz[
@nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o scurt[ pauz[ @ntre serii.
Antrenamentul cu @nc[rc[tur[ maximal[ cre]te masa muscular[ de
care depinde direct for\a muscular[. Aceasta se @nt`mpl[ @n principal ca un
rezultat al cre]terii num[rului de miofibrile @n fibra muscular[, cu o sc[dere a
num[rului de mitocondrii @n favoarea miofibrilelor. Ceea ce este @nc[ o
problem[ controversat[ este dac[ va cre]te ]i num[rul fibrelor odat[ cu
dimensiunile lor . Unii exper\i cred c[ num[rul fibrelor musculare este
genetic determinat ]i nu poate fi modificat, @n timp ce al\ii consider[ c[ poate
avea loc o cre]tere deoarece fibrele se pot diviza ]i fiecare por\iune rezultat[
se va reconstitui @ntr-o fibr[ muscular[ nou[.
De asemeni se crede c[ antrenamentul de for\[ promoveaz[ conversia
fibrelor rapide oxidative @n fibre rapide glicolitice; ceea ce este @nc[ sub
119
semnul @ntreb[rii este dac[ poate produce ]i concesia fibrelor lente @n fibre
rapide.
Antrenamentul de for\[, @n special cu @nc[rc[tur[ maximal[ ]i repet[ri
reduse cre]te nivelul ATP-ului , fosfocreatinei ]i glicogenului @n mu]chi.
Cre]terea fosfocreatinei @n special este extrem de avantajoas[ pentru sprinter.
De asemeni cre]te aria de sec\iune a fibrelor IIB av`nd ca rezultat cre]terea
nu numai a for\ei contrac\iei ci ]i capacitatea de tamponare @n aceste fibre.
Alergarea pe plan @nclinat este o form[ fiziologic[ de antrenament
cu implicarea ]i antrenarea mu]chilor alerg[rii. Rezultate similare pot fi
ob\inute ]i prin alergarea pe nisip. Intensitatea efortului poate fi variat[ prin
utilizarea unor pante de diverse @nclina\ii. Durata efortului este de asemeni
important[ deoarece unele fibre musculare vor obosi repede, alte fibre fiind
apoi implicate ]i deci antrenate. S[riturile pot fi de asemeni utilizate deoarece
cresc gradul mi]c[rilor ]i fortific[ corpul ca @ntreg.

Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\ii aerobe
Pentru atle\ii de anduran\[ medie ]i mare se folosesc @n antrenament
alerg[rile pe diferite distan\e.
Prima abordare ]tiin\ific[ a antrenamentului fizic s-a realizat @n 1930,
@n Germania, de c`tre doctorul H. Reindell, cardiolog . El folosea exerci\iul
fizic pentru a "@nt[ri" inima pacien\ilor s[i @n scopul cre]terii performan\ei
cardiace. Experimente conduse cu grij[ au ar[tat c[ metoda cea mai eficient[
pentru realizarea acestui deziderat const[ @n alergarea repetitiv[ a unor
intervale scurte cu perioade de repaus dup[ fiecare alergare, de asemeni de
durat[ scurt[. #n timpul alerg[rilor frecven\a cardiac[ atingea 170 - 180 b[t[i
pe minut, sc[z`nd la 120 de b[t[i /min @n timpul perioadelor de repaos.
Reindell a ar[tat c[ acest tip de antrenament a dus la cre]terea at`t a m[rimii
cordului c`t ]i a volumului sanguin expulzat @n timpul fiec[rei contrac\i
ventriculare. De asemeni a g[sit o cre]tere a ratei maxime de utilizare a
oxigenului la nivelul @ntregului organism. Aceast[ descoperire a ilustrat
faptul c[ efectele benefice ale antrenamentului nu se limiteaz[ numai la cord,
ci se extind asupra @ntregului organism. Cercet[ri ulterioare au ar[tat c[
beneficiul maxim nu provine din efectele asupra cordului ci din ob\inerea
unei abilit[\i superioare a mu]chilor scheletici @n folosirea oxigenului ]i
substan\elor energetice din fluxul sanguin.
Ulterior a fost demonstrat[ f[r[ @ndoial[ valoarea antrenamentului
sistematic ]i intens @n general ]i al celui pe intrevale @n particular .

119
semnul @ntreb[rii este dac[ poate produce ]i concesia fibrelor lente @n fibre
rapide.
Antrenamentul de for\[, @n special cu @nc[rc[tur[ maximal[ ]i repet[ri
reduse cre]te nivelul ATP-ului , fosfocreatinei ]i glicogenului @n mu]chi.
Cre]terea fosfocreatinei @n special este extrem de avantajoas[ pentru sprinter.
De asemeni cre]te aria de sec\iune a fibrelor IIB av`nd ca rezultat cre]terea
nu numai a for\ei contrac\iei ci ]i capacitatea de tamponare @n aceste fibre.
Alergarea pe plan @nclinat este o form[ fiziologic[ de antrenament
cu implicarea ]i antrenarea mu]chilor alerg[rii. Rezultate similare pot fi
ob\inute ]i prin alergarea pe nisip. Intensitatea efortului poate fi variat[ prin
utilizarea unor pante de diverse @nclina\ii. Durata efortului este de asemeni
important[ deoarece unele fibre musculare vor obosi repede, alte fibre fiind
apoi implicate ]i deci antrenate. S[riturile pot fi de asemeni utilizate deoarece
cresc gradul mi]c[rilor ]i fortific[ corpul ca @ntreg.

Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\ii aerobe
Pentru atle\ii de anduran\[ medie ]i mare se folosesc @n antrenament
alerg[rile pe diferite distan\e.
Prima abordare ]tiin\ific[ a antrenamentului fizic s-a realizat @n 1930,
@n Germania, de c`tre doctorul H. Reindell, cardiolog . El folosea exerci\iul
fizic pentru a "@nt[ri" inima pacien\ilor s[i @n scopul cre]terii performan\ei
cardiace. Experimente conduse cu grij[ au ar[tat c[ metoda cea mai eficient[
pentru realizarea acestui deziderat const[ @n alergarea repetitiv[ a unor
intervale scurte cu perioade de repaus dup[ fiecare alergare, de asemeni de
durat[ scurt[. #n timpul alerg[rilor frecven\a cardiac[ atingea 170 - 180 b[t[i
pe minut, sc[z`nd la 120 de b[t[i /min @n timpul perioadelor de repaos.
Reindell a ar[tat c[ acest tip de antrenament a dus la cre]terea at`t a m[rimii
cordului c`t ]i a volumului sanguin expulzat @n timpul fiec[rei contrac\i
ventriculare. De asemeni a g[sit o cre]tere a ratei maxime de utilizare a
oxigenului la nivelul @ntregului organism. Aceast[ descoperire a ilustrat
faptul c[ efectele benefice ale antrenamentului nu se limiteaz[ numai la cord,
ci se extind asupra @ntregului organism. Cercet[ri ulterioare au ar[tat c[
beneficiul maxim nu provine din efectele asupra cordului ci din ob\inerea
unei abilit[\i superioare a mu]chilor scheletici @n folosirea oxigenului ]i
substan\elor energetice din fluxul sanguin.
Ulterior a fost demonstrat[ f[r[ @ndoial[ valoarea antrenamentului
sistematic ]i intens @n general ]i al celui pe intrevale @n particular .

120
Intervale scurte (sub 400 m)
Unul din scopurile antrenamentului pentru alerg[rile de 400 m si
peste este dezvoltarea capacit[\ii aerobe de efort. Aceasta implic[ o cre]tere
@n num[rul ]i volumul mitocondriilor, o cre]tere a concentra\iei enzimelor @n
interiorul mitocondriei, o cre]tere a densit[\ii capilarelor ]i o conversie a unor
fibre rapide glicolitice @n fibre oxidative.
La o prim[ impresie un antrenament bazat pe intervale scurte de
alergare separate prin intervale scurte de repaos ar fi benefic pentru
capacitatea de efort anaerob. #n realitate perfec\ionarea sistemului anaerob
are loc rapid ]i efectiv atunci c`nd mu]chii sunt utiliza\i la capacitatea lor
aerobic[ maxim[. La aceste nivele ale metabolismului aerob un grad de
degradare anaerob[ este inevitabil[, astfel @nc`t se va produce acid lactic ]i
cur`nd va ap[rea oboseala ]i sc[derea capacit[\ii de efort. Aici intervine
antrenamentul pe intervale , deoarece perioadele de repaos permit preluarea
]i neutralizarea acidului lactic muscular de fluxul sanguin.
Pentru a @ncuraja aceast[ preluare a acidului lactic perioadele de
odihn[ trebuie s[ fie "active", implic`nd circa 50% din efortul din interval.
Odat[ cu neutralizarea acidului lactic oboseala dispare ]i un nou interval este
posibil. #n acest mod sistemul aerob este stimulat pe @ntreaga perioad[ de
antrenament ce poate dura 1 - 2 ore.
Exist[ un motiv ]i pentru folosirea unor intervale ]i mai scurte @n
antrenamentul aerob, cel pu\in la debutul unei sesiuni de antrenament. #n
cadrul intervalelor de 100 - 150 m, oxigenul eliberat de mioglobin[ @n
intervalul fibrei musculare @l va suplimenta pe cel adus de hemoglobina din
s`ngele capilar , astfel @nc`t num[rul capilarelor va limita mai pu\in
capacitatea aerob[ permi\`nd un consum crescut de oxigen pentru aceast[
perioad[ scurt[ de timp. #n alergarea intervalelor foarte scurte stress-ul va
ac\iona deci asupra c[ilor oxidative din interiorul fibrelor musculare av`nd ca
rezultat cre]terea rapid[ a activit[\ii enzimatice la acest nivel. Rezultatul
const[ @n randamentul aerob muscular. C`nd activitatea enzimatic[ a atins
maximum de activitate trebuie alergate intervalele mai lungi pentru ca stresul
s[ ac\ioneze asupra sistemului clasic de aport al oxigenului. Densitatea
capilar[ va fi crescut[ de antrenamentul pe intervale de 300 - 400 m ,
ac\ion`nd @n acela]i timp ]i asupra sistemului aerob din interiorul fibrei
musculare. Bine`n\eles c[ aceste intervale foarte scurte vor avea un efect
particular benefic asupra pragului anaerob, deoarece cu c`t capacitatea
aerob[ este mai bun[, cu at`t se va @mbun[t[\ii utilizarea produ]ilor de
metabolism din prima parte a c[ii anaerobe. Astfel piruvatul va p[trunde @n
cantitate mai mare @n ciclul Krebs ]i deci o cantitate mai mic[ va fi convertit[
@n lactat. #n timpul antrenamentului capacitatea aerob[ total[ a mu]chiului
120
Intervale scurte (sub 400 m)
Unul din scopurile antrenamentului pentru alerg[rile de 400 m si
peste este dezvoltarea capacit[\ii aerobe de efort. Aceasta implic[ o cre]tere
@n num[rul ]i volumul mitocondriilor, o cre]tere a concentra\iei enzimelor @n
interiorul mitocondriei, o cre]tere a densit[\ii capilarelor ]i o conversie a unor
fibre rapide glicolitice @n fibre oxidative.
La o prim[ impresie un antrenament bazat pe intervale scurte de
alergare separate prin intervale scurte de repaos ar fi benefic pentru
capacitatea de efort anaerob. #n realitate perfec\ionarea sistemului anaerob
are loc rapid ]i efectiv atunci c`nd mu]chii sunt utiliza\i la capacitatea lor
aerobic[ maxim[. La aceste nivele ale metabolismului aerob un grad de
degradare anaerob[ este inevitabil[, astfel @nc`t se va produce acid lactic ]i
cur`nd va ap[rea oboseala ]i sc[derea capacit[\ii de efort. Aici intervine
antrenamentul pe intervale , deoarece perioadele de repaos permit preluarea
]i neutralizarea acidului lactic muscular de fluxul sanguin.
Pentru a @ncuraja aceast[ preluare a acidului lactic perioadele de
odihn[ trebuie s[ fie "active", implic`nd circa 50% din efortul din interval.
Odat[ cu neutralizarea acidului lactic oboseala dispare ]i un nou interval este
posibil. #n acest mod sistemul aerob este stimulat pe @ntreaga perioad[ de
antrenament ce poate dura 1 - 2 ore.
Exist[ un motiv ]i pentru folosirea unor intervale ]i mai scurte @n
antrenamentul aerob, cel pu\in la debutul unei sesiuni de antrenament. #n
cadrul intervalelor de 100 - 150 m, oxigenul eliberat de mioglobin[ @n
intervalul fibrei musculare @l va suplimenta pe cel adus de hemoglobina din
s`ngele capilar , astfel @nc`t num[rul capilarelor va limita mai pu\in
capacitatea aerob[ permi\`nd un consum crescut de oxigen pentru aceast[
perioad[ scurt[ de timp. #n alergarea intervalelor foarte scurte stress-ul va
ac\iona deci asupra c[ilor oxidative din interiorul fibrelor musculare av`nd ca
rezultat cre]terea rapid[ a activit[\ii enzimatice la acest nivel. Rezultatul
const[ @n randamentul aerob muscular. C`nd activitatea enzimatic[ a atins
maximum de activitate trebuie alergate intervalele mai lungi pentru ca stresul
s[ ac\ioneze asupra sistemului clasic de aport al oxigenului. Densitatea
capilar[ va fi crescut[ de antrenamentul pe intervale de 300 - 400 m ,
ac\ion`nd @n acela]i timp ]i asupra sistemului aerob din interiorul fibrei
musculare. Bine`n\eles c[ aceste intervale foarte scurte vor avea un efect
particular benefic asupra pragului anaerob, deoarece cu c`t capacitatea
aerob[ este mai bun[, cu at`t se va @mbun[t[\ii utilizarea produ]ilor de
metabolism din prima parte a c[ii anaerobe. Astfel piruvatul va p[trunde @n
cantitate mai mare @n ciclul Krebs ]i deci o cantitate mai mic[ va fi convertit[
@n lactat. #n timpul antrenamentului capacitatea aerob[ total[ a mu]chiului
121
cre]te, fapt eviden\iat de reducerea timpului necesar pentru parcurgerea
intervalului. Dac[ se dozeaz[ acidul lactic se va observa o sc[dere a
concentra\iei lactatului sanguin dup[ alergarea pe o distan\[ standard pe
m[sur[ ce cre]te gradul de antrenament. Durata recuper[rii @n perioadele
de odihn[ dintre intervale este de asemeni un indicator al perfec\ion[rii (cu
c`t scade mai repede pulsul la 120 de b[t[i pe minut, m[sur`nd imediat din
momentul @ncet[rii efortului).

Intervale lungi (0,5 - 2 Km)
Antrenamentul pe distan\e lungi @mbun[t[\e]te 3 aspecte ale
metabolismului aerob :
- expulzia cardiac[ a s`ngelui (volum sistolic)
- controlul distribu\iei sanguine
- controlul ratei mobiliz[rii glicogenului @n mu]chi.
Mu]chiul cardiac are un metabolism predominant aerob ]i r[spunde
stresului din cadrul alerg[rilor pe intervale lungi @n acela]i mod @n care
mu]chii scheletici r[spund la intervale scurte, ]i anume prin cre]terea
num[rului mitocondriilor ]i a densit[\ii capilare. Pauzele sunt necesare
deoarece inima @n timpul unui travaliu foarte intens utilizeaz[ un pic mai
mult metabolismul anaerob ]i produ]ii rezulta\i @n urma acestui metabolism
trebuiesc @ndep[rta\i prin s`ngele sau @n timpul pauzelor dintre intervale
pentru a permite continuarea efortului. Din nou, ca ]i mu]chii scheletici
inima r[spunde la efort prin hipertrofia fibrelor musculare. Aceasta va
conduce la o cre]tere a capacit[\ii cardiace care @mpreun[ cu o golire mai
complet[ va m[ri frac\ia de ejec\ie ventricular[. Pentru aceea]i frecven\[
ventricular[ o inim[ antrenat[ poate pompa de 2-3 ori mai mult s`nge dec`t
una neantrenat[. Efortul duce la cre]terea densit[\ii capilare ]i volumului
mitocondrial semnific`nd o cre]tere a capacit[\ii aerobe miocardice deja
aflat[ la nivele @nalte.
Un flux sanguin crescut la nivelul mu]chilor scheletici trebuie s[ fie
acompaniat de o sc[dere a fluxului c[tre organele considerate mai pu\in
"vitale" cum este tubul digestiv. Antrenamentul ofer[ siguran\[ mecanismelor
de control care permit devierea unei cantit[\i mai mici de s`nge spre aceste
organe (vasoconstruc\ie) @n favoarea mu]chilor (vasodilata\ie). Pentru a
reduce afluxul sanguin spre tubul digestiv antrenamentul trebui s[ se
desf[]oare pe stomacul gol iar masa principal[ a zilei (cea care con\ine ]i cele
mai multe proteine) s[ fie administrat[ la un interval de timp bine definit
dup[ antrenament.
121
cre]te, fapt eviden\iat de reducerea timpului necesar pentru parcurgerea
intervalului. Dac[ se dozeaz[ acidul lactic se va observa o sc[dere a
concentra\iei lactatului sanguin dup[ alergarea pe o distan\[ standard pe
m[sur[ ce cre]te gradul de antrenament. Durata recuper[rii @n perioadele
de odihn[ dintre intervale este de asemeni un indicator al perfec\ion[rii (cu
c`t scade mai repede pulsul la 120 de b[t[i pe minut, m[sur`nd imediat din
momentul @ncet[rii efortului).

Intervale lungi (0,5 - 2 Km)
Antrenamentul pe distan\e lungi @mbun[t[\e]te 3 aspecte ale
metabolismului aerob :
- expulzia cardiac[ a s`ngelui (volum sistolic)
- controlul distribu\iei sanguine
- controlul ratei mobiliz[rii glicogenului @n mu]chi.
Mu]chiul cardiac are un metabolism predominant aerob ]i r[spunde
stresului din cadrul alerg[rilor pe intervale lungi @n acela]i mod @n care
mu]chii scheletici r[spund la intervale scurte, ]i anume prin cre]terea
num[rului mitocondriilor ]i a densit[\ii capilare. Pauzele sunt necesare
deoarece inima @n timpul unui travaliu foarte intens utilizeaz[ un pic mai
mult metabolismul anaerob ]i produ]ii rezulta\i @n urma acestui metabolism
trebuiesc @ndep[rta\i prin s`ngele sau @n timpul pauzelor dintre intervale
pentru a permite continuarea efortului. Din nou, ca ]i mu]chii scheletici
inima r[spunde la efort prin hipertrofia fibrelor musculare. Aceasta va
conduce la o cre]tere a capacit[\ii cardiace care @mpreun[ cu o golire mai
complet[ va m[ri frac\ia de ejec\ie ventricular[. Pentru aceea]i frecven\[
ventricular[ o inim[ antrenat[ poate pompa de 2-3 ori mai mult s`nge dec`t
una neantrenat[. Efortul duce la cre]terea densit[\ii capilare ]i volumului
mitocondrial semnific`nd o cre]tere a capacit[\ii aerobe miocardice deja
aflat[ la nivele @nalte.
Un flux sanguin crescut la nivelul mu]chilor scheletici trebuie s[ fie
acompaniat de o sc[dere a fluxului c[tre organele considerate mai pu\in
"vitale" cum este tubul digestiv. Antrenamentul ofer[ siguran\[ mecanismelor
de control care permit devierea unei cantit[\i mai mici de s`nge spre aceste
organe (vasoconstruc\ie) @n favoarea mu]chilor (vasodilata\ie). Pentru a
reduce afluxul sanguin spre tubul digestiv antrenamentul trebui s[ se
desf[]oare pe stomacul gol iar masa principal[ a zilei (cea care con\ine ]i cele
mai multe proteine) s[ fie administrat[ la un interval de timp bine definit
dup[ antrenament.
122
Fluxul sanguin spre tegumente va fi propor\ional cu necesitatea de
sc[dere a temperaturii ]i deci cu echilibrul dintre rata de produc\ie ]i cea de
pierdere a c[ldurii produse @n corpul uman. La r`ndul ei aceasta va depinde
de temperatura mediului ambiant: @ntr-o zi c[lduroas[ se va utiliza o cantitate
crescut[ de s`nge pentru r[cire, astfel @nc[t la nivel muscular va ajunge o
cantitate mai mic[. Fluxul sanguin la nivelul pielii poate fi mai greu
influen\at , singura m[sur[ de prevenire fiind evitarea supra`nc[lzirii @n
timpul efortului prin @mbr[c[minte corespnz[toare ]i turnarea de ap[ peste
cap ]i corp @n condi\iile accesibilit[\ii.
De]i antrenamentul pe intervale lungi poate cre]te cantitatea de
glicogen ce se depoziteaz[ @n mu]chi are ca beneficiu real reglarea fin[ a
mecanismelor de control ce intervin @n desfacerea glicogenului @n raport cu
necesit[\ile de ATP. Dac[ aceast[ rat[ este prea rapid[ se pierde un
combustibil important; dac[ este prea lent[, se limiteaz[ performan\a. #n
scopul optimiz[rii utiliz[rii glicogenului intervalele lungi trebuiesc parcurse
cu vitez[ c`t mai apropiat[ de cea maxim[ dar f[r[ a ajunge la epuizare,
astfel @nc`t @ntr-o ]edin\[ de antrenament s[ poat[ fi parcurse c`teva intrevale.
Fiecare interval utilizeaz[ 40 g glicogen @n medie, astfel @nc`t la sf`r]itul unui
antrenament intens glicogenul r[mas la nivel muscular va fi minim. De aceea
este necesar[ ingestia unor hidrocarbona\i c`t mai rapid posibil dup[
@ncetarea efortului ]i administrarea unei mese bogat[ @n hidra\i de carbon
@naintea antrenamentului urm[tor.
Intervale foarte lungi (3-20 km; peste 30 km)
Alergarea de 3 - 10 km la o vitez[ corespunz`nd pragului anaerob @i
va ar[ta atletului c`t de repede poate s[ alerge f[r[ pericolul "oboselii
anaerobe" sau al deple\iei rapide a rezervelor glicogenice. O oarecare
produc\ie de acid lactic va avea loc astfel @nc`t vor fi antrena\i factorii
implica\i @n @ndep[rtarea acestuia, cu @mbun[t[\irea pragului anaerob. #n
alergarea acestor distan\e este important[ utilizarea cronometrului care-i va
ar[ta atletului c`t de bine r[spunde corpul s[u la antrenament. Distan\ele mai
lungi (15 - 20 km) trebuie s[ se alerge sub pragul anaerob cu @mbun[t[\irea
integr[rii tuturor proceselor aerobice.
Pentru alerg[torul de maraton ]i ultramaraton este necesar[ o alergare
de 30 km sau mai mult, o dat[ pe s[pt[m`n[ la o vitez[ medie. Alergarea pe
aceast[ distan\[ implic[ utilizarea acizilor gra]i ]i va antrena abilitatea de a
mobiliza acizi gra]i, prin oxidarea lor la nivel muscular se va consuma o
cantitate crescut[ de oxigen, ceea ce ar putea limita performan\a. Adi\ional
122
Fluxul sanguin spre tegumente va fi propor\ional cu necesitatea de
sc[dere a temperaturii ]i deci cu echilibrul dintre rata de produc\ie ]i cea de
pierdere a c[ldurii produse @n corpul uman. La r`ndul ei aceasta va depinde
de temperatura mediului ambiant: @ntr-o zi c[lduroas[ se va utiliza o cantitate
crescut[ de s`nge pentru r[cire, astfel @nc[t la nivel muscular va ajunge o
cantitate mai mic[. Fluxul sanguin la nivelul pielii poate fi mai greu
influen\at , singura m[sur[ de prevenire fiind evitarea supra`nc[lzirii @n
timpul efortului prin @mbr[c[minte corespnz[toare ]i turnarea de ap[ peste
cap ]i corp @n condi\iile accesibilit[\ii.
De]i antrenamentul pe intervale lungi poate cre]te cantitatea de
glicogen ce se depoziteaz[ @n mu]chi are ca beneficiu real reglarea fin[ a
mecanismelor de control ce intervin @n desfacerea glicogenului @n raport cu
necesit[\ile de ATP. Dac[ aceast[ rat[ este prea rapid[ se pierde un
combustibil important; dac[ este prea lent[, se limiteaz[ performan\a. #n
scopul optimiz[rii utiliz[rii glicogenului intervalele lungi trebuiesc parcurse
cu vitez[ c`t mai apropiat[ de cea maxim[ dar f[r[ a ajunge la epuizare,
astfel @nc`t @ntr-o ]edin\[ de antrenament s[ poat[ fi parcurse c`teva intrevale.
Fiecare interval utilizeaz[ 40 g glicogen @n medie, astfel @nc`t la sf`r]itul unui
antrenament intens glicogenul r[mas la nivel muscular va fi minim. De aceea
este necesar[ ingestia unor hidrocarbona\i c`t mai rapid posibil dup[
@ncetarea efortului ]i administrarea unei mese bogat[ @n hidra\i de carbon
@naintea antrenamentului urm[tor.
Intervale foarte lungi (3-20 km; peste 30 km)
Alergarea de 3 - 10 km la o vitez[ corespunz`nd pragului anaerob @i
va ar[ta atletului c`t de repede poate s[ alerge f[r[ pericolul "oboselii
anaerobe" sau al deple\iei rapide a rezervelor glicogenice. O oarecare
produc\ie de acid lactic va avea loc astfel @nc`t vor fi antrena\i factorii
implica\i @n @ndep[rtarea acestuia, cu @mbun[t[\irea pragului anaerob. #n
alergarea acestor distan\e este important[ utilizarea cronometrului care-i va
ar[ta atletului c`t de bine r[spunde corpul s[u la antrenament. Distan\ele mai
lungi (15 - 20 km) trebuie s[ se alerge sub pragul anaerob cu @mbun[t[\irea
integr[rii tuturor proceselor aerobice.
Pentru alerg[torul de maraton ]i ultramaraton este necesar[ o alergare
de 30 km sau mai mult, o dat[ pe s[pt[m`n[ la o vitez[ medie. Alergarea pe
aceast[ distan\[ implic[ utilizarea acizilor gra]i ]i va antrena abilitatea de a
mobiliza acizi gra]i, prin oxidarea lor la nivel muscular se va consuma o
cantitate crescut[ de oxigen, ceea ce ar putea limita performan\a. Adi\ional
123
concentra\ia plasmatic[ a acizilor gra]i va cre]te mult ]i va induce "oboseala
central[". Dac[ se elibereaz[ prea pu\ini acizi gra]i, se va utiliza o cantitate
crescut[ de glicogen ]i depozitele de glicogen se vor goli @naintea termin[rii
cursei cu instalarea rapid[ a oboselii. De aceea este foarte important[
"antrenarea" procesului biochimic al mobiliz[rii acizilor gra]i din \esutul
adipos @n vederea coresponden\ei cu viteza alerg[rii.

De re\inut

REZISTEN|A
-Criteriul brut de apreciere a capacit[\ii de rezisten\[ este VO
2
max
- Metodele cele mai utilizate @n antrenamentul pentru dezvoltarea rezisten\ei
sunt:
- Metoda eforturilor uniforme (continue)
- Metoda eforturilor variabile
- Metoda antrenamentului pe intervale
FOR|A
Antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri importante :
- prin utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r redus de repet[ri
(@nc[rc[ri maximale)
- prin utilizarea unor @nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o
scurt[ pauz[ @ntre serii.
VITEZA
Este o calitate motric[ puternic condi\ionat[ genetic put`nd fi influen\at[ prin
antrenament.
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\i anaerobe
- antrenament pe intervale scurte (30-50m ; 100m)
- antrenamentul de for\[
- antrenamentul pe plan @nclinat.
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\i aerobe
- antrenament pe intervale scurte (sub 400 m)
- antrenament pe intervale lungi (0,5 - 2 Km)
- antrenament pe intervale foarte lungi (3-20 km; peste 30 km)
Alte metode de antrenament:
- antrenament la altitudine
- antrenamentul flexibilit[\ii tendoanelor
- stretching
- antrenament mental
123
concentra\ia plasmatic[ a acizilor gra]i va cre]te mult ]i va induce "oboseala
central[". Dac[ se elibereaz[ prea pu\ini acizi gra]i, se va utiliza o cantitate
crescut[ de glicogen ]i depozitele de glicogen se vor goli @naintea termin[rii
cursei cu instalarea rapid[ a oboselii. De aceea este foarte important[
"antrenarea" procesului biochimic al mobiliz[rii acizilor gra]i din \esutul
adipos @n vederea coresponden\ei cu viteza alerg[rii.

De re\inut

REZISTEN|A
-Criteriul brut de apreciere a capacit[\ii de rezisten\[ este VO
2
max
- Metodele cele mai utilizate @n antrenamentul pentru dezvoltarea rezisten\ei
sunt:
- Metoda eforturilor uniforme (continue)
- Metoda eforturilor variabile
- Metoda antrenamentului pe intervale
FOR|A
Antrenamentul de for\[ poate fi realizat @n 2 moduri importante :
- prin utilizarea unor @nc[rc[turi mari cu un num[r redus de repet[ri
(@nc[rc[ri maximale)
- prin utilizarea unor @nc[rc[turi mai mici cu repet[ri frecvente ]i o
scurt[ pauz[ @ntre serii.
VITEZA
Este o calitate motric[ puternic condi\ionat[ genetic put`nd fi influen\at[ prin
antrenament.
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\i anaerobe
- antrenament pe intervale scurte (30-50m ; 100m)
- antrenamentul de for\[
- antrenamentul pe plan @nclinat.
Metode de antrenament pentru @mbun[t[\irea capacit[\i aerobe
- antrenament pe intervale scurte (sub 400 m)
- antrenament pe intervale lungi (0,5 - 2 Km)
- antrenament pe intervale foarte lungi (3-20 km; peste 30 km)
Alte metode de antrenament:
- antrenament la altitudine
- antrenamentul flexibilit[\ii tendoanelor
- stretching
- antrenament mental
124
B.12. REFACEREA POST-EFFORT

DE CE ?

Fiind o component[ a antrenamentului sportiv, refacerea dup[
efort, se supune legit[\ii antrenamentului sportiv, care are dou[ fa\ete: una
ergotrop[ (antrenamentul propriu-zis) ]i cea trofotrop[ (refacerea,
restabilirea dup[ efort).

Refacerea dirijat[ completeaz[, compenseaz[, accelereaz[ refacerea
natural[ a organismului (nu o poate substitui) care are loc @ntr-o anumit[
succesiune: indicatorii vegetativi revin @n minute; indicatorii metabolici revin
@n ore; indicatorii neurohormonali, enzimatici etc. revin @n 1-3 zile. Refacerea
se adreseaz[ unor organisme s[n[toase, afectate de efortul sportiv;
recuperarea se adreseaz[ unor organisme afectate de boal[ sau traumatism,
neput`nd ajunge niciodat[ la supracompensare. Privind @n mod pragmatic
lucrurile avem @n vedere o refacere dup[ antrenament, dup[ o zi de efort
sportiv, dup[ un ciclu s[pt[m`nal sau de etap[, dup[ acele mijloace care pot
ac\iona eficient ]i rapid asupra substratelor fiziologice stresate de efortul din
antrenamente ]i/sau concursuri.
Mijloacele de refacere se pot clasifica :
1. Dup[ efectele exercitate
- Neuropsihice;
- Neuromusculare;
- Endocrinometabolice;
- Cardiorespiratorii.
2. Dup[ apartenen\a mijloacelor de recuperare
- Balneofiziohidroterapice (hidroterapie cald[, saun[, masaj-
automasaj, oxigenare natural[-artificial[, aeroionizare negativ[ natural-
artificial[, acupunctur[-presopunctur[, yoga etc.);
- Psihoterapice (sugestia-autosugestia, training autogen, relaxare
neuromuscular[, medica\ie neurotrop[-psihotrop[);
- Dietetice (alcalinizante, hidro-zaharat[, bogat[ @n vitamine ]i
oligoelemente, norma caloric[ etc.);
- Farmacologice (compensatorii, substitutive);
- Odihna activ[-odihna pasiv[ (somnul).
De asemenea, distingem:
Mijloace care accelereaz[ refacerea neuropsihic[
124
B.12. REFACEREA POST-EFFORT

DE CE ?

Fiind o component[ a antrenamentului sportiv, refacerea dup[
efort, se supune legit[\ii antrenamentului sportiv, care are dou[ fa\ete: una
ergotrop[ (antrenamentul propriu-zis) ]i cea trofotrop[ (refacerea,
restabilirea dup[ efort).

Refacerea dirijat[ completeaz[, compenseaz[, accelereaz[ refacerea
natural[ a organismului (nu o poate substitui) care are loc @ntr-o anumit[
succesiune: indicatorii vegetativi revin @n minute; indicatorii metabolici revin
@n ore; indicatorii neurohormonali, enzimatici etc. revin @n 1-3 zile. Refacerea
se adreseaz[ unor organisme s[n[toase, afectate de efortul sportiv;
recuperarea se adreseaz[ unor organisme afectate de boal[ sau traumatism,
neput`nd ajunge niciodat[ la supracompensare. Privind @n mod pragmatic
lucrurile avem @n vedere o refacere dup[ antrenament, dup[ o zi de efort
sportiv, dup[ un ciclu s[pt[m`nal sau de etap[, dup[ acele mijloace care pot
ac\iona eficient ]i rapid asupra substratelor fiziologice stresate de efortul din
antrenamente ]i/sau concursuri.
Mijloacele de refacere se pot clasifica :
1. Dup[ efectele exercitate
- Neuropsihice;
- Neuromusculare;
- Endocrinometabolice;
- Cardiorespiratorii.
2. Dup[ apartenen\a mijloacelor de recuperare
- Balneofiziohidroterapice (hidroterapie cald[, saun[, masaj-
automasaj, oxigenare natural[-artificial[, aeroionizare negativ[ natural-
artificial[, acupunctur[-presopunctur[, yoga etc.);
- Psihoterapice (sugestia-autosugestia, training autogen, relaxare
neuromuscular[, medica\ie neurotrop[-psihotrop[);
- Dietetice (alcalinizante, hidro-zaharat[, bogat[ @n vitamine ]i
oligoelemente, norma caloric[ etc.);
- Farmacologice (compensatorii, substitutive);
- Odihna activ[-odihna pasiv[ (somnul).
De asemenea, distingem:
Mijloace care accelereaz[ refacerea neuropsihic[
125
- Psihoterapice (convorbiri, sugestia-autosugestia, trainingul autogen,
tehnici de relaxare neuropsihice, yoga etc.);
- Acupunctura, presopunctur[;
- Oxigenarea natural[ ]i/sau artificial[;
- Aeroionizarea negativ[ natural[ ]i/sau artificial[;
- Odihna activ[ ]i pasiv[ (somnul);
- Hidroterapie cald[ (du], cad[, bazin, cu plante, sare Bazna,
minerale);
- Masaj (vibromasaj, hidromasaj, masaj subacvatic, manual etc.);
- Medica\ie (glucoz[ sau fructoz[, P, Mg, Ca, vitaminele B, Lecitin[,
Glicocol, s[ruri de acid aspartic, s[ruri de acid glutamic, Piracetam,
Piravitan, Vitaspol, hipnosedative etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea neuromuscular[
- Hidroterapie cald[, saun[, masaj;
- Training autogen, yoga, acupunctura, baropresiune muscular[;
- Odihn[ activ[ ]i pasiv[;
- Diet[ (alcalin[, hidrozaharat[, bogat[ @n vitamine ]i minerale);
- Farmacologie (glucoz[, glicocol, Na, K, Ca, P, Mg, vitamine B, C,
ATP, miorelaxante, Folcistein[, Carnitin[ etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea endocrinometabolic[
- Oxigenarea ]i aeroionizarea negativ[;
- Tehnici de relaxare neuromuscular[;
- Reechilibrarea hidroelectrolitic[;
- Psihoterapie;
- Masaj, acupunctur[, presopunctur[;
- Odihn[ activ[ (eventual la 600-800m altitudine);
- Medica\ie (Piracetam, Piravitan, Aspartat de Mg, vitamine ]i
minerale, extracte de suprarenal[, ATP, Fosfocreatin[ etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea cardiorespiratorie
- Oxigenarea natural[ ]i/sau artificial[;
- Reechilibrarea hidroelectrolitic[;
- Odihna activ[ ]i pasiv[;
- Hidroterapie cald[;
- Saun[ (15min s[pt[m`nal), masaj (zilnic);
- Training autogen, acupunctur[, presopunctur[, yoga;
- Diet[ (alcalin[, bogat[ @n glucide, vitamine, oligoelemente);
- Farmacologice (ATP, Fosfocreatin[, K, Na, Mg, Aspartat de
arginin[, Carnitin[, Lisin[, Glucoz[, Vitamine B, C, E, Tirozin[).
Mijloace de baz[ ale refacerii corelate cu natura efortului
Eforturi anaerobe (p`n[ la 2 minute);
125
- Psihoterapice (convorbiri, sugestia-autosugestia, trainingul autogen,
tehnici de relaxare neuropsihice, yoga etc.);
- Acupunctura, presopunctur[;
- Oxigenarea natural[ ]i/sau artificial[;
- Aeroionizarea negativ[ natural[ ]i/sau artificial[;
- Odihna activ[ ]i pasiv[ (somnul);
- Hidroterapie cald[ (du], cad[, bazin, cu plante, sare Bazna,
minerale);
- Masaj (vibromasaj, hidromasaj, masaj subacvatic, manual etc.);
- Medica\ie (glucoz[ sau fructoz[, P, Mg, Ca, vitaminele B, Lecitin[,
Glicocol, s[ruri de acid aspartic, s[ruri de acid glutamic, Piracetam,
Piravitan, Vitaspol, hipnosedative etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea neuromuscular[
- Hidroterapie cald[, saun[, masaj;
- Training autogen, yoga, acupunctura, baropresiune muscular[;
- Odihn[ activ[ ]i pasiv[;
- Diet[ (alcalin[, hidrozaharat[, bogat[ @n vitamine ]i minerale);
- Farmacologie (glucoz[, glicocol, Na, K, Ca, P, Mg, vitamine B, C,
ATP, miorelaxante, Folcistein[, Carnitin[ etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea endocrinometabolic[
- Oxigenarea ]i aeroionizarea negativ[;
- Tehnici de relaxare neuromuscular[;
- Reechilibrarea hidroelectrolitic[;
- Psihoterapie;
- Masaj, acupunctur[, presopunctur[;
- Odihn[ activ[ (eventual la 600-800m altitudine);
- Medica\ie (Piracetam, Piravitan, Aspartat de Mg, vitamine ]i
minerale, extracte de suprarenal[, ATP, Fosfocreatin[ etc.).
Mijloace care accelereaz[ refacerea cardiorespiratorie
- Oxigenarea natural[ ]i/sau artificial[;
- Reechilibrarea hidroelectrolitic[;
- Odihna activ[ ]i pasiv[;
- Hidroterapie cald[;
- Saun[ (15min s[pt[m`nal), masaj (zilnic);
- Training autogen, acupunctur[, presopunctur[, yoga;
- Diet[ (alcalin[, bogat[ @n glucide, vitamine, oligoelemente);
- Farmacologice (ATP, Fosfocreatin[, K, Na, Mg, Aspartat de
arginin[, Carnitin[, Lisin[, Glucoz[, Vitamine B, C, E, Tirozin[).
Mijloace de baz[ ale refacerii corelate cu natura efortului
Eforturi anaerobe (p`n[ la 2 minute);
126
- Refacerea neuromuscular[;
- Refacerea neuropshic[;
- Refacerea endocrinometabolic[;
Eforturi aerobe (peste 3 minute)
- Refacerea metabolic[;
- Refacerea cardiorespiratorie;
- Refacerea neuromuscular[;
Eforturi mixte (jocuri sportive)
- Refacerea neuropsihic[;
- Refacerea cardiorespiratorie ]i metabolic[;
- Refacerea neuromuscular[;
Eforturi neuropsihice
- Refacerea neuropsihic[;
- Refacerea neuromuscular[.

#n activitatea sportiv[ vorbim de aplicarea unor mijloace de refacere
zilnic[, c`t ]i a antrenamentelor complexe de refacere, la finele ciclului
s[pt[m`nal, c`nd aplic[m o gam[ mai larg[ de mijloace de refacere. Deci,
definim refacerea dirijat[ ca acea parte component[ a antrenamentului care
folose]te dirijat unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice, provenite
din mediul intern sau extern, @n scopul reedit[rii homeostaziei de efort
dinaintea efortului sportiv (antrenament sau competi\ie) ]i chiar dep[]irea
acestui prag prin realizarea supracompens[rii.
Controlul biomedical al refacerii
Pentru obiectivizarea refacerii, folosim o serie de teste clinice ]i
paraclinice. Jurnalul de autocontrol (somnul calitativ ]i cantitativ, apetitul,
dispozi\ia de antrenament, greutatea corporal[ diminea\a la sculare sau
@nainte-dup[ antrenament), pulsul @n clinostatism ]i ortostatism, diminea\a la
de]teptare, o serie de parametri biochimici (examenul urinii, pH urinar ]i
sanguin, acidul lactic din s`nge ]i ureea seric[ etc.), hemoglobina seric[,
timpul de reac\ie, dinamometria, spirometria etc. reprezint[ posibilit[\i
obiective de apreciere a refacerii postefort.

ORDINEA PRIORITAR{ A MIJLOACELOR DE REFACERE
#N FUNC|IE DE SPORT
ATLETISM: - sprint, s[rituri, arunc[ri: neuropsihice, neuromusculare;
- semifond, fond, maraton, mar]: metabolic, cardiorespirator;
- probe combinate: neuromuscular, metabolic, neuropsihic.
AUTOMOBILISM-MOTOCICLISM: neuropsihic.
BOX: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
126
- Refacerea neuromuscular[;
- Refacerea neuropshic[;
- Refacerea endocrinometabolic[;
Eforturi aerobe (peste 3 minute)
- Refacerea metabolic[;
- Refacerea cardiorespiratorie;
- Refacerea neuromuscular[;
Eforturi mixte (jocuri sportive)
- Refacerea neuropsihic[;
- Refacerea cardiorespiratorie ]i metabolic[;
- Refacerea neuromuscular[;
Eforturi neuropsihice
- Refacerea neuropsihic[;
- Refacerea neuromuscular[.

#n activitatea sportiv[ vorbim de aplicarea unor mijloace de refacere
zilnic[, c`t ]i a antrenamentelor complexe de refacere, la finele ciclului
s[pt[m`nal, c`nd aplic[m o gam[ mai larg[ de mijloace de refacere. Deci,
definim refacerea dirijat[ ca acea parte component[ a antrenamentului care
folose]te dirijat unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice, provenite
din mediul intern sau extern, @n scopul reedit[rii homeostaziei de efort
dinaintea efortului sportiv (antrenament sau competi\ie) ]i chiar dep[]irea
acestui prag prin realizarea supracompens[rii.
Controlul biomedical al refacerii
Pentru obiectivizarea refacerii, folosim o serie de teste clinice ]i
paraclinice. Jurnalul de autocontrol (somnul calitativ ]i cantitativ, apetitul,
dispozi\ia de antrenament, greutatea corporal[ diminea\a la sculare sau
@nainte-dup[ antrenament), pulsul @n clinostatism ]i ortostatism, diminea\a la
de]teptare, o serie de parametri biochimici (examenul urinii, pH urinar ]i
sanguin, acidul lactic din s`nge ]i ureea seric[ etc.), hemoglobina seric[,
timpul de reac\ie, dinamometria, spirometria etc. reprezint[ posibilit[\i
obiective de apreciere a refacerii postefort.

ORDINEA PRIORITAR{ A MIJLOACELOR DE REFACERE
#N FUNC|IE DE SPORT
ATLETISM: - sprint, s[rituri, arunc[ri: neuropsihice, neuromusculare;
- semifond, fond, maraton, mar]: metabolic, cardiorespirator;
- probe combinate: neuromuscular, metabolic, neuropsihic.
AUTOMOBILISM-MOTOCICLISM: neuropsihic.
BOX: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
127
KAIAC-CANOE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
CANOTAJ: cardiorespirator, metabolic.
C{L{RIE: neuropsic.
CICLISM }OSEA: metabolic, cardiorespirator.
CICLISM VELODROM: neuropsihic, neuromuscular.
CULTURISM: metabolic, neuromuscular.
BASCHET, FOTBAL, HANDBAL, VOLEI, RUGBY, POLO, HOCHEI PE
GHEA|{: neuropsihic, metabolic, neuromuscular.
GIMNASTIC{: neuropsihic, neuromuscular, analizatori.
HALTERE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
#NOT: cardiorespirator, metabolic.
JUDO: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
LUPTE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
PENTATLON MODERN: neuropsihic, metabolic, cardiorespirator.
POPICE: neuropsihic, neuromuscular.
S{RITURI #N AP{: neuropsihic, analizatori.
SPORTURI DE IARN{
- schi alpin, sanie, bob, patinaj artistic, s[rituri cu schiurile:
neuropsihic, analizatori, neuromuscular;
- biatlon, patinaj vitez[, schi fond: cardiorespirator, metabolic,
neuromuscular.
}AH: neuropsihic.
TENIS DE C~MP: neuropsihic, metabolic.
TENIS DE MAS{: neuromuscular, neuropsihic, metabolic.
TIR: neuropsihic, analizatori.
YACHTING: neuropsihic.

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORTUL PREDOMINANT
ANAEROB
(efort neuropsihic, neuromuscular)

1. Psihoterapie: 8-10min cu antrenorul, medicul, psihologul.
2. Du] cald: 15min la 38-42
o
sau cad[ (sare Bazna, mu]e\el, tei, iodur[
potasiu).
3. Saun[: 8-10min (1min saun[, 1 min bazin sau du]).
4. Masaj: 15min manual sau 10min instrumental (vibromasaj, hidromasaj,
presomasaj). Se prefer[ masajul manual.
5. Antrenament psihosomatic sau alte tehnici de relaxare sub supravegherea
specialistului.
127
KAIAC-CANOE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
CANOTAJ: cardiorespirator, metabolic.
C{L{RIE: neuropsic.
CICLISM }OSEA: metabolic, cardiorespirator.
CICLISM VELODROM: neuropsihic, neuromuscular.
CULTURISM: metabolic, neuromuscular.
BASCHET, FOTBAL, HANDBAL, VOLEI, RUGBY, POLO, HOCHEI PE
GHEA|{: neuropsihic, metabolic, neuromuscular.
GIMNASTIC{: neuropsihic, neuromuscular, analizatori.
HALTERE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
#NOT: cardiorespirator, metabolic.
JUDO: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
LUPTE: neuropsihic, neuromuscular, metabolic.
PENTATLON MODERN: neuropsihic, metabolic, cardiorespirator.
POPICE: neuropsihic, neuromuscular.
S{RITURI #N AP{: neuropsihic, analizatori.
SPORTURI DE IARN{
- schi alpin, sanie, bob, patinaj artistic, s[rituri cu schiurile:
neuropsihic, analizatori, neuromuscular;
- biatlon, patinaj vitez[, schi fond: cardiorespirator, metabolic,
neuromuscular.
}AH: neuropsihic.
TENIS DE C~MP: neuropsihic, metabolic.
TENIS DE MAS{: neuromuscular, neuropsihic, metabolic.
TIR: neuropsihic, analizatori.
YACHTING: neuropsihic.

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORTUL PREDOMINANT
ANAEROB
(efort neuropsihic, neuromuscular)

1. Psihoterapie: 8-10min cu antrenorul, medicul, psihologul.
2. Du] cald: 15min la 38-42
o
sau cad[ (sare Bazna, mu]e\el, tei, iodur[
potasiu).
3. Saun[: 8-10min (1min saun[, 1 min bazin sau du]).
4. Masaj: 15min manual sau 10min instrumental (vibromasaj, hidromasaj,
presomasaj). Se prefer[ masajul manual.
5. Antrenament psihosomatic sau alte tehnici de relaxare sub supravegherea
specialistului.
128
6. Reechilibrea hidroelectrolitic[: 300ml suc de fructe sau ap[ mineral[
alcalin[+1/2 l[m`ie, 25g glucoz[ sau miere; @n lips[ se poate folosi iaurt,
lapte b[tut sau ceai cu 1/2 l[m`ie.
7. Oxigenare sau aeroionizare negativ[: 10-15min dup[ tehnici individuale
sau colective.
8. Medica\ie: Polivitaminizant S-2 tablete; Polimineralizant S-2 sau trei
tablete; Energin-2 sau 3 tablete; Vitaspol-1sau 2 fiole; Nootropil-1 sau 2
capsule pentru tir, ]ah, scrim[ (Piravitan).
9. Alimenta\ia: bogat[ @n legume, fructe, lactate, normoproteic[, hipolipidic[,
bogat[ @n fibre ]i gelatine.
10. Odihn[ activ[.
11. Odihn[ pasiv[.
12. Observa\ii:
- Pentru ]ah, tir, scrim[ se recomand[ cu prec[dere aplicarea
mijloacelor de la punctele 1, 2, 4, 5, 8 (Nootropil), 10, 11.
- Pentru celelalte sporturi incluse @n aceast[ categorie (inclusiv
jocurile sportive) se recomand[ utilizarea sistematic[, zilnic[ a mijloacelor
cuprinse la punctele 2, 3, 4, 6, 8, 9, 11-cel pu\in o ]edin\[ pe zi; de dou[ ori
pe s[pt[m`n[ (la mijlocul curbei efortului de v`rf s[pt[m`nal sau la sf`r]itul
ciclului s[pt[m`nal) se indic[ organizarea unor ]edin\e de antrenament de
refacere ce vor include @ntr-o @nl[n\uire logic[ toate mijloacele expuse mai
sus.
- Antrenamentul de refacere se desf[]oar[ pe baza indica\iei ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonamente).

SCHEM{ DE REFACERE DUP{ EFORTUL PREDOMINANT
AEROB
(efort cardiorespirator, metabolic, muscular)

1. Du] cald: la 38-42
o
, 10-15min sau cad[ (bazin), cu sare Bazna, mu]e\el,
tei, iodur[ de potasiu 1/1000.
2. Sauna: 10min (1min @n saun[ ]i 1min afar[, @n bazin sau la du]).
3. Masaj: 10min manual sau 6min instrumental (hidromasaj, vibromasaj).
4. Relaxare autogen[ sub @ndrumarea specialistului sau alte tehnici de
relaxare.
5. Aeroionizare negativ[ ]i oxigenare: 10min.
6. Rehidratare: 300ml lapte, suc fructe, ceai bine @ndulcit, cu l[m`ie, la care
se poate ad[uga 25g glucoz[ sau miere.
7. Medica\ie: Vitaspol-1 sau 2 tablete per os; Eleutal-2 sau 3 tablete;
Polimineralizant S-2 tablete; Polivitaminizant S-2 tablete.
128
6. Reechilibrea hidroelectrolitic[: 300ml suc de fructe sau ap[ mineral[
alcalin[+1/2 l[m`ie, 25g glucoz[ sau miere; @n lips[ se poate folosi iaurt,
lapte b[tut sau ceai cu 1/2 l[m`ie.
7. Oxigenare sau aeroionizare negativ[: 10-15min dup[ tehnici individuale
sau colective.
8. Medica\ie: Polivitaminizant S-2 tablete; Polimineralizant S-2 sau trei
tablete; Energin-2 sau 3 tablete; Vitaspol-1sau 2 fiole; Nootropil-1 sau 2
capsule pentru tir, ]ah, scrim[ (Piravitan).
9. Alimenta\ia: bogat[ @n legume, fructe, lactate, normoproteic[, hipolipidic[,
bogat[ @n fibre ]i gelatine.
10. Odihn[ activ[.
11. Odihn[ pasiv[.
12. Observa\ii:
- Pentru ]ah, tir, scrim[ se recomand[ cu prec[dere aplicarea
mijloacelor de la punctele 1, 2, 4, 5, 8 (Nootropil), 10, 11.
- Pentru celelalte sporturi incluse @n aceast[ categorie (inclusiv
jocurile sportive) se recomand[ utilizarea sistematic[, zilnic[ a mijloacelor
cuprinse la punctele 2, 3, 4, 6, 8, 9, 11-cel pu\in o ]edin\[ pe zi; de dou[ ori
pe s[pt[m`n[ (la mijlocul curbei efortului de v`rf s[pt[m`nal sau la sf`r]itul
ciclului s[pt[m`nal) se indic[ organizarea unor ]edin\e de antrenament de
refacere ce vor include @ntr-o @nl[n\uire logic[ toate mijloacele expuse mai
sus.
- Antrenamentul de refacere se desf[]oar[ pe baza indica\iei ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonamente).

SCHEM{ DE REFACERE DUP{ EFORTUL PREDOMINANT
AEROB
(efort cardiorespirator, metabolic, muscular)

1. Du] cald: la 38-42
o
, 10-15min sau cad[ (bazin), cu sare Bazna, mu]e\el,
tei, iodur[ de potasiu 1/1000.
2. Sauna: 10min (1min @n saun[ ]i 1min afar[, @n bazin sau la du]).
3. Masaj: 10min manual sau 6min instrumental (hidromasaj, vibromasaj).
4. Relaxare autogen[ sub @ndrumarea specialistului sau alte tehnici de
relaxare.
5. Aeroionizare negativ[ ]i oxigenare: 10min.
6. Rehidratare: 300ml lapte, suc fructe, ceai bine @ndulcit, cu l[m`ie, la care
se poate ad[uga 25g glucoz[ sau miere.
7. Medica\ie: Vitaspol-1 sau 2 tablete per os; Eleutal-2 sau 3 tablete;
Polimineralizant S-2 tablete; Polivitaminizant S-2 tablete.
129
8. Alimenta\ia: Hidro-zaharat[, alcalin[, bogat[ @n crudit[\i ]i lactate,
hipolipidic[, normoproteic[.
9. Psihoterapie.
10. Odihna activ[.
11. Odihn[ pasiv[ (somnul).
12. Observa\ii:
- Dup[ fiecare antrenament (cu excep\ia antrenamentelor de refacere
sau a celor cu caracter de odihn[ activ[) se vor efectua cele prev[zute la
punctele 1, 3, 6, 7, 8, 11.
- De dou[ ori pe s[pt[m`n[ (la mijlocul ciclului s[pt[m`nal, dup[
momentul de v`rf al curbei efortului s[pt[m`nal ]i la sf[r]itul ciclului
s[pt[m`nal) se vor efectua antrenamente de refacere, cu o durat[ de 60-
90min, @n func\ie de indica\ia medicului, @n care se vor utiliza toate cele 11
mijloace de refacere descrise.
- #n aceste ]edin\e durata saunei poate cre]te la 15min ]i a
procedurilor de masaj la 20min pentru cel manual ]i 10min pentru cel
instrumental.
- Antrenamentul de refacere se desf[]oar[ la indica\ia ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonament).

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORTURILE DE TIP MIXT
(aerob-anaerob ]i neuropsihic: jocuri sportive,
alerg[ri atletism 400-1500m, box, scrim[, tenis de c`mp)

1. Psihoterapie.
2. Du] cald: 15min la 38-42
o
, cad[ sau bazin (plante, sare Bazna, iodur[
potasiu).
3. Saun[: s[pt[m`nal, 15min (2min saun[, 1min du] sau bazin).
4. Masaj manual sau instrumental: 10min zilnic.
5. Reechilibrarea hidroelectrolitic[: 300ml ceai, suc de fructe sau lactate sau
300ml ap[ mineral[ alcalin[+vitamina C 200-400mg+100mg vitamina B
1
, 1-
2g CLNA, 1g CLK ]i 1/2 l[m`ie sau sirop (15g glucoz[).
6. Medica\ie: Vitaspol-1 sau 2 fiole per os dup[ antrenament; Eleutal-4 sau 5
tablete sau 10-15g glucoz[ sau miere; Polimineralizant-3 pe zi la masa de
dup[ efort; Polivitaminizant: 2 drajeuri la masa de dup[ efort.
7. Alimenta\ia: predominant alcalin[, lactate, legume, fructe, hipolipidic[,
hidrozaharat[, normoproteic[ cu proteine de valoare, calitative.
8. Odihn[ activ[ ]i pasiv[.
9. Tehnici de relaxare: la indica\ia medicului.
10. Observa\ii:
129
8. Alimenta\ia: Hidro-zaharat[, alcalin[, bogat[ @n crudit[\i ]i lactate,
hipolipidic[, normoproteic[.
9. Psihoterapie.
10. Odihna activ[.
11. Odihn[ pasiv[ (somnul).
12. Observa\ii:
- Dup[ fiecare antrenament (cu excep\ia antrenamentelor de refacere
sau a celor cu caracter de odihn[ activ[) se vor efectua cele prev[zute la
punctele 1, 3, 6, 7, 8, 11.
- De dou[ ori pe s[pt[m`n[ (la mijlocul ciclului s[pt[m`nal, dup[
momentul de v`rf al curbei efortului s[pt[m`nal ]i la sf[r]itul ciclului
s[pt[m`nal) se vor efectua antrenamente de refacere, cu o durat[ de 60-
90min, @n func\ie de indica\ia medicului, @n care se vor utiliza toate cele 11
mijloace de refacere descrise.
- #n aceste ]edin\e durata saunei poate cre]te la 15min ]i a
procedurilor de masaj la 20min pentru cel manual ]i 10min pentru cel
instrumental.
- Antrenamentul de refacere se desf[]oar[ la indica\ia ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonament).

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORTURILE DE TIP MIXT
(aerob-anaerob ]i neuropsihic: jocuri sportive,
alerg[ri atletism 400-1500m, box, scrim[, tenis de c`mp)

1. Psihoterapie.
2. Du] cald: 15min la 38-42
o
, cad[ sau bazin (plante, sare Bazna, iodur[
potasiu).
3. Saun[: s[pt[m`nal, 15min (2min saun[, 1min du] sau bazin).
4. Masaj manual sau instrumental: 10min zilnic.
5. Reechilibrarea hidroelectrolitic[: 300ml ceai, suc de fructe sau lactate sau
300ml ap[ mineral[ alcalin[+vitamina C 200-400mg+100mg vitamina B
1
, 1-
2g CLNA, 1g CLK ]i 1/2 l[m`ie sau sirop (15g glucoz[).
6. Medica\ie: Vitaspol-1 sau 2 fiole per os dup[ antrenament; Eleutal-4 sau 5
tablete sau 10-15g glucoz[ sau miere; Polimineralizant-3 pe zi la masa de
dup[ efort; Polivitaminizant: 2 drajeuri la masa de dup[ efort.
7. Alimenta\ia: predominant alcalin[, lactate, legume, fructe, hipolipidic[,
hidrozaharat[, normoproteic[ cu proteine de valoare, calitative.
8. Odihn[ activ[ ]i pasiv[.
9. Tehnici de relaxare: la indica\ia medicului.
10. Observa\ii:
130
- Dup[ fiecare antrenament se vor efectua mijloacele prev[zute la
punctele 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8 (odihna pasiv[). La sf`r]itul ciclului s[pt[m`nal se
va efectua @ntreg ciclul de refacere (1-8). Eventual la mijlocul s[pt[m`nii se
mai poate ad[uga ]i sauna (conform recomand[rii medicului de lot).
- Antrenamentul de la sf`r]itul s[pt[m`nii (refacere) va dura 90min,
@ncep`nd cu 30min odihn[ activ[ (alt[ activitate) dup[ care 60min se aplic[
mijloacele de refacere descrise (sauna ]i hidroterapie cald[ 30min).
- Antrenamentul de refacere se efectueaz[ la indica\ia ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonament).

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORT PREDOMINANT
NEUROPSIHIC
(tir, pistol vitez[, tir cu arcul, scrim[, portari la jocuri)

1. Psihoterapie.
2. Tehnici de relaxare neuropsihic[ ]i neuromuscular[.
3. Training autogen.
4. Du] cald sau cad[ 10min (plante, sare Bazna, iodur[ de potasiu) ]i masaj
10min.
5. Aeroionizare negativ[-oxigenare.
6. Odihn[ activ[ (30-60min).
7. Medica\ie: Nootropil (piracetam) sau Piravitan, 2 capsule; Eleutal, 4-5
tablete dup[ efort; Polivitaminizant S, 2 drajeuri; Polimineralizant S, 2
tablete. Cu indica\ie medical[ se poate administra Glicocol-Nevrosthenin, 1-2
fiole dup[ antrenament, cu 10-15 zile @nainte de competi\ie, ca mijloc de
refacere.
8. Alimenta\ie: Conform cerin\elor ]i consumului din efort (echilibrat[,
bogat[ @n lichide, lactate, crudit[\i, organe, pe]te).
9. Odihn[ pasiv[ (somnul).
10. Observa\ii:
- Dup[ fiecare antrenament se vor efectua cele men\ionate la punctele
1 ]i 2 sau 3, 4, 7, 8, 9.
- La sf`r]itul ciclului s[pt[m`nal ]i eventual la mijlocul s[pt[m`nii se
va efectua o ]edin\[ de antrenament de refacere cu o durat[ de 90-120min (@n
func\ie de durata odihnei active: 30 sau 60min) @n care se vor utiliza toate
mijloacele descrise (1-9). #n aceste antrenamente se poate folosi ]i sauna 10-
15min (2min @n saun[ ]i 2 afar[, @n bazin sau du]), la sf`r]itul s[pt[m`nii, iar
masajul va dura 15min (manual, cu caracter general).
- Antrenamentul de refacere, zilnic sau la sf`r]it de s[pt[m`n[ se
desf[]oar[ la indica\ia ]i sub supravegherea personalului medico-sanitar, a
130
- Dup[ fiecare antrenament se vor efectua mijloacele prev[zute la
punctele 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8 (odihna pasiv[). La sf`r]itul ciclului s[pt[m`nal se
va efectua @ntreg ciclul de refacere (1-8). Eventual la mijlocul s[pt[m`nii se
mai poate ad[uga ]i sauna (conform recomand[rii medicului de lot).
- Antrenamentul de la sf`r]itul s[pt[m`nii (refacere) va dura 90min,
@ncep`nd cu 30min odihn[ activ[ (alt[ activitate) dup[ care 60min se aplic[
mijloacele de refacere descrise (sauna ]i hidroterapie cald[ 30min).
- Antrenamentul de refacere se efectueaz[ la indica\ia ]i sub
supravegherea personalului medico-sanitar al lotului (cantonament).

SCHEMA DE REFACERE DUP{ EFORT PREDOMINANT
NEUROPSIHIC
(tir, pistol vitez[, tir cu arcul, scrim[, portari la jocuri)

1. Psihoterapie.
2. Tehnici de relaxare neuropsihic[ ]i neuromuscular[.
3. Training autogen.
4. Du] cald sau cad[ 10min (plante, sare Bazna, iodur[ de potasiu) ]i masaj
10min.
5. Aeroionizare negativ[-oxigenare.
6. Odihn[ activ[ (30-60min).
7. Medica\ie: Nootropil (piracetam) sau Piravitan, 2 capsule; Eleutal, 4-5
tablete dup[ efort; Polivitaminizant S, 2 drajeuri; Polimineralizant S, 2
tablete. Cu indica\ie medical[ se poate administra Glicocol-Nevrosthenin, 1-2
fiole dup[ antrenament, cu 10-15 zile @nainte de competi\ie, ca mijloc de
refacere.
8. Alimenta\ie: Conform cerin\elor ]i consumului din efort (echilibrat[,
bogat[ @n lichide, lactate, crudit[\i, organe, pe]te).
9. Odihn[ pasiv[ (somnul).
10. Observa\ii:
- Dup[ fiecare antrenament se vor efectua cele men\ionate la punctele
1 ]i 2 sau 3, 4, 7, 8, 9.
- La sf`r]itul ciclului s[pt[m`nal ]i eventual la mijlocul s[pt[m`nii se
va efectua o ]edin\[ de antrenament de refacere cu o durat[ de 90-120min (@n
func\ie de durata odihnei active: 30 sau 60min) @n care se vor utiliza toate
mijloacele descrise (1-9). #n aceste antrenamente se poate folosi ]i sauna 10-
15min (2min @n saun[ ]i 2 afar[, @n bazin sau du]), la sf`r]itul s[pt[m`nii, iar
masajul va dura 15min (manual, cu caracter general).
- Antrenamentul de refacere, zilnic sau la sf`r]it de s[pt[m`n[ se
desf[]oar[ la indica\ia ]i sub supravegherea personalului medico-sanitar, a
131
psihologului sau altor speciali]ti pentru psihoterapie ]i tehnicile de
psihorelaxare-training autogen.




De re\inut



Refacerea dup[ efort folose]te mijloace trofotrope, dirijate @n
vederea reedit[rii st[rii homeostatice dinainte de efort ]i mai ales a
dep[]irii acesteia. Mijloacele folosite sunt: antrenamentul sportiv, dieta de
refacere, reechilibrarea hidroelectrolitic[, mijloacele farmacologice,
mijloacele psihice, odihna activ[ ]i pasiv[, cura de altitudine joas[ (600-
800m) etc.
















131
psihologului sau altor speciali]ti pentru psihoterapie ]i tehnicile de
psihorelaxare-training autogen.




De re\inut



Refacerea dup[ efort folose]te mijloace trofotrope, dirijate @n
vederea reedit[rii st[rii homeostatice dinainte de efort ]i mai ales a
dep[]irii acesteia. Mijloacele folosite sunt: antrenamentul sportiv, dieta de
refacere, reechilibrarea hidroelectrolitic[, mijloacele farmacologice,
mijloacele psihice, odihna activ[ ]i pasiv[, cura de altitudine joas[ (600-
800m) etc.
















132
CAPITOLUL III

ENERGIA DE UNDE }I CUM O OB|INEM ?

C.1. REAC|II DE OB|INERE A ENERGIEI #N EFORTUL
FIZIC; SISTEME ENERGETICE

Forma principal[ de depozitare a energiei @n organism este
reprezentat[ de ATP (acid adenozintrifosforic). ATP poate elibera energie
printr-o reac\ie chimic[ cu ap[ transform`ndu-se @n adenozindifosfat ]i acid
fosforic. De]i celulele con\in mult[ ap[, aceast[ reac\ie nu are loc spontan, ci
necesit[ un catalizator. #n laboratoarele de chimie sunt utiliza\i diver]i acizi
sau baze ce joac[ rolul de catalizatori; @n organismul uman aceast[ func\ie
este @ndeplinit[ de enzime.
Aceste condi\ii apar @n fibra muscular[ atunci c`nd cantitatea de
energie eliberat[ prin hidroliza unei molecule de ATP este suficient[ s[
ac\ioneze o punte ce va lega un miofilament de actin[ de unul de miozin[ @n
interiorul miofibrilei.
Dac[ se stabile]te un num[r suficient de leg[turi, filamentele vor
aluneca unele printre altele ]i mu]chiul se va contracta. De fiecare dat[ c`nd
un sprinter face un pas @n alergare circa 10
18
molecule de ATP sunt convertite
@n ADP cu transferul energiei la nivelul pun\ilor. Aceasta ar @nsemna c[ un
alerg[tor de maraton ar consuma 75kg ATP @ntr-o curs[. #n realitate
cantitatea de ATP din organism nu dep[]e]te 100 g. Acest paradox se rezolv[
ar[t`nd c[ pe m[sura utiliz[rii ATP-ului se fabric[ o nou[ cantitate din ADP
]i acid fosforic.
Sinteza ATP necesit[ energie care este furnizat[ de
descompunerea altor compu]i energetici a]a cum se va ar[ta @n
continuare.
Avantajul acestor reac\ii const[ @n simplitate. Un num[r foarte mare
de reac\ii generatoare de energie vor da na]tere aceluia]i compus intermediar,
ATP-ul, folosit apoi @n toate reac\iile ce necesit[ energie de la transportul
moleculelor prin membrana celular[, la generarea poten\ialelor electrice la
nivelul nervilor, de la producerea luminii @n organismele biolumuniscente la
sinteza moleculelor complexe @n toate celulele. Putem spune deci c[ ATP-ul
este intermediarul universal energetic @n biologie. Producerea ]i consumul
s[u constituie a]a numitul ciclu al ATP-ului.
132
CAPITOLUL III

ENERGIA DE UNDE }I CUM O OB|INEM ?

C.1. REAC|II DE OB|INERE A ENERGIEI #N EFORTUL
FIZIC; SISTEME ENERGETICE

Forma principal[ de depozitare a energiei @n organism este
reprezentat[ de ATP (acid adenozintrifosforic). ATP poate elibera energie
printr-o reac\ie chimic[ cu ap[ transform`ndu-se @n adenozindifosfat ]i acid
fosforic. De]i celulele con\in mult[ ap[, aceast[ reac\ie nu are loc spontan, ci
necesit[ un catalizator. #n laboratoarele de chimie sunt utiliza\i diver]i acizi
sau baze ce joac[ rolul de catalizatori; @n organismul uman aceast[ func\ie
este @ndeplinit[ de enzime.
Aceste condi\ii apar @n fibra muscular[ atunci c`nd cantitatea de
energie eliberat[ prin hidroliza unei molecule de ATP este suficient[ s[
ac\ioneze o punte ce va lega un miofilament de actin[ de unul de miozin[ @n
interiorul miofibrilei.
Dac[ se stabile]te un num[r suficient de leg[turi, filamentele vor
aluneca unele printre altele ]i mu]chiul se va contracta. De fiecare dat[ c`nd
un sprinter face un pas @n alergare circa 10
18
molecule de ATP sunt convertite
@n ADP cu transferul energiei la nivelul pun\ilor. Aceasta ar @nsemna c[ un
alerg[tor de maraton ar consuma 75kg ATP @ntr-o curs[. #n realitate
cantitatea de ATP din organism nu dep[]e]te 100 g. Acest paradox se rezolv[
ar[t`nd c[ pe m[sura utiliz[rii ATP-ului se fabric[ o nou[ cantitate din ADP
]i acid fosforic.
Sinteza ATP necesit[ energie care este furnizat[ de
descompunerea altor compu]i energetici a]a cum se va ar[ta @n
continuare.
Avantajul acestor reac\ii const[ @n simplitate. Un num[r foarte mare
de reac\ii generatoare de energie vor da na]tere aceluia]i compus intermediar,
ATP-ul, folosit apoi @n toate reac\iile ce necesit[ energie de la transportul
moleculelor prin membrana celular[, la generarea poten\ialelor electrice la
nivelul nervilor, de la producerea luminii @n organismele biolumuniscente la
sinteza moleculelor complexe @n toate celulele. Putem spune deci c[ ATP-ul
este intermediarul universal energetic @n biologie. Producerea ]i consumul
s[u constituie a]a numitul ciclu al ATP-ului.
133
#n concluzie trebuie re\inut c[ singura form[ de energie chimic[
transformat[ de mu]chi @n energie mecanic[ este cea provenit[ din
descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP).
Toate celulele trebuie s[ fie deci capabile s[ ob\in[ ATP din
combustibili energetici. Sintetiz`nd ATP-ul poate fi ob\inut din urm[torii
compu]i:
- fosfocreatina
- glicogen (glicoliz[ anaerob[)
- glicogen (oxidare aerob[-ciclul Krebs)
- glucoza sanguin[
- acizi gra]i.

1. #n mu]chi se g[se]te o cantitate foarte mic[ de ATP, care nu permite
dec`t realizarea c`torva contrac\ii musculare.
2. Activitatea muscular[ poate continua apoi numai dac[ ATP-ul este
resintetizat. Pentru refacerea ATP-ului se utilizeaz[ energia furnizat[ de
scindarea creatinfosfatului la nivel muscular, asigur`ndu-se astfel energie
pentru aproximativ @nc[ 20 de contrac\ii musculare.
Descompunerea ATP ]i PC se realizeaz[ cu eliberarea unei cantit[\i
maxime de energie @n unitatea de timp (substan\e macroergice), iar efortul
prestat pe baza energiei astfel eliberate atinge cea mai mare intensitate.
Durata unor astfel de eforturi este foarte scurt[ @ntre 15-20 sec.
3. Dac[ efortul continu[ necesarul de energie este furnizat de glicogenul
muscular care serve]te la regenerarea @n continuare a fosfa\ilor macroergici.
Procesele biochimice complexe ale descompunerii glicogenului permit
continuarea efortului @nc[ un minut, dar cu eliberarea unei cantit[\i de energie
mai mic[ pe unitatea de timp, ceea ce face ca efortul s[ aib[ intensitate
submaximal[; concomitent se produce ]i acid lactic. O cre]tere prea mare a
acestui metabolit duce la o sc[dere a pH-ului celular ]i ca urmare la o
inhibare a glicolizei. #n prezen\a O
2
acidul lactic este metabolizat ]i utilizat
chiar ca surs[ energetic[ la nivelul miocardului, ficatului, rinichiului ]i
mu]chiului scheletic @n repaos. Iat[ deci c[ ]i dup[ @ncetarea efortului
necesarul de oxigen r[m`ne ridicat, mu]chiul pl[tind "datoria de oxigen".
Din aceast[ scurt[ ]i simplificat[ expunere a energogenezei @n
activitatea muscular[ anaerob[, rezult[ c[ mu]chiul poate lucra cu intensitate
maxim[ o perioad[ scurt[ de timp, numai pe baza substan\elor energetice ]i a
enzimelor pe care le are depozitate @n fibrele sale.
Nivelul unor astfel de eforturi va fi cu at`t mai @nalt, cu c`t masele
musculare angrenate @n lucru vor avea dimensiuni mai mari, vor fi mai bogate
133
#n concluzie trebuie re\inut c[ singura form[ de energie chimic[
transformat[ de mu]chi @n energie mecanic[ este cea provenit[ din
descompunerea acidului adenozintrifosforic (ATP).
Toate celulele trebuie s[ fie deci capabile s[ ob\in[ ATP din
combustibili energetici. Sintetiz`nd ATP-ul poate fi ob\inut din urm[torii
compu]i:
- fosfocreatina
- glicogen (glicoliz[ anaerob[)
- glicogen (oxidare aerob[-ciclul Krebs)
- glucoza sanguin[
- acizi gra]i.

1. #n mu]chi se g[se]te o cantitate foarte mic[ de ATP, care nu permite
dec`t realizarea c`torva contrac\ii musculare.
2. Activitatea muscular[ poate continua apoi numai dac[ ATP-ul este
resintetizat. Pentru refacerea ATP-ului se utilizeaz[ energia furnizat[ de
scindarea creatinfosfatului la nivel muscular, asigur`ndu-se astfel energie
pentru aproximativ @nc[ 20 de contrac\ii musculare.
Descompunerea ATP ]i PC se realizeaz[ cu eliberarea unei cantit[\i
maxime de energie @n unitatea de timp (substan\e macroergice), iar efortul
prestat pe baza energiei astfel eliberate atinge cea mai mare intensitate.
Durata unor astfel de eforturi este foarte scurt[ @ntre 15-20 sec.
3. Dac[ efortul continu[ necesarul de energie este furnizat de glicogenul
muscular care serve]te la regenerarea @n continuare a fosfa\ilor macroergici.
Procesele biochimice complexe ale descompunerii glicogenului permit
continuarea efortului @nc[ un minut, dar cu eliberarea unei cantit[\i de energie
mai mic[ pe unitatea de timp, ceea ce face ca efortul s[ aib[ intensitate
submaximal[; concomitent se produce ]i acid lactic. O cre]tere prea mare a
acestui metabolit duce la o sc[dere a pH-ului celular ]i ca urmare la o
inhibare a glicolizei. #n prezen\a O
2
acidul lactic este metabolizat ]i utilizat
chiar ca surs[ energetic[ la nivelul miocardului, ficatului, rinichiului ]i
mu]chiului scheletic @n repaos. Iat[ deci c[ ]i dup[ @ncetarea efortului
necesarul de oxigen r[m`ne ridicat, mu]chiul pl[tind "datoria de oxigen".
Din aceast[ scurt[ ]i simplificat[ expunere a energogenezei @n
activitatea muscular[ anaerob[, rezult[ c[ mu]chiul poate lucra cu intensitate
maxim[ o perioad[ scurt[ de timp, numai pe baza substan\elor energetice ]i a
enzimelor pe care le are depozitate @n fibrele sale.
Nivelul unor astfel de eforturi va fi cu at`t mai @nalt, cu c`t masele
musculare angrenate @n lucru vor avea dimensiuni mai mari, vor fi mai bogate
134
@n substan\e energetice ]i cu c`t echipamentul enzimatic va permite o mai
rapid[ descompunere ]i resintez[ a substan\ei furnizoare de energie.
De aceea se consider[ c[ factorul limitativ al capacit[\ii de efort
anaerob @l constituie dimensiunile ]i starea func\ional[ a sistemului
neuromuscular.
Rezervele de ATP ale organismului nu sunt influen\abile prin
antrenament fizic, iar rezervele de creatinfosfat ]i glicogen sunt influen\abile
doar @n mod limitat.
#n concluzie rezervele de ATP pot asigura energie pentru circa 4-6
contrac\ii musculare (circa 6 secunde, maxim 10 secunde); refacerea ATP
prin scindarea CP la nivel muscular se face pe parcursul a 15-20 contrac\ii
musculare (circa 20 sec). Dac[ efortul continu[, energia este eliberat[ de
glicogenul muscular, suficient pentru un efort de 45-60 secunde. #n lips[
de oxigen acidul lactic cre]te, ceea ce implic[ sc[derea PH-ului sanguin
(acidoza) ]i inhibarea glicolizei. Acidul lactic poate fi metabolizat @n
prezen\a oxigenului ]i retransformat @n glucoz[ fiind folosit ca surs[
energetic[ @n ficat, miocard ]i rinichi.
4. Dac[ efortul se desf[]oar[ @n prezen\a unei cantit[\i suficiente de oxigen,
substratul energetic se reface @n str`ns[ leg[tur[ cu consumul (oxidare
aerob[) ]i astfel efortul fizic poate continua.
Principala cale de metabolizare a glucozei este oxidarea celular[. #n
func\ie de necesit[\ile cantitative de energie glucoza este transformat[
trec`nd prin mai multe etape @n piruvat. Acesta are dou[ posibilit[\i de
transformare: piruvatul poate fi convertit @n acid lactic (glicoliz[) @n lipsa O
2
,
@n condi\iile unor eforturi fizice maximale ]i cu durata @ntre 0.5-3 minute a]a
cum s-a ar[tat anterior, sau poate fi preluat @n ciclul Krebs (ciclul acidului
citric) ]i @n prezen\a O
2
, transformat @n acetil coenzim[ A ]i oxidat p`n[ la
CO
2
, H
2
O ]i energie - a]a cum se @nt`mpl[ @n majoritatea sporturilor de
anduran\[. Eforturile puternice ]i @ndelungate cer o cantitate mare de energie
care se realizeaz[ prin reac\iile de oxidare ale ciclului Krebs.
Aceste procese necesit[ un aport crescut de O
2
, de aceea
capilarele sanguine ale mu]chiului @n activitate se dilat[, se deschid capilarele
nefunc\ionale @n repaos ]i cre]te fluxul sanguin.
Glucoza oxidat[ @n celule provine fie din degradarea glicogenului
propriu, fie din s`ngele ce perfuzeaz[ \esutul respectiv.
Degradarea anaerob[ elibereaz[ o cantitate de energie suficient[ doar
pentru sinteza a dou[ leg[turi fosfat macroergice de ATP, @n timp ce oxidarea
complet[ @n cadrul ciclului Krebs elibereaz[ o cantitate de energie din care se
sintetizeaz[ 36 de moli de ATP. Se admite c[ oxidarea complet[ a 1 g de
glucoz[ elibereaz[ 4.1 calorii.
134
@n substan\e energetice ]i cu c`t echipamentul enzimatic va permite o mai
rapid[ descompunere ]i resintez[ a substan\ei furnizoare de energie.
De aceea se consider[ c[ factorul limitativ al capacit[\ii de efort
anaerob @l constituie dimensiunile ]i starea func\ional[ a sistemului
neuromuscular.
Rezervele de ATP ale organismului nu sunt influen\abile prin
antrenament fizic, iar rezervele de creatinfosfat ]i glicogen sunt influen\abile
doar @n mod limitat.
#n concluzie rezervele de ATP pot asigura energie pentru circa 4-6
contrac\ii musculare (circa 6 secunde, maxim 10 secunde); refacerea ATP
prin scindarea CP la nivel muscular se face pe parcursul a 15-20 contrac\ii
musculare (circa 20 sec). Dac[ efortul continu[, energia este eliberat[ de
glicogenul muscular, suficient pentru un efort de 45-60 secunde. #n lips[
de oxigen acidul lactic cre]te, ceea ce implic[ sc[derea PH-ului sanguin
(acidoza) ]i inhibarea glicolizei. Acidul lactic poate fi metabolizat @n
prezen\a oxigenului ]i retransformat @n glucoz[ fiind folosit ca surs[
energetic[ @n ficat, miocard ]i rinichi.
4. Dac[ efortul se desf[]oar[ @n prezen\a unei cantit[\i suficiente de oxigen,
substratul energetic se reface @n str`ns[ leg[tur[ cu consumul (oxidare
aerob[) ]i astfel efortul fizic poate continua.
Principala cale de metabolizare a glucozei este oxidarea celular[. #n
func\ie de necesit[\ile cantitative de energie glucoza este transformat[
trec`nd prin mai multe etape @n piruvat. Acesta are dou[ posibilit[\i de
transformare: piruvatul poate fi convertit @n acid lactic (glicoliz[) @n lipsa O
2
,
@n condi\iile unor eforturi fizice maximale ]i cu durata @ntre 0.5-3 minute a]a
cum s-a ar[tat anterior, sau poate fi preluat @n ciclul Krebs (ciclul acidului
citric) ]i @n prezen\a O
2
, transformat @n acetil coenzim[ A ]i oxidat p`n[ la
CO
2
, H
2
O ]i energie - a]a cum se @nt`mpl[ @n majoritatea sporturilor de
anduran\[. Eforturile puternice ]i @ndelungate cer o cantitate mare de energie
care se realizeaz[ prin reac\iile de oxidare ale ciclului Krebs.
Aceste procese necesit[ un aport crescut de O
2
, de aceea
capilarele sanguine ale mu]chiului @n activitate se dilat[, se deschid capilarele
nefunc\ionale @n repaos ]i cre]te fluxul sanguin.
Glucoza oxidat[ @n celule provine fie din degradarea glicogenului
propriu, fie din s`ngele ce perfuzeaz[ \esutul respectiv.
Degradarea anaerob[ elibereaz[ o cantitate de energie suficient[ doar
pentru sinteza a dou[ leg[turi fosfat macroergice de ATP, @n timp ce oxidarea
complet[ @n cadrul ciclului Krebs elibereaz[ o cantitate de energie din care se
sintetizeaz[ 36 de moli de ATP. Se admite c[ oxidarea complet[ a 1 g de
glucoz[ elibereaz[ 4.1 calorii.
135
Rezervele de glicogen vor fi golite n eforturi de intensitate sc[zut[
dup[ circa 4 ore c`nd intensitatea efortului este 55 % din VO2 max; n 1 1/2
ore la 65 % din VO2 maxim, ]i n mai pu\in de 1 1/2 ore la intensit[\i mai
ridicate - perioade precompeti\ionale, jocuri sportive.
5. Stimulii nervo]i, metabolici, hormonali duc la o cre]tere a ratei
de utilizare a acizilor gra]i ca ]i a mobiliz[rii acestora.
n mitocondriile celulelor musculare cre]te oxidarea acizilor gra]i
liberi. Ca rezultat scade concentra\ia de acizi gra]i liberi n celula muscular[,
ceea ce va avea ca efect stimularea prelu[rii AGL din s`nge. Primul pas l
reprezint[ cre]terea fluxului sanguin la mu]chi. Aceste procese sunt stimulate
de ac\iunea hormonilor de stress: adrenalina ]i noradrenalina care vor cre]te
n efort ]i vor stimula lipoliza prin reducerea insulinei circulante ]i stimularea
activit[\ii SNC.
Etapele pentru a realiza o cre]tere a oxid[rii lipidelor sunt numeroase
]i complexe, de aceea pentru a atinge un echilibru adaptativ sunt necesare
circa 20 minute. Din aceast[ cauz[ utilizarea hidra\ilor de carbon trebuie s[
compenseze furnizarea energiei n aceast[ faz[ adaptativ[ ini\ial[. Odat[ ce
este ini\iat transportul gr[similor n cantitate crescut[ ]i aportul celular al
acestora av`nd ca rezultat o stare de echilibru metabolic teoretic ar trebui ca
acestea s[ furnizeze energie pe termen lung. De]i rezervele de lipide ale
organismului sunt foarte mari, limit[rile utiliz[rii lipidelor @n ob\inerea
energiei sunt reprezentate de transportul complicat al acestora @n s`nge
(legate de albumine), permeabilitatea sc[zut[ a membranei mitocondriilor ]i
cantitatea crescut[ de oxigen necesar[ pentu oxidare. Totu]i lipidele
constituie combustibilul prioritar @n eforturile cu durat[ de peste o or[.
Antrenamentul sistematic cre]te capacitatea mu]chiului scheletic de a
utiliza gr[simile ca surs[ de energie ]i astfel atletul poate economisi hidra\ii
de carbon endogeni, nt`rziind apari\ia oboselii.
Lipidele constituie ns[ o surs[ de energie inadecvat[ pentru eforturile
cu durat[ scurt[ ]i intensitate mare. Mobilizarea grasimilor, transportul ]i
utilizarea sunt procese relativ lente. La debutul exercitiului fizic energia se
elibereaza @n principal din metabolismul glucidic. Dup[ circa 20 de minute
rata metabolismului lipidic atinge viteza maxim[ ]i scade utilizarea hidra\ilor
de carbon.
La persoanele antrenate, de]i \esutul adipos este mai redus dec`t la
persoanele neantrenate, totu]i lipidele musculare sunt n cantitate crescut[ se
pare printr-o adaptare fiziologic[. Efortul determin[ activarea lipolizei cu
eliberare de AGL ce vor fi prelua\i de mitocondrii pentru producerea energiei
oxidative. n sprijinul acestei idei se nscriu determin[rile postefort ce arat[ o
135
Rezervele de glicogen vor fi golite n eforturi de intensitate sc[zut[
dup[ circa 4 ore c`nd intensitatea efortului este 55 % din VO2 max; n 1 1/2
ore la 65 % din VO2 maxim, ]i n mai pu\in de 1 1/2 ore la intensit[\i mai
ridicate - perioade precompeti\ionale, jocuri sportive.
5. Stimulii nervo]i, metabolici, hormonali duc la o cre]tere a ratei
de utilizare a acizilor gra]i ca ]i a mobiliz[rii acestora.
n mitocondriile celulelor musculare cre]te oxidarea acizilor gra]i
liberi. Ca rezultat scade concentra\ia de acizi gra]i liberi n celula muscular[,
ceea ce va avea ca efect stimularea prelu[rii AGL din s`nge. Primul pas l
reprezint[ cre]terea fluxului sanguin la mu]chi. Aceste procese sunt stimulate
de ac\iunea hormonilor de stress: adrenalina ]i noradrenalina care vor cre]te
n efort ]i vor stimula lipoliza prin reducerea insulinei circulante ]i stimularea
activit[\ii SNC.
Etapele pentru a realiza o cre]tere a oxid[rii lipidelor sunt numeroase
]i complexe, de aceea pentru a atinge un echilibru adaptativ sunt necesare
circa 20 minute. Din aceast[ cauz[ utilizarea hidra\ilor de carbon trebuie s[
compenseze furnizarea energiei n aceast[ faz[ adaptativ[ ini\ial[. Odat[ ce
este ini\iat transportul gr[similor n cantitate crescut[ ]i aportul celular al
acestora av`nd ca rezultat o stare de echilibru metabolic teoretic ar trebui ca
acestea s[ furnizeze energie pe termen lung. De]i rezervele de lipide ale
organismului sunt foarte mari, limit[rile utiliz[rii lipidelor @n ob\inerea
energiei sunt reprezentate de transportul complicat al acestora @n s`nge
(legate de albumine), permeabilitatea sc[zut[ a membranei mitocondriilor ]i
cantitatea crescut[ de oxigen necesar[ pentu oxidare. Totu]i lipidele
constituie combustibilul prioritar @n eforturile cu durat[ de peste o or[.
Antrenamentul sistematic cre]te capacitatea mu]chiului scheletic de a
utiliza gr[simile ca surs[ de energie ]i astfel atletul poate economisi hidra\ii
de carbon endogeni, nt`rziind apari\ia oboselii.
Lipidele constituie ns[ o surs[ de energie inadecvat[ pentru eforturile
cu durat[ scurt[ ]i intensitate mare. Mobilizarea grasimilor, transportul ]i
utilizarea sunt procese relativ lente. La debutul exercitiului fizic energia se
elibereaza @n principal din metabolismul glucidic. Dup[ circa 20 de minute
rata metabolismului lipidic atinge viteza maxim[ ]i scade utilizarea hidra\ilor
de carbon.
La persoanele antrenate, de]i \esutul adipos este mai redus dec`t la
persoanele neantrenate, totu]i lipidele musculare sunt n cantitate crescut[ se
pare printr-o adaptare fiziologic[. Efortul determin[ activarea lipolizei cu
eliberare de AGL ce vor fi prelua\i de mitocondrii pentru producerea energiei
oxidative. n sprijinul acestei idei se nscriu determin[rile postefort ce arat[ o
136
sc[dere a gr[similor musculare. Permeabilitatea membranei mitocondriilor
pentru lipide poate fi crescut[ de unele substan\e (L. carnitina).
6. #n anumite condi\ii @n producerea energiei intervin ]i unii
aminoacizi. S-a ar[tat c[ aminoacizii cu lan\uri ramificate (BCAAs) -
leucina, valina, izoleucina - contribuie la producerea energiei n timpul
efortului. Ca rezultat al acestei reac\ii, concentra\ia lor plasmatic[ scade
postefort. Aceast[ sc[dere are dou[ consecin\e majore:
- formarea unei cantit[\i crescute de amoniac din azotul rezultat n urma
reac\iilor; acest produs final este toxic ]i asociat cu oboseala;
- schimbarea raportului BCAAs ]i al\i aminoacizi; unii aa ce sunt precursori
ai hormonilor ]i peptidelor active n S N C vor str[bate bariera
hematomeningeala n cantitate crescut[. Rezultatul const[ n apari\ia oboselii
]i influen\area neurotransmiterii. Cu c`t aceste modific[ri ale aa plasmatici
sunt mai pronun\ate cu at`t este mai accentuat efectul asupra metabolismului
acidului citric ]i oboselii.
Experimental s-a demonstrat c[ o sc[dere a hidra\ilor de carbon
(glicogen, glucoz[ sanguin[) cre]te dramatic necesitatea utiliz[rii proteinelor
n producerea energiei.
#n concluzie @n organism exist[ trei sisteme energetice (dup[ Carmen
}erbescu,2000) :
1. Sistemul ATP-PC care are urm[toarele caracteristici :
- substan\ele energetice sunt stocate @n celulele
musculare;
- sursa chimic[ a energiei este PC ;
- nu se utilizeaz[ oxigen ;
- rezervele de ATP-PC se refac @n timpul repaosului
muscular ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este mic[ ( 0,7 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este mare (3,7 moli
ATP/min) ;
- asigur[ energie pentru activit[\i scurte, rapide ;
- este cea mai important[ surs[ de energie pe timpul
primelor 30 secunde ale unei activit[\i intense ;
- randamentul este sc[zut (1 molecul[ glucoz[ - 2 moli
ATP) ;
- plata datoriei de oxigen se face @n 45 secunde @ntr-o
propor\ie de 50%, @n c`teva zeci de secunde 100% ;
- calit[\ile motrice asigurate :for\a, viteza.
136
sc[dere a gr[similor musculare. Permeabilitatea membranei mitocondriilor
pentru lipide poate fi crescut[ de unele substan\e (L. carnitina).
6. #n anumite condi\ii @n producerea energiei intervin ]i unii
aminoacizi. S-a ar[tat c[ aminoacizii cu lan\uri ramificate (BCAAs) -
leucina, valina, izoleucina - contribuie la producerea energiei n timpul
efortului. Ca rezultat al acestei reac\ii, concentra\ia lor plasmatic[ scade
postefort. Aceast[ sc[dere are dou[ consecin\e majore:
- formarea unei cantit[\i crescute de amoniac din azotul rezultat n urma
reac\iilor; acest produs final este toxic ]i asociat cu oboseala;
- schimbarea raportului BCAAs ]i al\i aminoacizi; unii aa ce sunt precursori
ai hormonilor ]i peptidelor active n S N C vor str[bate bariera
hematomeningeala n cantitate crescut[. Rezultatul const[ n apari\ia oboselii
]i influen\area neurotransmiterii. Cu c`t aceste modific[ri ale aa plasmatici
sunt mai pronun\ate cu at`t este mai accentuat efectul asupra metabolismului
acidului citric ]i oboselii.
Experimental s-a demonstrat c[ o sc[dere a hidra\ilor de carbon
(glicogen, glucoz[ sanguin[) cre]te dramatic necesitatea utiliz[rii proteinelor
n producerea energiei.
#n concluzie @n organism exist[ trei sisteme energetice (dup[ Carmen
}erbescu,2000) :
1. Sistemul ATP-PC care are urm[toarele caracteristici :
- substan\ele energetice sunt stocate @n celulele
musculare;
- sursa chimic[ a energiei este PC ;
- nu se utilizeaz[ oxigen ;
- rezervele de ATP-PC se refac @n timpul repaosului
muscular ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este mic[ ( 0,7 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este mare (3,7 moli
ATP/min) ;
- asigur[ energie pentru activit[\i scurte, rapide ;
- este cea mai important[ surs[ de energie pe timpul
primelor 30 secunde ale unei activit[\i intense ;
- randamentul este sc[zut (1 molecul[ glucoz[ - 2 moli
ATP) ;
- plata datoriei de oxigen se face @n 45 secunde @ntr-o
propor\ie de 50%, @n c`teva zeci de secunde 100% ;
- calit[\ile motrice asigurate :for\a, viteza.
137
2. Sistemul anaerobic glicolitic ce se caracterizeaz[ prin:
- sursa chimic[ a energiei este glicogenul (glucoza) ;
- nu se utilizeaz[ oxigen ;
- ATP-ul este resintetizat @n celulele musculare ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este medie (1,2 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este medie (1,6 moli
ATP/min) ;
- asigur[ energie pentru activit[\i de intensitate medie ]i
durat[ scurt[ ;
- este cea mai important[ surs[ de energie pe timpul 30 -
90 secunde ale unei activit[\i ;
- plata datoriei de oxigen se face @n 15 minute @ntr-o
propor\ie de 50%, @n c`teva zeci de minute 100% ;
- calit[\ile motrice asigurate: rezisten\[ de tip anaerob;
3. Sistemul aerob are urm[toarele caracteristici :
- sursa chimic[ a energiei este reprezentat[ de glicogen,
lipide, proteine ;
- ATP-ul este resintetizat @n mitocondriile celulelor
musculare ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este mare (90 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este mic[ (1,0 moli
ATP/min) ;
- este cea mai important[ surs[ de energie dup[ al doilea
minut al unei activit[\i ;
- randamentul este crescut (1 molecul[ glucoz[ - 38 moli
ATP) ;
- calit[\ile motrice asigurate: rezisten\[ de tip aerob









137
2. Sistemul anaerobic glicolitic ce se caracterizeaz[ prin:
- sursa chimic[ a energiei este glicogenul (glucoza) ;
- nu se utilizeaz[ oxigen ;
- ATP-ul este resintetizat @n celulele musculare ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este medie (1,2 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este medie (1,6 moli
ATP/min) ;
- asigur[ energie pentru activit[\i de intensitate medie ]i
durat[ scurt[ ;
- este cea mai important[ surs[ de energie pe timpul 30 -
90 secunde ale unei activit[\i ;
- plata datoriei de oxigen se face @n 15 minute @ntr-o
propor\ie de 50%, @n c`teva zeci de minute 100% ;
- calit[\ile motrice asigurate: rezisten\[ de tip anaerob;
3. Sistemul aerob are urm[toarele caracteristici :
- sursa chimic[ a energiei este reprezentat[ de glicogen,
lipide, proteine ;
- ATP-ul este resintetizat @n mitocondriile celulelor
musculare ;
- capacitatea maxim[ a sistemului este mare (90 moli
ATP) ;
- puterea maxim[ a sistemului este mic[ (1,0 moli
ATP/min) ;
- este cea mai important[ surs[ de energie dup[ al doilea
minut al unei activit[\i ;
- randamentul este crescut (1 molecul[ glucoz[ - 38 moli
ATP) ;
- calit[\ile motrice asigurate: rezisten\[ de tip aerob









138

De re\inut



REAC|II PRINCIPALE DE OB|INERE A ENERGIEI

1. ATP ADP + fosfat + energie / 6-10 sec.

2. creatinfosfat creatin[ + fosfat + energie pentru resinteza ATP / 20
sec.
anaerob
3. glicogen muscular glucoz[ acid piruvic acid lactic + 2 moli
ATP (energie)/45-60 sec) glicoliz[
.
aerob
4. glicogen glucoz[ acetilcoenzim[ A CO
2
+ H
2
O+ 38 moli
ATP (energie)/ c. Krebs
1 1/2 h la VO
2
80%

beta oxidare
5. acizi gra]i CO
2
+ HO
2
+ energie / la 20 min echilibru cu rata
metabolismului glucidic; utilizare majoritar[ @n eforturi cu durat[ peste
o or[.
c. Krebs
6. aminoacizi cu lan\uri ramificate CO
2
+ H
2
O + energie (redus[)
(BCAA)











138

De re\inut



REAC|II PRINCIPALE DE OB|INERE A ENERGIEI

1. ATP ADP + fosfat + energie / 6-10 sec.

2. creatinfosfat creatin[ + fosfat + energie pentru resinteza ATP / 20
sec.
anaerob
3. glicogen muscular glucoz[ acid piruvic acid lactic + 2 moli
ATP (energie)/45-60 sec) glicoliz[
.
aerob
4. glicogen glucoz[ acetilcoenzim[ A CO
2
+ H
2
O+ 38 moli
ATP (energie)/ c. Krebs
1 1/2 h la VO
2
80%

beta oxidare
5. acizi gra]i CO
2
+ HO
2
+ energie / la 20 min echilibru cu rata
metabolismului glucidic; utilizare majoritar[ @n eforturi cu durat[ peste
o or[.
c. Krebs
6. aminoacizi cu lan\uri ramificate CO
2
+ H
2
O + energie (redus[)
(BCAA)











139
C.2. DEPOZITE ENERGETICE #N ORGANISM

Un depozit ideal de combustibil energetic ar trebui s[ aib[
urm[toarele caracteristici:
* Un con\inut mare @n energie chimic[, astfel @nc`t s[ permit[
depozitarea unor cantit[\i mari de energie @ntr-un volum mic de substan\[;
* Stabilitate chimic[, astfel @nc`t s[ nu se descompun[ @nainte de a fi
necesar;
* Capacitate de mobilizare rapid[, pentru a fi utilizat de mu]chi c`t
mai aproape de momentul cererii;
* Abilitatea de a genera ATP f[r[ producerea unor metaboli\i finali
toxici;
* Greutate molecular[ mare sau insolubilitate pentru a evita
complica\iile osmotice.
#n organism nu exist[ nici o substan\[ care s[ satisfac[ toate aceste
criterii. Solu\ia const[ @n depozitarea substan\elor sub mai multe forme ]i
trecerea de la una la alta @n func\ie de necesit[\i. Fiecare din cele trei forme
de depozit glicogen (hidra\i de carbon), trigliceride (lipide) ]i fosfocreatina
au rolul lor aparte @n bugetul economiei efortului.

1. Glicogenul: glucoz[ "@mpachetat["
Glicogenul este un hidrat de carbon compus din mii de unit[\i de
glucoz[ polimerizat[ @ntr-o molecul[ asem[n[toare cu un copac cu ramuri .

Fig. 5. Glicogen (schemetic)
139
C.2. DEPOZITE ENERGETICE #N ORGANISM

Un depozit ideal de combustibil energetic ar trebui s[ aib[
urm[toarele caracteristici:
* Un con\inut mare @n energie chimic[, astfel @nc`t s[ permit[
depozitarea unor cantit[\i mari de energie @ntr-un volum mic de substan\[;
* Stabilitate chimic[, astfel @nc`t s[ nu se descompun[ @nainte de a fi
necesar;
* Capacitate de mobilizare rapid[, pentru a fi utilizat de mu]chi c`t
mai aproape de momentul cererii;
* Abilitatea de a genera ATP f[r[ producerea unor metaboli\i finali
toxici;
* Greutate molecular[ mare sau insolubilitate pentru a evita
complica\iile osmotice.
#n organism nu exist[ nici o substan\[ care s[ satisfac[ toate aceste
criterii. Solu\ia const[ @n depozitarea substan\elor sub mai multe forme ]i
trecerea de la una la alta @n func\ie de necesit[\i. Fiecare din cele trei forme
de depozit glicogen (hidra\i de carbon), trigliceride (lipide) ]i fosfocreatina
au rolul lor aparte @n bugetul economiei efortului.

1. Glicogenul: glucoz[ "@mpachetat["
Glicogenul este un hidrat de carbon compus din mii de unit[\i de
glucoz[ polimerizat[ @ntr-o molecul[ asem[n[toare cu un copac cu ramuri .

Fig. 5. Glicogen (schemetic)
140

Semnifica\ia acestei forme const[ @n faptul c[ mari cantit[\i de
glucoz[ pot fi eliberate la cerere ]i rapid de la nivelul capetelor "ramurilor",
tot a]a cum frunzele copacilor cad odat[ cu sc[derea temperaturii.
O mare cantitate de glucoz[ utilizat[ pentru sinteza glicogenului
provine din amidon (p`ine, paste, cartofi, orez, cereale). Amidonul este
descompus @n tubul digestiv @n glucoz[; aceasta este absorbit[ la nivel
intestinal, trece @n s`nge, de unde este preluat[ de \esuturi ca mu]chiul ]i
ficatul care o utilizeaz[ @n sinteza glicogenului. Glucoza ca atare este departe
de a reprezenta o form[ de depozit ideal[. De]i glucoza este utilizat[ ca ]i
combustibil de o serie de \esuturi, cantitatea este limitat[ - ea ar asigura
necesarul energetic pentru un minut de maraton. Unul din motivele pentru
care glucoza nu este depozitat[ ca atare este reactivitatea ei chimic[; chiar la
nivele sanguine normale ea poate reac\iona cu anumite proteine, schimb`ndu-
le structura ]i interfer`nd cu func\ia acestora.
De]i glicogenul rezolv[ aceste probleme, nu poate fi nici el considerat
depozitul "perfect". #n primul r`nd con\inutul s[u energetic (16 kJ/kg) este
modest, mai pu\in de jum[tate fa\[ de cel lipidic. Aceast[ valoare este
valabil[ pentru glicogenul pur, uscat, ceea ce nu se @nt`mpl[ @n celule unde se
asociaz[ cu apa ]i proteinele form`nd granule de glicogen. Cantitatea de ap[
adi\ional[ este mare: 500 g de glicogen sunt @nso\ite de 1500 g ap[.
Semnifica\ia biologic[ este aceea c[ dac[ un om de greutate medie ]i-
ar depozita toate rezervele sub form[ de glicogen, el ar c`nt[ri de dou[ ori
mai mult. #n consecin\[ majoritatea rezervelor energetice @n organism sunt
reprezentate de gr[simi.
#n organismul unui sportiv adult se afl[ depozitate 600 g de glicogen
din care majoritatea se g[se]te @n mu]chi (500 g @n mu]chii implica\i @n
alergare). De]i glicogenul este combustibilul major @n alerg[rile pe distan\e
medii ]i lungi, aceast[ cantitate este insuficient[ pentru a furniza energie
pentru un maraton. Un calcul bazat pe rata consumului de oxigen @n timpul
unei alerg[ri de maraton simulate @n laborator, arat[ c[ un maratonist de elit[
consum[ aproximativ 5 g glicogen/minut, astfel @nc`t rezervele ar fi epuizate
@n 100 minute. De]i odihna, ca ]i o diet[ bogat[ @n hidra\i de carbon
anterioare efortului fizic poate cre]te depozitele de glicogen, sunt necesare ]i
alte tipuri de combustibil pentru terminarea cursei. #n ficat se afl[ 100 g
glicogen, a c[ror func\ie principal[ const[ @n men\inerea @n limite constante a
glicemiei (glucoza sanguin[) @ntre mese. Aceast[ glucoz[ nu este utilizat[
primar de c[tre mu]chi, de]i o parte din ea este utilizat[ cu siguran\[ @n
timpul maratonului; este necesar[ conservarea acestei cantit[\i pentru
140

Semnifica\ia acestei forme const[ @n faptul c[ mari cantit[\i de
glucoz[ pot fi eliberate la cerere ]i rapid de la nivelul capetelor "ramurilor",
tot a]a cum frunzele copacilor cad odat[ cu sc[derea temperaturii.
O mare cantitate de glucoz[ utilizat[ pentru sinteza glicogenului
provine din amidon (p`ine, paste, cartofi, orez, cereale). Amidonul este
descompus @n tubul digestiv @n glucoz[; aceasta este absorbit[ la nivel
intestinal, trece @n s`nge, de unde este preluat[ de \esuturi ca mu]chiul ]i
ficatul care o utilizeaz[ @n sinteza glicogenului. Glucoza ca atare este departe
de a reprezenta o form[ de depozit ideal[. De]i glucoza este utilizat[ ca ]i
combustibil de o serie de \esuturi, cantitatea este limitat[ - ea ar asigura
necesarul energetic pentru un minut de maraton. Unul din motivele pentru
care glucoza nu este depozitat[ ca atare este reactivitatea ei chimic[; chiar la
nivele sanguine normale ea poate reac\iona cu anumite proteine, schimb`ndu-
le structura ]i interfer`nd cu func\ia acestora.
De]i glicogenul rezolv[ aceste probleme, nu poate fi nici el considerat
depozitul "perfect". #n primul r`nd con\inutul s[u energetic (16 kJ/kg) este
modest, mai pu\in de jum[tate fa\[ de cel lipidic. Aceast[ valoare este
valabil[ pentru glicogenul pur, uscat, ceea ce nu se @nt`mpl[ @n celule unde se
asociaz[ cu apa ]i proteinele form`nd granule de glicogen. Cantitatea de ap[
adi\ional[ este mare: 500 g de glicogen sunt @nso\ite de 1500 g ap[.
Semnifica\ia biologic[ este aceea c[ dac[ un om de greutate medie ]i-
ar depozita toate rezervele sub form[ de glicogen, el ar c`nt[ri de dou[ ori
mai mult. #n consecin\[ majoritatea rezervelor energetice @n organism sunt
reprezentate de gr[simi.
#n organismul unui sportiv adult se afl[ depozitate 600 g de glicogen
din care majoritatea se g[se]te @n mu]chi (500 g @n mu]chii implica\i @n
alergare). De]i glicogenul este combustibilul major @n alerg[rile pe distan\e
medii ]i lungi, aceast[ cantitate este insuficient[ pentru a furniza energie
pentru un maraton. Un calcul bazat pe rata consumului de oxigen @n timpul
unei alerg[ri de maraton simulate @n laborator, arat[ c[ un maratonist de elit[
consum[ aproximativ 5 g glicogen/minut, astfel @nc`t rezervele ar fi epuizate
@n 100 minute. De]i odihna, ca ]i o diet[ bogat[ @n hidra\i de carbon
anterioare efortului fizic poate cre]te depozitele de glicogen, sunt necesare ]i
alte tipuri de combustibil pentru terminarea cursei. #n ficat se afl[ 100 g
glicogen, a c[ror func\ie principal[ const[ @n men\inerea @n limite constante a
glicemiei (glucoza sanguin[) @ntre mese. Aceast[ glucoz[ nu este utilizat[
primar de c[tre mu]chi, de]i o parte din ea este utilizat[ cu siguran\[ @n
timpul maratonului; este necesar[ conservarea acestei cantit[\i pentru
141
\esuturile care sunt incapabile s[ utilizeze alte forme de combustibil (sistem
nervos central).

2. Trigliceridele: energie concentrat[
Fiecare molecul[ de trigliceride este format[ dintr-o unitate de
glicerol ]i 3 unit[\i de acizi gra]i.
Majoritatea energiei chimice se g[se]te @n acizii gra]i a c[ror structur[
este asem[n[toare cu hidrocarbona\ii din petrol. Acizii gra]i con\in @ntre 16 ]i
22 de atomi de carbon; dac[ to\i ace]tia, cu excep\ia celor de la capete, au
ata]a\i c`te 2 atomi de hidrogen, acidul gras respectiv va fi s[turat (cu
hidrogen).
Dac[ doi atomi de carbon adiacen\i sunt lega\i @ntre ei printr-o dubl[
leg[tur[ (cu eliminarea a doi atomi de hidrogen), acidul gras respectiv este
nesaturat.
Acesta reprezint[ mai mult dec`t un detaliu chimic, deoarece
trigliceridele compuse din acizi gra]i nesatura\i au tendin\a de a fi lichide la
temperatura camerei, deci sunt mai mult uleiuri dec`t gr[simi. De o
importan\[ ]i mai mare este faptul c[ unii acizi gra]i nesatura\i (cei cu mai
mult de o leg[tur[ dubl[), @n ciuda faptului c[ sunt vital necesari @n formarea
membranelor celulare ]i a altor constituen\i celulari nu pot fi sintetiza\i @n
organismul uman din acizi gra]i satura\i. #n consecin\[ este obligatorie
prezen\a acestora @n diet[, fapt pentru care au fost denumi\i acizi gra]i
esen\iali.
Trigliceridele depozitate @n organism con\in un amestec de acizi gra]i
satura\i ]i nesatura\i, av`nd un con\inut energetic de aproximativ 35kJ/g - de
dou[ ori ]i mai mult dec`t glicogenul. #n plus trigliceridele sunt depozitate @n
form[ "uscat[", deci reprezint[ cea mai avantajoas[ form[ de depozitare.
Aceasta aduce un beneficiu suplimentar, mai ales pentru sportivul implicat @n
probe de anduran\[ lung[ ]i foarte lung[ care nu poate depozita suficient
glicogen pentru terminarea probei.
Gr[simile sunt depozitate @n celule speciale numite adipocite. Fiecare
adipocit con\ine o "pic[tur[" de de trigliceride ce ocup[ aproape @ntreg
volumul celular. Un adult de sex masculin posed[ un num[r de 10
10
din
aceste celule, care formeaz[ @mpreun[ \esutul adipos. Func\ia primar[ a
\esutului adipos este aceea de @nmagazinare a energiei chimice. El nu
formeaz[ un organ aparte, ca rinichiul, ficatul sau pl[m`nul, ci este divers
distribuit, la nivelul @ntregului corp. Se g[se]te @n stratul profund al pielii
(hipoderm), @n jurul unor organe (inim[, rinichi, globi oculari), @n cavitatea
abdominal[ ]i @ntre mu]chi. O cantitate foarte mic[ este prezent[ ]i @n
interiorul mu]chiului.
141
\esuturile care sunt incapabile s[ utilizeze alte forme de combustibil (sistem
nervos central).

2. Trigliceridele: energie concentrat[
Fiecare molecul[ de trigliceride este format[ dintr-o unitate de
glicerol ]i 3 unit[\i de acizi gra]i.
Majoritatea energiei chimice se g[se]te @n acizii gra]i a c[ror structur[
este asem[n[toare cu hidrocarbona\ii din petrol. Acizii gra]i con\in @ntre 16 ]i
22 de atomi de carbon; dac[ to\i ace]tia, cu excep\ia celor de la capete, au
ata]a\i c`te 2 atomi de hidrogen, acidul gras respectiv va fi s[turat (cu
hidrogen).
Dac[ doi atomi de carbon adiacen\i sunt lega\i @ntre ei printr-o dubl[
leg[tur[ (cu eliminarea a doi atomi de hidrogen), acidul gras respectiv este
nesaturat.
Acesta reprezint[ mai mult dec`t un detaliu chimic, deoarece
trigliceridele compuse din acizi gra]i nesatura\i au tendin\a de a fi lichide la
temperatura camerei, deci sunt mai mult uleiuri dec`t gr[simi. De o
importan\[ ]i mai mare este faptul c[ unii acizi gra]i nesatura\i (cei cu mai
mult de o leg[tur[ dubl[), @n ciuda faptului c[ sunt vital necesari @n formarea
membranelor celulare ]i a altor constituen\i celulari nu pot fi sintetiza\i @n
organismul uman din acizi gra]i satura\i. #n consecin\[ este obligatorie
prezen\a acestora @n diet[, fapt pentru care au fost denumi\i acizi gra]i
esen\iali.
Trigliceridele depozitate @n organism con\in un amestec de acizi gra]i
satura\i ]i nesatura\i, av`nd un con\inut energetic de aproximativ 35kJ/g - de
dou[ ori ]i mai mult dec`t glicogenul. #n plus trigliceridele sunt depozitate @n
form[ "uscat[", deci reprezint[ cea mai avantajoas[ form[ de depozitare.
Aceasta aduce un beneficiu suplimentar, mai ales pentru sportivul implicat @n
probe de anduran\[ lung[ ]i foarte lung[ care nu poate depozita suficient
glicogen pentru terminarea probei.
Gr[simile sunt depozitate @n celule speciale numite adipocite. Fiecare
adipocit con\ine o "pic[tur[" de de trigliceride ce ocup[ aproape @ntreg
volumul celular. Un adult de sex masculin posed[ un num[r de 10
10
din
aceste celule, care formeaz[ @mpreun[ \esutul adipos. Func\ia primar[ a
\esutului adipos este aceea de @nmagazinare a energiei chimice. El nu
formeaz[ un organ aparte, ca rinichiul, ficatul sau pl[m`nul, ci este divers
distribuit, la nivelul @ntregului corp. Se g[se]te @n stratul profund al pielii
(hipoderm), @n jurul unor organe (inim[, rinichi, globi oculari), @n cavitatea
abdominal[ ]i @ntre mu]chi. O cantitate foarte mic[ este prezent[ ]i @n
interiorul mu]chiului.
142
Comparativ cu glicogenul cantit[\ile de gr[sime depozitate @n
organismul uman sunt mult mai mari. O persoan[ adult[ de sex masculin cu o
greutate de 70 de kg va prezenta 8 kg de gr[sime iar o femeie de 60 de kg
aproape de dou[ ori mai mult.
Localiz[rile anatomice mai frecvente ale \esutului adipos sunt la nivelul
regiunilor superioare ale membrelor, ceaf[, s`ni, fese; la nivel muscular
exist[ @ntre 4-15% \esut adipos.
|esutul adipos muscular este @ns[ mult mai activ din punct de vedere
metabolic ]i preia rapid trigliceridele sanguine pentru depozitare. De
asemenea este foarte sensibil la ac\iunea "hormonilor efortului", adrenalina,
nonadrenalina ]i insulina astfel @nc`t aceste depozite sunt cele care furnizeaz[
energia @n actul sportiv.
Marea capacitate de depozitare a gr[similor, asociat cu un con\inut
energetic mare permite unei persoane de greutate medie s[ supravie\uiasc[
f[r[ alimente 6 s[pt[m`ni sau chiar mai mult sau s[ alerge non-stop 3 zile ]i
3 nop\i cu viteza unui maratonist de elit[.
Problema const[ @n faptul c[ gr[simile nu pot fi utilizate @n ob\inerea
de energie de c[tre mu]chi la o rat[ destul de rapid[ pentru viteza cerut[ (80-
85% din VO
2
maxim).
Motivul utiliz[rii lente a gr[similor este insolubilitatea lor @n ap[;
pentru a fi transportate de c[tre s`nge ele trebuie s[ se combine @nt`i cu
proteinele.
Deci sportivul posed[ dou[ rezervoare de combustibil energetic: o
mic[ rezerv[ de glicogen @n mu]chi, dar care poate genera rapid ATP ]i o
rezerv[ mult mai mare de gr[simi dar care elibereaz[ ATP la jum[tate din
rata de eliberare de c[tre hidra\ii de carbon .
#n perioada imediat urm[toare efortului, cerin\a de ATP este
bine@n\eles mai mic[ dec`t @n efort, dar deasupra nivelului de repaos probabil
datorit[ proceselor de repara\ie a structurilor afectate prin efort, a
glicogenogenezei musculare cu refacerea depozitelor. Aceast[ rat[ moderat[
a gener[rii ATP-ului este u]or satisf[cut[ de oxidarea gr[similor astfel @nc`t
orice glucoz[ disponibil[ (@n principal cea alimentar[) s[ resintetizeze
depozitele de glicogen. Rata crescut[ a oxid[rii lipidelor se men\ine @ns[
numai 2-3 ore dup[ efort;de aceea este esen\ial aportul de alimente bogate @n
hidra\i de carbon @n aceast[ perioad[.

3. Fosfocreatina: combustibil de scurt[ durat[
Exist[ momente @n actul sportiv @n care energia trebuie s[ fie maxim[:
explozia de start a sprinterului; sprintul final al alerg[torului de distan\[
medie; alergarea dup[ minge pentru a @nscrie golul final. #n aceste momente
142
Comparativ cu glicogenul cantit[\ile de gr[sime depozitate @n
organismul uman sunt mult mai mari. O persoan[ adult[ de sex masculin cu o
greutate de 70 de kg va prezenta 8 kg de gr[sime iar o femeie de 60 de kg
aproape de dou[ ori mai mult.
Localiz[rile anatomice mai frecvente ale \esutului adipos sunt la nivelul
regiunilor superioare ale membrelor, ceaf[, s`ni, fese; la nivel muscular
exist[ @ntre 4-15% \esut adipos.
|esutul adipos muscular este @ns[ mult mai activ din punct de vedere
metabolic ]i preia rapid trigliceridele sanguine pentru depozitare. De
asemenea este foarte sensibil la ac\iunea "hormonilor efortului", adrenalina,
nonadrenalina ]i insulina astfel @nc`t aceste depozite sunt cele care furnizeaz[
energia @n actul sportiv.
Marea capacitate de depozitare a gr[similor, asociat cu un con\inut
energetic mare permite unei persoane de greutate medie s[ supravie\uiasc[
f[r[ alimente 6 s[pt[m`ni sau chiar mai mult sau s[ alerge non-stop 3 zile ]i
3 nop\i cu viteza unui maratonist de elit[.
Problema const[ @n faptul c[ gr[simile nu pot fi utilizate @n ob\inerea
de energie de c[tre mu]chi la o rat[ destul de rapid[ pentru viteza cerut[ (80-
85% din VO
2
maxim).
Motivul utiliz[rii lente a gr[similor este insolubilitatea lor @n ap[;
pentru a fi transportate de c[tre s`nge ele trebuie s[ se combine @nt`i cu
proteinele.
Deci sportivul posed[ dou[ rezervoare de combustibil energetic: o
mic[ rezerv[ de glicogen @n mu]chi, dar care poate genera rapid ATP ]i o
rezerv[ mult mai mare de gr[simi dar care elibereaz[ ATP la jum[tate din
rata de eliberare de c[tre hidra\ii de carbon .
#n perioada imediat urm[toare efortului, cerin\a de ATP este
bine@n\eles mai mic[ dec`t @n efort, dar deasupra nivelului de repaos probabil
datorit[ proceselor de repara\ie a structurilor afectate prin efort, a
glicogenogenezei musculare cu refacerea depozitelor. Aceast[ rat[ moderat[
a gener[rii ATP-ului este u]or satisf[cut[ de oxidarea gr[similor astfel @nc`t
orice glucoz[ disponibil[ (@n principal cea alimentar[) s[ resintetizeze
depozitele de glicogen. Rata crescut[ a oxid[rii lipidelor se men\ine @ns[
numai 2-3 ore dup[ efort;de aceea este esen\ial aportul de alimente bogate @n
hidra\i de carbon @n aceast[ perioad[.

3. Fosfocreatina: combustibil de scurt[ durat[
Exist[ momente @n actul sportiv @n care energia trebuie s[ fie maxim[:
explozia de start a sprinterului; sprintul final al alerg[torului de distan\[
medie; alergarea dup[ minge pentru a @nscrie golul final. #n aceste momente
143
glicoliza nu poate avea loc suficient de rapid pentru a asigura ATP-ul
necesar. Mecanismul implicat se bazeaz[ pe existen\a unui rezervor de
energie @n interiorul mu]chiului, o substan\[ numit[ fosfocreatin[.
Aceasta intervine rapid @n fosforilarea ADP-ului, men\in`nd nivelele
adecvate de ATP. Generarea ATP-ului din fosfocreatin[ ]i ADP necesit[ o
singur[ reac\ie catalizat[ de creatinkinaza. Post-efort, @n perioada de
refacere, creatinkinaza sintetizeaz[ reformarea fosfocreatinei din ATP ]i
creatin[.
Importan\a fosfocreatinei pentru sportiv const[ mai ales @n faptul c[,
spre deosebire de ATP, ea poate fi stocat[ la nivel muscular, furniz`nd @n
orice secund[ energia necesar[. Dac[ am asociat ATP-ul cu numerarul "cash"
din buzunar iar rezervele de material energetic cu o banc[, atunci trebuie s[
asociem fosfocreatina cu o pu]culi\[ - se umple @ncet dar ne poate furniza
banii @n orice clip[ .
Descoperirea dr. Eric Hultman privind leg[tura dintre sc[derea
nivelului fosfocreatinei ]i apari\ia oboselii a condus la concluzia c[ o cre]tere
a nivelului de creatin[ @n mu]chi ar conduce la cre]terea performan\ei @n
efortul intens ]i de scurt[ durat[. Creatina se g[se]te @n alimente (2 g @n
carnea consumat[ zilnic) dar poate fi sintetizat[ ]i @n organism din
aminoacizii arginin[, glicin[, metionin[. Problema const[ @n faptul dac[ un
consum ridicat de creatin[ va cre]te nivelul muscular de fosfocreatin[.
Con\inutul total de creatin[ (creatin[+fosfocreatin[) din mu]chi variaz[ @ntre
25 ]i 40 mmmol/g; nivelele cele mai crescute fiind corelate cu o diet[ bogat[
@n carne (12-15 g creatin[/zi). Ingerarea unei asemenea cantit[\i de carne va
genera @ns[ probleme de dietetic[ sportiv[, de aceea se prefer[ administrarea
creatinei @n form[ pur[. Doze de 5 g de hidrat de creatin[ de 5-6 ori/zi timp
de 2 sau mai multe zile vor cre]te nivelul muscular la limit[ fiziologic[
superioar[. O cre]tere suplimentar[ are loc dac[ imediat dup[ administrarea
de creatin[ se efectueaz[ efort fizic. De asemenea rezultate bune s-au ob\inut
prin administrarea de doze mici timp @ndelungat.

De re\inut


PRINCIPALELE DEPOZITE ENERGETICE DIN ORGANISM

- glicogenul (forma de depozit a glucozei)
- trigliceridele (forma de depozit a lipidelor)
- fosfocreatina
143
glicoliza nu poate avea loc suficient de rapid pentru a asigura ATP-ul
necesar. Mecanismul implicat se bazeaz[ pe existen\a unui rezervor de
energie @n interiorul mu]chiului, o substan\[ numit[ fosfocreatin[.
Aceasta intervine rapid @n fosforilarea ADP-ului, men\in`nd nivelele
adecvate de ATP. Generarea ATP-ului din fosfocreatin[ ]i ADP necesit[ o
singur[ reac\ie catalizat[ de creatinkinaza. Post-efort, @n perioada de
refacere, creatinkinaza sintetizeaz[ reformarea fosfocreatinei din ATP ]i
creatin[.
Importan\a fosfocreatinei pentru sportiv const[ mai ales @n faptul c[,
spre deosebire de ATP, ea poate fi stocat[ la nivel muscular, furniz`nd @n
orice secund[ energia necesar[. Dac[ am asociat ATP-ul cu numerarul "cash"
din buzunar iar rezervele de material energetic cu o banc[, atunci trebuie s[
asociem fosfocreatina cu o pu]culi\[ - se umple @ncet dar ne poate furniza
banii @n orice clip[ .
Descoperirea dr. Eric Hultman privind leg[tura dintre sc[derea
nivelului fosfocreatinei ]i apari\ia oboselii a condus la concluzia c[ o cre]tere
a nivelului de creatin[ @n mu]chi ar conduce la cre]terea performan\ei @n
efortul intens ]i de scurt[ durat[. Creatina se g[se]te @n alimente (2 g @n
carnea consumat[ zilnic) dar poate fi sintetizat[ ]i @n organism din
aminoacizii arginin[, glicin[, metionin[. Problema const[ @n faptul dac[ un
consum ridicat de creatin[ va cre]te nivelul muscular de fosfocreatin[.
Con\inutul total de creatin[ (creatin[+fosfocreatin[) din mu]chi variaz[ @ntre
25 ]i 40 mmmol/g; nivelele cele mai crescute fiind corelate cu o diet[ bogat[
@n carne (12-15 g creatin[/zi). Ingerarea unei asemenea cantit[\i de carne va
genera @ns[ probleme de dietetic[ sportiv[, de aceea se prefer[ administrarea
creatinei @n form[ pur[. Doze de 5 g de hidrat de creatin[ de 5-6 ori/zi timp
de 2 sau mai multe zile vor cre]te nivelul muscular la limit[ fiziologic[
superioar[. O cre]tere suplimentar[ are loc dac[ imediat dup[ administrarea
de creatin[ se efectueaz[ efort fizic. De asemenea rezultate bune s-au ob\inut
prin administrarea de doze mici timp @ndelungat.

De re\inut


PRINCIPALELE DEPOZITE ENERGETICE DIN ORGANISM

- glicogenul (forma de depozit a glucozei)
- trigliceridele (forma de depozit a lipidelor)
- fosfocreatina
144
CAPITOLUL IV

ALIMENTA|IA SPORTIVULUI


D.1. CALCULUL NECESARULUI ZILNIC DE
CALORII

DE CE ?

Dureaz[ mai pu\in de o or[ pentru aprovizionarea cu combustibil a
unui jumbo jet ce efectueaz[ un zbor transatlantic, deoarece procesele
complexe necesare producerii combustibilului aviatic s-au desf[]urat deja la
nivelul rafin[riilor. Asem[n[tor combustibilului aviatic, alimentele @i
furnizeaz[ sportivului energia necesar[ mi]c[rii, dar "rafinarea" trebuie s[
aib[ loc la nivelul organismului. Acest proces debuteaz[ prin actul alimentar
propriu-zis; sportivul care dore]te s[ aib[ cel mai bun "combustibil" trebuie
s[-]i aleag[ alimentele cu mare grij[.

F[r[ a exagera @n acordarea rolului primordial, alimenta\ia ra\ional[
este unul dintre factorii care contribuie la men\inerea s[n[t\ii ]i realizarea
performan\elor, iar nerespectarea ei compromite de multe ori rezultatele
scontate. Sportivii de mare clas[ reu]esc s[ se men\in[ mult timp @n
activitatea de performan\[ numai prin respectarea regimului igienic de via\[
]i a regimului alimentar ra\ional.
Prin aliment se @n\elege orice produs care, introdus @n organism,
serve]te la men\inerea proceselor sale vitale, asigur`ndu-i cre]terea ]i
refacerea celulelor precum ]i activitatea depus[, f[r[ a fi d[un[tor s[n[t[\ii,
ci, dimpotriv[, contribuind la @nt[rirea ei.
Alimentele sunt alc[tuite dintr-o serie de substan\e sau factori nutritivi
(trofine). Trofinele sunt substan\e bine definite din punct de vedere chimic,
care au un anumit rol @n organism @n ceea ce prive]te nutri\ia. Aceste
substan\e alimentare indispensabile omului sunt: protidele, lipidele, glucidele
(hidrocarbonatele), s[rurile minerale, vitaminele ]i apa.
Din punct de vedere al rolului pe care @l @ndeplinesc @n organism,
acestea se @mpart @n dou[ grupe: energetice sau calorice ]i protectoare sau de
@ntre\inere. Din prima grup[ fac parte glucidele ]i lipidele. Grupa a doua
poate fi divizat[ @n dou[ subgrupe ]i anume:
144
CAPITOLUL IV

ALIMENTA|IA SPORTIVULUI


D.1. CALCULUL NECESARULUI ZILNIC DE
CALORII

DE CE ?

Dureaz[ mai pu\in de o or[ pentru aprovizionarea cu combustibil a
unui jumbo jet ce efectueaz[ un zbor transatlantic, deoarece procesele
complexe necesare producerii combustibilului aviatic s-au desf[]urat deja la
nivelul rafin[riilor. Asem[n[tor combustibilului aviatic, alimentele @i
furnizeaz[ sportivului energia necesar[ mi]c[rii, dar "rafinarea" trebuie s[
aib[ loc la nivelul organismului. Acest proces debuteaz[ prin actul alimentar
propriu-zis; sportivul care dore]te s[ aib[ cel mai bun "combustibil" trebuie
s[-]i aleag[ alimentele cu mare grij[.

F[r[ a exagera @n acordarea rolului primordial, alimenta\ia ra\ional[
este unul dintre factorii care contribuie la men\inerea s[n[t\ii ]i realizarea
performan\elor, iar nerespectarea ei compromite de multe ori rezultatele
scontate. Sportivii de mare clas[ reu]esc s[ se men\in[ mult timp @n
activitatea de performan\[ numai prin respectarea regimului igienic de via\[
]i a regimului alimentar ra\ional.
Prin aliment se @n\elege orice produs care, introdus @n organism,
serve]te la men\inerea proceselor sale vitale, asigur`ndu-i cre]terea ]i
refacerea celulelor precum ]i activitatea depus[, f[r[ a fi d[un[tor s[n[t[\ii,
ci, dimpotriv[, contribuind la @nt[rirea ei.
Alimentele sunt alc[tuite dintr-o serie de substan\e sau factori nutritivi
(trofine). Trofinele sunt substan\e bine definite din punct de vedere chimic,
care au un anumit rol @n organism @n ceea ce prive]te nutri\ia. Aceste
substan\e alimentare indispensabile omului sunt: protidele, lipidele, glucidele
(hidrocarbonatele), s[rurile minerale, vitaminele ]i apa.
Din punct de vedere al rolului pe care @l @ndeplinesc @n organism,
acestea se @mpart @n dou[ grupe: energetice sau calorice ]i protectoare sau de
@ntre\inere. Din prima grup[ fac parte glucidele ]i lipidele. Grupa a doua
poate fi divizat[ @n dou[ subgrupe ]i anume:
145
- cele cu rol plastic (de refacere), @n care intr[ protidele ]i unele s[ruri
minerale: Ca, P, Na, Cl, K etc.;
- cele cu rol catalitic (de reglare a unor reac\ii chimice), @n care intr[
vitaminele, unele s[ruri minerale (Fe, Co, I etc.) ]i apa.
Sub aspectul importan\ei lor @n alimenta\ie, substan\ele alimentare
(trofinele) mai pot fi divizate @n dou[ grupe: esen\iale (indispensabile) ]i
neesen\iale.
Cele esen\iale nu pot fi elaborate @n organism pe m[sura necesit[\ilor
]i trebuie furnizate din mediul extern. De exemplu: elementele minerale (15-
18), vitaminele (12-13), 10 aminoacizi (lizina, triptofanul, fenilanina,
metionina, cistina, leucina, izoleucina, treonina, tirozina ]i valina) din cei 23-
25 cunoscu\i, precum ]i 3-4 acizi gra]i (oleic, linoleic, linolenic ]i
arahidonic), din cei 16-20 acizi gra]i cunoscu\i.
Trofinele neesen\iale pot fi sintetizate @n organism pe seama altor
trofine. #n aceast[ categorie intr[ majoritatea glucidelor, a acizilor gra]i ]i a
aminoacizilor.
Organismul are nevoie de alimente pentru cre]terea ]i refacerea
celulelor, dar ]i pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru a nu fi
nevoit s[-]i consume rezervele. Aceast[ energie @I este necesar[ at`t pentru
satisfacerea func\iilor vitale (circula\ie, respira\ie, secre\ie, tonus muscular) ]i
pentru adaptarea la condi\iile mediului extern (func\ia de termoreglare), c`t ]i
pentru activitatea pe care o depune (activitate profesional[) la care se adaug[,
@n cazul sportivilor, cheltuiala energetic[ din timpul preg[tirii ]i al
competi\iilor.
Energia se ob\ine prin oxidarea (arderea cu ajutorul
oxigenului inspirat) substan\elor alimentare. Energia rezultat[ din aceste
procese este @nmagazinat[ sub forma leg[turilor fosfat macroergice ale unor
constituen\i celulari (ATP,CP) ]i va fi eliberat[ treptat ca energie mecanic[
(contrac\ia muscular[), energie electric[ (transmiterea nervoas[) ]i energia
caloric[.
Cantitatea de energie eliberat[ @n organism prin procese catabolice
este egal[ cu cantitatea de energie eliberat[ prin arderea acestor substan\e @n
bomba calorimetric[, ceea ce a condus la aprecierea metabolismului
energetic prin metode calorimetrice. Din acest motiv aceast[ energie se
exprim[ @n kilocalorii (kcal).
#n func\ie de nevoile energetice ale organismului, se poate vorbi de un
metabolism bazal (de baz[) ]i un metabolism de efort (profesional ]i sportiv).
Metabolismul bazal reprezint[ cantitatea minim[ de energie exprimat[
@n kcal, necesar[ organismului aflat @n stare de repaus la pat, pentru
men\inerea func\iilor vitale. El se raporteaz[ la m
2
de suprafa\[ corporal[ sau
145
- cele cu rol plastic (de refacere), @n care intr[ protidele ]i unele s[ruri
minerale: Ca, P, Na, Cl, K etc.;
- cele cu rol catalitic (de reglare a unor reac\ii chimice), @n care intr[
vitaminele, unele s[ruri minerale (Fe, Co, I etc.) ]i apa.
Sub aspectul importan\ei lor @n alimenta\ie, substan\ele alimentare
(trofinele) mai pot fi divizate @n dou[ grupe: esen\iale (indispensabile) ]i
neesen\iale.
Cele esen\iale nu pot fi elaborate @n organism pe m[sura necesit[\ilor
]i trebuie furnizate din mediul extern. De exemplu: elementele minerale (15-
18), vitaminele (12-13), 10 aminoacizi (lizina, triptofanul, fenilanina,
metionina, cistina, leucina, izoleucina, treonina, tirozina ]i valina) din cei 23-
25 cunoscu\i, precum ]i 3-4 acizi gra]i (oleic, linoleic, linolenic ]i
arahidonic), din cei 16-20 acizi gra]i cunoscu\i.
Trofinele neesen\iale pot fi sintetizate @n organism pe seama altor
trofine. #n aceast[ categorie intr[ majoritatea glucidelor, a acizilor gra]i ]i a
aminoacizilor.
Organismul are nevoie de alimente pentru cre]terea ]i refacerea
celulelor, dar ]i pentru acoperirea cheltuielilor energetice, pentru a nu fi
nevoit s[-]i consume rezervele. Aceast[ energie @I este necesar[ at`t pentru
satisfacerea func\iilor vitale (circula\ie, respira\ie, secre\ie, tonus muscular) ]i
pentru adaptarea la condi\iile mediului extern (func\ia de termoreglare), c`t ]i
pentru activitatea pe care o depune (activitate profesional[) la care se adaug[,
@n cazul sportivilor, cheltuiala energetic[ din timpul preg[tirii ]i al
competi\iilor.
Energia se ob\ine prin oxidarea (arderea cu ajutorul
oxigenului inspirat) substan\elor alimentare. Energia rezultat[ din aceste
procese este @nmagazinat[ sub forma leg[turilor fosfat macroergice ale unor
constituen\i celulari (ATP,CP) ]i va fi eliberat[ treptat ca energie mecanic[
(contrac\ia muscular[), energie electric[ (transmiterea nervoas[) ]i energia
caloric[.
Cantitatea de energie eliberat[ @n organism prin procese catabolice
este egal[ cu cantitatea de energie eliberat[ prin arderea acestor substan\e @n
bomba calorimetric[, ceea ce a condus la aprecierea metabolismului
energetic prin metode calorimetrice. Din acest motiv aceast[ energie se
exprim[ @n kilocalorii (kcal).
#n func\ie de nevoile energetice ale organismului, se poate vorbi de un
metabolism bazal (de baz[) ]i un metabolism de efort (profesional ]i sportiv).
Metabolismul bazal reprezint[ cantitatea minim[ de energie exprimat[
@n kcal, necesar[ organismului aflat @n stare de repaus la pat, pentru
men\inerea func\iilor vitale. El se raporteaz[ la m
2
de suprafa\[ corporal[ sau
146
kilocorp. #n cazul al doilea, metabolismul bazal se ridic[ la aproximativ o
kcal pe kilocorp, pe or[. De exemplu, la un individ cu o greutate de 70kg,
metabolismul bazal @n 24h va fi de aproximativ 1700 kcal (70 x 24 = 1680).
Cantitatea zilnic[ de hran[ depide de nevoile energetice ale
individului, legat de v`rst[, perioadele de cre]tere rapid[, activitatea
fizic[.
Datorit[ importan\ei deosebite @n procesele de cre]tere ]i dezvoltare
alimenta\ia ]colarului ]i adolescentului va fi tratat[ @ntr-un subcapitol separat.
Men\ion[m totu]i c[ pe parcursul perioadei de cre]tere accentuat[ (12-22 ani
la b[ie\i, 12-18 ani la fete), are loc o cre]tere gradat[ a nevoilor energetice
minime zilnice .

Tabel 11. Num[r de calorii recomandat zilnic stabilit de
Academia American[ a }tiin\elor (dup[ }erbescu C., 2000)

Sex V`rst[
(ani)
Greutate
(Kg)
Talie (cm) Kilocalorii
Masculin 10-12 35 140 2500
12-14 43,1 150 2700
14-18 59 170 3000
18-22 66,7 175 2800
Feminin 10-12 35 142 2250
12-14 44 155 2300
14-16 51,8 157,5 2400
16-18 54 160 2300
18-20 58,1 162,5 2300

Ce @n\elegem printr-o diet[ echilibrat[ ?

O diet[ echilibrat[ furnizeaz[ energia necesar[ diverselor
activit[\i prin arderea unor trofine alimentare aflate @n propor\ii corecte
in compozi\ia dietei.




146
kilocorp. #n cazul al doilea, metabolismul bazal se ridic[ la aproximativ o
kcal pe kilocorp, pe or[. De exemplu, la un individ cu o greutate de 70kg,
metabolismul bazal @n 24h va fi de aproximativ 1700 kcal (70 x 24 = 1680).
Cantitatea zilnic[ de hran[ depide de nevoile energetice ale
individului, legat de v`rst[, perioadele de cre]tere rapid[, activitatea
fizic[.
Datorit[ importan\ei deosebite @n procesele de cre]tere ]i dezvoltare
alimenta\ia ]colarului ]i adolescentului va fi tratat[ @ntr-un subcapitol separat.
Men\ion[m totu]i c[ pe parcursul perioadei de cre]tere accentuat[ (12-22 ani
la b[ie\i, 12-18 ani la fete), are loc o cre]tere gradat[ a nevoilor energetice
minime zilnice .

Tabel 11. Num[r de calorii recomandat zilnic stabilit de
Academia American[ a }tiin\elor (dup[ }erbescu C., 2000)

Sex V`rst[
(ani)
Greutate
(Kg)
Talie (cm) Kilocalorii
Masculin 10-12 35 140 2500
12-14 43,1 150 2700
14-18 59 170 3000
18-22 66,7 175 2800
Feminin 10-12 35 142 2250
12-14 44 155 2300
14-16 51,8 157,5 2400
16-18 54 160 2300
18-20 58,1 162,5 2300

Ce @n\elegem printr-o diet[ echilibrat[ ?

O diet[ echilibrat[ furnizeaz[ energia necesar[ diverselor
activit[\i prin arderea unor trofine alimentare aflate @n propor\ii corecte
in compozi\ia dietei.




147

GLUCIDE

Furnizeaz[ minimum 50% din energia
necesar[. Se gasesc @n cereale, orez,
paste f[inoase, fructe, legume, lapte ]I
produse lactate, b[uturi ]I alimente
tipizate.








LIPIDE

Reprezinta a doua sursa
energetica a organismului,
intra in componenta
membranelor celulare si
reprezinta suportul viaminelor
liposolubile (A,D,E,K).
Necesarul zilnic este 30-35%
furnizate de garsimi saturate
(carne rosie, oua, lapte si
produse lactate) si nesaturate
(nuci, vegetale oleaginoase)


PROTEINE

Sunt necesare @n cre]tere, repara\ii
celulare, producere de anticorpi. Dieta
trebuie s[ con\in[ 10-15% proteine
din carne, lapte ]I produse lactate,
pe]te, ou[.



ENERGIE

Valoarea energetica a
trofinelor alimentare este
exprimat[ in kilocalorii sau
kilojouli.

1 g proteine furnizeaz[ 4,1
kcalorii
1 g glucide furnizeaz[ 4,1
kcalorii
1 g lipide furnizeaz[ 9,3
kcalorii
147

GLUCIDE

Furnizeaz[ minimum 50% din energia
necesar[. Se gasesc @n cereale, orez,
paste f[inoase, fructe, legume, lapte ]I
produse lactate, b[uturi ]I alimente
tipizate.








LIPIDE

Reprezinta a doua sursa
energetica a organismului,
intra in componenta
membranelor celulare si
reprezinta suportul viaminelor
liposolubile (A,D,E,K).
Necesarul zilnic este 30-35%
furnizate de garsimi saturate
(carne rosie, oua, lapte si
produse lactate) si nesaturate
(nuci, vegetale oleaginoase)


PROTEINE

Sunt necesare @n cre]tere, repara\ii
celulare, producere de anticorpi. Dieta
trebuie s[ con\in[ 10-15% proteine
din carne, lapte ]I produse lactate,
pe]te, ou[.



ENERGIE

Valoarea energetica a
trofinelor alimentare este
exprimat[ in kilocalorii sau
kilojouli.

1 g proteine furnizeaz[ 4,1
kcalorii
1 g glucide furnizeaz[ 4,1
kcalorii
1 g lipide furnizeaz[ 9,3
kcalorii
148
A. Calculul necesarului zilnic de calorii pentru adultul t`n[r
neantrenat
La valoarea metabolismului de repaos calculat[ anterior se
adaug[ consumul suplimentar zilnic dup[ urm[toarea gril[:
- stil sedentar de via\[ - cca. 400 Kcal/24 ore
- stil moderat activ de via\[ - cca. 600 Kcal/24 ore
- stil activ de via\[ - cca. 800 Kcal/24 ore
Consumul zilnic de calorii astfel ob\inut reprezint[ regimul normocaloric.
B. Calculul necesarului zilnic de calorii pentru adultul t`n[r
antrenat implicat @n sportul de performan\[
Colegiul American de Medicin[ Sportiv[ recomand[ calcularea
num[rului minim de calorii/zi pentru un sportiv t`n[r, antrenat, dup[
formula :
- pentru b[rba\i : G(kg) x8,48 + T(cm) x1,85 + 655 - V(ani)
x4,7;
- pentru femeii : G(kg) x14 + T(cm) x 5 + 66 - V(ani) x 6,8;
Valorile ob\inute se @nmul\esc pentru primele s[pt[m`ni :
- cu 1,21 pentru cei care au urmat regimuri restrictive @n
antecedente ;
- cu 0,9 pentru cei care au prezentat obezitate.
Alimenta\ia sportivilor trebuie s[ asigure urm[toarele necesare:
- necesarul energetic bazal (1kcal/kgcorp/or[);
- necesarul reclamat de termoreglare (8-10% din ra\ia zilnic[);
- necesarul reclamat de ac\iunea dinamic[ specific[ alimentelor
(pentru lipide ]i glucide 8-10% din ra\ia zilnic[, iar pentru proteine 40% din
ra\ia energetic[ zilnic[);
- pierderi energetice rezultate din prepararea alimentelor (5-10%);
- necesarul energetic @n procesul de cre]tere (p`n[ la 16-18 ani);
- deficit de asimila\ie (10-15% din totalul caloriilor se pierd @n
procesul de alimenta\ie);
- necesarul energetic ce decurge din activitatea sportiv[ zilnic[
(antrenament, competi\ie, refacere);
- necesarul energetic pentru activitatea intelectual[, profesional[,
]colar[;
- necesarul energetic pentru cheltuieli energetice neprev[zute, cum
ar fi boala sau existen\a unui mediu stressant.
Pentru sportivi consumul energetic variaz[ @n limite largi, a]a
cum rezult[ din tabelul 12.

148
A. Calculul necesarului zilnic de calorii pentru adultul t`n[r
neantrenat
La valoarea metabolismului de repaos calculat[ anterior se
adaug[ consumul suplimentar zilnic dup[ urm[toarea gril[:
- stil sedentar de via\[ - cca. 400 Kcal/24 ore
- stil moderat activ de via\[ - cca. 600 Kcal/24 ore
- stil activ de via\[ - cca. 800 Kcal/24 ore
Consumul zilnic de calorii astfel ob\inut reprezint[ regimul normocaloric.
B. Calculul necesarului zilnic de calorii pentru adultul t`n[r
antrenat implicat @n sportul de performan\[
Colegiul American de Medicin[ Sportiv[ recomand[ calcularea
num[rului minim de calorii/zi pentru un sportiv t`n[r, antrenat, dup[
formula :
- pentru b[rba\i : G(kg) x8,48 + T(cm) x1,85 + 655 - V(ani)
x4,7;
- pentru femeii : G(kg) x14 + T(cm) x 5 + 66 - V(ani) x 6,8;
Valorile ob\inute se @nmul\esc pentru primele s[pt[m`ni :
- cu 1,21 pentru cei care au urmat regimuri restrictive @n
antecedente ;
- cu 0,9 pentru cei care au prezentat obezitate.
Alimenta\ia sportivilor trebuie s[ asigure urm[toarele necesare:
- necesarul energetic bazal (1kcal/kgcorp/or[);
- necesarul reclamat de termoreglare (8-10% din ra\ia zilnic[);
- necesarul reclamat de ac\iunea dinamic[ specific[ alimentelor
(pentru lipide ]i glucide 8-10% din ra\ia zilnic[, iar pentru proteine 40% din
ra\ia energetic[ zilnic[);
- pierderi energetice rezultate din prepararea alimentelor (5-10%);
- necesarul energetic @n procesul de cre]tere (p`n[ la 16-18 ani);
- deficit de asimila\ie (10-15% din totalul caloriilor se pierd @n
procesul de alimenta\ie);
- necesarul energetic ce decurge din activitatea sportiv[ zilnic[
(antrenament, competi\ie, refacere);
- necesarul energetic pentru activitatea intelectual[, profesional[,
]colar[;
- necesarul energetic pentru cheltuieli energetice neprev[zute, cum
ar fi boala sau existen\a unui mediu stressant.
Pentru sportivi consumul energetic variaz[ @n limite largi, a]a
cum rezult[ din tabelul 12.

149
Tabelul 12. Nevoile calorice pe or[ @n diferite activit[\i sportive


















Ministerul S[n[t[\ii din Rom`nia consider[ ca ra\ie caloric[ pentru
activit[\i fizice u]oare 75-100kcal/or[, pentru activit[\i medii 100-
300kcal/or[, pentru activit[\i grele 300-500kcal/or[, iar pentru activit[\i
foarte grele mai mult de 500kcal/or[.


De re\inut

- Necesarul energetic bazal este de 1 Kcal/kg
c
/or[.
Exemplu pentru un adult de 70 kg metabolismul bazal @n
24h va fi de aproximativ 1700 kcal.
- La aceasta se adaug[ cheltuielile energetice
suplimentare, necesare pentru diverse activit[\i.
- Ra\ia caloric[ pentru activit[\i fizice u]oare este de 75-
100kcal/or[, pentru activit[\i medii 100-300kcal/or[,
pentru activit[\i grele 300-500kcal/or[, iar pentru
activit[\i foarte grele mai mult de 500kcal/or[.
- 1 g proteine furnizeaz[ 4,1 kcalorii
- 1 g glucide furnizeaz[ 4,1 kcalorii
- 1 g lipide furnizeaz[ 9,3 kcalorii
Proba sportiv[/Consum energetic
(kcal/or[)
Schi fond 750
Schi vitez[ 960
Patinaj artistic 600
Patinaj vitez[ 720
Tenis simplu 800
Tenis dublu 350
Lupte 900
Box 600
Haltere 450
Scrim[ 600
Baschet 500
Handbal 500
Fotbal 400
Rugbi 500
Proba sportiv[/Consum energetic
(kcal/or[)
Alerg[ri de vitez[ 500
Alerg[ri de semifond 930
Alerg[ri de fond 750
Alerg[ri de maraton 700
Arunc[ri 460
S[rituri 400
Ciclism de pist[ 220
Ciclism rutier 360
#not, probe de vitez[ 700
#not, probe de fond 450
Polo 600
Canotaj 500

149
Tabelul 12. Nevoile calorice pe or[ @n diferite activit[\i sportive


















Ministerul S[n[t[\ii din Rom`nia consider[ ca ra\ie caloric[ pentru
activit[\i fizice u]oare 75-100kcal/or[, pentru activit[\i medii 100-
300kcal/or[, pentru activit[\i grele 300-500kcal/or[, iar pentru activit[\i
foarte grele mai mult de 500kcal/or[.


De re\inut

- Necesarul energetic bazal este de 1 Kcal/kg
c
/or[.
Exemplu pentru un adult de 70 kg metabolismul bazal @n
24h va fi de aproximativ 1700 kcal.
- La aceasta se adaug[ cheltuielile energetice
suplimentare, necesare pentru diverse activit[\i.
- Ra\ia caloric[ pentru activit[\i fizice u]oare este de 75-
100kcal/or[, pentru activit[\i medii 100-300kcal/or[,
pentru activit[\i grele 300-500kcal/or[, iar pentru
activit[\i foarte grele mai mult de 500kcal/or[.
- 1 g proteine furnizeaz[ 4,1 kcalorii
- 1 g glucide furnizeaz[ 4,1 kcalorii
- 1 g lipide furnizeaz[ 9,3 kcalorii
Proba sportiv[/Consum energetic
(kcal/or[)
Schi fond 750
Schi vitez[ 960
Patinaj artistic 600
Patinaj vitez[ 720
Tenis simplu 800
Tenis dublu 350
Lupte 900
Box 600
Haltere 450
Scrim[ 600
Baschet 500
Handbal 500
Fotbal 400
Rugbi 500
Proba sportiv[/Consum energetic
(kcal/or[)
Alerg[ri de vitez[ 500
Alerg[ri de semifond 930
Alerg[ri de fond 750
Alerg[ri de maraton 700
Arunc[ri 460
S[rituri 400
Ciclism de pist[ 220
Ciclism rutier 360
#not, probe de vitez[ 700
#not, probe de fond 450
Polo 600
Canotaj 500

150
D.2. PROTEINELE

Ce sunt proteinele ?
Protidele (proteinele sau albuminele) sunt substan\e extrem de
complexe, a c[ror molecul[ este constituit[ din C, H, O, N, S ]i P. Ele sunt
indispensabile vie\ii, fiind constituen\ii fundamentali ai materiei vii. Intr[ @n
compozi\ia plasmei ]i nucleului ]i particip[ la toate func\iile celulei vii.

Ce rol au proteinele @n organism ?
- @n primul r`nd, protidele au un rol plastic, de formare ]i cre]tere a
celulelor ]i \esuturilor tinere ]i de refacere a celor uzate.
- @n al doilea r`nd protidele au un rol biocatalitic, @ntruc`t @nlesnesc
unele reac\ii din organism, prin unirea lor cu o parte din enzime. Toate
enzimele, ca ]i mul\i hormoni, sunt de natur[ proteic[.
- @n acela]i timp, ele au un rol energetic, eliber`nd prin ardere @n
organism o cantitate de c[ldur[ de cca. 4,1 calorii mari, pentru fiecare gram.
Acesta este @ns[ un rol secundar ]i @ntr-o ra\ie alimentar[ nevoile energetice
trebuie rezolvate mai ales pe seama glucidelor sau lipidelor, din mai multe
considerente.
Protidele mai au un rol ]i @n procesele de imunitate, contribuind la
cre]terea rezisten\ei organismului la infec\ii.
Prin fosforul pe care-l con\in, protidele stimuleaz[ activitatea
nervoas[ superioar[, lucru important de re\inut pentru alimenta\ia sportivilor
care practic[ acele discipline ce solicit[ @n mod deosebit concentrarea
nervoas[ (scrim[, ]ah, jocuri sportive etc.).
Via\a nu este posibil[ f[r[ proteine, deoarece ele reprezint[ substratul
elementar al oric[rei celule vii ]i pe ele se bazeaz[ cele trei func\ii
fundamentale ale matriei vii: metabolismul, cre]terea ]i reproducerea. De
asemenea, prin protide se realizeaz[ o serie de alte func\ii, pornind de la
formarea substan\ei contractile a mu]chiului, la constituirea diferi\ilor
hormoni, enzime ]i anticorpi ]i ajung`nd p`n[ la transformarea energiei
chimice @n lucru mecanic.

Exist[ proteine/amonoacizi cu valori speciale ?
Pool-ul plasmatic al aminoacizilor reprezint[ totalitatea aminoacizilor
rezulta\i din proteinele alimentare post digestie ]i absorb\ie, metabolic
disponibili, ce se preiau pentru sinteza proteinelor structurale ]i func\ionale.
Compozi\ia sa este reglat[ sever prin mecanisme de feed-back.

150
D.2. PROTEINELE

Ce sunt proteinele ?
Protidele (proteinele sau albuminele) sunt substan\e extrem de
complexe, a c[ror molecul[ este constituit[ din C, H, O, N, S ]i P. Ele sunt
indispensabile vie\ii, fiind constituen\ii fundamentali ai materiei vii. Intr[ @n
compozi\ia plasmei ]i nucleului ]i particip[ la toate func\iile celulei vii.

Ce rol au proteinele @n organism ?
- @n primul r`nd, protidele au un rol plastic, de formare ]i cre]tere a
celulelor ]i \esuturilor tinere ]i de refacere a celor uzate.
- @n al doilea r`nd protidele au un rol biocatalitic, @ntruc`t @nlesnesc
unele reac\ii din organism, prin unirea lor cu o parte din enzime. Toate
enzimele, ca ]i mul\i hormoni, sunt de natur[ proteic[.
- @n acela]i timp, ele au un rol energetic, eliber`nd prin ardere @n
organism o cantitate de c[ldur[ de cca. 4,1 calorii mari, pentru fiecare gram.
Acesta este @ns[ un rol secundar ]i @ntr-o ra\ie alimentar[ nevoile energetice
trebuie rezolvate mai ales pe seama glucidelor sau lipidelor, din mai multe
considerente.
Protidele mai au un rol ]i @n procesele de imunitate, contribuind la
cre]terea rezisten\ei organismului la infec\ii.
Prin fosforul pe care-l con\in, protidele stimuleaz[ activitatea
nervoas[ superioar[, lucru important de re\inut pentru alimenta\ia sportivilor
care practic[ acele discipline ce solicit[ @n mod deosebit concentrarea
nervoas[ (scrim[, ]ah, jocuri sportive etc.).
Via\a nu este posibil[ f[r[ proteine, deoarece ele reprezint[ substratul
elementar al oric[rei celule vii ]i pe ele se bazeaz[ cele trei func\ii
fundamentale ale matriei vii: metabolismul, cre]terea ]i reproducerea. De
asemenea, prin protide se realizeaz[ o serie de alte func\ii, pornind de la
formarea substan\ei contractile a mu]chiului, la constituirea diferi\ilor
hormoni, enzime ]i anticorpi ]i ajung`nd p`n[ la transformarea energiei
chimice @n lucru mecanic.

Exist[ proteine/amonoacizi cu valori speciale ?
Pool-ul plasmatic al aminoacizilor reprezint[ totalitatea aminoacizilor
rezulta\i din proteinele alimentare post digestie ]i absorb\ie, metabolic
disponibili, ce se preiau pentru sinteza proteinelor structurale ]i func\ionale.
Compozi\ia sa este reglat[ sever prin mecanisme de feed-back.

151
Aminoacizii ]i proteinele plasmatice includ:
- Hemoglobina sanguin[ cu rol @n transportul oxigenului (legat de
fierul bivalent din structura hemului)
- Albumina plasmatic[
- Aminoacizii cu lan\uri ramificate reprezenta\i de valin[,
leucin[ ]i izoleucin[ pot fi foarte importan\i @n stimularea
refacerii musculare dup[ eforturi foarte intense ]i @n reducerea
oboselii centrale.
- Proteinele musculare (actina, miozina)
#n afara aspectului func\ional (contrac\ia) formeaz[ cel mai mare pool
al organismului, furniz`nd aminoacizii @n condi\iile @nfomet[rii.
- Proteinele viscerale
Dup[ muschi, \esuturile viscerale formeaz[ urm[torul pool de
proteine contribuind semnificativ la schimb[rile interorgane ale
aminoacizilor @n cadrul oboselii ]i al stressului indus de boal[.
- Alte proteine/aminoacizi cu rol important @n activitatea
sportiv[
- Glicocolul (din gelatin[), metionina (din cazeina din lapte,
br`nzeturi, pe]te) lecitina, acidul glutamic, acidul aspartic,
arginina, carnitina, tirozina, inozina L-taurina, acidul gama-
aminobutiric, L-cisteina.


Exist[ depozite de proteine @n organism ?
#n organism nu exist[ depozite proteice a]a cum se @nt`lnesc la
hidra\ii de carbon (glicerolul) sau la lipide (triglicerialele din \esutul adipos).
Cantitatea de proteine func\ionale depinde de func\ia organismului.
O intensificare a func\iei (lucru mecanic intens la nivelul cordului sau
al mu]chilor scheletici) va avea ca rezultat stimularea sintezei de proteine
func\ionale iar mu]chiul se va hipertrofia.
O cre]tere a cerin\elor metabolice va conduce la o cre]tere a
num[rului enzimelor ]i mitocondriilor.
A]a cum am ar[tat " c[r[mizile " constructoare ale proteinelor sunt
aminoacizii.
Aminoacizii esen\iali nu pot fi produ]i @n organism. De aceea vom
avea nevoie de surse proteice adecvate pentru furnizarea acestor aminoacizi.
Perioadele de cre]tere ale organismului sunt caracterizate de cre]terea
sintezei proteice iar perioadele de inactivitate ]i boal[ prin cre]terea
degrad[rilor proteice. #n ambele cazuri cantitatea de aminoacizi ]i azot este
E. 1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

151
Aminoacizii ]i proteinele plasmatice includ:
- Hemoglobina sanguin[ cu rol @n transportul oxigenului (legat de
fierul bivalent din structura hemului)
- Albumina plasmatic[
- Aminoacizii cu lan\uri ramificate reprezenta\i de valin[,
leucin[ ]i izoleucin[ pot fi foarte importan\i @n stimularea
refacerii musculare dup[ eforturi foarte intense ]i @n reducerea
oboselii centrale.
- Proteinele musculare (actina, miozina)
#n afara aspectului func\ional (contrac\ia) formeaz[ cel mai mare pool
al organismului, furniz`nd aminoacizii @n condi\iile @nfomet[rii.
- Proteinele viscerale
Dup[ muschi, \esuturile viscerale formeaz[ urm[torul pool de
proteine contribuind semnificativ la schimb[rile interorgane ale
aminoacizilor @n cadrul oboselii ]i al stressului indus de boal[.
- Alte proteine/aminoacizi cu rol important @n activitatea
sportiv[
- Glicocolul (din gelatin[), metionina (din cazeina din lapte,
br`nzeturi, pe]te) lecitina, acidul glutamic, acidul aspartic,
arginina, carnitina, tirozina, inozina L-taurina, acidul gama-
aminobutiric, L-cisteina.


Exist[ depozite de proteine @n organism ?
#n organism nu exist[ depozite proteice a]a cum se @nt`lnesc la
hidra\ii de carbon (glicerolul) sau la lipide (triglicerialele din \esutul adipos).
Cantitatea de proteine func\ionale depinde de func\ia organismului.
O intensificare a func\iei (lucru mecanic intens la nivelul cordului sau
al mu]chilor scheletici) va avea ca rezultat stimularea sintezei de proteine
func\ionale iar mu]chiul se va hipertrofia.
O cre]tere a cerin\elor metabolice va conduce la o cre]tere a
num[rului enzimelor ]i mitocondriilor.
A]a cum am ar[tat " c[r[mizile " constructoare ale proteinelor sunt
aminoacizii.
Aminoacizii esen\iali nu pot fi produ]i @n organism. De aceea vom
avea nevoie de surse proteice adecvate pentru furnizarea acestor aminoacizi.
Perioadele de cre]tere ale organismului sunt caracterizate de cre]terea
sintezei proteice iar perioadele de inactivitate ]i boal[ prin cre]terea
degrad[rilor proteice. #n ambele cazuri cantitatea de aminoacizi ]i azot este
E. 1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

152
crescut[. Un aport proteic corect este deci cheia men\inerii unei balan\e
azotate echilibrate.

Ce cantitate ]i ce tip de proteine trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare, protidele furnizeaz[ 12-
15%, @n unele sporturi ajung`nd p`n[ la 15-20%.
Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii recomand[ ca aport zilnic de
proteine 0,8 g/kgcorp/zi iar pentru copii @n cre]tere 2,4 g/kgcorp/zi @n
primele luni ]i 1,5 g/kgcorp/zi de la 6 luni. Pentru persoanele foarte active
se recomand[ 1,2 g/kgc/zi la b[rba\i ]i 1,0 g/kgc/zi la femei.
Pentru sportivii implica\i @n eforturi intense se indic[ 1,5-1,8
g/kgc/zi, cu excep\ia sportivilor implica\i @n sporturile de for\[ ce prezint[ o
mare mas[ muscular[ ]i \esut adipos redus. Pentru ace]ti sportivi aportul
proteic zilnic este crescut, uneori peste 4g/kgc.
Din cantitatea total[ de protide, cele de origine animal[ trebuie s[ se
g[seasc[ @ntr-o propor\ie mai mare (60%) dec`t cele de origine vegetal[
(40%).
Dintre alimentele de origine animal[, care con\in o cantitate mare de
protide man\ion[m: carnea ]i produsele din carne, pe]tele, ou[le, laptele ]i
br`nzeturile. Necesarul de proteine animale este asigurat de 250-300 g
carne/zi, din care o mas[ pe sapt[m`n[ cu ficat, 2-3 mese cu pe]te, 4-5
ou[/s[pt[m`n[. De asemenea zilnic se recomand[ ingerarea a 250 ml lapte
sau 120 ml lapte concentrat/30 g lapte praf, 2 iaurturi mici, 50 g br`nz[
vaci, 30 g ca]caval. Proteinele lactate sunt preferate datorit[ cantit[\ii sc[zute
de colesterol ]i gr[simi, c`t ]i datorit[ faptului c[ nu cresc aportul purinic ]i
de acid uric
Protidele vegetale se g[sesc @n: p`ine, paste f[inoase, fructe, dar
mai ales @n leguminoase uscate (soia, fasole, maz[re, linte).
La sporturile de ultraanduran\[ (triatlon, alpinism) mesele clasice vor
fi @nlocuite cu mese compuse din: 60-70% hidra\i de carbon, 10-15%
proteine, 25-30% lipide. Aceste mese trebuie s[ fie deci s[race @n grasimi ]i
u]or digerabile.
Proteinele sunt utilizate ca alimente de sus\inere la @nceput pentru
cre]terea for\ei ]i rezisten\ei generale a organismului, de aceea se
administreaz[ la mesele care preced ]i succed efortul sportiv. La sf`r]itul
perioadei preg[titoare, mai ales @n sporturile @n care se urm[re]te dezvoltarea
vitezei se utilizeaz[ proteinele animale (lapte, carne, br`nzeturi) datorit[
con\inutului @n glicocol ]i metionin[.

152
crescut[. Un aport proteic corect este deci cheia men\inerii unei balan\e
azotate echilibrate.

Ce cantitate ]i ce tip de proteine trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare, protidele furnizeaz[ 12-
15%, @n unele sporturi ajung`nd p`n[ la 15-20%.
Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii recomand[ ca aport zilnic de
proteine 0,8 g/kgcorp/zi iar pentru copii @n cre]tere 2,4 g/kgcorp/zi @n
primele luni ]i 1,5 g/kgcorp/zi de la 6 luni. Pentru persoanele foarte active
se recomand[ 1,2 g/kgc/zi la b[rba\i ]i 1,0 g/kgc/zi la femei.
Pentru sportivii implica\i @n eforturi intense se indic[ 1,5-1,8
g/kgc/zi, cu excep\ia sportivilor implica\i @n sporturile de for\[ ce prezint[ o
mare mas[ muscular[ ]i \esut adipos redus. Pentru ace]ti sportivi aportul
proteic zilnic este crescut, uneori peste 4g/kgc.
Din cantitatea total[ de protide, cele de origine animal[ trebuie s[ se
g[seasc[ @ntr-o propor\ie mai mare (60%) dec`t cele de origine vegetal[
(40%).
Dintre alimentele de origine animal[, care con\in o cantitate mare de
protide man\ion[m: carnea ]i produsele din carne, pe]tele, ou[le, laptele ]i
br`nzeturile. Necesarul de proteine animale este asigurat de 250-300 g
carne/zi, din care o mas[ pe sapt[m`n[ cu ficat, 2-3 mese cu pe]te, 4-5
ou[/s[pt[m`n[. De asemenea zilnic se recomand[ ingerarea a 250 ml lapte
sau 120 ml lapte concentrat/30 g lapte praf, 2 iaurturi mici, 50 g br`nz[
vaci, 30 g ca]caval. Proteinele lactate sunt preferate datorit[ cantit[\ii sc[zute
de colesterol ]i gr[simi, c`t ]i datorit[ faptului c[ nu cresc aportul purinic ]i
de acid uric
Protidele vegetale se g[sesc @n: p`ine, paste f[inoase, fructe, dar
mai ales @n leguminoase uscate (soia, fasole, maz[re, linte).
La sporturile de ultraanduran\[ (triatlon, alpinism) mesele clasice vor
fi @nlocuite cu mese compuse din: 60-70% hidra\i de carbon, 10-15%
proteine, 25-30% lipide. Aceste mese trebuie s[ fie deci s[race @n grasimi ]i
u]or digerabile.
Proteinele sunt utilizate ca alimente de sus\inere la @nceput pentru
cre]terea for\ei ]i rezisten\ei generale a organismului, de aceea se
administreaz[ la mesele care preced ]i succed efortul sportiv. La sf`r]itul
perioadei preg[titoare, mai ales @n sporturile @n care se urm[re]te dezvoltarea
vitezei se utilizeaz[ proteinele animale (lapte, carne, br`nzeturi) datorit[
con\inutului @n glicocol ]i metionin[.

153

Este sau nu necesar[ suplimentarea proteic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce aminoacizi ?
Organismul uman nu are rezerve de proteine comparativ cu rezervele
mari de gr[sime ]i cele moderate de glicogen.
Aportul proteic poate fi suficient at`t timp c`t dieta se compune
dintr-o varietate de alimente incluz`nd carne, pe]te, lapte ]i produse
lactate, ou[ ]i proteine vegetale.
Suplimentarea cantitativ[ a dietei se recomand[ @n cazul copiilor afla\i
@n perioada de cre]tere ]I al sportivilor din sporturile pe categorii de greutate
sau cu dominant[ for\[/vitez[, vegetarieni sau pentru sportivii cu diverse
probleme gastrointestinale care nu pot ingera suficiente proteine. De asemeni
este necesara pentru sportivii din sporturile de anduran\[ cu antrenamente
intense, zilnice pentru care se pot folosi proteine solubile ce reduc timpul de
digestie.
Suplimentarea calitativ[ a dietei se face individualizat @n func\ie de
specificul sportului cu aminoacizi esen\iali, @n special @n timpul perioadelor
de v`rf @n preg[tirea sportiv[.
Surse proteice utilizate pentru suplimentare sau ca ]i componente ale
meselor administrate @n timpul efortului trebuie s[ fie de bun[ calitate ]i u]or
digerabile. Astfel de proteine sunt cele din concentratele de lapte praf ]i
combina\iile de proteine (proteinele din cereale cu/sau cazeinat). Ele pot
@nlocui o parte a proteinelor animale sau pe cele derivate din soia ce con\ine o
cantitate mare de purine. Folosirea alternativ[ a acestor surse reduce de
asemeni caracterul aterogenic al dietelor sportivilor din sporturile de for\[ ce
consum[ cantit[\i mari de ou[. De]i exist[ numeroase studii asupra
supliment[rii cu aminoacizi nu exist[ nici o dovad[ c[ suplimentarea cu un
singur aminoacid ar @mbun[t[\i performan\a. Totu]i unii aminoacizi au
anumite caracteristici ce ar putea fi importante @n suplimentarea dietei
sportivului. Aminoacizii cu lan\uri ramificate (BCAAs) str[bat ficatul
aproape @n totalitate ]i pot fi astfel o surs[ de azot pentru mu]chi @n
perioadele de refacere c`nd sintezele proteice sunt intensificate.
Al\i aminoacizi propu]i pentru suplimentare au fost: arginina,
ornitina, triptofanul, glicin[, arginin[, glutamin[, serin[, taurin[, metionin[,
aminoacizi cu lan\uri ramificate ]i cistein[.
#n concluzie cel mai bun sfat care poate fi dat sportivilor ce se
antreneaz[ intens poate fi sintetizat astfel:
- s[ se consume o cantitate adecvata, dar nu excesiv[ de proteine
- s[ se evite sursele proteice bogate ]i @n acizi gra]i satura\i (carne ro]ie,
hamburgeri, c`rna\i)
153

Este sau nu necesar[ suplimentarea proteic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce aminoacizi ?
Organismul uman nu are rezerve de proteine comparativ cu rezervele
mari de gr[sime ]i cele moderate de glicogen.
Aportul proteic poate fi suficient at`t timp c`t dieta se compune
dintr-o varietate de alimente incluz`nd carne, pe]te, lapte ]i produse
lactate, ou[ ]i proteine vegetale.
Suplimentarea cantitativ[ a dietei se recomand[ @n cazul copiilor afla\i
@n perioada de cre]tere ]I al sportivilor din sporturile pe categorii de greutate
sau cu dominant[ for\[/vitez[, vegetarieni sau pentru sportivii cu diverse
probleme gastrointestinale care nu pot ingera suficiente proteine. De asemeni
este necesara pentru sportivii din sporturile de anduran\[ cu antrenamente
intense, zilnice pentru care se pot folosi proteine solubile ce reduc timpul de
digestie.
Suplimentarea calitativ[ a dietei se face individualizat @n func\ie de
specificul sportului cu aminoacizi esen\iali, @n special @n timpul perioadelor
de v`rf @n preg[tirea sportiv[.
Surse proteice utilizate pentru suplimentare sau ca ]i componente ale
meselor administrate @n timpul efortului trebuie s[ fie de bun[ calitate ]i u]or
digerabile. Astfel de proteine sunt cele din concentratele de lapte praf ]i
combina\iile de proteine (proteinele din cereale cu/sau cazeinat). Ele pot
@nlocui o parte a proteinelor animale sau pe cele derivate din soia ce con\ine o
cantitate mare de purine. Folosirea alternativ[ a acestor surse reduce de
asemeni caracterul aterogenic al dietelor sportivilor din sporturile de for\[ ce
consum[ cantit[\i mari de ou[. De]i exist[ numeroase studii asupra
supliment[rii cu aminoacizi nu exist[ nici o dovad[ c[ suplimentarea cu un
singur aminoacid ar @mbun[t[\i performan\a. Totu]i unii aminoacizi au
anumite caracteristici ce ar putea fi importante @n suplimentarea dietei
sportivului. Aminoacizii cu lan\uri ramificate (BCAAs) str[bat ficatul
aproape @n totalitate ]i pot fi astfel o surs[ de azot pentru mu]chi @n
perioadele de refacere c`nd sintezele proteice sunt intensificate.
Al\i aminoacizi propu]i pentru suplimentare au fost: arginina,
ornitina, triptofanul, glicin[, arginin[, glutamin[, serin[, taurin[, metionin[,
aminoacizi cu lan\uri ramificate ]i cistein[.
#n concluzie cel mai bun sfat care poate fi dat sportivilor ce se
antreneaz[ intens poate fi sintetizat astfel:
- s[ se consume o cantitate adecvata, dar nu excesiv[ de proteine
- s[ se evite sursele proteice bogate ]i @n acizi gra]i satura\i (carne ro]ie,
hamburgeri, c`rna\i)
154
- s[ se suplimenteze @n perioada de antrenament intens ]i dup[ terminarea
acestuia cu un amestec complex de aminoacizi.

Suplimentarea medicamentoas[ cu aminoacizi va fi discutat[ @n
cadrul capitolului dedicat medica\iei sportive.







De re\inut


I. Aportul zilnic de proteine este 12-15% din valoarea ra\iei
alimentare (15-20% @n unele sporturi):
- 0,8 g/kgcorp/zi
- pentru copii @n cre]tere 2,4 g/kgcorp/zi @n primele luni ]i 1,5
g/kgcorp/zi de la 6 luni.
- pentru persoanele foarte active 1,2 g/kgc/zi la b[rba\i ]i 1,0
g/kgc/zi la femei.
- pentru sportivii implica\i @n eforturi intense se indic[ 1,5-1,8
g/kgc/zi,
- pentru sporturile de for\[ 4g/kgc.
II. Din cantitatea total[ de protide, cele de origine animal[
reprezint[ 60%, cele de origine vegetal[ 40%.
III. Dintre alimentele de origine animal[, care con\in o cantitate mare
de protide man\ion[m: carnea ]i produsele din carne, pe]tele, ou[le,
laptele ]i br`nzeturile.
IV. Necesarul de proteine animale este asigurat de :
- 250-300 g carne/zi, din care o mas[ pe sapt[m`n[ cu ficat, 2-3
mese cu pe]te, 4-5 ou[/s[pt[m`n[
- zilnic 250 ml lapte sau 120 ml lapte concentrat/30 g lapte praf,
2 iaurturi mici, 50 g br`nz[ vaci, 30 g ca]caval.
V. Este necesar[ suplimentarea proteic[.


E.1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

154
- s[ se suplimenteze @n perioada de antrenament intens ]i dup[ terminarea
acestuia cu un amestec complex de aminoacizi.

Suplimentarea medicamentoas[ cu aminoacizi va fi discutat[ @n
cadrul capitolului dedicat medica\iei sportive.







De re\inut


I. Aportul zilnic de proteine este 12-15% din valoarea ra\iei
alimentare (15-20% @n unele sporturi):
- 0,8 g/kgcorp/zi
- pentru copii @n cre]tere 2,4 g/kgcorp/zi @n primele luni ]i 1,5
g/kgcorp/zi de la 6 luni.
- pentru persoanele foarte active 1,2 g/kgc/zi la b[rba\i ]i 1,0
g/kgc/zi la femei.
- pentru sportivii implica\i @n eforturi intense se indic[ 1,5-1,8
g/kgc/zi,
- pentru sporturile de for\[ 4g/kgc.
II. Din cantitatea total[ de protide, cele de origine animal[
reprezint[ 60%, cele de origine vegetal[ 40%.
III. Dintre alimentele de origine animal[, care con\in o cantitate mare
de protide man\ion[m: carnea ]i produsele din carne, pe]tele, ou[le,
laptele ]i br`nzeturile.
IV. Necesarul de proteine animale este asigurat de :
- 250-300 g carne/zi, din care o mas[ pe sapt[m`n[ cu ficat, 2-3
mese cu pe]te, 4-5 ou[/s[pt[m`n[
- zilnic 250 ml lapte sau 120 ml lapte concentrat/30 g lapte praf,
2 iaurturi mici, 50 g br`nz[ vaci, 30 g ca]caval.
V. Este necesar[ suplimentarea proteic[.


E.1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

155
D.3. LIPIDELE

Ce sunt lipidele ?
Lipidele sunt substan\e nutritive prin excelen\[ energetice, formate
din molecule mai simple sau mai complexe. Lipidele simple sunt alc[tuite
din C, H, O (gliceride, steroli) iar cele complexe din C, H, O, N, P, S
(fosfatide, cerebrozide).
Lipidele pot fi de origine animal[ ]i vegetal[. Gr[simile se pot
clasifica @n:
- gr[simi saturate - f[r[ leg[turi duble @ntre atomii de carbon (acidul
palmitic - 16 C). O diet[ bogat[ @n ace]ti acizi gra]i cre]te riscul pentru atac
de cord, diabet, anumite forme de cancer. Se g[sesc @n gr[simile de
provenien\[ animal[.
- gr[simi nesaturate - cu leg[turi duble @ntre atomii de carbon (acidul
linoleic - 18 C). Se g[sesc @n pe]te ]i vegetale.
Acizii gra]i esen\iali sunt acizi nesatura\i cu mai mult de o leg[tur[
dubl[ (polinesatura\i - PUFA). Alimentele ce con\in PUFA sunt: uleiul de
floarea soarelui, ficatul de cod, carnea "gras[" de pe]te (hering, somn).
Pentru sportivi este important[ men\inerea gr[simii totale din diet[ la un
nivel sc[zut, asociat cu utilizarea unui procent c`t mai mare de PUFA @n
cadrul acestor gr[simi.
Una din modalit[\ile de realizare ale acestui deziderat o constituie
@nlocuirea untului cu margarina sau utilizarea numai a uleiurilor @n prepararea
diverselor diete. Uleiurile polinesaturate nu pot fi utilizate @ns[ pentru pr[jit
deoarece se produc radicali liberi foarte activi chimic ce pot fi d[un[tori
#n orgamism lipidele se g[sesc sub form[ de:
- Lipde simple : trigliceride, forma cea mai simpl[, reprezentat[
de esteri ai acizilor gra]I cu glicerolul; reprezint[ forma de depozit
a lipidelor @n organism.
- Lipide compuse: fosfolipide, intr`nd @n structura membranelor
celulare ; sunt constituen\i celulari importan\i mai ales @n anumite
\esuturi (sistem nervos, ficat, splin[) unde @ndeplinesc roluri
metabolice importante ; lipoproteine.
- Lipide derivate : steroizi av`nd ca reprezentant principal
colesterolul, ce reprezint[ precursorul hormonilor sterolici
(corticosuprarenalieni), al acizilor biliari ]i al vitaminelor
liposolubile, a unor medicamente (steroizi anabolizan\i) ;
155
D.3. LIPIDELE

Ce sunt lipidele ?
Lipidele sunt substan\e nutritive prin excelen\[ energetice, formate
din molecule mai simple sau mai complexe. Lipidele simple sunt alc[tuite
din C, H, O (gliceride, steroli) iar cele complexe din C, H, O, N, P, S
(fosfatide, cerebrozide).
Lipidele pot fi de origine animal[ ]i vegetal[. Gr[simile se pot
clasifica @n:
- gr[simi saturate - f[r[ leg[turi duble @ntre atomii de carbon (acidul
palmitic - 16 C). O diet[ bogat[ @n ace]ti acizi gra]i cre]te riscul pentru atac
de cord, diabet, anumite forme de cancer. Se g[sesc @n gr[simile de
provenien\[ animal[.
- gr[simi nesaturate - cu leg[turi duble @ntre atomii de carbon (acidul
linoleic - 18 C). Se g[sesc @n pe]te ]i vegetale.
Acizii gra]i esen\iali sunt acizi nesatura\i cu mai mult de o leg[tur[
dubl[ (polinesatura\i - PUFA). Alimentele ce con\in PUFA sunt: uleiul de
floarea soarelui, ficatul de cod, carnea "gras[" de pe]te (hering, somn).
Pentru sportivi este important[ men\inerea gr[simii totale din diet[ la un
nivel sc[zut, asociat cu utilizarea unui procent c`t mai mare de PUFA @n
cadrul acestor gr[simi.
Una din modalit[\ile de realizare ale acestui deziderat o constituie
@nlocuirea untului cu margarina sau utilizarea numai a uleiurilor @n prepararea
diverselor diete. Uleiurile polinesaturate nu pot fi utilizate @ns[ pentru pr[jit
deoarece se produc radicali liberi foarte activi chimic ce pot fi d[un[tori
#n orgamism lipidele se g[sesc sub form[ de:
- Lipde simple : trigliceride, forma cea mai simpl[, reprezentat[
de esteri ai acizilor gra]I cu glicerolul; reprezint[ forma de depozit
a lipidelor @n organism.
- Lipide compuse: fosfolipide, intr`nd @n structura membranelor
celulare ; sunt constituen\i celulari importan\i mai ales @n anumite
\esuturi (sistem nervos, ficat, splin[) unde @ndeplinesc roluri
metabolice importante ; lipoproteine.
- Lipide derivate : steroizi av`nd ca reprezentant principal
colesterolul, ce reprezint[ precursorul hormonilor sterolici
(corticosuprarenalieni), al acizilor biliari ]i al vitaminelor
liposolubile, a unor medicamente (steroizi anabolizan\i) ;
156
- prostaglandine ce intervin ca mesageri chimici @n procesele
celulare ( repara\ii celulare, procese inflamatorii, sensibilitatea
\esuturilor la durere)

Ce rol au lipidele @n organism?
1. Lipidele formeaz[ a doua surs[ energetic[ pentru efortul fizic.
Importan\a lor ca surs[ energetic[ depinde de gradul ]i tipul efortului ca ]i de
disponibilitatea hidra\ilor de carbon. Fiecare gram de lipide oxidat @n
organism elibereaz[ 9.3 calorii mari.
2. Au rol plastic, intr`nd @n structura membranelor celulare, form`nd
granula\ii @n structura celulelor.
3. Intervin @n protec\ia organelor interne @n jurul c[rora se afl[ ;
intervin @n termoreglare prin limitarea pierderilor de c[ldur[. Unele organe
interne cum sunt rinichii sau inima sunt fixate pe un strat de gr[sime, format
99 % din lipide, care le protejeaz[ de ]ocuri.
4. Reprezint[ suportul vitaminelor A, D, E, K, a hormonilor
corticosuprarenalieni .

Exist[ lipide cu valori speciale?
Un rol deosebit revine acizilor gra]i nesatura\i (PUFA). PUFA sunt
necesari pentru a furniza fosfolipidele adecvate nu numai pentru cre]tere
dar ]i pentru repara\iile celulelor afectate.
Al doilea rol al PUFA este reprezentat de sinteza prostaglandinelor
care func\ioneaz[ ca mesageri chimici control`nd multe procese tisulare.
Unul din acestea este controlul repara\iilor celulare afectate @n timpul
efortului. Prostaglandinele sunt de asemeni implicate @n procesele
inflamatorii ]i @n sensibilizarea \esuturilor la durere; aspirina inhib[ sinteza
de prostaglandine ]i determin[ diminuarea r[spunsului la durere.
#n sinteza prostaglandinelor sunt implica\i ]I acizii omega 3 (acizi
gra]i nesatura\i cu lan\uri lungi de atomi de carbon) care se g[sesc @n uleiul
de somon.
Un rol deosebit @n efortul sportiv @l joac[ ]i trigliceridele formate din
acizi gra]i cu lan\ mediu (MCT). Aceste trigliceride se transform[ rapid @n
energie ]i nu se depun sub form[ de depozite lipidice. .





E.1. Medica\ia efortului-
lipide cu valori speciale

156
- prostaglandine ce intervin ca mesageri chimici @n procesele
celulare ( repara\ii celulare, procese inflamatorii, sensibilitatea
\esuturilor la durere)

Ce rol au lipidele @n organism?
1. Lipidele formeaz[ a doua surs[ energetic[ pentru efortul fizic.
Importan\a lor ca surs[ energetic[ depinde de gradul ]i tipul efortului ca ]i de
disponibilitatea hidra\ilor de carbon. Fiecare gram de lipide oxidat @n
organism elibereaz[ 9.3 calorii mari.
2. Au rol plastic, intr`nd @n structura membranelor celulare, form`nd
granula\ii @n structura celulelor.
3. Intervin @n protec\ia organelor interne @n jurul c[rora se afl[ ;
intervin @n termoreglare prin limitarea pierderilor de c[ldur[. Unele organe
interne cum sunt rinichii sau inima sunt fixate pe un strat de gr[sime, format
99 % din lipide, care le protejeaz[ de ]ocuri.
4. Reprezint[ suportul vitaminelor A, D, E, K, a hormonilor
corticosuprarenalieni .

Exist[ lipide cu valori speciale?
Un rol deosebit revine acizilor gra]i nesatura\i (PUFA). PUFA sunt
necesari pentru a furniza fosfolipidele adecvate nu numai pentru cre]tere
dar ]i pentru repara\iile celulelor afectate.
Al doilea rol al PUFA este reprezentat de sinteza prostaglandinelor
care func\ioneaz[ ca mesageri chimici control`nd multe procese tisulare.
Unul din acestea este controlul repara\iilor celulare afectate @n timpul
efortului. Prostaglandinele sunt de asemeni implicate @n procesele
inflamatorii ]i @n sensibilizarea \esuturilor la durere; aspirina inhib[ sinteza
de prostaglandine ]i determin[ diminuarea r[spunsului la durere.
#n sinteza prostaglandinelor sunt implica\i ]I acizii omega 3 (acizi
gra]i nesatura\i cu lan\uri lungi de atomi de carbon) care se g[sesc @n uleiul
de somon.
Un rol deosebit @n efortul sportiv @l joac[ ]i trigliceridele formate din
acizi gra]i cu lan\ mediu (MCT). Aceste trigliceride se transform[ rapid @n
energie ]i nu se depun sub form[ de depozite lipidice. .





E.1. Medica\ia efortului-
lipide cu valori speciale

157
Exist[ rezerve de lipide @n organism ?
Rezervele de gr[simi @ncorporeaz[ 10 - 20 % la b[rbat ]i 20 - 35 %
la femei din greutatea corporal[ @n cazul persoanelor s[n[toase, neantrenate.
Gr[simile sunt depozitate ca trigliceride @n adipocite form`nd \esutul adipos.
Adi\ional o mic[ frac\iune de trigliceride este depozitat[ @n celule musculare
]i p[trund @n circula\ia sanguin[ legate de albumine.
Cea mai mare parte a \esutului adipos se afl[ @n stratul subcutanat. De
asemeni gr[simea se g[se]te ]i @n jurul unor viscere (perirenal).
#n func\ie de condi\iile pe termen lung, aceste depozite de gr[simi pot
deveni minime @n cazul unei balan\e energetice negative (anorexie, astenie)
sau pot cre]te mult @n cazul unei balan\e energetice pozitive
(supraalimentare).
La sportivii cu un grad bun de antrenament \esutul adipos
reprezint[ 5 - 15 % la b[rba\i ]i 10 - 25 % la femei. Acest depozit de
gr[simi are o valoare energetic[ foarte mare (7000 kcal/kg \esut adipos)
constituind cea mai important[ rezerv[ energetic[ @n cazul @n care depozitele
de hidra\i de carbon sunt epuizate ]i lipidele devin combustibilul energetic
principal. O astfel de situa\ie se @nt`lne]te @n timpul unor eforturi foarte
intense, de durat[ scurt[. Oricum organismul are nevoie @ntotdeauna de o
cantitate minim[ de hidra\i de carbon pentru ciclul acidului citric ]i
men\inerea producerii aerobe de energie. Din acest motiv organismul va
produce glucoz[ din alte substan\e (gluconeogenez[).



Influen\a efortului
Stimulii nervo]i, metabolici, hormonali duc la o cre]tere a ratei de
utilizare a acizilor gra]i ca ]i a mobiliz[rii acestora. #n mitocondriile
celulelor musculare cre]te oxidarea acizilor gra]i liberi. Ca rezultat scade
concentra\ia de acizi gra]i liberi @n celula muscular[, ceea ce avea ca efect
stimularea prelu[rii AGL din s`nge. Primul pas @l reprezint[ cre]terea
fluxului sanguin la mu]chi. Aceste procese sunt stimulate de ac\iunea
hormonilor de stress: adrenalina ]i noradrenalina care vor cre]te @n efort ]i
vor stimula lipoliza prin reducerea insulinei circulante ]i stimularea
activit[\ii SNC.
Odat[ ce este ini\iat transportul gr[similor @n cantitate crescut[ ]i
aportul celular al acestora av`nd ca rezultat o stare de echilibru metabolic
teoretic ar trebui ca acestea s[ furnizeze energie pe termen lung.
C2. Depozite energetice @n
organism

157
Exist[ rezerve de lipide @n organism ?
Rezervele de gr[simi @ncorporeaz[ 10 - 20 % la b[rbat ]i 20 - 35 %
la femei din greutatea corporal[ @n cazul persoanelor s[n[toase, neantrenate.
Gr[simile sunt depozitate ca trigliceride @n adipocite form`nd \esutul adipos.
Adi\ional o mic[ frac\iune de trigliceride este depozitat[ @n celule musculare
]i p[trund @n circula\ia sanguin[ legate de albumine.
Cea mai mare parte a \esutului adipos se afl[ @n stratul subcutanat. De
asemeni gr[simea se g[se]te ]i @n jurul unor viscere (perirenal).
#n func\ie de condi\iile pe termen lung, aceste depozite de gr[simi pot
deveni minime @n cazul unei balan\e energetice negative (anorexie, astenie)
sau pot cre]te mult @n cazul unei balan\e energetice pozitive
(supraalimentare).
La sportivii cu un grad bun de antrenament \esutul adipos
reprezint[ 5 - 15 % la b[rba\i ]i 10 - 25 % la femei. Acest depozit de
gr[simi are o valoare energetic[ foarte mare (7000 kcal/kg \esut adipos)
constituind cea mai important[ rezerv[ energetic[ @n cazul @n care depozitele
de hidra\i de carbon sunt epuizate ]i lipidele devin combustibilul energetic
principal. O astfel de situa\ie se @nt`lne]te @n timpul unor eforturi foarte
intense, de durat[ scurt[. Oricum organismul are nevoie @ntotdeauna de o
cantitate minim[ de hidra\i de carbon pentru ciclul acidului citric ]i
men\inerea producerii aerobe de energie. Din acest motiv organismul va
produce glucoz[ din alte substan\e (gluconeogenez[).



Influen\a efortului
Stimulii nervo]i, metabolici, hormonali duc la o cre]tere a ratei de
utilizare a acizilor gra]i ca ]i a mobiliz[rii acestora. #n mitocondriile
celulelor musculare cre]te oxidarea acizilor gra]i liberi. Ca rezultat scade
concentra\ia de acizi gra]i liberi @n celula muscular[, ceea ce avea ca efect
stimularea prelu[rii AGL din s`nge. Primul pas @l reprezint[ cre]terea
fluxului sanguin la mu]chi. Aceste procese sunt stimulate de ac\iunea
hormonilor de stress: adrenalina ]i noradrenalina care vor cre]te @n efort ]i
vor stimula lipoliza prin reducerea insulinei circulante ]i stimularea
activit[\ii SNC.
Odat[ ce este ini\iat transportul gr[similor @n cantitate crescut[ ]i
aportul celular al acestora av`nd ca rezultat o stare de echilibru metabolic
teoretic ar trebui ca acestea s[ furnizeze energie pe termen lung.
C2. Depozite energetice @n
organism

158
Antrenamentul sistematic cre]te capacitatea mu]chiului scheletic de
a utiliza gr[simile ca surs[ de energie ]i astfel atletul poate economisi
hidra\ii de carbon endogeni, @nt`rziind apari\ia oboselii.
Lipidele constituie @ns[ o surs[ de energie inadecvat[ pentru eforturile
cu durat[ scurt[ ]i intensitate mare.
Permeabilitatea membranei mitocondriilor pentru lipide poate fi
crescut[ de unele substan\e (L. carnitina).

Ce cantitate ]i ce tip de lipide trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Nevoia de lipide depinde de mai mul\i factori: v`rsta, profesie,
ramura de sport practicat[ etc.
Sportivii care practic[ schiul, @notul, hocheiul pe ghea\[ etc., care se
desf[]oar[ @ntr-un mediu cu o temperatur[ sc[zut[, au nevoie de o cantitate
mai mare de lipide. Pentru ace]tia se recomand[ 2.0-2.3 g pe kilocorp/24 de
ore, fa\[ de ceilal\i sportivi care au nevoie de 1.5 g kilocorp/24 de ore.
#n ra\ia alimentar[ a sportivului lipidele trebuie s[ furnizeze 25 - 30
% din totalul de calorii. Cele de origine animal[ trebuie s[ reprezinte cam
70 % iar cele vegetale 30 % din cantitatea de lipide consumate.
Alimentele de origine animal[ bogate @n lipide sunt: untul, fri]ca,
sm`nt`na, br`nza gras[, laptele, g[lbenu]ul, untura, sl[nina, carnea gras[,
creierul, icrele, ficatul, untura de pe]te.
Lipidele de origine vegetal[ se g[sesc @n urm[toarele alimente:
m[sline, alune, nuci, migdale, semin\e de floarea soarelui, dovleac, soia,
porumb. Din acestea se extrag sub form[ de ulei.
Ra\ia tip pentru lipide include 30 g unt/zi; 35 g gr[simi vegetale
(ulei, margarin[).
Procentul mai ridicat de lipide de origine animal[ este motivat de
faptul c[ ele se asimileaz[ mai u]or ]i se transform[ mai repede @n gr[simea
specific[ organismului uman.
De]i lipidele vegetale se asimileaz[ ceva mai greu, prezen\a lor @n
alimenta\ie, @n propor\ia ar[tat[, este absolut necesar[, deoarece furnizeaz[
organismului acizii gra]i nesatura\i, din care-]i formeaz[ lipoizii, gr[simi mai
u]or oxidabile.
Lipoizii activeaz[ secre\ia de bil[ a ficatului, lucru care ajut[ la
digerarea gr[similor de origine animal[. Din aceast[ cauz[ se folose]te uleiul
la salate. De asemenea, este recomandabil s[ se foloseasc[ uleiul, ]i nu
untura, pentru g[titul diferitelor m`nc[ruri. Lipidele vegetale se pot consuma
]i ca aperitive, sub form[ de maionez[, m[sline, sardele @n ulei etc.
158
Antrenamentul sistematic cre]te capacitatea mu]chiului scheletic de
a utiliza gr[simile ca surs[ de energie ]i astfel atletul poate economisi
hidra\ii de carbon endogeni, @nt`rziind apari\ia oboselii.
Lipidele constituie @ns[ o surs[ de energie inadecvat[ pentru eforturile
cu durat[ scurt[ ]i intensitate mare.
Permeabilitatea membranei mitocondriilor pentru lipide poate fi
crescut[ de unele substan\e (L. carnitina).

Ce cantitate ]i ce tip de lipide trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Nevoia de lipide depinde de mai mul\i factori: v`rsta, profesie,
ramura de sport practicat[ etc.
Sportivii care practic[ schiul, @notul, hocheiul pe ghea\[ etc., care se
desf[]oar[ @ntr-un mediu cu o temperatur[ sc[zut[, au nevoie de o cantitate
mai mare de lipide. Pentru ace]tia se recomand[ 2.0-2.3 g pe kilocorp/24 de
ore, fa\[ de ceilal\i sportivi care au nevoie de 1.5 g kilocorp/24 de ore.
#n ra\ia alimentar[ a sportivului lipidele trebuie s[ furnizeze 25 - 30
% din totalul de calorii. Cele de origine animal[ trebuie s[ reprezinte cam
70 % iar cele vegetale 30 % din cantitatea de lipide consumate.
Alimentele de origine animal[ bogate @n lipide sunt: untul, fri]ca,
sm`nt`na, br`nza gras[, laptele, g[lbenu]ul, untura, sl[nina, carnea gras[,
creierul, icrele, ficatul, untura de pe]te.
Lipidele de origine vegetal[ se g[sesc @n urm[toarele alimente:
m[sline, alune, nuci, migdale, semin\e de floarea soarelui, dovleac, soia,
porumb. Din acestea se extrag sub form[ de ulei.
Ra\ia tip pentru lipide include 30 g unt/zi; 35 g gr[simi vegetale
(ulei, margarin[).
Procentul mai ridicat de lipide de origine animal[ este motivat de
faptul c[ ele se asimileaz[ mai u]or ]i se transform[ mai repede @n gr[simea
specific[ organismului uman.
De]i lipidele vegetale se asimileaz[ ceva mai greu, prezen\a lor @n
alimenta\ie, @n propor\ia ar[tat[, este absolut necesar[, deoarece furnizeaz[
organismului acizii gra]i nesatura\i, din care-]i formeaz[ lipoizii, gr[simi mai
u]or oxidabile.
Lipoizii activeaz[ secre\ia de bil[ a ficatului, lucru care ajut[ la
digerarea gr[similor de origine animal[. Din aceast[ cauz[ se folose]te uleiul
la salate. De asemenea, este recomandabil s[ se foloseasc[ uleiul, ]i nu
untura, pentru g[titul diferitelor m`nc[ruri. Lipidele vegetale se pot consuma
]i ca aperitive, sub form[ de maionez[, m[sline, sardele @n ulei etc.
159
Lipidele nu se pot metaboliza dec`t @n prezen\a catalitic[ a
glucidelor ]i protidelor. Din aceast[ cauz[ se recomand[ sportivilor
alc[tuirea unui regim alimentar complex.
Dup[ cum organismul @]i formeaz[ gr[simea de rezerv[ din excesul
de glucide, tot a]a, atunci c`nd rezervele de glicogen sunt epuizate, el
apeleaz[ la aceast[ gr[sime de rezerv[ ]i prin func\ie neoglicogenetic[ a
ficatului @]i completeaz[ nevoile de glucide. Astfel, un gram de lipide poate
de 1.65 g de glucoz[, cu o cheltuial[ energetic[ de 2.5 calorii.
Spre deosebire de ceea ce se ]tia, @n ultimii ani o serie de cercet[tori
au ajuns la concluzia c[ ]i lipidele joac[ un rol @n metabolismul muscular.
Este vorba, @n special, de acizii gra]i nesatura\i. Ace]tia sunt transforma\i de
c[tre ficat @n fosfolipide, form[ direct asimilabil[ ca ]i glucidele.
#n \[rile puternic industrializate s-a @nregistrat un consum al
gr[similor @ntre 30 - 35 % din diet[, valori peste indica\iile dietetice permise.
Sportivii sunt @n general sf[tui\i s[ reduc[ aportul gr[similor la 20 - 30
% cu o cre]tere a aportului glucidic la 60 - 70 %. Acest deziderat poate fi
realizat prin consumul c[rnii slabe, a preparatelor alimentare tipizate cu un
con\inut sc[zut @n gr[simi ]i limitarea consumului de pr[jeli ]i alte m`nc[ruri
grase. Acizii gra]i satura\i trebuie s[ nu dep[]easc[ 10 % prin folosirea
uleiurilor vegetale @n prepararea alimentelor, iar acizii gra]i esen\iali s[
acopere 1 - 7 % pentru men\inerea @n limite normale a func\iilor biologice.

Este sau nu necesar[ suplimentarea lipidic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de lipide?
Nu exist[ motive ra\ionale pentru o suplimentare lipidic[ inclusiv la
persoanele implicate @n activit[\i fizice intense sau munc[ fizic[ grea
deoarece depozitele de gr[simi din corp sunt suficiente pentru orice
necesitate. Mai mult chiar, stimularea lipolitic[ din timpul efortului cre]te
nivelul de AGL sanguin cu asigurarea unei rate maxime de captare muscular[
]i mitocondrial[. Dimpotriva, tendin\a actual[ este aceea de a reduce
aportul total de lipide @n favoarea hidra\ilor de carbon; chiar solu\iile
folosite pentru sporturile de anduran\[ sunt mixturi de hidra\i de carbon u]or
degradabile, proteine ]i gr[simi sub 30 %.
PUFA influen\eaz[ structura membranei celulare, mai ales a celei
eritrocitare, de aceea ar fi benefic[ o suplimentare @n omega - 3 - acizi gra]i,
fapt demonstrat experimental prin cre]terea plasticit[\ii hematiilor permi\`nd
un consum maxim de O2 ]i nivele sanguine crescute la subiec\ii ce realizeaz[
antrenamente la altitudine.
Trigliceridele cu lan\uri medii sunt rapid absorbite din intestin (ca ]i
CHO) ]i u]or transporate prin membrana mitocondrial[, de aceea ar putea fi o
159
Lipidele nu se pot metaboliza dec`t @n prezen\a catalitic[ a
glucidelor ]i protidelor. Din aceast[ cauz[ se recomand[ sportivilor
alc[tuirea unui regim alimentar complex.
Dup[ cum organismul @]i formeaz[ gr[simea de rezerv[ din excesul
de glucide, tot a]a, atunci c`nd rezervele de glicogen sunt epuizate, el
apeleaz[ la aceast[ gr[sime de rezerv[ ]i prin func\ie neoglicogenetic[ a
ficatului @]i completeaz[ nevoile de glucide. Astfel, un gram de lipide poate
de 1.65 g de glucoz[, cu o cheltuial[ energetic[ de 2.5 calorii.
Spre deosebire de ceea ce se ]tia, @n ultimii ani o serie de cercet[tori
au ajuns la concluzia c[ ]i lipidele joac[ un rol @n metabolismul muscular.
Este vorba, @n special, de acizii gra]i nesatura\i. Ace]tia sunt transforma\i de
c[tre ficat @n fosfolipide, form[ direct asimilabil[ ca ]i glucidele.
#n \[rile puternic industrializate s-a @nregistrat un consum al
gr[similor @ntre 30 - 35 % din diet[, valori peste indica\iile dietetice permise.
Sportivii sunt @n general sf[tui\i s[ reduc[ aportul gr[similor la 20 - 30
% cu o cre]tere a aportului glucidic la 60 - 70 %. Acest deziderat poate fi
realizat prin consumul c[rnii slabe, a preparatelor alimentare tipizate cu un
con\inut sc[zut @n gr[simi ]i limitarea consumului de pr[jeli ]i alte m`nc[ruri
grase. Acizii gra]i satura\i trebuie s[ nu dep[]easc[ 10 % prin folosirea
uleiurilor vegetale @n prepararea alimentelor, iar acizii gra]i esen\iali s[
acopere 1 - 7 % pentru men\inerea @n limite normale a func\iilor biologice.

Este sau nu necesar[ suplimentarea lipidic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de lipide?
Nu exist[ motive ra\ionale pentru o suplimentare lipidic[ inclusiv la
persoanele implicate @n activit[\i fizice intense sau munc[ fizic[ grea
deoarece depozitele de gr[simi din corp sunt suficiente pentru orice
necesitate. Mai mult chiar, stimularea lipolitic[ din timpul efortului cre]te
nivelul de AGL sanguin cu asigurarea unei rate maxime de captare muscular[
]i mitocondrial[. Dimpotriva, tendin\a actual[ este aceea de a reduce
aportul total de lipide @n favoarea hidra\ilor de carbon; chiar solu\iile
folosite pentru sporturile de anduran\[ sunt mixturi de hidra\i de carbon u]or
degradabile, proteine ]i gr[simi sub 30 %.
PUFA influen\eaz[ structura membranei celulare, mai ales a celei
eritrocitare, de aceea ar fi benefic[ o suplimentare @n omega - 3 - acizi gra]i,
fapt demonstrat experimental prin cre]terea plasticit[\ii hematiilor permi\`nd
un consum maxim de O2 ]i nivele sanguine crescute la subiec\ii ce realizeaz[
antrenamente la altitudine.
Trigliceridele cu lan\uri medii sunt rapid absorbite din intestin (ca ]i
CHO) ]i u]or transporate prin membrana mitocondrial[, de aceea ar putea fi o
160
component[ important[ pentru dietele competi\ionale @n eforturile de ultra
anduran\[. Aceste trigliceride administrate oral sunt oxidate precoce @n
timpul efortului ]i pot servi astfel ca substrat energetic @n eforturile de
ultraanduran\[.





De re\inut



I. Aportul zilnic de lipide este 25-30% dir ra\ia alimentar[:
- la sportivi 1.5 g kilocorp/24 de ore
- la sportivii ce practic[ sporturi care se desf[]oar[ @ntr-un
mediu cu o temperatur[ sc[zut[ 2.0-2.3 g pe kilocorp/24 de
ore
II. Din cantitatea total[ de lipide, cele de origine animal[ reprezint[
70%, cele de origine vegetal[ 30%.
III. - Lipidele de origine animal[ sunt untul, fri]ca, sm`nt`na,
br`nza gras[, laptele, g[lbenu]ul, untura, sl[nina, carnea gras[,
creierul, icrele, ficatul, untura de pe]te.
- Lipidele de origine vegetal[ se g[sesc @n urm[toarele
alimente: m[sline, alune, nuci, migdale, semin\e de floarea
soarelui, dovleac, soia, porumb.
IV. Necesarul de lipide este asigurat de :
- 30 g unt/zi ; 35 g gr[simi vegetale (ulei, margarin[).
V. Nu este necesar[ suplimentarea lipidic[.








E.1. Medica\ia efortului-
lipide cu valori speciale

160
component[ important[ pentru dietele competi\ionale @n eforturile de ultra
anduran\[. Aceste trigliceride administrate oral sunt oxidate precoce @n
timpul efortului ]i pot servi astfel ca substrat energetic @n eforturile de
ultraanduran\[.





De re\inut



I. Aportul zilnic de lipide este 25-30% dir ra\ia alimentar[:
- la sportivi 1.5 g kilocorp/24 de ore
- la sportivii ce practic[ sporturi care se desf[]oar[ @ntr-un
mediu cu o temperatur[ sc[zut[ 2.0-2.3 g pe kilocorp/24 de
ore
II. Din cantitatea total[ de lipide, cele de origine animal[ reprezint[
70%, cele de origine vegetal[ 30%.
III. - Lipidele de origine animal[ sunt untul, fri]ca, sm`nt`na,
br`nza gras[, laptele, g[lbenu]ul, untura, sl[nina, carnea gras[,
creierul, icrele, ficatul, untura de pe]te.
- Lipidele de origine vegetal[ se g[sesc @n urm[toarele
alimente: m[sline, alune, nuci, migdale, semin\e de floarea
soarelui, dovleac, soia, porumb.
IV. Necesarul de lipide este asigurat de :
- 30 g unt/zi ; 35 g gr[simi vegetale (ulei, margarin[).
V. Nu este necesar[ suplimentarea lipidic[.








E.1. Medica\ia efortului-
lipide cu valori speciale

161
D.4. GLUCIDELE

Ce sunt glucidele?
Glucidele (hidrocarbonatele, zaharurile) sunt substan\e nutritive @n
compozi\ia c[rora intr[ C, H, O2. Dup[ complexitatea moleculei lor, se
@mpart @n urm[toarele categorii (Consiliul European de Alimenta\ie, 1999):
- monozaharide: glucoza, fructoza (levuloza), galactoza;
- dizaharide: zaharoza (zah[rul), maltoza, lactoza;
- polioli: isomalt, sorbitol, maltitol; sunt a]a numi\ii alcooli
zahara\i. De]I exist[ ]I @n natur[, cel mai frecvent se ob\in
industrial prin transformarea glucidelor.
- oligozaharide : maltodextrine, fructo-oligo-zaharide; sunt formate
din 3-9 unit[\i glucidice. Maltodextrinele se ob\in pe cale
industrial[ prin hidroliza par\ial[ a amidonului ]I au o putere de
@ndulcire inferioar[ mono ]I dizaharidelor.
- polizaharide: amidonul (amiloz[, amilopectin[), glicogenul
(denumit ]i amidon animal), celuloz[, pectine, hidrocoloizi; au
peste 10 unit[\i glucidice, ajung[nd p`n[ la mii de unit[\i.

Ce rol au glucidele @n organism ?
1. Glucidele au @n principal un rol energetic. Fiecare gram elibereaz[
prin ardere 4.1 calorii mari.
O parte din aceast[ energie se transform[ u]or @n mi]care, prin
intermediul ATP-ului, care este suportul contrac\iei musculare. Am v[zut mai
@nainte c[ ]i protidele si lipidele au rol @n activitatea muscular[, dar numai @n
m[sura @n care ele sunt transformate @n glucide. Din glucide se formeaz[
rezerva de energie a organismului, sub forma glicogenului
2. Dac[ mu]chiul @n timpul contrac\iei poate folosi ]i energia
provenit[ din protide ]i glucide, sistemul nervos central ]i miocardul sunt
sensibile la lipsa de glucide. Glucoza sanguin[ este permanent men\inut[ @n
limite cvasiconstante, cu un grad foarte mic de variabilitate, deoarece ea
reprezint[ sursa energetic[ primar[ pentru SNC. De aceea, terapia cu ser
glucozat ]i tiamin[ (vitamina B1) este folosit[ pentru tonificarea mu]chiului
cardiac.
3. Func\ia antitoxic[ a ficatului este legat[ de rezervele de glicogen.
Astfel se poate spune c[ glucidele au un rol important ]i @n detoxificarea
organismului dup[ efort.
161
D.4. GLUCIDELE

Ce sunt glucidele?
Glucidele (hidrocarbonatele, zaharurile) sunt substan\e nutritive @n
compozi\ia c[rora intr[ C, H, O2. Dup[ complexitatea moleculei lor, se
@mpart @n urm[toarele categorii (Consiliul European de Alimenta\ie, 1999):
- monozaharide: glucoza, fructoza (levuloza), galactoza;
- dizaharide: zaharoza (zah[rul), maltoza, lactoza;
- polioli: isomalt, sorbitol, maltitol; sunt a]a numi\ii alcooli
zahara\i. De]I exist[ ]I @n natur[, cel mai frecvent se ob\in
industrial prin transformarea glucidelor.
- oligozaharide : maltodextrine, fructo-oligo-zaharide; sunt formate
din 3-9 unit[\i glucidice. Maltodextrinele se ob\in pe cale
industrial[ prin hidroliza par\ial[ a amidonului ]I au o putere de
@ndulcire inferioar[ mono ]I dizaharidelor.
- polizaharide: amidonul (amiloz[, amilopectin[), glicogenul
(denumit ]i amidon animal), celuloz[, pectine, hidrocoloizi; au
peste 10 unit[\i glucidice, ajung[nd p`n[ la mii de unit[\i.

Ce rol au glucidele @n organism ?
1. Glucidele au @n principal un rol energetic. Fiecare gram elibereaz[
prin ardere 4.1 calorii mari.
O parte din aceast[ energie se transform[ u]or @n mi]care, prin
intermediul ATP-ului, care este suportul contrac\iei musculare. Am v[zut mai
@nainte c[ ]i protidele si lipidele au rol @n activitatea muscular[, dar numai @n
m[sura @n care ele sunt transformate @n glucide. Din glucide se formeaz[
rezerva de energie a organismului, sub forma glicogenului
2. Dac[ mu]chiul @n timpul contrac\iei poate folosi ]i energia
provenit[ din protide ]i glucide, sistemul nervos central ]i miocardul sunt
sensibile la lipsa de glucide. Glucoza sanguin[ este permanent men\inut[ @n
limite cvasiconstante, cu un grad foarte mic de variabilitate, deoarece ea
reprezint[ sursa energetic[ primar[ pentru SNC. De aceea, terapia cu ser
glucozat ]i tiamin[ (vitamina B1) este folosit[ pentru tonificarea mu]chiului
cardiac.
3. Func\ia antitoxic[ a ficatului este legat[ de rezervele de glicogen.
Astfel se poate spune c[ glucidele au un rol important ]i @n detoxificarea
organismului dup[ efort.
162
4. Glucidele au de asemenea ]i un rol plastic, deoarece din ele se pot
forma unii aminoacizi care intr[ @n constitu\ia proteinelor celulare, ajut`nd
astfel la cre]terea ]i refacerea \esuturilor.
5. Mai important este @nc[ rolul lor catalitic, care se manifest[ @n
cadrul metabolismului lipidelor. Acestea nu pot fi arse @n organism p`n[ la
faza final[ de CO2 ]i ap[, dec`t @n prezen\a unei cantit[\i suficiente de
glucide. Alfel @n organism se produce acidoz[, datorit[ faptului c[ lipidele
sunt arse p`n[ la faza intermediar[ de acizi gra]i, care se acumuleaz[.
6. Glucidele iau parte ]i la termoreglarea organismului.

Exist[ glucide cu valori speciale?
#n ultimii ani @n alc[tuirea dietei sportive a intrat ]i un alt grup de
polizaharide, ]i anume cele prezente @n fibre. Acestea sunt CHO complec]i
ce nu pot fi bine digera\i @n intestinul sub\ire uman ]i nu contribuie mult @n
producerea de energie. @n schimb @ndeplinesc alte roluri importante:
- determin[ sa\ietate ]i astfel reduc tendin\a de supraalimentare;
- cresc reten\ia de H2O @n fecale, reduc`nd pericolul constipa\iei ]i
leziunilor mecanice intestinale.
- @mbun[t[\esc eliminarea unor substan\e toxice din intestinul gros.
- furnizeasz[ elemente nutritive pentru celulele ce c[ptu]esc intestinul gros
]i le @mbun[t[\esc func\ia. Aceast[ posibilitate se realizeaz[ datorit[
bacteriilor prezente la nivelul regiunii care diger[ par\ial fibrele cu utilizarea
produ]ilor de digestie de c[tre celulele intestinale.
Plantele ]i produsele lor sunt bogate @n fibre dac[ nu au fost prelucrate
(exemplu f[ina alb[). Unele fibre de tipul celulozei aduc beneficii moderate
pe c`nd altele ca pectinele prezente @n majoritatea fructelor au o eficacitate
mare. Necesarul zilnic de fibre este de 40-50 g. 10 g de fibre alimentare sunt
con\inute @n urm[toarele cantit[\i de alimente : 3 felii p`ine integral[, 4
m[suri de fulgi de porumb, 3 banane, 6 portocale, 5 mere, 200 g arahide sau
soia, 4 morcovi, 4 por\ii de salat[, 20 prune sau caise uscate.
Reversul unei alimenta\ii bogate @n fibre const[ @n faptul c[ poate
reduce absorb\ia unor compu]i importan\i, @n special minerale. De asemeni
fibrele vor reduce procentul de CHO digerabili @n diet[ ceea ce va restric\iona
refacerea rezervelor de glicogen. De aceea aportul de fibre trebuie men\inut
la limita inferioar[ @n timpul perioadelor de preg[tire intens[ ]i
precompeti\ional. .



D.8 Fitoterapia

162
4. Glucidele au de asemenea ]i un rol plastic, deoarece din ele se pot
forma unii aminoacizi care intr[ @n constitu\ia proteinelor celulare, ajut`nd
astfel la cre]terea ]i refacerea \esuturilor.
5. Mai important este @nc[ rolul lor catalitic, care se manifest[ @n
cadrul metabolismului lipidelor. Acestea nu pot fi arse @n organism p`n[ la
faza final[ de CO2 ]i ap[, dec`t @n prezen\a unei cantit[\i suficiente de
glucide. Alfel @n organism se produce acidoz[, datorit[ faptului c[ lipidele
sunt arse p`n[ la faza intermediar[ de acizi gra]i, care se acumuleaz[.
6. Glucidele iau parte ]i la termoreglarea organismului.

Exist[ glucide cu valori speciale?
#n ultimii ani @n alc[tuirea dietei sportive a intrat ]i un alt grup de
polizaharide, ]i anume cele prezente @n fibre. Acestea sunt CHO complec]i
ce nu pot fi bine digera\i @n intestinul sub\ire uman ]i nu contribuie mult @n
producerea de energie. @n schimb @ndeplinesc alte roluri importante:
- determin[ sa\ietate ]i astfel reduc tendin\a de supraalimentare;
- cresc reten\ia de H2O @n fecale, reduc`nd pericolul constipa\iei ]i
leziunilor mecanice intestinale.
- @mbun[t[\esc eliminarea unor substan\e toxice din intestinul gros.
- furnizeasz[ elemente nutritive pentru celulele ce c[ptu]esc intestinul gros
]i le @mbun[t[\esc func\ia. Aceast[ posibilitate se realizeaz[ datorit[
bacteriilor prezente la nivelul regiunii care diger[ par\ial fibrele cu utilizarea
produ]ilor de digestie de c[tre celulele intestinale.
Plantele ]i produsele lor sunt bogate @n fibre dac[ nu au fost prelucrate
(exemplu f[ina alb[). Unele fibre de tipul celulozei aduc beneficii moderate
pe c`nd altele ca pectinele prezente @n majoritatea fructelor au o eficacitate
mare. Necesarul zilnic de fibre este de 40-50 g. 10 g de fibre alimentare sunt
con\inute @n urm[toarele cantit[\i de alimente : 3 felii p`ine integral[, 4
m[suri de fulgi de porumb, 3 banane, 6 portocale, 5 mere, 200 g arahide sau
soia, 4 morcovi, 4 por\ii de salat[, 20 prune sau caise uscate.
Reversul unei alimenta\ii bogate @n fibre const[ @n faptul c[ poate
reduce absorb\ia unor compu]i importan\i, @n special minerale. De asemeni
fibrele vor reduce procentul de CHO digerabili @n diet[ ceea ce va restric\iona
refacerea rezervelor de glicogen. De aceea aportul de fibre trebuie men\inut
la limita inferioar[ @n timpul perioadelor de preg[tire intens[ ]i
precompeti\ional. .



D.8 Fitoterapia

163
Ce este indexul glicemic ?
Unii atle\i sunt foarte sensibile la sc[derea glicemiei produs[ produs[
dup[ 30 de minute sau chiar ore din momentul aportului alimentar, acuz`nd
transpira\ii, tremur[turi, ame\eli. Pentru ace]ti sportivi este important de
determinat intervalul optim de la alimenta\ie la concurs, dar ]i tipul de
glucide indicat pentru administrare, conform indexului glicemic.
Indexul glicemic reprezint[ un sistem care clasific[ alimentele bogate
@n hidra\i de carbon @n func\ie de abilitatea acestora de a afecta nivelul
glicemiei. Astfel alimentele ]i b[uturile care con\in hidra\i de carbon cu
absorb\ie sanguin[ rapid[ dup[ ingestie au un index glicemic crescut. Cea
mai rapid[ este glucoza pur[, de aceea indexul ei glicemic este considerat
100 (Consiliul European de Alimenta\ie, 1999)..

Tabel 12. Indexul glicemic al unor alimente

Aliment Index glicemic
paine alb[ 70
orez 56
fulgi de porumb 77
cartofi cop\i 83
cartofi piure 73
morcovi 71
maz[re 48
fsole 48
pepene verde 72
ananas 66
stafide 64
banane 53
struguri 52
portocale 43
pere 36
mere 36
lapte gras 27
lapte degresat 32
ciocolat[ 49
miere 73
sucroz[ (zah[r) 65
lactoz[ 46
fructoz[ 23
suc portocale 57
suc mere 41
163
Ce este indexul glicemic ?
Unii atle\i sunt foarte sensibile la sc[derea glicemiei produs[ produs[
dup[ 30 de minute sau chiar ore din momentul aportului alimentar, acuz`nd
transpira\ii, tremur[turi, ame\eli. Pentru ace]ti sportivi este important de
determinat intervalul optim de la alimenta\ie la concurs, dar ]i tipul de
glucide indicat pentru administrare, conform indexului glicemic.
Indexul glicemic reprezint[ un sistem care clasific[ alimentele bogate
@n hidra\i de carbon @n func\ie de abilitatea acestora de a afecta nivelul
glicemiei. Astfel alimentele ]i b[uturile care con\in hidra\i de carbon cu
absorb\ie sanguin[ rapid[ dup[ ingestie au un index glicemic crescut. Cea
mai rapid[ este glucoza pur[, de aceea indexul ei glicemic este considerat
100 (Consiliul European de Alimenta\ie, 1999)..

Tabel 12. Indexul glicemic al unor alimente

Aliment Index glicemic
paine alb[ 70
orez 56
fulgi de porumb 77
cartofi cop\i 83
cartofi piure 73
morcovi 71
maz[re 48
fsole 48
pepene verde 72
ananas 66
stafide 64
banane 53
struguri 52
portocale 43
pere 36
mere 36
lapte gras 27
lapte degresat 32
ciocolat[ 49
miere 73
sucroz[ (zah[r) 65
lactoz[ 46
fructoz[ 23
suc portocale 57
suc mere 41
164
Pentru consumul uzual sunt recomandate alimente cu un index
glicemic de 75 ; @naintea unor eforturi prelungite se recomand[ alimente cu
index glicemic sc[zut, iar dup[ terminarea efortului alimentele cu un index
glicemic mare favorizeaz[ umplerea mai rapid[ a depozitelor de glicogen.
Asocierea alimentelor cu al\i compusi (lipide, fibre, proteine) poate
modifica indexul glicemic.

Exist[ rezerve de glucide @n organism ?
#n organismul uman CHO sunt depozita\i sub forma unor lan\uri
lungi, formate din unit[\i de glucoz[ (glicogen). Glicogenul se g[se]te @n
mu]chi ]i ficat ]i este comparabil cu amidonul din cartofi, banane, alte
vegetale.
Cantitatea de glicogen din ficat este de aproximativ 100 g dup[
unii autori, dup[ al\i autori 150 - 200 g
Aceast[ cantitate variaz[ periodic depinz`nd de cantitatea de glucoz[
furnizat[ ficatului de aportul alimentar ]i de cantitatea de glicogen
descompus[ pentru a furniza glucoza sanguin[ necesar[ diverselor activit[\i.
Rezervele de glicogen hepatic cresc dup[ mese ]i scad @ntre mese, mai ales
noaptea deoarece ficatul furnizeaz[ permanent glucoz[ s`ngelui @n scopul
men\inerii constante a glicemiei.
Cantitatea de glicogen din mu]chi este de aproximativ 300 g
pentru persoanele sedentare ]i peste 500 g la persoanele cu grad crescut
de antrenament prin combinarea efortului cu o diet[ bogat[ @n CHO.
Aceast[ cantitate poate furniza de la 1200 - 2000 kcal.



Influen\a efortului
#n timpul efortului vor ac\iona stimuli metabolici ]i hormonali @n
scopul cre]terii aportului de glucoz[ ]i prelu[rii acesteia de c[tre mu]chii
afla\i @n activitate. Pentru a evita sc[derea glucozei sanguine sub limitele
admisibile ficatul va fi stimulat s[ furnizeze glucoz[ prin glicogenoliz[ ]i @n
limite mai reduse prin gluconeogenez[.
Deci disponibilitatea glicogenului @n ficat este factorul cheie @n
men\inerea unui nivel plasmatic normal al glucozei @n timpul efortului. C`nd
rezervele de glicogen hepatic se golesc ]i utilizarea tisular[ a glucozei
r[m`ne la un nivel ridicat va apare hipoglicemia. Acest stress va func\iona ca
stimul pentru mobilizarea maximal[ a acizilor gra]i ]i utilizarea proteinelor
ca material energetic. Aportul de glucoz[ la nivel muscular va sc[dea la
C2. Depozite energetice @n
organism

164
Pentru consumul uzual sunt recomandate alimente cu un index
glicemic de 75 ; @naintea unor eforturi prelungite se recomand[ alimente cu
index glicemic sc[zut, iar dup[ terminarea efortului alimentele cu un index
glicemic mare favorizeaz[ umplerea mai rapid[ a depozitelor de glicogen.
Asocierea alimentelor cu al\i compusi (lipide, fibre, proteine) poate
modifica indexul glicemic.

Exist[ rezerve de glucide @n organism ?
#n organismul uman CHO sunt depozita\i sub forma unor lan\uri
lungi, formate din unit[\i de glucoz[ (glicogen). Glicogenul se g[se]te @n
mu]chi ]i ficat ]i este comparabil cu amidonul din cartofi, banane, alte
vegetale.
Cantitatea de glicogen din ficat este de aproximativ 100 g dup[
unii autori, dup[ al\i autori 150 - 200 g
Aceast[ cantitate variaz[ periodic depinz`nd de cantitatea de glucoz[
furnizat[ ficatului de aportul alimentar ]i de cantitatea de glicogen
descompus[ pentru a furniza glucoza sanguin[ necesar[ diverselor activit[\i.
Rezervele de glicogen hepatic cresc dup[ mese ]i scad @ntre mese, mai ales
noaptea deoarece ficatul furnizeaz[ permanent glucoz[ s`ngelui @n scopul
men\inerii constante a glicemiei.
Cantitatea de glicogen din mu]chi este de aproximativ 300 g
pentru persoanele sedentare ]i peste 500 g la persoanele cu grad crescut
de antrenament prin combinarea efortului cu o diet[ bogat[ @n CHO.
Aceast[ cantitate poate furniza de la 1200 - 2000 kcal.



Influen\a efortului
#n timpul efortului vor ac\iona stimuli metabolici ]i hormonali @n
scopul cre]terii aportului de glucoz[ ]i prelu[rii acesteia de c[tre mu]chii
afla\i @n activitate. Pentru a evita sc[derea glucozei sanguine sub limitele
admisibile ficatul va fi stimulat s[ furnizeze glucoz[ prin glicogenoliz[ ]i @n
limite mai reduse prin gluconeogenez[.
Deci disponibilitatea glicogenului @n ficat este factorul cheie @n
men\inerea unui nivel plasmatic normal al glucozei @n timpul efortului. C`nd
rezervele de glicogen hepatic se golesc ]i utilizarea tisular[ a glucozei
r[m`ne la un nivel ridicat va apare hipoglicemia. Acest stress va func\iona ca
stimul pentru mobilizarea maximal[ a acizilor gra]i ]i utilizarea proteinelor
ca material energetic. Aportul de glucoz[ la nivel muscular va sc[dea la
C2. Depozite energetice @n
organism

165
nivele minimale ]i mu]chii @n activitate vor depinde integral de sistemele
locale de furnizare de CHO sau de aportul alimentar. Va apare oboseala
central[ ]i local[, fenomen descris at`t @n studiile ]tiin\ifice c`t ]i @n practica
sportiv[.
#n timpul unui efort fizic moderat corpul, sub ac\iunea unor
mecanisme metabolice hormonale sau nervoase vor mobiliza adi\ional
glucoz[ din glicogenul hepatic ]i muscular. #n acela]i timp va cre]te rata
mobiliz[rii acizilor gra]i p`n[ la atingerea unei st[ri de echilibru metabolic
(steady - state) dup[ circa 20 minute. Raportul @n furnizarea energiei va fi
de 50 % lipide ]i 50 % CHO.
#n cazul unui efort de intensitate mare, corpul va utiliza din ce @n ce
mai mul\i CHO, care devin combustibilul predominant (90% CHO; 10%
lipide).
Motivul acestei modific[ri @n propor\ia utiliz[rii CHO/lipide @n
ob\inerea de energie const[ @n faptul c[ pe aceea]i unitate de timp se ob\in o
cantitate de energie mult mai mare pentru glucide dec`t pentru lipide.
Cercet[rile au ar[tat c[ sportivii la care nivelul de glicogen hepatic ]i
muscular a fost foarte sc[zut nu au putut lucra dec`t la 50% din capacitatea
maxim[. Corespondent pentru atle\ii cu rezerve bogate @n glicogen
performan\a s-a @mbun[t[\it @n eforturile de intensitate mare. Deci nivelul
rezervelor de glicogen va fi unul din factorii ce limiteaz[ anduran\a.
Ideal dup[ efort ar fi un meniu u]or de preparat cu un con\inut ridicat
@n CHO ]i s[rac @n gr[simi (fulgi din cereale cu lapte, @ndulci\i cu sirop de
fructe). Fructul @nsu]i va furniza fibre, CHO ]i potasiu pentru refacerea
pierderilor. Meniul poate include ]i o b[utur[ tipizat[ bogat[ @n CHO.
Sportivul @n perioada de antrenament intens trebuie s[ beneficieze de
zaharurile simple ca un mijloc pentru a asigura din totalul CHO utilizat
minim 60% din energia necesar[. Pentru anumite ramuri sportive, cum ar fi
ciclismul, con\inutul @n CHO al dietei poate urca p`n[ la asigurarea a 80%
din energia necesar[. Aceasta presupune ingestia a 600 g hidra\i de carbon @n
form[ pur[, lucru de altfel destul de dificil de realizat.





Ce cantitate ]i ce tip de glucide trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Ra\ia de glucide este @n func\ie de mai mul\i factori ]i anume:
v`rst[, sex, activitatea depus[, condi\ii de mediu etc. #n medie, la sportivi,
D5. Solu\ii de rehidratare
D 10.Ra\ia de refacere

165
nivele minimale ]i mu]chii @n activitate vor depinde integral de sistemele
locale de furnizare de CHO sau de aportul alimentar. Va apare oboseala
central[ ]i local[, fenomen descris at`t @n studiile ]tiin\ifice c`t ]i @n practica
sportiv[.
#n timpul unui efort fizic moderat corpul, sub ac\iunea unor
mecanisme metabolice hormonale sau nervoase vor mobiliza adi\ional
glucoz[ din glicogenul hepatic ]i muscular. #n acela]i timp va cre]te rata
mobiliz[rii acizilor gra]i p`n[ la atingerea unei st[ri de echilibru metabolic
(steady - state) dup[ circa 20 minute. Raportul @n furnizarea energiei va fi
de 50 % lipide ]i 50 % CHO.
#n cazul unui efort de intensitate mare, corpul va utiliza din ce @n ce
mai mul\i CHO, care devin combustibilul predominant (90% CHO; 10%
lipide).
Motivul acestei modific[ri @n propor\ia utiliz[rii CHO/lipide @n
ob\inerea de energie const[ @n faptul c[ pe aceea]i unitate de timp se ob\in o
cantitate de energie mult mai mare pentru glucide dec`t pentru lipide.
Cercet[rile au ar[tat c[ sportivii la care nivelul de glicogen hepatic ]i
muscular a fost foarte sc[zut nu au putut lucra dec`t la 50% din capacitatea
maxim[. Corespondent pentru atle\ii cu rezerve bogate @n glicogen
performan\a s-a @mbun[t[\it @n eforturile de intensitate mare. Deci nivelul
rezervelor de glicogen va fi unul din factorii ce limiteaz[ anduran\a.
Ideal dup[ efort ar fi un meniu u]or de preparat cu un con\inut ridicat
@n CHO ]i s[rac @n gr[simi (fulgi din cereale cu lapte, @ndulci\i cu sirop de
fructe). Fructul @nsu]i va furniza fibre, CHO ]i potasiu pentru refacerea
pierderilor. Meniul poate include ]i o b[utur[ tipizat[ bogat[ @n CHO.
Sportivul @n perioada de antrenament intens trebuie s[ beneficieze de
zaharurile simple ca un mijloc pentru a asigura din totalul CHO utilizat
minim 60% din energia necesar[. Pentru anumite ramuri sportive, cum ar fi
ciclismul, con\inutul @n CHO al dietei poate urca p`n[ la asigurarea a 80%
din energia necesar[. Aceasta presupune ingestia a 600 g hidra\i de carbon @n
form[ pur[, lucru de altfel destul de dificil de realizat.





Ce cantitate ]i ce tip de glucide trebuie s[ consum[m ? C`nd ?
Ra\ia de glucide este @n func\ie de mai mul\i factori ]i anume:
v`rst[, sex, activitatea depus[, condi\ii de mediu etc. #n medie, la sportivi,
D5. Solu\ii de rehidratare
D 10.Ra\ia de refacere

166
nevoia de glucide este aproximativ de 4,5-10 g pe kilocorp/24 de ore, ceea
ce reprezint[ o cantitate de 600 - 800 g. Deoarece se consum[ cantit[\i mai
mari dec`t celelalte trofine, 55 - 60 % din necesarul caloric al organismului
este acoperit de glucide.
Necesarul glucidic pentru popula\ia nesportiv[ este de 50% . Motivul
cre]terii necesarului glucidic la sportivi rezid[ @n faptul c[ oboseala ap[rut[
@n urma efectu[rii efortului fizic este asociat[ cu deple\ia depozitelor de
glicogen (Costill ]i Hargreaves, 1992 ; Coyle, 1991). Aceast[ cantitate poate
ajunge dup[ al\i autori la 70% din necesarul caloric zilnic al organismului
(Williams, 1995).
Majoritatea atle\ilor prezint[ un necesar glucidic de 4,5-6 g/kg
corp/zi. #n cazul unui aport glucidic ridicat de 70% acest necesar se ridic[ la
7 g/kg corp/zi, iar @n cazul unor antrenamente foarte intense la 9-10 g/kg
corp/zi (lucr[rile Conferin\ei }tiin\ifice Interna\ionale asupra Aspectelor
Nutri\ionale Curente la Atle\i, Monaco, 1995).
Hidra\ii de carbon reprezint[ termenul colectiv at`t pentru zaharuri c`t
]i pentru polizaharide care @n ciuda @nrudirii lor chimice au roluri dietetice
relativ deosebite.
Dintre monozaharide cel mai important pentru sportiv este glucoza
care este transportat[ @n s`nge ca un combustibil necesar tuturor celulelor
organismului. Pentru a-]i @ndeplini acest rol concentra\ia sa trebuie men\inut[
@n limite foarte stricte. #n dieta uzual[ glucoza se g[se]te @n cantit[\i mici @n
miere, fructe, diverse b[uturi. Mult mai abundente @n diet[ sunt
polizaharidele, de asemeni dulci ]i solubile, ]i mai ales sucroza (o
combina\ie @ntre glucoz[ ]i fructoz[) care reprezint[ de fapt zah[rul
alimentar. Un alt dizaharid este lactoza (o combina\ie @ntre glucoz[ ]i
galactoza) prezent[ @n lapte.
Glucoza din polizaharide ajunge @n s`nge mai lent dec`t cea liber[,
din alimente. De asemeni timpul dup[ care ajunge @n circula\ia sistemic[
depinde ]i de tipul alimenta\iei ca ]i de timpul de preg[tire alimentar[.
Baza glucidelor din ra\ia alimentar[ este format[ din vegetale. Dintre
acestea men\ion[m: cerealele (gr`ul, porumbul, fulgi de porumb, ov[z etc.),
pastele f[inoase, orezul, fructele uscate (prune, caise, smochine, stafide,
curmale etc.), leguminoasele uscate (fasole, soia, linte, maz[re etc.),
p`inea, cartofii, fructele ]i zarzavaturile.
Alte alimente foarte bogate @n zaharuri sunt: zah[rul, mierea, bomboanele,
siropurile, dulce\urile, marmelada, rahatul.
#n regnul animal, glucidele se g[sesc @n urm[toarele alimente: lapte,
ficat, stridii etc.
166
nevoia de glucide este aproximativ de 4,5-10 g pe kilocorp/24 de ore, ceea
ce reprezint[ o cantitate de 600 - 800 g. Deoarece se consum[ cantit[\i mai
mari dec`t celelalte trofine, 55 - 60 % din necesarul caloric al organismului
este acoperit de glucide.
Necesarul glucidic pentru popula\ia nesportiv[ este de 50% . Motivul
cre]terii necesarului glucidic la sportivi rezid[ @n faptul c[ oboseala ap[rut[
@n urma efectu[rii efortului fizic este asociat[ cu deple\ia depozitelor de
glicogen (Costill ]i Hargreaves, 1992 ; Coyle, 1991). Aceast[ cantitate poate
ajunge dup[ al\i autori la 70% din necesarul caloric zilnic al organismului
(Williams, 1995).
Majoritatea atle\ilor prezint[ un necesar glucidic de 4,5-6 g/kg
corp/zi. #n cazul unui aport glucidic ridicat de 70% acest necesar se ridic[ la
7 g/kg corp/zi, iar @n cazul unor antrenamente foarte intense la 9-10 g/kg
corp/zi (lucr[rile Conferin\ei }tiin\ifice Interna\ionale asupra Aspectelor
Nutri\ionale Curente la Atle\i, Monaco, 1995).
Hidra\ii de carbon reprezint[ termenul colectiv at`t pentru zaharuri c`t
]i pentru polizaharide care @n ciuda @nrudirii lor chimice au roluri dietetice
relativ deosebite.
Dintre monozaharide cel mai important pentru sportiv este glucoza
care este transportat[ @n s`nge ca un combustibil necesar tuturor celulelor
organismului. Pentru a-]i @ndeplini acest rol concentra\ia sa trebuie men\inut[
@n limite foarte stricte. #n dieta uzual[ glucoza se g[se]te @n cantit[\i mici @n
miere, fructe, diverse b[uturi. Mult mai abundente @n diet[ sunt
polizaharidele, de asemeni dulci ]i solubile, ]i mai ales sucroza (o
combina\ie @ntre glucoz[ ]i fructoz[) care reprezint[ de fapt zah[rul
alimentar. Un alt dizaharid este lactoza (o combina\ie @ntre glucoz[ ]i
galactoza) prezent[ @n lapte.
Glucoza din polizaharide ajunge @n s`nge mai lent dec`t cea liber[,
din alimente. De asemeni timpul dup[ care ajunge @n circula\ia sistemic[
depinde ]i de tipul alimenta\iei ca ]i de timpul de preg[tire alimentar[.
Baza glucidelor din ra\ia alimentar[ este format[ din vegetale. Dintre
acestea men\ion[m: cerealele (gr`ul, porumbul, fulgi de porumb, ov[z etc.),
pastele f[inoase, orezul, fructele uscate (prune, caise, smochine, stafide,
curmale etc.), leguminoasele uscate (fasole, soia, linte, maz[re etc.),
p`inea, cartofii, fructele ]i zarzavaturile.
Alte alimente foarte bogate @n zaharuri sunt: zah[rul, mierea, bomboanele,
siropurile, dulce\urile, marmelada, rahatul.
#n regnul animal, glucidele se g[sesc @n urm[toarele alimente: lapte,
ficat, stridii etc.
167
Zah[rul ]i produsele zaharoase, lichide ]i vitaminizate, sunt foarte
indicate @n alimenta\ia sportivului, @ntruc`t con\in cca 99% glucide ]i se
asimileaz[ u]or, pe tot tractul digestiv, f[r[ a mai fi supus diger[rii. Pentru
acest considerent, glucoza este folosit[ sub form[ lichid[ @n alimentarea pe
parcurs a sportivilor, @n cursele de maraton, @not ]i schi fond, atunci c`nd
trebuie completate rezervele energetice ale organismului.
Lichidele zaharate calde se asimileaz[ mai u]or ]i organismul nu
cheltuie]te energie caloric[ pentru @nc[lzirea lor la nivelul tubului digestiv.
Ele se recomand[ mai ales @n schi, alpinism, @not ].a.
Datorita faptului c[ zaharurile simple (glucoza, fructoza, lactoza,
zah[rul) se asimileaz[ mai repede, consumarea lor @n cantit[\i prea mari poate
duce la o cre]tere rapid[ a cantit[\ii de glucoz[ din s`nge (hiperglicemie), dar
de scurt[ durat[, care devine excitant[ pentru sistemul nervos ]i glandele
endocrine, stare d[un[toare organismului sportivului @n timpul efortului.
Din acest motiv glucidele necesare organismului trebuie s[ fie
furnizate @n propor\ie de 65-70% de c[tre polizaharide (amidon), care se
diger[ treptat ]i nu provoac[ hiperglicemie, ]i numai @n propor\ie de 30-35%
de c[tre mono ]i dizaharide (glucoz[, fructoz[, lactoz[, zaharoz[ etc.)
Deoarece amidonul se absoarbe treptat (hidrolizare lent[), nivelul
glicemiei cre]te mai pu\in dec`t @n cazul inger[rii de zaharuri simple, dar
dureaz[ mai mult. Din resturile de amidon neabsorbite, care ajung @n colon,
se formeaz[ un mediu bun de cultur[ pentru flora microbian[, cu rol @n
sinteza vitaminelor din grupul B.
Zah[rul ca atare (cubic, tos) sau sub form[ lichid[ (ceai, sirop) nu
trebuie consumat de c[tre sportivi @ntr-o cantitate mai mare de 150g/zi ]i
aceasta @n mai multe prize.
Celuloza trebuie consumat[ de c[tre sportivi @ntr-o cantitate de 50 -
100 g/zi, sub form[ de legume, fructe, p`ine neagr[ etc. Celuloza nefiind
hidrolizat[, accesul sucurilor digestive @n celulele alimentelor respective se
face numai prin pori, nu ]i prin membrana celular[, ceea ce mic]oreaz[
coeficientul de utilizare digestiv[ a lor. #n plus, celuloza absoarbe la suprafa\[
o serie de enzime digestive ]i trofine (aminoacizi, elemente minerale,
vitamine) care nu se mai absorb prin mucoasa intestinal[.
C`nd este @n cantitate mare, celuloza accelereaz[ tranzitul intestinal,
scurt`nd astfel timpul de ac\iune a enzimelor asupra alimentelor, precum ]i
timpul de absorb\ie a trofinelor. Astfel se mic]oreaz[ coeficientul de utilizare
digestiv[ a alimentelor respective. #n perioada competi\ional[, cantitatea de
celuloz[ consumat[ trebuie s[ fie mic[, pentru a nu provoca deranjamente
digestive, @n schimb ea poate fi mai mare @n perioada preg[titoare ]i de
tranzi\ie (refacere). Trecerea de la perioada preg[titoare la cea competi\ional[
167
Zah[rul ]i produsele zaharoase, lichide ]i vitaminizate, sunt foarte
indicate @n alimenta\ia sportivului, @ntruc`t con\in cca 99% glucide ]i se
asimileaz[ u]or, pe tot tractul digestiv, f[r[ a mai fi supus diger[rii. Pentru
acest considerent, glucoza este folosit[ sub form[ lichid[ @n alimentarea pe
parcurs a sportivilor, @n cursele de maraton, @not ]i schi fond, atunci c`nd
trebuie completate rezervele energetice ale organismului.
Lichidele zaharate calde se asimileaz[ mai u]or ]i organismul nu
cheltuie]te energie caloric[ pentru @nc[lzirea lor la nivelul tubului digestiv.
Ele se recomand[ mai ales @n schi, alpinism, @not ].a.
Datorita faptului c[ zaharurile simple (glucoza, fructoza, lactoza,
zah[rul) se asimileaz[ mai repede, consumarea lor @n cantit[\i prea mari poate
duce la o cre]tere rapid[ a cantit[\ii de glucoz[ din s`nge (hiperglicemie), dar
de scurt[ durat[, care devine excitant[ pentru sistemul nervos ]i glandele
endocrine, stare d[un[toare organismului sportivului @n timpul efortului.
Din acest motiv glucidele necesare organismului trebuie s[ fie
furnizate @n propor\ie de 65-70% de c[tre polizaharide (amidon), care se
diger[ treptat ]i nu provoac[ hiperglicemie, ]i numai @n propor\ie de 30-35%
de c[tre mono ]i dizaharide (glucoz[, fructoz[, lactoz[, zaharoz[ etc.)
Deoarece amidonul se absoarbe treptat (hidrolizare lent[), nivelul
glicemiei cre]te mai pu\in dec`t @n cazul inger[rii de zaharuri simple, dar
dureaz[ mai mult. Din resturile de amidon neabsorbite, care ajung @n colon,
se formeaz[ un mediu bun de cultur[ pentru flora microbian[, cu rol @n
sinteza vitaminelor din grupul B.
Zah[rul ca atare (cubic, tos) sau sub form[ lichid[ (ceai, sirop) nu
trebuie consumat de c[tre sportivi @ntr-o cantitate mai mare de 150g/zi ]i
aceasta @n mai multe prize.
Celuloza trebuie consumat[ de c[tre sportivi @ntr-o cantitate de 50 -
100 g/zi, sub form[ de legume, fructe, p`ine neagr[ etc. Celuloza nefiind
hidrolizat[, accesul sucurilor digestive @n celulele alimentelor respective se
face numai prin pori, nu ]i prin membrana celular[, ceea ce mic]oreaz[
coeficientul de utilizare digestiv[ a lor. #n plus, celuloza absoarbe la suprafa\[
o serie de enzime digestive ]i trofine (aminoacizi, elemente minerale,
vitamine) care nu se mai absorb prin mucoasa intestinal[.
C`nd este @n cantitate mare, celuloza accelereaz[ tranzitul intestinal,
scurt`nd astfel timpul de ac\iune a enzimelor asupra alimentelor, precum ]i
timpul de absorb\ie a trofinelor. Astfel se mic]oreaz[ coeficientul de utilizare
digestiv[ a alimentelor respective. #n perioada competi\ional[, cantitatea de
celuloz[ consumat[ trebuie s[ fie mic[, pentru a nu provoca deranjamente
digestive, @n schimb ea poate fi mai mare @n perioada preg[titoare ]i de
tranzi\ie (refacere). Trecerea de la perioada preg[titoare la cea competi\ional[
168
trebuie s[ se fac[ treptat, doarece sc[derea brusc[ a cantit[\ii de celuloz[ din
alimenta\ie poate provoca constipa\ie.

Ra\ia tip pentru glucide include:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[ cu
legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
Dezavantajele unei diete prea bogat[ @n CHO sunt urm[toarele:
- distensie abdominal[ cu influen\[ negativ[ asupra efortului;
- sc[derea ingestiei de proteine esen\iale;
- un antrenament intens nu permite realizarea timpului necesar pentru
prepararea, consumul ]i digestia unor cantit[\i mari de alimente bogate @n
CHO;
- dac[ nu este planificat ]i preparat cu grij[ un astfel de regim poate s[ nu fie
prea apetisant.
Consumul unor cantit[\i mari de CHO nu poate fi realizat dec`t
prin ingerarea unor alimente bogate @n CHO @n paralel cu ingestia
lichidelor cu acela]i con\inut (aspecte detailate @n subcapitolul urm[tor).

Este sau nu necesar[ suplimentarea glucidic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de glucide?
Utilizarea unui supliment de CHO pe cale alimentar[ dup[ digestie,
absorb\ie ]i preluarea de c[tre s`ngele portal duce la cre]terea glicemiei @n
circula\ia sistemic[. Aceasta va reduce pe de o parte glicogenoliza hepatic[
pentru men\inerea unui glicemii ridicate ]i asigur[ pe de alt[ parte un aport
crescut de glucoz[ la mu]chii @n activitate. Totu]i experimental ingestia de
CHO nu a fost asociat[ cu reducerea ratei glicogenolizei musculare. Se
presupune c[ o "economisire" a glicogenului endogen are loc @n grupele
musculare neimplicate @n efort sau la nivel hepatic.
CHO ingera\i trebuie s[ fie u]or digerabili ]i rapid absorbi\i. Pentru
efortul cu durata mai mare de 45 minute se recomand[ minim 20 g, optimal
80 g consum CHO pentru fiecare or[ de efort ce urmeaz[. Aceste cantit[\i nu
influen\eaz[ semnificativ evacuarea gastric[ sau cre]terea absorb\iei
intestinale de ap[, aspecte foarte importante @n condi\ii de temperatur[
ridicat[.
Preparatele administrate @naintea efortului sau @n timpul efortului
trebuie s[ aib[ un con\inut sc[zut @n fibre celulozice ]i un index glicemic @nalt
168
trebuie s[ se fac[ treptat, doarece sc[derea brusc[ a cantit[\ii de celuloz[ din
alimenta\ie poate provoca constipa\ie.

Ra\ia tip pentru glucide include:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[ cu
legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
Dezavantajele unei diete prea bogat[ @n CHO sunt urm[toarele:
- distensie abdominal[ cu influen\[ negativ[ asupra efortului;
- sc[derea ingestiei de proteine esen\iale;
- un antrenament intens nu permite realizarea timpului necesar pentru
prepararea, consumul ]i digestia unor cantit[\i mari de alimente bogate @n
CHO;
- dac[ nu este planificat ]i preparat cu grij[ un astfel de regim poate s[ nu fie
prea apetisant.
Consumul unor cantit[\i mari de CHO nu poate fi realizat dec`t
prin ingerarea unor alimente bogate @n CHO @n paralel cu ingestia
lichidelor cu acela]i con\inut (aspecte detailate @n subcapitolul urm[tor).

Este sau nu necesar[ suplimentarea glucidic[? Dac[ da la ce
categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de glucide?
Utilizarea unui supliment de CHO pe cale alimentar[ dup[ digestie,
absorb\ie ]i preluarea de c[tre s`ngele portal duce la cre]terea glicemiei @n
circula\ia sistemic[. Aceasta va reduce pe de o parte glicogenoliza hepatic[
pentru men\inerea unui glicemii ridicate ]i asigur[ pe de alt[ parte un aport
crescut de glucoz[ la mu]chii @n activitate. Totu]i experimental ingestia de
CHO nu a fost asociat[ cu reducerea ratei glicogenolizei musculare. Se
presupune c[ o "economisire" a glicogenului endogen are loc @n grupele
musculare neimplicate @n efort sau la nivel hepatic.
CHO ingera\i trebuie s[ fie u]or digerabili ]i rapid absorbi\i. Pentru
efortul cu durata mai mare de 45 minute se recomand[ minim 20 g, optimal
80 g consum CHO pentru fiecare or[ de efort ce urmeaz[. Aceste cantit[\i nu
influen\eaz[ semnificativ evacuarea gastric[ sau cre]terea absorb\iei
intestinale de ap[, aspecte foarte importante @n condi\ii de temperatur[
ridicat[.
Preparatele administrate @naintea efortului sau @n timpul efortului
trebuie s[ aib[ un con\inut sc[zut @n fibre celulozice ]i un index glicemic @nalt
169
spre deosebire de mesele normale din perioadele de antrenament. Un exces
de fibre celulozice conduce la sc[derea evacu[rii gastrice ]i a ratei eficacit[\ii
enzimelor hidrolitice. Ele pot accelera tranzitul intestinal ]i determin
fermenta\ia bacterian[ cu producere de gaze. Sursele primordiale @n efortul
intens sunt:
- monozaharidele (glucoza)
- dizaharidele (sucroz[, maltoz[)
- polimeri (mal\, maltodextrine)
- amidon solubil
Aceste tipuri de CHO sunt toate dizolvabile @n lichide, aspect foarte
important deoarece necesarul de CHO ]i de lichide sunt ambele determinate
de intensitatea ]i durata efortului. Ele sunt egal responsabile de cre]terea
glicemiei ]i ratei oxid[rilor ]i deci a performan\ei ]i au efecte asem[n[toare
asupra nivelului insulinei @n timpul efortului.







De re\inut

I. Aportul zilnic de glucide este de 55 - 60 % din ra\ia alimentar[
#n medie, la sportivi, nevoia de glucide este aproximativ de 10 - 11 g
pe kilocorp/24 de ore (600 - 800 g).
II. Glucidele se g[sesc @n cereale (gr`ul, porumbul, fulgi de porumb,
ov[z etc.), paste f[inoase, orez, fructe uscate (prune, caise, smochine,
stafide, curmale etc.), leguminoase uscate (fasole, soia, linte, maz[re etc.),
p`ine, cartofi, fructele, zarzavaturile, zah[rul, mierea, bomboanele,
siropurile, dulce\urile, marmelada, rahatul.
III. Ra\ie tip pentru glucide include:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[
cu legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
IV. Este necesar[ suplimentarea glucidic[ pre, intra ]I post efort..
D 5. Solu\ii de rehidratare
E.1 Medica\ia efortului-
Compu]I glucidici
169
spre deosebire de mesele normale din perioadele de antrenament. Un exces
de fibre celulozice conduce la sc[derea evacu[rii gastrice ]i a ratei eficacit[\ii
enzimelor hidrolitice. Ele pot accelera tranzitul intestinal ]i determin
fermenta\ia bacterian[ cu producere de gaze. Sursele primordiale @n efortul
intens sunt:
- monozaharidele (glucoza)
- dizaharidele (sucroz[, maltoz[)
- polimeri (mal\, maltodextrine)
- amidon solubil
Aceste tipuri de CHO sunt toate dizolvabile @n lichide, aspect foarte
important deoarece necesarul de CHO ]i de lichide sunt ambele determinate
de intensitatea ]i durata efortului. Ele sunt egal responsabile de cre]terea
glicemiei ]i ratei oxid[rilor ]i deci a performan\ei ]i au efecte asem[n[toare
asupra nivelului insulinei @n timpul efortului.







De re\inut

I. Aportul zilnic de glucide este de 55 - 60 % din ra\ia alimentar[
#n medie, la sportivi, nevoia de glucide este aproximativ de 10 - 11 g
pe kilocorp/24 de ore (600 - 800 g).
II. Glucidele se g[sesc @n cereale (gr`ul, porumbul, fulgi de porumb,
ov[z etc.), paste f[inoase, orez, fructe uscate (prune, caise, smochine,
stafide, curmale etc.), leguminoase uscate (fasole, soia, linte, maz[re etc.),
p`ine, cartofi, fructele, zarzavaturile, zah[rul, mierea, bomboanele,
siropurile, dulce\urile, marmelada, rahatul.
III. Ra\ie tip pentru glucide include:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[
cu legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
IV. Este necesar[ suplimentarea glucidic[ pre, intra ]I post efort..
D 5. Solu\ii de rehidratare
E.1 Medica\ia efortului-
Compu]I glucidici
170
D.5. APA ; ASPECTE ALE DESHIDRAT{RII }I
REHIDRAT{RII #N SPORT

DE CE ?

Dintre toate substan\ele alimentare din ra\ia omului, apa este cea
mai important[, deoarece este absolut indispensabil[ vie\ii. Suprimarea ei
din alimenta\ie, timp de 4-5 zile, duce la tulbur[ri grave ]i chiar moarte, pe
c`nd lipsa celorlalte substan\e alimentare poate fi suportat[ cca. 40-50 zile.

Apa din organism rezult[ din dou[ surse: exogen[ (din afar[) ]i
endogen[ (format[ din interior). Sursa exogen[ rezult[ din ingerarea apei ca
atare ]i a altor lichide (ceai, lapte, supe, ciorbe etc.), cantitate ce se ridic[ la
cca. 1200 ml, ]i din apa con\inut[ n alimente, n special n fructe ]i legume,
care se ridic[ la cca. 900 ml. Sursa endogen[, care reprezint[ aproximativ
300ml, rezult[ din oxidarea hidrogenului din protide, lipide ]i glucide. Astfel,
din oxidarea a 10 g de protide rezult[ 4.1g de ap[, de lipide 10.7g, iar din 10g
glucide 6.10g. Cantitatea de ap[ intrat[ n organism se ridic[ astfel la cca.
2400-2500 ml, ceea ce reprezint[ necesarul pentru un adult de 65-70 kg, care
tr[ie]te ntr-un mediu fizic agreabil ]i practic[ o profesie predominant
sedentar[. n acest caz nevoile hidrice sunt aproape egale cu cheltuielile
energetice (2500 calorii/24h).
Pe l`ng[ apa exogen[ ]i endogen[, circul[ n organism ]i apa din
sucurile digestive, precum ]i cea filtrat[ ]i absorbit[ la nivelul rinichilor.
Apa sucurilor digestive rezult[ din secre\iile glandelor salivare,
gastrice, intestinale, hepatice ]i pancreatice, resorbite la nivelul intestinului.
Aceasta atinge n medie un volum de 8l/zi.
La omul adult, n mod normal, se filtreaz[ prin rinichi cca. 150-180ml
de ap[ n 24 de ore, care este resorbit[ n propor\ie de 99% la nivelul tubilor
renali, rezult`nd un volum de cca. 1200-1500ml urin[, care este eliminat[ la
exterior.
n mod normal, cantitatea de ap[ din organism variaz[ foarte pu\in n
24 de ore. La un adult cu greutatea corporal[ de 70 kg apa reprezint[
aproximativ 60-70% din aceast[ greutate.
Re\inerea apei n organism este legat[ de metabolismul proteinelor,
lipidelor, glucidelor ]i s[rurilor minerale. Dintre s[rurile minerale, Na
favorizeaz[ re\inerea apei n \esuturi, n timp ce altele (K sau Ca) favorizeaz[
eliminarea ei.
170
D.5. APA ; ASPECTE ALE DESHIDRAT{RII }I
REHIDRAT{RII #N SPORT

DE CE ?

Dintre toate substan\ele alimentare din ra\ia omului, apa este cea
mai important[, deoarece este absolut indispensabil[ vie\ii. Suprimarea ei
din alimenta\ie, timp de 4-5 zile, duce la tulbur[ri grave ]i chiar moarte, pe
c`nd lipsa celorlalte substan\e alimentare poate fi suportat[ cca. 40-50 zile.

Apa din organism rezult[ din dou[ surse: exogen[ (din afar[) ]i
endogen[ (format[ din interior). Sursa exogen[ rezult[ din ingerarea apei ca
atare ]i a altor lichide (ceai, lapte, supe, ciorbe etc.), cantitate ce se ridic[ la
cca. 1200 ml, ]i din apa con\inut[ n alimente, n special n fructe ]i legume,
care se ridic[ la cca. 900 ml. Sursa endogen[, care reprezint[ aproximativ
300ml, rezult[ din oxidarea hidrogenului din protide, lipide ]i glucide. Astfel,
din oxidarea a 10 g de protide rezult[ 4.1g de ap[, de lipide 10.7g, iar din 10g
glucide 6.10g. Cantitatea de ap[ intrat[ n organism se ridic[ astfel la cca.
2400-2500 ml, ceea ce reprezint[ necesarul pentru un adult de 65-70 kg, care
tr[ie]te ntr-un mediu fizic agreabil ]i practic[ o profesie predominant
sedentar[. n acest caz nevoile hidrice sunt aproape egale cu cheltuielile
energetice (2500 calorii/24h).
Pe l`ng[ apa exogen[ ]i endogen[, circul[ n organism ]i apa din
sucurile digestive, precum ]i cea filtrat[ ]i absorbit[ la nivelul rinichilor.
Apa sucurilor digestive rezult[ din secre\iile glandelor salivare,
gastrice, intestinale, hepatice ]i pancreatice, resorbite la nivelul intestinului.
Aceasta atinge n medie un volum de 8l/zi.
La omul adult, n mod normal, se filtreaz[ prin rinichi cca. 150-180ml
de ap[ n 24 de ore, care este resorbit[ n propor\ie de 99% la nivelul tubilor
renali, rezult`nd un volum de cca. 1200-1500ml urin[, care este eliminat[ la
exterior.
n mod normal, cantitatea de ap[ din organism variaz[ foarte pu\in n
24 de ore. La un adult cu greutatea corporal[ de 70 kg apa reprezint[
aproximativ 60-70% din aceast[ greutate.
Re\inerea apei n organism este legat[ de metabolismul proteinelor,
lipidelor, glucidelor ]i s[rurilor minerale. Dintre s[rurile minerale, Na
favorizeaz[ re\inerea apei n \esuturi, n timp ce altele (K sau Ca) favorizeaz[
eliminarea ei.
171
Aportul zilnic de lichide este cuprins @ntre 1,5-2 litri; pentru sportivi
se adaug[ 1 ml lichid pentru 1 kcal energie consumat[.
Eliminarea apei din organism @n 24 de ore se realizeaz[ prin:
- urin[ 1200 ml
- respira\ie 300 ml
- transpira\ie 750 ml
- fecale 150 ml.
Eliminarea apei este n func\ie de temperatura mediului ]i la peste 32-
33C pierderea apei prin transpira\ie poate atinge 3-6 l n 8 ore. n activitatea
sportiv[ pierderea apei poate ajunge la valori de 3-4 l, uneori chiar ]i mai
mult, n func\ie de intensitatea ]i durata efortului.

Solu\ii de rehidratare
Aceste solu\ii sunt concepute n scopul nlocuirii lichidelor ]i
mineralelor pierdute prin transpira\ie, dar ]i al furniz[rii unor cantit[\i de
energie sub forma hidra\ilor de carbon.
Un efort de intensitate mare necesit[ o rat[ mare de producere a
energiei pentru asigurarea c[reia cea mai convenabil[ surs[ o constituie
hidra\ii de carbon. Corelat cu intensitatea mare a efortului apare ]i o cre]tere
a producerii c[ldurii metabolice care va antrena pierderi crescute de ap[ ]i
electroli\i prin transpira\ie ]i urin[. Cu c`t durata efortului este mai mare cu
at`t cantitatea de hidra\i de carbon, lichide ]i electroli\i necesare pentru
compensarea pierderilor va fi mai mare.
Exist[ mari diferen\e individuale n rata transpira\iei, con\inutul
electrolitic al acesteia, gradul utiliz[rii hidran\ilor de carbon.
Aceste diferen\e pot fi influen\ate n plus ]i de condi\iile de mediu.
Concluzia este aceea c[ este imposibil de creat o solu\ie ideal[ de
rehidratare. Solu\iile de rehidratare pentru sportivi sunt concepute pentru a
acoperi necesarul unor mase largi. Concluzia general[ a diverselor studii
arat[ c[ ad[ugarea unor cantit[\i mici sau moderate de hidra\i de carbon
]i sodiu n lichidele de rehidratare este benefic[, cresc`nd absorb\ia
intestinal[. Argumentul ]tiin\ific al acestei experimente este faptul c[
transportul intestinal cuplat glucoz[ - sodiu prin membrana intestinal[ este
foarte rapid ]i stimuleaz[ absorb\ia apei prin ac\iunea osmatic[ a acestor
substan\e.
Ad[ugarea altor electroli\i n cantit[\i mici nu influen\eaz[ nici
evacuarea gastric[ nici absorb\ia intestinal[.
Hidra\ii de carbon administra\i vor contribui adi\ional la men\inerea
unui nivel glicemic normal cu economisirea rezervelor endogene de hidra\i
171
Aportul zilnic de lichide este cuprins @ntre 1,5-2 litri; pentru sportivi
se adaug[ 1 ml lichid pentru 1 kcal energie consumat[.
Eliminarea apei din organism @n 24 de ore se realizeaz[ prin:
- urin[ 1200 ml
- respira\ie 300 ml
- transpira\ie 750 ml
- fecale 150 ml.
Eliminarea apei este n func\ie de temperatura mediului ]i la peste 32-
33C pierderea apei prin transpira\ie poate atinge 3-6 l n 8 ore. n activitatea
sportiv[ pierderea apei poate ajunge la valori de 3-4 l, uneori chiar ]i mai
mult, n func\ie de intensitatea ]i durata efortului.

Solu\ii de rehidratare
Aceste solu\ii sunt concepute n scopul nlocuirii lichidelor ]i
mineralelor pierdute prin transpira\ie, dar ]i al furniz[rii unor cantit[\i de
energie sub forma hidra\ilor de carbon.
Un efort de intensitate mare necesit[ o rat[ mare de producere a
energiei pentru asigurarea c[reia cea mai convenabil[ surs[ o constituie
hidra\ii de carbon. Corelat cu intensitatea mare a efortului apare ]i o cre]tere
a producerii c[ldurii metabolice care va antrena pierderi crescute de ap[ ]i
electroli\i prin transpira\ie ]i urin[. Cu c`t durata efortului este mai mare cu
at`t cantitatea de hidra\i de carbon, lichide ]i electroli\i necesare pentru
compensarea pierderilor va fi mai mare.
Exist[ mari diferen\e individuale n rata transpira\iei, con\inutul
electrolitic al acesteia, gradul utiliz[rii hidran\ilor de carbon.
Aceste diferen\e pot fi influen\ate n plus ]i de condi\iile de mediu.
Concluzia este aceea c[ este imposibil de creat o solu\ie ideal[ de
rehidratare. Solu\iile de rehidratare pentru sportivi sunt concepute pentru a
acoperi necesarul unor mase largi. Concluzia general[ a diverselor studii
arat[ c[ ad[ugarea unor cantit[\i mici sau moderate de hidra\i de carbon
]i sodiu n lichidele de rehidratare este benefic[, cresc`nd absorb\ia
intestinal[. Argumentul ]tiin\ific al acestei experimente este faptul c[
transportul intestinal cuplat glucoz[ - sodiu prin membrana intestinal[ este
foarte rapid ]i stimuleaz[ absorb\ia apei prin ac\iunea osmatic[ a acestor
substan\e.
Ad[ugarea altor electroli\i n cantit[\i mici nu influen\eaz[ nici
evacuarea gastric[ nici absorb\ia intestinal[.
Hidra\ii de carbon administra\i vor contribui adi\ional la men\inerea
unui nivel glicemic normal cu economisirea rezervelor endogene de hidra\i
172
de carbon. Aceast[ poate influen\a catabolismul proteic, nt`rziind oboseala
]i mbun[t[\ind astfel performan\a.
Un num[r mare de argumente ]tiin\ifice ]i experimentale au ar[tat c[
diverse tipuri de hidra\i de carbon n cantit[\i de 30 - 80 g/l ]i sodiu n
cantit[\i de 400 - 1100 mg/l induc o rat[ nalt[ a evacu[rii gastrice ]i a
absorb\iei intestinale.
Solu\iile mai concentrate n CHO (peste 100 g CHO/l) reduc u]or
absorb\ia intestinal[ net[, cresc`nd ns[ disponibilitatea CHO. Sportivii
prefer[ administrarea unor astfel de solu\ii de rehidratare sub forma unor
b[uturi aromatizate ce vor fi consumate n cantitate mai mare.
De asemeni aceste solu\ii de rehidratare nu trebuie s[ fie puternic
hipertone (< 500 mosm, preferabil = 330 mosm) deoarece solu\iile
hipertonice reduc absorb\ia intestinal[ prin inducerea secre\iei de lichid n
tractul gastro-intestinal n vederea realiz[rii izotonicit[\ii cu s`ngele, ]i pot de
asemeni reduce golirea gastric[. Aceasta din urm[ va influen\a (limita)
aportul cantitativ de lichide.
Sursa de CHO va influen\a de asemeni osmolaritatea lichidelor. De
aceea cantitatea de monozaharide dizolvate trebuie s[ fie mai mic[ dec`t cea
a dizaharidelor sau a polizaharidelor.

O recomandare general[ bazat[ pe informa\ii recente pentru
compozi\ia solu\iilor de rehidratare oral[ este redat[ n tabelul 13.
Tabel 13. Substan\e recomandate @n compozi\ia solu\iilor de rehidratare

Recomandate Op\ionale
Hidra\i de carbon 30-100 g /l Clor 1500 mg/ l max
Sodiu 1100 mg /l max Potasiu 225 mg /l max
Osmolaritate Sub 500 miliosm. Magneziu 100 mg /l max
Calciu 225 mg / l max

Surse de hidra\i de carbon : Cantit[\i maxime de hidra\i de carbon

Frucoza 35 g
Glucoza 55 g
Sucroza 100 g
Maltoza 100 g
Maltodextrine 100 g
Amidon solubil 100 g

172
de carbon. Aceast[ poate influen\a catabolismul proteic, nt`rziind oboseala
]i mbun[t[\ind astfel performan\a.
Un num[r mare de argumente ]tiin\ifice ]i experimentale au ar[tat c[
diverse tipuri de hidra\i de carbon n cantit[\i de 30 - 80 g/l ]i sodiu n
cantit[\i de 400 - 1100 mg/l induc o rat[ nalt[ a evacu[rii gastrice ]i a
absorb\iei intestinale.
Solu\iile mai concentrate n CHO (peste 100 g CHO/l) reduc u]or
absorb\ia intestinal[ net[, cresc`nd ns[ disponibilitatea CHO. Sportivii
prefer[ administrarea unor astfel de solu\ii de rehidratare sub forma unor
b[uturi aromatizate ce vor fi consumate n cantitate mai mare.
De asemeni aceste solu\ii de rehidratare nu trebuie s[ fie puternic
hipertone (< 500 mosm, preferabil = 330 mosm) deoarece solu\iile
hipertonice reduc absorb\ia intestinal[ prin inducerea secre\iei de lichid n
tractul gastro-intestinal n vederea realiz[rii izotonicit[\ii cu s`ngele, ]i pot de
asemeni reduce golirea gastric[. Aceasta din urm[ va influen\a (limita)
aportul cantitativ de lichide.
Sursa de CHO va influen\a de asemeni osmolaritatea lichidelor. De
aceea cantitatea de monozaharide dizolvate trebuie s[ fie mai mic[ dec`t cea
a dizaharidelor sau a polizaharidelor.

O recomandare general[ bazat[ pe informa\ii recente pentru
compozi\ia solu\iilor de rehidratare oral[ este redat[ n tabelul 13.
Tabel 13. Substan\e recomandate @n compozi\ia solu\iilor de rehidratare

Recomandate Op\ionale
Hidra\i de carbon 30-100 g /l Clor 1500 mg/ l max
Sodiu 1100 mg /l max Potasiu 225 mg /l max
Osmolaritate Sub 500 miliosm. Magneziu 100 mg /l max
Calciu 225 mg / l max

Surse de hidra\i de carbon : Cantit[\i maxime de hidra\i de carbon

Frucoza 35 g
Glucoza 55 g
Sucroza 100 g
Maltoza 100 g
Maltodextrine 100 g
Amidon solubil 100 g

173
n timpul eforturilor sportive intense, odat[ cu intensificarea
proceselor de oxidare ]i cu acumularea unei cantit[\i sporite de produ]i
toxici, pierderile de ap[ sub form[ de transpira\ie sunt mari. Aceste pierderi
de ap[ sunt condi\ionate de o serie de factori interni ]i externi (durata ]i
intensitatea efortului, gradul de preg[tire psiho-fizic[ a sportivilor,
temperatura ]i umiditatea mediului extern) ]i se materializeaz[ prin sc[derea
greut[\ii corpului dup[ efort.
Echilibrul hidric al organismului trebuie men\inut n limite c`t mai
constante.
Pierderea apei din organism n propor\ie de 10% atrage dup[ sine o
serie de tulbur[ri, iar pierderea n propor\ie de 21% aduce moartea.
Recuperarea apei se face prin consumarea de: apa potabil[, ceai,
lapte, supe, ciorbe, siropuri, compoturi, fructe, zarzavaturi etc. n
activitatea sportiv[ se recomand[ ingerarea apei minerale alcaline, deoarece
stimuleaz[ digestia, regleaz[ excre\ia prin s[rurile care le con\ine ]i nl[tur[
mai repede fenomenele de oboseal[.
Reglarea consumului de b[uturi bazat[ @n exclusivitate pe senza\ia de
sete este insuficient[ - ea debuteaz[ numai dup[ o pierdere de ap[ de 0,5-1,5
litri. O activitate fizic[ intens[ la care se poate ad[uga ]i influen\a c[ldurii
poate diminua, chiar inhiba senza\ia de sete.
Un sportiv care @ncepe o competi\ie sau un antrenament cu un deficit
de ap[ ignorat se plaseaz[ mai repede @ntr-o zon[ de performan\[ redus[. #n
concluzie el trebuie s[ consume lichide @naintea @nceperii antrenamentului,
@n pauze ]i dup[ @ncetarea efortului.
#nainte de competi\ie se recomand[ consumul a 500 - 1000ml lichid
cu 30-60 minute @naintea @nceperii efortului.
Cu pu\in timp naintea eforturilor intense ]i de scurt[ durat[ nu este
indicat[ consumarea unor cantit[\i mari de lichide, deoarece ngreuiaz[
activitatea inimii ]i rinichilor. Ingerarea lichidelor trebuie e]alonat[ n timp ]i
n cantit[\i mai mici.
n cadrul pauzelor se recomand[ ingerarea a 100 ml de lichid, mai
mult pentru a nl[tura senza\ia de usc[ciune a mucoasei bucale. Dac[ pauza
dureaz[ mai mult timp, cum este cazul la fotbal, haltere, gimnastic[ etc.,
atunci sportivii pot consuma 200 ml ap[ mineral[ alcalin[, vitaminizat[ ]i
ndulcit[.
Dup[ @ncheierea efortului sportivul trebuie s[ bea pentru a compensa
c`t mai repede deficitul de ap[, s[ruri minerale ]i glucide, solu\iile de
rehidatare \in`nd cont de to\i ace]ti factori.
173
n timpul eforturilor sportive intense, odat[ cu intensificarea
proceselor de oxidare ]i cu acumularea unei cantit[\i sporite de produ]i
toxici, pierderile de ap[ sub form[ de transpira\ie sunt mari. Aceste pierderi
de ap[ sunt condi\ionate de o serie de factori interni ]i externi (durata ]i
intensitatea efortului, gradul de preg[tire psiho-fizic[ a sportivilor,
temperatura ]i umiditatea mediului extern) ]i se materializeaz[ prin sc[derea
greut[\ii corpului dup[ efort.
Echilibrul hidric al organismului trebuie men\inut n limite c`t mai
constante.
Pierderea apei din organism n propor\ie de 10% atrage dup[ sine o
serie de tulbur[ri, iar pierderea n propor\ie de 21% aduce moartea.
Recuperarea apei se face prin consumarea de: apa potabil[, ceai,
lapte, supe, ciorbe, siropuri, compoturi, fructe, zarzavaturi etc. n
activitatea sportiv[ se recomand[ ingerarea apei minerale alcaline, deoarece
stimuleaz[ digestia, regleaz[ excre\ia prin s[rurile care le con\ine ]i nl[tur[
mai repede fenomenele de oboseal[.
Reglarea consumului de b[uturi bazat[ @n exclusivitate pe senza\ia de
sete este insuficient[ - ea debuteaz[ numai dup[ o pierdere de ap[ de 0,5-1,5
litri. O activitate fizic[ intens[ la care se poate ad[uga ]i influen\a c[ldurii
poate diminua, chiar inhiba senza\ia de sete.
Un sportiv care @ncepe o competi\ie sau un antrenament cu un deficit
de ap[ ignorat se plaseaz[ mai repede @ntr-o zon[ de performan\[ redus[. #n
concluzie el trebuie s[ consume lichide @naintea @nceperii antrenamentului,
@n pauze ]i dup[ @ncetarea efortului.
#nainte de competi\ie se recomand[ consumul a 500 - 1000ml lichid
cu 30-60 minute @naintea @nceperii efortului.
Cu pu\in timp naintea eforturilor intense ]i de scurt[ durat[ nu este
indicat[ consumarea unor cantit[\i mari de lichide, deoarece ngreuiaz[
activitatea inimii ]i rinichilor. Ingerarea lichidelor trebuie e]alonat[ n timp ]i
n cantit[\i mai mici.
n cadrul pauzelor se recomand[ ingerarea a 100 ml de lichid, mai
mult pentru a nl[tura senza\ia de usc[ciune a mucoasei bucale. Dac[ pauza
dureaz[ mai mult timp, cum este cazul la fotbal, haltere, gimnastic[ etc.,
atunci sportivii pot consuma 200 ml ap[ mineral[ alcalin[, vitaminizat[ ]i
ndulcit[.
Dup[ @ncheierea efortului sportivul trebuie s[ bea pentru a compensa
c`t mai repede deficitul de ap[, s[ruri minerale ]i glucide, solu\iile de
rehidatare \in`nd cont de to\i ace]ti factori.
174
Existen\a unui deficit de ap[ poate fi determinat[ practic ]i fiabil prin
controlul greut[\ii corporale @nainte ]i dup[ efort.

De re\inut

- Solu\iile de rehidratare sunt de necesitate stringent[ at`t @n timpul
pauzelor, c`t ]I dup[ @ncheierea efortului.
- Compozi\ia lor trebuie s[ satisfac[ urm[toarele deziderate:
rehidratare, rezaharare, res[rare, alcalinizare, aport de s[ruri.
- Exist[ numeroase produse tipizate de tip ISOSTAR,
GATORADE, POWERLEAN, OVOMALTINE (tabel 14)
- S-a propus ]i utilizat o formul[ proprie (tabel 14).

Tabel 14. Solu\ii de rehidratare tipizate

ISOSTAR
doze 250ml
GATORADE
doze 100ml
OVOMALTINE
doze 100ml
glucide, vitamine,
minerale - 92%
1200KJ = 312
Kcal
6g glucoz[
40mg Na
11.1mg K
7mg Mg
100KJ=25Kcal
proteine 15.5g
glucide 68.5g
lipide 3.3g
vitamine A, D, PP, B
12
, E, K, B
1
, B
2
,
B
6
, biotin, acid folic, C
pantoteat de Ca
Fe
minerale 5.7g
233KJ=56Kcal

Tabel 15. Solu\ii de rehidratare propuse
Solu\ie propus[, sezon rece/ echip[ Solu\ie propus[, sezon cald/echip[
3l ceai/suc fructe
400mg vitamina C
100mg vitamina B
1

2g NaCl
1g Kcl
zah[r 1000g
3l ap[ mineral[ alcalin[
600g zah[r
vitamina C (4 fiole x 5ml) = 2000mg
vitamina B
1
2 fiole x 2ml = 200mg
vitamina B
6
1 fiol[ x 5ml = 250mg
vitamina B
12
1 fiol[ x 1ml = 1000ug
vitamina E 1 fiol[ x 1ml = 900mg
NaCl 6g
lactat de K 2 fiole
174
Existen\a unui deficit de ap[ poate fi determinat[ practic ]i fiabil prin
controlul greut[\ii corporale @nainte ]i dup[ efort.

De re\inut

- Solu\iile de rehidratare sunt de necesitate stringent[ at`t @n timpul
pauzelor, c`t ]I dup[ @ncheierea efortului.
- Compozi\ia lor trebuie s[ satisfac[ urm[toarele deziderate:
rehidratare, rezaharare, res[rare, alcalinizare, aport de s[ruri.
- Exist[ numeroase produse tipizate de tip ISOSTAR,
GATORADE, POWERLEAN, OVOMALTINE (tabel 14)
- S-a propus ]i utilizat o formul[ proprie (tabel 14).

Tabel 14. Solu\ii de rehidratare tipizate

ISOSTAR
doze 250ml
GATORADE
doze 100ml
OVOMALTINE
doze 100ml
glucide, vitamine,
minerale - 92%
1200KJ = 312
Kcal
6g glucoz[
40mg Na
11.1mg K
7mg Mg
100KJ=25Kcal
proteine 15.5g
glucide 68.5g
lipide 3.3g
vitamine A, D, PP, B
12
, E, K, B
1
, B
2
,
B
6
, biotin, acid folic, C
pantoteat de Ca
Fe
minerale 5.7g
233KJ=56Kcal

Tabel 15. Solu\ii de rehidratare propuse
Solu\ie propus[, sezon rece/ echip[ Solu\ie propus[, sezon cald/echip[
3l ceai/suc fructe
400mg vitamina C
100mg vitamina B
1

2g NaCl
1g Kcl
zah[r 1000g
3l ap[ mineral[ alcalin[
600g zah[r
vitamina C (4 fiole x 5ml) = 2000mg
vitamina B
1
2 fiole x 2ml = 200mg
vitamina B
6
1 fiol[ x 5ml = 250mg
vitamina B
12
1 fiol[ x 1ml = 1000ug
vitamina E 1 fiol[ x 1ml = 900mg
NaCl 6g
lactat de K 2 fiole
175
D.6. SARURILE MINERALE

DE CE ?

Mineralele sunt substan\e esen\iale pentru sistemul musculo-
scheletic ca ]i pentru multiple ac\iuni biologice. Efortul duce la cre]terea
elimin[rilor unor minerale implicate @n procesele celulare de aceea este
important[ cunoa]terea acestor aspecte @n scopul supliment[rii dietei
sportivului.

Mineralele fac parte din seria trofinelor cu rol catalitic (s[rurile de Fe,
Cu, I, Co) ]i plastic (s[ruri de Ca, P, Mg, Na, K).
Prin alimente unele elemente minerale sunt aduse @n cantit[\i mari
(clor, sodiu, calciu, potasiu, sulf) iar altele @n cantit[\i mici (cupru, zinc,
mangan, iod, fluor). Eliminarea lor din organism se face prin urin[ ]i
transpira\ie.
Mineralele sunt necesare pentru procesele de transmitere nervoas[,
contrac\ie muscular[, activitate enzimatic[. Lipsa sau sc[derea cantit[\ii de
minerale @n diet[ cauzeaz[ afec\iuni bine cunoscute ca anemia (lipsa fierului),
hipotiroidismul (lipsa iodului).
Efortul duce la cre]terea elimin[rilor unor minerale implicate @n
procesele de regenerare tisular[, de accea sportivilor le este recomandat[ o
suplimentare moderat[ prin administrarea de tablete multiminerale cu
respectarea limit[rilor din tabelul urmator.

Tabel 16. Cantit[\i zilnice de minerale recomandate (mg) (dup[
Consiliul Na\ional de Cercetare, SUA, 1989)
V`rst[ ; sex Magneziu Calciu Fosfor Fier Zinc
15/18 ;
masculin
400 1200 1200/1600 12 15
19/25 ;
masculin
350 1000/1200 1200/1500 10 15
25/51 ;
masculin
350 800/900 800/1400 10 10/15
15-18 ;
feminin
300/350 1200 1200/1600 15 12
19/25 ;
feminin
280/300 1000 1200/1500 15 12
25/5 ; feminin 280/300 800/900 800/1400 15 12

175
D.6. SARURILE MINERALE

DE CE ?

Mineralele sunt substan\e esen\iale pentru sistemul musculo-
scheletic ca ]i pentru multiple ac\iuni biologice. Efortul duce la cre]terea
elimin[rilor unor minerale implicate @n procesele celulare de aceea este
important[ cunoa]terea acestor aspecte @n scopul supliment[rii dietei
sportivului.

Mineralele fac parte din seria trofinelor cu rol catalitic (s[rurile de Fe,
Cu, I, Co) ]i plastic (s[ruri de Ca, P, Mg, Na, K).
Prin alimente unele elemente minerale sunt aduse @n cantit[\i mari
(clor, sodiu, calciu, potasiu, sulf) iar altele @n cantit[\i mici (cupru, zinc,
mangan, iod, fluor). Eliminarea lor din organism se face prin urin[ ]i
transpira\ie.
Mineralele sunt necesare pentru procesele de transmitere nervoas[,
contrac\ie muscular[, activitate enzimatic[. Lipsa sau sc[derea cantit[\ii de
minerale @n diet[ cauzeaz[ afec\iuni bine cunoscute ca anemia (lipsa fierului),
hipotiroidismul (lipsa iodului).
Efortul duce la cre]terea elimin[rilor unor minerale implicate @n
procesele de regenerare tisular[, de accea sportivilor le este recomandat[ o
suplimentare moderat[ prin administrarea de tablete multiminerale cu
respectarea limit[rilor din tabelul urmator.

Tabel 16. Cantit[\i zilnice de minerale recomandate (mg) (dup[
Consiliul Na\ional de Cercetare, SUA, 1989)
V`rst[ ; sex Magneziu Calciu Fosfor Fier Zinc
15/18 ;
masculin
400 1200 1200/1600 12 15
19/25 ;
masculin
350 1000/1200 1200/1500 10 15
25/51 ;
masculin
350 800/900 800/1400 10 10/15
15-18 ;
feminin
300/350 1200 1200/1600 15 12
19/25 ;
feminin
280/300 1000 1200/1500 15 12
25/5 ; feminin 280/300 800/900 800/1400 15 12


T
a
b
e
l

1
7
.


M
i
n
e
r
a
l
e

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
e

@
n

d
i
e
t
[


E
l
e
m
e
n
t

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[


D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a
/

s
p
o
r
t
i
v
i


A
l
i
m
e
n
t
e

R
o
l

S
o
d
i
u

5
-
8

g

P
`
n
a

l
a

8
-
1
5

g

(
@
n

t
r
a
n
s
p
i
r
a
\
i
e

i
n
t
e
n
s
[
)

l
a
p
t
e

]
i

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
,

c
a
r
n
e
,

l
e
g
u
m
e

]
i

f
r
u
c
t
e
,

f
r
u
n
z
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

s
p
a
n
a
c
,

v
a
r
z
[
,

r
o
]
i
i

E
c
h
i
l
i
b
r
u
l

h
i
d
r
i
c
,

e
c
h
i
l
i
b
r
u
l

a
c
i
d
o
-
b
a
z
i
c
,

g
e
n
e
r
a
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s

P
o
t
a
s
i
u

2
g
/
z
i

s
a
u

1
m
m
o
l
/
k
g
c

P
`
n
a

l
a

2
-
3
,
5

g

(
@
n

t
r
a
n
s
p
i
r
a
\
i
e

i
n
t
e
n
s
[
)

f
r
u
c
t
e

(
p
o
r
t
o
c
a
l
e
,

b
a
n
a
n
e
)
,

l
e
g
u
m
e

(
c
a
r
t
o
f
i
)

]
i

c
a
r
n
e
.

E
c
h
i
l
i
b
r
u
l

h
i
d
r
i
c
,

e
c
h
i
l
i
b
r
u
l

a
c
i
d
o
-
b
a
z
i
c
,

g
e
n
e
r
a
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r

]
i

a

g
l
i
c
o
g
e
n
u
l
u
i

M
a
g
n
e
z
i
u

3
0
0
-
4
0
0

m
g

1

g

c
e
r
e
a
l
e
l
e
,

l
e
g
u
m
e
l
e

]
i

f
r
u
c
t
e
l
e

(
m
u
r
e
,

b
a
n
a
n
e
,

c
i
u
p
e
r
c
i
,

n
u
c
i
,

p
l
a
n
t
e
l
e

c
u

f
r
u
n
z
e

v
e
r
z
i
)

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

a
d
j
u
v
a
n
t

@
n

c
o
n
t
r
a
c
\
i
a

m
u
s
c
u
l
a
r
[

C
a
l
c
i
u

0
,
8
-
1

g

1
,
5
-
1
,
8

g

l
a
p
t
e
l
e
,

i
a
u
r
t
u
l
,

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
l
e
,

p
`
i
n
e
a

d
e

s
e
c
a
r
[
,

f
r
u
n
z
e
l
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

v
a
r
z
a
,

r
i
d
i
c
h
i
l
e
,

m
a
z
[
r
e
a
,

f
a
s
o
l
e
a
,

s
o
i
a
,

c
o
n
o
p
i
d
a
,

f
r
u
c
t
e
l
e

o
l
e
a
g
i
n
o
a
s
e
,

a
l
u
n
e
l
e
,

n
u
c
i
l
e

F
o
r
m
a
r
e
a

o
a
s
e
l
o
r

]
i

d
i
n
\
i
l
o
r
,

c
o
n
t
r
a
c
\
i
a

m
u
s
c
u
l
a
r
[
,

t
r
a
n
s
m
i
t
e
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s
,

c
o
a
g
u
l
a
r
e
a

s
`
n
g
e
l
u
i

F
o
s
f
o
r

1
,
5
-
2

g

3
-
3
,
5

g

(
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e

n
e
r
v
o
a
s
a
)

o
u
[

(
g
[
l
b
e
n
u
]
)
,

c
a
r
n
e
,

f
i
c
a
t
,

i
c
r
e
,

p
e
]
t
e
,

l
a
p
t
e
,

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
,

c
e
a
p
[
,

m
o
r
c
o
v
i
,

m
a
z
[
r
e

v
e
r
d
e
,

c
i
u
p
e
r
c
i
,

s
p
a
n
a
c
,

f
r
u
n
z
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

p
r
u
n
e

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r

;

r
e
p
a
r
a
\
i
i

c
e
l
u
l
a
r
e
,

a
d
j
u
v
a
n
t

@
n

f
r
m
a
r
e
a

o
a
s
e
l
o
r

]
i

d
i
n
\
i
l
o
r


T
a
b
e
l

1
7
.


M
i
n
e
r
a
l
e

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
e

@
n

d
i
e
t
[


E
l
e
m
e
n
t

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[


D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a
/

s
p
o
r
t
i
v
i


A
l
i
m
e
n
t
e

R
o
l

S
o
d
i
u

5
-
8

g

P
`
n
a

l
a

8
-
1
5

g

(
@
n

t
r
a
n
s
p
i
r
a
\
i
e

i
n
t
e
n
s
[
)

l
a
p
t
e

]
i

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
,

c
a
r
n
e
,

l
e
g
u
m
e

]
i

f
r
u
c
t
e
,

f
r
u
n
z
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

s
p
a
n
a
c
,

v
a
r
z
[
,

r
o
]
i
i

E
c
h
i
l
i
b
r
u
l

h
i
d
r
i
c
,

e
c
h
i
l
i
b
r
u
l

a
c
i
d
o
-
b
a
z
i
c
,

g
e
n
e
r
a
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s

P
o
t
a
s
i
u

2
g
/
z
i

s
a
u

1
m
m
o
l
/
k
g
c

P
`
n
a

l
a

2
-
3
,
5

g

(
@
n

t
r
a
n
s
p
i
r
a
\
i
e

i
n
t
e
n
s
[
)

f
r
u
c
t
e

(
p
o
r
t
o
c
a
l
e
,

b
a
n
a
n
e
)
,

l
e
g
u
m
e

(
c
a
r
t
o
f
i
)

]
i

c
a
r
n
e
.

E
c
h
i
l
i
b
r
u
l

h
i
d
r
i
c
,

e
c
h
i
l
i
b
r
u
l

a
c
i
d
o
-
b
a
z
i
c
,

g
e
n
e
r
a
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r

]
i

a

g
l
i
c
o
g
e
n
u
l
u
i

M
a
g
n
e
z
i
u

3
0
0
-
4
0
0

m
g

1

g

c
e
r
e
a
l
e
l
e
,

l
e
g
u
m
e
l
e

]
i

f
r
u
c
t
e
l
e

(
m
u
r
e
,

b
a
n
a
n
e
,

c
i
u
p
e
r
c
i
,

n
u
c
i
,

p
l
a
n
t
e
l
e

c
u

f
r
u
n
z
e

v
e
r
z
i
)

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

a
d
j
u
v
a
n
t

@
n

c
o
n
t
r
a
c
\
i
a

m
u
s
c
u
l
a
r
[

C
a
l
c
i
u

0
,
8
-
1

g

1
,
5
-
1
,
8

g

l
a
p
t
e
l
e
,

i
a
u
r
t
u
l
,

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
l
e
,

p
`
i
n
e
a

d
e

s
e
c
a
r
[
,

f
r
u
n
z
e
l
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

v
a
r
z
a
,

r
i
d
i
c
h
i
l
e
,

m
a
z
[
r
e
a
,

f
a
s
o
l
e
a
,

s
o
i
a
,

c
o
n
o
p
i
d
a
,

f
r
u
c
t
e
l
e

o
l
e
a
g
i
n
o
a
s
e
,

a
l
u
n
e
l
e
,

n
u
c
i
l
e

F
o
r
m
a
r
e
a

o
a
s
e
l
o
r

]
i

d
i
n
\
i
l
o
r
,

c
o
n
t
r
a
c
\
i
a

m
u
s
c
u
l
a
r
[
,

t
r
a
n
s
m
i
t
e
r
e
a

i
m
p
u
l
s
u
l
u
i

n
e
r
v
o
s
,

c
o
a
g
u
l
a
r
e
a

s
`
n
g
e
l
u
i

F
o
s
f
o
r

1
,
5
-
2

g

3
-
3
,
5

g

(
a
c
t
i
v
i
t
a
t
e

n
e
r
v
o
a
s
a
)

o
u
[

(
g
[
l
b
e
n
u
]
)
,

c
a
r
n
e
,

f
i
c
a
t
,

i
c
r
e
,

p
e
]
t
e
,

l
a
p
t
e
,

b
r
`
n
z
e
t
u
r
i
,

c
e
a
p
[
,

m
o
r
c
o
v
i
,

m
a
z
[
r
e

v
e
r
d
e
,

c
i
u
p
e
r
c
i
,

s
p
a
n
a
c
,

f
r
u
n
z
e

d
e

p
[
t
r
u
n
j
e
l
,

p
r
u
n
e

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r

;

r
e
p
a
r
a
\
i
i

c
e
l
u
l
a
r
e
,

a
d
j
u
v
a
n
t

@
n

f
r
m
a
r
e
a

o
a
s
e
l
o
r

]
i

d
i
n
\
i
l
o
r

E
l
e
m
e
n
t

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[


D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i


A
l
i
m
e
n
t
e

R
o
l

Z
i
n
c

1
2
-
1
5

m
g

5
0

m
g

c
a
r
n
e
a
,

f
i
c
a
t
u
l
,

a
l
g
e
l
e
,

s
c
o
i
c
i
l
e
,

l
a
p
t
e
l
e

]
i

c
e
r
e
a
l
e
l
e

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

e
n
e
r
g
e
t
i
c
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
c
[
,

i
m
u
n
i
t
a
t
e

I
o
d

0
,
1
5

m
g

0
,
1
5
m
g

s
a
r
e

i
o
d
a
t
[
,

f
r
u
c
t
e

d
e

m
a
r
e
,

a
l
g
e

C
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

h
o
r
m
o
n
i
l
o
r

t
i
r
o
i
d
i
e
n
i

c
u

r
o
l

@
n

c
r
e
]
t
e
r
e

]
I

d
e
z
v
o
l
t
a
r
e

C
u
p
r
u

2
,
3

3

m
g

f
i
c
a
t
u
l
,

o
r
g
a
n
e
l
e

i
n
t
e
r
n
e
,

n
u
c
i
l
e
,

s
e
m
i
n
\
e
l
e

]
i

c
a
r
t
o
f
i
i
.

A
b
s
o
r
b
\
i
a

f
i
e
r
u
l
u
i
,

s
i
n
t
e
z
a

d
e

c
o
l
a
g
e
n

C
r
o
m

0
,
0
5
-
0
,
2

m
g



M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

r
e
g
l
a
r
e
a

g
l
i
c
e
m
i
e
i

S
e
l
e
n
i
u

0
,
0
5
-
0
,
2

m
g


c
e
r
e
a
l
e
l
e

C
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

e
n
z
i
m
e
l
o
r

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
e

M
a
n
g
a
n

2
-
5

m
g


c
e
r
e
a
l
e
,

n
u
c
i
,

g
[
l
b
e
n
u
]

d
e

o
u

A
j
u
t
[

l
a

s
i
n
t
e
z
a

h
e
m
o
g
l
o
b
i
n
e
i

M
o
l
i
b
d
e
n

0
,
0
7
5
-
0
,
2
5

m
g


l
e
g
u
m
e

c
u

f
r
u
n
z
e

v
e
r
z
i

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
i
c
,

l
i
p
i
d
i
c

E
l
e
m
e
n
t

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[


D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i


A
l
i
m
e
n
t
e

R
o
l

Z
i
n
c

1
2
-
1
5

m
g

5
0

m
g

c
a
r
n
e
a
,

f
i
c
a
t
u
l
,

a
l
g
e
l
e
,

s
c
o
i
c
i
l
e
,

l
a
p
t
e
l
e

]
i

c
e
r
e
a
l
e
l
e

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

e
n
e
r
g
e
t
i
c
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
c
[
,

i
m
u
n
i
t
a
t
e

I
o
d

0
,
1
5

m
g

0
,
1
5
m
g

s
a
r
e

i
o
d
a
t
[
,

f
r
u
c
t
e

d
e

m
a
r
e
,

a
l
g
e

C
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

h
o
r
m
o
n
i
l
o
r

t
i
r
o
i
d
i
e
n
i

c
u

r
o
l

@
n

c
r
e
]
t
e
r
e

]
I

d
e
z
v
o
l
t
a
r
e

C
u
p
r
u

2
,
3

3

m
g

f
i
c
a
t
u
l
,

o
r
g
a
n
e
l
e

i
n
t
e
r
n
e
,

n
u
c
i
l
e
,

s
e
m
i
n
\
e
l
e

]
i

c
a
r
t
o
f
i
i
.

A
b
s
o
r
b
\
i
a

f
i
e
r
u
l
u
i
,

s
i
n
t
e
z
a

d
e

c
o
l
a
g
e
n

C
r
o
m

0
,
0
5
-
0
,
2

m
g



M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

r
e
g
l
a
r
e
a

g
l
i
c
e
m
i
e
i

S
e
l
e
n
i
u

0
,
0
5
-
0
,
2

m
g


c
e
r
e
a
l
e
l
e

C
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

e
n
z
i
m
e
l
o
r

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
e

M
a
n
g
a
n

2
-
5

m
g


c
e
r
e
a
l
e
,

n
u
c
i
,

g
[
l
b
e
n
u
]

d
e

o
u

A
j
u
t
[

l
a

s
i
n
t
e
z
a

h
e
m
o
g
l
o
b
i
n
e
i

M
o
l
i
b
d
e
n

0
,
0
7
5
-
0
,
2
5

m
g


l
e
g
u
m
e

c
u

f
r
u
n
z
e

v
e
r
z
i

M
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
i
c
,

l
i
p
i
d
i
c


178
D.7. VITAMINELE

DE CE ?

Vitaminele particip[ la multe reac\ii biochimice care transform[
alimentele @n energie. #mpreun[ cu hormonii ]i cu enzimele formeaz[
grupa biocatalizatorilor care guverneaz[ totalitatea reac\iilor organismului
uman. O sc[dere a depozitului de vitamine poate cauza o deteriorare a
s[n[t[\ii, iar @n cazuri severe poate determina chiar moartea.

Vitaminele au fost descoperite de biochimistul Casimir Funk (1884-
1967) care a constatat c[ alimentele con\in anumi\i factori esen\iali pentru
men\inerea st[rii de s[n[tate. El a denumit ace]ti factori vitamine. Cuv`ntul
provine din combina\ia dintre latinescul VITA = via\[ ]i AMINE = compu]i
care con\in azot. Ulterior s-a constatat c[ nu toate vitaminele con\in azot, dar
termenul a r[mas de uz curent.
Se cunosc @n prezent 13 vitamine notate cu literele alfabetului; @n afar[ de
vitaminele A,C, D, E, K, exist[ 8 vitamine @n grupul B: tiamina (B
1
),
riboflavina (B
2
), piridoxina (B
6
), ciancobalamina (B
12
), biotina (H, B
7
), acidul
folic (B
4
), niacina (PP) ]i acidul pantotenic (B
5
).
Cum @n grupul B sunt 8 vitamine, aceasta arat[ c[ unele substan\e despre
care s-a crezut ini\ial c[ sunt vitamine au fost ulterior clasificate @n alte grupe
de substan\e, respectiv:
- vitamina P face parte din grupul flavonidelor;
- vitamina U (varz[, legume verzi);
- vitamina F este acidul lanoleic, un acid gras nesaturat care se g[se]te
@n uleiul de floarea soarelui ;
- vitamina B
15
(acid pangamic) intervine @n activitatea enzimelor
respiratorii, av`nd ca efect cre]terea organismului la hipoxie;
- vitamina B17 (letrilul);
- vitamina B
8
(colina) este un component al moleculei unor fosfolipide
(lecitina)
- vitamina B
9
(inozitolul) este al[turi de colin[ un component al
lecitinei; stimuleaz[ activitatea musculaturii striate, este recomandat[
@n st[ri de astenie fizic[, efort fizic intens.
- vitamina B
10
(acid paraaminobenzoic - PABA) contribuie la
metabolismul fierului ]i formarea globulelor ro]ii
Vitaminele pot fi clasificate @n dou[ mari grupe:
178
D.7. VITAMINELE

DE CE ?

Vitaminele particip[ la multe reac\ii biochimice care transform[
alimentele @n energie. #mpreun[ cu hormonii ]i cu enzimele formeaz[
grupa biocatalizatorilor care guverneaz[ totalitatea reac\iilor organismului
uman. O sc[dere a depozitului de vitamine poate cauza o deteriorare a
s[n[t[\ii, iar @n cazuri severe poate determina chiar moartea.

Vitaminele au fost descoperite de biochimistul Casimir Funk (1884-
1967) care a constatat c[ alimentele con\in anumi\i factori esen\iali pentru
men\inerea st[rii de s[n[tate. El a denumit ace]ti factori vitamine. Cuv`ntul
provine din combina\ia dintre latinescul VITA = via\[ ]i AMINE = compu]i
care con\in azot. Ulterior s-a constatat c[ nu toate vitaminele con\in azot, dar
termenul a r[mas de uz curent.
Se cunosc @n prezent 13 vitamine notate cu literele alfabetului; @n afar[ de
vitaminele A,C, D, E, K, exist[ 8 vitamine @n grupul B: tiamina (B
1
),
riboflavina (B
2
), piridoxina (B
6
), ciancobalamina (B
12
), biotina (H, B
7
), acidul
folic (B
4
), niacina (PP) ]i acidul pantotenic (B
5
).
Cum @n grupul B sunt 8 vitamine, aceasta arat[ c[ unele substan\e despre
care s-a crezut ini\ial c[ sunt vitamine au fost ulterior clasificate @n alte grupe
de substan\e, respectiv:
- vitamina P face parte din grupul flavonidelor;
- vitamina U (varz[, legume verzi);
- vitamina F este acidul lanoleic, un acid gras nesaturat care se g[se]te
@n uleiul de floarea soarelui ;
- vitamina B
15
(acid pangamic) intervine @n activitatea enzimelor
respiratorii, av`nd ca efect cre]terea organismului la hipoxie;
- vitamina B17 (letrilul);
- vitamina B
8
(colina) este un component al moleculei unor fosfolipide
(lecitina)
- vitamina B
9
(inozitolul) este al[turi de colin[ un component al
lecitinei; stimuleaz[ activitatea musculaturii striate, este recomandat[
@n st[ri de astenie fizic[, efort fizic intens.
- vitamina B
10
(acid paraaminobenzoic - PABA) contribuie la
metabolismul fierului ]i formarea globulelor ro]ii
Vitaminele pot fi clasificate @n dou[ mari grupe:
179
- vitamine hidrosolubile (care se dizolv[ @n ap[) - vitamina C ]i vitaminele
din grupul B
- vitamine liposolubile (care se dizolv[ @n gr[simi) - vitaminele A, D, E, K.
Caracteristicile acestor dou[ mari grupe de vitamine pot fi sintetizate
astfel:
Vitaminele hidrosolubile:
- sunt foarte r[sp`ndite @n natur[
- sunt foarte sensibile la ac\iunea agen\ilor mediului extern (oxigen,
temperatur[, umiditate, lumin[, radia\ii)
- trec cu u]urin\[ @n apa de prelucrare culinar[ ]i cea de fierbere
- reclam[ o aciditate gastric[ normal[ pentru a fi eliberate din alimentele
ingerate ]i pentru a nu fi distruse (sunt sensibile la substan\ele bazice)
- nu sunt utilizabile de c[tre organism dac[ administrarea lor se face @nainte
de mas[, c`nd secre\ia acid[ este redus[
- dup[ absorb\ie trec u]or @n s`nge, \esuturi ]i umori ( sudoare, urin[, lichidul
cefalo-rahidian, placent[, lapte)
- nu se depoziteaz[ @n organism ]i din aceast[ cauz[ semnele de caren\[ apar
rapid
- particip[ @n special la procesele eliberatoare de energie ]i de aceea se mai
numesc ]i enzimovitamine
Vitaminele liposolubile
- sunt mai pu\in r[sp`ndite @n natur[
- sunt mai pu\in sensibile la ac\iunea factorilor mediului extern, cu excep\ia
vitaminei A, care este sensibil[ la ac\iunea oxigenului
- se distrug mai greu @n timpul prelucr[rii culinare
- absorb\ia lor impune o secre\ie normal[ de bil[ ]i sucuri pancreatice
necesare digestiei grasimilor
- c`nd tranzitul intestinal este accelerat, utilizarea lor se reduce
- trec mai greu @n \esuturi ]i umori
- nu se elimin[ prin urin[
- excesul lor duce la stocare @n ficat ]i din aceast[ cauz[ semnele de caren\[
apar t`rziu
- particip[ @n mod predominant la procesele morfogenetice av`nd ac\iune
asem[n[toare hormonilor, de aceea se mai numesc ]i hormonovitamine.
Vitaminele nu au valoare caloric[, nu furnizeaz[ energie ]i nu
influen\eaz[ direct apetitul neexist`nd nici o corela\ie @ntre obezitate ]i
aportul vitaminic. Necesarul zilnic de vitamine poate fi asigurat de un
regim alimentar echilibrat ]i adaptat nevoilor organismului. Aceasta
presupune un aport de alimente bogate @n proteine (carne, ou[, lapte ]i
derivate) de 2 ori pe zi, legume, fruncte ]i cereale de 4 ori pe zi, etc.
179
- vitamine hidrosolubile (care se dizolv[ @n ap[) - vitamina C ]i vitaminele
din grupul B
- vitamine liposolubile (care se dizolv[ @n gr[simi) - vitaminele A, D, E, K.
Caracteristicile acestor dou[ mari grupe de vitamine pot fi sintetizate
astfel:
Vitaminele hidrosolubile:
- sunt foarte r[sp`ndite @n natur[
- sunt foarte sensibile la ac\iunea agen\ilor mediului extern (oxigen,
temperatur[, umiditate, lumin[, radia\ii)
- trec cu u]urin\[ @n apa de prelucrare culinar[ ]i cea de fierbere
- reclam[ o aciditate gastric[ normal[ pentru a fi eliberate din alimentele
ingerate ]i pentru a nu fi distruse (sunt sensibile la substan\ele bazice)
- nu sunt utilizabile de c[tre organism dac[ administrarea lor se face @nainte
de mas[, c`nd secre\ia acid[ este redus[
- dup[ absorb\ie trec u]or @n s`nge, \esuturi ]i umori ( sudoare, urin[, lichidul
cefalo-rahidian, placent[, lapte)
- nu se depoziteaz[ @n organism ]i din aceast[ cauz[ semnele de caren\[ apar
rapid
- particip[ @n special la procesele eliberatoare de energie ]i de aceea se mai
numesc ]i enzimovitamine
Vitaminele liposolubile
- sunt mai pu\in r[sp`ndite @n natur[
- sunt mai pu\in sensibile la ac\iunea factorilor mediului extern, cu excep\ia
vitaminei A, care este sensibil[ la ac\iunea oxigenului
- se distrug mai greu @n timpul prelucr[rii culinare
- absorb\ia lor impune o secre\ie normal[ de bil[ ]i sucuri pancreatice
necesare digestiei grasimilor
- c`nd tranzitul intestinal este accelerat, utilizarea lor se reduce
- trec mai greu @n \esuturi ]i umori
- nu se elimin[ prin urin[
- excesul lor duce la stocare @n ficat ]i din aceast[ cauz[ semnele de caren\[
apar t`rziu
- particip[ @n mod predominant la procesele morfogenetice av`nd ac\iune
asem[n[toare hormonilor, de aceea se mai numesc ]i hormonovitamine.
Vitaminele nu au valoare caloric[, nu furnizeaz[ energie ]i nu
influen\eaz[ direct apetitul neexist`nd nici o corela\ie @ntre obezitate ]i
aportul vitaminic. Necesarul zilnic de vitamine poate fi asigurat de un
regim alimentar echilibrat ]i adaptat nevoilor organismului. Aceasta
presupune un aport de alimente bogate @n proteine (carne, ou[, lapte ]i
derivate) de 2 ori pe zi, legume, fruncte ]i cereale de 4 ori pe zi, etc.
180
Organismul uman poate s[-]i procure vitaminele at`t din mediul
extern (surs[ exogen[) prin alimenta\ia cu legume ]i fructe @n special, c`t ]i
din mediul intern (surs[ endogen[) prin formarea @n interiorul corpului a unor
vitamine. De exemplu vitamina A se formeaz[ din carotenul ingerat din
legume (morcovi, ro]ii); vitamina D prin expunerea la razele ultraviolete;
vitamina K ]i vitaminele din grupul B prin ac\iunea florei microbiene din
intestinul gros.
Necesarul de vitamine este determinat[ de v`rst[, sex, unele st[ri
fiziologice speciale (graviditate, al[ptare), de efortul depus (durat[,
intensitate, condi\ii meteorologice de desf[]urare).
Con\inutul @n vitamine al legumelor ]i fructelor variaz[ @n raport cu
clima, solul, gradul de maturare, metoda de preg[tire, modalitatea de
transport ]i depozit[ri.
Except`nd determinarea concentra\iilor sanguine de vitamine, nu
exist[ un criteriu strict obiectiv care s[ precizeze aportul adecvat de vitamine.
La sportivi, cerin\a de vitamine este mult mai mare, constat`ndu-se o
@mbun[t[\ire a rezultatelor, o reducere a oboselii ]i o scurtare a timpului de
refacere dup[ efort, atunci c`nd li se administreaz[ calit[\i sporite de
vitamin[ C, B1, B6, etc. Un aport vitaminic corect duce pe l`ng[ cre]terea
capacit[\ii de munc[ a organismului ]i la cre]terea rezisten\ei lui fa\[ de boli.
Este indicat ca vitaminele s[ se consume sub form[ natural[, din
alimentele ce le con\in, vitamine @n timpul iernii ]i al prim[verii @ns[,
deoarece fructele ]i legumele se consum[ @n special sub form[ conservat[
au un con\inut sc[zut @n vitamine, mai ales din grupul celor hidrosolubile
(C, B). @n aceste perioade se recomand[ completarea lor sub form[
medicamentoas[. De asemeni se recomand[ ca @n cursul prepar[rii
alimentare, legumele s[ fie introduse dup[ ce apa a @nceput s[ fiarb[,
pentru a reduce durata de fierbere.
Fierberea trebuie f[cut[ @n vase acoperite pentru a nu se pierde
vitaminele odat[ cu vaporii, iar apa rezultat[ din fierbere s[ fie folosit[ la
prepararea m`nc[rurilor.
Un subiect echilibrat poate s[ fie lipsit de aport vitaminic 1-2 zile,
interval de timp dup[ care @ncep s[ apar[ micile manifest[ri de caren\e
vitaminice: inapeten\[, fatigabilitate, incapacitate de concentrare, iritabilitate,
insomnie, depresie. Aceste simptome nu sunt recunoscute de subiect sau li se
dau interpret[ri eronate. F[r[ @ndoial[, aceste manifest[ri pot avea ]i alte
cauze, de unde rolul medicului @n recunoa]terea lor.
Factorii ce influen\eaz[ statusul vitaminic sunt aportul alimentar ]i
con\inutul @n vitamine al alimentelor, biodisponibilitatea (capacitatea unui
element de a fi absorbit) ]i pierderile organismului.
180
Organismul uman poate s[-]i procure vitaminele at`t din mediul
extern (surs[ exogen[) prin alimenta\ia cu legume ]i fructe @n special, c`t ]i
din mediul intern (surs[ endogen[) prin formarea @n interiorul corpului a unor
vitamine. De exemplu vitamina A se formeaz[ din carotenul ingerat din
legume (morcovi, ro]ii); vitamina D prin expunerea la razele ultraviolete;
vitamina K ]i vitaminele din grupul B prin ac\iunea florei microbiene din
intestinul gros.
Necesarul de vitamine este determinat[ de v`rst[, sex, unele st[ri
fiziologice speciale (graviditate, al[ptare), de efortul depus (durat[,
intensitate, condi\ii meteorologice de desf[]urare).
Con\inutul @n vitamine al legumelor ]i fructelor variaz[ @n raport cu
clima, solul, gradul de maturare, metoda de preg[tire, modalitatea de
transport ]i depozit[ri.
Except`nd determinarea concentra\iilor sanguine de vitamine, nu
exist[ un criteriu strict obiectiv care s[ precizeze aportul adecvat de vitamine.
La sportivi, cerin\a de vitamine este mult mai mare, constat`ndu-se o
@mbun[t[\ire a rezultatelor, o reducere a oboselii ]i o scurtare a timpului de
refacere dup[ efort, atunci c`nd li se administreaz[ calit[\i sporite de
vitamin[ C, B1, B6, etc. Un aport vitaminic corect duce pe l`ng[ cre]terea
capacit[\ii de munc[ a organismului ]i la cre]terea rezisten\ei lui fa\[ de boli.
Este indicat ca vitaminele s[ se consume sub form[ natural[, din
alimentele ce le con\in, vitamine @n timpul iernii ]i al prim[verii @ns[,
deoarece fructele ]i legumele se consum[ @n special sub form[ conservat[
au un con\inut sc[zut @n vitamine, mai ales din grupul celor hidrosolubile
(C, B). @n aceste perioade se recomand[ completarea lor sub form[
medicamentoas[. De asemeni se recomand[ ca @n cursul prepar[rii
alimentare, legumele s[ fie introduse dup[ ce apa a @nceput s[ fiarb[,
pentru a reduce durata de fierbere.
Fierberea trebuie f[cut[ @n vase acoperite pentru a nu se pierde
vitaminele odat[ cu vaporii, iar apa rezultat[ din fierbere s[ fie folosit[ la
prepararea m`nc[rurilor.
Un subiect echilibrat poate s[ fie lipsit de aport vitaminic 1-2 zile,
interval de timp dup[ care @ncep s[ apar[ micile manifest[ri de caren\e
vitaminice: inapeten\[, fatigabilitate, incapacitate de concentrare, iritabilitate,
insomnie, depresie. Aceste simptome nu sunt recunoscute de subiect sau li se
dau interpret[ri eronate. F[r[ @ndoial[, aceste manifest[ri pot avea ]i alte
cauze, de unde rolul medicului @n recunoa]terea lor.
Factorii ce influen\eaz[ statusul vitaminic sunt aportul alimentar ]i
con\inutul @n vitamine al alimentelor, biodisponibilitatea (capacitatea unui
element de a fi absorbit) ]i pierderile organismului.
181
Nici consumul exagerat de vitamine nu este indicat deoarece se
produc hipervitaminoze @nso\ite ]i de o serie de tulbur[ri. Astfel
hipervitaminoza A ]i D se manifest[ prin insuficien\[ renal[, fenomene
digestive (gre\uri, v[rs[turi, constipa\ie), tulbur[ri nervoase ]i
cardiovasculare prin alterarea metabolismului fosfocalcic. Excesul de
vitamine din grupul B ]i vitamina C atrage dup[ sine o eliminare m[rit[ a lor,
urmat[ de tulbur[ri digestive. #n cele ce urmeaz[, vom prezenta succint
c`teva date despre fiecare vitamin[ @n parte.

Tabel 18. Grupe de popula\ie cu risc caren\ial vitaminic

Grup popula\ie Vitamine implicate Mecanisme caren\iale
Graviditate, al[ptare A, C, B1, B6, B12,
ac. Folic + Ca, Fe
Necesit[\i crescute datorate
f[tului, copilului
Perioada de cre]tere C, complex B +
minerale
Necesit[\i crescute datorate
dezvolt[rii organismului
B[tr`ne\e C, complex B, +
Fe, Ca
Absorb\ie intestinal[ deficitar[
Dezinteres @n preg[tirea mesei
Dificulta\i financiare
Osteomalacii,
denti\ie proast[
D Tulbur[ri @n absorb\ia
vitaminei D
Fum[tori C Fum[torii ard vitamina C,
av`nd nivelurile serice sc[zute
de vitamina C
Alcoolici C, B1, B6, acid
folic,+ Mg, Zn
Aport redus de vitamine (apetit
sc[zut), tulbur[ri @n absorb\ia
intestinal[
Cure de sl[bire A, C, complex B +
minerale
Diet[ dezechilibrat[
Aport alimentar redus, inclusiv
vitamine
Efort fizic, opera\ii A, C, complex B Cre]terea turn-overului
metabolic indus[ de arsuri,
infec\ii, stress fizic

181
Nici consumul exagerat de vitamine nu este indicat deoarece se
produc hipervitaminoze @nso\ite ]i de o serie de tulbur[ri. Astfel
hipervitaminoza A ]i D se manifest[ prin insuficien\[ renal[, fenomene
digestive (gre\uri, v[rs[turi, constipa\ie), tulbur[ri nervoase ]i
cardiovasculare prin alterarea metabolismului fosfocalcic. Excesul de
vitamine din grupul B ]i vitamina C atrage dup[ sine o eliminare m[rit[ a lor,
urmat[ de tulbur[ri digestive. #n cele ce urmeaz[, vom prezenta succint
c`teva date despre fiecare vitamin[ @n parte.

Tabel 18. Grupe de popula\ie cu risc caren\ial vitaminic

Grup popula\ie Vitamine implicate Mecanisme caren\iale
Graviditate, al[ptare A, C, B1, B6, B12,
ac. Folic + Ca, Fe
Necesit[\i crescute datorate
f[tului, copilului
Perioada de cre]tere C, complex B +
minerale
Necesit[\i crescute datorate
dezvolt[rii organismului
B[tr`ne\e C, complex B, +
Fe, Ca
Absorb\ie intestinal[ deficitar[
Dezinteres @n preg[tirea mesei
Dificulta\i financiare
Osteomalacii,
denti\ie proast[
D Tulbur[ri @n absorb\ia
vitaminei D
Fum[tori C Fum[torii ard vitamina C,
av`nd nivelurile serice sc[zute
de vitamina C
Alcoolici C, B1, B6, acid
folic,+ Mg, Zn
Aport redus de vitamine (apetit
sc[zut), tulbur[ri @n absorb\ia
intestinal[
Cure de sl[bire A, C, complex B +
minerale
Diet[ dezechilibrat[
Aport alimentar redus, inclusiv
vitamine
Efort fizic, opera\ii A, C, complex B Cre]terea turn-overului
metabolic indus[ de arsuri,
infec\ii, stress fizic


T
a
b
e
l

1
9
.

P
r
i
n
c
i
p
a
l
e
l
e

v
i
t
a
m
i
n
e

n
e
c
e
s
a
r
e

@
n

s
p
o
r
t


V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

V
i
t
a
m
i
n
a

A

4
5
0
0
-
5
0
0
0

U
I

l
a

a
d
u
l
t

;


1
0
0
0

-
2
5
0
0

U
I

l
a

c
o
p
i
l


2

m
g


2
-
2
,
5

m
g
/
2
4

h


-


r
a
m
u
r
i
l
e

d
e

s
p
o
r
t

c
a
r
e

r
e
c
l
a
m
[

a
c
u
i
t
a
t
e

b
u
n
[

(
t
i
r
,

s
c
r
i
m
[
,

b
o
x
,

j
o
c
u
r
i


-

t
e
m
p
e
r
t
u
r
i

s
c
[
z
u
t
e

(
s
c
h
i
,

@
n
o
t
,

p
a
t
i
n
a
j
,

h
o
c
h
e
i

p
e

g
h
e
a
\
[
)

-
m
e
n
\
i
n
e

s
[
n
[
t
a
t
e
a

p
i
e
l
i
i

]
i

a

m
u
c
o
a
s
e
l
o
r
,

a
c
u
i
t
a
t
e
a

v
i
z
u
a
l
[
,

i
m
u
n
i
t
a
t
e
,

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

V
i
t
a
m
i
n
a

D

2
0
0
-
4
0
0

U
I

d
o
z
a

c
r
e
]
t
e

l
a

j
u
n
i
o
r
i
,

i
a
r
n
[
-
p
r
i
m
[
v
a
r
[


-
a
b
s
o
r
b
\
i
a

c
a
l
c
i
u
l
u
i
,

c
r
e
]
t
e
r
e
a

o
s
o
a
s
[

V
i
t
a
m
i
n
a

E

1
2
-
1
5

U
I

(
1
0
-
3
0

m
g
)

2
2

U
I

(
5
0
-
7
0

m
g
)

-
9
0
-
1
2
0

m
g

@
n

t
i
m
p
u
l

a
n
t
r
e
n
a
m
e
n
t
u
l
u
i

;
1
5
0
-
2
0
0

m
g

@
n
a
i
n
t
e
a

]
i

@
n

t
i
m
p
u
l

m
a
r
i
l
o
r

c
o
m
p
e
t
i
\
i
i

-
a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r

s
e

r
e
c
o
m
a
n
d
[

a
s
o
c
i
e
r
e
a

c
u

s
e
l
e
n
i
u
l

V
i
t
a
m
i
n
a

K

6
5
-
8
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e

8
0
-
1
4
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e


-
c
o
a
g
u
l
a
r
e

V
i
t
a
m
i
n
a

B
1

(
t
i
a
m
i
n
a
)

1
,
5
-
2

m
g
/
z
i

(
0
,
6

m
g

p
e
n
t
r
u

1
0
0
0


c
a
l
o
r
i
i
)
.
.


@
n

c
a
z
u
l

u
n
o
r

a
c
t
i
v
i
t
[
\
i

f
i
z
i
c
e

s
a
u

i
n
t
e
l
e
c
t
u
a
l
e

i
n
t
e
n
s
e

n
e
c
e
s
i
t
a
t
e
a

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

c
r
e
]
t
e

l
a

3
-
5

m
g

;

m
a
x
i
m

1
0

m
g
.

-
r
a
m
u
r
i

d
e

s
p
o
r
t

s
u

s
o
l
i
c
i
t
a
r
e

m
a
r
e

a

S
N
C

(
s
c
h
i

a
l
p
i
n
,

s
c
r
i
m
[
,

g
i
m
n
a
s
t
i
c
[
,

j
o
c
u
r
i

s
p
o
r
t
i
v
e
)


-
e
f
o
r
t

d
e


r
e
z
i
s
t
e
n
\
[

m
a
r
e

(
c
u
r
s
e
l
e

d
e

f
o
n
d

s
i

m
a
r
e

f
o
n
d
)

-

c
r
e
]
t
e

d
e
p
o
z
i
t
e
l
e

d
e

g
l
i
c
o
g
e
n

@
n

f
i
c
a
t

]
i

m
u
]
c
h
i

-
c
o
n
t
r
i
b
u
i
e

l
a

d
e
s
f
[
]
u
r
a
r
e
a

n
o
r
m
a
l
[

a

p
r
o
c
e
s
e
l
o
r

c
h
i
m
i
c
e

n
e
r
v
o
a
s
e

(
v
i
t
a
m
i
n
a

a
n
t
i
n
e
v
r
i
t
i
c
[
)


-

s
c
a
d
e

o
b
o
s
e
a
l
a

n
e
r
v
o
a
s
[


T
a
b
e
l

1
9
.

P
r
i
n
c
i
p
a
l
e
l
e

v
i
t
a
m
i
n
e

n
e
c
e
s
a
r
e

@
n

s
p
o
r
t


V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

V
i
t
a
m
i
n
a

A

4
5
0
0
-
5
0
0
0

U
I

l
a

a
d
u
l
t

;


1
0
0
0

-
2
5
0
0

U
I

l
a

c
o
p
i
l


2

m
g


2
-
2
,
5

m
g
/
2
4

h


-


r
a
m
u
r
i
l
e

d
e

s
p
o
r
t

c
a
r
e

r
e
c
l
a
m
[

a
c
u
i
t
a
t
e

b
u
n
[

(
t
i
r
,

s
c
r
i
m
[
,

b
o
x
,

j
o
c
u
r
i


-

t
e
m
p
e
r
t
u
r
i

s
c
[
z
u
t
e

(
s
c
h
i
,

@
n
o
t
,

p
a
t
i
n
a
j
,

h
o
c
h
e
i

p
e

g
h
e
a
\
[
)

-
m
e
n
\
i
n
e

s
[
n
[
t
a
t
e
a

p
i
e
l
i
i

]
i

a

m
u
c
o
a
s
e
l
o
r
,

a
c
u
i
t
a
t
e
a

v
i
z
u
a
l
[
,

i
m
u
n
i
t
a
t
e
,

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

V
i
t
a
m
i
n
a

D

2
0
0
-
4
0
0

U
I

d
o
z
a

c
r
e
]
t
e

l
a

j
u
n
i
o
r
i
,

i
a
r
n
[
-
p
r
i
m
[
v
a
r
[


-
a
b
s
o
r
b
\
i
a

c
a
l
c
i
u
l
u
i
,

c
r
e
]
t
e
r
e
a

o
s
o
a
s
[

V
i
t
a
m
i
n
a

E

1
2
-
1
5

U
I

(
1
0
-
3
0

m
g
)

2
2

U
I

(
5
0
-
7
0

m
g
)

-
9
0
-
1
2
0

m
g

@
n

t
i
m
p
u
l

a
n
t
r
e
n
a
m
e
n
t
u
l
u
i

;
1
5
0
-
2
0
0

m
g

@
n
a
i
n
t
e
a

]
i

@
n

t
i
m
p
u
l

m
a
r
i
l
o
r

c
o
m
p
e
t
i
\
i
i

-
a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r

s
e

r
e
c
o
m
a
n
d
[

a
s
o
c
i
e
r
e
a

c
u

s
e
l
e
n
i
u
l

V
i
t
a
m
i
n
a

K

6
5
-
8
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e

8
0
-
1
4
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e


-
c
o
a
g
u
l
a
r
e

V
i
t
a
m
i
n
a

B
1

(
t
i
a
m
i
n
a
)

1
,
5
-
2

m
g
/
z
i

(
0
,
6

m
g

p
e
n
t
r
u

1
0
0
0


c
a
l
o
r
i
i
)
.
.


@
n

c
a
z
u
l

u
n
o
r

a
c
t
i
v
i
t
[
\
i

f
i
z
i
c
e

s
a
u

i
n
t
e
l
e
c
t
u
a
l
e

i
n
t
e
n
s
e

n
e
c
e
s
i
t
a
t
e
a

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

c
r
e
]
t
e

l
a

3
-
5

m
g

;

m
a
x
i
m

1
0

m
g
.

-
r
a
m
u
r
i

d
e

s
p
o
r
t

s
u

s
o
l
i
c
i
t
a
r
e

m
a
r
e

a

S
N
C

(
s
c
h
i

a
l
p
i
n
,

s
c
r
i
m
[
,

g
i
m
n
a
s
t
i
c
[
,

j
o
c
u
r
i

s
p
o
r
t
i
v
e
)


-
e
f
o
r
t

d
e


r
e
z
i
s
t
e
n
\
[

m
a
r
e

(
c
u
r
s
e
l
e

d
e

f
o
n
d

s
i

m
a
r
e

f
o
n
d
)

-

c
r
e
]
t
e

d
e
p
o
z
i
t
e
l
e

d
e

g
l
i
c
o
g
e
n

@
n

f
i
c
a
t

]
i

m
u
]
c
h
i

-
c
o
n
t
r
i
b
u
i
e

l
a

d
e
s
f
[
]
u
r
a
r
e
a

n
o
r
m
a
l
[

a

p
r
o
c
e
s
e
l
o
r

c
h
i
m
i
c
e

n
e
r
v
o
a
s
e

(
v
i
t
a
m
i
n
a

a
n
t
i
n
e
v
r
i
t
i
c
[
)


-

s
c
a
d
e

o
b
o
s
e
a
l
a

n
e
r
v
o
a
s
[


V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

V
i
t
a
m
i
n
a

B
2

(
r
i
b
o
f
l
a
v
i
n
a
)

1
,
7
-
2

m
g

8
-
1
0

m
g

-
e
f
o
r
t

d
e

m
a
r
e

r
e
z
i
s
t
e
n
\
[

(
m
a
r
a
t
o
n
,

s
c
h
i

f
o
n
d
,

c
i
c
l
i
s
m
)

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m

g
l
u
c
i
d
i
c
,

p
r
o
c
e
s
e

o
x
i
d
o
-
r
e
d
u
c
[
t
o
a
r
e

c
e
l
u
l
a
r
e

V
i
t
a
m
i
n
a

P
P

(
n
i
a
c
i
n
a
,

B
3
)

1
3
-
2
0

m
g

3
0
-
4
0
m
g
/
z
i


-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r

A
c
i
d

f
o
l
i
c

(
B
4
)

4
0
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e



-
c
r
e
]
t
e
r
e

c
e
l
u
l
a
r
[
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r

A
c
i
d
u
l

p
a
n
t
o
t
e
n
i
c

(
p
a
n
t
o
t
e
n
a
t

d
e

c
a
l
c
i
u
,

B
5
)

4
-
7

m
g



-
c
o
m
p
o
n
e
n
t
[

a

a
c
e
t
i
l
c
o
e
n
z
i
m
e
i

A
;

r
o
l


@
n

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r

]
i

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

e
l
i
b
e
r
a
r
e

d
e

e
n
e
r
g
i
e


-
i
n
t
e
r
v
i
n
e

@
n

s
i
n
t
e
z
a

u
n
o
r

h
o
r
m
o
n
i

-
s
t
i
m
u
l
e
a
z
[

r
e
g
e
n
e
r
a
r
e
a

\
e
s
u
t
u
r
i
l
o
r

V
i
t
a
m
i
n
a

B
6

(
p
i
r
i
d
o
x
i
n
a
)


1
,
8
-
2
,
2

m
g

p
`
n
[

l
a

1
5

m
g

-
@
m
b
u
n
[
t
[
\
e
]
t
e

p
e
r
f
o
r
m
a
n
\
a

m
a
i

a
l
e
s

@
n

s
p
o
r
t
u
r
i

d
e

f
o
r
\
[
,


a
s
o
c
i
a
t

c
u

r
e
g
i
m

h
i
p
e
r
p
r
o
t
e
i
c
,

v
i
t
a
m
i
n
a

C
,

v
i
t
a
m
i
n
a

E

;

-

c
r
e
]
t
e
r
e
a

a
n
d
u
r
a
n
\
e
i

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

h
e
p
a
t
i
c
,

m
u
s
c
u
l
a
r
,

m
i
o
c
a
r
d
i
c

;

f
a
c
i
l
i
t
e
a
z
[

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
I

e
s
e
n
\
i
a
l
i

@
n

e
f
o
r
t
;

r
o
l

a
n
a
b
o
l
i
c
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
o
g
l
o
b
i
n
e
i
,

s
i
n
t
e
z
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
i


B
i
o
t
i
n
a

(
B
7
,

H
)

1
0
0
-
2
0
0

m
c
g


(
0
,
1
-
0
,
2

m
g
)



-
f
i
x
a
r
e
a

C
O
2


-
i
n
t
e
r
v
i
n
e

@
n

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

a
m
i
n
o
a
c
i
z
i
l
o
r
,

s
i
n
t
e
z
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
i

-

f
a
c
t
o
r

d
e

c
r
e
]
t
e
r
e




V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

V
i
t
a
m
i
n
a

B
2

(
r
i
b
o
f
l
a
v
i
n
a
)

1
,
7
-
2

m
g

8
-
1
0

m
g

-
e
f
o
r
t

d
e

m
a
r
e

r
e
z
i
s
t
e
n
\
[

(
m
a
r
a
t
o
n
,

s
c
h
i

f
o
n
d
,

c
i
c
l
i
s
m
)

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m

g
l
u
c
i
d
i
c
,

p
r
o
c
e
s
e

o
x
i
d
o
-
r
e
d
u
c
[
t
o
a
r
e

c
e
l
u
l
a
r
e

V
i
t
a
m
i
n
a

P
P

(
n
i
a
c
i
n
a
,

B
3
)

1
3
-
2
0

m
g

3
0
-
4
0
m
g
/
z
i


-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

s
i
n
t
e
z
a

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

l
i
p
i
d
e
l
o
r

A
c
i
d

f
o
l
i
c

(
B
4
)

4
0
0

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e



-
c
r
e
]
t
e
r
e

c
e
l
u
l
a
r
[
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r

A
c
i
d
u
l

p
a
n
t
o
t
e
n
i
c

(
p
a
n
t
o
t
e
n
a
t

d
e

c
a
l
c
i
u
,

B
5
)

4
-
7

m
g



-
c
o
m
p
o
n
e
n
t
[

a

a
c
e
t
i
l
c
o
e
n
z
i
m
e
i

A
;

r
o
l


@
n

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r

]
i

l
i
p
i
d
e
l
o
r
,

e
l
i
b
e
r
a
r
e

d
e

e
n
e
r
g
i
e


-
i
n
t
e
r
v
i
n
e

@
n

s
i
n
t
e
z
a

u
n
o
r

h
o
r
m
o
n
i

-
s
t
i
m
u
l
e
a
z
[

r
e
g
e
n
e
r
a
r
e
a

\
e
s
u
t
u
r
i
l
o
r

V
i
t
a
m
i
n
a

B
6

(
p
i
r
i
d
o
x
i
n
a
)


1
,
8
-
2
,
2

m
g

p
`
n
[

l
a

1
5

m
g

-
@
m
b
u
n
[
t
[
\
e
]
t
e

p
e
r
f
o
r
m
a
n
\
a

m
a
i

a
l
e
s

@
n

s
p
o
r
t
u
r
i

d
e

f
o
r
\
[
,


a
s
o
c
i
a
t

c
u

r
e
g
i
m

h
i
p
e
r
p
r
o
t
e
i
c
,

v
i
t
a
m
i
n
a

C
,

v
i
t
a
m
i
n
a

E

;

-

c
r
e
]
t
e
r
e
a

a
n
d
u
r
a
n
\
e
i

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

h
e
p
a
t
i
c
,

m
u
s
c
u
l
a
r
,

m
i
o
c
a
r
d
i
c

;

f
a
c
i
l
i
t
e
a
z
[

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
I

e
s
e
n
\
i
a
l
i

@
n

e
f
o
r
t
;

r
o
l

a
n
a
b
o
l
i
c
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
o
g
l
o
b
i
n
e
i
,

s
i
n
t
e
z
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
i


B
i
o
t
i
n
a

(
B
7
,

H
)

1
0
0
-
2
0
0

m
c
g


(
0
,
1
-
0
,
2

m
g
)



-
f
i
x
a
r
e
a

C
O
2


-
i
n
t
e
r
v
i
n
e

@
n

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

a
m
i
n
o
a
c
i
z
i
l
o
r
,

s
i
n
t
e
z
a

a
c
i
z
i
l
o
r

g
r
a
]
i

-

f
a
c
t
o
r

d
e

c
r
e
]
t
e
r
e




V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

C
o
l
i
n
a

(
B
8
)




-

c
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

l
e
c
i
t
i
n
e
i

I
n
o
z
i
t
o
l

(
B
9
)

2
5

m
g



-
s
t
i
m
u
l
e
a
z
[

a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

m
u
s
c
u
l
a
t
u
r
i
i

s
t
r
i
a
t
e
,

e
s
t
e

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

@
n

s
t
[
r
i

d
e

a
s
t
e
n
i
e

f
i
z
i
c
[
,

e
f
o
r
t

f
i
z
i
c

i
n
t
e
n
s
.

A
c
i
d

p
a
r
a
a
m
i
n
o
b
e
n
z
o
i
c


P
A
B
A
(
B
1
0
)




-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

f
i
e
r
u
l
u
i

]
I

f
o
r
m
a
r
e
a

g
l
o
b
u
l
e
l
o
r

r
o
]
i
i


V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
2

2

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e

(
5
0

g
a
m
a
)
.

0
,
1
-
0
,
2

m
g

(
1
5
0
-
2
0
0

g
a
m
a
)

-
s
p
o
r
t
u
r
i

d
e

f
o
r
\
[
,

a
s
o
c
i
a
t

c
u

o

a
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

b
o
g
a
t
[

@
n

p
r
o
t
i
d
e

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

n
e
u
r
o
n
i
l
o
r
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r
,

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r

V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
5


3
0
0

m
g
/
z
i

;

2
-
3

z
i
l
e

-
a
n
t
r
e
n
a
m
e
n
t

l
a

a
l
t
i
t
u
d
i
n
e

m
e
d
i
e

e
f
o
r
t
u
r
i
l
e

d
e

a
n
d
u
r
a
n
\
[


-
c
r
e
]
t
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
\
e
i

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

@
n

h
i
p
o
x
i
e

V
i
t
a
m
i
n
a

C

7
5
-
9
0

m
g

1
0
0
-
1
2
0

m
g
;


p
`
n
[

l
a

4
0
0

m
g

i
a
r
n
a
/
p
r
i
m
[
v
a
r
a


-
f
o
r
m
a
r
e
a

c
o
l
a
g
e
n
u
l
u
i
,

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

a
b
s
o
r
b
\
i
a

f
i
e
r
u
l
u
i


-
c
r
e
]
t
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
\
e
i

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

l
a

o
b
o
s
e
a
l
[

]
i

c
r
e
]
t
e
r
e
a

c
a
p
a
c
i
t
[
\
i
i

d
e

e
f
o
r
t
,


-
p
r
e
v
i
n
e

]
i

@
n
t
`
r
z
i
e

o
b
o
s
e
a
l
a

p
r
i
n

d
i
m
i
n
u
a
r
e
a

f
o
r
m
[
r
i
i

a
c
i
d
u
l
u
i

-
c
o
m
b
a
t
e
r
e
a

m
i
a
l
g
i
i
l
o
r

d
e

e
f
o
r
t

]
i

a

c
u
r
b
a
t
u
r
i
i

@
n

a
s
o
c
i
e
r
e

c
u

a
s
p
i
r
i
n
a






































































V
i
t
a
m
i
n
a

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
[

D
o
z
a

z
i
l
n
i
c
a

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

s
p
o
r
t
i
v
i

R
e
l
a
\
i
a

c
u

e
f
o
r
t
u
l

R
o
l

C
o
l
i
n
a

(
B
8
)




-

c
o
m
p
o
n
e
n
t

a
l

l
e
c
i
t
i
n
e
i

I
n
o
z
i
t
o
l

(
B
9
)

2
5

m
g



-
s
t
i
m
u
l
e
a
z
[

a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

m
u
s
c
u
l
a
t
u
r
i
i

s
t
r
i
a
t
e
,

e
s
t
e

r
e
c
o
m
a
n
d
a
t
[

@
n

s
t
[
r
i

d
e

a
s
t
e
n
i
e

f
i
z
i
c
[
,

e
f
o
r
t

f
i
z
i
c

i
n
t
e
n
s
.

A
c
i
d

p
a
r
a
a
m
i
n
o
b
e
n
z
o
i
c


P
A
B
A
(
B
1
0
)




-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

f
i
e
r
u
l
u
i

]
I

f
o
r
m
a
r
e
a

g
l
o
b
u
l
e
l
o
r

r
o
]
i
i


V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
2

2

m
i
c
r
o
g
r
a
m
e

(
5
0

g
a
m
a
)
.

0
,
1
-
0
,
2

m
g

(
1
5
0
-
2
0
0

g
a
m
a
)

-
s
p
o
r
t
u
r
i

d
e

f
o
r
\
[
,

a
s
o
c
i
a
t

c
u

o

a
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

b
o
g
a
t
[

@
n

p
r
o
t
i
d
e

-
m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

n
e
u
r
o
n
i
l
o
r
,

f
o
r
m
a
r
e
a

h
e
m
a
t
i
i
l
o
r
,

m
e
t
a
b
o
l
i
s
m
u
l

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r
,

g
l
u
c
i
d
e
l
o
r

V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
5


3
0
0

m
g
/
z
i

;

2
-
3

z
i
l
e

-
a
n
t
r
e
n
a
m
e
n
t

l
a

a
l
t
i
t
u
d
i
n
e

m
e
d
i
e

e
f
o
r
t
u
r
i
l
e

d
e

a
n
d
u
r
a
n
\
[


-
c
r
e
]
t
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
\
e
i

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

@
n

h
i
p
o
x
i
e

V
i
t
a
m
i
n
a

C

7
5
-
9
0

m
g

1
0
0
-
1
2
0

m
g
;


p
`
n
[

l
a

4
0
0

m
g

i
a
r
n
a
/
p
r
i
m
[
v
a
r
a


-
f
o
r
m
a
r
e
a

c
o
l
a
g
e
n
u
l
u
i
,

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

a
b
s
o
r
b
\
i
a

f
i
e
r
u
l
u
i


-
c
r
e
]
t
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
\
e
i

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

l
a

o
b
o
s
e
a
l
[

]
i

c
r
e
]
t
e
r
e
a

c
a
p
a
c
i
t
[
\
i
i

d
e

e
f
o
r
t
,


-
p
r
e
v
i
n
e

]
i

@
n
t
`
r
z
i
e

o
b
o
s
e
a
l
a

p
r
i
n

d
i
m
i
n
u
a
r
e
a

f
o
r
m
[
r
i
i

a
c
i
d
u
l
u
i

-
c
o
m
b
a
t
e
r
e
a

m
i
a
l
g
i
i
l
o
r

d
e

e
f
o
r
t

]
i

a

c
u
r
b
a
t
u
r
i
i

@
n

a
s
o
c
i
e
r
e

c
u

a
s
p
i
r
i
n
a





































































185
D.8. ENERGOGENE NUTRI|IONALE, SUPLIMENTE
ALIMENTARE, FITOTERAPIA, APITERAPIA


Studiul energogenelor nutria\ionale a ap[rut ca o alternativ[ comod[,
sigur[ ]i mai ales legal[, @n condi\iile controlului riguros antidoping. #n cele
ce urmeaz[ sunt prezentate c`teva alternative nutri\ionale ce pot fi utilizate cu
succes @n alimenta\ia sportivului.

Aminoacizii simpli
Administrarea suplimentar[ a aminoacizilor s-a dovedit benefic[
pentru @mbun[t[\irea performan\ei, @n principal datorit[ influen\ei acestora
asupra secre\iei unor hormoni ]i a efectelor asupra metabolismului cerebral.
Aceast[ suplimentare se folosea p`n[ acum de c[tre sportivii din
atletica grea ]i culturism, dar studii recente au ar[tat importan\a ei ]i @n
sporturile de anduran\[.

Arginina ]i carnitina
S-a sugerat c[ administrarea de arginin[ ]i carnitin[ stimuleaz[
secre\ia hormonului de cre]tere hipofizar (STH) ce influen\eaz[ cre]terea
masei musculare.
Exist[ studii recente despre efectele supliment[rii cu arginin[ ]i/sau
carnitin[ asupra compozi\iei corporale ]i asupra for\ei musculare @n sensul
cre]terii masei musculare ]i sc[derii \esutului adipos. Exist[ @ns[ @n egal[
m[sur[ ]i studii care sunt de acord cu cele mai sus men\ionate, numai @n
eventualitatea @n care se administreaz[ doze foarte mari din ace]ti aminoacizi,
doze ce pot cauza tulbur[ri gastrice.
Sursele naturale de arginin[ sunt semin\ele de floarea soarelui,
susanul, p`inea cu t[r`\e, orezul brun, nucile, floricelele de porumb,
deserturile cu gelatin[, ciocolata.
Ca supliment alimentar se poate utiliza produsul Arginine Plus
(California Fitness).
Creatina sub forma de creatin-fosfat reprezint[ al doilea depozit de
energie al organismului. Se poate administra profilactic @nainte de @nceperea
efortului pentru a ob\ine o rezerv[ mai mare de energie. Ca supliment
alimentar se poate administra sub form[ de Creatin monohidrat (California
Fitness), capsule de 750 mg, 6 capsule pe zi (3 @nainte ]i 3 dup[
antrenament).

185
D.8. ENERGOGENE NUTRI|IONALE, SUPLIMENTE
ALIMENTARE, FITOTERAPIA, APITERAPIA


Studiul energogenelor nutria\ionale a ap[rut ca o alternativ[ comod[,
sigur[ ]i mai ales legal[, @n condi\iile controlului riguros antidoping. #n cele
ce urmeaz[ sunt prezentate c`teva alternative nutri\ionale ce pot fi utilizate cu
succes @n alimenta\ia sportivului.

Aminoacizii simpli
Administrarea suplimentar[ a aminoacizilor s-a dovedit benefic[
pentru @mbun[t[\irea performan\ei, @n principal datorit[ influen\ei acestora
asupra secre\iei unor hormoni ]i a efectelor asupra metabolismului cerebral.
Aceast[ suplimentare se folosea p`n[ acum de c[tre sportivii din
atletica grea ]i culturism, dar studii recente au ar[tat importan\a ei ]i @n
sporturile de anduran\[.

Arginina ]i carnitina
S-a sugerat c[ administrarea de arginin[ ]i carnitin[ stimuleaz[
secre\ia hormonului de cre]tere hipofizar (STH) ce influen\eaz[ cre]terea
masei musculare.
Exist[ studii recente despre efectele supliment[rii cu arginin[ ]i/sau
carnitin[ asupra compozi\iei corporale ]i asupra for\ei musculare @n sensul
cre]terii masei musculare ]i sc[derii \esutului adipos. Exist[ @ns[ @n egal[
m[sur[ ]i studii care sunt de acord cu cele mai sus men\ionate, numai @n
eventualitatea @n care se administreaz[ doze foarte mari din ace]ti aminoacizi,
doze ce pot cauza tulbur[ri gastrice.
Sursele naturale de arginin[ sunt semin\ele de floarea soarelui,
susanul, p`inea cu t[r`\e, orezul brun, nucile, floricelele de porumb,
deserturile cu gelatin[, ciocolata.
Ca supliment alimentar se poate utiliza produsul Arginine Plus
(California Fitness).
Creatina sub forma de creatin-fosfat reprezint[ al doilea depozit de
energie al organismului. Se poate administra profilactic @nainte de @nceperea
efortului pentru a ob\ine o rezerv[ mai mare de energie. Ca supliment
alimentar se poate administra sub form[ de Creatin monohidrat (California
Fitness), capsule de 750 mg, 6 capsule pe zi (3 @nainte ]i 3 dup[
antrenament).

186
#n cadrul preparatelor medicamentoase prezentate @n capitolul despre
medica\ia sportivului, exist[ o serie de preparate ce utilizeaz[ surse naturale
]i care se utilizeaz[ si/sau ca suplimente alimentare. Aceste preparate con\in
at`t aminoacizi esen\iali, semiesen\iali ]i unii aminoacizi cu lan\uri ramificate
( L- alanin[, arginin[, acid aspartic, cistin[, histidin[, izoleucin[, valin[,
lizin[, metionin[, fenilalanin[, prolin[, serin[, treonin[, tirozin[, triptofan).




Este foarte important de ]tiut c[ majoritatea aminoacizilor se prezint[
sub dou[ forme diferite (aminoacizi de tip D ]i L). Aceste tipuri au formule
moleculare identice dar propriet[\ile fizico-chimice sunt diferite, deoarece
moleculele lor au un aranjament spa\ial diferit. #n natur[ se g[sesc
aminoacizii de tip L ]i ca rezultat organismul poate utiliza mai u]or ace]ti
aminoacizi.
#n literatura de specialitate sunt descrise suplimente alimentare
specifice fiec[rei grupe sanguine.

Grupa sanguin[ 0.
Aceste persoane trebuie s[ consume o cantitate relativ mai mare de
carne, vitamine de tip B, E, fier, lichide ]i vegetale cu efecte antiinflamatoare
]i depurative. P[trunjelul ]i Yucca pot fi benefice @n acest sens.
Grupa sanguin[ A.
Persoanele apar\in`nd acestei grupe trebuie s[ consume multe
vegetale, vitamine, minerale, aport suplimentar de fier ]i proteine.
Grupa sanguin[ B.
Alimenta\ia indicat[ persoanelor din aceast[ grup[ este mixt[, cu o
cantitate de carne mai mare dec`t @n cazul grupei A.
Grupa sanguin[ AB.
Datorit[ unui nivel destul de sc[zut de acid gastric necesit[
suplimentarea cu vitamina C ]i aminoacizi esen\iali.


Fitoterapia reprezint[ utilizarea plantelor @n scopuri medicale. Vom
trece @n revist[ doar plantele cu o deosebit[ valoare terapeutic[ @n medicina
sportiv[. Efectele terapeutice ale plantelor sunt complexe ]i benefice @n final
pentru @ntregul oragnism, de aceea este greu de realizat o clasificare. #n cele
E.1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

186
#n cadrul preparatelor medicamentoase prezentate @n capitolul despre
medica\ia sportivului, exist[ o serie de preparate ce utilizeaz[ surse naturale
]i care se utilizeaz[ si/sau ca suplimente alimentare. Aceste preparate con\in
at`t aminoacizi esen\iali, semiesen\iali ]i unii aminoacizi cu lan\uri ramificate
( L- alanin[, arginin[, acid aspartic, cistin[, histidin[, izoleucin[, valin[,
lizin[, metionin[, fenilalanin[, prolin[, serin[, treonin[, tirozin[, triptofan).




Este foarte important de ]tiut c[ majoritatea aminoacizilor se prezint[
sub dou[ forme diferite (aminoacizi de tip D ]i L). Aceste tipuri au formule
moleculare identice dar propriet[\ile fizico-chimice sunt diferite, deoarece
moleculele lor au un aranjament spa\ial diferit. #n natur[ se g[sesc
aminoacizii de tip L ]i ca rezultat organismul poate utiliza mai u]or ace]ti
aminoacizi.
#n literatura de specialitate sunt descrise suplimente alimentare
specifice fiec[rei grupe sanguine.

Grupa sanguin[ 0.
Aceste persoane trebuie s[ consume o cantitate relativ mai mare de
carne, vitamine de tip B, E, fier, lichide ]i vegetale cu efecte antiinflamatoare
]i depurative. P[trunjelul ]i Yucca pot fi benefice @n acest sens.
Grupa sanguin[ A.
Persoanele apar\in`nd acestei grupe trebuie s[ consume multe
vegetale, vitamine, minerale, aport suplimentar de fier ]i proteine.
Grupa sanguin[ B.
Alimenta\ia indicat[ persoanelor din aceast[ grup[ este mixt[, cu o
cantitate de carne mai mare dec`t @n cazul grupei A.
Grupa sanguin[ AB.
Datorit[ unui nivel destul de sc[zut de acid gastric necesit[
suplimentarea cu vitamina C ]i aminoacizi esen\iali.


Fitoterapia reprezint[ utilizarea plantelor @n scopuri medicale. Vom
trece @n revist[ doar plantele cu o deosebit[ valoare terapeutic[ @n medicina
sportiv[. Efectele terapeutice ale plantelor sunt complexe ]i benefice @n final
pentru @ntregul oragnism, de aceea este greu de realizat o clasificare. #n cele
E.1. Medica\ia efortului-
proteine- aa

187
ce urmeaz[ vom @ncerca o grupare a acestor plante conform efectelor
principale.

A. Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice generale la
nivelul organismului

Usturoiul este un fortifiant general, diuretic, laxativ ]i antiseptic,
cresc`nd imunitatea organismului. Con\ine vitaminele A, B1, C ]i o serie de
elemente minerale ca: iod, magneziu, cobalt, siliciu, zinc, brom, care se pierd
prin transpira\ie @n efortul prelungit. Se poate utiliza sub forma natural[,
macerare @n alcool, suc sau preparate tipizate. Garlic oil (produs Europharm)
se recomand[ ca supliment nutritiv pentru prevenirea unor caren\e ce pot
apare la adul\i sau adolescen\i datorit[ unei alimenta\ii necorespunz[toare sau
necesar vitaminic crescut. Odourless Garlic Surs[ Natural[ (produs
Stanley) este indicat ]i pentru efectele hipotensive ]i hipocolesterolemiante.
Preapratele din usturoi se vor consuma cu multe lichide.

Ceapa are propriet[\i asem[n[toare cu usturoiul, ajut`nd @n plus la
dispari\ia co]urilor, acneei ]i micilor eczeme. Are un bun efect diuretic. Este
suficient s[ se fric\ioneze lojile renale cu o ceap[ t[iat[ @n dou[ pentru a urina
cu 25% mai mult (important @n sporturile pe categorii de greutate corporal[).
Masajul cu o ceap[ t[iat[ @n dou[ timp de 10 minute amelioreaz[ durerile de
sciatic[. Se consum[ crud[ sau sub form[ de vin de ceap[ (1 litru vin natural,
150 g ceap[ t[iat[ m[runt, 100 g miere, l[sate la macerat 10 zile; 3 linguri/zi,
mai ales iarna, @nainte de antrenament).

P[trunjelul con\ine @n special magneziu cu rol @n contrac\ia
muscular[; are efecte diuretice puternice. Se consum[ sub form[ de ceai ]i
pentru eliminarea calculilor urinari, profilaxia ]i tratamentul cistitelor sau
decoct (50 g p[trunjel fiert timp de 20 minute @ntr-un litru de ap[, strecurat ]i
@ndulcit cu miere; se beau 2-3 c[ni/zi). Exist[ un preparat tipizat care
asociaz[ efectele benefice ale p[trunjelului cu cele ale cu usturoiului,
comercializat de California Fitness.

Fructele de afin sunt utilizate pentru sc[derea ureei sanguine la
sportivi, ca adjuvant @n hipertensiunea arterial[ ]i tratamentul fragilit[\ii
vasculare. Se utilizeaz[ sub form[ de ceai ( fructele uscate se fierb 30 minute
@ntr-un sfert de litru sau peste o linguri\[ ]i jum[tate de fructe se toarn[ 2
pahare de ap[ fiart[ ]i r[cit[ ]i se las[ la macerat 8 ore; @ntreaga cantitate de
187
ce urmeaz[ vom @ncerca o grupare a acestor plante conform efectelor
principale.

A. Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice generale la
nivelul organismului

Usturoiul este un fortifiant general, diuretic, laxativ ]i antiseptic,
cresc`nd imunitatea organismului. Con\ine vitaminele A, B1, C ]i o serie de
elemente minerale ca: iod, magneziu, cobalt, siliciu, zinc, brom, care se pierd
prin transpira\ie @n efortul prelungit. Se poate utiliza sub forma natural[,
macerare @n alcool, suc sau preparate tipizate. Garlic oil (produs Europharm)
se recomand[ ca supliment nutritiv pentru prevenirea unor caren\e ce pot
apare la adul\i sau adolescen\i datorit[ unei alimenta\ii necorespunz[toare sau
necesar vitaminic crescut. Odourless Garlic Surs[ Natural[ (produs
Stanley) este indicat ]i pentru efectele hipotensive ]i hipocolesterolemiante.
Preapratele din usturoi se vor consuma cu multe lichide.

Ceapa are propriet[\i asem[n[toare cu usturoiul, ajut`nd @n plus la
dispari\ia co]urilor, acneei ]i micilor eczeme. Are un bun efect diuretic. Este
suficient s[ se fric\ioneze lojile renale cu o ceap[ t[iat[ @n dou[ pentru a urina
cu 25% mai mult (important @n sporturile pe categorii de greutate corporal[).
Masajul cu o ceap[ t[iat[ @n dou[ timp de 10 minute amelioreaz[ durerile de
sciatic[. Se consum[ crud[ sau sub form[ de vin de ceap[ (1 litru vin natural,
150 g ceap[ t[iat[ m[runt, 100 g miere, l[sate la macerat 10 zile; 3 linguri/zi,
mai ales iarna, @nainte de antrenament).

P[trunjelul con\ine @n special magneziu cu rol @n contrac\ia
muscular[; are efecte diuretice puternice. Se consum[ sub form[ de ceai ]i
pentru eliminarea calculilor urinari, profilaxia ]i tratamentul cistitelor sau
decoct (50 g p[trunjel fiert timp de 20 minute @ntr-un litru de ap[, strecurat ]i
@ndulcit cu miere; se beau 2-3 c[ni/zi). Exist[ un preparat tipizat care
asociaz[ efectele benefice ale p[trunjelului cu cele ale cu usturoiului,
comercializat de California Fitness.

Fructele de afin sunt utilizate pentru sc[derea ureei sanguine la
sportivi, ca adjuvant @n hipertensiunea arterial[ ]i tratamentul fragilit[\ii
vasculare. Se utilizeaz[ sub form[ de ceai ( fructele uscate se fierb 30 minute
@ntr-un sfert de litru sau peste o linguri\[ ]i jum[tate de fructe se toarn[ 2
pahare de ap[ fiart[ ]i r[cit[ ]i se las[ la macerat 8 ore; @ntreaga cantitate de
188
lichid se bea @n cursul unei zile, dup[ eforturi de intensitate ]i volum mare).
Forma tipizat[ este reprezentat[ de Difabiol, comprimate ce con\in extract de
fructe de afin purificat.

O categorie deosebit de important[ o constituie plantele bogate @n
vitamina C. Vitamina C face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile ]i
se elimin[ @n cantit[\i mari din organism @n cadrul solicit[rilor fizice
excesive. Se g[se]te at`t @n zarzavaturi c`t ]i @n citrice; sursa natural[
principal[ este constituit[ de m[ce]e @n care se g[se]te @mpreun[ cu
flavonidele. Aceste substan\e denumite uneori ]i vitamine P nu sunt vitamine
propriu-zise ci favorizeaz[ absorb\ia vitaminei C. Organismul uman nu este
capabil s[ sintetizeze bioflavonide, acestea fiind furnizate doar prin aport
alimentar.
Aceast[ grup[ de substan\e este frecvent utilizat[ @n accidentele sportive,
deoarece reduce durerea, are efect hemostatic, amelioreaz[ simptomatologia
hipocalcemiei.
Sursele naturale de biflavonide sunt citricele, ardeiul ]i coac[zele negre;
@n cantit[\i mai mici se afl[ @n caise, cire]e, coac[ze ]i m[ce]e.
Se recomand[ preparatele de vitamina C naturale deoarece acidul ascorbic
se g[se]te sub form[ de poliascorbat cu efect prelungit. Ca preparate tipizate
exist[ Efitonic (produs de Europharm) sub form[ de sirop care con\ine 40%
extract din fructe de m[ce] sau Extravit (produs Hofigal) sub form[ de
comprimate masticabile ce con\in extras total din fructe de m[ce]e. Un alt
preparat este Rozavit (Plantavorel) ce con\ine extract de fructe de m[ce]e,
condi\ionat sub form[ de granule.

Fructele de c[tin[ constituie o surs[ natural[ bogat[ @n vitamina C,
dar ]i @n vitamine din grupul B, zah[r ]i acizi organici. Se recomand[ sub
form[ de ceai - 2-3 linguri\e de fructe tocate peste care se toarn[ 250 ml ap[
clocotit[. Amestecul se acoper[ ]i se las[ 15 minute. Ceaiul se bea @nainte de
ora 18 deoarece are propriet[\i stimulante, asem[n[toare cofeinei.

|elina este recomandat[ dup[ antrenamente cu volum mare, sau efort
fizic intens datorit[ con\inutului mare @n s[ruri minerale, @ndeosebi mangan.
Scade concentra\ia sanguin[ a hormonilor de stres, a colesterolului ]i con\ine
substan\e cu rol anticancerigen. Se poate consuma crud[, @n preparate
culinare sau sub form[ de suc (decoct din 30 g \elin[ la 1 litru de ap[, 2-3
c[ni pe zi, @nlocuind apa).

188
lichid se bea @n cursul unei zile, dup[ eforturi de intensitate ]i volum mare).
Forma tipizat[ este reprezentat[ de Difabiol, comprimate ce con\in extract de
fructe de afin purificat.

O categorie deosebit de important[ o constituie plantele bogate @n
vitamina C. Vitamina C face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile ]i
se elimin[ @n cantit[\i mari din organism @n cadrul solicit[rilor fizice
excesive. Se g[se]te at`t @n zarzavaturi c`t ]i @n citrice; sursa natural[
principal[ este constituit[ de m[ce]e @n care se g[se]te @mpreun[ cu
flavonidele. Aceste substan\e denumite uneori ]i vitamine P nu sunt vitamine
propriu-zise ci favorizeaz[ absorb\ia vitaminei C. Organismul uman nu este
capabil s[ sintetizeze bioflavonide, acestea fiind furnizate doar prin aport
alimentar.
Aceast[ grup[ de substan\e este frecvent utilizat[ @n accidentele sportive,
deoarece reduce durerea, are efect hemostatic, amelioreaz[ simptomatologia
hipocalcemiei.
Sursele naturale de biflavonide sunt citricele, ardeiul ]i coac[zele negre;
@n cantit[\i mai mici se afl[ @n caise, cire]e, coac[ze ]i m[ce]e.
Se recomand[ preparatele de vitamina C naturale deoarece acidul ascorbic
se g[se]te sub form[ de poliascorbat cu efect prelungit. Ca preparate tipizate
exist[ Efitonic (produs de Europharm) sub form[ de sirop care con\ine 40%
extract din fructe de m[ce] sau Extravit (produs Hofigal) sub form[ de
comprimate masticabile ce con\in extras total din fructe de m[ce]e. Un alt
preparat este Rozavit (Plantavorel) ce con\ine extract de fructe de m[ce]e,
condi\ionat sub form[ de granule.

Fructele de c[tin[ constituie o surs[ natural[ bogat[ @n vitamina C,
dar ]i @n vitamine din grupul B, zah[r ]i acizi organici. Se recomand[ sub
form[ de ceai - 2-3 linguri\e de fructe tocate peste care se toarn[ 250 ml ap[
clocotit[. Amestecul se acoper[ ]i se las[ 15 minute. Ceaiul se bea @nainte de
ora 18 deoarece are propriet[\i stimulante, asem[n[toare cofeinei.

|elina este recomandat[ dup[ antrenamente cu volum mare, sau efort
fizic intens datorit[ con\inutului mare @n s[ruri minerale, @ndeosebi mangan.
Scade concentra\ia sanguin[ a hormonilor de stres, a colesterolului ]i con\ine
substan\e cu rol anticancerigen. Se poate consuma crud[, @n preparate
culinare sau sub form[ de suc (decoct din 30 g \elin[ la 1 litru de ap[, 2-3
c[ni pe zi, @nlocuind apa).

189
Orzul verde se recomand[ sub form[ de suc datorit[ con\inutului de
vitamin[ C, E, fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, zinc, cupru, litiu,
biflavonide. De asemenea con\ine SOD (superoxid dismutaza) o enzim[
proteic[ activ[ cu efect deosebit @n revitalizarea organismului ]i @ncetinirea
proceselor de @mb[tr`nire prin inactivarea unor radicali liberi.

Guarana este o plant[ tropical[ din p[durile Amazonului care are ca
]i component[ principal[ cofeina. Se recomand[ @n perioadele de activitate
psihic[ intens[ deoarece m[re]te capacitatea de concentrare. De asemenea
scade oboseala, cre]te rezisten\a la efort ]i vitalitatea. Se comercializeaz[ de
c[tre Walmark sub form[ de comprimate con\in`nd extract de guarana.

Sutherlandia este o plant[ care cre]te numai @n Africa de Sud. Este
utilizat[ de b[]tina]i de secole ca tonic natural general. Este comercializat[
sub forma unui produs cu acela]i nume de c[tre Phyto Nova. Cre]te
vitalitatea organismului, se recomand[ @n st[ri de oboseal[ ]i stres fizic ]i
psihic.

Yucca este o plant[ ve]nic verde, originar[ din Statele Unite, Mexic
]i insulele din Marea Caraibelor. Indienii l-au numit arborele vie\ii. Extrasul
de yucca opimizeaz[ procesele de eliminare ale toxinelor, con\ine enzime ,
antioxidan\i. Contribuie la asigurarea echilibrului dintre starea psihic[ ]i cea
fizic[, cre]te rezisten\a organismului fa\[ de boli, reduce nivelul
colesterolului sanguin ]i protejeaz[ organismul @mpotriva stresului. Pe
parcursul administr[rii trebuie asigurat un aport crescut de lichide (2-3
litri/zi). Se g[se]te sub form[ de Pure Yucca, comercializat de California
Fitness.

Lucerna, utilizat[ @n mod obi]nuit ca nutre\, este utilizat[ ]i de
medicina popular[ pentru efectele ei terapeutice. Denumirea englez[ a
lucernei este alfalfa. Acest cuv`nt de origine arab[ @nseamn[ tat[l tuturor
plantelor. Con\ine cantit[\i mari de beta caroten, vitamina A, B, C, D, E, K,
potasiu, fier, calciu, fosfor, aminoacizi esen\iali. De asemenea con\ine
cantit[\i mari de vitamina U, la fel ca varza crud[ sau zeama de varz[.
Se folose]te pentru efectele sale de fortificare a sistemului imunitar,
suplimentare a energiei, asigurare a unui somn odihnitor. Curele se
recomand[ pe durate scurte de 2-3 luni.

Algele sunt plante cu structur[ simpl[ ce con\in mai multe vitamine,
substan\e minerale ]i molecule proteice mici ]i digerabile dec`t majoritatea
189
Orzul verde se recomand[ sub form[ de suc datorit[ con\inutului de
vitamin[ C, E, fier, calciu, mangan, magneziu, molibden, zinc, cupru, litiu,
biflavonide. De asemenea con\ine SOD (superoxid dismutaza) o enzim[
proteic[ activ[ cu efect deosebit @n revitalizarea organismului ]i @ncetinirea
proceselor de @mb[tr`nire prin inactivarea unor radicali liberi.

Guarana este o plant[ tropical[ din p[durile Amazonului care are ca
]i component[ principal[ cofeina. Se recomand[ @n perioadele de activitate
psihic[ intens[ deoarece m[re]te capacitatea de concentrare. De asemenea
scade oboseala, cre]te rezisten\a la efort ]i vitalitatea. Se comercializeaz[ de
c[tre Walmark sub form[ de comprimate con\in`nd extract de guarana.

Sutherlandia este o plant[ care cre]te numai @n Africa de Sud. Este
utilizat[ de b[]tina]i de secole ca tonic natural general. Este comercializat[
sub forma unui produs cu acela]i nume de c[tre Phyto Nova. Cre]te
vitalitatea organismului, se recomand[ @n st[ri de oboseal[ ]i stres fizic ]i
psihic.

Yucca este o plant[ ve]nic verde, originar[ din Statele Unite, Mexic
]i insulele din Marea Caraibelor. Indienii l-au numit arborele vie\ii. Extrasul
de yucca opimizeaz[ procesele de eliminare ale toxinelor, con\ine enzime ,
antioxidan\i. Contribuie la asigurarea echilibrului dintre starea psihic[ ]i cea
fizic[, cre]te rezisten\a organismului fa\[ de boli, reduce nivelul
colesterolului sanguin ]i protejeaz[ organismul @mpotriva stresului. Pe
parcursul administr[rii trebuie asigurat un aport crescut de lichide (2-3
litri/zi). Se g[se]te sub form[ de Pure Yucca, comercializat de California
Fitness.

Lucerna, utilizat[ @n mod obi]nuit ca nutre\, este utilizat[ ]i de
medicina popular[ pentru efectele ei terapeutice. Denumirea englez[ a
lucernei este alfalfa. Acest cuv`nt de origine arab[ @nseamn[ tat[l tuturor
plantelor. Con\ine cantit[\i mari de beta caroten, vitamina A, B, C, D, E, K,
potasiu, fier, calciu, fosfor, aminoacizi esen\iali. De asemenea con\ine
cantit[\i mari de vitamina U, la fel ca varza crud[ sau zeama de varz[.
Se folose]te pentru efectele sale de fortificare a sistemului imunitar,
suplimentare a energiei, asigurare a unui somn odihnitor. Curele se
recomand[ pe durate scurte de 2-3 luni.

Algele sunt plante cu structur[ simpl[ ce con\in mai multe vitamine,
substan\e minerale ]i molecule proteice mici ]i digerabile dec`t majoritatea
190
alimentelor tradi\ionale. Sunt extrem de bogate @n potasiu, iod, brom ]i
mangan ]i constituie cea mai bun[ surs[ de proteine naturale.
Dintre algele de diverse tipuri se utilizeaz[ Spirulina Max (algele verzi-
alb[strui) ]i Chlorella (algele de smarald). Intervin @n reglarea aproape a
tuturor func\iilor organismului. La sportivi se recoman[ pentru stimularea
cre]terii, ameliorarea capacit[\ii de efort, a st[rii generale a organismului,
cre]terea rezisten\ei la stres fizic ]i psihic, ac\iune hepatoprotectoare, rol
antitoxic, asociat cu regimurile hipocalorice.
Spirulina este comercializat[ sub aceast[ denumire de Biofarm
(comprimate 200 mg), Tishon Corp (comprimate 250 sau 500 mg), Hofigal
(comprimate 200, 500 mg), Walmark (comprimate 500 mg), California
Fitness (comprimate 500 mg). Hofigal mai comercializeaz[ un produs numit
Protein for\[ ce con\ine spirulin[ ]i protein[ foliar[ din \elin[.

Chlorella max este comercializat[ sub aceast[ denumire de California
Fitness (comprimate 200 mg).

Geriforte reprezint[ un preparat medicamentos pe baz[ de plante,
comercializat de Hymalaia Drug, av`nd efecte revitalizante generale. Se
recomand[ @n combatrea stresului ]i a st[rilor de oboseal[, @mbun[t[\irea
activit[\ii mentale.

Plantofort (Plantavorel) este un tonic general al organismului, bazat
pe un amestec complex de plante, cu un con\inut ridicat @n acizi organici,
aminoacizi, vitamine, micro ]i macroelemente, acizi gra]i, carotenoide,
flavonide, pectine. Se recomand[ @n astenii, epuizare dup[ eforturi fizice sau
psihice. Are ac\iune revitaminizant[, remineralizant[, stimulent[ a SNC.

Lecitina este o substan\[ natural[ ale c[rei efecte curative sunt
multiple, intr`nd din acest punct de vedere @n categoria substan\elor cu rol
trofic general. Principalele sale componente sunt colina ]i inozitolul. Reduce
nivelul sanguin al colesterolului, reduce formarea pl[cilor de aterom,
@mbun[t[\e]te func\iile inimii, intervine @n nutri\ia celulei nervoase,
@mbun[t[\e]te memoria ]i capacitatea de @nv[\are. Datorit[ faptului c[
administrat[ @mpreun[ cu mierea contribuie suplimentar la @mbun[t[\irea
func\iilor cerebrale o vom reaminti ]i @n cadrul substan\elor neurotrope.
Se g[se]te @n farmacii sub form[ simpl[ sau asociat[:
- Lecitin[ (Pharmex Rom, Europharm, capsule de 600, 1200 mg),
190
alimentelor tradi\ionale. Sunt extrem de bogate @n potasiu, iod, brom ]i
mangan ]i constituie cea mai bun[ surs[ de proteine naturale.
Dintre algele de diverse tipuri se utilizeaz[ Spirulina Max (algele verzi-
alb[strui) ]i Chlorella (algele de smarald). Intervin @n reglarea aproape a
tuturor func\iilor organismului. La sportivi se recoman[ pentru stimularea
cre]terii, ameliorarea capacit[\ii de efort, a st[rii generale a organismului,
cre]terea rezisten\ei la stres fizic ]i psihic, ac\iune hepatoprotectoare, rol
antitoxic, asociat cu regimurile hipocalorice.
Spirulina este comercializat[ sub aceast[ denumire de Biofarm
(comprimate 200 mg), Tishon Corp (comprimate 250 sau 500 mg), Hofigal
(comprimate 200, 500 mg), Walmark (comprimate 500 mg), California
Fitness (comprimate 500 mg). Hofigal mai comercializeaz[ un produs numit
Protein for\[ ce con\ine spirulin[ ]i protein[ foliar[ din \elin[.

Chlorella max este comercializat[ sub aceast[ denumire de California
Fitness (comprimate 200 mg).

Geriforte reprezint[ un preparat medicamentos pe baz[ de plante,
comercializat de Hymalaia Drug, av`nd efecte revitalizante generale. Se
recomand[ @n combatrea stresului ]i a st[rilor de oboseal[, @mbun[t[\irea
activit[\ii mentale.

Plantofort (Plantavorel) este un tonic general al organismului, bazat
pe un amestec complex de plante, cu un con\inut ridicat @n acizi organici,
aminoacizi, vitamine, micro ]i macroelemente, acizi gra]i, carotenoide,
flavonide, pectine. Se recomand[ @n astenii, epuizare dup[ eforturi fizice sau
psihice. Are ac\iune revitaminizant[, remineralizant[, stimulent[ a SNC.

Lecitina este o substan\[ natural[ ale c[rei efecte curative sunt
multiple, intr`nd din acest punct de vedere @n categoria substan\elor cu rol
trofic general. Principalele sale componente sunt colina ]i inozitolul. Reduce
nivelul sanguin al colesterolului, reduce formarea pl[cilor de aterom,
@mbun[t[\e]te func\iile inimii, intervine @n nutri\ia celulei nervoase,
@mbun[t[\e]te memoria ]i capacitatea de @nv[\are. Datorit[ faptului c[
administrat[ @mpreun[ cu mierea contribuie suplimentar la @mbun[t[\irea
func\iilor cerebrale o vom reaminti ]i @n cadrul substan\elor neurotrope.
Se g[se]te @n farmacii sub form[ simpl[ sau asociat[:
- Lecitin[ (Pharmex Rom, Europharm, capsule de 600, 1200 mg),
191
- Super Soya Lecitin, Triple Potency Lecitin (Fitness California,
capsule de 1200 mg lecitin[ extras[ din soia @n asociere cu colin[,
inozitol, fosfor, acizi gra]i nesatura\i),
- Lecitin[ granule 20% (Biofarm, asociat cu zah[r, cacao)
- Polenolecitin (ICCP Apicultura, asociat cu polen, miere, zah[r;
Biofarm asociat[ cu vitamina A, E),
- Lecitin[ cu vitamina D (Stanley) sub form[ de capsule gelatinoase
con\in`nd 280 mg lecitin[ ]i 150 UI vitaminaD.
- Ascolecitin, Ascolecitin Forte (Biofarm) sub form[ de comprimate ce
con\in 250 mg/500 mg lecitin[ ]i 100 mg/200 mg vitamina C .
- Brain Tonic Softgels (Cosmo Pharm) sub form[ de comprimate ce
con\in lecitin[ 500 mg, asociat cu fosfatidil colin[, L-glutamin[,
Ginko Biloba, Gotu Cola, Ulei de gr`u @ncol\it).
- Fructolecitin[ (Biofarm) sub form[ de granule; 100 mg con\in 7 g
zaharoz[, 12 buc[\ele de fructe, lecitin[ din soia p`n[ la 100g.
Ginsengul este utilizat @n alimenta\ie ]i terapie de peste 5000 de ani,
fiind o plant[ peren[ originar[ din Asia de R[s[rit, Siberia ]i America de
Nord. #n comer\ exist[ mai multe forme de Ginseng (coreean, chinez,
american, siberian). Chinezii o consider[ r[d[cina vie\ii datorit[ efectelor
benefice asupra @ntregului organism, @mbun[t[\ind starea general[,
s[n[tatea, sistemul imunitar, memoria, combate oboseala, stimuleaz[
activitatea glandelor endocrine, favorizeaz[ asimilarea vitaminelor ]i
mineralelor. n comer\ exist[ sub mai multe forme:
- Panax Ginseng (California Fitness, tablete de 500 mg Ginseng
coreean);
- Ginseng Siberian (Pangeo-Pharmex Rom, comprimate 500 mg );
- Ginseng (Pharco Pharm., sirop);
- Siberian Ginseng (Tishon, capsule 500 mg);
- Ginseng (Stanley, capsule 250 mg Ginseng siberian);
De asemenea Ginsengul intr[ @n componen\a multor preparate
polivitaminizante (Ginsavit, etc), aspecte prezentate @n cadrul capitolului
de medica\ie.
B. Plante ]i preparate din plante cu ac\iune antioxidant[
Radicalii liberi rezulta\i @n urma ac\iunii agen\ilor exogeni sau cei
forma\i @n urma proceselor metabolismului celular au efecte nocive asupra
organismului. Pentru a evita ac\iunea nefast[ a acestor factori exist[ un grup
de substan\e naturale numite antioxidante. Din acest grup fac parte vitamina
C, E, seleniul, cisteina, glutationul, L-cisteina, coenzima Q, carotenoidele,
flavonidele.
191
- Super Soya Lecitin, Triple Potency Lecitin (Fitness California,
capsule de 1200 mg lecitin[ extras[ din soia @n asociere cu colin[,
inozitol, fosfor, acizi gra]i nesatura\i),
- Lecitin[ granule 20% (Biofarm, asociat cu zah[r, cacao)
- Polenolecitin (ICCP Apicultura, asociat cu polen, miere, zah[r;
Biofarm asociat[ cu vitamina A, E),
- Lecitin[ cu vitamina D (Stanley) sub form[ de capsule gelatinoase
con\in`nd 280 mg lecitin[ ]i 150 UI vitaminaD.
- Ascolecitin, Ascolecitin Forte (Biofarm) sub form[ de comprimate ce
con\in 250 mg/500 mg lecitin[ ]i 100 mg/200 mg vitamina C .
- Brain Tonic Softgels (Cosmo Pharm) sub form[ de comprimate ce
con\in lecitin[ 500 mg, asociat cu fosfatidil colin[, L-glutamin[,
Ginko Biloba, Gotu Cola, Ulei de gr`u @ncol\it).
- Fructolecitin[ (Biofarm) sub form[ de granule; 100 mg con\in 7 g
zaharoz[, 12 buc[\ele de fructe, lecitin[ din soia p`n[ la 100g.
Ginsengul este utilizat @n alimenta\ie ]i terapie de peste 5000 de ani,
fiind o plant[ peren[ originar[ din Asia de R[s[rit, Siberia ]i America de
Nord. #n comer\ exist[ mai multe forme de Ginseng (coreean, chinez,
american, siberian). Chinezii o consider[ r[d[cina vie\ii datorit[ efectelor
benefice asupra @ntregului organism, @mbun[t[\ind starea general[,
s[n[tatea, sistemul imunitar, memoria, combate oboseala, stimuleaz[
activitatea glandelor endocrine, favorizeaz[ asimilarea vitaminelor ]i
mineralelor. n comer\ exist[ sub mai multe forme:
- Panax Ginseng (California Fitness, tablete de 500 mg Ginseng
coreean);
- Ginseng Siberian (Pangeo-Pharmex Rom, comprimate 500 mg );
- Ginseng (Pharco Pharm., sirop);
- Siberian Ginseng (Tishon, capsule 500 mg);
- Ginseng (Stanley, capsule 250 mg Ginseng siberian);
De asemenea Ginsengul intr[ @n componen\a multor preparate
polivitaminizante (Ginsavit, etc), aspecte prezentate @n cadrul capitolului
de medica\ie.
B. Plante ]i preparate din plante cu ac\iune antioxidant[
Radicalii liberi rezulta\i @n urma ac\iunii agen\ilor exogeni sau cei
forma\i @n urma proceselor metabolismului celular au efecte nocive asupra
organismului. Pentru a evita ac\iunea nefast[ a acestor factori exist[ un grup
de substan\e naturale numite antioxidante. Din acest grup fac parte vitamina
C, E, seleniul, cisteina, glutationul, L-cisteina, coenzima Q, carotenoidele,
flavonidele.
192
Carotenoidele aflate @n zarzavaturi ]i fructe sunt reprezentate de
lutein[, beta caroten, alfa caroten, lycopen.
Luteina se fixeaz[ mai ales la nivelul ochilor. Este comercializat[ sub
aceast[ denumire de California Fitness.
Lycopenul este cel mai puternic antioxidant ce protejeaz[ aparatul
cardiovascular. Glutationul redus este un component esen\ial al ciclului de
eliminare al oxidan\ilor.
L-cisteina are un rol antioxidant, poten\at de administrarea asociat[
cu al\i antioxidan\i; este un factor de detoxifiere la fum[tori, alcoolici ]I la
cei expu]i la substan\e poluante.

Coenzima Q 10 (ubichinona) este un energizant universal,
intervenind @n procesele de oxido-reducere celular[, sus\in`nd direct
producerea de energie @n mitocondrie ]i sinteza sporit[ a ATP-ului. Prin
efectul antioxidant @mbun[t[\e]te func\ia cardiac[, scade sinteza
colesterolului, scade glicemia. Se comercializeaz[ ca produs natural ca ]i
Coenzima Q 10 (Cosmo Pharm, Pharmex Rom capsule 15, 30, 50 mg), Q Gel
Forte (Tishon, capsule 30 mg), Super Bio-Quinona Q10 (Pharma Nord,
capsule 30 mg), Energy Q Spectrum (Walmark) al[turi de vitamine ]i
minerale, Super COQ10 Plus (California Fitness, capsule 20 mg asociat cu
beta caroten, vitamina E ]i seleniu).

Asupra acestei grupe de substan\e vom reveni @n cadrul capitolului
despre medica\ia sportivului. #n cele ce urmeaz[ ne vom limita la prezentarea
unor compu]i naturali cu rol antioxidant.

Exist[ dou[ preparate comercializate de California Fitness care
asociaz[ aceste substam\e antioxidante cu Ginko Biloba, respectiv Protect 4
Life ]i Mega Protect 4 Life.
Ginko Biloba este un arbore str[vechi ce face parte din familia
Gincoaceelelor, una din cele mai vechi familii de arbori din istoria planetei
noastre, con\in`nd @n principal flavonide cu ac\iune antioxidant[ foarte
puternic[. #n sport se poate utiliza ]i pentru efectele neuro protectoare, de
optimizare a func\iei cerebrale, mai ales a capacit[\ii de memorare ]i aten\iei,
oboseal[ psihic[, normalizarea tensiunii arteriale.
Ginko Biloba se mai g[se]te ]i sub form[ de Bio-Biloba (Pharma
Nord), Ginko Biloba (Pharm Labs Corpus Christi, Biofarm, Terapia),
Ginkor Fort ( Beaufour Ipsen) sau asociat cu alte substan\e (Taga-Man -
192
Carotenoidele aflate @n zarzavaturi ]i fructe sunt reprezentate de
lutein[, beta caroten, alfa caroten, lycopen.
Luteina se fixeaz[ mai ales la nivelul ochilor. Este comercializat[ sub
aceast[ denumire de California Fitness.
Lycopenul este cel mai puternic antioxidant ce protejeaz[ aparatul
cardiovascular. Glutationul redus este un component esen\ial al ciclului de
eliminare al oxidan\ilor.
L-cisteina are un rol antioxidant, poten\at de administrarea asociat[
cu al\i antioxidan\i; este un factor de detoxifiere la fum[tori, alcoolici ]I la
cei expu]i la substan\e poluante.

Coenzima Q 10 (ubichinona) este un energizant universal,
intervenind @n procesele de oxido-reducere celular[, sus\in`nd direct
producerea de energie @n mitocondrie ]i sinteza sporit[ a ATP-ului. Prin
efectul antioxidant @mbun[t[\e]te func\ia cardiac[, scade sinteza
colesterolului, scade glicemia. Se comercializeaz[ ca produs natural ca ]i
Coenzima Q 10 (Cosmo Pharm, Pharmex Rom capsule 15, 30, 50 mg), Q Gel
Forte (Tishon, capsule 30 mg), Super Bio-Quinona Q10 (Pharma Nord,
capsule 30 mg), Energy Q Spectrum (Walmark) al[turi de vitamine ]i
minerale, Super COQ10 Plus (California Fitness, capsule 20 mg asociat cu
beta caroten, vitamina E ]i seleniu).

Asupra acestei grupe de substan\e vom reveni @n cadrul capitolului
despre medica\ia sportivului. #n cele ce urmeaz[ ne vom limita la prezentarea
unor compu]i naturali cu rol antioxidant.

Exist[ dou[ preparate comercializate de California Fitness care
asociaz[ aceste substam\e antioxidante cu Ginko Biloba, respectiv Protect 4
Life ]i Mega Protect 4 Life.
Ginko Biloba este un arbore str[vechi ce face parte din familia
Gincoaceelelor, una din cele mai vechi familii de arbori din istoria planetei
noastre, con\in`nd @n principal flavonide cu ac\iune antioxidant[ foarte
puternic[. #n sport se poate utiliza ]i pentru efectele neuro protectoare, de
optimizare a func\iei cerebrale, mai ales a capacit[\ii de memorare ]i aten\iei,
oboseal[ psihic[, normalizarea tensiunii arteriale.
Ginko Biloba se mai g[se]te ]i sub form[ de Bio-Biloba (Pharma
Nord), Ginko Biloba (Pharm Labs Corpus Christi, Biofarm, Terapia),
Ginkor Fort ( Beaufour Ipsen) sau asociat cu alte substan\e (Taga-Man -
193
Europharm, comprimate filmate con\in`nd pulbere din frunze de Ginko
Biloba 40 mg, extract de Biloba 10 mg, polen 50 mg)

Lyvercinul (Lab. Cynara) con\ine ulei de cinara bogat @n flavonide
antioxidante, vitamina E, F, caroten, acizi gra]i esen\iali nesaturai, acizi
amina\i. Se recomand[ @n st[ri de stres, solicit[ri fizice intense la sportivi,
regim hipocaloric.
Superantioxidant reprezint[ un preparat natural din extract de
s`mburi de strugure (protovin). Este recomandat pentru rolul s[u antioxidant
]i neuroprotector.

C. Plante ]i preparate din plante cu ac\iune neurotrop[

Un alt preparat pe baz[ de plante este Mentat (Himalaya Drug). Acest
preparat are efect antistres, @mbun[t[\e]te activitatea mental[, aten\ia,
puterea de concentrare.

Vita-Roz (Plantavorel) este un produs dietetic natural ce con\ine
extract ]i pulbere de sun[toare ]i ulei volatil de lavand[. Este recomandat
profilactic ]i curativ @n st[rile de suprasolicitare psihic[ pentru efectele
sale neurotonice ]i sedative.

Nervosedinul este un preparat pe baz[ de plante indicat @n st[ri
emotive, tulbur[ri neurovegeative.

D. Plante ]i preparate din plante cu un con\inut bogat @n fibre
O diet[ bogat[ @n fibre are un efect protector asupra bolilor
cardiovasculare ]i diabetului.
Diverse studii au ar[tat c[ administrarea t[r`\elor de cereale
stabilizeaz[ glicemia ]i reduce colesterolemia. #n acest sens exist[ un
preparat tipizat, comercializat de California Fitness, Grain Brain, care
con\ine extract de t[r`\e de gr`u ]i ov[z.
Un alt preparat numit Bio-Fiber (Pharma Nord) are efecte
asem[n[toare. Con\ine celuloz[, hemiceluloz[, pectin[, lignin[.
Merele con\in din abunden\[ pectin[, o fibr[ hidrosolubil[ care ajut[
la sc[derea nivelului colesterolului. Se consum[ crude sau sub form[ de
suc.



193
Europharm, comprimate filmate con\in`nd pulbere din frunze de Ginko
Biloba 40 mg, extract de Biloba 10 mg, polen 50 mg)

Lyvercinul (Lab. Cynara) con\ine ulei de cinara bogat @n flavonide
antioxidante, vitamina E, F, caroten, acizi gra]i esen\iali nesaturai, acizi
amina\i. Se recomand[ @n st[ri de stres, solicit[ri fizice intense la sportivi,
regim hipocaloric.
Superantioxidant reprezint[ un preparat natural din extract de
s`mburi de strugure (protovin). Este recomandat pentru rolul s[u antioxidant
]i neuroprotector.

C. Plante ]i preparate din plante cu ac\iune neurotrop[

Un alt preparat pe baz[ de plante este Mentat (Himalaya Drug). Acest
preparat are efect antistres, @mbun[t[\e]te activitatea mental[, aten\ia,
puterea de concentrare.

Vita-Roz (Plantavorel) este un produs dietetic natural ce con\ine
extract ]i pulbere de sun[toare ]i ulei volatil de lavand[. Este recomandat
profilactic ]i curativ @n st[rile de suprasolicitare psihic[ pentru efectele
sale neurotonice ]i sedative.

Nervosedinul este un preparat pe baz[ de plante indicat @n st[ri
emotive, tulbur[ri neurovegeative.

D. Plante ]i preparate din plante cu un con\inut bogat @n fibre
O diet[ bogat[ @n fibre are un efect protector asupra bolilor
cardiovasculare ]i diabetului.
Diverse studii au ar[tat c[ administrarea t[r`\elor de cereale
stabilizeaz[ glicemia ]i reduce colesterolemia. #n acest sens exist[ un
preparat tipizat, comercializat de California Fitness, Grain Brain, care
con\ine extract de t[r`\e de gr`u ]i ov[z.
Un alt preparat numit Bio-Fiber (Pharma Nord) are efecte
asem[n[toare. Con\ine celuloz[, hemiceluloz[, pectin[, lignin[.
Merele con\in din abunden\[ pectin[, o fibr[ hidrosolubil[ care ajut[
la sc[derea nivelului colesterolului. Se consum[ crude sau sub form[ de
suc.



194
E. Plante ]i preparate din plante cu efecte hepatotrope
Semin\ele de armurariu (Cardui mariae Fructus) sau Silybum
marianum con\ine un complex de biflavonizi (silimarin[, silibin[,
silibianin[) cu efecte hepatoprotectoare. Produsele sunt comercializate ca:
- Silimarin[ ( Tishon, semin\e Silybum marianum, comprimate 40
mg; Fabiol, comprimate echiv. 35 mg; Biofarm comprimate echiv.35
mg; Aesculap, comprimate echiv.35 mg);
- Silymarin instant (Sedico, pulbere pentru uz intern, 140 mg/plic);
- Silymarin LFM (Pharmasol, drajeuri echiv. 35 mg);
- Legalon (Madaus A.G., drajeuri echiv. 35 mg)
- Carsil (Sopharma, drajeuri 35 mg);
- Silibin[ (Arena Group, comprimate 35 mg).
- Hepatofalk Planta (Dr. Falk Pharma, capsule ce con\in extract uscat
de armurariu/silimarin[,extract uscat de rostopasc[, extract uscat de
Javanese curcuma)
#n medicina tradi\ional[ indian[ se utilizeaz[ diverse plante. O asociere
format[ din 19 plante este comercializat[ sub denumirea de Liv 52 (Himalaya
Drug). Produsul este recomandat pentru efectele hepatotrope ]i
hipolipemiante.

F. Plante ]i preparate din plante cu efecte asupra greut[\ii corporale.
Natural Siluet (Tishon) con\ine un complex de extracte 100%
naturale care contribuie la sc[derea @n greutate.

Bio-Cla 1000 (Pharma Nord) con\ine acizi gra]i liberi de origine
vegetal[. Ajut[ la reducerea \esutului adipos ]i dezvoltarea masei musculare
active. Se recomand[ asocierea administr[rii cu exerci\iu fizic regulat.
Normoponderol (Plantavorel) con\ine principii active vegetale cu
ac\iune depurativ[, favoriz[nd astfel eliminarea de]eurilor ]i toxinelor. Este
un bun adjuvant @n tratamentul obezit[\ii asociat cu un regim igieno-dietetic
adecvat. Un produs cu ac\iune depurativ[ asem[n[toare este Diett
(Plantavorel).
Cosmo Pharm comercializeaz[ un produs ce con\ine cele 11 vitamine
esen\iale, 7 minerale importante, calciu ]i potasiu naturale, proteine, t[r`\e,
fibre. Produsul se nume]te Stop Apetit ]i se administreaz[ @n locul unei mese
]i a unei gust[ri. Celelalte dou[ mese vor fi bine echilibrate nutri\ional. Se
recomand[ ingerarea zilnic[ de lichide 1-1,5 litri ]i @nlocuirea unor alimente:
- carnea cu nuci, alune, ciuperci, br`nz[ de vaci;
- gr[simile animale cu uleiuri vegetale;
194
E. Plante ]i preparate din plante cu efecte hepatotrope
Semin\ele de armurariu (Cardui mariae Fructus) sau Silybum
marianum con\ine un complex de biflavonizi (silimarin[, silibin[,
silibianin[) cu efecte hepatoprotectoare. Produsele sunt comercializate ca:
- Silimarin[ ( Tishon, semin\e Silybum marianum, comprimate 40
mg; Fabiol, comprimate echiv. 35 mg; Biofarm comprimate echiv.35
mg; Aesculap, comprimate echiv.35 mg);
- Silymarin instant (Sedico, pulbere pentru uz intern, 140 mg/plic);
- Silymarin LFM (Pharmasol, drajeuri echiv. 35 mg);
- Legalon (Madaus A.G., drajeuri echiv. 35 mg)
- Carsil (Sopharma, drajeuri 35 mg);
- Silibin[ (Arena Group, comprimate 35 mg).
- Hepatofalk Planta (Dr. Falk Pharma, capsule ce con\in extract uscat
de armurariu/silimarin[,extract uscat de rostopasc[, extract uscat de
Javanese curcuma)
#n medicina tradi\ional[ indian[ se utilizeaz[ diverse plante. O asociere
format[ din 19 plante este comercializat[ sub denumirea de Liv 52 (Himalaya
Drug). Produsul este recomandat pentru efectele hepatotrope ]i
hipolipemiante.

F. Plante ]i preparate din plante cu efecte asupra greut[\ii corporale.
Natural Siluet (Tishon) con\ine un complex de extracte 100%
naturale care contribuie la sc[derea @n greutate.

Bio-Cla 1000 (Pharma Nord) con\ine acizi gra]i liberi de origine
vegetal[. Ajut[ la reducerea \esutului adipos ]i dezvoltarea masei musculare
active. Se recomand[ asocierea administr[rii cu exerci\iu fizic regulat.
Normoponderol (Plantavorel) con\ine principii active vegetale cu
ac\iune depurativ[, favoriz[nd astfel eliminarea de]eurilor ]i toxinelor. Este
un bun adjuvant @n tratamentul obezit[\ii asociat cu un regim igieno-dietetic
adecvat. Un produs cu ac\iune depurativ[ asem[n[toare este Diett
(Plantavorel).
Cosmo Pharm comercializeaz[ un produs ce con\ine cele 11 vitamine
esen\iale, 7 minerale importante, calciu ]i potasiu naturale, proteine, t[r`\e,
fibre. Produsul se nume]te Stop Apetit ]i se administreaz[ @n locul unei mese
]i a unei gust[ri. Celelalte dou[ mese vor fi bine echilibrate nutri\ional. Se
recomand[ ingerarea zilnic[ de lichide 1-1,5 litri ]i @nlocuirea unor alimente:
- carnea cu nuci, alune, ciuperci, br`nz[ de vaci;
- gr[simile animale cu uleiuri vegetale;
195
- zah[rul cu miere;
- pr[jiturile cu fructe;
- pastele f[inoase ]i p`inea alb[ cu cereale @ncol\ite, p`ine
neagr[ (150 g/zi);
- m`nc[rurile g[tite cu salate; se pot men\ine eventual
m`nc[rurile de legume dovlecei, spanac, conopid[, gulii,
varz[, morcovi;
- condimentele iu\i cu cele slabe, frunze;
- alcool, cafea cu sucuri de fructe ]i legume, iaurt.

Trim Fit (Pangeo Pharma, Pharmex Rom Industry) este o combina\ie
de nutrien\i ]i extracte din plante care ac\ioneaz[ sinergic pentru cre]terea
producerii de energie ]i a ratei metabolice, reducerea apetitului ]i accelerarea
catabolismului lipidic. Con\ine:
- extras de Citrus Aurantium (bogat @n uleiuri esen\iale),
ceai verde ce crete rata metabolismului bazal;
- complexe enzimatice ]i acid linoleic conjugat cu rol @n
@mbun[t[\irea digestiei ]i ob\inerea senza\iei de sa\ietate;
- extras de Fucus vesiculosus (Varec), bogat @n vitamine ]i
minerale, mai ales @n iod, intervenind @n buna func\ionare a
glandei tiroide (reglarea metabolismului ]i a greut[\ii
corporale);
- extract de Hypericum perforatum ce cre]te serotonina la
nivel cerebral;
- acid lipoic ce contribuie al[turi de ceaiul verde la reglarea
glicemiei ]i a secre\iei de insulin[ ce stimuleaz[
acumularea lipidelor @n depozite.

Trim 4 Life (California Fitness) con\ine vitamine , minerale, substan\e
lipotrope, hidroxi-citrat (substan\[ extras[ dintr-un fruct tropical Garcinia
Cambogia ce scade pofta de m`ncare, limiteaz[ depunerile de gr[sime,
stimuleaz[ arderile calorice far[ efecte secundare). Se recomand[
administrarea acestui produs asociat cu exerci\iul fizic regulat.

California Fitness mai comercializeaz[ un supliment alimentar pentru
sc[derea apetitului numit Citrimax&Chromium.
#n India ]i Thailanda exist[ o plant[ numit[ Garcinia Cambogia, al
c[rui fruct con\ine hidroxi-citra\i. Aceste substan\e scad sinteza
colesterolului, trigliceridelor ]i a acizilor gra]i, @mpiedic[ transformarea
195
- zah[rul cu miere;
- pr[jiturile cu fructe;
- pastele f[inoase ]i p`inea alb[ cu cereale @ncol\ite, p`ine
neagr[ (150 g/zi);
- m`nc[rurile g[tite cu salate; se pot men\ine eventual
m`nc[rurile de legume dovlecei, spanac, conopid[, gulii,
varz[, morcovi;
- condimentele iu\i cu cele slabe, frunze;
- alcool, cafea cu sucuri de fructe ]i legume, iaurt.

Trim Fit (Pangeo Pharma, Pharmex Rom Industry) este o combina\ie
de nutrien\i ]i extracte din plante care ac\ioneaz[ sinergic pentru cre]terea
producerii de energie ]i a ratei metabolice, reducerea apetitului ]i accelerarea
catabolismului lipidic. Con\ine:
- extras de Citrus Aurantium (bogat @n uleiuri esen\iale),
ceai verde ce crete rata metabolismului bazal;
- complexe enzimatice ]i acid linoleic conjugat cu rol @n
@mbun[t[\irea digestiei ]i ob\inerea senza\iei de sa\ietate;
- extras de Fucus vesiculosus (Varec), bogat @n vitamine ]i
minerale, mai ales @n iod, intervenind @n buna func\ionare a
glandei tiroide (reglarea metabolismului ]i a greut[\ii
corporale);
- extract de Hypericum perforatum ce cre]te serotonina la
nivel cerebral;
- acid lipoic ce contribuie al[turi de ceaiul verde la reglarea
glicemiei ]i a secre\iei de insulin[ ce stimuleaz[
acumularea lipidelor @n depozite.

Trim 4 Life (California Fitness) con\ine vitamine , minerale, substan\e
lipotrope, hidroxi-citrat (substan\[ extras[ dintr-un fruct tropical Garcinia
Cambogia ce scade pofta de m`ncare, limiteaz[ depunerile de gr[sime,
stimuleaz[ arderile calorice far[ efecte secundare). Se recomand[
administrarea acestui produs asociat cu exerci\iul fizic regulat.

California Fitness mai comercializeaz[ un supliment alimentar pentru
sc[derea apetitului numit Citrimax&Chromium.
#n India ]i Thailanda exist[ o plant[ numit[ Garcinia Cambogia, al
c[rui fruct con\ine hidroxi-citra\i. Aceste substan\e scad sinteza
colesterolului, trigliceridelor ]i a acizilor gra]i, @mpiedic[ transformarea
196
glucidelor din alimente @n lipide (lipogeneza), scad apetitul, stimuleaz[
glicogenogeneza hepatic[. Efectul cre]te dac[ se asociaz[ cu crom ]i
vanadiu.

Din grupa preparatelor pentru sc[dere @n greutate face parte ]i Fat
Absorber, un supliment alimentar pentru reducerea absorb\iei lipidelor.
Con\ine semin\e de Plantago Ovata ]i glucozamin[. Aceste substan\e
contribuie la sc[derea nivelului sanguin al colesterolului prin cre]terea
elimin[rii lipidelor prin fecale.

Alte suplimente alimentare sunt utilizate pentru efectele lor
lipocatabolice. Din aceast[ grup[ fac parte Fat Absorber care previne
formarea stratului adipos prin reducerea absorb\iei lipidelor, iar Fat Burners
faciliteaz[ arderea gr[similor din depozitele adipoase, ambele produse fiind
comercializate de California Fitness.
Con\in:
- colin[ ]i inozitol cu rol lipocatabolic
- L-carnitin[ ce favorizeaz[ arderea lipidelor @n mitocondrii;
- metionin[ ]i betain[ ce @mpiedic[ depunerea hepatic[ a
lipidelor ]i contribuie la eliminarea substan\elor toxice;
- picolinat de crom; fier;
- lecitin[, lizin[, fenil-alanin[;
- acid oleic ]i linoleic; complex de acizi gra]i esen\iali
- vitamina C, vitamina B6.
Ca supliment @n regimurile de sl[bire se poate folosi ]i spirulina pentru
reglarea apetitului.

Pentru cre]terea poftei de m`ncare exist[ un produs dietetic natural
pe baz[ de extract de fructe de coac[z negru, denumit Rubisol (Plantavorel).
Produsul are efecte benefice ]i @n st[ri de astenie, anemie, hipertensiune.

Apetit (Plantavorel) este un produs natural con\in`nd tinctur[ de
ghi\ur[, ment[ ]i fenicul. Stimuleaz[ apetitul ]i digestia, favorizeaz[
absorb\ia fierului ]i a vitaminei B @n organism, stimuleza[ SNC.

Apiterapia reprezint[ utilizarea @n scop terapeutic a mierii de albine ]i
a produselor derivate.

196
glucidelor din alimente @n lipide (lipogeneza), scad apetitul, stimuleaz[
glicogenogeneza hepatic[. Efectul cre]te dac[ se asociaz[ cu crom ]i
vanadiu.

Din grupa preparatelor pentru sc[dere @n greutate face parte ]i Fat
Absorber, un supliment alimentar pentru reducerea absorb\iei lipidelor.
Con\ine semin\e de Plantago Ovata ]i glucozamin[. Aceste substan\e
contribuie la sc[derea nivelului sanguin al colesterolului prin cre]terea
elimin[rii lipidelor prin fecale.

Alte suplimente alimentare sunt utilizate pentru efectele lor
lipocatabolice. Din aceast[ grup[ fac parte Fat Absorber care previne
formarea stratului adipos prin reducerea absorb\iei lipidelor, iar Fat Burners
faciliteaz[ arderea gr[similor din depozitele adipoase, ambele produse fiind
comercializate de California Fitness.
Con\in:
- colin[ ]i inozitol cu rol lipocatabolic
- L-carnitin[ ce favorizeaz[ arderea lipidelor @n mitocondrii;
- metionin[ ]i betain[ ce @mpiedic[ depunerea hepatic[ a
lipidelor ]i contribuie la eliminarea substan\elor toxice;
- picolinat de crom; fier;
- lecitin[, lizin[, fenil-alanin[;
- acid oleic ]i linoleic; complex de acizi gra]i esen\iali
- vitamina C, vitamina B6.
Ca supliment @n regimurile de sl[bire se poate folosi ]i spirulina pentru
reglarea apetitului.

Pentru cre]terea poftei de m`ncare exist[ un produs dietetic natural
pe baz[ de extract de fructe de coac[z negru, denumit Rubisol (Plantavorel).
Produsul are efecte benefice ]i @n st[ri de astenie, anemie, hipertensiune.

Apetit (Plantavorel) este un produs natural con\in`nd tinctur[ de
ghi\ur[, ment[ ]i fenicul. Stimuleaz[ apetitul ]i digestia, favorizeaz[
absorb\ia fierului ]i a vitaminei B @n organism, stimuleza[ SNC.

Apiterapia reprezint[ utilizarea @n scop terapeutic a mierii de albine ]i
a produselor derivate.

197
Mierea este o solu\ie concentrat[ de glucide, con\in`nd @n medie 78%
glucide reprezentate @n principal de glucoz[ ]i levuloz[. Constituie un produs
energetic de prim rang.

Pe l`ng[ nectar albinele culeg ]i depoziteaz[ @n celulele fagurilor
polenul provenind de la diverse plante. Polenul are o compozi\ie foarte
complex[ cu propriet[\i nutritive ]i biostimulatoare deosebite. Proteinele sale
con\in to\i aminoacizii esen\iali. Polenul mai con\ine vitamine, s[ruri
minerale, lipide (lecitin[, colesterol, acizi gra]i).
Ca aliment, administrat @n doze de 15-35 g zilnic asigur[ organismului
necesarul de aminoacizi, ac\ion`nd ca un accelerator de cre]tere. Se consum[
amestecat cu miere sau zah[r.
Exist[ preparate medicamentoase ce asociaz[ polenul cu alte
substan\e (Polenolecitin. Taga-Man).

L[pti]orul de matc[ este o substan\[ complex[ produs[ de gandele
salivare ale albinelor, destinat[ hr[nirii reginei. Datorit[ bog[\iei acestuia @n
vitamine, proteine ]i aminoacizi regina supravie\uie]te peste 5 ani, @n timp ce
albinele lucr[toare tr[iesc 2-4 luni.
Con\ine toate vitaminele grupului B (mai ales B5 ]i B6), A,E,C,D,
minerale, enzime, 18 tipuri de aminoacizi, substan\e antivirale; este singura
surs[ natural[ de acetilcolin[.
Administrarea se recomand[ stres fizic ]i psihic, oboseal[, eforturi
fizice sus\inute. Se g[se]te sub forma unor preparate diverse:
- Bee Power Royal Jelly (California Fitness);
- Royal Jelly, capsule gelatinoase de 100, 150, 200 sau 600 mg

Propolisul este un produs secundar al albinelor, folosit pentru
etanseizare, acoperirea cr[p[turilor stupului, a corpurilor str[ine. Reprezint[
un extraordinar complex de substan\e organice: 70% substan\e din muguri de
arbori ]i secre\ii faringiene ale albinelor, 30% cear[ ]i polen. Are importante
propriet[\i antivirale, antibacteriene, antifungice, antiinflamatorii ]i
antioxidante .
#n farmacii @l g[sim sub form[ de Propolis C Comprimate (Mark
International), comprimatele con\in`nd tinctur[ de propolis, vitamina C ]i
vitamina B2., sau Propolis MK (Mark International), crem[.

Apilarnilul este un complex de substan\e naturale ob\inut dintr-un
extract liofilizat de larve de tr[ntori. Are propriet[\i biostimulante ]i
197
Mierea este o solu\ie concentrat[ de glucide, con\in`nd @n medie 78%
glucide reprezentate @n principal de glucoz[ ]i levuloz[. Constituie un produs
energetic de prim rang.

Pe l`ng[ nectar albinele culeg ]i depoziteaz[ @n celulele fagurilor
polenul provenind de la diverse plante. Polenul are o compozi\ie foarte
complex[ cu propriet[\i nutritive ]i biostimulatoare deosebite. Proteinele sale
con\in to\i aminoacizii esen\iali. Polenul mai con\ine vitamine, s[ruri
minerale, lipide (lecitin[, colesterol, acizi gra]i).
Ca aliment, administrat @n doze de 15-35 g zilnic asigur[ organismului
necesarul de aminoacizi, ac\ion`nd ca un accelerator de cre]tere. Se consum[
amestecat cu miere sau zah[r.
Exist[ preparate medicamentoase ce asociaz[ polenul cu alte
substan\e (Polenolecitin. Taga-Man).

L[pti]orul de matc[ este o substan\[ complex[ produs[ de gandele
salivare ale albinelor, destinat[ hr[nirii reginei. Datorit[ bog[\iei acestuia @n
vitamine, proteine ]i aminoacizi regina supravie\uie]te peste 5 ani, @n timp ce
albinele lucr[toare tr[iesc 2-4 luni.
Con\ine toate vitaminele grupului B (mai ales B5 ]i B6), A,E,C,D,
minerale, enzime, 18 tipuri de aminoacizi, substan\e antivirale; este singura
surs[ natural[ de acetilcolin[.
Administrarea se recomand[ stres fizic ]i psihic, oboseal[, eforturi
fizice sus\inute. Se g[se]te sub forma unor preparate diverse:
- Bee Power Royal Jelly (California Fitness);
- Royal Jelly, capsule gelatinoase de 100, 150, 200 sau 600 mg

Propolisul este un produs secundar al albinelor, folosit pentru
etanseizare, acoperirea cr[p[turilor stupului, a corpurilor str[ine. Reprezint[
un extraordinar complex de substan\e organice: 70% substan\e din muguri de
arbori ]i secre\ii faringiene ale albinelor, 30% cear[ ]i polen. Are importante
propriet[\i antivirale, antibacteriene, antifungice, antiinflamatorii ]i
antioxidante .
#n farmacii @l g[sim sub form[ de Propolis C Comprimate (Mark
International), comprimatele con\in`nd tinctur[ de propolis, vitamina C ]i
vitamina B2., sau Propolis MK (Mark International), crem[.

Apilarnilul este un complex de substan\e naturale ob\inut dintr-un
extract liofilizat de larve de tr[ntori. Are propriet[\i biostimulante ]i
198
bioenergetice asupra metabolismului general care ac\ioneaz[ sinergic cu
componentele propolisului. Se g[se]te sub form[ de:
- Apilarnil Prop (Sicomed);
- Apilarnil Potent (Biofarm); com\ine apilarnil asociat cu \elin[ pulvis,
glicerofosfat de calciu, acid folic, metiltestosteron.
- Apilarnil Potent Y (Biofarm);




De re\inut


Plantele con\in numeroase substan\e ce pot fi utilizate @n
profilaxia ]I tratamentul duverselor afec\iuni, pentru ob\inerea energiei,
pentru tonifierea general[ a organismului, pentru sc[derea @n greutate.





















198
bioenergetice asupra metabolismului general care ac\ioneaz[ sinergic cu
componentele propolisului. Se g[se]te sub form[ de:
- Apilarnil Prop (Sicomed);
- Apilarnil Potent (Biofarm); com\ine apilarnil asociat cu \elin[ pulvis,
glicerofosfat de calciu, acid folic, metiltestosteron.
- Apilarnil Potent Y (Biofarm);




De re\inut


Plantele con\in numeroase substan\e ce pot fi utilizate @n
profilaxia ]I tratamentul duverselor afec\iuni, pentru ob\inerea energiei,
pentru tonifierea general[ a organismului, pentru sc[derea @n greutate.





















199
D.9. PRINCIPII DE ALIMENTATIE S{N{TOAS{

Caracteristicile alimenta\iei s[n[toase (fiziologice) sunt :
- acoper[ necesarul de calorii ;
- previne ateroscleroza ]i hipertensiunea ;
- previne dislipidemiile ]i cancerul ;
- stimuleaz[ sistemul imunitar;
- stimuleaz[ procesele chemoprotective;
- cre]te rezisten\a la stres;
- stimuleaz[ func\iile cerebrale ;
- asigur[ longevitatea.
Decalogul alimenta\iei fiziologice este (dup[ Fr. Scheidner) :
1. Alimenta\ie echilibrat[ ]i variat[.
2. Consum de alimente native (nepreaparate).
3. Consum de alimente alcaline.
4. Consum de alimente cu fibre vegetale.
5. Diet[ s[rac[ @n gr[simi.
6. Consum minim de sare.
7. Consum minim de zah[r.
8. Consum limitat de alcool.
9. Evitarea alimentelor conservate.
10. Completarea dietei cu suplimente nutri\ionale: oligoelemente,
vitamine, substan\e biologic active (antioxidante, fibre,
carnitin[) pentru neutralizarea radicalilor liberi proveni\i din
alimentele conservate, din poluarea mediului sau @n urma
stresului.
Pentru a atinge aceste obiective este necesar s[ se p[streze propor\iile
indicate anterior pentru proteine, lipide ]I glucide, de principiile asocierii
alimentelor ]I de structura piramidei alimentare (figura 14).
#n func\ie de principiile de asociere, alimentele se pot clasifica @n 4
grupe :
Grupa 1 cuprinde alimentele bogate @n hidra\i de carbon (cereale,
p`ine, pr[jituri, cartofi, paste f[inoase, fructe dulci - banane, smochine sau
uscate.
Grupa 2 include alimentele bogate @n albumin[: carne, c`rna\i,
salam, organe, pe]te, pas[re, produse lactate, soia, fructe acri]oare - mere,
pere, piersici, cire]e, fructele cu boabe, m[ce]ele.
Grupa 3 con\ine alimente neutre : gr[simi, g[lbenu], sm`nt`n[,
br`nz[ de vaci, legume, condimente, nuci, avocado, verde\uri.
199
D.9. PRINCIPII DE ALIMENTATIE S{N{TOAS{

Caracteristicile alimenta\iei s[n[toase (fiziologice) sunt :
- acoper[ necesarul de calorii ;
- previne ateroscleroza ]i hipertensiunea ;
- previne dislipidemiile ]i cancerul ;
- stimuleaz[ sistemul imunitar;
- stimuleaz[ procesele chemoprotective;
- cre]te rezisten\a la stres;
- stimuleaz[ func\iile cerebrale ;
- asigur[ longevitatea.
Decalogul alimenta\iei fiziologice este (dup[ Fr. Scheidner) :
1. Alimenta\ie echilibrat[ ]i variat[.
2. Consum de alimente native (nepreaparate).
3. Consum de alimente alcaline.
4. Consum de alimente cu fibre vegetale.
5. Diet[ s[rac[ @n gr[simi.
6. Consum minim de sare.
7. Consum minim de zah[r.
8. Consum limitat de alcool.
9. Evitarea alimentelor conservate.
10. Completarea dietei cu suplimente nutri\ionale: oligoelemente,
vitamine, substan\e biologic active (antioxidante, fibre,
carnitin[) pentru neutralizarea radicalilor liberi proveni\i din
alimentele conservate, din poluarea mediului sau @n urma
stresului.
Pentru a atinge aceste obiective este necesar s[ se p[streze propor\iile
indicate anterior pentru proteine, lipide ]I glucide, de principiile asocierii
alimentelor ]I de structura piramidei alimentare (figura 14).
#n func\ie de principiile de asociere, alimentele se pot clasifica @n 4
grupe :
Grupa 1 cuprinde alimentele bogate @n hidra\i de carbon (cereale,
p`ine, pr[jituri, cartofi, paste f[inoase, fructe dulci - banane, smochine sau
uscate.
Grupa 2 include alimentele bogate @n albumin[: carne, c`rna\i,
salam, organe, pe]te, pas[re, produse lactate, soia, fructe acri]oare - mere,
pere, piersici, cire]e, fructele cu boabe, m[ce]ele.
Grupa 3 con\ine alimente neutre : gr[simi, g[lbenu], sm`nt`n[,
br`nz[ de vaci, legume, condimente, nuci, avocado, verde\uri.
200
Grupa 4 cuprinde alimentele de consum redus sau interzise pentru
persoanele hiperponderale: marmelad[, zah[r alb, produse din f[in[ alb[,
alimente conservate, arahide, castane, fructe uscate cu p[st[i.
Alimentele din grupa 1 ]i cele din grupa 2 nu trebuie consumate dec`t
separat unele fa\[ de celelelte, deci nu @n timpul aceleia]i mese.
Alimentele din grupa 3 (neutr[) pot fi combinate cu cele din grupa 1
sau 2. Se recomand[ ca orice mas[ s[ con\in[ 80% fructe ]i legume.
Persoanele care vor s[ sl[beasc[ vor evita @n plus maioneza, cafeaua, ceaiul
negru, piperul , o\etul, hreanul, mu]tarul, ghimbirul.


200
Grupa 4 cuprinde alimentele de consum redus sau interzise pentru
persoanele hiperponderale: marmelad[, zah[r alb, produse din f[in[ alb[,
alimente conservate, arahide, castane, fructe uscate cu p[st[i.
Alimentele din grupa 1 ]i cele din grupa 2 nu trebuie consumate dec`t
separat unele fa\[ de celelelte, deci nu @n timpul aceleia]i mese.
Alimentele din grupa 3 (neutr[) pot fi combinate cu cele din grupa 1
sau 2. Se recomand[ ca orice mas[ s[ con\in[ 80% fructe ]i legume.
Persoanele care vor s[ sl[beasc[ vor evita @n plus maioneza, cafeaua, ceaiul
negru, piperul , o\etul, hreanul, mu]tarul, ghimbirul.


D
e

r
e
\
i
n
u
t






6
-
1
1

p
o
r
\
i
i

p
`
i
n
e
,

p
a
s
t
e
,

c
e
r
e
a
l
e

3
-
5

p
o
r
\
i
i

l
e
g
u
m
e
2
-
4

p
o
r
\
i
i

f
r
u
c
t
e

2
-
3
p
o
r
\
i
i

p
r
o
d
u
s
e

l
a
c
t
a
t
e

















2
-
3
p
o
r
\
i
i




















c
a
r
n
e
,

p
e
]
t
e
,

p
a
s
[
r
e
,

l
e
g
u
m
i
n
o
a
s
e

G
r
a
s
i
m
i
,

u
l
e
i
,

z
a
h
[
r

F
i
g
u
r
a

1
4
.

P
i
r
a
m
i
d
a

a
l
i
m
e
n
t
a
r
[

(
G
i
r
a
r
d

E
b
e
r
l
e
,

2
0
0
0
)
D
e

r
e
\
i
n
u
t






6
-
1
1

p
o
r
\
i
i

p
`
i
n
e
,

p
a
s
t
e
,

c
e
r
e
a
l
e

3
-
5

p
o
r
\
i
i

l
e
g
u
m
e
2
-
4

p
o
r
\
i
i

f
r
u
c
t
e

2
-
3
p
o
r
\
i
i

p
r
o
d
u
s
e

l
a
c
t
a
t
e

















2
-
3
p
o
r
\
i
i




















c
a
r
n
e
,

p
e
]
t
e
,

p
a
s
[
r
e
,

l
e
g
u
m
i
n
o
a
s
e

G
r
a
s
i
m
i
,

u
l
e
i
,

z
a
h
[
r

F
i
g
u
r
a

1
4
.

P
i
r
a
m
i
d
a

a
l
i
m
e
n
t
a
r
[

(
G
i
r
a
r
d

E
b
e
r
l
e
,

2
0
0
0
)
202
D.10. PRINCIPII DE ALIMENTATIE SPORTIVA

Respectarea regimului de via\[ ]i a regimului alimentar @n tot timpul
antrenamentului, ]i mai ales @n perioadele de concurs, reprezint[ un factor de
baz[ care condi\ioneaz[ preg[tirea organismului la un nivel c`t mai ridicat ]i
realizarea unor performan\e superioare, @n continu[ cre]tere.
P[rerea general[ la ora actual[ este aceea c[ performan\ele sportive de
excep\ie ob\inute @n ultimii ani au avut la baz[, printre altele, urm[torii
factori: progresul ob\inut @n domeniul alimenta\iei sportive, al preg[tirii
biologice ]i lupta @mpotriva bolilor infec\ioase.

Principalele grupe de alimente pot fi sintetizate @n opt categorii:
1. Lapte ]i derivate lactate, reprezent`nd 15% din ra\ia pe 24h;
2. Carne, pe]te ]i derivate ale acestora, reprezent`nd 10% din ra\ia pe 24h;
3. Ou[, reprezent`nd 2% din ra\ia pe 24h;
4. Legume, fructe, reprezent`nd 15% din ra\ia pe 24h;
5. Cereale, leguminoase uscate, reprezent`nd 40% din ra\ia pe 24h;
6. Gr[simi alimentare (unt, fri]c[, sm`nt`n[, ulei), reprezent`nd 10% din
ra\ia pe 24h;
7. Produse zaharoase, reprezent`nd 8% din ra\ia pe 24h;
8. B[uturi.


#n ceea ce prive]te trofinele alimentare de baz[, se subliniaz[
urm[toarele aspecte:
- proteinele, reprezentate prin proteine complete (animale), ca
furnizoare de aminoacizi esen\iali, proteine par\ial complete din cereale ]i
leguminoase ]i incomplete (gelatin[, zein[), trebuie s[ asigure 15-20% din
ra\ia caloric[ (2-2.5g/kgcorp); din acestea proteinele animale pot ajunge la
75% din cantitatea total[ de proteine;
- glucidele trebuie s[ asigure 55-65% din ra\ia caloric[ (9-
10g/kgcorp), din acestea 75% sub form[ de mono ]i dizaharide;
- lipidele trebuie s[ asigure 20-25% din ra\ia caloric[ (1.5-2g/kgcorp),
din care 70% sub form[ de acizi gra]i nesatura\i ]i fosfolipide vegetale;
- vitaminele, mineralele ]i radicalii alcalini sunt furniza\i, @n special,
de c[trre alimentele din grupa 4.
Reparti\ia ra\iei alimentare pe 24 de ore este urm[toarea:
- la micul dejun 25-30%;
- la dejun 40-45%;
D 11. Grupe de alimente
202
D.10. PRINCIPII DE ALIMENTATIE SPORTIVA

Respectarea regimului de via\[ ]i a regimului alimentar @n tot timpul
antrenamentului, ]i mai ales @n perioadele de concurs, reprezint[ un factor de
baz[ care condi\ioneaz[ preg[tirea organismului la un nivel c`t mai ridicat ]i
realizarea unor performan\e superioare, @n continu[ cre]tere.
P[rerea general[ la ora actual[ este aceea c[ performan\ele sportive de
excep\ie ob\inute @n ultimii ani au avut la baz[, printre altele, urm[torii
factori: progresul ob\inut @n domeniul alimenta\iei sportive, al preg[tirii
biologice ]i lupta @mpotriva bolilor infec\ioase.

Principalele grupe de alimente pot fi sintetizate @n opt categorii:
1. Lapte ]i derivate lactate, reprezent`nd 15% din ra\ia pe 24h;
2. Carne, pe]te ]i derivate ale acestora, reprezent`nd 10% din ra\ia pe 24h;
3. Ou[, reprezent`nd 2% din ra\ia pe 24h;
4. Legume, fructe, reprezent`nd 15% din ra\ia pe 24h;
5. Cereale, leguminoase uscate, reprezent`nd 40% din ra\ia pe 24h;
6. Gr[simi alimentare (unt, fri]c[, sm`nt`n[, ulei), reprezent`nd 10% din
ra\ia pe 24h;
7. Produse zaharoase, reprezent`nd 8% din ra\ia pe 24h;
8. B[uturi.


#n ceea ce prive]te trofinele alimentare de baz[, se subliniaz[
urm[toarele aspecte:
- proteinele, reprezentate prin proteine complete (animale), ca
furnizoare de aminoacizi esen\iali, proteine par\ial complete din cereale ]i
leguminoase ]i incomplete (gelatin[, zein[), trebuie s[ asigure 15-20% din
ra\ia caloric[ (2-2.5g/kgcorp); din acestea proteinele animale pot ajunge la
75% din cantitatea total[ de proteine;
- glucidele trebuie s[ asigure 55-65% din ra\ia caloric[ (9-
10g/kgcorp), din acestea 75% sub form[ de mono ]i dizaharide;
- lipidele trebuie s[ asigure 20-25% din ra\ia caloric[ (1.5-2g/kgcorp),
din care 70% sub form[ de acizi gra]i nesatura\i ]i fosfolipide vegetale;
- vitaminele, mineralele ]i radicalii alcalini sunt furniza\i, @n special,
de c[trre alimentele din grupa 4.
Reparti\ia ra\iei alimentare pe 24 de ore este urm[toarea:
- la micul dejun 25-30%;
- la dejun 40-45%;
D 11. Grupe de alimente
203
- la cin[ 25-30%.
#n cazul @n care se vor introduce gust[ri @ntre micul dejun ]i dejun
acestea vor reprezenta 5-10% din masa de pr`nz, iar cele dintre dejun ]i cin[
vor reprezenta 5% din cin[.
Exist[ mai multe modalit[\i de calculare a ra\iei sportive zilnice. Cea
mai frecvent[ stabile]te ra\ia alimentar[ @n func\ie de profilul sportului ]i de
num[rul de ore de antrenament (@n medie 4-6 ore/zi), astfel:
1. Pentru probele de rezisten\[ aerob[ ra\ia este de 4500-5000kcal,
din care proteine 14-16%, glucide 60-65%, lipide 22-26%;
2. Pentru probele de rezisten\[-for\[ (ap[, iarn[, ciclism), ra\ia este
de 5500-6000kcal, din care proteine 15-17%, glucide 56-58%, lipide 26-
28%;
3. Pentru probele de for\[-vitez[ (box, judo), @n func\ie de categoria
de greutate, ra\ia este de 3500-6000kcal, din care proteine 18%, glucide
54%, lipide 28%;
4. Pentru jocuri sportive ra\ia este de 5000kcal, din care proteine 16-
17%, glucide 56-58%, lipide 26-28%;
5. Pentru gimnastic[ ra\ia este de 2000-3000kcal, din care proteine
18-22%, glucide 46-50%, lipide 26-28%;
6. Pentru ]ah, tir ]i popice ra\ia se calculeaz[ ca la nesportivi, la
care se adaug[ consumul pentru orele de efort fizic.
Alt mod de calculare a ra\iei calorice folose]te consumul caloric
indus de activitatea sportiv[ pe or[, \in`nd cont de cantitatea ]i calitatea
efortului desf[]urat (durat[, intensitate, complexitate), ca ]i de factorii de
mediu (v`nt, altitudine medie). Astfel, pentru sprint, s[rituri, semifond,
gimnastic[, tir, @not, scrim[, box, fotbal ]i patinaj artistic consumul este de
60-65kcal/kg. Pentru arunc[ri, polo, lupte, ciclism pist[, schi, baschet, hochei
pe ghea\[, handbal, rugbi ]i caiac-kanoe, consumul este de 70kcal/kg, iar
pentru atletism fond, consumul este de 75kcal/kg. Se mai re\ine faptul c[
1Kcal=4.19KJouli, iar prin oxidarea unui gram de proteine ]i/sau glucide se
ob\in 4.1kcal, @n timp ce oxidarea unui gram de lipide furnizeaz[ 9kcal.
S-au descris mai multe tipuri de ra\ii alimentare care se vor trece
succint @n revist[:
- ra\ia @n perioada preg[titoare sau de antrenament;
- ra\ia @n perioada de competi\ie sau concurs
- ra\ia de refacere sau de tranzi\ie.
Ra\ia alimentar[ va \ine seama de tipul activit[\ii fizice ]I de
elementele constitutive individuale. Respectarea acestor cerin\e impune
individualizarea ra\iei alimentare. #n acest scop se va face o anchet[ medical[
care va consta @n :
203
- la cin[ 25-30%.
#n cazul @n care se vor introduce gust[ri @ntre micul dejun ]i dejun
acestea vor reprezenta 5-10% din masa de pr`nz, iar cele dintre dejun ]i cin[
vor reprezenta 5% din cin[.
Exist[ mai multe modalit[\i de calculare a ra\iei sportive zilnice. Cea
mai frecvent[ stabile]te ra\ia alimentar[ @n func\ie de profilul sportului ]i de
num[rul de ore de antrenament (@n medie 4-6 ore/zi), astfel:
1. Pentru probele de rezisten\[ aerob[ ra\ia este de 4500-5000kcal,
din care proteine 14-16%, glucide 60-65%, lipide 22-26%;
2. Pentru probele de rezisten\[-for\[ (ap[, iarn[, ciclism), ra\ia este
de 5500-6000kcal, din care proteine 15-17%, glucide 56-58%, lipide 26-
28%;
3. Pentru probele de for\[-vitez[ (box, judo), @n func\ie de categoria
de greutate, ra\ia este de 3500-6000kcal, din care proteine 18%, glucide
54%, lipide 28%;
4. Pentru jocuri sportive ra\ia este de 5000kcal, din care proteine 16-
17%, glucide 56-58%, lipide 26-28%;
5. Pentru gimnastic[ ra\ia este de 2000-3000kcal, din care proteine
18-22%, glucide 46-50%, lipide 26-28%;
6. Pentru ]ah, tir ]i popice ra\ia se calculeaz[ ca la nesportivi, la
care se adaug[ consumul pentru orele de efort fizic.
Alt mod de calculare a ra\iei calorice folose]te consumul caloric
indus de activitatea sportiv[ pe or[, \in`nd cont de cantitatea ]i calitatea
efortului desf[]urat (durat[, intensitate, complexitate), ca ]i de factorii de
mediu (v`nt, altitudine medie). Astfel, pentru sprint, s[rituri, semifond,
gimnastic[, tir, @not, scrim[, box, fotbal ]i patinaj artistic consumul este de
60-65kcal/kg. Pentru arunc[ri, polo, lupte, ciclism pist[, schi, baschet, hochei
pe ghea\[, handbal, rugbi ]i caiac-kanoe, consumul este de 70kcal/kg, iar
pentru atletism fond, consumul este de 75kcal/kg. Se mai re\ine faptul c[
1Kcal=4.19KJouli, iar prin oxidarea unui gram de proteine ]i/sau glucide se
ob\in 4.1kcal, @n timp ce oxidarea unui gram de lipide furnizeaz[ 9kcal.
S-au descris mai multe tipuri de ra\ii alimentare care se vor trece
succint @n revist[:
- ra\ia @n perioada preg[titoare sau de antrenament;
- ra\ia @n perioada de competi\ie sau concurs
- ra\ia de refacere sau de tranzi\ie.
Ra\ia alimentar[ va \ine seama de tipul activit[\ii fizice ]I de
elementele constitutive individuale. Respectarea acestor cerin\e impune
individualizarea ra\iei alimentare. #n acest scop se va face o anchet[ medical[
care va consta @n :
204
1. Anamnez[ privind antecedentele personale ]I familiale (alimente
preferate, b[uturi, orarul meselor).
2. Examen psihologic (emotivitate, anxietate, studiul mediului
sportiv ]i familial).
3. Examen medical complex.
4. Probe func\ionale cardiovasculare; cicloergometrie.
5. Analize de laborator pentru eviden\ierea unor anomalii netraduse
clinic.
6. Examen radiologic, EKG, EMG.
7. Anchet[ alimentar[ prin utilizarea unor chestionare tip[rite
De asemeni se va \ine cont de condi\iile de mediu, valoarea ]i
posibilit[\ile de aprovizionare cu alimente.
A. Ra\ia de @ntre\inere sau sus\inere urm[re]te cre]terea rezervelor
de glicogen muscular ]i hepatic, necesare mai ales @n efortul de rezisten\[.
S-au descris ]i aplicat dou[ tipuri de ra\ii alimentare cu efecte
bioenergogene care au intrat @n practica medico-sportiv[ de @nalt[
performan\[. Primul tip de ra\ie descris @n urm[ cu zeci de ani de autorii
scandinavi (foamea de glucide) se aplic[ @n s[pt[m`na premerg[toare
competi\iei ]i anume @n zilele 7, 6, 5, 4 @n care glucidele scad la 45-50% din
ra\ia alimentar[, asociat cu antrenamente de intensitate ]i volum crescute,
aceasta av`nd ca scop consumarea glicogenului muscular. #n zilele 3, 2, 1,
volumul antrenamentului este mediu, intensitatea atinge 90%, iar ra\ia
alimentar[ de glucide pe 24 de ore ajunge la 65-70% (suprasasturare cu
glucide). #n acest fel glicogenul muscular cre]te de 2.2 ori (normal 2.3g
glicogen la 100g \esut muscular) furniz`nd astfel rezerve energetice sporite
pentru efortul ce urmeaz[ @n zilele urm[toare.
Al II-lea tip de ra\ie cu efecte ergotrope este ra\ia hiperproteic[
folosit[ pentru sporturile de for\[ ]i/sau anduran\[ (haltere, atletism,
arunc[ri). Ea se realizeaz[ supliment`nd ra\ia proteic[ cu 1-1.5g proteine
(lapte praf sau concentrate proteice) timp de 8 s[pt[m`ni asociat cu
antrenamente specializate pentru dezvoltarea for\ei musculare timp de 4-6
ore/zi. S-a demonstrat ca fiind benefic[ suplimentarea acestei ra\ii cu doze
stimulative de anabolizante ca 1-carnitin[, aspartat de arginin[, vitamina E ]i
B6, care sus\in aceste efecte prin mecanisme anabolice. Experimental, dup[
un astfel de regim, s-a constatat cre]terea masei active cu 2-3kg @n
detrimentul \esutului adipos, f[r[ a @nregistra deterior[ri ale testelor
func\ionale hepato-renale.
Sintetiz`nd, se pot enun\a urm[toarele principii ale alimenta\iei de
sus\inere:
204
1. Anamnez[ privind antecedentele personale ]I familiale (alimente
preferate, b[uturi, orarul meselor).
2. Examen psihologic (emotivitate, anxietate, studiul mediului
sportiv ]i familial).
3. Examen medical complex.
4. Probe func\ionale cardiovasculare; cicloergometrie.
5. Analize de laborator pentru eviden\ierea unor anomalii netraduse
clinic.
6. Examen radiologic, EKG, EMG.
7. Anchet[ alimentar[ prin utilizarea unor chestionare tip[rite
De asemeni se va \ine cont de condi\iile de mediu, valoarea ]i
posibilit[\ile de aprovizionare cu alimente.
A. Ra\ia de @ntre\inere sau sus\inere urm[re]te cre]terea rezervelor
de glicogen muscular ]i hepatic, necesare mai ales @n efortul de rezisten\[.
S-au descris ]i aplicat dou[ tipuri de ra\ii alimentare cu efecte
bioenergogene care au intrat @n practica medico-sportiv[ de @nalt[
performan\[. Primul tip de ra\ie descris @n urm[ cu zeci de ani de autorii
scandinavi (foamea de glucide) se aplic[ @n s[pt[m`na premerg[toare
competi\iei ]i anume @n zilele 7, 6, 5, 4 @n care glucidele scad la 45-50% din
ra\ia alimentar[, asociat cu antrenamente de intensitate ]i volum crescute,
aceasta av`nd ca scop consumarea glicogenului muscular. #n zilele 3, 2, 1,
volumul antrenamentului este mediu, intensitatea atinge 90%, iar ra\ia
alimentar[ de glucide pe 24 de ore ajunge la 65-70% (suprasasturare cu
glucide). #n acest fel glicogenul muscular cre]te de 2.2 ori (normal 2.3g
glicogen la 100g \esut muscular) furniz`nd astfel rezerve energetice sporite
pentru efortul ce urmeaz[ @n zilele urm[toare.
Al II-lea tip de ra\ie cu efecte ergotrope este ra\ia hiperproteic[
folosit[ pentru sporturile de for\[ ]i/sau anduran\[ (haltere, atletism,
arunc[ri). Ea se realizeaz[ supliment`nd ra\ia proteic[ cu 1-1.5g proteine
(lapte praf sau concentrate proteice) timp de 8 s[pt[m`ni asociat cu
antrenamente specializate pentru dezvoltarea for\ei musculare timp de 4-6
ore/zi. S-a demonstrat ca fiind benefic[ suplimentarea acestei ra\ii cu doze
stimulative de anabolizante ca 1-carnitin[, aspartat de arginin[, vitamina E ]i
B6, care sus\in aceste efecte prin mecanisme anabolice. Experimental, dup[
un astfel de regim, s-a constatat cre]terea masei active cu 2-3kg @n
detrimentul \esutului adipos, f[r[ a @nregistra deterior[ri ale testelor
func\ionale hepato-renale.
Sintetiz`nd, se pot enun\a urm[toarele principii ale alimenta\iei de
sus\inere:
205
1. La @nceput, c`nd se urm[re]te cre]terea for\ei ]i a rezisten\ei
generale a organismului, se va m[ri aportul de proteine prin alimenta\ie, @n
special la mesele care preced ]i succed efortul sportiv deoarece s-a
demonstrat experimental c[ mu]chii absorb cel mai bine substan\ele azotate
@n timpul efortului.
2. #n etapele @n care se urm[re]te dezvoltarea rezisten\ei generale
alimentele trebuie s[ con\in[ o cantitate crescut[ de vitamine B1, B2, B6, C,
precum ]i de glucide. Aceast[ cre]tere trebuie realizat[ pe seama zah[rului,
fructelor ]i legumelor (con\in vitamine, s[ruri minerale, alcalinizeaz[ pH-ul).
Pentru dezvoltarea rezisten\ei @n regim de vitez[ se recomand[ produse
con\in`nd gelatin[, jeleuri de fructe vitaminizate.
3. Spre sf`r]itul perioadei preg[titoare, c`nd predomin[ exerci\iile
pentru dezvoltarea vitezei, se recomand[ o cre]tere a cantit[\ii de protide
fosforate de origine animal[ (lapte, br`nzeturi, carne, icre). Din digerarea
acestor protide rezult[ glicocolul ]i metionina cu rol deosebit de important,
a]a cum urmeaz[:
Glicocol ----> Creatinin[ ----> Fosfocreatinin[
(surs[ de energie @n efortul de vitez[).
Metionin[ ----> Colin[ ----> Acetilcolin[
(faciliteaz[ transmiterea excita\iei nervoase la
mu]chi).
De asemenea, colina @mpiedic[ infiltrarea gras[ a ficatului. Glicocolul
se g[se]te @ndeosebi @n cartilagii, ceea ce implic[ consumarea gelatinei, iar
metionina se g[se]te @n cazein[, de unde marea valoare a laptelui ]i
br`nzeturilor @n alimenta\ia sportivilor. Proteinele de origine animal[
influen\eaz[ favorabil efortul de vitez[ ]i prin efectul stimulator asupra
sistemului nervos care se manifest[ pe cale reflex[ la o or[ ]i jum[tate de la
consumarea lor, de aceea se recomand[ s[ fie consumate la mesele care
preced efortul de vitez[.
4. #n etapele unde predomin[ efortul de rezisten\[ se vor suplimenta
alimentele de natur[ glucidic[ asociat cu administrarea substan\elor lipotrope
ce contribuie la @ndep[rtarea depunerilor de gr[sime din ficat ajut`nd astfel la
refacerea rezervelor de glucide. Se recomand[ consumul uleiurilor vegetale ]i
a substan\elor lipotrope cu 2-3 zile @naintea concursurilor de mare fond.
5. Greutatea alimentelor pe zi nu trebuie s[ dep[]easc[ 2.5kg cu
accent pe alc[tuirea corect[ a ra\iei ]i buna preg[tire culinar[.
6. Orarul meselor se fixeaz[ cu 3-3.5 ore @nainte de efort ]i la 45-60
min dup[ efort.
B. Ra\ia de refacere administrat[ dup[ efort, are ca scop combaterea
acidozei indus[ de efort ]i compensarea consumului ]i pierderilor din efort.
205
1. La @nceput, c`nd se urm[re]te cre]terea for\ei ]i a rezisten\ei
generale a organismului, se va m[ri aportul de proteine prin alimenta\ie, @n
special la mesele care preced ]i succed efortul sportiv deoarece s-a
demonstrat experimental c[ mu]chii absorb cel mai bine substan\ele azotate
@n timpul efortului.
2. #n etapele @n care se urm[re]te dezvoltarea rezisten\ei generale
alimentele trebuie s[ con\in[ o cantitate crescut[ de vitamine B1, B2, B6, C,
precum ]i de glucide. Aceast[ cre]tere trebuie realizat[ pe seama zah[rului,
fructelor ]i legumelor (con\in vitamine, s[ruri minerale, alcalinizeaz[ pH-ul).
Pentru dezvoltarea rezisten\ei @n regim de vitez[ se recomand[ produse
con\in`nd gelatin[, jeleuri de fructe vitaminizate.
3. Spre sf`r]itul perioadei preg[titoare, c`nd predomin[ exerci\iile
pentru dezvoltarea vitezei, se recomand[ o cre]tere a cantit[\ii de protide
fosforate de origine animal[ (lapte, br`nzeturi, carne, icre). Din digerarea
acestor protide rezult[ glicocolul ]i metionina cu rol deosebit de important,
a]a cum urmeaz[:
Glicocol ----> Creatinin[ ----> Fosfocreatinin[
(surs[ de energie @n efortul de vitez[).
Metionin[ ----> Colin[ ----> Acetilcolin[
(faciliteaz[ transmiterea excita\iei nervoase la
mu]chi).
De asemenea, colina @mpiedic[ infiltrarea gras[ a ficatului. Glicocolul
se g[se]te @ndeosebi @n cartilagii, ceea ce implic[ consumarea gelatinei, iar
metionina se g[se]te @n cazein[, de unde marea valoare a laptelui ]i
br`nzeturilor @n alimenta\ia sportivilor. Proteinele de origine animal[
influen\eaz[ favorabil efortul de vitez[ ]i prin efectul stimulator asupra
sistemului nervos care se manifest[ pe cale reflex[ la o or[ ]i jum[tate de la
consumarea lor, de aceea se recomand[ s[ fie consumate la mesele care
preced efortul de vitez[.
4. #n etapele unde predomin[ efortul de rezisten\[ se vor suplimenta
alimentele de natur[ glucidic[ asociat cu administrarea substan\elor lipotrope
ce contribuie la @ndep[rtarea depunerilor de gr[sime din ficat ajut`nd astfel la
refacerea rezervelor de glucide. Se recomand[ consumul uleiurilor vegetale ]i
a substan\elor lipotrope cu 2-3 zile @naintea concursurilor de mare fond.
5. Greutatea alimentelor pe zi nu trebuie s[ dep[]easc[ 2.5kg cu
accent pe alc[tuirea corect[ a ra\iei ]i buna preg[tire culinar[.
6. Orarul meselor se fixeaz[ cu 3-3.5 ore @nainte de efort ]i la 45-60
min dup[ efort.
B. Ra\ia de refacere administrat[ dup[ efort, are ca scop combaterea
acidozei indus[ de efort ]i compensarea consumului ]i pierderilor din efort.
206
Este o ra\ie hipocaloric[, normo sau u]or hipoproteic[, hipolipidic[,
hiperglucidic[, hiperhidric[ ]i bogat[ @n radicali alcalini (legume, fructe,
lactate), oligoelemente ]i vitamine.
Aceast[ ra\ie trebuie s[ @nlocuiasc[ pierderile @n ceea ce prive]te :
-apa: volumul hidric total este sc[zut @n efort datorit[ transpira\iei ; pentru a
elimina produ]ii de catabolism este nevoie de ap[ @n cantit[\i mari cu
cre]terea diurezei. Se vor administra 300 g ap[ mineral[ imediat dup[
competi\ie, 250 g lapte dup[ du], 250 g ap[ la cin[, 200g sup[, 250 g suc de
fructe ]I 250 g lapte la culcare.
-s[ruri minerale : clorura de sodiu pierdut[ prin transpira\ie se va @nlocui prin
administrare de b[uturi s[rate. #n timpul efortului se remarc[ o cre]tere a
potasiului plasmatic; pentru a favoriza diureza se vor administra b[uturi
minerale cu 0,5 g gluconat de potasiu ]I fructe uscate; alte s[ruri minerale
(Mg, Ca, Fe ) sufer[ ]I ele modific[ri dar mecanismul de echilibrare prin
aport alimentar nu este urgent.
-hidra\ii de carbon : efortul muscular duce la consum mare de glucide,
propor\ional cu intensitatea efortului ]i de aceea este nevoie de refcerea
rezervelor glicogenice.
- lipidele: scad @n eforturile intense dar organismul dispune de mari
rezerve; se vor utiliza @ns[ ]i untul ]i uleiurile vegetale.
- proteinele: cresc produ]ii azota\i ai catabolismului protidic. Se vor
ingera alimente bogate @n proteine ca: ou[ tari, br`nz[, lapte, carne
slab[.
- vitaminele: scad @n timpul efortului ]I trebuie @nlocuite. Se vor
administra fructe, salate, sucuri de fructe.
Echilibrul acido-bazic sufer[ modific[ri @n sensul acidozei prin
acumularea de acid lactic ]I CO2 de aceea se vor utiliza b[uturi minerale
alcaline, lapte, br`nz[.
C. Ra\ia competi\ional[ pentru a fi benefic[ sportivului trebuie s[
@ndeplineasc[ ]i ea c`teva condi\ii:
- s[ fie pl[cut[ la vedere (este o ra\ie psihologic[, nu energogen[);
- s[ p[r[seasc[ @n 2-3 ore stomacul;
- s[ evite senza\iile nepl[cute de foame sau flatulen\[;
- s[ fie bogat[ @n crudit[\i ]i sucuri naturale @ndulcite cu miere sau
glucoz[.
De]i ea nu poate constitui surs[ de energie pentru concurs, poate fi
individualizat[ astfel:
- sprinterii, al c[ror efort cere o @ncordare psihic[ mare ]i vitez[ de
execu\ie, vor consuma alimente care s[ le furnizeze mai multe protide de
206
Este o ra\ie hipocaloric[, normo sau u]or hipoproteic[, hipolipidic[,
hiperglucidic[, hiperhidric[ ]i bogat[ @n radicali alcalini (legume, fructe,
lactate), oligoelemente ]i vitamine.
Aceast[ ra\ie trebuie s[ @nlocuiasc[ pierderile @n ceea ce prive]te :
-apa: volumul hidric total este sc[zut @n efort datorit[ transpira\iei ; pentru a
elimina produ]ii de catabolism este nevoie de ap[ @n cantit[\i mari cu
cre]terea diurezei. Se vor administra 300 g ap[ mineral[ imediat dup[
competi\ie, 250 g lapte dup[ du], 250 g ap[ la cin[, 200g sup[, 250 g suc de
fructe ]I 250 g lapte la culcare.
-s[ruri minerale : clorura de sodiu pierdut[ prin transpira\ie se va @nlocui prin
administrare de b[uturi s[rate. #n timpul efortului se remarc[ o cre]tere a
potasiului plasmatic; pentru a favoriza diureza se vor administra b[uturi
minerale cu 0,5 g gluconat de potasiu ]I fructe uscate; alte s[ruri minerale
(Mg, Ca, Fe ) sufer[ ]I ele modific[ri dar mecanismul de echilibrare prin
aport alimentar nu este urgent.
-hidra\ii de carbon : efortul muscular duce la consum mare de glucide,
propor\ional cu intensitatea efortului ]i de aceea este nevoie de refcerea
rezervelor glicogenice.
- lipidele: scad @n eforturile intense dar organismul dispune de mari
rezerve; se vor utiliza @ns[ ]i untul ]i uleiurile vegetale.
- proteinele: cresc produ]ii azota\i ai catabolismului protidic. Se vor
ingera alimente bogate @n proteine ca: ou[ tari, br`nz[, lapte, carne
slab[.
- vitaminele: scad @n timpul efortului ]I trebuie @nlocuite. Se vor
administra fructe, salate, sucuri de fructe.
Echilibrul acido-bazic sufer[ modific[ri @n sensul acidozei prin
acumularea de acid lactic ]I CO2 de aceea se vor utiliza b[uturi minerale
alcaline, lapte, br`nz[.
C. Ra\ia competi\ional[ pentru a fi benefic[ sportivului trebuie s[
@ndeplineasc[ ]i ea c`teva condi\ii:
- s[ fie pl[cut[ la vedere (este o ra\ie psihologic[, nu energogen[);
- s[ p[r[seasc[ @n 2-3 ore stomacul;
- s[ evite senza\iile nepl[cute de foame sau flatulen\[;
- s[ fie bogat[ @n crudit[\i ]i sucuri naturale @ndulcite cu miere sau
glucoz[.
De]i ea nu poate constitui surs[ de energie pentru concurs, poate fi
individualizat[ astfel:
- sprinterii, al c[ror efort cere o @ncordare psihic[ mare ]i vitez[ de
execu\ie, vor consuma alimente care s[ le furnizeze mai multe protide de
207
origine animal[ ]i s[ le men\in[ un mediu intern c`t mai acid (carne de vit[,
pui, ficat, br`nzeturi, cereale);
- fondi]tii au nevoie de cantitate mai mare de glucide pentru cre]terea
rezervei de glicogen din ficat, precum ]i de lapte, legume ]i fructe @n scopul
cre[rii unui mediu intern alcalin. Dintre legume cele mai alcaline sunt:
spanacul, morcovii, sfecla, cartoful;
- @n jocurile sportive sau @n probele rezisten\[-vitez[ se recomand[ un
regim echilibrat din care nu vor lipsi glucidele (p`ine, paste f[inoase, orez),
protide fosforate (lapte, br`nz[, ou[), vitamina B1 , C din legume ]i fructe,
sucuri naturale.
#n concluzie, se subliniaz[ faptul c[ @n zilele care preced concursul
scopul alimenta\iei este de a completa ]i m[ri rezervele deja existente @n
organism.
Unii speciali]ti ata]eaz[ ra\iei de concurs a]a-numita ra\ie de a]teptare
@n care se d[ sportivului @n orele premerg[toare competi\iei, inclusiv @n pauza
acesteia, c`te 100 ml suc natural de fructe sau ceai cu mult[ l[m`ie @ndulcit
cu miere sau glucoz[ din or[ @n or[.
Alimenta\ia pe parcurs, @n cursele de maraton ]i mar] (50km ]i altele),
@n special pe vreme c[lduroas[, ia @n considera\ie hidratarea prin lichide
(sucuri de fructe, ceai rece de fructe) bine @ndulcite ]i chiar administrarea
unor mici cantit[\i de proteine (sandviciuri cu ]unc[ de bun[ calitate,
neafumat[, nes[rat[); @n aceste lichide se pot ad[uga: vitamine, aminoacizi,
glucide etc.















207
origine animal[ ]i s[ le men\in[ un mediu intern c`t mai acid (carne de vit[,
pui, ficat, br`nzeturi, cereale);
- fondi]tii au nevoie de cantitate mai mare de glucide pentru cre]terea
rezervei de glicogen din ficat, precum ]i de lapte, legume ]i fructe @n scopul
cre[rii unui mediu intern alcalin. Dintre legume cele mai alcaline sunt:
spanacul, morcovii, sfecla, cartoful;
- @n jocurile sportive sau @n probele rezisten\[-vitez[ se recomand[ un
regim echilibrat din care nu vor lipsi glucidele (p`ine, paste f[inoase, orez),
protide fosforate (lapte, br`nz[, ou[), vitamina B1 , C din legume ]i fructe,
sucuri naturale.
#n concluzie, se subliniaz[ faptul c[ @n zilele care preced concursul
scopul alimenta\iei este de a completa ]i m[ri rezervele deja existente @n
organism.
Unii speciali]ti ata]eaz[ ra\iei de concurs a]a-numita ra\ie de a]teptare
@n care se d[ sportivului @n orele premerg[toare competi\iei, inclusiv @n pauza
acesteia, c`te 100 ml suc natural de fructe sau ceai cu mult[ l[m`ie @ndulcit
cu miere sau glucoz[ din or[ @n or[.
Alimenta\ia pe parcurs, @n cursele de maraton ]i mar] (50km ]i altele),
@n special pe vreme c[lduroas[, ia @n considera\ie hidratarea prin lichide
(sucuri de fructe, ceai rece de fructe) bine @ndulcite ]i chiar administrarea
unor mici cantit[\i de proteine (sandviciuri cu ]unc[ de bun[ calitate,
neafumat[, nes[rat[); @n aceste lichide se pot ad[uga: vitamine, aminoacizi,
glucide etc.















208
De re\inut


Regimul alimentar al sportivului trebuie s[ includ[:


1. Proteinele:
- trebuie s[ asigure 15-20% din ra\ia caloric[ (2-2.5g/kgcorp); 1g
furnizeaz[ 4,3 Kcal.
- s[ con\in[ cei 8 aminoacizi esen\iali; proteine par\ial complete din
cereale ]i leguminoase ]i incomplete (gelatin[, zein[)
- proteinele animale pot ajunge la 75% din cantitatea total[ de
proteine;
2. Glucidele:
- trebuie s[ asigure 55-65% din ra\ia caloric[ (9-10g/kgcorp), 1 g
furnizeaz[ 4,1 Kcal;
- 75% sub form[ de mono ]i dizaharide;
- rat[ 2g glucid/1g proteine pentru evitarea folosirii proteinelor @n
scop energetic;
3. Lipidele:
- trebuie s[ asigure 20-25% din ra\ia caloric[ (1.5-2g/kgcorp); 1 g
furnizeaz[ 9,3 Kcal.
- 70% sub form[ de acizi gra]i nesatura\i ]i fosfolipide vegetale;
4. Vitaminele, mineralele ]i radicalii alcalini
5. Lichide 2,5-3,5 l/24h, sub form[ de ap[ plat[, ceaiuri, sucuri de
fructe.
A. Ra\ia de @ntre\inere sau sus\inere urm[re]te cre]terea rezervelor de
glicogen muscular ]i hepatic necesare mai ales @n efortul de rezisten\[
(ra\ie hiperglucidic[ - regimul de 7 zile), cre]terea masei musculare @n
efortul de for\[ - vitez[ (ra\ie hiperproteic[.
B. Ra\ia de refacere are ca scop combaterea acidozei indus[ de efort ]i
compensarea consumului ]i pierderilor din efort. Este o ra\ie
hipocaloric[, normo sau u]or hipoproteic[, hipolipidic[,
hiperglucidic[, hiperhidric[ ]i bogat[ @n radicali alcalini (legume,
fructe, lactate), oligoelemente ]i vitamine.
C. Ra\ia competi\ional[

208
De re\inut


Regimul alimentar al sportivului trebuie s[ includ[:


1. Proteinele:
- trebuie s[ asigure 15-20% din ra\ia caloric[ (2-2.5g/kgcorp); 1g
furnizeaz[ 4,3 Kcal.
- s[ con\in[ cei 8 aminoacizi esen\iali; proteine par\ial complete din
cereale ]i leguminoase ]i incomplete (gelatin[, zein[)
- proteinele animale pot ajunge la 75% din cantitatea total[ de
proteine;
2. Glucidele:
- trebuie s[ asigure 55-65% din ra\ia caloric[ (9-10g/kgcorp), 1 g
furnizeaz[ 4,1 Kcal;
- 75% sub form[ de mono ]i dizaharide;
- rat[ 2g glucid/1g proteine pentru evitarea folosirii proteinelor @n
scop energetic;
3. Lipidele:
- trebuie s[ asigure 20-25% din ra\ia caloric[ (1.5-2g/kgcorp); 1 g
furnizeaz[ 9,3 Kcal.
- 70% sub form[ de acizi gra]i nesatura\i ]i fosfolipide vegetale;
4. Vitaminele, mineralele ]i radicalii alcalini
5. Lichide 2,5-3,5 l/24h, sub form[ de ap[ plat[, ceaiuri, sucuri de
fructe.
A. Ra\ia de @ntre\inere sau sus\inere urm[re]te cre]terea rezervelor de
glicogen muscular ]i hepatic necesare mai ales @n efortul de rezisten\[
(ra\ie hiperglucidic[ - regimul de 7 zile), cre]terea masei musculare @n
efortul de for\[ - vitez[ (ra\ie hiperproteic[.
B. Ra\ia de refacere are ca scop combaterea acidozei indus[ de efort ]i
compensarea consumului ]i pierderilor din efort. Este o ra\ie
hipocaloric[, normo sau u]or hipoproteic[, hipolipidic[,
hiperglucidic[, hiperhidric[ ]i bogat[ @n radicali alcalini (legume,
fructe, lactate), oligoelemente ]i vitamine.
C. Ra\ia competi\ional[

209
D.12. GRUPE DE ALIMENTE

Exist[ 8 grupe de alimente prezentate anterior #n cele ce urmeaz[ vom
eviden\ia caracteristicile acestor grupe, avantajele ]i dezavantajele utiliz[rii
acestora @n alimenta\ie..
1. Laptele ]i br`nzeturile
Asigur[ 15% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare. Zilnic se
recomand[ administrarea unor cantit[\i de 500 ml lapte ]i 50 - 100 g br`nz[
(doza se poate dubla la copii ]i adolescen\i).
Valoarea caloric[: 100 ml lapte ofer[ 70 calorii
100 g br`nz[ gras[ ofer[ 300 - 400 calorii
0,250 l lapte sau 35 g br`nz[ echivaleaz[ cu 50 g carne
Con\ine:
- minerale : Calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu
- vitamine: A1, B2, B6, B12, K, D.
- proteine (3,5% )-cazein[; glucide( 5% )-lactoz[; lipide( 3,4%)
Cantit[\i minime/absente de: fier, cupru, vitamine C, B1.
Observa\ii:
- este alcalinizant
- lactoza intervine @n dezvoltarea florei intestinale ce sintetizeaz[ vitamine
din grupul B
2. Carnea, pe]tele, derivatele
Asigur[ 8 - 10 % din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Zilnic se recomand[ 250 - 300 g carne/pe]te ]i 50 - 100 g derivate
Valoarea caloric[:
100 g carne slab[ ofera 90 - 130 calorii
100 g carne gras[ ofer[ 300 - 420 calorii
Con\ine:
- minerale: fier, potasiu, fosfor, azot, iod (pe]tele)
- vitamine: B1 (porc), B2, B5, B6, B9 (acid folic), B12 ,PP, A, D (pe]te gras)
- aminoacizi esen\iali: triptofan, lizin[, fenilalanin[
- colesterol (100-300 mg %)
Observa\ii:
- Sunt s[race @n calciu
- Consumul este recomandat mai ales @n efortul de vitez[ ]i for\[
- Administrarea se face la mesele ce preced efortul
- Stimuleaz[ activitatea SNC, eritropoeza, cre]terea
- Are ac\iune dinamic[ specific[ mare, intensific`nd metabolismul
- Dezavantajele includ acidul uric rezultat, colesterolul @n cantit[\i mari din
209
D.12. GRUPE DE ALIMENTE

Exist[ 8 grupe de alimente prezentate anterior #n cele ce urmeaz[ vom
eviden\ia caracteristicile acestor grupe, avantajele ]i dezavantajele utiliz[rii
acestora @n alimenta\ie..
1. Laptele ]i br`nzeturile
Asigur[ 15% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare. Zilnic se
recomand[ administrarea unor cantit[\i de 500 ml lapte ]i 50 - 100 g br`nz[
(doza se poate dubla la copii ]i adolescen\i).
Valoarea caloric[: 100 ml lapte ofer[ 70 calorii
100 g br`nz[ gras[ ofer[ 300 - 400 calorii
0,250 l lapte sau 35 g br`nz[ echivaleaz[ cu 50 g carne
Con\ine:
- minerale : Calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu
- vitamine: A1, B2, B6, B12, K, D.
- proteine (3,5% )-cazein[; glucide( 5% )-lactoz[; lipide( 3,4%)
Cantit[\i minime/absente de: fier, cupru, vitamine C, B1.
Observa\ii:
- este alcalinizant
- lactoza intervine @n dezvoltarea florei intestinale ce sintetizeaz[ vitamine
din grupul B
2. Carnea, pe]tele, derivatele
Asigur[ 8 - 10 % din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Zilnic se recomand[ 250 - 300 g carne/pe]te ]i 50 - 100 g derivate
Valoarea caloric[:
100 g carne slab[ ofera 90 - 130 calorii
100 g carne gras[ ofer[ 300 - 420 calorii
Con\ine:
- minerale: fier, potasiu, fosfor, azot, iod (pe]tele)
- vitamine: B1 (porc), B2, B5, B6, B9 (acid folic), B12 ,PP, A, D (pe]te gras)
- aminoacizi esen\iali: triptofan, lizin[, fenilalanin[
- colesterol (100-300 mg %)
Observa\ii:
- Sunt s[race @n calciu
- Consumul este recomandat mai ales @n efortul de vitez[ ]i for\[
- Administrarea se face la mesele ce preced efortul
- Stimuleaz[ activitatea SNC, eritropoeza, cre]terea
- Are ac\iune dinamic[ specific[ mare, intensific`nd metabolismul
- Dezavantajele includ acidul uric rezultat, colesterolul @n cantit[\i mari din
210
carne, eventual infectarea c[rnii, acidifierea mediului intern, timpul lung de
digestie gastric[, constipa\ie
- 100 g carne poate fi @nlocuit[ cu: 100 g ficat, 100 g pe]te, 2 ou[, 1/2 litru
lapte
- Nu se recomand[ produsele de mezel[rie, except`nd ]unca slab[ (grase,
condimentate), v`natul (greu digerabil).
3. Ou[le
Asigur[ 2% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia zilnic[ recomandat[: 1-2 ou[.
Con\in: - minerale: fier (3-5 mg%), fosfor (200-250 mg%), potasiu, sulf,
clor, calciu (30 mg/ou sau 60%) - coaja oului
- vitamine: A, D, B1, B2, B6, B5, E, K, B9, B12
- proteine: ovalbumine @n albu] ]i ovoviteline @n g[lbenu] (aminoacizi
esen\iali)
- colesterol (2g%) gliceride, fosfolipide.
S[race @n: sodiu, vitamina C ]i PP.
Observa\ii:
- g[lbenu]ul de ou este indicat @n st[rile de astenie, supra antrenament
- acidifiaz[ mediul intern
- se consum[ de preferin\[ fierte (3 min.moale ,10 min tare)
- aten\ie la ou[le de ra\[ (Salmonella)
- consumul nu trebuie exagerat datorit[ cantitatii mari de colesterol (risc de
arterioscleroz[ ]i ateromatoz[).
4. Legumele ]i fructele
Asigur[ 15% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Ra\ia zilnic[ recomandat[: legume 250-300 g; cartofi 300-350 g,
fructe 300-500 g (vara)
Con\in:
- minerale: - potasiu (spanac, varz[, urzici, conopide)
- calciu - @n frunze ]i p[st[i (varza verde, ceapa, fasolea, maz[rea,
p[trunjelul, \elina)
- fier - (urzici, spanac, varz[, maz[re, fasole)
- magneziu, sodiu, fosfor, sulf, clor, oligoelemente
- vitamine: - provitamina A (caroten) in morcovi, sfecla ro]ie, ro]ii, ridichi,
cire]e, vi]ine, piersici)
- vitamina K (spanac, varz[, urzici, conopida)
- vitamina C - fructe de m[ce] 1-3 g%, ardei rosu 200 mg%, p[trunjel
frunze, varz[, conopid[, spanac, etc. ; cantitatea maxim[ este @n coaj[,
structuri externe, frunze.
- vitamina P (citrin[) -portocale, l[m`i, struguri, mere
210
carne, eventual infectarea c[rnii, acidifierea mediului intern, timpul lung de
digestie gastric[, constipa\ie
- 100 g carne poate fi @nlocuit[ cu: 100 g ficat, 100 g pe]te, 2 ou[, 1/2 litru
lapte
- Nu se recomand[ produsele de mezel[rie, except`nd ]unca slab[ (grase,
condimentate), v`natul (greu digerabil).
3. Ou[le
Asigur[ 2% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia zilnic[ recomandat[: 1-2 ou[.
Con\in: - minerale: fier (3-5 mg%), fosfor (200-250 mg%), potasiu, sulf,
clor, calciu (30 mg/ou sau 60%) - coaja oului
- vitamine: A, D, B1, B2, B6, B5, E, K, B9, B12
- proteine: ovalbumine @n albu] ]i ovoviteline @n g[lbenu] (aminoacizi
esen\iali)
- colesterol (2g%) gliceride, fosfolipide.
S[race @n: sodiu, vitamina C ]i PP.
Observa\ii:
- g[lbenu]ul de ou este indicat @n st[rile de astenie, supra antrenament
- acidifiaz[ mediul intern
- se consum[ de preferin\[ fierte (3 min.moale ,10 min tare)
- aten\ie la ou[le de ra\[ (Salmonella)
- consumul nu trebuie exagerat datorit[ cantitatii mari de colesterol (risc de
arterioscleroz[ ]i ateromatoz[).
4. Legumele ]i fructele
Asigur[ 15% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Ra\ia zilnic[ recomandat[: legume 250-300 g; cartofi 300-350 g,
fructe 300-500 g (vara)
Con\in:
- minerale: - potasiu (spanac, varz[, urzici, conopide)
- calciu - @n frunze ]i p[st[i (varza verde, ceapa, fasolea, maz[rea,
p[trunjelul, \elina)
- fier - (urzici, spanac, varz[, maz[re, fasole)
- magneziu, sodiu, fosfor, sulf, clor, oligoelemente
- vitamine: - provitamina A (caroten) in morcovi, sfecla ro]ie, ro]ii, ridichi,
cire]e, vi]ine, piersici)
- vitamina K (spanac, varz[, urzici, conopida)
- vitamina C - fructe de m[ce] 1-3 g%, ardei rosu 200 mg%, p[trunjel
frunze, varz[, conopid[, spanac, etc. ; cantitatea maxim[ este @n coaj[,
structuri externe, frunze.
- vitamina P (citrin[) -portocale, l[m`i, struguri, mere
211
- vitamina B1, B2, B6 -fasole, maz[re, varz[, cartofi, salat[
- vitamina E- maz[re, spanac, varz[
- glucide:
- amidon (cartofi)
- zaharuri simple (glucoz[ ]i zaharoz[ @n prune, caise, piersici ]i fructoz[, @n
mere, pere, gutui, struguri)
S[race @n:
- proteine.
Cantit[\i mai mari se g[sesc @n maz[re, fasole verde, cartofi, varz[, ceap[,
usturoi (de categoria a II-a)
- vitamina PP
Observa\ii:
Avantaje:
- legumele ]i fructele reprezint[ cea mai important[ surs[ de baze (alcaline)
100 g struguri aduc organismului valen\e alcaline echivalente cu 0,6 g
bicarbonat de sodiu, 100 g c[p]uni - 0,9 g.bicarbonat de Na
- acoper[ necesarul de vitamina C @n propor\ie de 90-95%, vitamina A 60-
80%; vitamina C este p[strat[ prin conservarea @n mediu acid (mur[turi @n
o\et), congelare, deshidratare industrial[.
- sunt cea mai important[ surs[ de vitamina K, unica surs[ de vitamina P
- sunt diuretice prin potasiu ]i con\inutul crescut de ap[
- cresc rezerva de glicogen hepatic prin con\inutul @n zaharuri simple
- au valoare curativ[ @n bolile de rinichi ]i cardiovasculare
- normalizeaz[ tranzitul intestinal, combat constipa\ia (cura de mere coapte
sau prune uscate) sau diareea (cura de mere rase)
- aspect, gust, miros pl[cut; varietate mare a meniurilor
Dezavantaje:
- au valoare calorica mic[, iar consumul unor cantit[\i crescute duce la
deranjamente digestive datorit[ celulozei
- unele legume (varza, conopida, gulia) au ac\iune antitiroidian[
- semin\ele (s`mburii) unor fructe (caise, piersici, mure) devin toxice c`nd
sunt consumate @n cantit[\i mari datorit[ unui glicozid cianogen pe care @l
con\in
- @n cartofii @ncol\i\i exist[ un glicozid toxic (solanin[)
- reprezint[ o cale de transmitere a unor boli sau parazi\i intestinali dac[ nu
se respect[ regulile de igien[
- con\in acid oxalic (spanac, lobod[, m[cri], ]tevie, sfecl[) cu blocarea
calciului sub form[ insolubil[).


211
- vitamina B1, B2, B6 -fasole, maz[re, varz[, cartofi, salat[
- vitamina E- maz[re, spanac, varz[
- glucide:
- amidon (cartofi)
- zaharuri simple (glucoz[ ]i zaharoz[ @n prune, caise, piersici ]i fructoz[, @n
mere, pere, gutui, struguri)
S[race @n:
- proteine.
Cantit[\i mai mari se g[sesc @n maz[re, fasole verde, cartofi, varz[, ceap[,
usturoi (de categoria a II-a)
- vitamina PP
Observa\ii:
Avantaje:
- legumele ]i fructele reprezint[ cea mai important[ surs[ de baze (alcaline)
100 g struguri aduc organismului valen\e alcaline echivalente cu 0,6 g
bicarbonat de sodiu, 100 g c[p]uni - 0,9 g.bicarbonat de Na
- acoper[ necesarul de vitamina C @n propor\ie de 90-95%, vitamina A 60-
80%; vitamina C este p[strat[ prin conservarea @n mediu acid (mur[turi @n
o\et), congelare, deshidratare industrial[.
- sunt cea mai important[ surs[ de vitamina K, unica surs[ de vitamina P
- sunt diuretice prin potasiu ]i con\inutul crescut de ap[
- cresc rezerva de glicogen hepatic prin con\inutul @n zaharuri simple
- au valoare curativ[ @n bolile de rinichi ]i cardiovasculare
- normalizeaz[ tranzitul intestinal, combat constipa\ia (cura de mere coapte
sau prune uscate) sau diareea (cura de mere rase)
- aspect, gust, miros pl[cut; varietate mare a meniurilor
Dezavantaje:
- au valoare calorica mic[, iar consumul unor cantit[\i crescute duce la
deranjamente digestive datorit[ celulozei
- unele legume (varza, conopida, gulia) au ac\iune antitiroidian[
- semin\ele (s`mburii) unor fructe (caise, piersici, mure) devin toxice c`nd
sunt consumate @n cantit[\i mari datorit[ unui glicozid cianogen pe care @l
con\in
- @n cartofii @ncol\i\i exist[ un glicozid toxic (solanin[)
- reprezint[ o cale de transmitere a unor boli sau parazi\i intestinali dac[ nu
se respect[ regulile de igien[
- con\in acid oxalic (spanac, lobod[, m[cri], ]tevie, sfecl[) cu blocarea
calciului sub form[ insolubil[).


212
5. Produsele cerealiere (f[inoase) ]i leguminoasele uscate
Asigur[ 40% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Ra\ia zilnic[ recomandat[: - p`ine 500-700 g (100 g p`ine alb[- 250
cal.)
- paste f[inoase 70-80 g
- f[in[ 50 g
- orez 50 g
- gris 50 g
- biscui\i 50 g (100 g - 400 cal)
- fasole/maz[re uscat[ 100 g
- m[lai 100 g
100 g p`ine se pot @nlocui cu:
- 350 g cartofi
- 75 g legume uscate
- 60 g biscui\i
- 75 g orez
- 70 g f[in[ gr`u sau cereale
Con\in:
- minerale: (200-400 mg%), K (150-300 mg%) - produse cerealiere
- Mg (50-160 mg%), Fe - leguminoase uscate
- oligoelemente (Cu, Mn, Zn)
- miliechivalen\i acizi (cereale) ]i bazici (leguminoase)
- vitamine: B1, B2, B6, PP, E (coaja cerealelor - t[rate)
- proteine: 32-34 g% (fasole, soia)
20-26 g% (leguminoase uscate)
7-16 g% (produse cerealiere)
S[race @n:
- provitamina A
- vitamina C
- Ca, Na
P`inea este consumat[ fie sub form[ de p`ine alb[ care nu con\ine
celuloz[ fie sub form[ de p`ine integral[ (con\ine celuloz[). P`inea alb[ este
mai bine tolerat[ din punct de vedere digestiv. Este s[rac[ @n vitamine din
grupul B ]i s[ruri minerale ]i provoac[ sa\ietate.
Se recomand[ sportivilor @n timpul concursurilor.
P`inea integral[ este mai bogat[ @n proteine ]i vitamine.
Cre]te peristaltismul intestinal. Se recomand[ @n perioada
preg[titoare, precompeti\ional[ ]i de tranzi\ie.
Alte tipuri de p`ine utilizate sunt p`inea hiperazotat[ (@mbog[\ite @n
gluten) @n regimul de sl[bire sau @n sporturi pe categorii de greutate, p`inea
212
5. Produsele cerealiere (f[inoase) ]i leguminoasele uscate
Asigur[ 40% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare.
Ra\ia zilnic[ recomandat[: - p`ine 500-700 g (100 g p`ine alb[- 250
cal.)
- paste f[inoase 70-80 g
- f[in[ 50 g
- orez 50 g
- gris 50 g
- biscui\i 50 g (100 g - 400 cal)
- fasole/maz[re uscat[ 100 g
- m[lai 100 g
100 g p`ine se pot @nlocui cu:
- 350 g cartofi
- 75 g legume uscate
- 60 g biscui\i
- 75 g orez
- 70 g f[in[ gr`u sau cereale
Con\in:
- minerale: (200-400 mg%), K (150-300 mg%) - produse cerealiere
- Mg (50-160 mg%), Fe - leguminoase uscate
- oligoelemente (Cu, Mn, Zn)
- miliechivalen\i acizi (cereale) ]i bazici (leguminoase)
- vitamine: B1, B2, B6, PP, E (coaja cerealelor - t[rate)
- proteine: 32-34 g% (fasole, soia)
20-26 g% (leguminoase uscate)
7-16 g% (produse cerealiere)
S[race @n:
- provitamina A
- vitamina C
- Ca, Na
P`inea este consumat[ fie sub form[ de p`ine alb[ care nu con\ine
celuloz[ fie sub form[ de p`ine integral[ (con\ine celuloz[). P`inea alb[ este
mai bine tolerat[ din punct de vedere digestiv. Este s[rac[ @n vitamine din
grupul B ]i s[ruri minerale ]i provoac[ sa\ietate.
Se recomand[ sportivilor @n timpul concursurilor.
P`inea integral[ este mai bogat[ @n proteine ]i vitamine.
Cre]te peristaltismul intestinal. Se recomand[ @n perioada
preg[titoare, precompeti\ional[ ]i de tranzi\ie.
Alte tipuri de p`ine utilizate sunt p`inea hiperazotat[ (@mbog[\ite @n
gluten) @n regimul de sl[bire sau @n sporturi pe categorii de greutate, p`inea
213
hipoazotat[ (@mbog[\it[ cu amidon prin ad[ugarea de f[in[ de cartofi) la
sf`r]itul sezonului competi\ional sau p`inea cu germene de gr`u (@mbog[\it[
cu proteine, lipide, oligoelemente, vitamina B ]i E) @n perioadele de
antrenament intens.
Dezavantaje:
- sunt ieftine, se consum[ @n cantitate mare, conduc la obezitate
- de]i con\in fier @n cantitate mare el nu poate fi folosit de c[tre organism ca
]i calciul deoarece sunt blocate de acidul fitic prezent @n cereale ]i
leguminoase uscate. Consumate @n cantit[\i mari pot insolubiliza o parte din
calciul adus de alte alimente (ac\iuni anticalcifiante). Ac\iunea se extinde ]i
asupra fierului.
6.Produse zaharoase
Se pot sub@mp[r\i @n 4 subgrupe dup[ criteriul nutri\ional:
- glucide pure, ob\inute din zah[r ]i glucoz[: zah[rul, bomboanele, halvi\a,
rahatul, ]erbetul, mierea.
- preparate din zah[r ]i fructe: fructe zaharate, dulcea\[, gemul, jeleul,
marmelada, magiunul, siropul
- preparate din zah[r ]i fructe oleaginoase: ciocolat[, halva (con\in lipide 20-
40%)
- preparate complexe din amidon, f[in[, lapte, ou[, sm`nt`n[, unt, cacao,
fructe: fursecuri, pr[jituri, turt[ dulce, kecuri, torturi, @nghe\ate.
Asigur[ 8-10% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia recomandat[ zilnic include:
- zah[r 100 g/zi - maxim 125 - 150 g/zi
- dulcea\[, miere - 50 g
- ciocolat[ - 50 g
Valoare caloric[: 100 g zah[r - 400 cal.
100 g miere - 320 cal.
100 g ciocolat[ - 500 cal
100 g turt[ dulce - 300 - 350 cal
100 g dulcea\[ - 250 -300 cal.
Observa\ii
- Consumul dulciurilor trebuie realizat @n func\ie ]i de celelalte alimente ce
compun ra\ia alimentar[, ]i @n func\ie de cantitatea de vitamin[ B1 ce
intervine @n metabolizarea glucidelor.
- Au efecte laxative (mierea) sau diuretice (ciocolat[)
- Consumate la sf`r]itul mesei scad motilitatea stomacului cu apari\ia
senza\iei de sa\ietate.
- Preparatele din cacao con\in acid oxalic, tanin ]i teobromin[ ce blocheaz[
calciul sub form[ de oxala\i insolubili.
213
hipoazotat[ (@mbog[\it[ cu amidon prin ad[ugarea de f[in[ de cartofi) la
sf`r]itul sezonului competi\ional sau p`inea cu germene de gr`u (@mbog[\it[
cu proteine, lipide, oligoelemente, vitamina B ]i E) @n perioadele de
antrenament intens.
Dezavantaje:
- sunt ieftine, se consum[ @n cantitate mare, conduc la obezitate
- de]i con\in fier @n cantitate mare el nu poate fi folosit de c[tre organism ca
]i calciul deoarece sunt blocate de acidul fitic prezent @n cereale ]i
leguminoase uscate. Consumate @n cantit[\i mari pot insolubiliza o parte din
calciul adus de alte alimente (ac\iuni anticalcifiante). Ac\iunea se extinde ]i
asupra fierului.
6.Produse zaharoase
Se pot sub@mp[r\i @n 4 subgrupe dup[ criteriul nutri\ional:
- glucide pure, ob\inute din zah[r ]i glucoz[: zah[rul, bomboanele, halvi\a,
rahatul, ]erbetul, mierea.
- preparate din zah[r ]i fructe: fructe zaharate, dulcea\[, gemul, jeleul,
marmelada, magiunul, siropul
- preparate din zah[r ]i fructe oleaginoase: ciocolat[, halva (con\in lipide 20-
40%)
- preparate complexe din amidon, f[in[, lapte, ou[, sm`nt`n[, unt, cacao,
fructe: fursecuri, pr[jituri, turt[ dulce, kecuri, torturi, @nghe\ate.
Asigur[ 8-10% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia recomandat[ zilnic include:
- zah[r 100 g/zi - maxim 125 - 150 g/zi
- dulcea\[, miere - 50 g
- ciocolat[ - 50 g
Valoare caloric[: 100 g zah[r - 400 cal.
100 g miere - 320 cal.
100 g ciocolat[ - 500 cal
100 g turt[ dulce - 300 - 350 cal
100 g dulcea\[ - 250 -300 cal.
Observa\ii
- Consumul dulciurilor trebuie realizat @n func\ie ]i de celelalte alimente ce
compun ra\ia alimentar[, ]i @n func\ie de cantitatea de vitamin[ B1 ce
intervine @n metabolizarea glucidelor.
- Au efecte laxative (mierea) sau diuretice (ciocolat[)
- Consumate la sf`r]itul mesei scad motilitatea stomacului cu apari\ia
senza\iei de sa\ietate.
- Preparatele din cacao con\in acid oxalic, tanin ]i teobromin[ ce blocheaz[
calciul sub form[ de oxala\i insolubili.
214
- Se consum[ @n cantit[\i mari datorit[ gustului pl[cut conduc`nd la obezitate
- Consumul exagerat poate duce la dezechilibre glucido - tiaminice,
manifestate clinic sub form[ de astenie nervoas[.
- Zah[rurile simple produc hiperglicemie cu solicitarea pancreasului
- Abuzul de dulciuri duce la deregl[ri ale metabolismului lipidic duc`nd la
apari\ia arterosclerozei ]i a infarctului miocardic
- Produc carii dentare.
7. Gr[simile alimentare
Dup[ origine se disting:
- gr[simi animale (unt, sm`nt`n[, sl[nin[, untur[)
- gr[simi vegetale (uleiuri ]i derivate)
Dup[ starea fizic[ se disting:
- gr[simi solide (toate gr[simile animale, cu excep\ia untului)
- gr[simi lichide (uleiuri ]i sm`nt`na)
- gr[simi combinate (untul ]i margarina)
Asigur[ 15-17% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia recomandat[ zilnic include:
- unt 25-30 g
- sm`nt`n[ 50 -100 g
- ulei 40- 50 g
- margarin[ 15 g
Valoarea caloric[:
100 g unt - 760 calorii
100 g ulei - 900 calorii
100 g margarin[ - 760 calorii
Con\in vitamine :
- Vitamina A, D (unt, margarin[, untur[ de pe]te)
- provitamina A (margarin[, ulei de m[sline)
- vitamina E (ulei de floarea soarelui, de m[sline)
- vitamina B6 (ulei din germenii de cereale)
Untul nu con\ine nici glucide, nici protide ci numai ap[ (16%) ]i
lipide (84%); @n compozi\ie sa intr[ o mic[ cantitate de lecitin[ ]i mai mult
colesterol. Nivelul @n acizi gra]i nesatura\i e sc[zut.
Sm`nt`na con\ine ap[ (60-65%), lipide (30%), proteine (3%) ]i
lactoza (4%). Este bine digerat[, except`nd afec\iunile hepatice ]i colita. Nu
se recomand[ @n perioada competi\ional[.
Uleiurile provin din semin\e oleaginoase (floarea soarelui, porumb,
rapi\[, arahide) sau din fructe (nuci, m[sline). Au un con\inut ridicat de lipide
(96-99%), mai ales @n acizi gra]i esen\iali, vitamina E. Margarina reprezint[
un amestec de gr[simi vegetale, con\in`nd 84% lipide, 16% ap[, vitamina E
214
- Se consum[ @n cantit[\i mari datorit[ gustului pl[cut conduc`nd la obezitate
- Consumul exagerat poate duce la dezechilibre glucido - tiaminice,
manifestate clinic sub form[ de astenie nervoas[.
- Zah[rurile simple produc hiperglicemie cu solicitarea pancreasului
- Abuzul de dulciuri duce la deregl[ri ale metabolismului lipidic duc`nd la
apari\ia arterosclerozei ]i a infarctului miocardic
- Produc carii dentare.
7. Gr[simile alimentare
Dup[ origine se disting:
- gr[simi animale (unt, sm`nt`n[, sl[nin[, untur[)
- gr[simi vegetale (uleiuri ]i derivate)
Dup[ starea fizic[ se disting:
- gr[simi solide (toate gr[simile animale, cu excep\ia untului)
- gr[simi lichide (uleiuri ]i sm`nt`na)
- gr[simi combinate (untul ]i margarina)
Asigur[ 15-17% din valoarea caloric[ a ra\iei alimentare
Ra\ia recomandat[ zilnic include:
- unt 25-30 g
- sm`nt`n[ 50 -100 g
- ulei 40- 50 g
- margarin[ 15 g
Valoarea caloric[:
100 g unt - 760 calorii
100 g ulei - 900 calorii
100 g margarin[ - 760 calorii
Con\in vitamine :
- Vitamina A, D (unt, margarin[, untur[ de pe]te)
- provitamina A (margarin[, ulei de m[sline)
- vitamina E (ulei de floarea soarelui, de m[sline)
- vitamina B6 (ulei din germenii de cereale)
Untul nu con\ine nici glucide, nici protide ci numai ap[ (16%) ]i
lipide (84%); @n compozi\ie sa intr[ o mic[ cantitate de lecitin[ ]i mai mult
colesterol. Nivelul @n acizi gra]i nesatura\i e sc[zut.
Sm`nt`na con\ine ap[ (60-65%), lipide (30%), proteine (3%) ]i
lactoza (4%). Este bine digerat[, except`nd afec\iunile hepatice ]i colita. Nu
se recomand[ @n perioada competi\ional[.
Uleiurile provin din semin\e oleaginoase (floarea soarelui, porumb,
rapi\[, arahide) sau din fructe (nuci, m[sline). Au un con\inut ridicat de lipide
(96-99%), mai ales @n acizi gra]i esen\iali, vitamina E. Margarina reprezint[
un amestec de gr[simi vegetale, con\in`nd 84% lipide, 16% ap[, vitamina E
215
]i provitamina A. Nu con\ine vitamina A, D.
Observa\ii
- Se metabolizeaz[ lent, de aceea sunt indicate @n ramurile care necesit[
cheltuieli energetice mari (5000-6000 calorii) ]i se desf[]oar[ @n condi\ii de
mediu cu temperaturi sc[zute.
- Nu sunt indicate @n eforturi de vitez[ ]i @n cele ce se desf[]oar[ la altitudine
mare.
- Scad motilitatea stomacului provoc`nd senza\ia de sa\ietate.
- Gr[simile combinate sau bogate @n acizi gra]i polinesatura\i (uleiurile) se
diger[ mai u]or (coeficient de utilitate digestiv[ 96-98%).
- Au o ac\iune colecistokinetic[
- Sunt sensibile la factori fizico-chimici (lumin[, oxigen) ]i fa\[ de ac\iunea
microorganismelor.
- Folosite @n cantit[\i mari duc la obezitate.
- Nu se recomand[ @n alimenta\ia sportivilor sl[nin[ ]i untur[.
8. B[uturile
#n aceast[ grup[ intr[ numeroase produse lichide folosite @n
alimentatie. Except`nd apa potabil[, apa mineral[, ]i sifonul, celelalte b[uturi
pot fi @mp[r\ite @n dou[ subgrupe: nealcoolice ]i alcoolice.
#n grupa celor nealcoolice intr[ b[uturile r[coritoare, limonadele,
sucurile de fructe, siropurile , cafeaua ]i ceaiul. Deoarece siropurile ]i
limonadele intr[ @n grupa produselor zaharoase, aici ne vom ocupa de
sucurile de fructe, ceai ]i cafea.
Sucurile de fructe
Con\in mult[ ap[ (80-90%), glucide cu molecul[ mic[, acizi organici
(citric, malic, tartric), elemente minerale (K, Ca, Mg, Na, P, Fe) ]i vitamine
(C, P, B1, B2, B6,PP). De]i au un gust acru (acid), sucurile de fructe sunt
puternic alcalinizante, datorit[ con\inutului bogat @n s[ruri bazice ]i @n special
@n K (50-200 mg %). Ele sunt bogate @n vitamina C, iar p[strarea lor la rece le
poate men\ine con\inutul ridicat @n glucide, s[ruri minerale alcalinizante ]i @n
majoritatea vitaminelor hidrosolubile.
Sucurile de fructe sunt indicate at`t @n timpul efortului, c`t ]i dup[
terminarea lui. Experimental s-a demonstrat c[ dup[ administrarea a 200-300
ml suc de fructe @nainte de efort, travaliul a crescut cu 26%. Administrarea
sucurilor de fructe dup[ terminarea efortului stimuleaz[ diureza, m[rind
eliminarea de uree, acid uric ]i al\i produ]i ai catabolismului de efort, ceea ce
face s[ se @nl[ture mai repede oboseala.
Ceaiul ]i cafeaua
Ceaiul ]i cafeaua sunt bogate @n s[ruri minerale ]i @n vitamine din
grupul B. Ele trebuie consumate sub form[ de infuzie, @n care se g[sesc
215
]i provitamina A. Nu con\ine vitamina A, D.
Observa\ii
- Se metabolizeaz[ lent, de aceea sunt indicate @n ramurile care necesit[
cheltuieli energetice mari (5000-6000 calorii) ]i se desf[]oar[ @n condi\ii de
mediu cu temperaturi sc[zute.
- Nu sunt indicate @n eforturi de vitez[ ]i @n cele ce se desf[]oar[ la altitudine
mare.
- Scad motilitatea stomacului provoc`nd senza\ia de sa\ietate.
- Gr[simile combinate sau bogate @n acizi gra]i polinesatura\i (uleiurile) se
diger[ mai u]or (coeficient de utilitate digestiv[ 96-98%).
- Au o ac\iune colecistokinetic[
- Sunt sensibile la factori fizico-chimici (lumin[, oxigen) ]i fa\[ de ac\iunea
microorganismelor.
- Folosite @n cantit[\i mari duc la obezitate.
- Nu se recomand[ @n alimenta\ia sportivilor sl[nin[ ]i untur[.
8. B[uturile
#n aceast[ grup[ intr[ numeroase produse lichide folosite @n
alimentatie. Except`nd apa potabil[, apa mineral[, ]i sifonul, celelalte b[uturi
pot fi @mp[r\ite @n dou[ subgrupe: nealcoolice ]i alcoolice.
#n grupa celor nealcoolice intr[ b[uturile r[coritoare, limonadele,
sucurile de fructe, siropurile , cafeaua ]i ceaiul. Deoarece siropurile ]i
limonadele intr[ @n grupa produselor zaharoase, aici ne vom ocupa de
sucurile de fructe, ceai ]i cafea.
Sucurile de fructe
Con\in mult[ ap[ (80-90%), glucide cu molecul[ mic[, acizi organici
(citric, malic, tartric), elemente minerale (K, Ca, Mg, Na, P, Fe) ]i vitamine
(C, P, B1, B2, B6,PP). De]i au un gust acru (acid), sucurile de fructe sunt
puternic alcalinizante, datorit[ con\inutului bogat @n s[ruri bazice ]i @n special
@n K (50-200 mg %). Ele sunt bogate @n vitamina C, iar p[strarea lor la rece le
poate men\ine con\inutul ridicat @n glucide, s[ruri minerale alcalinizante ]i @n
majoritatea vitaminelor hidrosolubile.
Sucurile de fructe sunt indicate at`t @n timpul efortului, c`t ]i dup[
terminarea lui. Experimental s-a demonstrat c[ dup[ administrarea a 200-300
ml suc de fructe @nainte de efort, travaliul a crescut cu 26%. Administrarea
sucurilor de fructe dup[ terminarea efortului stimuleaz[ diureza, m[rind
eliminarea de uree, acid uric ]i al\i produ]i ai catabolismului de efort, ceea ce
face s[ se @nl[ture mai repede oboseala.
Ceaiul ]i cafeaua
Ceaiul ]i cafeaua sunt bogate @n s[ruri minerale ]i @n vitamine din
grupul B. Ele trebuie consumate sub form[ de infuzie, @n care se g[sesc
216
aceste trofine. #n cazul ceaiului, pentru a nu se distruge vitaminele, este bine
ca apa s[ fie fierbinte dar s[ nu ating[ punctul de fierbere.
Ceaiul con\ine mari cantit[\i de fluor, element necesar pentru
rezisten\a din\ilor la carii. Cafeaua este foarte bogat[ @n niacin[ (vitamina
PP), a]a atunci c`nd este consumat[ @n cantit[\i mari poate fi o surs[ de 1-2
mg pe zi. #n con\inutul ceaiului ]i cafelei intr[ ]i cafeina, taninul, ]i substan\e
aromatice. Con\inutul @n cafein[ este de 1,5-3,5 g % la ceai (chinezesc,
rusesc) ]i de 0,8-2 g % la cafea. Aceast[ substan\[ stimuleaz[ activitatea
creierului , tonific[ circula\ia, respira\ia, m[re]te diureza ]i excit[ secre\ia
gastric[. Din aceast[ cauz[ sunt indicate @n st[ri de depresie psihic[,
somnolen\[, hipotensiune. Infuziile slabe de ceai ]i cafea sunt indicate @nainte
de efort ]i sportivilor care sunt mai apatici pentru a-i stimula. Folosirea @n
exces, pe l`ng[ dezavantajul apari\iri unor efecte secundare (insomnie,
transpira\ii, tremur[turi, iritabilitate) este considerat[ doping, a]a cum se
arat[ @n primul volum.
De o mare actualitate este problema asigur[rii hidrat[rii corecte a
sportivului, din punct de vedere al lichidelor ]i s[rurilor minerale care se
pierd prin transpira\ie. Reglarea consumului de b[uturi bazat[ @n exclusivitate
pe senza\ia de sete este insuficient[ - ea debuteaz[ numai dup[ o pierdere de
ap[ de 0,5-1,5 litri. O activitate fizic[ intens[ la care se poate ad[uga ]i
influen\a c[ldurii, poate diminua, chiar inhiba senza\ia de sete, ceea ce
m[re]te ]i mai mult decalajul dintre consumul de lichid motivat de sete ]i
necesarul real de ap[.
Existen\a unui deficit de ap[ poate fi determinat[ practic ]i fiabil prin
controlul greut[\ii corporale: bilan\ul hidric nu este reechilibrat dec`t atunci
c`nd greutatea corporal[ de dup[ efort a atins valoarea dinaintea efortului.
Un sportiv care @ncepe o competi\ie sau un antrenament cu un deficit
de ap[ ignorat se plaseaz[ mai repede @ntr-o zon[ de performan\[ redus[. #n
consecin\[ el trebuie s[ consume lichide @naintea @nceperii antrenamentului,
@n pauze ]i dup[ @ncetarea efortului. R. Maughan (1998) recomand[ @n efort
intens consumul a 500-1000 ml lichid cu 30-60 minute @naintea efortului.
Un aport de lichide poate fi realizat ]i @n timpul efortului. Un consum
de b[uturi @n cursul eforturilor de rezisten\[ de peste 45 de minute permite o
sc[dere mai redus[ a greut[\ii corporale ]i a performan\ei, un plus de efort
mai sc[zut ]i o refacere mai rapid[. Nu trebuie dep[]it[ cantitatea de 200 ml,
consumate @n 15 minute datorit[ capacit[ii limitate de resorb\ie a intestinului
gros.
Dup[ @ncheierea efortului , sportivul trebuie s[ bea pentru a compensa
c`t mai repede deficitul de ap[, s[ruri minerale ]i glucide. Solu\iile de
rehidratare trebuie s[ \in[ cont de to\i ace]ti factori. Maughan recomand[
216
aceste trofine. #n cazul ceaiului, pentru a nu se distruge vitaminele, este bine
ca apa s[ fie fierbinte dar s[ nu ating[ punctul de fierbere.
Ceaiul con\ine mari cantit[\i de fluor, element necesar pentru
rezisten\a din\ilor la carii. Cafeaua este foarte bogat[ @n niacin[ (vitamina
PP), a]a atunci c`nd este consumat[ @n cantit[\i mari poate fi o surs[ de 1-2
mg pe zi. #n con\inutul ceaiului ]i cafelei intr[ ]i cafeina, taninul, ]i substan\e
aromatice. Con\inutul @n cafein[ este de 1,5-3,5 g % la ceai (chinezesc,
rusesc) ]i de 0,8-2 g % la cafea. Aceast[ substan\[ stimuleaz[ activitatea
creierului , tonific[ circula\ia, respira\ia, m[re]te diureza ]i excit[ secre\ia
gastric[. Din aceast[ cauz[ sunt indicate @n st[ri de depresie psihic[,
somnolen\[, hipotensiune. Infuziile slabe de ceai ]i cafea sunt indicate @nainte
de efort ]i sportivilor care sunt mai apatici pentru a-i stimula. Folosirea @n
exces, pe l`ng[ dezavantajul apari\iri unor efecte secundare (insomnie,
transpira\ii, tremur[turi, iritabilitate) este considerat[ doping, a]a cum se
arat[ @n primul volum.
De o mare actualitate este problema asigur[rii hidrat[rii corecte a
sportivului, din punct de vedere al lichidelor ]i s[rurilor minerale care se
pierd prin transpira\ie. Reglarea consumului de b[uturi bazat[ @n exclusivitate
pe senza\ia de sete este insuficient[ - ea debuteaz[ numai dup[ o pierdere de
ap[ de 0,5-1,5 litri. O activitate fizic[ intens[ la care se poate ad[uga ]i
influen\a c[ldurii, poate diminua, chiar inhiba senza\ia de sete, ceea ce
m[re]te ]i mai mult decalajul dintre consumul de lichid motivat de sete ]i
necesarul real de ap[.
Existen\a unui deficit de ap[ poate fi determinat[ practic ]i fiabil prin
controlul greut[\ii corporale: bilan\ul hidric nu este reechilibrat dec`t atunci
c`nd greutatea corporal[ de dup[ efort a atins valoarea dinaintea efortului.
Un sportiv care @ncepe o competi\ie sau un antrenament cu un deficit
de ap[ ignorat se plaseaz[ mai repede @ntr-o zon[ de performan\[ redus[. #n
consecin\[ el trebuie s[ consume lichide @naintea @nceperii antrenamentului,
@n pauze ]i dup[ @ncetarea efortului. R. Maughan (1998) recomand[ @n efort
intens consumul a 500-1000 ml lichid cu 30-60 minute @naintea efortului.
Un aport de lichide poate fi realizat ]i @n timpul efortului. Un consum
de b[uturi @n cursul eforturilor de rezisten\[ de peste 45 de minute permite o
sc[dere mai redus[ a greut[\ii corporale ]i a performan\ei, un plus de efort
mai sc[zut ]i o refacere mai rapid[. Nu trebuie dep[]it[ cantitatea de 200 ml,
consumate @n 15 minute datorit[ capacit[ii limitate de resorb\ie a intestinului
gros.
Dup[ @ncheierea efortului , sportivul trebuie s[ bea pentru a compensa
c`t mai repede deficitul de ap[, s[ruri minerale ]i glucide. Solu\iile de
rehidratare trebuie s[ \in[ cont de to\i ace]ti factori. Maughan recomand[
217
solu\ii bogate @n hidrocarbona\i (15-20 %- 20-40 g/l) ]i sodiu (1-1,5 g/l). La
ora actual[ exist[ numeroase solu\ii tipizate a c[ror formul[, ca ]i a unor
solu\ii propuse de noi ]i utilizate cu bune rezultate @n cadrul echipelor de
volei, este prezentat[ @n finalul acestui capitol.
#n acest scop consider[m util[ prezentarea compozi\iei transpira\iei
umane, ca ]i a unor sinteze de ra\ii alimentare tip pentru valorificare
practic[.

Tabel 20. Compozi\ia transpira\iei umane ( dup[ Howald -1983 )

Component Con\inut (mg/l- aproximativ)
Sodiu 1200
Clor 1000
Potasiu 300
Calciu 160
Magneziu 36
Sulfat 25
Fosfat 15
Zinc 1,2
Fier 1,2
Mangan 0,06
Cupru 0,06
Lactat 1500
Azot 700
Amoniac 80
Hidrati de carbon -
Vitamina C 50
Acid racemic 40

Ra\ie tip pentru glucide:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[ cu
legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
Ra\ie tip pentru proteine: 250 - 300 g carne/zi
1 mas[/s[pt[m`n[ cu ficat
2-3 mese/s[pt[m`n[ cu pe]te
4-5 ou[/sapt[m`n[
1/4 l lapte/zi sau 120 g lapte concentrat, 30 g lapte praf, 2 iaurturi mici, 50 g
br`nz[ de vaci, 30 g ca]caval
217
solu\ii bogate @n hidrocarbona\i (15-20 %- 20-40 g/l) ]i sodiu (1-1,5 g/l). La
ora actual[ exist[ numeroase solu\ii tipizate a c[ror formul[, ca ]i a unor
solu\ii propuse de noi ]i utilizate cu bune rezultate @n cadrul echipelor de
volei, este prezentat[ @n finalul acestui capitol.
#n acest scop consider[m util[ prezentarea compozi\iei transpira\iei
umane, ca ]i a unor sinteze de ra\ii alimentare tip pentru valorificare
practic[.

Tabel 20. Compozi\ia transpira\iei umane ( dup[ Howald -1983 )

Component Con\inut (mg/l- aproximativ)
Sodiu 1200
Clor 1000
Potasiu 300
Calciu 160
Magneziu 36
Sulfat 25
Fosfat 15
Zinc 1,2
Fier 1,2
Mangan 0,06
Cupru 0,06
Lactat 1500
Azot 700
Amoniac 80
Hidrati de carbon -
Vitamina C 50
Acid racemic 40

Ra\ie tip pentru glucide:
- f[in[: 300 - 350 g
- cartofi: 400 g de 3 ori pe s[pt[m`n[ cu orez de 2 ori pe s[pt[m`n[ cu
legume
- f[in[/cereale: 30 g mic dejun/gustare
- zahar: 50 g
- dulcea\[: 50 g
Ra\ie tip pentru proteine: 250 - 300 g carne/zi
1 mas[/s[pt[m`n[ cu ficat
2-3 mese/s[pt[m`n[ cu pe]te
4-5 ou[/sapt[m`n[
1/4 l lapte/zi sau 120 g lapte concentrat, 30 g lapte praf, 2 iaurturi mici, 50 g
br`nz[ de vaci, 30 g ca]caval
218
Ra\ie tip pentru lipide: 30 g unt/zi ; 35 g gr[simi vegetale (ulei, margarin[).
100 calorii se ob\in din : 100 g cartofi 28 g malai , paste fainoase
15 g miez de nuca 44 g fructe uscate
13 g unt margarine 30 g smantana
11 g ulei floarea soarelui
100 mg calciu se obtin din : 500 g visine, cirese 80 g miez de nuca
400 g fragi ,capsuni ,mazare
250 g lamai, portocale 170 g legume uscate
200 g morcovi 78 g lapte

TABEL DE SUBSTITUIRE ALIMENTARA
100 g paine - 250 g cartofi 65 g malai, orez
100 g gem 57 g zahar, halva
95 g fructe uscate 53 g biscuiti
80 g dulceata, sirop 35 g nuci, alune
70 g miere 25 g ulei
70 g fasole uscata
200 g lapte - 200 g lapte batut 45 g telemea
220 g iaurt 5 g cascaval
60 g cas 35 g lapte praf
50 g urda, branza de vaci
100 g carne proasp[t[ 550 g lapte 100 g telemea
125 g parizer, crenvur]ti 85 g sunca presata
110 g salam de vara, peste 85 g muschi tiganesc
3 oua
10 g protide 300 g lapte 50 g telemea, carne
60 g urda, branza 40 g cascaval, sunca


De re\inut


1. Dieta alimentar[ trebuie s[ con\in[ produse din toate grupele
alimentare @n procentele calorice enun\ate @n partea teoretic[.
2. #n interiorul aceleia]i grupe se pot face substituiri izocalorice, \in`nd
cont de preferin\ele sportivului; @nlocuirile intergrupe trebuie s[ fie
izotrofinice.
3. Se va c[uta ca la fiecare mas[ s[ existe produse at`t din regnul animal
c`t ]i din cel vegetal.
218
Ra\ie tip pentru lipide: 30 g unt/zi ; 35 g gr[simi vegetale (ulei, margarin[).
100 calorii se ob\in din : 100 g cartofi 28 g malai , paste fainoase
15 g miez de nuca 44 g fructe uscate
13 g unt margarine 30 g smantana
11 g ulei floarea soarelui
100 mg calciu se obtin din : 500 g visine, cirese 80 g miez de nuca
400 g fragi ,capsuni ,mazare
250 g lamai, portocale 170 g legume uscate
200 g morcovi 78 g lapte

TABEL DE SUBSTITUIRE ALIMENTARA
100 g paine - 250 g cartofi 65 g malai, orez
100 g gem 57 g zahar, halva
95 g fructe uscate 53 g biscuiti
80 g dulceata, sirop 35 g nuci, alune
70 g miere 25 g ulei
70 g fasole uscata
200 g lapte - 200 g lapte batut 45 g telemea
220 g iaurt 5 g cascaval
60 g cas 35 g lapte praf
50 g urda, branza de vaci
100 g carne proasp[t[ 550 g lapte 100 g telemea
125 g parizer, crenvur]ti 85 g sunca presata
110 g salam de vara, peste 85 g muschi tiganesc
3 oua
10 g protide 300 g lapte 50 g telemea, carne
60 g urda, branza 40 g cascaval, sunca


De re\inut


1. Dieta alimentar[ trebuie s[ con\in[ produse din toate grupele
alimentare @n procentele calorice enun\ate @n partea teoretic[.
2. #n interiorul aceleia]i grupe se pot face substituiri izocalorice, \in`nd
cont de preferin\ele sportivului; @nlocuirile intergrupe trebuie s[ fie
izotrofinice.
3. Se va c[uta ca la fiecare mas[ s[ existe produse at`t din regnul animal
c`t ]i din cel vegetal.
219
D.12. RATIE ALIMENTARA SPORTIVA - PRINCIPII DE
ALCATUIRE


Regimul alimentar @n diferite perioade de antrenament
Deoarece sportivul nu se poate men\ine @n form[ tot anul @n cursul
unui proces de antrenament anual, particularit[\ile fiziologice ale fiec[rei
faze de efort-perioad[ de preg[tire, competi\ie, tranzi\ie- impun ni]te cerin\e
nutritive diferite, de unde ]i distinc\ia f[cut[ @ntre diferitele faze nutritive;
alimenta\ie de baz[ (de antrenament), alimenta\ie precompeti\ional[,
competi\ional[, postcompeti\ional[ (de refacere).

Tabel 21. Grupe de discipline sportive prezent`nd aceleasi
caracteristici de efort (dup[ Donath-Schuler- 1980 )

Descrierea grupei Discipline
Discipline de rezisten\[ Alergare de semifond, maraton, 20 ]i 50 km
mar], schi fond, biatlon, nata\ie 200-1500 m

Discipline de rezisten\[ @n
regim de for\[
Canotaj, caiac-canoe, ciclism (pe ]osea),
patinaj vitez[, alpinism

Sporturi de lupt[ Box, catch, judo
Sporturi colective Baschet, handbal, fotbal, polo, hochei,
rugbi, tennis

Sporturi de for\[ vitez[ Patinaj artistic, scrim[, gimnasti-c[, caiac
slalom, alerg[ri pe distan\e scurte, pentatlon
modern, ciclism (pist[), s[niu\[, nata\ie (100
m), vele, schi alpin, s[rituri schi, s[rituri
atletism, s[rituri @not, tenis de mas[, volei,
patinaj vitez[

Sporturi de for\[ Haltere, probe de arunc[ri

Sporturi neclasificabile
datorit[ unor structuri
motrice particulare

Tir cu arcul, sporturi mecanice, echita\ie, tir
turism
219
D.12. RATIE ALIMENTARA SPORTIVA - PRINCIPII DE
ALCATUIRE


Regimul alimentar @n diferite perioade de antrenament
Deoarece sportivul nu se poate men\ine @n form[ tot anul @n cursul
unui proces de antrenament anual, particularit[\ile fiziologice ale fiec[rei
faze de efort-perioad[ de preg[tire, competi\ie, tranzi\ie- impun ni]te cerin\e
nutritive diferite, de unde ]i distinc\ia f[cut[ @ntre diferitele faze nutritive;
alimenta\ie de baz[ (de antrenament), alimenta\ie precompeti\ional[,
competi\ional[, postcompeti\ional[ (de refacere).

Tabel 21. Grupe de discipline sportive prezent`nd aceleasi
caracteristici de efort (dup[ Donath-Schuler- 1980 )

Descrierea grupei Discipline
Discipline de rezisten\[ Alergare de semifond, maraton, 20 ]i 50 km
mar], schi fond, biatlon, nata\ie 200-1500 m

Discipline de rezisten\[ @n
regim de for\[
Canotaj, caiac-canoe, ciclism (pe ]osea),
patinaj vitez[, alpinism

Sporturi de lupt[ Box, catch, judo
Sporturi colective Baschet, handbal, fotbal, polo, hochei,
rugbi, tennis

Sporturi de for\[ vitez[ Patinaj artistic, scrim[, gimnasti-c[, caiac
slalom, alerg[ri pe distan\e scurte, pentatlon
modern, ciclism (pist[), s[niu\[, nata\ie (100
m), vele, schi alpin, s[rituri schi, s[rituri
atletism, s[rituri @not, tenis de mas[, volei,
patinaj vitez[

Sporturi de for\[ Haltere, probe de arunc[ri

Sporturi neclasificabile
datorit[ unor structuri
motrice particulare

Tir cu arcul, sporturi mecanice, echita\ie, tir
turism
220
Tabel 22. Sinteza caracteristicilor motrice, principalele elemente @n
nutri\ie ]i alimenta\ia de baz[ In diferitele grupe de discipline sportive
(dup[ Donath-Schuler, 1980)

Grupe de
discipline
Caracteristici motrice Elemente nutri\ionale
principale
Alimenta\ie
de baz[ -
Glu. - Lip. -
Prot.
Discipline de
rezisten\[
Rezisten\[ Un con\inut bogat @n
glicogen este un factor
determinant al
performan\ei; procent
crescut de glucide
60-25-15
Discipline de
rezisten\[ -
for\[
Sintez[ de for\[ ]i
rezisten\[ (efort
continuu prelungit de
for\[
Con\inut ridicat de
glucide ]i proteine
56-26-17
Discipline de
lupte
For\[ maximal[, for\[-
vitez[, rezisten\[-for\[,
coordonare (efort
prelungit pe intervale)
Necesar crescut de
proteine ]i glucide
Obs.: propor\ia de lipide
cre]te datorit[
proteinelor
50-30-20
Sporturi
colective
Vitez[, for\[-vitez[,
rezisten\[ ]i coordonare
(efort prelungit pe
intervale )
Pentru preg[tirea
repetat[ a unor exerci\ii
de vitez[, for\[-vitez[,
compu]ii fosfata\i sunt
importan\i; necesit[\i
crescute @n glucide.
Pentru for\[ - aport
suplimentar de proteine.
54-28-18
Sporturi de
for\[-vitez[
For\[-vitez[, for\[
maximal[, rezisten\[-
for\[, coordonare
(exerci\ii de scurt[
durat[)
Necesar crescut de
proteine
52-30-18
Sporturi de
for\[
For\[ maximal[, for\[-
vitez[, coordonare (ex.
de foarte scurt[ durat[)
Necesar foarte mare de
proteine ]i cre]terea @n
consecin\[ a propor\iei
de gr[simi
42-36-22
Sporturi
neclasificable
Profil motric ]i de
capacitate mai pu\in
dezvoltat
Alimente bogate @n
glucide ]i proteine;
s[race @n lipide
56-28-16
220
Tabel 22. Sinteza caracteristicilor motrice, principalele elemente @n
nutri\ie ]i alimenta\ia de baz[ In diferitele grupe de discipline sportive
(dup[ Donath-Schuler, 1980)

Grupe de
discipline
Caracteristici motrice Elemente nutri\ionale
principale
Alimenta\ie
de baz[ -
Glu. - Lip. -
Prot.
Discipline de
rezisten\[
Rezisten\[ Un con\inut bogat @n
glicogen este un factor
determinant al
performan\ei; procent
crescut de glucide
60-25-15
Discipline de
rezisten\[ -
for\[
Sintez[ de for\[ ]i
rezisten\[ (efort
continuu prelungit de
for\[
Con\inut ridicat de
glucide ]i proteine
56-26-17
Discipline de
lupte
For\[ maximal[, for\[-
vitez[, rezisten\[-for\[,
coordonare (efort
prelungit pe intervale)
Necesar crescut de
proteine ]i glucide
Obs.: propor\ia de lipide
cre]te datorit[
proteinelor
50-30-20
Sporturi
colective
Vitez[, for\[-vitez[,
rezisten\[ ]i coordonare
(efort prelungit pe
intervale )
Pentru preg[tirea
repetat[ a unor exerci\ii
de vitez[, for\[-vitez[,
compu]ii fosfata\i sunt
importan\i; necesit[\i
crescute @n glucide.
Pentru for\[ - aport
suplimentar de proteine.
54-28-18
Sporturi de
for\[-vitez[
For\[-vitez[, for\[
maximal[, rezisten\[-
for\[, coordonare
(exerci\ii de scurt[
durat[)
Necesar crescut de
proteine
52-30-18
Sporturi de
for\[
For\[ maximal[, for\[-
vitez[, coordonare (ex.
de foarte scurt[ durat[)
Necesar foarte mare de
proteine ]i cre]terea @n
consecin\[ a propor\iei
de gr[simi
42-36-22
Sporturi
neclasificable
Profil motric ]i de
capacitate mai pu\in
dezvoltat
Alimente bogate @n
glucide ]i proteine;
s[race @n lipide
56-28-16
221
Alimenta\ia de baz[ trebuie s[ asigure necesit[\ile energetice
]i nutritive pe termen lung, pe toat[ durata antrenamentului anual. #n
stabilirea regimului alimentar trebuie s[ se \in[ cont de mai mul\i factori:
caracteristicile efortului @n func\ie de ramura sportiv[, condi\iile de mediu,
valoarea alimentelor, particularit[\i de v`rst[ ]i sex, activit[\i profesionale
suplimentare. Principiile generale ale acestei alimenta\ii fiind prezentate pe
larg @n partea teoretic[ ne vom limita la c`teva aspecte practice.

Red[m mai jos un exemplu de ra\ie tip antrenament, reamintind
propor\iile dintre principalele mese ale zilei: mic dejun-25 %; gustare1-10 %;
pr`nz-30%; gustare2-10%; cin[-25%. #n cazul @n care gust[rile lipsesc,
procentele se vor ad[uga meselor anterioare.
Pentru micul dejun se pot folosi urm[toarele alimente : lapte cu
cereale, fulgi de ov[z, p`ine pr[jit[, biscui\i, unt , dulcea\[, compot, ca]caval,
salam, ]unc[ presat[, parizer, crenvur]ti, ceai, cafea, miere, suc de fructe sau
fructe, ou[.
Pentru pr`nz se vor utiliza legume crude sau fierte, carne sau pe]te,
br`nz[, fructe crude sau compot, p`ine, paste.
La cin[ se pot servi legume, carne, pe]te, ou[ moi, lapte, br`nz[ de
vaci, iaurt, salat[ sau fructe, p`ine.
Gustarea va consta @n lapte, sucuri de fructe, biscui\i, iaurturi cu
fructe.

Efectele unui regim alimentar se pot aprecia urm[rind urm[toarele
date:
-Curba greut[\ii: @n primele zile ale unei alimenta\ii corecte, curba
ponderal[ coboar[ @n primele s[pt[m`ni ale perioadei preg[titoare, datorit[
consum[rii lipidelor de rezerv[. Se va stabili apoi la un nivel optim pentru
performan\[.
-Senza\iile subiective: pofta de antrenament, bun[ dispozi\ie sau
dimpotriv[, gre\uri eructa\ii gust amar, constipa\ii, diaree.
-Analize de laborator: acidul lactic, ureea, amoniemia, fra\iuni lipidice
din ser, etc.
A]a cum s-a men\ionat anterior necesarul de vitamine ]i minerale al
sportivului este asigurat at`t de alimenta\ie dar ]i de suplimentarea sub form[
de complexe polivitaminizante ]i polimineralizante. Red[m @n continuare
formulele mai multor preparate medicamentoase disponibile @n farmacii, ca ]i
ale unor solu\ii de rehidratare.


221
Alimenta\ia de baz[ trebuie s[ asigure necesit[\ile energetice
]i nutritive pe termen lung, pe toat[ durata antrenamentului anual. #n
stabilirea regimului alimentar trebuie s[ se \in[ cont de mai mul\i factori:
caracteristicile efortului @n func\ie de ramura sportiv[, condi\iile de mediu,
valoarea alimentelor, particularit[\i de v`rst[ ]i sex, activit[\i profesionale
suplimentare. Principiile generale ale acestei alimenta\ii fiind prezentate pe
larg @n partea teoretic[ ne vom limita la c`teva aspecte practice.

Red[m mai jos un exemplu de ra\ie tip antrenament, reamintind
propor\iile dintre principalele mese ale zilei: mic dejun-25 %; gustare1-10 %;
pr`nz-30%; gustare2-10%; cin[-25%. #n cazul @n care gust[rile lipsesc,
procentele se vor ad[uga meselor anterioare.
Pentru micul dejun se pot folosi urm[toarele alimente : lapte cu
cereale, fulgi de ov[z, p`ine pr[jit[, biscui\i, unt , dulcea\[, compot, ca]caval,
salam, ]unc[ presat[, parizer, crenvur]ti, ceai, cafea, miere, suc de fructe sau
fructe, ou[.
Pentru pr`nz se vor utiliza legume crude sau fierte, carne sau pe]te,
br`nz[, fructe crude sau compot, p`ine, paste.
La cin[ se pot servi legume, carne, pe]te, ou[ moi, lapte, br`nz[ de
vaci, iaurt, salat[ sau fructe, p`ine.
Gustarea va consta @n lapte, sucuri de fructe, biscui\i, iaurturi cu
fructe.

Efectele unui regim alimentar se pot aprecia urm[rind urm[toarele
date:
-Curba greut[\ii: @n primele zile ale unei alimenta\ii corecte, curba
ponderal[ coboar[ @n primele s[pt[m`ni ale perioadei preg[titoare, datorit[
consum[rii lipidelor de rezerv[. Se va stabili apoi la un nivel optim pentru
performan\[.
-Senza\iile subiective: pofta de antrenament, bun[ dispozi\ie sau
dimpotriv[, gre\uri eructa\ii gust amar, constipa\ii, diaree.
-Analize de laborator: acidul lactic, ureea, amoniemia, fra\iuni lipidice
din ser, etc.
A]a cum s-a men\ionat anterior necesarul de vitamine ]i minerale al
sportivului este asigurat at`t de alimenta\ie dar ]i de suplimentarea sub form[
de complexe polivitaminizante ]i polimineralizante. Red[m @n continuare
formulele mai multor preparate medicamentoase disponibile @n farmacii, ca ]i
ale unor solu\ii de rehidratare.



D
e

r
e
\
i
n
u
t

(

T
a
b
e
l

2
4
)


G
r
u
p
e

d
e

d
i
s
c
i
p
l
i
n
e

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

m
o
t
r
i
c
e

E
l
e
m
e
n
t
e

n
u
t
r
i
\
i
o
n
a
l
e

A
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

d
e

b
a
z
[
-

V
a
l
.
C
a
l

G
/
L
/
P

(
%
)

O
b
s
e
v
a
\
i
i

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{


A
l
e
r
g
a
r
e

d
e

s
e
m
i
f
o
n
d
,

m
a
r
a
t
o
n
,

2
0

]
i

5
0

K
m

m
a
r
]
,

s
c
h
i

f
o
n
d
,

b
i
a
t
l
o
n
,

n
a
t
a
\
i
e

2
0
0
-
1
5
0
0
m


R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{


P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t

d
e

G
L
U
C
I
D
E

p
e
n
t
r
u

a
s
i
g
u
r
a
r
e
a

c
r
e
]
t
e
r
i
i

G
L
I
C
O
G
E
N
U
L
U
I

4
5
0
0
-
5
0
0
0

K
c
a
l

6
0
-
2
5
-
1
5

-

c
a
n
t
i
t
a
t
e

c
r
e
s
c
u
t
[

d
e

v
i
t
a
m
i
n
e

B
1
,

B
6
,

C

(
f
r
u
c
t
e
,

l
e
g
u
m
e
)

-

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e

d
e

s
u
b
s
t
a
n
\
e

l
i
p
o
t
r
o
p
e

(
2
-
3

z
i
l
e

@
n
a
i
n
t
e
a

c
o
n
c
u
r
s
u
l
u
i

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{


C
a
n
o
t
a
j
,

c
a
i
a
c

c
a
n
o
e
,

c
i
c
l
i
s
m

p
e

]
o
s
e
a
,

p
a
t
i
n
a
j

v
i
t
e
z
[
,

a
l
p
i
n
i
s
m
,

c
i
c
l
i
s
m

S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

i
a
r
n
[
,

a
p
[

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{


(
e
f
o
r
t

c
o
n
t
i
n
u
u

p
r
e
l
u
n
g
i
t

d
e

f
o
r
\
[

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

G
L
U
C
I
D
E

]
i

P
R
O
T
E
I
N
E

5
5
0
0
-

6
0
0
0

K
c
a
l

5
6
-
2
6
-
1
7

-

a
p
o
r
t
u
l

d
e

p
r
o
t
e
i
n
e

s
e

v
a

f
a
c
e

l
a

m
e
s
e
l
e

c
e

s
u
c
c
e
d

]
i

p
r
e
c
e
d

e
f
p
o
r
t
u
l

s
p
o
r
t
i
v

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

L
U
P
T
E


B
o
x
,

c
a
t
c
h
,

j
u
d
o
,

l
u
p
t
e
,

k
a
r
a
t
e

F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{
,

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{
,

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
f
o
r
t

p
r
e
l
u
n
g
i
t

p
e

i
n
t
e
r
v
a
l
e
)

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

]
i

G
L
U
C
I
D
E



3
5
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

5
0
-
3
0
-
2
0

-

p
r
o
p
o
r
\
i
a

d
e

l
i
p
i
d
e

c
r
e
]
t
e

d
a
t
o
r
i
t
[

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r


D
e

r
e
\
i
n
u
t

(

T
a
b
e
l

2
4
)


G
r
u
p
e

d
e

d
i
s
c
i
p
l
i
n
e

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

m
o
t
r
i
c
e

E
l
e
m
e
n
t
e

n
u
t
r
i
\
i
o
n
a
l
e

A
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

d
e

b
a
z
[
-

V
a
l
.
C
a
l

G
/
L
/
P

(
%
)

O
b
s
e
v
a
\
i
i

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{


A
l
e
r
g
a
r
e

d
e

s
e
m
i
f
o
n
d
,

m
a
r
a
t
o
n
,

2
0

]
i

5
0

K
m

m
a
r
]
,

s
c
h
i

f
o
n
d
,

b
i
a
t
l
o
n
,

n
a
t
a
\
i
e

2
0
0
-
1
5
0
0
m


R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{


P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t

d
e

G
L
U
C
I
D
E

p
e
n
t
r
u

a
s
i
g
u
r
a
r
e
a

c
r
e
]
t
e
r
i
i

G
L
I
C
O
G
E
N
U
L
U
I

4
5
0
0
-
5
0
0
0

K
c
a
l

6
0
-
2
5
-
1
5

-

c
a
n
t
i
t
a
t
e

c
r
e
s
c
u
t
[

d
e

v
i
t
a
m
i
n
e

B
1
,

B
6
,

C

(
f
r
u
c
t
e
,

l
e
g
u
m
e
)

-

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e

d
e

s
u
b
s
t
a
n
\
e

l
i
p
o
t
r
o
p
e

(
2
-
3

z
i
l
e

@
n
a
i
n
t
e
a

c
o
n
c
u
r
s
u
l
u
i

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{


C
a
n
o
t
a
j
,

c
a
i
a
c

c
a
n
o
e
,

c
i
c
l
i
s
m

p
e

]
o
s
e
a
,

p
a
t
i
n
a
j

v
i
t
e
z
[
,

a
l
p
i
n
i
s
m
,

c
i
c
l
i
s
m

S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

i
a
r
n
[
,

a
p
[

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{


(
e
f
o
r
t

c
o
n
t
i
n
u
u

p
r
e
l
u
n
g
i
t

d
e

f
o
r
\
[

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

G
L
U
C
I
D
E

]
i

P
R
O
T
E
I
N
E

5
5
0
0
-

6
0
0
0

K
c
a
l

5
6
-
2
6
-
1
7

-

a
p
o
r
t
u
l

d
e

p
r
o
t
e
i
n
e

s
e

v
a

f
a
c
e

l
a

m
e
s
e
l
e

c
e

s
u
c
c
e
d

]
i

p
r
e
c
e
d

e
f
p
o
r
t
u
l

s
p
o
r
t
i
v

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

d
e

L
U
P
T
E


B
o
x
,

c
a
t
c
h
,

j
u
d
o
,

l
u
p
t
e
,

k
a
r
a
t
e

F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{
,

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{
,

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
f
o
r
t

p
r
e
l
u
n
g
i
t

p
e

i
n
t
e
r
v
a
l
e
)

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

]
i

G
L
U
C
I
D
E



3
5
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

5
0
-
3
0
-
2
0

-

p
r
o
p
o
r
\
i
a

d
e

l
i
p
i
d
e

c
r
e
]
t
e

d
a
t
o
r
i
t
[

p
r
o
t
e
i
n
e
l
o
r


G
r
u
p
e

d
e

d
i
s
c
i
p
l
i
n
e

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

m
o
t
r
i
c
e

E
l
e
m
e
n
t
e

n
u
t
r
i
\
i
o
n
a
l
e

A
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

d
e

b
a
z
[
-

V
a
l
.
C
a
l

G
/
L
/
P

(
%
)

O
b
s
e
v
a
\
i
i

S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{

P
a
t
i
n
a
j

a
r
t
i
s
t
i
c
,

s
c
r
i
m
[
,

c
a
i
a
c

s
l
a
l
o
m
,

a
l
e
r
g
[
r
i

p
e

d
i
s
t
a
n
\
e

s
c
u
r
t
e
,

p
e
n
t
a
t
l
o
n

m
o
d
e
r
n
,

c
i
c
l
i
s
m

(
p
i
s
t
[
)
,

n
a
t
a
\
i
e

(
1
0
0
m
)
,

v
e
l
e
,

s
c
h
i
a
l
p
i
n
,

s
[
r
i
t
u
r
i

s
c
h
i
,

s
[
r
i
t
u
r
i

a
t
l
e
t
i
s
m
,

s
[
r
i
t
u
r
i

@
n
o
t
,

t
e
n
i
s

d
e

m
a
s
[
,

v
o
l
e
i
,

p
a
t
i
n
a
j

v
i
t
e
z
[

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{


F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{
,

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
x
e
r
c
i
\
i
i

d
e

s
c
u
r
t
[

d
u
r
a
t
[
)

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

5
0
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

5
2
-
3
0
-
1
8


S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

F
O
R
|
{


H
a
l
t
e
r
e
,

p
r
o
b
e

a
r
u
n
c
[
r
i

F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{

F
o
r
\
[

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
x
.

d
e

f
o
a
r
t
e

s
c
u
r
t
[

d
u
r
a
t
[
)

P
r
o
c
e
n
t

f
o
a
r
t
e

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

]
i

c
r
e
]
t
e
r
e
a

@
n

c
o
n
s
e
c
i
n
\
[

a

p
r
o
p
o
r
\
i
e
i

d
e

L
I
P
I
D
E

5
0
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

4
2
-
3
6
-
2
2


G
I
M
N
A
S
T
I
C
{




2
0
0
0
-
3
0
0
0

K
c
a
l

4
6
-
5
0
/
2
6
-
2
8
/
1
8
-
2
2


A
l
t
e

s
p
o
r
t
u
r
i


T
i
r

c
u

a
r
c
u
l
,

s
p
o
r
t
u
r
i

m
e
c
a
n
i
c
e
,

e
c
h
i
t
a
\
i
e
,

t
i
r

t
u
r
i
s
m
,

p
o
p
i
c
e

P
r
o
f
i
l

m
o
t
r
i
c

]
i

d
e

c
a
p
a
c
i
t
a
t
e

m
a
i

p
u
\
i
n

d
e
z
v
o
l
t
a
t

A
l
i
m
e
n
t
e

b
o
g
a
t
e

@
n

g
l
u
c
i
d
e

]
i

p
r
o
t
e
i
n
e
;

s
[
r
a
c
e

@
n

l
i
p
i
d
e

5
6
-
2
8
-
1
6



G
r
u
p
e

d
e

d
i
s
c
i
p
l
i
n
e

D
i
s
c
i
p
l
i
n
e

C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

m
o
t
r
i
c
e

E
l
e
m
e
n
t
e

n
u
t
r
i
\
i
o
n
a
l
e

A
l
i
m
e
n
t
a
\
i
e

d
e

b
a
z
[
-

V
a
l
.
C
a
l

G
/
L
/
P

(
%
)

O
b
s
e
v
a
\
i
i

S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{

P
a
t
i
n
a
j

a
r
t
i
s
t
i
c
,

s
c
r
i
m
[
,

c
a
i
a
c

s
l
a
l
o
m
,

a
l
e
r
g
[
r
i

p
e

d
i
s
t
a
n
\
e

s
c
u
r
t
e
,

p
e
n
t
a
t
l
o
n

m
o
d
e
r
n
,

c
i
c
l
i
s
m

(
p
i
s
t
[
)
,

n
a
t
a
\
i
e

(
1
0
0
m
)
,

v
e
l
e
,

s
c
h
i
a
l
p
i
n
,

s
[
r
i
t
u
r
i

s
c
h
i
,

s
[
r
i
t
u
r
i

a
t
l
e
t
i
s
m
,

s
[
r
i
t
u
r
i

@
n
o
t
,

t
e
n
i
s

d
e

m
a
s
[
,

v
o
l
e
i
,

p
a
t
i
n
a
j

v
i
t
e
z
[

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{


F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

R
E
Z
I
S
T
E
N
|
{
-
F
O
R
|
{
,

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
x
e
r
c
i
\
i
i

d
e

s
c
u
r
t
[

d
u
r
a
t
[
)

P
r
o
c
e
n
t

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

5
0
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

5
2
-
3
0
-
1
8


S
p
o
r
t
u
r
i

d
e

F
O
R
|
{


H
a
l
t
e
r
e
,

p
r
o
b
e

a
r
u
n
c
[
r
i

F
O
R
|
{

M
A
X
I
M
A
L
{
,

F
O
R
|
{
-
V
I
T
E
Z
{

F
o
r
\
[

C
O
O
R
D
O
N
A
R
E

(
e
x
.

d
e

f
o
a
r
t
e

s
c
u
r
t
[

d
u
r
a
t
[
)

P
r
o
c
e
n
t

f
o
a
r
t
e

c
r
e
s
c
u
t


d
e

P
R
O
T
E
I
N
E

]
i

c
r
e
]
t
e
r
e
a

@
n

c
o
n
s
e
c
i
n
\
[

a

p
r
o
p
o
r
\
i
e
i

d
e

L
I
P
I
D
E

5
0
0
0
-
6
0
0
0

K
c
a
l

4
2
-
3
6
-
2
2


G
I
M
N
A
S
T
I
C
{




2
0
0
0
-
3
0
0
0

K
c
a
l

4
6
-
5
0
/
2
6
-
2
8
/
1
8
-
2
2


A
l
t
e

s
p
o
r
t
u
r
i


T
i
r

c
u

a
r
c
u
l
,

s
p
o
r
t
u
r
i

m
e
c
a
n
i
c
e
,

e
c
h
i
t
a
\
i
e
,

t
i
r

t
u
r
i
s
m
,

p
o
p
i
c
e

P
r
o
f
i
l

m
o
t
r
i
c

]
i

d
e

c
a
p
a
c
i
t
a
t
e

m
a
i

p
u
\
i
n

d
e
z
v
o
l
t
a
t

A
l
i
m
e
n
t
e

b
o
g
a
t
e

@
n

g
l
u
c
i
d
e

]
i

p
r
o
t
e
i
n
e
;

s
[
r
a
c
e

@
n

l
i
p
i
d
e

5
6
-
2
8
-
1
6


224
D.13. FISA DE NUTRITIE

Ra\ia alimentar[ va \ine seama de tipul activit[\ii fizice ]I de
elementele constitutive individuale. Respectarea acestor cerin\e impune
individualizarea ra\iei alimentare. #n acest scop se va face o anchet[ medical[
care va consta @n realizarea unei anamneze privind antecedentele personale
]I familiale (alimente preferate, b[uturi, orarul meselor).
Se pot realiza anchete alimentare, conform unor formulare tipizate.
Chestionarul cuprinde date privind: micul dejun-dac[ este frugal sau nu, dac[
se bea ceai sau lapte etc.; pr`nzul-acas[, la restaurant, la cantin[ ]i ce
cuprinde (supe, ciorbe, carne, legume ]i care anume, salate, br`nzeturi,
desert). C`t[ p`ine se consum[ ]i de care, c`te lichide se beau ]i care anume.
Unde se ia cina, @n ce const[, ce cantit[\i, c`t[ p`ine, carne, ou[, legume,
lapte, br`nzeturi, b[uturi. Ce gr[simi se utilizeaz[: uleiuri (de care-unt,
margarin[, untur[). De c`te ori pe s[pt[m`n[ se folose]te carnea, legumele,
sosurile, maionezele. Dac[ se folosesc aperitivele, alcoolul. Dac[ se fumeaz[
]i c`t. Dac[ apetitul este prezent ]i bun sau nu? De asemenea, se mai poate
consemna: ce se m[n`nc[ @n ajunul competi\iei, @n ziua competi\iei, care este
orarul meselor, cu c`t timp @nainte, din ce const[, ce b[uturi se folosesc, cum
procedeaz[ imediat dup[ competi\ie, @n zilele urm[toare acesteia, cum se
alimenteaz[.
Se consider[ introducerea acestor chestionare a fi deosebit de util[,
ele inform`nd despre corecta sau incorecta alimenta\ie a sportivilor, prezen\a
anomaliilor, ajut`nd astfel la men\inerea st[rii de s[n[tate a sportivilor ]i la
cre]terea performan\elor. De asemenea, este util[ @n depistarea unor afec\iuni
patologice care influen\eaz[ forma sportivilor, cum ar fi: colitele cronice,
sechelele unor ictere catarale, ale unei mineralurii crescute, ale unor afec\iuni
hepatoveziculare sau renale, unde un regim corect prescris poate duce la
dispari\ia tulbur[rilor.
Noi utilizam pentru stabilirea ]i evaluarea regimului alimentar
sportiv o rubrica special[ @n cadrul fi]ei de monitorizare a sportivului ]i
fi]a de nutri\ie.






224
D.13. FISA DE NUTRITIE

Ra\ia alimentar[ va \ine seama de tipul activit[\ii fizice ]I de
elementele constitutive individuale. Respectarea acestor cerin\e impune
individualizarea ra\iei alimentare. #n acest scop se va face o anchet[ medical[
care va consta @n realizarea unei anamneze privind antecedentele personale
]I familiale (alimente preferate, b[uturi, orarul meselor).
Se pot realiza anchete alimentare, conform unor formulare tipizate.
Chestionarul cuprinde date privind: micul dejun-dac[ este frugal sau nu, dac[
se bea ceai sau lapte etc.; pr`nzul-acas[, la restaurant, la cantin[ ]i ce
cuprinde (supe, ciorbe, carne, legume ]i care anume, salate, br`nzeturi,
desert). C`t[ p`ine se consum[ ]i de care, c`te lichide se beau ]i care anume.
Unde se ia cina, @n ce const[, ce cantit[\i, c`t[ p`ine, carne, ou[, legume,
lapte, br`nzeturi, b[uturi. Ce gr[simi se utilizeaz[: uleiuri (de care-unt,
margarin[, untur[). De c`te ori pe s[pt[m`n[ se folose]te carnea, legumele,
sosurile, maionezele. Dac[ se folosesc aperitivele, alcoolul. Dac[ se fumeaz[
]i c`t. Dac[ apetitul este prezent ]i bun sau nu? De asemenea, se mai poate
consemna: ce se m[n`nc[ @n ajunul competi\iei, @n ziua competi\iei, care este
orarul meselor, cu c`t timp @nainte, din ce const[, ce b[uturi se folosesc, cum
procedeaz[ imediat dup[ competi\ie, @n zilele urm[toare acesteia, cum se
alimenteaz[.
Se consider[ introducerea acestor chestionare a fi deosebit de util[,
ele inform`nd despre corecta sau incorecta alimenta\ie a sportivilor, prezen\a
anomaliilor, ajut`nd astfel la men\inerea st[rii de s[n[tate a sportivilor ]i la
cre]terea performan\elor. De asemenea, este util[ @n depistarea unor afec\iuni
patologice care influen\eaz[ forma sportivilor, cum ar fi: colitele cronice,
sechelele unor ictere catarale, ale unei mineralurii crescute, ale unor afec\iuni
hepatoveziculare sau renale, unde un regim corect prescris poate duce la
dispari\ia tulbur[rilor.
Noi utilizam pentru stabilirea ]i evaluarea regimului alimentar
sportiv o rubrica special[ @n cadrul fi]ei de monitorizare a sportivului ]i
fi]a de nutri\ie.






225

FI}A DE MONITORIZARE A SPORTIVULUI


H. Ce alimente consuma\i zilnic?
- carne (tip) --------------g/ zi--------------mezeluri---------------- g/ zi---------
ou[------ de c`te ori pe s[pt[m`n[------- lapte-------------- g/ zi -----------
produse lactate (iaurt, branzeturi)---- g/ zi----------unt ------------------ g/ zi ---
--------ciocolat[, produse zaharoase------------------------ g/ zi p`ine -------------
----------- g/ zi -----------paste f[inoase ------------------------ g/ zi ----------
legume (tip)------------------------ --------------------------------------------------g/
zi -----------fructe (tip)------------------------------------------------------------------
---------------g/ zi-------------
Care din alimentele enumerate sunt preferate @n consumul zilnic----------------
-------------------------------------------------------------------
Ce cantitate de lichide consumati zilnic-------------------- care sunt acestea-----
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------

FI}A DE NUTRI|IE

Numele ]I prenumele..................................V`rsta....................Sexul.............
Sportul practicat (proba)..........Cat.sportiv[.....Vechimea.. ...
Talia..........Greutatea actual[........Greutatea optim[...........Sup. corp.........
Masa activ[ (kg ]I %)........................|esut adipos (kg ]I
%)................................
Starea de s[n[tate................................................................................
Dezvoltarea
fizic[.................................................................................................
Etapa de antrenament...... ......................Num[r antren./s[pt[m`n[..................
Durata antrenamentului......................Dominanta antrenamentelor.......
...........................

225

FI}A DE MONITORIZARE A SPORTIVULUI


H. Ce alimente consuma\i zilnic?
- carne (tip) --------------g/ zi--------------mezeluri---------------- g/ zi---------
ou[------ de c`te ori pe s[pt[m`n[------- lapte-------------- g/ zi -----------
produse lactate (iaurt, branzeturi)---- g/ zi----------unt ------------------ g/ zi ---
--------ciocolat[, produse zaharoase------------------------ g/ zi p`ine -------------
----------- g/ zi -----------paste f[inoase ------------------------ g/ zi ----------
legume (tip)------------------------ --------------------------------------------------g/
zi -----------fructe (tip)------------------------------------------------------------------
---------------g/ zi-------------
Care din alimentele enumerate sunt preferate @n consumul zilnic----------------
-------------------------------------------------------------------
Ce cantitate de lichide consumati zilnic-------------------- care sunt acestea-----
---------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------

FI}A DE NUTRI|IE

Numele ]I prenumele..................................V`rsta....................Sexul.............
Sportul practicat (proba)..........Cat.sportiv[.....Vechimea.. ...
Talia..........Greutatea actual[........Greutatea optim[...........Sup. corp.........
Masa activ[ (kg ]I %)........................|esut adipos (kg ]I
%)................................
Starea de s[n[tate................................................................................
Dezvoltarea
fizic[.................................................................................................
Etapa de antrenament...... ......................Num[r antren./s[pt[m`n[..................
Durata antrenamentului......................Dominanta antrenamentelor.......
...........................

226
Recomand[ri privind alimenta\ia-nr. total kcal/24h:
Proteine (%, grame, calorii): ...................
Glucide (%, grame, calorii): ...................
Lipide (%grame, calorii): ...................
Reparti\ia ra\iei pe mese: MD- D-
C-
Recomand[ri privind alimenta\ia de refacere-nr. total kcal/24h: 4500
Proteine (%, grame, calorii)...........................................................................
Glucide (%, grame, calorii).............................................................................
Lipide (%, grame, calorii)..............................................................................
Lichide: ...................

Recomand[ri privind ra\ia din ziua de concurs-nr. total kcal/24h:
Ora concursului:............................Orarul meselor:......... .......................
Proteine:.....................................................................................................
Glucide:....................................................................................................
Lipide:......................................................................................................
Lichide:.....
Medica\ie: ................... .....................................
Ra\ia de a]teptare:.......... ...................









226
Recomand[ri privind alimenta\ia-nr. total kcal/24h:
Proteine (%, grame, calorii): ...................
Glucide (%, grame, calorii): ...................
Lipide (%grame, calorii): ...................
Reparti\ia ra\iei pe mese: MD- D-
C-
Recomand[ri privind alimenta\ia de refacere-nr. total kcal/24h: 4500
Proteine (%, grame, calorii)...........................................................................
Glucide (%, grame, calorii).............................................................................
Lipide (%, grame, calorii)..............................................................................
Lichide: ...................

Recomand[ri privind ra\ia din ziua de concurs-nr. total kcal/24h:
Ora concursului:............................Orarul meselor:......... .......................
Proteine:.....................................................................................................
Glucide:....................................................................................................
Lipide:......................................................................................................
Lichide:.....
Medica\ie: ................... .....................................
Ra\ia de a]teptare:.......... ...................









227
D.14. GREUTATEA CORPORAL{ ; COMPOZI|IA
CORPORAL{ }I OBEZITATEA; RECOMAND{RI
PENTRU CRE}TEREA SAU SC{DEREA #N
GREUTATE

Greutatea corporal[
Greutatea individului este o m[rime u]or de m[surat care d[, @n
general, informa\ii asupra st[rii de s[n[tate. Greutatea copului la na]tere este
@n medie de 3250g la b[ie\i ]I 3000g la fete, peste 4500g la gigan\i ]I sub
2500g la prematuri.
Evolu\ia greut[\ii este urm[toarea:
- la un an se tripleaz[ greutatea de la na]tere;
- de la 1 la 11 ani este o cre]tere lin[ de aproximativ 2kg pe an;
- @ntre 11 ]I 16 ani cre]terea este de 2-3kg pe an;
Greutatea reprezint[ suma unor elemente variabile dintre care: o parte
relativ fix[ care cuprinde greutatea scheletului, a sistemului nervos, a pielii ]I
viscerelor ]I o parte care prezint[ un caracter foarte variabil reprezentat[ de
mu]chi, gr[sime ]I apa de infiltra\ie din \esuturi.
La un om t`n[r de 60kg partea fix[ reprezint[ aproximativ 20kg ]I
partea variabil[ aproximativ 40kg (30kg mas[ muscular[ ]I 10kg gr[sime).
Propor\iile relative de gr[sime ]I mu]chi pot varia foarte mult.
Compozi\ia masei musculare este: minerale - 6.8%, glicogen - 0.5%,
ap[ - 72.5%, proteine - 20.2%.
Masa slab[ la nou-n[scut reprezint[ 23% din greutatea corpului, la 7-
8 ani este de 27%, @ntre 10-16 ani reprezint[ 32%, la 17 ani - 44%, iar la
adult 50%.
C`nt[rirea corect[ a individului se face diminea\a pe nem`ncate,
subiectul fiind complet dezbr[cat. Pentru a aprecia dac[ greutatea este @n
limite normale sau nu, se folosesc tabele de valori medii @n raport cu statura,
v`rsta ]I sexul. #ntre statur[ ]I greutate exist[ rela\ii constante.
Formula de calcul cea mai utilizat[ pentru calcularea greut[\ii prin
raportare la statur[ este formula lui Broca:
G = statura - 100 la b[rba\i ]I G = statura - 105 la femei,
formul[ care se preteaz[ la controverse pentru c[ d[ valori uneori prea mari
pentru omul normal, mai ales la staturile @nalte.
Se mai poate folosi formula lui Brusch:
G = statura - 100 p`n[ la 165 cm;
G = statura - 105 @ntre 165-175cm;
G = statura -110 peste 175cm.
227
D.14. GREUTATEA CORPORAL{ ; COMPOZI|IA
CORPORAL{ }I OBEZITATEA; RECOMAND{RI
PENTRU CRE}TEREA SAU SC{DEREA #N
GREUTATE

Greutatea corporal[
Greutatea individului este o m[rime u]or de m[surat care d[, @n
general, informa\ii asupra st[rii de s[n[tate. Greutatea copului la na]tere este
@n medie de 3250g la b[ie\i ]I 3000g la fete, peste 4500g la gigan\i ]I sub
2500g la prematuri.
Evolu\ia greut[\ii este urm[toarea:
- la un an se tripleaz[ greutatea de la na]tere;
- de la 1 la 11 ani este o cre]tere lin[ de aproximativ 2kg pe an;
- @ntre 11 ]I 16 ani cre]terea este de 2-3kg pe an;
Greutatea reprezint[ suma unor elemente variabile dintre care: o parte
relativ fix[ care cuprinde greutatea scheletului, a sistemului nervos, a pielii ]I
viscerelor ]I o parte care prezint[ un caracter foarte variabil reprezentat[ de
mu]chi, gr[sime ]I apa de infiltra\ie din \esuturi.
La un om t`n[r de 60kg partea fix[ reprezint[ aproximativ 20kg ]I
partea variabil[ aproximativ 40kg (30kg mas[ muscular[ ]I 10kg gr[sime).
Propor\iile relative de gr[sime ]I mu]chi pot varia foarte mult.
Compozi\ia masei musculare este: minerale - 6.8%, glicogen - 0.5%,
ap[ - 72.5%, proteine - 20.2%.
Masa slab[ la nou-n[scut reprezint[ 23% din greutatea corpului, la 7-
8 ani este de 27%, @ntre 10-16 ani reprezint[ 32%, la 17 ani - 44%, iar la
adult 50%.
C`nt[rirea corect[ a individului se face diminea\a pe nem`ncate,
subiectul fiind complet dezbr[cat. Pentru a aprecia dac[ greutatea este @n
limite normale sau nu, se folosesc tabele de valori medii @n raport cu statura,
v`rsta ]I sexul. #ntre statur[ ]I greutate exist[ rela\ii constante.
Formula de calcul cea mai utilizat[ pentru calcularea greut[\ii prin
raportare la statur[ este formula lui Broca:
G = statura - 100 la b[rba\i ]I G = statura - 105 la femei,
formul[ care se preteaz[ la controverse pentru c[ d[ valori uneori prea mari
pentru omul normal, mai ales la staturile @nalte.
Se mai poate folosi formula lui Brusch:
G = statura - 100 p`n[ la 165 cm;
G = statura - 105 @ntre 165-175cm;
G = statura -110 peste 175cm.
228
Aceast[ formul[ s-a dovedit a fi aplicabil[ la nesportivi ]I la sportivii
de valoare medie.
#n cursul vie\ii se pot produce modific[ri @n greutatea corporal[, @n
minus - subponderali sau @n exces - supraponderali. Exist[ ]i cazuri de
normostaturali ]I normoponderali cu procent sc[zut de mas[ activ[ ]I exces
de \esut adipos (peste 20%), cu hipotonie muscular[ ]I procent crescut de
lipide ]I colesterol. Important este s[-i deosebim pe ace]tia de hiperponderali
cu exces de \esut adipos, dar cu sistemul musculo-ligamentar foarte bine
dezvoltat.
La aceea]i statur[ ]I aceea]i greutate, aspectul somatic poate fi diferit.
Re\inem c[ excesul ponderal favorizeaz[ ob\inerea performan\ei, cu condi\ia
ca acest exces s[ fie prin hipertrofie muscular[ ]I nu numai prin exces de
\esut adipos (categoriile supergrea la box,lupte, haltere).
O categorie deosebit[ o formeaz[ deficien\ii prin cre]tere ponderal[
insuficient[. Sportul de performan\[ a demonstrat c[ un copil, teoretic
subponderal, cu \esut adipos foarte redus (9%, la limita inferioar[) ]I
greutatea - 15kg @n raport cu statura sa, poate practica un sport de mare
solicitare, cum este gimnastica sau probele de s[rituri la atletism, alerg[rile
de fond. Un deficit de 10-15kg fa\[ de greutatea normal[ este un factor
favorizant @n ob\inerea performan\ei atunci c`nd, func\ional, sistemele
locomotor ]I cardio-respirator prezint[ valori excep\ionale.
#n sportul de performan\[, m[surarea greut[\ii corporale este
completat[ cu aprecierea st[rii de nutri\ie, care are @n vedere calculul
procentului de \esut adipos subcutanat ]I al masei active (compozi\ia
corporal[).
Evaluarea compozi\iei corporale a devenit o preocupare important[ @n
cadrul programului de supraveghere medical[ @n procesul de ameliorare a
s[n[t[\ii fizice ]I @n probleme de recuperare medical[. Un scop major al
acestor programe este de a controla greutatea corporal[ ]I cantitatea de
gr[sime corporal[ cu ajutorul exerci\iilor fizice practicate @n mod
sistematic, @nso\ite de o diet[ regulat[.
Atle\ii trebuie s[-]i amelioreze masa muscular[ mai eficient ]I mai
repede @n numeroase sporturi. Excesiva acumulare de gr[sime face s[ scad[
abilitatea @n s[rituri, alerg[ri de vitez[ ]i capacitatea de anduran\[.
Metoda de calcul a \esutului adipos procentual @n IMS-Bucure]ti se
bazeaz[ pe recoltarea \esutului adipos prin m[surarea a 5 plici situate pe
abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps brahial ]I
extremitatea superioar[ a coapsei, puncte situate pe partea dreapt[ a corpului.
S-au desprins trei direc\ii @n privin\a predic\iei densit[\ii corporale,
rezult`nd din datele antropometrice:
228
Aceast[ formul[ s-a dovedit a fi aplicabil[ la nesportivi ]I la sportivii
de valoare medie.
#n cursul vie\ii se pot produce modific[ri @n greutatea corporal[, @n
minus - subponderali sau @n exces - supraponderali. Exist[ ]i cazuri de
normostaturali ]I normoponderali cu procent sc[zut de mas[ activ[ ]I exces
de \esut adipos (peste 20%), cu hipotonie muscular[ ]I procent crescut de
lipide ]I colesterol. Important este s[-i deosebim pe ace]tia de hiperponderali
cu exces de \esut adipos, dar cu sistemul musculo-ligamentar foarte bine
dezvoltat.
La aceea]i statur[ ]I aceea]i greutate, aspectul somatic poate fi diferit.
Re\inem c[ excesul ponderal favorizeaz[ ob\inerea performan\ei, cu condi\ia
ca acest exces s[ fie prin hipertrofie muscular[ ]I nu numai prin exces de
\esut adipos (categoriile supergrea la box,lupte, haltere).
O categorie deosebit[ o formeaz[ deficien\ii prin cre]tere ponderal[
insuficient[. Sportul de performan\[ a demonstrat c[ un copil, teoretic
subponderal, cu \esut adipos foarte redus (9%, la limita inferioar[) ]I
greutatea - 15kg @n raport cu statura sa, poate practica un sport de mare
solicitare, cum este gimnastica sau probele de s[rituri la atletism, alerg[rile
de fond. Un deficit de 10-15kg fa\[ de greutatea normal[ este un factor
favorizant @n ob\inerea performan\ei atunci c`nd, func\ional, sistemele
locomotor ]I cardio-respirator prezint[ valori excep\ionale.
#n sportul de performan\[, m[surarea greut[\ii corporale este
completat[ cu aprecierea st[rii de nutri\ie, care are @n vedere calculul
procentului de \esut adipos subcutanat ]I al masei active (compozi\ia
corporal[).
Evaluarea compozi\iei corporale a devenit o preocupare important[ @n
cadrul programului de supraveghere medical[ @n procesul de ameliorare a
s[n[t[\ii fizice ]I @n probleme de recuperare medical[. Un scop major al
acestor programe este de a controla greutatea corporal[ ]I cantitatea de
gr[sime corporal[ cu ajutorul exerci\iilor fizice practicate @n mod
sistematic, @nso\ite de o diet[ regulat[.
Atle\ii trebuie s[-]i amelioreze masa muscular[ mai eficient ]I mai
repede @n numeroase sporturi. Excesiva acumulare de gr[sime face s[ scad[
abilitatea @n s[rituri, alerg[ri de vitez[ ]i capacitatea de anduran\[.
Metoda de calcul a \esutului adipos procentual @n IMS-Bucure]ti se
bazeaz[ pe recoltarea \esutului adipos prin m[surarea a 5 plici situate pe
abdomen, flanc, spate (sub unghiul omoplatului), triceps brahial ]I
extremitatea superioar[ a coapsei, puncte situate pe partea dreapt[ a corpului.
S-au desprins trei direc\ii @n privin\a predic\iei densit[\ii corporale,
rezult`nd din datele antropometrice:
229
- dispozi\ia plicilor de \esut adipos este diferit[ la b[rba\i ]I la femei;
- nu exist[ diferen\e de sex privind suma mai multor plici, dar
reparti\ia lor este diferit[: la femei plicile sunt mai mari pe membre, pe c`nd
la b[rba\i plicile sunt mai mari pe pectorali, axil[ ]I zona suprailiac[.
Deci distribu\ia pe sexe este diferit[; rela\ia dintre densitatea corpului
]I grosimea plicilor nu este liniar[; v`rsta este responsabil[ de modificarea
compozi\iei corporale. #n privin\a aprecierii \esutului adipos prin trei, cinci
sau ]apte plici, acestea sunt mai @nalt corelate (0.97), ceea ce demonstreaz[ c[
diferite combina\ii ale sumei plicilor pot fi utilizate cu pierderi minime de
acurate\e.
#n sportul de performan\[ ne intereseaz[ ambele componente: masa
activ[ ]I \esutul adipos. Masa activ[ este cea care finalizeaz[ efortul, fiind
corelat[ cu for\a dinamic[ @nmagazinat[ pe cm
2
de suprafa\[ muscular[.
Cre]terea masei active trebuie s[ se reflecte @n cre]terea for\ei ]I deci @n
cre]terea randamentului sportiv. Sportivul cu o mas[ activ[ bun[ poate
suporta un procent crescut de \esut adipos subcutanat, dar aceast[ cre]tere nu
trebuie s[ fie exagerat[, ea corobor`ndu-se uneori cu cre]terea lipidelor
sanguine ]I a colesterolului. Dinamica evolu\iei \esutului adipos ne d[ date
foarte importante privind procesul de preg[tire sportiv[, sc[derea sau
cre]terea lui fiind oglinda fidel[ a gradului de preg[tire sportiv[.
Pentru un adult de sex mascului (nesportiv) \esutul adipos reprezint[
14-20% din greutatea corporal[, iar pentru femei 16-24% din din greutatea
corporal[.
Dispozi\ia \esutului adipos difer[ la cele dou[ sexe, din motive
obscure, numai pentru specia uman[ (figura 15). Localiz[rile anatomice mai
frecvente ale \esutului adipos sunt la nivelul regiunilor superioare ale
membrelor, ceaf[, s`ni, fese; la nivel muscular exist[ @ntre 4-15% \esut
adipos. |esutul adipos muscular este @ns[ mult mai activ din punct de vedere
metabolic ]i preia rapid trigliceridele sanguine pentru depozitare. De
asemenea este foarte sensibil la ac\iunea "hormonilor efortului", adrenalina,
nonadrenalina ]i insulina astfel @nc`t aceste depozite sunt cele care furnizeaz[
energia @n actul sportiv. |esutul adipos din abdomenul inferior este mai pu\in
activ metabolic, dar @n schimb are un mare poten\ial de a cre]te cantitativ, a]a
cum descoperim din p[cate mul\i dintre noi. A]a cum s-a observat forma de
"m[r" a b[rba\ilor este asociat[ cu susceptibilitatea la diabet ]i boli
coronariene datorit[ mobiliz[rii rapide a gr[simii abdominale sub ac\iunea
stressului ]i cre]terea @n consecin\[ a depunerii de gr[simi @n peretele
arterial.
La femei, forma de "par[" se datore]te dispunerii \esutului adipos @n principal
pe coapse ]i fese, s`ni ]i partea posterioar[ a bra\elor. Aceste depozite nu se
229
- dispozi\ia plicilor de \esut adipos este diferit[ la b[rba\i ]I la femei;
- nu exist[ diferen\e de sex privind suma mai multor plici, dar
reparti\ia lor este diferit[: la femei plicile sunt mai mari pe membre, pe c`nd
la b[rba\i plicile sunt mai mari pe pectorali, axil[ ]I zona suprailiac[.
Deci distribu\ia pe sexe este diferit[; rela\ia dintre densitatea corpului
]I grosimea plicilor nu este liniar[; v`rsta este responsabil[ de modificarea
compozi\iei corporale. #n privin\a aprecierii \esutului adipos prin trei, cinci
sau ]apte plici, acestea sunt mai @nalt corelate (0.97), ceea ce demonstreaz[ c[
diferite combina\ii ale sumei plicilor pot fi utilizate cu pierderi minime de
acurate\e.
#n sportul de performan\[ ne intereseaz[ ambele componente: masa
activ[ ]I \esutul adipos. Masa activ[ este cea care finalizeaz[ efortul, fiind
corelat[ cu for\a dinamic[ @nmagazinat[ pe cm
2
de suprafa\[ muscular[.
Cre]terea masei active trebuie s[ se reflecte @n cre]terea for\ei ]I deci @n
cre]terea randamentului sportiv. Sportivul cu o mas[ activ[ bun[ poate
suporta un procent crescut de \esut adipos subcutanat, dar aceast[ cre]tere nu
trebuie s[ fie exagerat[, ea corobor`ndu-se uneori cu cre]terea lipidelor
sanguine ]I a colesterolului. Dinamica evolu\iei \esutului adipos ne d[ date
foarte importante privind procesul de preg[tire sportiv[, sc[derea sau
cre]terea lui fiind oglinda fidel[ a gradului de preg[tire sportiv[.
Pentru un adult de sex mascului (nesportiv) \esutul adipos reprezint[
14-20% din greutatea corporal[, iar pentru femei 16-24% din din greutatea
corporal[.
Dispozi\ia \esutului adipos difer[ la cele dou[ sexe, din motive
obscure, numai pentru specia uman[ (figura 15). Localiz[rile anatomice mai
frecvente ale \esutului adipos sunt la nivelul regiunilor superioare ale
membrelor, ceaf[, s`ni, fese; la nivel muscular exist[ @ntre 4-15% \esut
adipos. |esutul adipos muscular este @ns[ mult mai activ din punct de vedere
metabolic ]i preia rapid trigliceridele sanguine pentru depozitare. De
asemenea este foarte sensibil la ac\iunea "hormonilor efortului", adrenalina,
nonadrenalina ]i insulina astfel @nc`t aceste depozite sunt cele care furnizeaz[
energia @n actul sportiv. |esutul adipos din abdomenul inferior este mai pu\in
activ metabolic, dar @n schimb are un mare poten\ial de a cre]te cantitativ, a]a
cum descoperim din p[cate mul\i dintre noi. A]a cum s-a observat forma de
"m[r" a b[rba\ilor este asociat[ cu susceptibilitatea la diabet ]i boli
coronariene datorit[ mobiliz[rii rapide a gr[simii abdominale sub ac\iunea
stressului ]i cre]terea @n consecin\[ a depunerii de gr[simi @n peretele
arterial.
La femei, forma de "par[" se datore]te dispunerii \esutului adipos @n principal
pe coapse ]i fese, s`ni ]i partea posterioar[ a bra\elor. Aceste depozite nu se
230
mobilizeaz[ sub ac\iunea stressului dar sunt influen\ate de hormonii sexuali
feminini. Cele dou[ forme de par[ ]i m[r se p[streaz[ doar @n cazul obezit[\ii
moderate; @n cazul unei obezit[\i excesive cele dou[ forme se contopesc @n
cea de balon.
Cantitatea de gr[sime este modelat[ genetic, endocrin ]i de aportul
caloric al dietei.
Evolu\ia cantit[\ii de \esut adipos este urm[toarea :
- cre]te @n primul an al vie\ii, apoi scade odat[ cu dezvoltarea masei
musculare ;
- cre]te la adolescen\[ ;
- la fete cre]terea continu[ pe tot parcursul vie\ii, la femeile de
peste 50 ani poate ajunge la 31-35% din greutatea corporal[, iar la
obeze la 30-70% din greutatea corporal[ ;
- la b[ie\i dup[ adolescen\[ \esutul adipos scade p`n[ la v`rsta
adult[ c`nd @ncepe s[ creasc[ din nou ;
- studii efectuate au ar[tat c[ subiec\ii supraponderali au fost 62%
b[rba\i cu v`rste @ntre 55-64 ani ]i 78% femei cu v`rste @ntre 65-
74 ani.
Obezitatea se datoreaz[ cre]terii num[rului de adipocite (primul an de
via\[, debutul adolescen\ei 11-15 ani ]i ultimul trimestru de sarcin[) ]i
cre]terii cantit[\ii de lipide con\inute de acestea




Recomand[ri privind reglarea greut[\ii ]i a cantit[\ii de \esut adipos
Practicarea regulat[ a exerci\iului fizic are ca rezultat o pierdere
redus[ a num[rului de kilograme (medie 70-90 g/s[pt[m`n[), ob\inerea unei
siluete mai zvelte, cre]terea tonusului muscular ]i a masei musculare
(u]oar[). Are @ns[ un rol profilactic important @n prevenirea ]I controlul
Figura 15. Dispozi\ia \esutului adipos pe sexe.
230
mobilizeaz[ sub ac\iunea stressului dar sunt influen\ate de hormonii sexuali
feminini. Cele dou[ forme de par[ ]i m[r se p[streaz[ doar @n cazul obezit[\ii
moderate; @n cazul unei obezit[\i excesive cele dou[ forme se contopesc @n
cea de balon.
Cantitatea de gr[sime este modelat[ genetic, endocrin ]i de aportul
caloric al dietei.
Evolu\ia cantit[\ii de \esut adipos este urm[toarea :
- cre]te @n primul an al vie\ii, apoi scade odat[ cu dezvoltarea masei
musculare ;
- cre]te la adolescen\[ ;
- la fete cre]terea continu[ pe tot parcursul vie\ii, la femeile de
peste 50 ani poate ajunge la 31-35% din greutatea corporal[, iar la
obeze la 30-70% din greutatea corporal[ ;
- la b[ie\i dup[ adolescen\[ \esutul adipos scade p`n[ la v`rsta
adult[ c`nd @ncepe s[ creasc[ din nou ;
- studii efectuate au ar[tat c[ subiec\ii supraponderali au fost 62%
b[rba\i cu v`rste @ntre 55-64 ani ]i 78% femei cu v`rste @ntre 65-
74 ani.
Obezitatea se datoreaz[ cre]terii num[rului de adipocite (primul an de
via\[, debutul adolescen\ei 11-15 ani ]i ultimul trimestru de sarcin[) ]i
cre]terii cantit[\ii de lipide con\inute de acestea




Recomand[ri privind reglarea greut[\ii ]i a cantit[\ii de \esut adipos
Practicarea regulat[ a exerci\iului fizic are ca rezultat o pierdere
redus[ a num[rului de kilograme (medie 70-90 g/s[pt[m`n[), ob\inerea unei
siluete mai zvelte, cre]terea tonusului muscular ]i a masei musculare
(u]oar[). Are @ns[ un rol profilactic important @n prevenirea ]I controlul
Figura 15. Dispozi\ia \esutului adipos pe sexe.
231
cre]terii @n greutate, prevenirea obezit[\ii ]i apari\iei bolilor cronice asociate
acesteia ( afec\iuni coronariene, diabet non- insulino dependent). Mersul
viguros, spre exemplu , conduce la un consum energetic de 5 kcal/minut.
De aceea atunci c`nd se urm[re]te o sc[dere mai mare @n greutate
este obligatorie asocierea exerci\iului fizic cu o diet[ hipocaloric[
(}erbescu, 2000).
Abordarea este @ns[ mult mai complex[, necesit`nd luarea @n calcul a
unor factori suplimentari: obezii prezint[ riscuri sporite la efort, capacit[\i
func\ionale limitate, eventuali factori ereditari. Din acest motiv la selec\ia
medico-sportiv[ ]i controalele medicale periodice este bine s[ investig[m ]I
s[ corect[m din timp ace]ti factori.
Dietele foarte severe (cu reducerea inclusiv a lichidelor ingerate) au
ca rezultat o pierdere minim[ de |A, @n schimb se pierd minerale, ap[,
electroli\i, glicogen.
Sc[derea brusc[ @n greutate favorizeaz[ declan]area unor tulbur[ri
gastrice, dar mai ales metabolice care duc la o refacere tot at`t de rapid[ a |A
@n momentul termin[rii regimului, uneori @n cantitate chiar mai mare dec`t
ini\ial. De asemenea cre]te riscul apari\iei bolilor cardiovasculare datorit[
mobiliz[rii gr[similor intraabdominale.
Colegiul American de Medicin[ Sportiv[ consider[ c[ sc[derea
brusc[ @n greutate (utilizarea zilnic[ a saunei, b[i de aburi, diuretice, laxative,
@mbr[c[minte impermeabil[, etc) genereaz[ multiple activit[\i negative :
- reducerea for\ei musculare ;
- apari\ia precoce a oboselii;
- sc[derea volumului plasmatic ]i sanguin;
- reducerea func\iei cardiace @n timpul eforturilor
submaximale;
- reducerea consumului de oxigen;
- tulbur[ri de termoreglare ;
- sc[derea fluxului sanguin renal ;
- deple\ia rezervelor de glicogen hepatic ;
- sc[derea performan\elor motrice pentru o sc[dere prin
deshidratare de 3% din greutatea corporal[.
Cea mai indicat[ metod[ pentru pierderea greut[\ii suplimentare
const[ @n mici restric\ii @n consumul energetic zilnic, respectiv 500 Kcal/zi,
soldat cu pierderea a 0,5 kg/s[pt[m`n[, corelat cu cre]terea cheltuielilor
energetice prin practicarea regulat[ a exerci\iilor fizice.
#n urma sc[derii @n greutate urmeaz[ o perioad[ de stabilizare sau
@ncetinire a ratei de pierdere @n greutate prin sc[derea metabolismului bazal,
231
cre]terii @n greutate, prevenirea obezit[\ii ]i apari\iei bolilor cronice asociate
acesteia ( afec\iuni coronariene, diabet non- insulino dependent). Mersul
viguros, spre exemplu , conduce la un consum energetic de 5 kcal/minut.
De aceea atunci c`nd se urm[re]te o sc[dere mai mare @n greutate
este obligatorie asocierea exerci\iului fizic cu o diet[ hipocaloric[
(}erbescu, 2000).
Abordarea este @ns[ mult mai complex[, necesit`nd luarea @n calcul a
unor factori suplimentari: obezii prezint[ riscuri sporite la efort, capacit[\i
func\ionale limitate, eventuali factori ereditari. Din acest motiv la selec\ia
medico-sportiv[ ]i controalele medicale periodice este bine s[ investig[m ]I
s[ corect[m din timp ace]ti factori.
Dietele foarte severe (cu reducerea inclusiv a lichidelor ingerate) au
ca rezultat o pierdere minim[ de |A, @n schimb se pierd minerale, ap[,
electroli\i, glicogen.
Sc[derea brusc[ @n greutate favorizeaz[ declan]area unor tulbur[ri
gastrice, dar mai ales metabolice care duc la o refacere tot at`t de rapid[ a |A
@n momentul termin[rii regimului, uneori @n cantitate chiar mai mare dec`t
ini\ial. De asemenea cre]te riscul apari\iei bolilor cardiovasculare datorit[
mobiliz[rii gr[similor intraabdominale.
Colegiul American de Medicin[ Sportiv[ consider[ c[ sc[derea
brusc[ @n greutate (utilizarea zilnic[ a saunei, b[i de aburi, diuretice, laxative,
@mbr[c[minte impermeabil[, etc) genereaz[ multiple activit[\i negative :
- reducerea for\ei musculare ;
- apari\ia precoce a oboselii;
- sc[derea volumului plasmatic ]i sanguin;
- reducerea func\iei cardiace @n timpul eforturilor
submaximale;
- reducerea consumului de oxigen;
- tulbur[ri de termoreglare ;
- sc[derea fluxului sanguin renal ;
- deple\ia rezervelor de glicogen hepatic ;
- sc[derea performan\elor motrice pentru o sc[dere prin
deshidratare de 3% din greutatea corporal[.
Cea mai indicat[ metod[ pentru pierderea greut[\ii suplimentare
const[ @n mici restric\ii @n consumul energetic zilnic, respectiv 500 Kcal/zi,
soldat cu pierderea a 0,5 kg/s[pt[m`n[, corelat cu cre]terea cheltuielilor
energetice prin practicarea regulat[ a exerci\iilor fizice.
#n urma sc[derii @n greutate urmeaz[ o perioad[ de stabilizare sau
@ncetinire a ratei de pierdere @n greutate prin sc[derea metabolismului bazal,
232
de]i men\inem acela]i num[r de calorii ingerate, ceea ce necesit[ reevaluarea
situa\iei.
#n cazul regimurilor hipocalorice se \ine cont de faptul c[ reducerea
cantitativ[ a dietei trebuie s[ se fac[ cu minimum 200 - 300 Kcalorii ]i
maximum 1000 Kcal/zi. Se recomand[ reduceri mici calorice ale unui num[r
c`t mai mare de alimente.
Pentru sc[derea @n greutate, numai pe seama \esutului adipos, trebuie
s[ se \in[ cont c[ pentru pierderea a 0,454 Kg gr[sime pur[ este nevoie de
cheltuirea a 3500 Kcal.
Pentru o pierdere ideal[ de 1-1,5 kg/s[pt[m`n[, ar trebui cheltuite
1000 - 1500 Kcal/zi at`t prin efort fizic c`t ]i prin reducerea aportului
alimentar.
Cre]terea n greutate se observ[ la sportivi ntre sezoanele
competi\ionale. Exist[ ]i situa\ia c`nd un sportiv vrea s[ treac[ la o categorie
inferioar[ de greutate. Se indic[ un efort fizic sus\inut, se fac b[i de aburi,
regim alimentar pentru sl[bire, s[rac n lipide ]i protide, bogat n vitamine ]i
s[ruri minerale.
Regim pentru sl[bire (1100-1200 calorii):
- Mic dejun: ceai sau cafea neagr[ cu 1 bucat[ zah[r, 40 g p`ine neagr[, 50 g
br`nz[ de vaci, 5-10 ridichi, ardei, ro]ii.
- Pr`nz: salat[ de varz[ crud[ ras[, salat[ verde, ro]ii, ardei, castrave\i cu
o\et ]i o lingur[ ulei, 200 g carne slab[ de vac[, 40 g p`ine neagr[, 300 g
fructe.
- Cin[: salat[ de crudit[\i cu 1 ou f@ert tare, 1/4 litru iaurt, 200g fructe.
Pentru cre]terea sau men\inerea greut[\ii, dar numai pe seama masei
active, trebuie s[ se \in[ cont c[ pentru a c`]tiga 0,454 Kg mas[ muscular[
trebuie s[ existe un exces caloric de 2500 Kcal.
Se recomand[ un exces caloric de 1000 - 1500 Kcal/zi, ceea ce
@nseamn[ c[ prin instituirea acestei diete 5 zile/s[pt[m`n[ s-ar c`]tiga 1-1,5
Kg/s[pt[m`n[.
Pentru a fi siguri c[ excesul caloric este depus @n principal ca mas[
activ[ trebuie instituit un program de antrenament viguros, cu m[surarea
frecvent[ a plicilor subcutanate ]i ajustarea @n consecin\[ a programului.

#n reglarea greut[\ii corporale se pot utiliza ca adjuvante ]i diverse preparate
din plante sau suplimente alimentare. Preapratele moderne de combatere a
obezit[\ii reduc cantitatea de\esut adipos f[r[ s[ afecteze starea de s[n[tate.
Ele nu sunt medicamente propriu-zise ci con\in @n exclusivitate substan\e
naturale. Astfel se recomand[ :
232
de]i men\inem acela]i num[r de calorii ingerate, ceea ce necesit[ reevaluarea
situa\iei.
#n cazul regimurilor hipocalorice se \ine cont de faptul c[ reducerea
cantitativ[ a dietei trebuie s[ se fac[ cu minimum 200 - 300 Kcalorii ]i
maximum 1000 Kcal/zi. Se recomand[ reduceri mici calorice ale unui num[r
c`t mai mare de alimente.
Pentru sc[derea @n greutate, numai pe seama \esutului adipos, trebuie
s[ se \in[ cont c[ pentru pierderea a 0,454 Kg gr[sime pur[ este nevoie de
cheltuirea a 3500 Kcal.
Pentru o pierdere ideal[ de 1-1,5 kg/s[pt[m`n[, ar trebui cheltuite
1000 - 1500 Kcal/zi at`t prin efort fizic c`t ]i prin reducerea aportului
alimentar.
Cre]terea n greutate se observ[ la sportivi ntre sezoanele
competi\ionale. Exist[ ]i situa\ia c`nd un sportiv vrea s[ treac[ la o categorie
inferioar[ de greutate. Se indic[ un efort fizic sus\inut, se fac b[i de aburi,
regim alimentar pentru sl[bire, s[rac n lipide ]i protide, bogat n vitamine ]i
s[ruri minerale.
Regim pentru sl[bire (1100-1200 calorii):
- Mic dejun: ceai sau cafea neagr[ cu 1 bucat[ zah[r, 40 g p`ine neagr[, 50 g
br`nz[ de vaci, 5-10 ridichi, ardei, ro]ii.
- Pr`nz: salat[ de varz[ crud[ ras[, salat[ verde, ro]ii, ardei, castrave\i cu
o\et ]i o lingur[ ulei, 200 g carne slab[ de vac[, 40 g p`ine neagr[, 300 g
fructe.
- Cin[: salat[ de crudit[\i cu 1 ou f@ert tare, 1/4 litru iaurt, 200g fructe.
Pentru cre]terea sau men\inerea greut[\ii, dar numai pe seama masei
active, trebuie s[ se \in[ cont c[ pentru a c`]tiga 0,454 Kg mas[ muscular[
trebuie s[ existe un exces caloric de 2500 Kcal.
Se recomand[ un exces caloric de 1000 - 1500 Kcal/zi, ceea ce
@nseamn[ c[ prin instituirea acestei diete 5 zile/s[pt[m`n[ s-ar c`]tiga 1-1,5
Kg/s[pt[m`n[.
Pentru a fi siguri c[ excesul caloric este depus @n principal ca mas[
activ[ trebuie instituit un program de antrenament viguros, cu m[surarea
frecvent[ a plicilor subcutanate ]i ajustarea @n consecin\[ a programului.

#n reglarea greut[\ii corporale se pot utiliza ca adjuvante ]i diverse preparate
din plante sau suplimente alimentare. Preapratele moderne de combatere a
obezit[\ii reduc cantitatea de\esut adipos f[r[ s[ afecteze starea de s[n[tate.
Ele nu sunt medicamente propriu-zise ci con\in @n exclusivitate substan\e
naturale. Astfel se recomand[ :
233
- preparate pe baz[ de plante pentru reducerea greut[\ii corporale de tip Bio-
Cla 100, Normoponderol, Diett, Stop Apetit, Trim Fit, Trim 4 Life,
Citrimax&Chromium, Fat Absorber, Fat Burners
- produse dietetice naturale pentru cre]terea poftei de m`ncare de tip Rubisol
]i Apetit.



De re\inut


- #n sportul de performan\[, m[surarea greut[\ii corporale este
completat[ cu aprecierea st[rii de nutri\ie, care are @n vedere calculul
procentului de \esut adipos subcutanat ]I al masei active (compozi\ia
corporal[).
- C`nd se urm[re]te o sc[dere mai mare @n greutate este
obligatorie asocierea exerci\iului fizic cu o diet[ hipocaloric[
Pentru optimizarea propor\iei de mas[ activ[ ]I \esut adipos se
recomand[ urm[toarele:
1. dac[ exist[ un deficit ponderal cu deficit de mas[ activ[ se
indic[ un regim alimentar hipercaloric, hiperproteic, normo
sau hiperglucidic (@n func\ie de tipul efortului), normo sau
hipolipidic ( @n func\ie de propor\ia \esutului adipos),
antrenament pentru cre]terea masei musculare ;
2. dac[ exist[ o greutate corporal[ corespunz[toare, asociat cu
un deficit de mas[ activ[ se va indica un regim alimentar
normocaloric, hiperproteic, normo sau hiperglucidic (@n
func\ie de tipul efortului), hipolipidic
3. dac[ exist[ un exces ponderal ]i de \esut adipos, cu o mas[
activ[ corespunz[toare, se indic[ regim hipocaloric,
normoproteic, normoglucidic, hipolipidic;
4. dac[ exist[ un exces ponderal ]i de \esut adipos, cu o mas[
activ[ redus[ se indic[ regim hipocaloric, hiperproteic,
normoglucidic, hipolipidic, antrenament pentru cre]terea
masei musculare.

D 8. Fitoterapie
233
- preparate pe baz[ de plante pentru reducerea greut[\ii corporale de tip Bio-
Cla 100, Normoponderol, Diett, Stop Apetit, Trim Fit, Trim 4 Life,
Citrimax&Chromium, Fat Absorber, Fat Burners
- produse dietetice naturale pentru cre]terea poftei de m`ncare de tip Rubisol
]i Apetit.



De re\inut


- #n sportul de performan\[, m[surarea greut[\ii corporale este
completat[ cu aprecierea st[rii de nutri\ie, care are @n vedere calculul
procentului de \esut adipos subcutanat ]I al masei active (compozi\ia
corporal[).
- C`nd se urm[re]te o sc[dere mai mare @n greutate este
obligatorie asocierea exerci\iului fizic cu o diet[ hipocaloric[
Pentru optimizarea propor\iei de mas[ activ[ ]I \esut adipos se
recomand[ urm[toarele:
1. dac[ exist[ un deficit ponderal cu deficit de mas[ activ[ se
indic[ un regim alimentar hipercaloric, hiperproteic, normo
sau hiperglucidic (@n func\ie de tipul efortului), normo sau
hipolipidic ( @n func\ie de propor\ia \esutului adipos),
antrenament pentru cre]terea masei musculare ;
2. dac[ exist[ o greutate corporal[ corespunz[toare, asociat cu
un deficit de mas[ activ[ se va indica un regim alimentar
normocaloric, hiperproteic, normo sau hiperglucidic (@n
func\ie de tipul efortului), hipolipidic
3. dac[ exist[ un exces ponderal ]i de \esut adipos, cu o mas[
activ[ corespunz[toare, se indic[ regim hipocaloric,
normoproteic, normoglucidic, hipolipidic;
4. dac[ exist[ un exces ponderal ]i de \esut adipos, cu o mas[
activ[ redus[ se indic[ regim hipocaloric, hiperproteic,
normoglucidic, hipolipidic, antrenament pentru cre]terea
masei musculare.

D 8. Fitoterapie
234
D.15. NUTRI|IA }I ALIMENTA|IA }COLARULUI }I
ADOLESCENTULUI

Copil[ria ]i adolescen\a reprezint[ unele din cele mai dinamice etape
ale vie\ii umane, at`t din punct de vedere fizic c`t ]i fiziologic, o perioad[ de
mare dezvoltare fizic[ ]i psihic[. Reprezint[ o perioad[ important[ pentru
con]tientizarea individual[, dezvoltarea cuno]tiin\elor, capacit[\ilor ]i
motiva\iilor pentru obiceiuri alimentare benefice. Aportul energetic trebuie s[
acopere nevoile legate de cre]terea activit[\ii fizice ]i nevoile legate de
accelerarea cre]terii. Din aceste motive necesarul energetic ]i anumi\i
constituen\i alimentari (proteine, calciu, vitamine,etc) sunt crescute @n aceast[
perioad[ (tabel 24, 25, 26).
Necesarul de calciu la adolescent este controversat. Ast[zi se
recunoa]te c[ maximul masei osoase probabil este atins p`n[ la 25 de ani. Se
consider[ c[ aportul de calciu la adolescen\i este sc[zut, fiind unanim admis
c[ acest aport trebuie crescut pentru a satisface necesit[\ile impuse de
cre]tere. Astfel se recomand[ cel pu\in 3 mese zilnice cu alimente bogate @n
calciu.
Modific[rile concentra\iei zincului variaz[ cu stadiile pubert[\ii f[r[ a
se eviden\ia un deficit net. Caren\a de zinc este responsabil[ de nanism ]i
@nt`rziere pubertar[.
Adolescen\a este v`rsta la care caren\a @n fier este cea mai ridicat[.
Accelerarea cre]terii masei slabe antreneaz[ o cre]tere a necesarului de fier
pentru sinteza mioglobinei. Doza zilnic[ recomandat[ este de 15 mg pentru
fete, @n timp ce la b[ie\i doza scade de la 12 mg la 11-14 ani la 10 mg
ulterior. Se impune depistarea anemiei feriprive la adolescent deoarece
simptomele caren\ei de fier sunt necaracteristice. #n acest sens investigarea
anemiei se va face prin efectuarea analizelor sanguine (Ciofu, 2001):
cel pu\in odat[ @n adolescen\[ la copiii f[r[ factori de risc
particulari ;
investiga\ie repetat[ @n fiecare an @n caz de sarcin[, pierderi
menstruale abundente sau alte pierderi de s`nge, regim
vegetarian, obiceiuri alimentare particulare, antrenament fizic
intens.
Necesarul vitaminic este de asemenea crescut la adolescent, modificat
de activitatea fizic[, sarcin[, administrarea de contraceptive orale, boli
cronice.
Vitamina A este necesar[ @n cantit[\i crescute datorit[ rolului s[u @n
cre]tere, @n proliferarea ]I diviziunea celular[. Necesarul @n vitamin[ C cre]te
234
D.15. NUTRI|IA }I ALIMENTA|IA }COLARULUI }I
ADOLESCENTULUI

Copil[ria ]i adolescen\a reprezint[ unele din cele mai dinamice etape
ale vie\ii umane, at`t din punct de vedere fizic c`t ]i fiziologic, o perioad[ de
mare dezvoltare fizic[ ]i psihic[. Reprezint[ o perioad[ important[ pentru
con]tientizarea individual[, dezvoltarea cuno]tiin\elor, capacit[\ilor ]i
motiva\iilor pentru obiceiuri alimentare benefice. Aportul energetic trebuie s[
acopere nevoile legate de cre]terea activit[\ii fizice ]i nevoile legate de
accelerarea cre]terii. Din aceste motive necesarul energetic ]i anumi\i
constituen\i alimentari (proteine, calciu, vitamine,etc) sunt crescute @n aceast[
perioad[ (tabel 24, 25, 26).
Necesarul de calciu la adolescent este controversat. Ast[zi se
recunoa]te c[ maximul masei osoase probabil este atins p`n[ la 25 de ani. Se
consider[ c[ aportul de calciu la adolescen\i este sc[zut, fiind unanim admis
c[ acest aport trebuie crescut pentru a satisface necesit[\ile impuse de
cre]tere. Astfel se recomand[ cel pu\in 3 mese zilnice cu alimente bogate @n
calciu.
Modific[rile concentra\iei zincului variaz[ cu stadiile pubert[\ii f[r[ a
se eviden\ia un deficit net. Caren\a de zinc este responsabil[ de nanism ]i
@nt`rziere pubertar[.
Adolescen\a este v`rsta la care caren\a @n fier este cea mai ridicat[.
Accelerarea cre]terii masei slabe antreneaz[ o cre]tere a necesarului de fier
pentru sinteza mioglobinei. Doza zilnic[ recomandat[ este de 15 mg pentru
fete, @n timp ce la b[ie\i doza scade de la 12 mg la 11-14 ani la 10 mg
ulterior. Se impune depistarea anemiei feriprive la adolescent deoarece
simptomele caren\ei de fier sunt necaracteristice. #n acest sens investigarea
anemiei se va face prin efectuarea analizelor sanguine (Ciofu, 2001):
cel pu\in odat[ @n adolescen\[ la copiii f[r[ factori de risc
particulari ;
investiga\ie repetat[ @n fiecare an @n caz de sarcin[, pierderi
menstruale abundente sau alte pierderi de s`nge, regim
vegetarian, obiceiuri alimentare particulare, antrenament fizic
intens.
Necesarul vitaminic este de asemenea crescut la adolescent, modificat
de activitatea fizic[, sarcin[, administrarea de contraceptive orale, boli
cronice.
Vitamina A este necesar[ @n cantit[\i crescute datorit[ rolului s[u @n
cre]tere, @n proliferarea ]I diviziunea celular[. Necesarul @n vitamin[ C cre]te
235
odat[ cu v`rsta, deoarece este necesar[ @n sinteza colagenului. Fructele ]i
legumele proaspete lipsesc de multe ori din alimenta\ia copilului ]i
adolescentului.
Vitamina D este necesar[ absorb\iei calciului ]i mineraliz[rii ososase,
iar acidul folic sintezei de ADN. Ambele au o importan\[ major[ pentru
adolescent, iar un supliment de acid folic este necesar pentru fetele
@ns[rcinate ]I cele ce provin din medii defavorizate.


Tabel 24. Necesit[\i energetice globale la copii (Ciofu, 2001)

V`rsta Necesit[\i energetice globale (Kcal/Kg/zi)
Nou-n[scut 80
1-3 luni 120
3-6 luni 110
6-12 luni 100
Copil mic 90
Pre]colar 80
}colar 50-60


Tabel 25. Aportul energetic global la copii ]i adolescen\i (Ciofu, 2001)

V`rsta Aport energetic global (Kcal/zi)
1-3 ani 1300
4-6 ani 1700
7-9 ani 2200
10-12 ani b[ie\i 2700
10-12 ani fete 2300
13-15 ani b[ie\i 3100
13-15 ani fete 2600
16-19 ani b[ie\i 3600
16-19 ani fete 2800







235
odat[ cu v`rsta, deoarece este necesar[ @n sinteza colagenului. Fructele ]i
legumele proaspete lipsesc de multe ori din alimenta\ia copilului ]i
adolescentului.
Vitamina D este necesar[ absorb\iei calciului ]i mineraliz[rii ososase,
iar acidul folic sintezei de ADN. Ambele au o importan\[ major[ pentru
adolescent, iar un supliment de acid folic este necesar pentru fetele
@ns[rcinate ]I cele ce provin din medii defavorizate.


Tabel 24. Necesit[\i energetice globale la copii (Ciofu, 2001)

V`rsta Necesit[\i energetice globale (Kcal/Kg/zi)
Nou-n[scut 80
1-3 luni 120
3-6 luni 110
6-12 luni 100
Copil mic 90
Pre]colar 80
}colar 50-60


Tabel 25. Aportul energetic global la copii ]i adolescen\i (Ciofu, 2001)

V`rsta Aport energetic global (Kcal/zi)
1-3 ani 1300
4-6 ani 1700
7-9 ani 2200
10-12 ani b[ie\i 2700
10-12 ani fete 2300
13-15 ani b[ie\i 3100
13-15 ani fete 2600
16-19 ani b[ie\i 3600
16-19 ani fete 2800







236
Tabel 26. Necesarul diferitelor trofine alimentare la copii

Trofine
alimentare
Cantitate Observa\ii
Proteine primele luni 2,4 g/kg
c
;
dup[ 6 luni 1,5-2

g/kg
c


Lipide Sugar : 3,5-6 g/Kg
c
/zi
1-3 ani: 4-5 g/Kg
c
/zi
4-6 ani: 2-3 g/Kg
c
/zi
}colar: 2g g/Kg
c
/zi
Minim @n ra\ia
alimentar[:1,5 g/Kg
c
/zi
(35% ra\ia caloric[)
Glucide Prematur: 6-8 g/Kg
c
/zi
Dismatur: 18-25 g/Kg
c
/zi
Sugar ]I copil mic: 12
g/Kg
c
/zi
Pre]colar: 10 g/Kg
c
/zi
}colar: 8 g/Kg
c
/zi
Minim 3 g/Kg
c
/zi
25-55% aportul caloric
total
Clor 0,3-0,5 g/Kg
c
/zi
Sodiu 0,5 g/Kg
c
/zi
Potasiu 50-80 mg/Kg
c
/zi
Fier Dup[ 4 luni: 0,5-1
mg/Kg
c
/zi
La pubertate : 12-24 1
mg/Kg
c
/zi

Magneziu 13 mg/Kg
c
/zi
Cupru 0,08 mg/Kg
c
/zi
Fluor 0,5-1,5 /mg/zi p`n[ la 16
ani
1,5-4 mg/zi adult



De re\inut


- Necesarul energetic ]i @n anumite trofine alimentare este crescut la
copii ]i adolescen\i.
- La copiii ]i adolescen\ii ce practic[ diverse sporturi se va \ine cont ]i de
suplimentarea caloric[ ]i sau @n trofine alimentare datorat[ practic[rii
sportului. Regimul alimentar va fi hipercaloric ]i hiperproteic, @n afara
cazurilor de supraponderabilitate.
236
Tabel 26. Necesarul diferitelor trofine alimentare la copii

Trofine
alimentare
Cantitate Observa\ii
Proteine primele luni 2,4 g/kg
c
;
dup[ 6 luni 1,5-2

g/kg
c


Lipide Sugar : 3,5-6 g/Kg
c
/zi
1-3 ani: 4-5 g/Kg
c
/zi
4-6 ani: 2-3 g/Kg
c
/zi
}colar: 2g g/Kg
c
/zi
Minim @n ra\ia
alimentar[:1,5 g/Kg
c
/zi
(35% ra\ia caloric[)
Glucide Prematur: 6-8 g/Kg
c
/zi
Dismatur: 18-25 g/Kg
c
/zi
Sugar ]I copil mic: 12
g/Kg
c
/zi
Pre]colar: 10 g/Kg
c
/zi
}colar: 8 g/Kg
c
/zi
Minim 3 g/Kg
c
/zi
25-55% aportul caloric
total
Clor 0,3-0,5 g/Kg
c
/zi
Sodiu 0,5 g/Kg
c
/zi
Potasiu 50-80 mg/Kg
c
/zi
Fier Dup[ 4 luni: 0,5-1
mg/Kg
c
/zi
La pubertate : 12-24 1
mg/Kg
c
/zi

Magneziu 13 mg/Kg
c
/zi
Cupru 0,08 mg/Kg
c
/zi
Fluor 0,5-1,5 /mg/zi p`n[ la 16
ani
1,5-4 mg/zi adult



De re\inut


- Necesarul energetic ]i @n anumite trofine alimentare este crescut la
copii ]i adolescen\i.
- La copiii ]i adolescen\ii ce practic[ diverse sporturi se va \ine cont ]i de
suplimentarea caloric[ ]i sau @n trofine alimentare datorat[ practic[rii
sportului. Regimul alimentar va fi hipercaloric ]i hiperproteic, @n afara
cazurilor de supraponderabilitate.
237
CAPITOLUL V

MEDICA|IA EFORTULUI SPORTIV

DE CE ?

Evolu\ia impresionant[ a tehnologiilor ]i metodologiilor de
antrenament @n ultimii ani, @n special @n ceea ce prive]te volumul ]i
intensitatea efortului depus @n antrenamente ]i @n competi\ii, au
impulsionat medicina sportiv[, chemat[, pe de o parte s[ asigure protec\ia
sanogenetic[ a performerului, iar pe de alt[ parte, s[ asigure suportul
bioenergetic reclamat de efortul sportiv la cote extrem de @nalte ]i s[
contribuie eficient la accelerarea refacerii metabolice, neuropsihice etc.
p`n[ la realizarea supracompens[rii, martor obiectiv al cre]terii
randamentului sportiv (forma sportiv[).
Dintre mijloacele a]a-zise sus\in[toare ale efortului sau ]i de
refacere, cele farmacologice au cunoscut, de asemenea, o evolu\ie rapid[.
#n acest fel a ap[rut @n cadrul farmacologiei un capitol nou,
farmacologia efortului sportiv (Dr[gan, 1995).

De]i puterile @i sunt limitate somatice ]i psihic, omul prin @ns[]i
natura sa, dore]te permanent s[ se autodep[]easc[. Aceasta presupune efort
de voin\[, antrenament, perseveren\[ @n asigurarea optim[ a nevoilor
metabolice.
Sportul de @nalt[ performan\[ pune probleme deosebite prin cerintele
tot mai mari din partea diverselor organe de a face fa\[ efortului, ceea ce duce
la un risc tot mai mare pentru alterarea st[rii de s[n[tate.
Starea biologic[ optimal[ pentru efort ]i refacere poate fi ob\inut[ @n
primul r`nd prin antrenament corect metodic ]i printr-o diet[
corespunz[toare @n ceea ce prive]te echilibrul calitativ ]i cantitativ al
trofinelor consumate, metabolizate energetic ]i ref[cute permanent din
aportul exogen.
Opiniile privind folosirea medicamentelor pentru sporirea
performan\elor sportive sunt foarte @mp[r\ite. Pentru mul\i - mai ales pentru
sportivi ]i antrenori - medicamentul utilizat @n acest scop devine un mit.
Caricatural, pozi\ia este asem[n[toare celei din basmele populare, c`nd
m`r\oaga lui F[t-Frumos cap[t[ puteri miraculoase atunci c`nd m[n`nc[ jar,
237
CAPITOLUL V

MEDICA|IA EFORTULUI SPORTIV

DE CE ?

Evolu\ia impresionant[ a tehnologiilor ]i metodologiilor de
antrenament @n ultimii ani, @n special @n ceea ce prive]te volumul ]i
intensitatea efortului depus @n antrenamente ]i @n competi\ii, au
impulsionat medicina sportiv[, chemat[, pe de o parte s[ asigure protec\ia
sanogenetic[ a performerului, iar pe de alt[ parte, s[ asigure suportul
bioenergetic reclamat de efortul sportiv la cote extrem de @nalte ]i s[
contribuie eficient la accelerarea refacerii metabolice, neuropsihice etc.
p`n[ la realizarea supracompens[rii, martor obiectiv al cre]terii
randamentului sportiv (forma sportiv[).
Dintre mijloacele a]a-zise sus\in[toare ale efortului sau ]i de
refacere, cele farmacologice au cunoscut, de asemenea, o evolu\ie rapid[.
#n acest fel a ap[rut @n cadrul farmacologiei un capitol nou,
farmacologia efortului sportiv (Dr[gan, 1995).

De]i puterile @i sunt limitate somatice ]i psihic, omul prin @ns[]i
natura sa, dore]te permanent s[ se autodep[]easc[. Aceasta presupune efort
de voin\[, antrenament, perseveren\[ @n asigurarea optim[ a nevoilor
metabolice.
Sportul de @nalt[ performan\[ pune probleme deosebite prin cerintele
tot mai mari din partea diverselor organe de a face fa\[ efortului, ceea ce duce
la un risc tot mai mare pentru alterarea st[rii de s[n[tate.
Starea biologic[ optimal[ pentru efort ]i refacere poate fi ob\inut[ @n
primul r`nd prin antrenament corect metodic ]i printr-o diet[
corespunz[toare @n ceea ce prive]te echilibrul calitativ ]i cantitativ al
trofinelor consumate, metabolizate energetic ]i ref[cute permanent din
aportul exogen.
Opiniile privind folosirea medicamentelor pentru sporirea
performan\elor sportive sunt foarte @mp[r\ite. Pentru mul\i - mai ales pentru
sportivi ]i antrenori - medicamentul utilizat @n acest scop devine un mit.
Caricatural, pozi\ia este asem[n[toare celei din basmele populare, c`nd
m`r\oaga lui F[t-Frumos cap[t[ puteri miraculoase atunci c`nd m[n`nc[ jar,
238
sau celei din desenele animate cu Poppey marinarul, c[ruia o cutie de spanac
conservat @i umfl[ mu]chii ca pe o minge. Aceast[ pozi\ie deriv[ din
absolutizarea unor efecte de tip placebo, necunoscute ca atare, sau de la
ignorarea unor no\iuni elementare de fiziologie, biochimic ]i farmacologie.
O alt[ extrem[ corespunde acelora care neag[ orice utilitate
medicamentoas[ ori a altor factori ergotropi @n preg[tirea biologic[ a
sportivilor, ba chiar consider[ c[ interven\iile de acest tip sunt de regul[
nocive. Pozi\ia negativist[ a fost generat[ @n primul r`nd, de abuzurile
binecunoscute ale practicilor de dopaj, cu consecin\e nefaste at`t pentru
s[n[tatea sportivului, c`t ]i din punct de vedere etic.
#n realitate folosirea judicioas[ a medicamentelor, mai ales a unor
substan\e la limita dintre factori nutritivi ]i medicamentele propriu-zise,
poate fi deosebit de util[ pentru preg[tirea biologic[ a sportivilor, f[r[ s[ se
substituie @ns[ antrenamentului ra\ional, odihnei @n condi\ii optime ]i
aportului alimentar echilibrat cantitativ ]i calitativ. Trebuie avut @n vedere c[
efortul sportiv de @nalt[ performan\[, at`t @n antrenament c`t ]i @n competi\ii
este deosebit de mare, astfel @nc`t dac[ nu este sus\inut ]i dozat
corespunz[tor, poate dep[]i limite adaptative, chiar dac[ sunt respectate
regulile metodice. Compu]ii biochimici energogeni, consuma\i excesiv,
trebuie inlocui\i, epurarea cataboli\ilor acumula\i @n cantit[\i toxice trebuie
favorizat[, homeostazia ref[cut[.
Interven\ia medicamentoas[ @n acest sens nu reprezint[ o "protezare"
abuziv[, o manipulare artificial[, ci o interven\ie ra\ional[ de sus\inere a
efortului ]i de favorizare a refacerii.
Sus\inerea efortului ]i favorizarea refacerii pot fi justificate ]i prin alte
considerente de ordin biochimic. #n general, organismul este capabil s[ refac[
singur cea mai mare parte dintre factorii consuma\i, dar pentru aceasta este
nevoie, adesea, de timp ]i de o cantitate mare de energie. Iat[ a]adar o
justificare fiziologic[, ra\ional[ pentru medica\ia de sus\inere ]i de refacere
dup[ efort.
Sus\in[toarele de efort reprezint[ produ]i farmaceutici naturali sau
de sintez[, ori o asociere de asemenea compu]i, care exercit[ sau poten\eaz[
reac\ii eliberatoare de energie, necesar[ efortului sportiv, deci substan\e
fiziologice.
Medica\ia de refacere reprezint[ o grup[ de produse naturale sau
sintetice ce joac[ un rol compensator pe plan metabolic (compenseaz[ at`t
consumul indus de efort c`t ]i pierderile prin transpira\ie).
Av`nd @n vedere c[ lucrarea prezent[ se adreseaz[ @n principal
kinetoterapeutului care intervine @n profilaxia ]i recuperarea deficien\elor
238
sau celei din desenele animate cu Poppey marinarul, c[ruia o cutie de spanac
conservat @i umfl[ mu]chii ca pe o minge. Aceast[ pozi\ie deriv[ din
absolutizarea unor efecte de tip placebo, necunoscute ca atare, sau de la
ignorarea unor no\iuni elementare de fiziologie, biochimic ]i farmacologie.
O alt[ extrem[ corespunde acelora care neag[ orice utilitate
medicamentoas[ ori a altor factori ergotropi @n preg[tirea biologic[ a
sportivilor, ba chiar consider[ c[ interven\iile de acest tip sunt de regul[
nocive. Pozi\ia negativist[ a fost generat[ @n primul r`nd, de abuzurile
binecunoscute ale practicilor de dopaj, cu consecin\e nefaste at`t pentru
s[n[tatea sportivului, c`t ]i din punct de vedere etic.
#n realitate folosirea judicioas[ a medicamentelor, mai ales a unor
substan\e la limita dintre factori nutritivi ]i medicamentele propriu-zise,
poate fi deosebit de util[ pentru preg[tirea biologic[ a sportivilor, f[r[ s[ se
substituie @ns[ antrenamentului ra\ional, odihnei @n condi\ii optime ]i
aportului alimentar echilibrat cantitativ ]i calitativ. Trebuie avut @n vedere c[
efortul sportiv de @nalt[ performan\[, at`t @n antrenament c`t ]i @n competi\ii
este deosebit de mare, astfel @nc`t dac[ nu este sus\inut ]i dozat
corespunz[tor, poate dep[]i limite adaptative, chiar dac[ sunt respectate
regulile metodice. Compu]ii biochimici energogeni, consuma\i excesiv,
trebuie inlocui\i, epurarea cataboli\ilor acumula\i @n cantit[\i toxice trebuie
favorizat[, homeostazia ref[cut[.
Interven\ia medicamentoas[ @n acest sens nu reprezint[ o "protezare"
abuziv[, o manipulare artificial[, ci o interven\ie ra\ional[ de sus\inere a
efortului ]i de favorizare a refacerii.
Sus\inerea efortului ]i favorizarea refacerii pot fi justificate ]i prin alte
considerente de ordin biochimic. #n general, organismul este capabil s[ refac[
singur cea mai mare parte dintre factorii consuma\i, dar pentru aceasta este
nevoie, adesea, de timp ]i de o cantitate mare de energie. Iat[ a]adar o
justificare fiziologic[, ra\ional[ pentru medica\ia de sus\inere ]i de refacere
dup[ efort.
Sus\in[toarele de efort reprezint[ produ]i farmaceutici naturali sau
de sintez[, ori o asociere de asemenea compu]i, care exercit[ sau poten\eaz[
reac\ii eliberatoare de energie, necesar[ efortului sportiv, deci substan\e
fiziologice.
Medica\ia de refacere reprezint[ o grup[ de produse naturale sau
sintetice ce joac[ un rol compensator pe plan metabolic (compenseaz[ at`t
consumul indus de efort c`t ]i pierderile prin transpira\ie).
Av`nd @n vedere c[ lucrarea prezent[ se adreseaz[ @n principal
kinetoterapeutului care intervine @n profilaxia ]i recuperarea deficien\elor
239
fizice ]i a traumatismelor vom include @n acest capitol ]i medica\ie utilizat[
pentru profilaxia rahitismului, a anemiei feriprive, etc.
Preparatele medicamentoase care se g[sesc pe pia\a rom`neasc[ cu rol
@n sus\inerea ]I refacerea post efort sunt redate sintetic @n cele ce urmeaz[.

1. VITAMINE, MINERALE

A]a cum s-a v[zut @n capitolul precedent, vitaminele ]i mineralele
constituie primele grupe din medica\ia ergotrop[, pentru ra\iuni bine
justificate. #n egal[ m[sur[ ele deschid lista substan\elor de refacere
(trofotrope), iar explica\ia prezen\ei lor ]i @n aceast[ categorie de produse
farmaceutice const[ @n faptul c[, pe de o parte, se consum[ exagerat datorit[
efortului sportiv, s[r[cind astfel depozitele, iar, pe de alt[ parte, se elimin[
prin lichidul sudoral, de asemenea, @n exces, ca urmare a efortului sportiv.
Iat[ ra\iunile pentru care aceste produse deschid lista grupelor de substan\e
implicate ]i utile @n refacere (metabolic[, neuropsihic[, neuromuscular[ etc.).
Ca sus\in[toare de efort sau @n refacere, vitaminele se administreaz[ @n
complexe, administra\ia izolat[ apar\in`nd @n mare m[sur[ indica\iilor strict
medicale. Unele vitamine joac[ un rol deosebit @n sus\inerea efortului sportiv,
altele au o importan\[ mai mic[.




#n ceea ce prive]te mineralele exist[ @ns[ unele elemente a c[ror
administrare se face individual datorit[ rolului deosebit pe care acestea @l
joac[ @n organism





Din datele prezentate anterior, rezult[ faptul c[ aportul de minerale
adus de o diet[ bine condus[ ce con\ine cantit[\i suficiente de carne, fructe,
legume, cereale este benefic ]i nu necesit[ supliment[ri pentru un adult
s[n[tos.
#n cazul sportivilor @ns[, efortul intervine ca un factor suplimentar ]i
de aceea recomand[ o suplimentare care trebuie s[ compenseze pierderile
prin urin[ ]i transpira\ie ]i s[ @mbun[t[\easc[ statusul mineral al
organismului. Suplimentarea se face prin diet[, solu\ii de rehidratare sau
D. 7. Vitaminele
D. 6. S[rurile minerale
239
fizice ]i a traumatismelor vom include @n acest capitol ]i medica\ie utilizat[
pentru profilaxia rahitismului, a anemiei feriprive, etc.
Preparatele medicamentoase care se g[sesc pe pia\a rom`neasc[ cu rol
@n sus\inerea ]I refacerea post efort sunt redate sintetic @n cele ce urmeaz[.

1. VITAMINE, MINERALE

A]a cum s-a v[zut @n capitolul precedent, vitaminele ]i mineralele
constituie primele grupe din medica\ia ergotrop[, pentru ra\iuni bine
justificate. #n egal[ m[sur[ ele deschid lista substan\elor de refacere
(trofotrope), iar explica\ia prezen\ei lor ]i @n aceast[ categorie de produse
farmaceutice const[ @n faptul c[, pe de o parte, se consum[ exagerat datorit[
efortului sportiv, s[r[cind astfel depozitele, iar, pe de alt[ parte, se elimin[
prin lichidul sudoral, de asemenea, @n exces, ca urmare a efortului sportiv.
Iat[ ra\iunile pentru care aceste produse deschid lista grupelor de substan\e
implicate ]i utile @n refacere (metabolic[, neuropsihic[, neuromuscular[ etc.).
Ca sus\in[toare de efort sau @n refacere, vitaminele se administreaz[ @n
complexe, administra\ia izolat[ apar\in`nd @n mare m[sur[ indica\iilor strict
medicale. Unele vitamine joac[ un rol deosebit @n sus\inerea efortului sportiv,
altele au o importan\[ mai mic[.




#n ceea ce prive]te mineralele exist[ @ns[ unele elemente a c[ror
administrare se face individual datorit[ rolului deosebit pe care acestea @l
joac[ @n organism





Din datele prezentate anterior, rezult[ faptul c[ aportul de minerale
adus de o diet[ bine condus[ ce con\ine cantit[\i suficiente de carne, fructe,
legume, cereale este benefic ]i nu necesit[ supliment[ri pentru un adult
s[n[tos.
#n cazul sportivilor @ns[, efortul intervine ca un factor suplimentar ]i
de aceea recomand[ o suplimentare care trebuie s[ compenseze pierderile
prin urin[ ]i transpira\ie ]i s[ @mbun[t[\easc[ statusul mineral al
organismului. Suplimentarea se face prin diet[, solu\ii de rehidratare sau
D. 7. Vitaminele
D. 6. S[rurile minerale
240
preparate medicamentoase de tipul polimineralizantelor. Elementele
minerale al c[ror status este mai frecvent dereglat @n organismul uman sunt
calciul, fierul, zincul ]i magneziul. Pentru @mbun[t[\irea performan\ei se mai
adaug[ la aceast[ list[ ]i bicarbonatul de sodiu ]i fosfa\ii.
O categorie aparte o constituie cea a alimentelor ce se g[sesc @n
cantit[\i mici @n organism (zinc, cupru, seleniu) dar care au o importan\[
deosebit[ @n realizarea performan\ei ]i care au o absor\ie sc[zut[ ]i o
excre\ie crescut[ @n cazul unei diete bogate @n hidra\i de carbon.
Suplimentarea cu aceste elemente este recomandat[ @n perioadele de
antrenament intens sau @n orice situa\ie @n care sportivii prezint[ limit[ri ale
aportului alimentar (alimenta\ie vegetarian[, sporturi pe categorii de greutate,
gimnastic[). Se recomand[ de asemeni ]i @n sporturi de mare anduran\[
(triatlon, alpinism).
Dintre mineralele cu administrare individualizat[ atragem aten\ia
asupra calciului, magneziului, cromului, zincului, ]I fierului.
Organismul Guvernamental Food and Drug Administration SUA a
stabilit cu zeci de ani @n urm[ necesarul zilnic recomandat pentru un num[r
de 6 elemente minerale. Acestea sunt: calciul, fierul, magneziul, fosforul ]i
zincul, iar din 1989 s-a ad[ugat ]i seleniul. Al[turi de acestea, pentru
men\inerea s[n[t[\ii ]i func\ionarea mecanismelor biologice mai sunt
necesare @nc[ minim 12 elemente (oligoelemente, elemente active): clorul,
cromul, cobaltul, cuprul, fluorul, manganul, molibdenul, potasiul, sodiul,
sulful ]i vanadiul.
Efortul sportiv, mai ales @n sezonul cald, poate antrena pierderi
marcate de calciu prin urin[, cu sc[dere consecutiv[ a acestuia @n ser ]i
hiperexcitabilitate neuromuscular[, ca ]i stresul psihic care poate induce
negativarea bilan\ului calcic. #n practic[, calciul este folosit sub form[ de
s[ruri organice (gluconat, glicerofosfat, lactat etc.); unele preparate asociaz[
]i vitamina C, vitamina E.
Av`nd @n vedere rolul calciului @n maturarea osoas[ ]i cre]tere ca ]i
inciden\a cresut[ a rahitismului se recomand[ profilaxia acestuia la copii ]i
juniori prin administrarea preparatelor ce asociaz[ calciu cu vitamina D sau
uleiul de pe]te.
Recomand[rile privind suplimentarea cu saruri de calciu includ: ca
supliment nutritiv pentru profilaxia caren\elor de calciu, acoperirea necesarului
crescut @n cre]tere, @n perioade de efort fizic ]i psihic, demineraliz[ri sau fracturi
osoase, tratamentul crampelor musculare, cre]terea rezisten\ei osoase, profilxia
osteoporozei.
240
preparate medicamentoase de tipul polimineralizantelor. Elementele
minerale al c[ror status este mai frecvent dereglat @n organismul uman sunt
calciul, fierul, zincul ]i magneziul. Pentru @mbun[t[\irea performan\ei se mai
adaug[ la aceast[ list[ ]i bicarbonatul de sodiu ]i fosfa\ii.
O categorie aparte o constituie cea a alimentelor ce se g[sesc @n
cantit[\i mici @n organism (zinc, cupru, seleniu) dar care au o importan\[
deosebit[ @n realizarea performan\ei ]i care au o absor\ie sc[zut[ ]i o
excre\ie crescut[ @n cazul unei diete bogate @n hidra\i de carbon.
Suplimentarea cu aceste elemente este recomandat[ @n perioadele de
antrenament intens sau @n orice situa\ie @n care sportivii prezint[ limit[ri ale
aportului alimentar (alimenta\ie vegetarian[, sporturi pe categorii de greutate,
gimnastic[). Se recomand[ de asemeni ]i @n sporturi de mare anduran\[
(triatlon, alpinism).
Dintre mineralele cu administrare individualizat[ atragem aten\ia
asupra calciului, magneziului, cromului, zincului, ]I fierului.
Organismul Guvernamental Food and Drug Administration SUA a
stabilit cu zeci de ani @n urm[ necesarul zilnic recomandat pentru un num[r
de 6 elemente minerale. Acestea sunt: calciul, fierul, magneziul, fosforul ]i
zincul, iar din 1989 s-a ad[ugat ]i seleniul. Al[turi de acestea, pentru
men\inerea s[n[t[\ii ]i func\ionarea mecanismelor biologice mai sunt
necesare @nc[ minim 12 elemente (oligoelemente, elemente active): clorul,
cromul, cobaltul, cuprul, fluorul, manganul, molibdenul, potasiul, sodiul,
sulful ]i vanadiul.
Efortul sportiv, mai ales @n sezonul cald, poate antrena pierderi
marcate de calciu prin urin[, cu sc[dere consecutiv[ a acestuia @n ser ]i
hiperexcitabilitate neuromuscular[, ca ]i stresul psihic care poate induce
negativarea bilan\ului calcic. #n practic[, calciul este folosit sub form[ de
s[ruri organice (gluconat, glicerofosfat, lactat etc.); unele preparate asociaz[
]i vitamina C, vitamina E.
Av`nd @n vedere rolul calciului @n maturarea osoas[ ]i cre]tere ca ]i
inciden\a cresut[ a rahitismului se recomand[ profilaxia acestuia la copii ]i
juniori prin administrarea preparatelor ce asociaz[ calciu cu vitamina D sau
uleiul de pe]te.
Recomand[rile privind suplimentarea cu saruri de calciu includ: ca
supliment nutritiv pentru profilaxia caren\elor de calciu, acoperirea necesarului
crescut @n cre]tere, @n perioade de efort fizic ]i psihic, demineraliz[ri sau fracturi
osoase, tratamentul crampelor musculare, cre]terea rezisten\ei osoase, profilxia
osteoporozei.
241
Administrarea @n exces a s[rurilor de calciu poate produce unele
inconveniente (tulbur[ri @n absorb\ia fierului, elimin[ri crescute de fosfor prin
urin[, depozitarea lui @n \esuturi sau organe etc.).
Magneziul, cofactor a numeroase enzime de fosforilare ]i activator a
numeroase sisteme enzimatice, exercit[ efecte miorelaxante, sedative, iar
al[turi de calciu controleaz[ contractilitatea ]i excitabilitatea muscular[
(Clarkson ]i Haymes, 1994). Are rol @n @mbun[t[\irea randamentului
intelectual, scade st[rile depresive. Magneziul se absoarbe greu (circa 30%)
]i se elimin[ rapid din organism, riscul de supradozare fiind relativ
sc[zut.Spolierea organismului de magneziu prin transpira\ie crescut[, de
exemplu saun[, sau prin eforturi stresante neuropsihice impun administrarea
oral[ a unor s[ruri organice sau anorganice de magneziu. Studii recente au
ar[tat c[ magneziul ar putea contribui la ini\ierea oboselii @n efortul de
rezisten\[ prin inhibarea eliber[rii calciului din reticulul endoplasmatic
(Madsen et al., 1993). Manifest[rile asociate caren\ei de magneziu includ
anxietate, rezisten\[ sc[zut[ la stres, astenie, insomnie, spasmofilie, crampe
musculare, palpita\ii, prolaps de valv[ mitral[. #n cazul deficitului asociat de
calciu ]i magneziu se recomand[ @nt`i tratarea deficitului de magneziu. Exist[
numeroase preaprate care asociaz[ magneziu cu calciu, vitamina B
6.
Dintre
s[rurile de magneziu cele mai utilizate sunt glutamolactatul ]i
gluconolactatul. Se recomand[ ca supliment alimentar @n st[ri de deficit de
calciu ]i magneziu @n perioada de cre]tere, stres psihic, efort fizic ]i activitate
mental[ sus\inut[, profilaxia crampelor musculare, a aritmiilor cardiace, refacere
dup[ efort, oboseal[ cronic[, alimenta\ie dezechilibrat[, deficit de magneziu
diagnosticat, hiperexcitabilitate neurovegetativ[, spasmofilie, tetanie
normocalcemic[.
Cromul este un alt mineral care se administreaz[ ca supliment
alimentar sau terapeutic. Administrarea are la baz[ efectele cromului @n
sc[derea nivelului sanguin al colesterolului, ceea ce determin[ sc[derea
riscului de cardiopatie ischemic[ ]i infarct. De asemenea stabilizeaz[
glicemia, faciliteaz[ asimilarea aminoacizilor , inhib[ pofta de m`ncare ]i
dulciuri, contribuind la sc[derea @n greutate (Clarkson, 1991). #n cazul
sportivilor de performan\[ dezvolt[ musculatura ]i reduce cantitatea de
gr[simi, efecte comparabile cu administrarea de testosteron. Se recomand[ ca
supliment alimentar pentru controlul greut[\ii corporale la sportivi , stabilizarea
glicemiei, sc[derea nivelului colesterolului.
Zincul poate fi administrat ca supliment alimentar datorit[ faptului c[
@n organism se g[se]te @n cantit[\i foarte mici. Un aport insuficient chiar
pentru o perioad[ scurt[ (o s[pt[m`n[) reduce ritmul de dezvoltare al
musculaturii ]i capacitatea de r[spuns a sistemului imunitar datorit[ faptului
241
Administrarea @n exces a s[rurilor de calciu poate produce unele
inconveniente (tulbur[ri @n absorb\ia fierului, elimin[ri crescute de fosfor prin
urin[, depozitarea lui @n \esuturi sau organe etc.).
Magneziul, cofactor a numeroase enzime de fosforilare ]i activator a
numeroase sisteme enzimatice, exercit[ efecte miorelaxante, sedative, iar
al[turi de calciu controleaz[ contractilitatea ]i excitabilitatea muscular[
(Clarkson ]i Haymes, 1994). Are rol @n @mbun[t[\irea randamentului
intelectual, scade st[rile depresive. Magneziul se absoarbe greu (circa 30%)
]i se elimin[ rapid din organism, riscul de supradozare fiind relativ
sc[zut.Spolierea organismului de magneziu prin transpira\ie crescut[, de
exemplu saun[, sau prin eforturi stresante neuropsihice impun administrarea
oral[ a unor s[ruri organice sau anorganice de magneziu. Studii recente au
ar[tat c[ magneziul ar putea contribui la ini\ierea oboselii @n efortul de
rezisten\[ prin inhibarea eliber[rii calciului din reticulul endoplasmatic
(Madsen et al., 1993). Manifest[rile asociate caren\ei de magneziu includ
anxietate, rezisten\[ sc[zut[ la stres, astenie, insomnie, spasmofilie, crampe
musculare, palpita\ii, prolaps de valv[ mitral[. #n cazul deficitului asociat de
calciu ]i magneziu se recomand[ @nt`i tratarea deficitului de magneziu. Exist[
numeroase preaprate care asociaz[ magneziu cu calciu, vitamina B
6.
Dintre
s[rurile de magneziu cele mai utilizate sunt glutamolactatul ]i
gluconolactatul. Se recomand[ ca supliment alimentar @n st[ri de deficit de
calciu ]i magneziu @n perioada de cre]tere, stres psihic, efort fizic ]i activitate
mental[ sus\inut[, profilaxia crampelor musculare, a aritmiilor cardiace, refacere
dup[ efort, oboseal[ cronic[, alimenta\ie dezechilibrat[, deficit de magneziu
diagnosticat, hiperexcitabilitate neurovegetativ[, spasmofilie, tetanie
normocalcemic[.
Cromul este un alt mineral care se administreaz[ ca supliment
alimentar sau terapeutic. Administrarea are la baz[ efectele cromului @n
sc[derea nivelului sanguin al colesterolului, ceea ce determin[ sc[derea
riscului de cardiopatie ischemic[ ]i infarct. De asemenea stabilizeaz[
glicemia, faciliteaz[ asimilarea aminoacizilor , inhib[ pofta de m`ncare ]i
dulciuri, contribuind la sc[derea @n greutate (Clarkson, 1991). #n cazul
sportivilor de performan\[ dezvolt[ musculatura ]i reduce cantitatea de
gr[simi, efecte comparabile cu administrarea de testosteron. Se recomand[ ca
supliment alimentar pentru controlul greut[\ii corporale la sportivi , stabilizarea
glicemiei, sc[derea nivelului colesterolului.
Zincul poate fi administrat ca supliment alimentar datorit[ faptului c[
@n organism se g[se]te @n cantit[\i foarte mici. Un aport insuficient chiar
pentru o perioad[ scurt[ (o s[pt[m`n[) reduce ritmul de dezvoltare al
musculaturii ]i capacitatea de r[spuns a sistemului imunitar datorit[ faptului
242
c[ zincul intr[ @n componen\a multor enzime de importan\[ vital[ ce
catalizeaz[ numeroase reac\ii biochimice. Recomand[rile includ st[ri de
oboseal[, stres, perioada de cre]tere rapid[.
Fierul este unul din elementele indispensabile vie\ii, el intervenind @n
transportul oxigenului prin hemoglobin[. Adolescen\a este v`rsta la care
caren\a @n fier este cea mai ridicat[. Accelerarea cre]terii masei slabe
antreneaz[ o cre]tere a necesarului de fier pentru sinteza mioglobinei. Se
impune depistarea anemiei feriprive la adolescent deoarece simptomele
caren\ei de fier sunt necaracteristice, prin investiga\ii repetate @n fiecare an @n
caz de sarcin[, pierderi menstruale abundente sau alte pierderi de s`nge,
regim vegetarian, obiceiuri alimentare particulare, antrenament fizic intens
(Selby ]i Eichner, 1994). Dintre preparatele pe baz[ de fier se recomand[
cele sub forme cheletate, cu absorb\ie superioar[.
Numeroase produse comerciale asociaz[ vitaminele cu minerale,
diverse oligoelemente sau al\i factori. Preparatele medicamentoase pe baz[
de calciu, magneziu, crom, zinc/asocieri existente in farmacii sunt:
Ca-C-1000 (Novartis Consumer Health), Cal-C-Vita (Hoffman la Roche),
Calciter (Terapia), Calciu cu vitamina D (Pangeo Pharma ]i Pharmex
Rom), Calciu Forte (Europharm), Calciu efervescent instant (Sedico),
Calciu+vitamina D (Europharm), Calciu+ vitamina D
3
(Tishon Corp),
Calciu+vitamina D surs[ natural[ (Stanley), Ideos (Innotech
International), Eurovita calcium (Heinofarm-Europharm), Eurovita
calcium forte (Heinofarm-Europharm,) Cebion-Vitamina
C+calciu(Merk), Bio-Calciu+D
3
+Magneziu+Siliciu(Pharma Nord), Calciu
]I magneziu (Sicomed SA), Calciu+magneziu ]I vitamina D
3
(Pharmaceutical Labs Corpus Christi), Cal-Mag-Zinc (Tishon),
Gluconolactat de calciu ]i magneziu(Sicomed), Strong Bones(California
Fitness,) Bio-Magneziu (Pharma Nord), Cebion-Vitamina C-Magneziu
(Merk KgaA), Eurovita Magnesiu (Hemofarm-Europharm), Magneziu
(Nycomed Pharma), Glutamolactat de magneziu cu vitamina B
6
(Sicomed),
Glutamag+B
6
(Sicomed), Magne - B
6
(Santofi Syntelabo), Magneziu
Vitamina B
6
(Biofarm), Magnelact (Terapia), Bio-Crom- FTG (Pharma
Nord), Magnezinc (Pharmex rom Ind), Bio-C-Zinc (Pharma Nord), Bio-
Seleniu+Zinc (Pharma Nord), Chelated Zinc (California Fitness), Mega
Zinc (California Fitness), Chromium Max (California Fitness), Crom 200
(Pangeo Pharma ]i Pharmex Rom), Osteovit (Sicomed), Magnesium Marin
cu vitamina B
6
(Lab Zenyl).

242
c[ zincul intr[ @n componen\a multor enzime de importan\[ vital[ ce
catalizeaz[ numeroase reac\ii biochimice. Recomand[rile includ st[ri de
oboseal[, stres, perioada de cre]tere rapid[.
Fierul este unul din elementele indispensabile vie\ii, el intervenind @n
transportul oxigenului prin hemoglobin[. Adolescen\a este v`rsta la care
caren\a @n fier este cea mai ridicat[. Accelerarea cre]terii masei slabe
antreneaz[ o cre]tere a necesarului de fier pentru sinteza mioglobinei. Se
impune depistarea anemiei feriprive la adolescent deoarece simptomele
caren\ei de fier sunt necaracteristice, prin investiga\ii repetate @n fiecare an @n
caz de sarcin[, pierderi menstruale abundente sau alte pierderi de s`nge,
regim vegetarian, obiceiuri alimentare particulare, antrenament fizic intens
(Selby ]i Eichner, 1994). Dintre preparatele pe baz[ de fier se recomand[
cele sub forme cheletate, cu absorb\ie superioar[.
Numeroase produse comerciale asociaz[ vitaminele cu minerale,
diverse oligoelemente sau al\i factori. Preparatele medicamentoase pe baz[
de calciu, magneziu, crom, zinc/asocieri existente in farmacii sunt:
Ca-C-1000 (Novartis Consumer Health), Cal-C-Vita (Hoffman la Roche),
Calciter (Terapia), Calciu cu vitamina D (Pangeo Pharma ]i Pharmex
Rom), Calciu Forte (Europharm), Calciu efervescent instant (Sedico),
Calciu+vitamina D (Europharm), Calciu+ vitamina D
3
(Tishon Corp),
Calciu+vitamina D surs[ natural[ (Stanley), Ideos (Innotech
International), Eurovita calcium (Heinofarm-Europharm), Eurovita
calcium forte (Heinofarm-Europharm,) Cebion-Vitamina
C+calciu(Merk), Bio-Calciu+D
3
+Magneziu+Siliciu(Pharma Nord), Calciu
]I magneziu (Sicomed SA), Calciu+magneziu ]I vitamina D
3
(Pharmaceutical Labs Corpus Christi), Cal-Mag-Zinc (Tishon),
Gluconolactat de calciu ]i magneziu(Sicomed), Strong Bones(California
Fitness,) Bio-Magneziu (Pharma Nord), Cebion-Vitamina C-Magneziu
(Merk KgaA), Eurovita Magnesiu (Hemofarm-Europharm), Magneziu
(Nycomed Pharma), Glutamolactat de magneziu cu vitamina B
6
(Sicomed),
Glutamag+B
6
(Sicomed), Magne - B
6
(Santofi Syntelabo), Magneziu
Vitamina B
6
(Biofarm), Magnelact (Terapia), Bio-Crom- FTG (Pharma
Nord), Magnezinc (Pharmex rom Ind), Bio-C-Zinc (Pharma Nord), Bio-
Seleniu+Zinc (Pharma Nord), Chelated Zinc (California Fitness), Mega
Zinc (California Fitness), Chromium Max (California Fitness), Crom 200
(Pangeo Pharma ]i Pharmex Rom), Osteovit (Sicomed), Magnesium Marin
cu vitamina B
6
(Lab Zenyl).

243
Tabel 24. Preparate medicamentoase pentru profilaxia rahitismului pe baz[ de
ulei de pe]te

Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice
la sportivi
Cod liver oil
(Pangeo
Pharma ]i
Pharmex
Rom)

Ulei ficat de
morun echiv.
1250 mg vitamina
A
100 UI vitamina
D
30 capsule
gelatinoase
3 capsule/zi,
dup[ mese
-prevenirea
rahitismului
-cre]terea
acuit[\ii vizuale
Ulei de pe]te
cu vitaminele
A ]i D
2
(Biofarm)
0,30 g ulei pe]te
330 UI vitamina
A
1000 UI vitamina
D
3 blistere a
c`te 10
capsule
gelatinoase
4 capsule/zi - profilaxia ]i
tratamentul
rahitismului,
asociat cu
calciterapie
Calciu cu ulei
de pe]te
(Walmark)
300 mg calciu
4,5 microg
vitamina D
3
400 mg ulei de
ficat de cod
30 gelule 1 gelul[/zi @n
timpul mesei
-prevenirea
rahitismului


Tabel 25. Preparate medicamentoase pe baz[ de fier

Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice

Iron plus
(California
Fitness)
10 mg fumarat
feros
30 mg vitamina
C
10 mg
biflavonid din
citrice
1 tablet[/zi -supliment
alimentar la adul\i
Ascofer
(Galenic
Farm)

378 mg
gluconat feros;
echiv. 40 mg
fer
100 mg acid
ascorbic


20
comprimate
La indica\iile
medicului
Profilaxia ]I
tratamentul
anemiei feriprive
243
Tabel 24. Preparate medicamentoase pentru profilaxia rahitismului pe baz[ de
ulei de pe]te

Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice
la sportivi
Cod liver oil
(Pangeo
Pharma ]i
Pharmex
Rom)

Ulei ficat de
morun echiv.
1250 mg vitamina
A
100 UI vitamina
D
30 capsule
gelatinoase
3 capsule/zi,
dup[ mese
-prevenirea
rahitismului
-cre]terea
acuit[\ii vizuale
Ulei de pe]te
cu vitaminele
A ]i D
2
(Biofarm)
0,30 g ulei pe]te
330 UI vitamina
A
1000 UI vitamina
D
3 blistere a
c`te 10
capsule
gelatinoase
4 capsule/zi - profilaxia ]i
tratamentul
rahitismului,
asociat cu
calciterapie
Calciu cu ulei
de pe]te
(Walmark)
300 mg calciu
4,5 microg
vitamina D
3
400 mg ulei de
ficat de cod
30 gelule 1 gelul[/zi @n
timpul mesei
-prevenirea
rahitismului


Tabel 25. Preparate medicamentoase pe baz[ de fier

Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice

Iron plus
(California
Fitness)
10 mg fumarat
feros
30 mg vitamina
C
10 mg
biflavonid din
citrice
1 tablet[/zi -supliment
alimentar la adul\i
Ascofer
(Galenic
Farm)

378 mg
gluconat feros;
echiv. 40 mg
fer
100 mg acid
ascorbic


20
comprimate
La indica\iile
medicului
Profilaxia ]I
tratamentul
anemiei feriprive
244
Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice

Glubifer
(Terapia)
12 mg fier
60 mg vitamina
C
2,4 g vitamina
B
12

0,32 acid folic
1,6 mg
vitamina B
2

0,64 mg
vitamina A
30 capsule 1-2
capsule/zi cu
ore @ninte
de mas[ sau
3-4 ore dup[
mas[
-supliment
nutritiv pentru
perioada de
cre]tere, sportivi
de performan\[
Markofer
(Mark
International)
18 mg fier
60 mg vitamina
C
50 capsule 1 capsul[/zi
dup[ masa de
sear[ cu un
pahar mare
de ap[
-profilaxia
anemiilor
feriprive

* Pentru toate produsele prezentate dozele indicate sunt pentru
persoane adulte. #n cazul @n care administrarea produsului nu este
indica[t ca supliment alimentar sau profilactic[ se va determina
obligatoriu cantitatea de element respectiv @n s`nge la @nceputul ]i sf`r]itul
tratamentului.

#n ceea ce prive]te vitaminele ]i minerale prezent[m @n continuare
preparatele existente pe pia\a rom`neasc[. Aspecte suplimentare privind
aceste preparate sunt redate pe larg @ntr-o alt[ lucrare intitulat[ Alimenta\ia ]i
medica\ia @n efortul sportiv. Indica\iile includ stres psihic, cre]tera rezisten\ei
la infec\ii, supliment alimentar @n alimenta\ie dezordonat[, convalescen\[,
st[ri de oboseal[, perioade de efort fizic sau intelectual intens.

Asocieri de vitamine ]i minerale
VITAMAX(Glaxo Wellcome Egypt), BIO-MULTI (Pharma Nord),
VIPLEX (Sicomed), FULL SPECTRUM (California Fitness), SUPER
MEGA 50 (California Fitness), HERMES MULTIVIT+MINERALS (H.
Arzneimittel), COSMOVIT+CALCIU (Tishon Corp), DINO-VIT+
CALCIU (Tishon Corp), BERROCA CALCIU (Hoffman la Roche),
BERROCA CALCIU }I MAGNEZIU (Hoffman la Roche), CITROVIT
CALCIU (Lek Pharma Tech), ADVANCED FORMULA (Cosmo
244
Denumire
produs
Compozi\ie Prezentare
flacon
Dozare ]i
mod de
administrare
Indica\ii
terapeutice

Glubifer
(Terapia)
12 mg fier
60 mg vitamina
C
2,4 g vitamina
B
12

0,32 acid folic
1,6 mg
vitamina B
2

0,64 mg
vitamina A
30 capsule 1-2
capsule/zi cu
ore @ninte
de mas[ sau
3-4 ore dup[
mas[
-supliment
nutritiv pentru
perioada de
cre]tere, sportivi
de performan\[
Markofer
(Mark
International)
18 mg fier
60 mg vitamina
C
50 capsule 1 capsul[/zi
dup[ masa de
sear[ cu un
pahar mare
de ap[
-profilaxia
anemiilor
feriprive

* Pentru toate produsele prezentate dozele indicate sunt pentru
persoane adulte. #n cazul @n care administrarea produsului nu este
indica[t ca supliment alimentar sau profilactic[ se va determina
obligatoriu cantitatea de element respectiv @n s`nge la @nceputul ]i sf`r]itul
tratamentului.

#n ceea ce prive]te vitaminele ]i minerale prezent[m @n continuare
preparatele existente pe pia\a rom`neasc[. Aspecte suplimentare privind
aceste preparate sunt redate pe larg @ntr-o alt[ lucrare intitulat[ Alimenta\ia ]i
medica\ia @n efortul sportiv. Indica\iile includ stres psihic, cre]tera rezisten\ei
la infec\ii, supliment alimentar @n alimenta\ie dezordonat[, convalescen\[,
st[ri de oboseal[, perioade de efort fizic sau intelectual intens.

Asocieri de vitamine ]i minerale
VITAMAX(Glaxo Wellcome Egypt), BIO-MULTI (Pharma Nord),
VIPLEX (Sicomed), FULL SPECTRUM (California Fitness), SUPER
MEGA 50 (California Fitness), HERMES MULTIVIT+MINERALS (H.
Arzneimittel), COSMOVIT+CALCIU (Tishon Corp), DINO-VIT+
CALCIU (Tishon Corp), BERROCA CALCIU (Hoffman la Roche),
BERROCA CALCIU }I MAGNEZIU (Hoffman la Roche), CITROVIT
CALCIU (Lek Pharma Tech), ADVANCED FORMULA (Cosmo
245
Pharm), ESENTIAL VITA-MIN (Tishon Corp), EUROVITA
(Europharm), EUROVITA+ FE (Europharm), EUROVITA GINSENG
(Europharm), EUROVITA IRON PLUS (Hemofarm-Europharm),
EUROVITA MULTIMINE-RALE (Hemofarm-Europharm),
EUROVITA ORANGE, GRAPEFRUIT, LEMON (Hemofarm-
Europharm), EUROVITA S (Europharm,) ELECTOVIT (Sicomed),
CAVIT 9 FORTE (Biofarm), DUOVIT (KRKA), GINSAVIT (Pharco
Pharmaceuticals), ONE A DAY MULTIVITAMINE (Bayer), ONE A
DAY MAXIMUM (Bayer), OPTIMA FORTE (Stanley), OPTIMA PLUS
(Pangeo Pharma ]i Pharmex Rom), MULTIBIONTA PLUS MINERAL
(Merk), MULTIBIONTA PLUS CLCIU }I MAGNEZIU (Merk),
MULTIROVITAL (Omega Prodiven), MULTI-TABS (Ferrosan A/S),
MULTIVITAMIN + MULTIMINERALE (Pharmaceutical Labs Corpus
Christi), MULTIVITAMINE + MULTI-MINERALE (Tishon), MULTI-
VITAMINE (Stanley), MULTI-MINERALE (Tishon), SANA_SOL
(Nycomed), V2 PLUS (Pharco Pharmaceuticals), VITACOLAN
(Armedica), VITAM (Pharco Pharmaceuticals), POWER MINS
(California Fitness), POLIVITAMINI-ZANT S (Terapia),
POLIMINERALI-ZANT S (Terapia), PIKOVIT FORTE (KRKA DD),

2. COMPU}I GLUCIDICI

Glucoza constituie o surs[ energetic[ @n efortul de anduran\[, de]i
glicoliza (anaerob[) @ncepe chiar din primele secunde ale efortului. Cele mai
valoroase glucide sunt cele provenite din alimente, cum ar fi: p`inea,
dulciurile (zah[r, miere), cartofi, cereale etc. Ca produse farmaceutice se
utilizeaz[ glucoza pur[ (pulvis), tablete de glucoze, fructoz[ cu vitamine.
Deple\ia de glicogen muscular, uneori ]i hepatic, ca urmare a efortului
de durat[, trebuie compensat[ dup[ efort pentru a repeta antrenamentele ]i
competi\ii la intervale relativ scurte de timp, ]i chiar supracompensat[, ceea
ce permite un randament superior celui anterior. Aceast[ compensare
(refacere) se realizeaz[ prin ra\ia hiperglucidic[ din alimenta\ie, @n special
prin glucoz[ ]i fructoz[ (miere, dulciuri, f[inoase etc.).
Glucoza sau fructoza sunt comercializate sub form[ de tablete
energizante. Dintre produsele tipizate men\ion[m: Eleutalul,
Pharmenergovitul. #n componen\a acestor produ]i intr[ glucoza ]i dextroza
ca surs[ de energie, vitamina C care intervine @n procesele oxidative ca un
catalizator, @mbun[t[\ind rata de eliberare energetic[. Mezoinozitolul este
245
Pharm), ESENTIAL VITA-MIN (Tishon Corp), EUROVITA
(Europharm), EUROVITA+ FE (Europharm), EUROVITA GINSENG
(Europharm), EUROVITA IRON PLUS (Hemofarm-Europharm),
EUROVITA MULTIMINE-RALE (Hemofarm-Europharm),
EUROVITA ORANGE, GRAPEFRUIT, LEMON (Hemofarm-
Europharm), EUROVITA S (Europharm,) ELECTOVIT (Sicomed),
CAVIT 9 FORTE (Biofarm), DUOVIT (KRKA), GINSAVIT (Pharco
Pharmaceuticals), ONE A DAY MULTIVITAMINE (Bayer), ONE A
DAY MAXIMUM (Bayer), OPTIMA FORTE (Stanley), OPTIMA PLUS
(Pangeo Pharma ]i Pharmex Rom), MULTIBIONTA PLUS MINERAL
(Merk), MULTIBIONTA PLUS CLCIU }I MAGNEZIU (Merk),
MULTIROVITAL (Omega Prodiven), MULTI-TABS (Ferrosan A/S),
MULTIVITAMIN + MULTIMINERALE (Pharmaceutical Labs Corpus
Christi), MULTIVITAMINE + MULTI-MINERALE (Tishon), MULTI-
VITAMINE (Stanley), MULTI-MINERALE (Tishon), SANA_SOL
(Nycomed), V2 PLUS (Pharco Pharmaceuticals), VITACOLAN
(Armedica), VITAM (Pharco Pharmaceuticals), POWER MINS
(California Fitness), POLIVITAMINI-ZANT S (Terapia),
POLIMINERALI-ZANT S (Terapia), PIKOVIT FORTE (KRKA DD),

2. COMPU}I GLUCIDICI

Glucoza constituie o surs[ energetic[ @n efortul de anduran\[, de]i
glicoliza (anaerob[) @ncepe chiar din primele secunde ale efortului. Cele mai
valoroase glucide sunt cele provenite din alimente, cum ar fi: p`inea,
dulciurile (zah[r, miere), cartofi, cereale etc. Ca produse farmaceutice se
utilizeaz[ glucoza pur[ (pulvis), tablete de glucoze, fructoz[ cu vitamine.
Deple\ia de glicogen muscular, uneori ]i hepatic, ca urmare a efortului
de durat[, trebuie compensat[ dup[ efort pentru a repeta antrenamentele ]i
competi\ii la intervale relativ scurte de timp, ]i chiar supracompensat[, ceea
ce permite un randament superior celui anterior. Aceast[ compensare
(refacere) se realizeaz[ prin ra\ia hiperglucidic[ din alimenta\ie, @n special
prin glucoz[ ]i fructoz[ (miere, dulciuri, f[inoase etc.).
Glucoza sau fructoza sunt comercializate sub form[ de tablete
energizante. Dintre produsele tipizate men\ion[m: Eleutalul,
Pharmenergovitul. #n componen\a acestor produ]i intr[ glucoza ]i dextroza
ca surs[ de energie, vitamina C care intervine @n procesele oxidative ca un
catalizator, @mbun[t[\ind rata de eliberare energetic[. Mezoinozitolul este
246
forma activ[ a inozitolului , un polialcool izomer al glucozei. Sub form[ de
fosfatidilmezoinozitol intr[ @n compozi\ia fosfolipidelor membranare ]i
favorizeaz[ transportul gr[similor din ficat.

3. AMINOACIZI }I CONCENTRATE PROTEICE (LAPTE,
SOIA, PE}TE)

Dintre aminoacizii ce au rol important @n practica sportiv[, unii
intr`nd @n compozi\ia unor produse farmaceutice, men\ion[m:
- Glicocolul (din gelatin[) este folosit pentru ob\inerea creatinei ]I
fosfocreatinei (depozit energetic pentru eforturile de scurt[
durat[). Se recomand[ @n sezonul rece ]i perioadele preg[titoare.
Creatina se administreaz[ ]I sub form[ oral[ 5 g/zi @n sporturile cu
dominant[ anaeroba majoritar[.
- Metionina (din cazeina din lapte, br`nzeturi, pe]te) are rol @n
sinteza colinei. La r`ndul s[u aceasta se transform[ @n acetilcolin[
(mediator chimic cu rol @n cre]terea vitezei de reac\ie), lecitin[
(rol @n activitatea nervoas[ superioar[) ]i @mpiedic[ infiltrarea
gras[ a ficatului.
- Acidul glutamic intervine @n metabolismul muscular ]i neuronal;
se recomand[ @n eforturile de scurt[ durat[. Concentra\ia
plasmatic[ de glutamin[ scade la sportivii de anduran\[ fiind
important[ pentru o imunitate optim[ ca ]i pentru sinteza proteic[
- Acidul aspartic intervine @n ob\inerea energiei (ciclul Krebs);
indirect are ac\iuni anabolizante, detoxifiante.
- Lizina intervine @n sinteza proteinelor musculare, al[turi de
metionin[ (carnitin[)
- Carnitina stimuleaz[ transportul acizilor gra]i @n mitocondrii,
leg`nd lan\urile lungi de acizi gra]i liberi pe care le trece prin
membrana mitocondrial[ ]i le duce la locul betaoxid[rii celulare,
devenind astfel surs[ de energie, util[ @n eforturile sportive de
anduran\[, @mpiedic[ acumularea de acid lactic @n mu]chi.
- Arginina ]i carnitina stimuleaz[ hormonul de cre]tere, @mpreun[
cu ornitina ajut[ la detoxifierea ficatului. S-a sugerat c[
administrarea de arginin[ ]i carnitin[ stimuleaz[ secre\ia
hormonului de cre]tere hipofizar (STH) ce influen\eaz[ cre]terea
masei musculare.
246
forma activ[ a inozitolului , un polialcool izomer al glucozei. Sub form[ de
fosfatidilmezoinozitol intr[ @n compozi\ia fosfolipidelor membranare ]i
favorizeaz[ transportul gr[similor din ficat.

3. AMINOACIZI }I CONCENTRATE PROTEICE (LAPTE,
SOIA, PE}TE)

Dintre aminoacizii ce au rol important @n practica sportiv[, unii
intr`nd @n compozi\ia unor produse farmaceutice, men\ion[m:
- Glicocolul (din gelatin[) este folosit pentru ob\inerea creatinei ]I
fosfocreatinei (depozit energetic pentru eforturile de scurt[
durat[). Se recomand[ @n sezonul rece ]i perioadele preg[titoare.
Creatina se administreaz[ ]I sub form[ oral[ 5 g/zi @n sporturile cu
dominant[ anaeroba majoritar[.
- Metionina (din cazeina din lapte, br`nzeturi, pe]te) are rol @n
sinteza colinei. La r`ndul s[u aceasta se transform[ @n acetilcolin[
(mediator chimic cu rol @n cre]terea vitezei de reac\ie), lecitin[
(rol @n activitatea nervoas[ superioar[) ]i @mpiedic[ infiltrarea
gras[ a ficatului.
- Acidul glutamic intervine @n metabolismul muscular ]i neuronal;
se recomand[ @n eforturile de scurt[ durat[. Concentra\ia
plasmatic[ de glutamin[ scade la sportivii de anduran\[ fiind
important[ pentru o imunitate optim[ ca ]i pentru sinteza proteic[
- Acidul aspartic intervine @n ob\inerea energiei (ciclul Krebs);
indirect are ac\iuni anabolizante, detoxifiante.
- Lizina intervine @n sinteza proteinelor musculare, al[turi de
metionin[ (carnitin[)
- Carnitina stimuleaz[ transportul acizilor gra]i @n mitocondrii,
leg`nd lan\urile lungi de acizi gra]i liberi pe care le trece prin
membrana mitocondrial[ ]i le duce la locul betaoxid[rii celulare,
devenind astfel surs[ de energie, util[ @n eforturile sportive de
anduran\[, @mpiedic[ acumularea de acid lactic @n mu]chi.
- Arginina ]i carnitina stimuleaz[ hormonul de cre]tere, @mpreun[
cu ornitina ajut[ la detoxifierea ficatului. S-a sugerat c[
administrarea de arginin[ ]i carnitin[ stimuleaz[ secre\ia
hormonului de cre]tere hipofizar (STH) ce influen\eaz[ cre]terea
masei musculare.
247
- Tirozina este transformat[ @n prezen\a vitaminelor C, B
6,
a fierului
]I cuprului @n catecolamine . Se administreaz[ @n eforturi de durat[
medie sau scurt[, eforturi repetate.
- Inozina ]i succinatul favorizeaz[ utilizarea oxigenului ]i
accelereaz[ furnizarea energiei av`nd ca rezultat o cre]tere a
performan\ei ; inozina contribuie ]i la eliminarea amoniacului din
mu]chi.
- Colina ]i inozitolul intr[ @n structura lecitinei ; colina intr[ @n
structura membranelor celulare ]i se @nt`lne]te sub form[
combinat[ cu unele vitamine; inozitolul se g[se]te @n propor\ie
mare @n structura creierului. Ambele substan\e contribuie la
arderea ]i descompunerea lipidelor, @mpiedic`nd depunerea
acestora @n ficat.
- L-taurina intervine @n stimularea activit[\ii SNC ]i a
miocardului ; @n refacerea posttraumatic[.
- Acidul gama-aminobutiric contribuie la cre]terea nivelului de
serotonin[ din organism, influen\`nd dispozi\ia psihic[ ]i somnul.
- L-cisteina are un rol antioxidant, poten\at de administrarea
asociat[ cu al\i antioxidan\i; este un factor de detoxifiere la
fum[tori, alcoolici ]i la cei expu]i la substan\e poluante.
- Creatina sub form[ de fosfocreatin[ reprezint[ principalul
depozit energetic @n eforturile de scurt[ durat[.

#n medicin[ aminoacizii se utilizeaz[ ca medica\ie parenteral[ @n
forme severe de insuficien\[ hepatic[ sau renal[, pre ]i post operator, dup[
rezec\ii de stomac sau intestin, malabsorb\ie, diaree ]I vom[ persistent[ ca ]I
alte st[ri patologice ce conduc la deficite proteice
#n performan\a sportiv[ aminoacizii pot fi utiliza\i @n at`t ca
medica\ie sus\in[toare a efortului c`t ]i ca medica\ie de refacere. #n ceea ce
prive]te efectele aminoacizilor acestea sunt extrem de complexe,
aminoacizii put`nd fi utiliza\i pentru cre]tere masei musculare (efort de
for\[-vitez[, body building, sporturi de lupt[, haltere ,etc), dar ]I pentru
efectele de stimulare a activit[\ii SNC, combaterea oboselii centrale, a
anxiet[\ii, stimularea activit[\ii cardiace, efecte hepatoprotectoare ]I de
eliminare a amoniacului.
Preparatele tipizate de aminoacizi pot con\ine un singur aminoacid
sau asocieri.


247
- Tirozina este transformat[ @n prezen\a vitaminelor C, B
6,
a fierului
]I cuprului @n catecolamine . Se administreaz[ @n eforturi de durat[
medie sau scurt[, eforturi repetate.
- Inozina ]i succinatul favorizeaz[ utilizarea oxigenului ]i
accelereaz[ furnizarea energiei av`nd ca rezultat o cre]tere a
performan\ei ; inozina contribuie ]i la eliminarea amoniacului din
mu]chi.
- Colina ]i inozitolul intr[ @n structura lecitinei ; colina intr[ @n
structura membranelor celulare ]i se @nt`lne]te sub form[
combinat[ cu unele vitamine; inozitolul se g[se]te @n propor\ie
mare @n structura creierului. Ambele substan\e contribuie la
arderea ]i descompunerea lipidelor, @mpiedic`nd depunerea
acestora @n ficat.
- L-taurina intervine @n stimularea activit[\ii SNC ]i a
miocardului ; @n refacerea posttraumatic[.
- Acidul gama-aminobutiric contribuie la cre]terea nivelului de
serotonin[ din organism, influen\`nd dispozi\ia psihic[ ]i somnul.
- L-cisteina are un rol antioxidant, poten\at de administrarea
asociat[ cu al\i antioxidan\i; este un factor de detoxifiere la
fum[tori, alcoolici ]i la cei expu]i la substan\e poluante.
- Creatina sub form[ de fosfocreatin[ reprezint[ principalul
depozit energetic @n eforturile de scurt[ durat[.

#n medicin[ aminoacizii se utilizeaz[ ca medica\ie parenteral[ @n
forme severe de insuficien\[ hepatic[ sau renal[, pre ]i post operator, dup[
rezec\ii de stomac sau intestin, malabsorb\ie, diaree ]I vom[ persistent[ ca ]I
alte st[ri patologice ce conduc la deficite proteice
#n performan\a sportiv[ aminoacizii pot fi utiliza\i @n at`t ca
medica\ie sus\in[toare a efortului c`t ]i ca medica\ie de refacere. #n ceea ce
prive]te efectele aminoacizilor acestea sunt extrem de complexe,
aminoacizii put`nd fi utiliza\i pentru cre]tere masei musculare (efort de
for\[-vitez[, body building, sporturi de lupt[, haltere ,etc), dar ]I pentru
efectele de stimulare a activit[\ii SNC, combaterea oboselii centrale, a
anxiet[\ii, stimularea activit[\ii cardiace, efecte hepatoprotectoare ]I de
eliminare a amoniacului.
Preparatele tipizate de aminoacizi pot con\ine un singur aminoacid
sau asocieri.


248
Din prima grup[ men\ion[m :
- arginina, cu rol @n refacerea postefort, comercializat[ sub form[
de Arginine Plus (California Fitness) utilizat[ ca supliment
alimentar, sau Arginin[-Sorbitol, utilizat[ @n principal @n scopuri
medicale, dar care prin extindere poate fi utilizat[ ]I la sportivi
pentru efectele detoxifiante hepatice. Sorbitolul este un alcool
polihidroxilic care se metabolizeaz[ @n principal @n ficat p`n[ la
fructoz[ sau glucoz[, furniz`nd substrat energetic celulelor
hepatice. Compozi\ia acestor preparate este redat[ @n tabelul
urm[tor.
- carnitina comercializat[ sub form[ de Pro carn, Pro carn liquid
de California fitness ; Carnitene (Sigma Tau, comprimate
masticabile); Eucar (Salus Researchers SPA, solu\ie de uz intern);
Miocor (Ecobi Pharmaceutici, solu\ie de uz intern.
- creatin[ sub form[ de Creatine Monohydrate (California
Fitness). Se poate administra profilactic @nainte de @nceperea
efortului pentru a ob\ine o rezerv[ mai mare de energie. Ca
supliment alimentar se poate administra sub form[ de Creatin
monohidrat (California Fitness), capsule de 750 mg, 6 capsule pe
zi (3 @nainte ]i 3 dup[ antrenament).

Din combinarea aminoacizilor au fost realizate formule ergotrope sau
de refacere; Efortex ]I Vitaspol. Efortexul este un produs ergotrop indicat @n
eforturile de lung[ durat[ (anduran\[).
Acidul aspartic, al[turi de s[rurile de potasiu, magneziu ]i arginin[,
exercit[ o ac\iune detoxifiant[ prin fixarea amoniacului @n ciclul ureogenetic
]i sc[derea hiperamonimiei induse de efortul de anduran\[ ]i oboseal[
metabolic[. Produse ca Aspacardin sunt utilizate cu bune rezultate @n
refacerea metabolic[. Alte produse ca Aspatofort vor fi discutate @n cadrul
substan\elor hepatotrope, al[turi de preparate pe baz[ de aminoacizi ca Liver
Aid ]I Ammonia Scavenger (California Fitness).
Glicocolul (glicina), aminoacid esen\ial glicoformator, factor
deconjugare @n procesele de detoxifiere ]i eliminare a diverselor substan\e ]i
metaboli\i, se dovede]te util @n refacerea neuropsihic[ ]i neuromuscular[, @n
general, @n sporturile cu dominant[ nervoas[.

Preparatele naturale sunt un remediu important @mpotriva stresului. #n
preaparatele tradi\ionale se folosesc aminoacizi ]i vitamina B6. #n acest sens
exist[ produse recomandate ca ca supliment alimentar.
248
Din prima grup[ men\ion[m :
- arginina, cu rol @n refacerea postefort, comercializat[ sub form[
de Arginine Plus (California Fitness) utilizat[ ca supliment
alimentar, sau Arginin[-Sorbitol, utilizat[ @n principal @n scopuri
medicale, dar care prin extindere poate fi utilizat[ ]I la sportivi
pentru efectele detoxifiante hepatice. Sorbitolul este un alcool
polihidroxilic care se metabolizeaz[ @n principal @n ficat p`n[ la
fructoz[ sau glucoz[, furniz`nd substrat energetic celulelor
hepatice. Compozi\ia acestor preparate este redat[ @n tabelul
urm[tor.
- carnitina comercializat[ sub form[ de Pro carn, Pro carn liquid
de California fitness ; Carnitene (Sigma Tau, comprimate
masticabile); Eucar (Salus Researchers SPA, solu\ie de uz intern);
Miocor (Ecobi Pharmaceutici, solu\ie de uz intern.
- creatin[ sub form[ de Creatine Monohydrate (California
Fitness). Se poate administra profilactic @nainte de @nceperea
efortului pentru a ob\ine o rezerv[ mai mare de energie. Ca
supliment alimentar se poate administra sub form[ de Creatin
monohidrat (California Fitness), capsule de 750 mg, 6 capsule pe
zi (3 @nainte ]i 3 dup[ antrenament).

Din combinarea aminoacizilor au fost realizate formule ergotrope sau
de refacere; Efortex ]I Vitaspol. Efortexul este un produs ergotrop indicat @n
eforturile de lung[ durat[ (anduran\[).
Acidul aspartic, al[turi de s[rurile de potasiu, magneziu ]i arginin[,
exercit[ o ac\iune detoxifiant[ prin fixarea amoniacului @n ciclul ureogenetic
]i sc[derea hiperamonimiei induse de efortul de anduran\[ ]i oboseal[
metabolic[. Produse ca Aspacardin sunt utilizate cu bune rezultate @n
refacerea metabolic[. Alte produse ca Aspatofort vor fi discutate @n cadrul
substan\elor hepatotrope, al[turi de preparate pe baz[ de aminoacizi ca Liver
Aid ]I Ammonia Scavenger (California Fitness).
Glicocolul (glicina), aminoacid esen\ial glicoformator, factor
deconjugare @n procesele de detoxifiere ]i eliminare a diverselor substan\e ]i
metaboli\i, se dovede]te util @n refacerea neuropsihic[ ]i neuromuscular[, @n
general, @n sporturile cu dominant[ nervoas[.

Preparatele naturale sunt un remediu important @mpotriva stresului. #n
preaparatele tradi\ionale se folosesc aminoacizi ]i vitamina B6. #n acest sens
exist[ produse recomandate ca ca supliment alimentar.
249


Concentratele proteice, cu efectele lor de tip ergogen, anabolizant, se
dovedesc a fi utile ]i @n refacerea metabolic[ (proteic[), @n special @n
eforturile de anduran\[, for\[, care au apelat ]i la proteine ca surs[ energetic[
]i impun o compensare a rezervelor proteice, ac\iune realizat[ @n principal
prin alimenta\ie, dar suplimentat[ de administrarea concentratelor proteice, @n
special din lapte. Necesarul de proteine al organismului, a]a cum s-a ar[tat
anterior difer[ @n func\ie de v`rst[, starea s[n[t[\ii, greutatea corporal[,
solicit[rile fizice, etc.
Dac[ la un t`n[r de 19 ani necesarul zilnic de proteine este de 0,75
g/kg corp, @n cazul unui sportiv de performan\[ de aceea]i v`rst[, acest
necesar poate cre]te cu 50-400%, @n raport direct cu solicitarea fizic[.
La adul\i necesarul zilnic de proteine este de circa 45 g. Un adult care
practic[ un sport de tip haltere, lupte are nevoie zilnic @n medie de 160-240 g
proteine/kg corp, ajung`nd uneori p`n[ la 3 g proteine/kg corp.






Cele mai bune surse de aminoacizi sunt hidrolizatele bogate @n
dipeptide ]i tripeptide. De asemenea cercet[ri recente au ar[tat c[ di ]i
tripeptidele stimuleaz[ producerea somatomedinei C @n ficat (factor de
cre]tere cu rol @n dezvoltarea musculaturii)
#n ceea ce prive]te ac\iunea de tip ergotrop a concentratelor proteice
din lapte, soia, sau pe]te, @n cazul supliment[rii ra\iei proteice, @n special la
sporturile ]i probele de for\[ (exploziv[), studii efectuate de INMS au ar[tat
c[, @n special, @n cazul proteinelor din lapte, suplimentarea proteic[ timp de 6-
8 s[pt[m`ni prin 1-1.5g protein[/kg/25ore, a condus la cre]teri ale masei
active (estimate indirect prin metoda celor 5 plici de \esut adipos) de circa
2kg cu sc[dere concomitent[ de 1.5-2kg \esut adipos, ceea ce trebuie s[
recunoa]tem, este de invidiat, al[turi de cre]teri ale hemoglobinei serice ]i a
proteinelor serice, a for\ei musculare, @n condi\iile prezerv[rii intacte a
func\iilor hepatice ]i renale. De re\inut c[ suplimentarea proteic[ reclam[ ]i
suplimentarea ra\iei zilnice de vitamina B
6
]i E (alfatocoferol).
Dintre aceste produse men\ion[m :
- Power cell 6000 Aminoacid, Power cell 6000 Liquid Aminoacid
- Hercules.
A. 2. Proteinele
Ce cantitate ]i ce tip de proteine trebuie s[ consum[m ?
C`nd ?
249


Concentratele proteice, cu efectele lor de tip ergogen, anabolizant, se
dovedesc a fi utile ]i @n refacerea metabolic[ (proteic[), @n special @n
eforturile de anduran\[, for\[, care au apelat ]i la proteine ca surs[ energetic[
]i impun o compensare a rezervelor proteice, ac\iune realizat[ @n principal
prin alimenta\ie, dar suplimentat[ de administrarea concentratelor proteice, @n
special din lapte. Necesarul de proteine al organismului, a]a cum s-a ar[tat
anterior difer[ @n func\ie de v`rst[, starea s[n[t[\ii, greutatea corporal[,
solicit[rile fizice, etc.
Dac[ la un t`n[r de 19 ani necesarul zilnic de proteine este de 0,75
g/kg corp, @n cazul unui sportiv de performan\[ de aceea]i v`rst[, acest
necesar poate cre]te cu 50-400%, @n raport direct cu solicitarea fizic[.
La adul\i necesarul zilnic de proteine este de circa 45 g. Un adult care
practic[ un sport de tip haltere, lupte are nevoie zilnic @n medie de 160-240 g
proteine/kg corp, ajung`nd uneori p`n[ la 3 g proteine/kg corp.






Cele mai bune surse de aminoacizi sunt hidrolizatele bogate @n
dipeptide ]i tripeptide. De asemenea cercet[ri recente au ar[tat c[ di ]i
tripeptidele stimuleaz[ producerea somatomedinei C @n ficat (factor de
cre]tere cu rol @n dezvoltarea musculaturii)
#n ceea ce prive]te ac\iunea de tip ergotrop a concentratelor proteice
din lapte, soia, sau pe]te, @n cazul supliment[rii ra\iei proteice, @n special la
sporturile ]i probele de for\[ (exploziv[), studii efectuate de INMS au ar[tat
c[, @n special, @n cazul proteinelor din lapte, suplimentarea proteic[ timp de 6-
8 s[pt[m`ni prin 1-1.5g protein[/kg/25ore, a condus la cre]teri ale masei
active (estimate indirect prin metoda celor 5 plici de \esut adipos) de circa
2kg cu sc[dere concomitent[ de 1.5-2kg \esut adipos, ceea ce trebuie s[
recunoa]tem, este de invidiat, al[turi de cre]teri ale hemoglobinei serice ]i a
proteinelor serice, a for\ei musculare, @n condi\iile prezerv[rii intacte a
func\iilor hepatice ]i renale. De re\inut c[ suplimentarea proteic[ reclam[ ]i
suplimentarea ra\iei zilnice de vitamina B
6
]i E (alfatocoferol).
Dintre aceste produse men\ion[m :
- Power cell 6000 Aminoacid, Power cell 6000 Liquid Aminoacid
- Hercules.
A. 2. Proteinele
Ce cantitate ]i ce tip de proteine trebuie s[ consum[m ?
C`nd ?
250
- Max Gain con\ine proteine din zer, 18 aminoacizi, magneziu, fier,
fosfor, vitaminele C, B1, B2, B6, carbohidra\i ]i o puternic[
combina\ie anabolic[ format[ din creatin[ monohidrat, calciu
piruvat, HMB. Este indicat @n antrenamentele de intensitate mare,
pentru refacere ]I cre]terea masei musculare, stimul`nd @n acela]I
timp ]I sistemul imunitar. Se recomand[ 2 por\ii pe zi, dizolvate
@n lapte, f[r[ a reduce mesele obi]nuite, cu 50 minute @nainte ]I
imediat dup[ antrenament.
- Mus-L Blast este un produs pentru cre]terea masei musculare,
con\in`nd o mare cantitate de aminoacizi cu lan\uri ramificate.
Con\inutul proteic este ob\inut din zer de lapte, cu ad[ugare de
carbohidra\i, vitamine, minerale, imunoglobuline IGF1, IGF2 care
reduc oboseala. Se recomand[ consumarea dup[ antrenament,
dizolvat @n dou[ c[ni de lapte.
- Hard Body Gainer 3600 con\ine aminoacizi cu lan\uri ramificate,
trigliceride, creatin fosfat, taurin[, glutamin[, calciu piruvat,
inhibitori ai form[rii de acid lactic, carbohidra\i, proteine de zer
hidrolizat, asigur`nd astfel at`t cre]terea masei musculare c`t ]i
arderea gr[similor, cre]terea anabolismului proteic.
- Hard Body Muscle Zyme con\ine aminoacizi ob\inu\i din zer de
lapte cu o capacitate crescut[ de asimilare, proteinele fiind
predigerate. Se recomand[ consumarea a 4 doze zilnice: imediat
dup[ trezirea de diminea\[, cu o or[ @nainte de antrenament,
imediat dup[ antrenament, @nainte de culcare.
- 100% Whey Pro con\ine proteine din zer hidrolizat predigerat.
Estec recomandat[ utilizarea diminea\a pe stomacul gol, cu 30
minute @nainte de micul dejun, pentru a men\ine balan\a de
nitrogen ridicat[ ]i inducerea unei st[ri anabolice naturale. Se mai
poate folosi o por\ie imediat dup[ antrenament ]i una @nainte de
culcare.
- Muscle Building Protein con\ine to\i aminoacizii esen\iali,
cantit[\i crescute de arginin[, aminoacizi cu lan\uri ramificate,
calciu, magneziu, fier, vitamina C, complexul B, vitamina E.

Dintre preparatele complexe de aminoacizi cu rol @n cre]terea for\ei
musculare mentionam: POWER CELL 6000 AMINO ACID, POWER
CELL 6000 LIQUID AMINO ACID, HERCULES

#n ultimul timp au revenit @n actualitate produsele pe baz[ de
colostrum. Folosirea colostrului cre]te capacitatea organismului de a arde
250
- Max Gain con\ine proteine din zer, 18 aminoacizi, magneziu, fier,
fosfor, vitaminele C, B1, B2, B6, carbohidra\i ]i o puternic[
combina\ie anabolic[ format[ din creatin[ monohidrat, calciu
piruvat, HMB. Este indicat @n antrenamentele de intensitate mare,
pentru refacere ]I cre]terea masei musculare, stimul`nd @n acela]I
timp ]I sistemul imunitar. Se recomand[ 2 por\ii pe zi, dizolvate
@n lapte, f[r[ a reduce mesele obi]nuite, cu 50 minute @nainte ]I
imediat dup[ antrenament.
- Mus-L Blast este un produs pentru cre]terea masei musculare,
con\in`nd o mare cantitate de aminoacizi cu lan\uri ramificate.
Con\inutul proteic este ob\inut din zer de lapte, cu ad[ugare de
carbohidra\i, vitamine, minerale, imunoglobuline IGF1, IGF2 care
reduc oboseala. Se recomand[ consumarea dup[ antrenament,
dizolvat @n dou[ c[ni de lapte.
- Hard Body Gainer 3600 con\ine aminoacizi cu lan\uri ramificate,
trigliceride, creatin fosfat, taurin[, glutamin[, calciu piruvat,
inhibitori ai form[rii de acid lactic, carbohidra\i, proteine de zer
hidrolizat, asigur`nd astfel at`t cre]terea masei musculare c`t ]i
arderea gr[similor, cre]terea anabolismului proteic.
- Hard Body Muscle Zyme con\ine aminoacizi ob\inu\i din zer de
lapte cu o capacitate crescut[ de asimilare, proteinele fiind
predigerate. Se recomand[ consumarea a 4 doze zilnice: imediat
dup[ trezirea de diminea\[, cu o or[ @nainte de antrenament,
imediat dup[ antrenament, @nainte de culcare.
- 100% Whey Pro con\ine proteine din zer hidrolizat predigerat.
Estec recomandat[ utilizarea diminea\a pe stomacul gol, cu 30
minute @nainte de micul dejun, pentru a men\ine balan\a de
nitrogen ridicat[ ]i inducerea unei st[ri anabolice naturale. Se mai
poate folosi o por\ie imediat dup[ antrenament ]i una @nainte de
culcare.
- Muscle Building Protein con\ine to\i aminoacizii esen\iali,
cantit[\i crescute de arginin[, aminoacizi cu lan\uri ramificate,
calciu, magneziu, fier, vitamina C, complexul B, vitamina E.

Dintre preparatele complexe de aminoacizi cu rol @n cre]terea for\ei
musculare mentionam: POWER CELL 6000 AMINO ACID, POWER
CELL 6000 LIQUID AMINO ACID, HERCULES

#n ultimul timp au revenit @n actualitate produsele pe baz[ de
colostrum. Folosirea colostrului cre]te capacitatea organismului de a arde
251
gr[simile, m[r[]te randamentul cre]terii masei musculare prin antrenament,
accelereaz[ vindecarea r[nilor ]i traumatismelor. Aceste efecte se datoreaz[
prezen\ei IGF1 (insulin like growth factor 1), un factor de cre]tere cu ac\iune
anabolic[ superioar[.
Pe pia\a rom`neasc[ exist[ un produs pe baz[ de colostrum, realizat
de aceea]i firm[ care produce ]i Humanofort (prezentat ulterior), cu care are
de altfel ]i o serie de mecanisme de ac\iune comune. Produsul se prezint[ sub
form[ de capsule operculate ce con\in pulbere rezultat[ din concentrarea
peptidelor colostrale prin cromatografie de excludere molecular[. Se
recoman[ pentru sportivii activi, mai ales @n perioade de eforturi fizice ]i
psihice intense, recupereare rapid[ dup[ efort ]i combaterea stresului.

Suplimentarea proteic[ poate fi realizat[ ]i pe cale natural[, utiliz`nd
proteinele din g[lbenu]ul de ou ]i lapte. Se poate prepara un desert prin
frecarea a 2 g[lbenu]uri proaspete cu 4 linguri de lapte praf, miere, cacao cu
vitamine.

Nu putem @ncheia f[r[ s[ reamintim aici rolul algelor @n suplimentarea
alimentar[ ca surs[ natural[ de aminoacizi (spirulina, chlorella).







4. PREPARATE MEDICAMENTOASE CU CU EFECTE
TROFICE }I TONICE GENERALE LA NIVELUL
ORGANISMULUI

#n cadrul medica\iei de sus\inere cu rol trofic ]i tonic general men\ion[m
urm[toarele preparate :
- Vitamina B
15

- Apilarnilprop sub form[ de drajeuri (con\ine apilarnil liofilizat 10
mg ]i propolis pulvis 7mg). Este un energostimulant general ]i un
activator biologic. Se recomand[ ca tonic general, nespecific, @n
perioada preg[titoare.
- Lecitina, o glicerofosfatid[ cu rol energetic @n sporturile cu profil de
anduran\[, @n suprasolicit[rile fizice de tip astenic. Este de asemenea
D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i
tonice generale la nivelul organismului
251
gr[simile, m[r[]te randamentul cre]terii masei musculare prin antrenament,
accelereaz[ vindecarea r[nilor ]i traumatismelor. Aceste efecte se datoreaz[
prezen\ei IGF1 (insulin like growth factor 1), un factor de cre]tere cu ac\iune
anabolic[ superioar[.
Pe pia\a rom`neasc[ exist[ un produs pe baz[ de colostrum, realizat
de aceea]i firm[ care produce ]i Humanofort (prezentat ulterior), cu care are
de altfel ]i o serie de mecanisme de ac\iune comune. Produsul se prezint[ sub
form[ de capsule operculate ce con\in pulbere rezultat[ din concentrarea
peptidelor colostrale prin cromatografie de excludere molecular[. Se
recoman[ pentru sportivii activi, mai ales @n perioade de eforturi fizice ]i
psihice intense, recupereare rapid[ dup[ efort ]i combaterea stresului.

Suplimentarea proteic[ poate fi realizat[ ]i pe cale natural[, utiliz`nd
proteinele din g[lbenu]ul de ou ]i lapte. Se poate prepara un desert prin
frecarea a 2 g[lbenu]uri proaspete cu 4 linguri de lapte praf, miere, cacao cu
vitamine.

Nu putem @ncheia f[r[ s[ reamintim aici rolul algelor @n suplimentarea
alimentar[ ca surs[ natural[ de aminoacizi (spirulina, chlorella).







4. PREPARATE MEDICAMENTOASE CU CU EFECTE
TROFICE }I TONICE GENERALE LA NIVELUL
ORGANISMULUI

#n cadrul medica\iei de sus\inere cu rol trofic ]i tonic general men\ion[m
urm[toarele preparate :
- Vitamina B
15

- Apilarnilprop sub form[ de drajeuri (con\ine apilarnil liofilizat 10
mg ]i propolis pulvis 7mg). Este un energostimulant general ]i un
activator biologic. Se recomand[ ca tonic general, nespecific, @n
perioada preg[titoare.
- Lecitina, o glicerofosfatid[ cu rol energetic @n sporturile cu profil de
anduran\[, @n suprasolicit[rile fizice de tip astenic. Este de asemenea
D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i
tonice generale la nivelul organismului
252
folosit[ de sportivi @n perioada preg[titoare sau @n cazurile de
suprasolicitare. Pe pia\a rom`neasc[ exist[ foarte multe preparate ce
con\in lecitin[ .








Dintre stimulentele cu efecte generale asupra organismului vom
atrage aten\ia asupra Humanophortului (Hipocrate). Acest produs prezentat
sub form[ de capsule operculate con\ine extract standardizat din embrioni de
g[in[ echivalent a 500 mg peptide embrionare. Principiile active ale
produsului sunt inductori embrionari heterologi apar\in`nd clasei
oligopeptidelor, c[rora li s-au eviden\iat propriet[\i citostimulatoare ]i
citoprotectoare - antioxidante. #n organismul uman cresc activitatea
antioxidant[ tisular[, scad con\inutul de peroxizi lipidici @n ser, scad
mortalitatea celulelor somatice ]i cresc gradul de adaptare al organismului
datorit[ cre]terii nivelului seric de hormoni corticosteroizi ]i corticosexuali.

#n cadrul medica\iei de refacere ca tonice generale men\ion[m :
- preparate pe baz[ de Ginseng
- Aslavital
- Gerovital





Aslavitalul produs de Sicomed se prezint[ sub form[ de drajeuri ce
con\in clorhidrat de procain[ 100 mg, acid benzoic 6 mg, clorhidrat de
piridoxin[ 30 mg sau fiole ce au @n plus acid glutamic 64 mg. Reprezint[ un
factor eutrofic regenerator, cu ac\iune biocatalitic[ celular[. Are ac\iune
lipotrop[, antiaterogen[, amelioreaz[ circula\ia cerebral[ ]I metabolismul
neuronal, energizant.
Gerovitalul H3, produs tot de Sicomed, este comercializat sub form[ de
drajeuri sau fiole ce con\in clorhidrat de procain[ 100 mg, acid benzoic 6 mg,
metabisulfit de potasiu 5 mg, fosfat de sodiu dibazic 0,5 mg. Efectele sale se
datoreaz[ ac\iunii sale la nivelul SNC ]I neurovegetativ, c`t ]I la nivel celular
D. 8.
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului
Apiterapia
D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului

252
folosit[ de sportivi @n perioada preg[titoare sau @n cazurile de
suprasolicitare. Pe pia\a rom`neasc[ exist[ foarte multe preparate ce
con\in lecitin[ .








Dintre stimulentele cu efecte generale asupra organismului vom
atrage aten\ia asupra Humanophortului (Hipocrate). Acest produs prezentat
sub form[ de capsule operculate con\ine extract standardizat din embrioni de
g[in[ echivalent a 500 mg peptide embrionare. Principiile active ale
produsului sunt inductori embrionari heterologi apar\in`nd clasei
oligopeptidelor, c[rora li s-au eviden\iat propriet[\i citostimulatoare ]i
citoprotectoare - antioxidante. #n organismul uman cresc activitatea
antioxidant[ tisular[, scad con\inutul de peroxizi lipidici @n ser, scad
mortalitatea celulelor somatice ]i cresc gradul de adaptare al organismului
datorit[ cre]terii nivelului seric de hormoni corticosteroizi ]i corticosexuali.

#n cadrul medica\iei de refacere ca tonice generale men\ion[m :
- preparate pe baz[ de Ginseng
- Aslavital
- Gerovital





Aslavitalul produs de Sicomed se prezint[ sub form[ de drajeuri ce
con\in clorhidrat de procain[ 100 mg, acid benzoic 6 mg, clorhidrat de
piridoxin[ 30 mg sau fiole ce au @n plus acid glutamic 64 mg. Reprezint[ un
factor eutrofic regenerator, cu ac\iune biocatalitic[ celular[. Are ac\iune
lipotrop[, antiaterogen[, amelioreaz[ circula\ia cerebral[ ]I metabolismul
neuronal, energizant.
Gerovitalul H3, produs tot de Sicomed, este comercializat sub form[ de
drajeuri sau fiole ce con\in clorhidrat de procain[ 100 mg, acid benzoic 6 mg,
metabisulfit de potasiu 5 mg, fosfat de sodiu dibazic 0,5 mg. Efectele sale se
datoreaz[ ac\iunii sale la nivelul SNC ]I neurovegetativ, c`t ]I la nivel celular
D. 8.
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului
Apiterapia
D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului

253
prin stimularea regener[rii celulare ]I ameliorarea proceselor metabolice.
Intervine @n reac\iile de oxido-reducere, men\ine echilibrul proceselor
corticale asigur`nd buna func\ionare a sistemului nervos, are ac\iune
lipotrop[

5. ANTIOXIDANTE

Radicalii liberi rezulta\i @n urma ac\iunii agen\ilor exogeni sau cei forma\i
@n urma proceselor metabolismului celular au efecte nocive asupra
organismului. Pentru a evita ac\iunea nefast[ a acestor factori exist[ un grup
de substan\e naturale numite antioxidante. Din acest grup fac parte vitamina
C, E, seleniul, glutationul, L-cisteina, coenzima Q, carotenoidele,
flavonidele, manganul.
#n timpul efortului producerea de radicali liberi este crescut[ prin diverse
mecanisme (Demopoulos et al., 1986 ; Clarkson P., 1995), incluz`nd
producerea @n cadrul metabolismului celular a unor intermediari de tipul
superoxizilor, peroxidul de hidrogen ]i radicali hidroxil, datorit[ reducerii
par\iale a oxigenului. Cea mai mare parte a oxigenului utilizat @n procesele
metabolice se combin[ @n final cu hidrogenul, form`nd apa. 4-5% formeaz[
superoxizi, care la r`ndul lor conduc la formarea peroxidului de oxigen ce
poate reac\iona acizi gra]i nesatura\i cu generarea unui nou radical liber.
Acest radical ini\iaz[ un lan\ de reac\ii cunoscut sub numele de peroxidare
lipidic[ av`nd ca rezultat final alterarea celulei musculare.
Organismul uman dispune de sisteme antioxidante naturale, a]a cum este
cel al glutationului (forma redus[) ]i glutation disulfat (forma oxidat[).
Glutationul serve]te ca substrat pentru glutation peroxidaza care @nl[tur[
peroxidul de hidrogen. Un component important al glutation-peroxidazei este
]i seleniul, ceea ce explic[ rolul s[u antioxidant.
Studii efectuate de Dr[gan et al (1990) au ar[tat c[ suplimentarea cu
seleniu @n doze de 100 mg/zi timp de 14 zile la sportivi a dus la cre]terea
capacit[\ii antioxidante a organismului.
Seleniul se g[se]te sub form[ de Proseleniu (California Fitness,
comprimate de 50 mcg) sau sub form[ de Orgasel (Hipocrate, comprimate de
50 mcg).
Vitamina E a fost administrat[ @n doze de 1200 UI timp de 2
s[pt[m`ni (Dillard et al., 1978) sau 300 mg timp de 4 s[pt[m`ni (Sumida et
al., 1989) cu bune rezultate.
253
prin stimularea regener[rii celulare ]I ameliorarea proceselor metabolice.
Intervine @n reac\iile de oxido-reducere, men\ine echilibrul proceselor
corticale asigur`nd buna func\ionare a sistemului nervos, are ac\iune
lipotrop[

5. ANTIOXIDANTE

Radicalii liberi rezulta\i @n urma ac\iunii agen\ilor exogeni sau cei forma\i
@n urma proceselor metabolismului celular au efecte nocive asupra
organismului. Pentru a evita ac\iunea nefast[ a acestor factori exist[ un grup
de substan\e naturale numite antioxidante. Din acest grup fac parte vitamina
C, E, seleniul, glutationul, L-cisteina, coenzima Q, carotenoidele,
flavonidele, manganul.
#n timpul efortului producerea de radicali liberi este crescut[ prin diverse
mecanisme (Demopoulos et al., 1986 ; Clarkson P., 1995), incluz`nd
producerea @n cadrul metabolismului celular a unor intermediari de tipul
superoxizilor, peroxidul de hidrogen ]i radicali hidroxil, datorit[ reducerii
par\iale a oxigenului. Cea mai mare parte a oxigenului utilizat @n procesele
metabolice se combin[ @n final cu hidrogenul, form`nd apa. 4-5% formeaz[
superoxizi, care la r`ndul lor conduc la formarea peroxidului de oxigen ce
poate reac\iona acizi gra]i nesatura\i cu generarea unui nou radical liber.
Acest radical ini\iaz[ un lan\ de reac\ii cunoscut sub numele de peroxidare
lipidic[ av`nd ca rezultat final alterarea celulei musculare.
Organismul uman dispune de sisteme antioxidante naturale, a]a cum este
cel al glutationului (forma redus[) ]i glutation disulfat (forma oxidat[).
Glutationul serve]te ca substrat pentru glutation peroxidaza care @nl[tur[
peroxidul de hidrogen. Un component important al glutation-peroxidazei este
]i seleniul, ceea ce explic[ rolul s[u antioxidant.
Studii efectuate de Dr[gan et al (1990) au ar[tat c[ suplimentarea cu
seleniu @n doze de 100 mg/zi timp de 14 zile la sportivi a dus la cre]terea
capacit[\ii antioxidante a organismului.
Seleniul se g[se]te sub form[ de Proseleniu (California Fitness,
comprimate de 50 mcg) sau sub form[ de Orgasel (Hipocrate, comprimate de
50 mcg).
Vitamina E a fost administrat[ @n doze de 1200 UI timp de 2
s[pt[m`ni (Dillard et al., 1978) sau 300 mg timp de 4 s[pt[m`ni (Sumida et
al., 1989) cu bune rezultate.
254
Alte studii asociaz[ administrarea vitaminei E cu antrenamentul la
altitudine medie (Simon-Schnas ]i Pabst, 1988) sau asociaza administrarea
de glutation 1 g cu vitamina C 2 g timp de o s[pt[m`n[ (Sastre et al., 1992).
#n comer\ vitamina E se g[se]te sub form[ individualizat[ sau asociat[
altor produse. Dintre formele individualizate men\ion[m Vitamin E (Pharco
Impex, capsule 100 mg), Vitamina E (Sicomed, fiole cu solu\ie injectabil[
cob\in`nd 30 mg ]i ulei de floarea soarelui neutralizat), Vitamina E Forte
(Biofarm, capsule 100 mg).
Coenzima Q se comercializeaz[ ca produs natural ca ]i Coenzima Q
10 (Cosmo Pharm, Pharmex Rom capsule 15, 30, 50 mg), Q Gel Forte
(Tishon, capsule 30 mg), Super Bio-Quinona Q10 (Pharma Nord, capsule 30
mg), Energy Q Spectrum (Walmark) al[turi de vitamine ]i minerale, Super
COQ10 Plus (California Fitness, capsule 20 mg asociat cu beta caroten,
vitamina E ]i seleniu), Cardio Q gel (Tishon).
- Carotenoidele ]i flavonidele reprezentate de Lutein[, Lyvercin,
Superantioxidant
- Asocieri de alte antioxidante cu Ginko Biloba
- Alte antioxidante ( Cardio Q-gel; Biocaroten+E, Eovital C,
Antioxidant A.C.E.; Energy Q spectrum, Complex antioxidant, Antioxidant
softGels, Asal







6. PRODUSE MEDICAMENTOASE CU EFECTE
NEUROTROPE

Av`nd @n vedere importan\a SNC @n reglarea tuturor func\iilor
organismului, @n sus\inerea efortului sportiv se utilizeaz[ numeroase
preparate medicamentoase cu efecte neurotrope. Dintre acestea men\ion[m :
- Piritinolul, derivat de piridoxin[, protector al sistemului nervos ]i
activator neuronal, cre]te rezisten\a la oboseal[ psihic[. Se
prezint[ sub form[ de drajeuri/sirop con\in`nd 100 sau 200 mg
dihidroclorid-monohidrat de piritinol (Encephabol, Encephabol
Forte, Enerbol, Piritinol).

D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu ac\iune antioxidant[

254
Alte studii asociaz[ administrarea vitaminei E cu antrenamentul la
altitudine medie (Simon-Schnas ]i Pabst, 1988) sau asociaza administrarea
de glutation 1 g cu vitamina C 2 g timp de o s[pt[m`n[ (Sastre et al., 1992).
#n comer\ vitamina E se g[se]te sub form[ individualizat[ sau asociat[
altor produse. Dintre formele individualizate men\ion[m Vitamin E (Pharco
Impex, capsule 100 mg), Vitamina E (Sicomed, fiole cu solu\ie injectabil[
cob\in`nd 30 mg ]i ulei de floarea soarelui neutralizat), Vitamina E Forte
(Biofarm, capsule 100 mg).
Coenzima Q se comercializeaz[ ca produs natural ca ]i Coenzima Q
10 (Cosmo Pharm, Pharmex Rom capsule 15, 30, 50 mg), Q Gel Forte
(Tishon, capsule 30 mg), Super Bio-Quinona Q10 (Pharma Nord, capsule 30
mg), Energy Q Spectrum (Walmark) al[turi de vitamine ]i minerale, Super
COQ10 Plus (California Fitness, capsule 20 mg asociat cu beta caroten,
vitamina E ]i seleniu), Cardio Q gel (Tishon).
- Carotenoidele ]i flavonidele reprezentate de Lutein[, Lyvercin,
Superantioxidant
- Asocieri de alte antioxidante cu Ginko Biloba
- Alte antioxidante ( Cardio Q-gel; Biocaroten+E, Eovital C,
Antioxidant A.C.E.; Energy Q spectrum, Complex antioxidant, Antioxidant
softGels, Asal







6. PRODUSE MEDICAMENTOASE CU EFECTE
NEUROTROPE

Av`nd @n vedere importan\a SNC @n reglarea tuturor func\iilor
organismului, @n sus\inerea efortului sportiv se utilizeaz[ numeroase
preparate medicamentoase cu efecte neurotrope. Dintre acestea men\ion[m :
- Piritinolul, derivat de piridoxin[, protector al sistemului nervos ]i
activator neuronal, cre]te rezisten\a la oboseal[ psihic[. Se
prezint[ sub form[ de drajeuri/sirop con\in`nd 100 sau 200 mg
dihidroclorid-monohidrat de piritinol (Encephabol, Encephabol
Forte, Enerbol, Piritinol).

D. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu ac\iune antioxidant[

255
- Pornind de la piritinol, c[ruia i s-a ad[ugat vincamin[ 10mg
(alcaloid extras dintr-o plant[, Vinca minor, care amelioreaz[
circula\ia cerebral[, ac\ion`nd astfel favorabil asupra
metabolismului neuronal), c`te 10mg din vitaminele B
1
]i B
2
]i
20mg cafein[ baz[, s-a realizat produsul Pirivin C drajeuri, care
@mbun[t[\e]te aten\ia ]i memoria actelor motrice, exercit`nd
efecte ergotrope asupra SNC.
Medica\ia de refacere utilizeaz[ @n principal :
- Piracetam sub form[ de comprimate de 400 mg, 800 mg, solu\ie
injectabil[ comercializat sub diverse denumiri (Piracetam, N-
Piracetam,Cerebryl, Lucetam, Memotal, Neurostim, Nootropil, Stamin).
Piracetamul este un metabolit rezultat din activitatea neuronal[, care
protejeaz[ neuronii @mpotriva diverselor agresiuni fiind util @n refacerea
neuropsihic[. Efectele sale ca substan\[ neurotrop[ constau @n ameliorarea
func\iilor psihice implicate @n procese cognitive ca @nv[\area, memoria,
aten\ia. Asociat cu Piritinolul poten\eaz[ efectele acestuia, cu rezultate
benefice pentru sportivul stresat.
Pe baza piracetamului a fost realizat produsul Piravitan, sub form[ de
tablete sau fiole buvabile, ambele cu efecte evidente @n refacerea
neuropsihic[ ]i neuromuscular[.

Din cadrul preparatelor din plante cu ac\iune neurotrop[ amintim
Mentat, Vita-Roz Nervosedinul, Sedativ PC.





De asemenea reamintim aici preparatele pe baz[ de lecitin[, Ginseng,
care de]i fac parte din grup[ substan\elor cu efecte trofice ]i tonice generale,
au ]i importante efecte neurotrope. Lecitina intervine @n nutri\ia celulei
nervoase, @mbun[t[\e]te memoria ]i capacitatea de @nv[\are; administrat[
@mpreun[ cu mierea contribuie suplimentar la @mbun[t[\irea func\iilor
cerebrale.
Produsele pe baz[ de lecitin[ se administreaz[ @n scopul cre]terii
eficien\ei mentale datorit[ efectelor tonice pe care le exercit[ la nivelul
sistemului nervos prin activarea metabolismului cerebral.



A. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu ac\iune neurotrop[
A. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului
255
- Pornind de la piritinol, c[ruia i s-a ad[ugat vincamin[ 10mg
(alcaloid extras dintr-o plant[, Vinca minor, care amelioreaz[
circula\ia cerebral[, ac\ion`nd astfel favorabil asupra
metabolismului neuronal), c`te 10mg din vitaminele B
1
]i B
2
]i
20mg cafein[ baz[, s-a realizat produsul Pirivin C drajeuri, care
@mbun[t[\e]te aten\ia ]i memoria actelor motrice, exercit`nd
efecte ergotrope asupra SNC.
Medica\ia de refacere utilizeaz[ @n principal :
- Piracetam sub form[ de comprimate de 400 mg, 800 mg, solu\ie
injectabil[ comercializat sub diverse denumiri (Piracetam, N-
Piracetam,Cerebryl, Lucetam, Memotal, Neurostim, Nootropil, Stamin).
Piracetamul este un metabolit rezultat din activitatea neuronal[, care
protejeaz[ neuronii @mpotriva diverselor agresiuni fiind util @n refacerea
neuropsihic[. Efectele sale ca substan\[ neurotrop[ constau @n ameliorarea
func\iilor psihice implicate @n procese cognitive ca @nv[\area, memoria,
aten\ia. Asociat cu Piritinolul poten\eaz[ efectele acestuia, cu rezultate
benefice pentru sportivul stresat.
Pe baza piracetamului a fost realizat produsul Piravitan, sub form[ de
tablete sau fiole buvabile, ambele cu efecte evidente @n refacerea
neuropsihic[ ]i neuromuscular[.

Din cadrul preparatelor din plante cu ac\iune neurotrop[ amintim
Mentat, Vita-Roz Nervosedinul, Sedativ PC.





De asemenea reamintim aici preparatele pe baz[ de lecitin[, Ginseng,
care de]i fac parte din grup[ substan\elor cu efecte trofice ]i tonice generale,
au ]i importante efecte neurotrope. Lecitina intervine @n nutri\ia celulei
nervoase, @mbun[t[\e]te memoria ]i capacitatea de @nv[\are; administrat[
@mpreun[ cu mierea contribuie suplimentar la @mbun[t[\irea func\iilor
cerebrale.
Produsele pe baz[ de lecitin[ se administreaz[ @n scopul cre]terii
eficien\ei mentale datorit[ efectelor tonice pe care le exercit[ la nivelul
sistemului nervos prin activarea metabolismului cerebral.



A. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu ac\iune neurotrop[
A. 8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice
generale la nivelul organismului
256
Vitaminele grupului B (B
1
,B
2
, B
3
, B
4
- acid folic, B
5
- pantotenat de
calciu, B
6
, B
7
-biotina, B
8
- colina, B
9
- inozitol, B
12
) sunt indispensabile pentru
activitatea SNC. Din acest motiv intr[ @n compozi\ia unor preparate
medicamentoase cu rol @n combaterea stresului fizic ]i psihic, @n stimularea
func\iilor nervoase (Bonke, 1986).
Vitamina B
1
este denumit[ ]i vitamina performan\ei intelectuale
deoarece are efecte benefice asupra activit[\ii sistemului nervos ]i asigur[
cre]terea randamentului intelectual. Al[turi de vitamina B
2
particip[ la sinteza
acetilcolinei ]i transmiterea impulsului nervos, @mbun[t[\ind activitatea
nervoas[ ]i scurt`nd timpul de reac\ie. Vitamina B
3
(niacinamida, PP)
intervine @n procesele de oxidoreducere, iar vitamina B
4
(acidul folic)
particip[ la biosinteza unor acizi nucleici.
Viamina B
6
are un efect sedativ slab asupra SNC. Colina ]i inozitolul
particip[ la biosinteza fosfolipidelor, componente esen\iale ale membranei
celulei nervoase. Intervin deci @n transmiterea impulsului nervos fiind
indispensabile activit[\ii cerebrale.
Vitamina B
12
are efecte trofice asupra SNC, amelioreaz[
irascibilitatea ]i contribuie la ameliorarea capacit[\ii de concentrare, de
memorare ]i p[strare a echilibrului psihic .
Preparatele ce con\in complezul B se administreaz[ pentru sus\inerea
biologic[ a efortului cu dominant[ neuropsihic[, @n sindroame de
suprasolicitate intelectual[ ]i fizic[ (stres), st[ri de anxietate,
hiperexcitabilitate nervoas[.
Unele preparate asociaz[ ]i bioelemente @n scopul ac\iunii sinergice a
acestora cu vitaminele grupului B @n combaterea stresului. Astfel calciul
intervine @n transmiterea influxului nervos ]i al[turi de vitamina B
1
regleaz[
activitatea sistemului cardiovascular, primul sistem din organism, dup[
sistemul nervos, care simte efectele stresului. Calciul, magneziul, zincul ]i
cuprul intervin @n numeroase procese enzimatice. Anterior am prezentat
preparatul Magne-B
6.
Un alt preparat care exercit[ ]i puternice efecte neurotrope este
Aslavitalul, utilizat pentru astenie psihic[, tulbur[ri de memorie,
concentra\ie, aten\ie, hiperemotivitate.
Reamintim ]i preparatele pe baz[ de aminoacizi asocia\i cu vitamina
B
6.
Aminoacizii cu lan\uri ramificate intervin @n geneza oboselii
centrale. Administrarea acestor aminoacizi permite mu]chilor s[ nu mai ard[
propriile proteine, @nt`rziind astfel apari\ia oboselii. Suplimentarea
alimenta\iei sportivilor cu astfel de suplimente alimentare m[re]te eficien\a
256
Vitaminele grupului B (B
1
,B
2
, B
3
, B
4
- acid folic, B
5
- pantotenat de
calciu, B
6
, B
7
-biotina, B
8
- colina, B
9
- inozitol, B
12
) sunt indispensabile pentru
activitatea SNC. Din acest motiv intr[ @n compozi\ia unor preparate
medicamentoase cu rol @n combaterea stresului fizic ]i psihic, @n stimularea
func\iilor nervoase (Bonke, 1986).
Vitamina B
1
este denumit[ ]i vitamina performan\ei intelectuale
deoarece are efecte benefice asupra activit[\ii sistemului nervos ]i asigur[
cre]terea randamentului intelectual. Al[turi de vitamina B
2
particip[ la sinteza
acetilcolinei ]i transmiterea impulsului nervos, @mbun[t[\ind activitatea
nervoas[ ]i scurt`nd timpul de reac\ie. Vitamina B
3
(niacinamida, PP)
intervine @n procesele de oxidoreducere, iar vitamina B
4
(acidul folic)
particip[ la biosinteza unor acizi nucleici.
Viamina B
6
are un efect sedativ slab asupra SNC. Colina ]i inozitolul
particip[ la biosinteza fosfolipidelor, componente esen\iale ale membranei
celulei nervoase. Intervin deci @n transmiterea impulsului nervos fiind
indispensabile activit[\ii cerebrale.
Vitamina B
12
are efecte trofice asupra SNC, amelioreaz[
irascibilitatea ]i contribuie la ameliorarea capacit[\ii de concentrare, de
memorare ]i p[strare a echilibrului psihic .
Preparatele ce con\in complezul B se administreaz[ pentru sus\inerea
biologic[ a efortului cu dominant[ neuropsihic[, @n sindroame de
suprasolicitate intelectual[ ]i fizic[ (stres), st[ri de anxietate,
hiperexcitabilitate nervoas[.
Unele preparate asociaz[ ]i bioelemente @n scopul ac\iunii sinergice a
acestora cu vitaminele grupului B @n combaterea stresului. Astfel calciul
intervine @n transmiterea influxului nervos ]i al[turi de vitamina B
1
regleaz[
activitatea sistemului cardiovascular, primul sistem din organism, dup[
sistemul nervos, care simte efectele stresului. Calciul, magneziul, zincul ]i
cuprul intervin @n numeroase procese enzimatice. Anterior am prezentat
preparatul Magne-B
6.
Un alt preparat care exercit[ ]i puternice efecte neurotrope este
Aslavitalul, utilizat pentru astenie psihic[, tulbur[ri de memorie,
concentra\ie, aten\ie, hiperemotivitate.
Reamintim ]i preparatele pe baz[ de aminoacizi asocia\i cu vitamina
B
6.
Aminoacizii cu lan\uri ramificate intervin @n geneza oboselii
centrale. Administrarea acestor aminoacizi permite mu]chilor s[ nu mai ard[
propriile proteine, @nt`rziind astfel apari\ia oboselii. Suplimentarea
alimenta\iei sportivilor cu astfel de suplimente alimentare m[re]te eficien\a
257
producerii de energie ]i scade necesarul de oxigen, ajut`nd la ob\inerea de
performan\e crescute.
Dintre preparatele complexe de aminoacizi cu rol @n metabolismul SNC
reamintim Muscle Nitro si Good Nights 4 Life

7. PRODUSE MEDICAMENTOASE CU EFECTE
HEPATOTROPE

#n cadrul medica\iei de sus\inere a func\iei hepatice un rol important @l
ocup[ produsele ce con\in un complex de biflavonizi (silimarin[, silibin[,
silibianin[) pentru rolul hepatoprotector cu ac\iune lipotrop[. Eficacitatea
terapeutic[ a silimarinei se bazeaz[ pe dou[ mecanisme de ac\iune: @n primul
r`nd protejeaz[ structura extern[ a membranei celulei hepatice astfel @nc`t
substan\ele hepatotoxice nu p[trund @n celul[; @n al doilea r`nd silimarina
stimuleaz[ activitatea polimerazei A cu efect @n cre]terea sintezei proteice
ribozomale. Aceasta determin[ cre]terea capacit[\ii de regenerare hepatic[ ]i
stimularea neogenezei hepatocitelor.
Deoarece silimarina se ob\ine din fructele de Slybum marianum Gaertn,
preparatele medicamentoase au fost prezentate @n cadrul capitolului dedicat
fitoterapiei, al[turi de alte preparate hepatoprotectoare realizate din plante
(Liv 52). Reamintim ]i rolul sucului de orz verde prin propriet[\ile sale
hepatotrope.








Ca urmare a catabolismului proteic rezult[ amoniac. Amoniacul are
efecte toxice asupra celulelor, produce deregl[ri @n transformarea
glicogenului @n energie, are efecte toxice asupra SNC. Din aceste motive
valorile sanguine ale amoniacului trebuiesc men\inute @n limite normale.
Exist[ o serie de preparate pe baz[ de aminoacizi care ofer[ hepatoprotec\ie
]I cresc eliminarea amoniacului.
- Arginina-Sorbitol este utilizat[ @n principal @n scopuri medicale, dar
prin extindere poate fi utilizat[ ]I la sportivi pentru efectele
detoxifiante hepatice. Sorbitolul este un alcool polihidroxilic care se
D.8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte hepatotrope
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice generale
la nivelul organismului
257
producerii de energie ]i scade necesarul de oxigen, ajut`nd la ob\inerea de
performan\e crescute.
Dintre preparatele complexe de aminoacizi cu rol @n metabolismul SNC
reamintim Muscle Nitro si Good Nights 4 Life

7. PRODUSE MEDICAMENTOASE CU EFECTE
HEPATOTROPE

#n cadrul medica\iei de sus\inere a func\iei hepatice un rol important @l
ocup[ produsele ce con\in un complex de biflavonizi (silimarin[, silibin[,
silibianin[) pentru rolul hepatoprotector cu ac\iune lipotrop[. Eficacitatea
terapeutic[ a silimarinei se bazeaz[ pe dou[ mecanisme de ac\iune: @n primul
r`nd protejeaz[ structura extern[ a membranei celulei hepatice astfel @nc`t
substan\ele hepatotoxice nu p[trund @n celul[; @n al doilea r`nd silimarina
stimuleaz[ activitatea polimerazei A cu efect @n cre]terea sintezei proteice
ribozomale. Aceasta determin[ cre]terea capacit[\ii de regenerare hepatic[ ]i
stimularea neogenezei hepatocitelor.
Deoarece silimarina se ob\ine din fructele de Slybum marianum Gaertn,
preparatele medicamentoase au fost prezentate @n cadrul capitolului dedicat
fitoterapiei, al[turi de alte preparate hepatoprotectoare realizate din plante
(Liv 52). Reamintim ]i rolul sucului de orz verde prin propriet[\ile sale
hepatotrope.








Ca urmare a catabolismului proteic rezult[ amoniac. Amoniacul are
efecte toxice asupra celulelor, produce deregl[ri @n transformarea
glicogenului @n energie, are efecte toxice asupra SNC. Din aceste motive
valorile sanguine ale amoniacului trebuiesc men\inute @n limite normale.
Exist[ o serie de preparate pe baz[ de aminoacizi care ofer[ hepatoprotec\ie
]I cresc eliminarea amoniacului.
- Arginina-Sorbitol este utilizat[ @n principal @n scopuri medicale, dar
prin extindere poate fi utilizat[ ]I la sportivi pentru efectele
detoxifiante hepatice. Sorbitolul este un alcool polihidroxilic care se
D.8. Fitoterapia
Plante ]i preparate din plante cu efecte hepatotrope
Plante ]i preparate din plante cu efecte trofice ]i tonice generale
la nivelul organismului
258
metabolizeaz[ @n principal @n ficat p`n[ la fructoz[ sau glucoz[,
furniz`nd substrat energetic celulelor hepatice. Tot un produs bazat pe
arginin[ este ]i Sargenor ( produs de Sarget Pharma sub form[ de
solu\ie buvabil[, comprimate efervescente).

Acidul aspartic, al[turi de s[rurile de potasiu, magneziu ]i arginin[,
exercit[ o ac\iune detoxifiant[ prin fixarea amoniacului @n ciclul ureogenetic
]i sc[derea hiperamonimiei induse de efortul de anduran\[ ]i oboseal[
metabolic[, intr`nd @n compozi\ia a numeroase produse farmaceutice
(Aspatofort, Liver Aid, Amonia Scavengers)

Alte preparate pe baz[ de aminoacizi, cu ac\iune hepatoprotectoare,
asociaz[ acidul glutamic, colina ]i metionina cu vitamine din grupul B av`nd
ca rezultat un complex de factori lipotropi, hepatoprotectori ]i hepatotrofici,
cu rol @n refacere (Mecopar Forte, Metaspar, Hepaton, Trofopar,
Lipovitan).

Un alt grup de produse cu ac\iune hepatotrop[ sunt cele care con\in
fosfolipide esen\iale. Fosfolipidele joac[ un rol esen\ial @n organism ca
elemente structurale ale membranelor ]i ca reglatori ai func\iilor de schimb
@ntre compartimentul intra ]i extracelular, ca ]i pentru activarea schimburilor
enzimatice de la nivelul membranelor.







Preparatele medicamentoase din aceast[ grup[ con\in ca principiu
activ esteri digliceridici ai acidului cholinfosforic de origine natural[, cu
exces de acizi gra]I nesatura\i, @ntre care predomin[ acidul linoleic, linolenic
]I oleic, asociat cu alte substan\e (aspartat de potasiu, vitamine, acid orotic,
factori lipotropi). Dintre vitamine sunt recomandate mai ales cele din grupul
B.
Inozitolul este de asemenea o substan\a asociat[ acestor preparate
pentru regenerarea celulelor hepatice ]i mobilizarea gr[similor neutre pentru
formarea fosfolipidelor ; reduce colesterolul sanguin.
A.3. Lipidele
Exist[ lipide cu valori speciale ?
258
metabolizeaz[ @n principal @n ficat p`n[ la fructoz[ sau glucoz[,
furniz`nd substrat energetic celulelor hepatice. Tot un produs bazat pe
arginin[ este ]i Sargenor ( produs de Sarget Pharma sub form[ de
solu\ie buvabil[, comprimate efervescente).

Acidul aspartic, al[turi de s[rurile de potasiu, magneziu ]i arginin[,
exercit[ o ac\iune detoxifiant[ prin fixarea amoniacului @n ciclul ureogenetic
]i sc[derea hiperamonimiei induse de efortul de anduran\[ ]i oboseal[
metabolic[, intr`nd @n compozi\ia a numeroase produse farmaceutice
(Aspatofort, Liver Aid, Amonia Scavengers)

Alte preparate pe baz[ de aminoacizi, cu ac\iune hepatoprotectoare,
asociaz[ acidul glutamic, colina ]i metionina cu vitamine din grupul B av`nd
ca rezultat un complex de factori lipotropi, hepatoprotectori ]i hepatotrofici,
cu rol @n refacere (Mecopar Forte, Metaspar, Hepaton, Trofopar,
Lipovitan).

Un alt grup de produse cu ac\iune hepatotrop[ sunt cele care con\in
fosfolipide esen\iale. Fosfolipidele joac[ un rol esen\ial @n organism ca
elemente structurale ale membranelor ]i ca reglatori ai func\iilor de schimb
@ntre compartimentul intra ]i extracelular, ca ]i pentru activarea schimburilor
enzimatice de la nivelul membranelor.







Preparatele medicamentoase din aceast[ grup[ con\in ca principiu
activ esteri digliceridici ai acidului cholinfosforic de origine natural[, cu
exces de acizi gra]I nesatura\i, @ntre care predomin[ acidul linoleic, linolenic
]I oleic, asociat cu alte substan\e (aspartat de potasiu, vitamine, acid orotic,
factori lipotropi). Dintre vitamine sunt recomandate mai ales cele din grupul
B.
Inozitolul este de asemenea o substan\a asociat[ acestor preparate
pentru regenerarea celulelor hepatice ]i mobilizarea gr[similor neutre pentru
formarea fosfolipidelor ; reduce colesterolul sanguin.
A.3. Lipidele
Exist[ lipide cu valori speciale ?
259
Acidul orotic este un constituent natural din lapte, ficat, extras de
drojdie ; formeaz[ substratul pentru biosinteza de nucleotide pirimidinice.
Preparatele hepatotrope pe baz[ de fosfolipide esen\iale sunt reprezentate
de : Esfogran, Essentiale, Farcovit B
12
, Complex fosfolipide esentiale cu
vitamine, Hepabionta


8. MEDICA|IE CU ROL #N SUPLIMENTAREA LIPIDIC{

A]a cum s-a ar[tat @n cadrul capitolului despre lipide, PUFA
influen\eaz[ structura membranei celulare, mai ales a celei eritrocitare, de
aceea ar fi benefic[ o suplimentare @n omega - 3 - acizi gra]i, fapt
demonstrat experimental prin cre]terea plasticit[\ii hematiilor permi\`nd un
consum maxim de O2 ]i nivele sanguine crescute la subiec\ii ce realizeaz[
antrenamente la altitudine (Faure, 1994).






Produsele care con\in ace]ti acizi au la baz[ uleiul de pe]te (Sanders,
1993) ]i se prezint[ sub form[ de capsule gelatinoase (OMEGA 3 FISH OIL,
SALMON OIL, BIOMARIN PLUS, TRIPLE FISH OIL).
Acizii gra]I Omega 3 reprezint[ un supliment important pentru
prevenirea aritmiilor ]i a mor\ii subite. Administrarea unei cantit[\i crescute
de acizi gra]i nesatura\i necesit[ o asociere cu antioxidan\i @n doz[ mare
pentru a evita peroxidarea lipidic[ (Faure, 1994).

Trigliceridele cu lan\uri medii sunt rapid absorbite din intestin (ca ]i
CHO) ]i u]or transporate prin membrana mitocondrial[, de aceea ar putea fi o
component[ important[ pentru dietele competi\ionale @n eforturile de ultra
anduran\[. Aceste trigliceride administrate oral sunt oxidate precoce @n
timpul efortului ]i pot servi astfel ca substrat energetic @n eforturile de
ultraanduran\[. California Fitness comercializeaz[ un preparat numit MCT
Power, ob\inut din ulei de cocos.

Tot pentru sinteza prostaglandinelor se utilizeaz[ 2 acizi gra]I
nesatura\i, respectiv acidul alfa-linoleic ]I gama-linoleic (vitamina F), din
D.3. Lipidele
Este sau nu necesar[ suplimentarea lipidic[? Dac[
da la ce categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de
259
Acidul orotic este un constituent natural din lapte, ficat, extras de
drojdie ; formeaz[ substratul pentru biosinteza de nucleotide pirimidinice.
Preparatele hepatotrope pe baz[ de fosfolipide esen\iale sunt reprezentate
de : Esfogran, Essentiale, Farcovit B
12
, Complex fosfolipide esentiale cu
vitamine, Hepabionta


8. MEDICA|IE CU ROL #N SUPLIMENTAREA LIPIDIC{

A]a cum s-a ar[tat @n cadrul capitolului despre lipide, PUFA
influen\eaz[ structura membranei celulare, mai ales a celei eritrocitare, de
aceea ar fi benefic[ o suplimentare @n omega - 3 - acizi gra]i, fapt
demonstrat experimental prin cre]terea plasticit[\ii hematiilor permi\`nd un
consum maxim de O2 ]i nivele sanguine crescute la subiec\ii ce realizeaz[
antrenamente la altitudine (Faure, 1994).






Produsele care con\in ace]ti acizi au la baz[ uleiul de pe]te (Sanders,
1993) ]i se prezint[ sub form[ de capsule gelatinoase (OMEGA 3 FISH OIL,
SALMON OIL, BIOMARIN PLUS, TRIPLE FISH OIL).
Acizii gra]I Omega 3 reprezint[ un supliment important pentru
prevenirea aritmiilor ]i a mor\ii subite. Administrarea unei cantit[\i crescute
de acizi gra]i nesatura\i necesit[ o asociere cu antioxidan\i @n doz[ mare
pentru a evita peroxidarea lipidic[ (Faure, 1994).

Trigliceridele cu lan\uri medii sunt rapid absorbite din intestin (ca ]i
CHO) ]i u]or transporate prin membrana mitocondrial[, de aceea ar putea fi o
component[ important[ pentru dietele competi\ionale @n eforturile de ultra
anduran\[. Aceste trigliceride administrate oral sunt oxidate precoce @n
timpul efortului ]i pot servi astfel ca substrat energetic @n eforturile de
ultraanduran\[. California Fitness comercializeaz[ un preparat numit MCT
Power, ob\inut din ulei de cocos.

Tot pentru sinteza prostaglandinelor se utilizeaz[ 2 acizi gra]I
nesatura\i, respectiv acidul alfa-linoleic ]I gama-linoleic (vitamina F), din
D.3. Lipidele
Este sau nu necesar[ suplimentarea lipidic[? Dac[
da la ce categorie de sportivi ]I @n ce perioad[? Cu ce tip de
260
care se ob\ine prostaglendina E. Aceast[ prostaglandin[ este cea mai
important[ pentru combaterea arterosclerozei, a hipertensiunii arteriale. OMS
recomand[ ca 3% din caloriile introduse @n organism s[ fie furnizate de acizii
gra]I esen\iali (5% pentru copii).
Alimenta\ia omului modern este bogat[ @n acizi gra]I satura\i ]I
uleiuri prelucrate industrial din care lipsesc acizii gra]I nesatura\i. Din
aceast[ cauz[ se modific[ raportul optim dintre cele 2 tipuri de acizi, duc`nd
la apari\ia bolilor cardiovasculare.
Uleiul de Primula con\ine aproximativ 72% acid alfa- linoleic ]I 9%
acid gama- linoleic. Se g[se]te @n farmacii sub form[ de Evening Primrose
Oil (California Fitness, Stanley). Se poate folosi cu bune rezultate ]I la
sportive pentru reducerea sindromului premenstrual.

9. MELATONINA

Aceast[ substan\[ are un rol aparte @n medica\ia efortului sportiv.
Melatonina este un principiu activ secretat de glanda pineal[ @n condi\iile
@n care intensitatea luminii scade; induce somnul @n mod natural,
@mbun[t[\ind ]i calitatea lui, f[r[ efecte nepl[cute la trezire. Regleaz[
ritmul circadian ]I prin el @ntreg organismul, fapt pentru care este numit[
ceasul corpului. Este extrem de benefic[ la sportivii care suport[ varia\ii
de fus orar.
#n acela]i timp este un puternic imunostimulant ]i antioxidant,
amelioreaz[ depresiile ]i indispozi\iile pasagere, previne cancerul,
infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale.
Se g[se]te sub forma a diverse preparate.


260
care se ob\ine prostaglendina E. Aceast[ prostaglandin[ este cea mai
important[ pentru combaterea arterosclerozei, a hipertensiunii arteriale. OMS
recomand[ ca 3% din caloriile introduse @n organism s[ fie furnizate de acizii
gra]I esen\iali (5% pentru copii).
Alimenta\ia omului modern este bogat[ @n acizi gra]I satura\i ]I
uleiuri prelucrate industrial din care lipsesc acizii gra]I nesatura\i. Din
aceast[ cauz[ se modific[ raportul optim dintre cele 2 tipuri de acizi, duc`nd
la apari\ia bolilor cardiovasculare.
Uleiul de Primula con\ine aproximativ 72% acid alfa- linoleic ]I 9%
acid gama- linoleic. Se g[se]te @n farmacii sub form[ de Evening Primrose
Oil (California Fitness, Stanley). Se poate folosi cu bune rezultate ]I la
sportive pentru reducerea sindromului premenstrual.

9. MELATONINA

Aceast[ substan\[ are un rol aparte @n medica\ia efortului sportiv.
Melatonina este un principiu activ secretat de glanda pineal[ @n condi\iile
@n care intensitatea luminii scade; induce somnul @n mod natural,
@mbun[t[\ind ]i calitatea lui, f[r[ efecte nepl[cute la trezire. Regleaz[
ritmul circadian ]I prin el @ntreg organismul, fapt pentru care este numit[
ceasul corpului. Este extrem de benefic[ la sportivii care suport[ varia\ii
de fus orar.
#n acela]i timp este un puternic imunostimulant ]i antioxidant,
amelioreaz[ depresiile ]i indispozi\iile pasagere, previne cancerul,
infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale.
Se g[se]te sub forma a diverse preparate.



D
e

r
e
\
i
n
u
t





T
a
b
e
l

5
5
.

M
e
d
i
c
a
\
i
a

e
f
o
r
t
u
l
u
i

s
p
o
r
t
i
v

(
a
d
a
p
t
a
t

d
u
p
[

D
r
[
g
a
n
,

1
9
9
5
)


S
U
S
|
I
N
E
R
E

1
.

V
I
T
A
M
I
N
E

2
.

M
I
N
E
R
A
L
E

3
.

G
L
U
C
I
D
E







P
h
a
r
m
e
n
e
r
g
o
v
i
t

4
.

A
M
I
N
O
A
C
I
Z
I







-

A
c
i
d

g
l
u
t
a
m
i
c







-

L
i
s
i
n
[
-
t
i
r
o
z
i
n
[







-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c
,

c
a
r
n
i
t
i
n
[

E
f
o
r
t
e
x
,

P
r
o

c
a
r
n
,

P
r
o

c
a
r
n

l
i
q
u
i
d
,

C
a
r
n
i
t
e
n
e
,

E
u
c
a
r
,

M
i
o
c
o
r



C
O
N
C
E
N
T
R
A
T
E

P
R
O
T
E
I
C
E

H
e
r
c
u
l
e
s
,

P
o
w
e
r

C
e
l
l

6
0
0
0

A
m
i
n
o
a
c
i
d
,

M
u
s
c
l
e

B
u
i
l
d
i
n
g

p
r
o
t
e
i
n
,

M
a
x

G
a
i
n
,

M
u
s
-
L
-
B
l
a
s
t
,

H
a
r
d

B
o
d
y

G
a
i
n
e
r
,

H
a
r
d

B
o
d
y

M
u
s
c
l
e

Z
y
m
e
,

1
0
0
%

W
h
e
e
y

P
r
o





















R
E
F
A
C
E
R
E

1
.

V
I
T
A
M
I
N
E

2
.

M
I
N
E
R
A
L
E

3
.

G
L
U
C
I
D
E








E
l
e
u
t
a
l

4
.

A
M
I
N
O
A
C
I
Z
I







-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c







-

G
l
i
c
o
c
o
l



V
i
t
a
s
p
o
l
,

A
r
g
i
n
i
n
e

p
l
u
s
,

A
s
p
a
c
a
r
d
i
n
,

A
s
p
a
v
i
m


A
N
T
I
O
X
I
D
A
N
T
E








-

S
e
l
e
n
i
u
,

v
i
t
a
m
i
n
e
l
e

E
,

C
,

A

-

G
l
u
t
a
t
i
o
n
,

L
-
c
i
s
t
e
i
n
a
,

c
o
e
n
z
i
m
a

Q

-

c
a
r
o
t
e
n
o
i
d
e
l
e
,

f
l
a
v
o
n
i
d
e
l
e
,

m
a
n
g
a
n
u
l
.

-


p
r
e
p
a
r
a
t
e

c
u

G
i
n
k
o

B
i
l
o
b
a

P
r
o
s
e
l
e
n
i
u
,

O
r
g
a
s
e
l
,

V
i
t
a
m
i
n

E
,
,

V
i
t
a
m
i
n
a

E
,

V
i
t
a
m
i
n
a

E

F
o
r
t
e
,

C
o
e
n
z
i
m
a

Q

1
0
,

Q

G
e
l

F
o
r
t
e

S
u
p
e
r

B
i
o
-
Q
u
i
n
o
n
a

Q
1
0
,

E
n
e
r
g
y

Q

S
p
e
c
t
r
u
m
,

S
u
p
e
r

C
O
Q
1
0

P
l
u
s
,

C
a
r
d
i
o

Q

g
e
l
,

L
u
t
e
i
n
a
,

L
y
v
e
r
c
i
n
u
l
,

S
u
p
e
r
a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

P
r
o
t
e
c
t

4

L
i
f
e

]
i

M
e
g
a

P
r
o
t
e
c
t

4

L
i
f
e
,

A
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

A
C
E
,

C
o
m
p
l
e
x

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

A
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

s
o
f
t

g
e
l
s
,

A
s
a
l
,

B
i
o
c
a
r
o
t
e
n

E
,

T
r
i
o
v
i
t
,

B
i
o
-
B
i
l
o
b
a
,

G
i
n
k
o

B
i
l
o
b
a
,

G
i
n
k
o
r

F
o
r
,
,

B
i
l
o
b
i
l
,

G
i
n
k
o
g
i
n
k
,

T
a
n
a
k
a
n
,

T
e
b
o
k
a
n

F
o
r
t
e
,

T
a
g
a
-
M
a
n


D
e

r
e
\
i
n
u
t





T
a
b
e
l

5
5
.

M
e
d
i
c
a
\
i
a

e
f
o
r
t
u
l
u
i

s
p
o
r
t
i
v

(
a
d
a
p
t
a
t

d
u
p
[

D
r
[
g
a
n
,

1
9
9
5
)


S
U
S
|
I
N
E
R
E

1
.

V
I
T
A
M
I
N
E

2
.

M
I
N
E
R
A
L
E

3
.

G
L
U
C
I
D
E







P
h
a
r
m
e
n
e
r
g
o
v
i
t

4
.

A
M
I
N
O
A
C
I
Z
I







-

A
c
i
d

g
l
u
t
a
m
i
c







-

L
i
s
i
n
[
-
t
i
r
o
z
i
n
[







-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c
,

c
a
r
n
i
t
i
n
[

E
f
o
r
t
e
x
,

P
r
o

c
a
r
n
,

P
r
o

c
a
r
n

l
i
q
u
i
d
,

C
a
r
n
i
t
e
n
e
,

E
u
c
a
r
,

M
i
o
c
o
r



C
O
N
C
E
N
T
R
A
T
E

P
R
O
T
E
I
C
E

H
e
r
c
u
l
e
s
,

P
o
w
e
r

C
e
l
l

6
0
0
0

A
m
i
n
o
a
c
i
d
,

M
u
s
c
l
e

B
u
i
l
d
i
n
g

p
r
o
t
e
i
n
,

M
a
x

G
a
i
n
,

M
u
s
-
L
-
B
l
a
s
t
,

H
a
r
d

B
o
d
y

G
a
i
n
e
r
,

H
a
r
d

B
o
d
y

M
u
s
c
l
e

Z
y
m
e
,

1
0
0
%

W
h
e
e
y

P
r
o





















R
E
F
A
C
E
R
E

1
.

V
I
T
A
M
I
N
E

2
.

M
I
N
E
R
A
L
E

3
.

G
L
U
C
I
D
E








E
l
e
u
t
a
l

4
.

A
M
I
N
O
A
C
I
Z
I







-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c







-

G
l
i
c
o
c
o
l



V
i
t
a
s
p
o
l
,

A
r
g
i
n
i
n
e

p
l
u
s
,

A
s
p
a
c
a
r
d
i
n
,

A
s
p
a
v
i
m


A
N
T
I
O
X
I
D
A
N
T
E








-

S
e
l
e
n
i
u
,

v
i
t
a
m
i
n
e
l
e

E
,

C
,

A

-

G
l
u
t
a
t
i
o
n
,

L
-
c
i
s
t
e
i
n
a
,

c
o
e
n
z
i
m
a

Q

-

c
a
r
o
t
e
n
o
i
d
e
l
e
,

f
l
a
v
o
n
i
d
e
l
e
,

m
a
n
g
a
n
u
l
.

-


p
r
e
p
a
r
a
t
e

c
u

G
i
n
k
o

B
i
l
o
b
a

P
r
o
s
e
l
e
n
i
u
,

O
r
g
a
s
e
l
,

V
i
t
a
m
i
n

E
,
,

V
i
t
a
m
i
n
a

E
,

V
i
t
a
m
i
n
a

E

F
o
r
t
e
,

C
o
e
n
z
i
m
a

Q

1
0
,

Q

G
e
l

F
o
r
t
e

S
u
p
e
r

B
i
o
-
Q
u
i
n
o
n
a

Q
1
0
,

E
n
e
r
g
y

Q

S
p
e
c
t
r
u
m
,

S
u
p
e
r

C
O
Q
1
0

P
l
u
s
,

C
a
r
d
i
o

Q

g
e
l
,

L
u
t
e
i
n
a
,

L
y
v
e
r
c
i
n
u
l
,

S
u
p
e
r
a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

P
r
o
t
e
c
t

4

L
i
f
e

]
i

M
e
g
a

P
r
o
t
e
c
t

4

L
i
f
e
,

A
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

A
C
E
,

C
o
m
p
l
e
x

a
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t
,

A
n
t
i
o
x
i
d
a
n
t

s
o
f
t

g
e
l
s
,

A
s
a
l
,

B
i
o
c
a
r
o
t
e
n

E
,

T
r
i
o
v
i
t
,

B
i
o
-
B
i
l
o
b
a
,

G
i
n
k
o

B
i
l
o
b
a
,

G
i
n
k
o
r

F
o
r
,
,

B
i
l
o
b
i
l
,

G
i
n
k
o
g
i
n
k
,

T
a
n
a
k
a
n
,

T
e
b
o
k
a
n

F
o
r
t
e
,

T
a
g
a
-
M
a
n

-

S
U
S
|
I
N
{
T
O
A
R
E

G
E
N
E
R
A
L
E

}
I

S
T
I
M
U
L
E
N
T
E

-

L
e
c
i
t
i
n
,

S
u
p
e
r

S
o
y
a

L
e
c
i
t
i
n
,

T
r
i
p
l
e

P
o
t
e
n
c
y

L
e
c
i
t
i
n
,

L
e
c
i
t
i
n
[

g
r
a
n
u
l
e
,

P
o
l
e
n
o
l
e
c
i
t
i
n
,

L
e
c
i
t
i
n
[

c
u

v
i
t
a
m
i
n
a

D
,

A
s
c
o
l
e
c
i
t
i
n
,

A
s
c
o
l
e
c
i
t
i
n

F
o
r
t
e
,

F
r
u
c
t
o
l
e
c
i
t
i
n
[
,

A
p
i
l
a
r
n
i
l
p
r
o
p
,

S
p
i
r
u
l
i
n
a
,

C
h
l
o
r
e
l
l
a

M
a
x
,

I
m
u
n
o
v
i
t
,

I
m
u
n
o
s
t
i
m
,

G
e
r
i
f
o
r
t
e
,

P
l
a
n
t
o
f
o
r
t
,

P
r
o
t
e
i
n

F
o
r
\
[

-
V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
5


-
H
u
m
a
n
o
f
o
r
t












-

N
E
U
R
O
S
U
S
|
I
N
E
R
E













-

P
i
r
i
t
i
n
o
l

P
i
r
i
t
i
n
o
l
,
E
n
c
e
p
h
a
b
o
l
,

E
n
c
e
p
h
a
b
o
l

F
o
r
t
e
,

E
n
e
r
b
o
l
,


P
i
r
i
v
i
n

-

C
o
m
p
l
e
x

B

v
i
t
a
m
i
n
i
c
,

a
s
o
c
i
e
r
i

S
t
r
e
s
s

m
a
n
a
g
e
m
e
n
t

B

C
o
m
p
l
e
x
,

M
e
g
a

B

C
o
m
p
l
e
x
,

S
u
p
e
r

a
n
t
i
s
t
r
e
s
,

B
-
T
o
t
a
l

C
o
m
p
l
e
x
,

E
u
r
o
v
i
t
a

A
n
t
i
s
t
r
e
s
s
,

V
i
t
a
m
i
n
a
t
,

M
u
s
c
l
e

N
i
t
r
o
,

G
o
o
d

n
i
g
h
t
s

4

l
i
f
e





-

S
U
S
|
I
N
E
R
E

H
E
P
A
T
I
C
{













-

S
i
l
i
m
a
r
i
n
[
,

s
i
b
i
l
i
n
[

S
i
l
i
m
a
r
i
n
,

S
i
l
y
m
a
r
i
n

i
n
s
t
a
n
t
,

S
i
l
y
m
a
r
i
n

L
F
M
,

L
e
g
a
l
o
n
,

C
a
r
s
i
l
,

S
i
l
i
b
i
n
[
,

H
e
p
a
t
o
f
a
l
k

P
l
a
n
t
a
,

L
i
v

5
2
,

S
o
d

N
a
t
u
r
a
l
















-

T
O
N
I
C
E

G
E
N
E
R
A
L
E













-

A
s
l
a
v
i
t
a
l













-

G
e
r
o
v
i
t
a
l













-

P
a
n
a
x

G
i
n
s
e
n
,
G
i
n
s
e
n
g

S
i
b
e
r
i
a
n
,

G
i
n
s
e
n
g

(

s
i
r
o
p
)






-

N
E
U
R
O
T
R
O
P
E













-

P
i
r
a
c
e
t
a
m

P
i
r
a
c
e
t
a
m
,

N
-
P
i
r
a
c
e
t
a
m
,
C
e
r
e
b
r
y
l
,

L
u
c
e
t
a
m
,

M
e
m
o
t
a
l
,

N
e
u
r
o
s
t
i
m
,

N
o
o
t
r
o
p
i
l
,

S
t
a
m
i
n
,

P
i
r
a
v
i
t
a
n

-

L
e
c
i
t
i
n
[

B
r
a
i
n

T
o
n
i
c

S
o
f
t
g
e
l
s
,

N
e
u
r
o
t
o
n
i
c








-
p
r
o
d
u
s
e

p
e

b
a
z
[

d
e

p
l
a
n
t
e

M
e
n
t
a
t
,

V
i
t
a
-
R
o
z
,

N
e
v
r
o
s
e
d
i
m
,

S
e
d
a
t
i
v

P
C


-

R
E
F
A
C
E
R
E

H
E
P
A
T
I
C
{

-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c

-


A
r
g
i
n
i
n
[

-

F
o
s
f
o
l
i
p
i
d
e

e
s
e
n
\
i
a
l
e

-

A
c
i
d

g
l
u
t
a
m
i
c
,

c
o
l
i
n
[
,

m
e
t
i
o
n
i
n
[

A
r
g
i
n
i
n
[
-
s
o
r
b
i
t
o
l
,
S
a
r
g
e
n
o
r
,
A
s
p
a
t
o
f
o
r
t
,

L
i
v
e
r

a
i
d
,

A
m
m
o
n
i
a

S
c
a
v
e
n
g
e
r
s
,

H
e
p
a
t
o
n
,

M
e
c
o
p
a
r

F
o
r
t
e
,

M
e
t
a
s
p
a
r
,

T
r
o
f
o
p
a
r
,

L
i
p
o
v
i
t
a
n
,

E
s
f
o
g
r
a
n
,

E
s
s
e
n
t
i
a
l
e
,

E
s
s
e
n
t
i
a
l
e

F
o
r
t
e
,

F
a
r
c
o
v
i
r

B
1
2
,

C
o
m
p
l
e
x

f
o
s
f
o
l
i
p
i
d
e

e
s
e
n
\
i
a
l
e

]
I

v
i
t
a
m
i
n
e
,

H
e
p
a
b
i
o
n
t
a


M
E
D
I
C
A
|
I
E

D
E

S
U
P
L
I
M
E
N
T
A
R
E

L
I
P
I
D
I
C
{
O
m
e
g
a

3

F
i
s
h

o
i
l
,

S
a
l
m
o
n

o
i
l
,

B
i
o
m
a
r
i
n

P
l
u
s
,

T
r
i
p
l
e

F
i
s
h

O
i
l
,

M
C
T

P
o
w
e
r
,

E
v
e
n
i
n
g

P
r
i
m
r
o
s
e

O
i
l


M
E
L
A
T
O
N
I
N
A
-

S
U
S
|
I
N
{
T
O
A
R
E

G
E
N
E
R
A
L
E

}
I

S
T
I
M
U
L
E
N
T
E

-

L
e
c
i
t
i
n
,

S
u
p
e
r

S
o
y
a

L
e
c
i
t
i
n
,

T
r
i
p
l
e

P
o
t
e
n
c
y

L
e
c
i
t
i
n
,

L
e
c
i
t
i
n
[

g
r
a
n
u
l
e
,

P
o
l
e
n
o
l
e
c
i
t
i
n
,

L
e
c
i
t
i
n
[

c
u

v
i
t
a
m
i
n
a

D
,

A
s
c
o
l
e
c
i
t
i
n
,

A
s
c
o
l
e
c
i
t
i
n

F
o
r
t
e
,

F
r
u
c
t
o
l
e
c
i
t
i
n
[
,

A
p
i
l
a
r
n
i
l
p
r
o
p
,

S
p
i
r
u
l
i
n
a
,

C
h
l
o
r
e
l
l
a

M
a
x
,

I
m
u
n
o
v
i
t
,

I
m
u
n
o
s
t
i
m
,

G
e
r
i
f
o
r
t
e
,

P
l
a
n
t
o
f
o
r
t
,

P
r
o
t
e
i
n

F
o
r
\
[

-
V
i
t
a
m
i
n
a

B
1
5


-
H
u
m
a
n
o
f
o
r
t












-

N
E
U
R
O
S
U
S
|
I
N
E
R
E













-

P
i
r
i
t
i
n
o
l

P
i
r
i
t
i
n
o
l
,
E
n
c
e
p
h
a
b
o
l
,

E
n
c
e
p
h
a
b
o
l

F
o
r
t
e
,

E
n
e
r
b
o
l
,


P
i
r
i
v
i
n

-

C
o
m
p
l
e
x

B

v
i
t
a
m
i
n
i
c
,

a
s
o
c
i
e
r
i

S
t
r
e
s
s

m
a
n
a
g
e
m
e
n
t

B

C
o
m
p
l
e
x
,

M
e
g
a

B

C
o
m
p
l
e
x
,

S
u
p
e
r

a
n
t
i
s
t
r
e
s
,

B
-
T
o
t
a
l

C
o
m
p
l
e
x
,

E
u
r
o
v
i
t
a

A
n
t
i
s
t
r
e
s
s
,

V
i
t
a
m
i
n
a
t
,

M
u
s
c
l
e

N
i
t
r
o
,

G
o
o
d

n
i
g
h
t
s

4

l
i
f
e





-

S
U
S
|
I
N
E
R
E

H
E
P
A
T
I
C
{













-

S
i
l
i
m
a
r
i
n
[
,

s
i
b
i
l
i
n
[

S
i
l
i
m
a
r
i
n
,

S
i
l
y
m
a
r
i
n

i
n
s
t
a
n
t
,

S
i
l
y
m
a
r
i
n

L
F
M
,

L
e
g
a
l
o
n
,

C
a
r
s
i
l
,

S
i
l
i
b
i
n
[
,

H
e
p
a
t
o
f
a
l
k

P
l
a
n
t
a
,

L
i
v

5
2
,

S
o
d

N
a
t
u
r
a
l
















-

T
O
N
I
C
E

G
E
N
E
R
A
L
E













-

A
s
l
a
v
i
t
a
l













-

G
e
r
o
v
i
t
a
l













-

P
a
n
a
x

G
i
n
s
e
n
,
G
i
n
s
e
n
g

S
i
b
e
r
i
a
n
,

G
i
n
s
e
n
g

(

s
i
r
o
p
)






-

N
E
U
R
O
T
R
O
P
E













-

P
i
r
a
c
e
t
a
m

P
i
r
a
c
e
t
a
m
,

N
-
P
i
r
a
c
e
t
a
m
,
C
e
r
e
b
r
y
l
,

L
u
c
e
t
a
m
,

M
e
m
o
t
a
l
,

N
e
u
r
o
s
t
i
m
,

N
o
o
t
r
o
p
i
l
,

S
t
a
m
i
n
,

P
i
r
a
v
i
t
a
n

-

L
e
c
i
t
i
n
[

B
r
a
i
n

T
o
n
i
c

S
o
f
t
g
e
l
s
,

N
e
u
r
o
t
o
n
i
c








-
p
r
o
d
u
s
e

p
e

b
a
z
[

d
e

p
l
a
n
t
e

M
e
n
t
a
t
,

V
i
t
a
-
R
o
z
,

N
e
v
r
o
s
e
d
i
m
,

S
e
d
a
t
i
v

P
C


-

R
E
F
A
C
E
R
E

H
E
P
A
T
I
C
{

-

A
c
i
d

a
s
p
a
r
t
i
c

-


A
r
g
i
n
i
n
[

-

F
o
s
f
o
l
i
p
i
d
e

e
s
e
n
\
i
a
l
e

-

A
c
i
d

g
l
u
t
a
m
i
c
,

c
o
l
i
n
[
,

m
e
t
i
o
n
i
n
[

A
r
g
i
n
i
n
[
-
s
o
r
b
i
t
o
l
,
S
a
r
g
e
n
o
r
,
A
s
p
a
t
o
f
o
r
t
,

L
i
v
e
r

a
i
d
,

A
m
m
o
n
i
a

S
c
a
v
e
n
g
e
r
s
,

H
e
p
a
t
o
n
,

M
e
c
o
p
a
r

F
o
r
t
e
,

M
e
t
a
s
p
a
r
,

T
r
o
f
o
p
a
r
,

L
i
p
o
v
i
t
a
n
,

E
s
f
o
g
r
a
n
,

E
s
s
e
n
t
i
a
l
e
,

E
s
s
e
n
t
i
a
l
e

F
o
r
t
e
,

F
a
r
c
o
v
i
r

B
1
2
,

C
o
m
p
l
e
x

f
o
s
f
o
l
i
p
i
d
e

e
s
e
n
\
i
a
l
e

]
I

v
i
t
a
m
i
n
e
,

H
e
p
a
b
i
o
n
t
a


M
E
D
I
C
A
|
I
E

D
E

S
U
P
L
I
M
E
N
T
A
R
E

L
I
P
I
D
I
C
{
O
m
e
g
a

3

F
i
s
h

o
i
l
,

S
a
l
m
o
n

o
i
l
,

B
i
o
m
a
r
i
n

P
l
u
s
,

T
r
i
p
l
e

F
i
s
h

O
i
l
,

M
C
T

P
o
w
e
r
,

E
v
e
n
i
n
g

P
r
i
m
r
o
s
e

O
i
l


M
E
L
A
T
O
N
I
N
A
263
E.2. DOPINGUL LA SPORTIVI

DE CE ?

C`nd religia era puternic[ ]i ]tiin\a slab[, oamenii apelau
la magie pentru medicin[; azi c`nd ]tiin\a este puternic[ ]i religia
slab[, oamenii apeleaz[ la medicin[ pentru magie.

Thomas Saaz

Istoricul dopingului @n sport ne duce cu mii de ani @n urm[, la
romani, c`nd @n cursele de cai se administra at`t calului c`t ]i
c[l[re\ului un amestec de alcool cu miere @n scopul cre]terii
randamentului. Odat[ cu dezvoltarea chimiei sub forma alchimiei
(sec. XIV-XVIII) s-a trecut la c[utarea unor produse chimice pentru
ob\inerea unor avantaje sporite at`t @n cursele de cai c`t ]i @n
@ntrecerile sportive.
#n sec. XIX @ncep s[ fie utilizate diverse preparate
farmaceutice: extracte de organe (testiculare, hepatice), tonicardiace,
hormoni, amfetamine, etc.
La J.O. din 1904, St. Luis, unui alerg[tor de maraton i s-a
administrat brandy cu stricnin[, care de]i o otrav[ puternic[, @n
cantit[\i mici poate ac\iona ca stimulent. Nici unul din cei implica\i @n
folosirea unor astfel de procedee nu se g`ndea la efectul acestora
asupra s[n[t[\ii ]i cu at`t mai pu\in la etica sportiv[.
Bine@n\eles c[ au @nceput s[ se @nregistreze ]i accidente, unele
mortale cum a fost cazul ciclistului Tom Simpson care a murit @n
1967 @n Turul Fran\ei. Autopsia a relevat prezen\a unei cantit[\i mari
de amfetamine @n s`ngele sportivului, care ad[ugate la temperatura
crescut[ din ziua respectiv[ au cauzat moartea sportivului.
Cu ocazia J.O. de var[ de la Munchen (1972) se organizeaz[
primele controale doping oficiale la Olimpiade, ad[ug`ndu-se celor
efectuate de mai mul\i ani de c[tre federa\iile sportive.
#n 1976, la J.O. de var[ de la Montreal se efectueaz[ pentru
prima dat[ controale doping ]i pentru steroizi anabolizan\i, numero]i
sportivi (cu predilec\ie halterofili) fiind deposeda\i de medalii la
c`teva s[pt[m`ni dup[ @ncheierea competi\iei. #n 1982 se adaug[
testosteronul, exprimat printr-un raport @ntre
epitestosteron/testosteronul urinar. #n 1987 apar noi clase cum ar fi
263
E.2. DOPINGUL LA SPORTIVI

DE CE ?

C`nd religia era puternic[ ]i ]tiin\a slab[, oamenii apelau
la magie pentru medicin[; azi c`nd ]tiin\a este puternic[ ]i religia
slab[, oamenii apeleaz[ la medicin[ pentru magie.

Thomas Saaz

Istoricul dopingului @n sport ne duce cu mii de ani @n urm[, la
romani, c`nd @n cursele de cai se administra at`t calului c`t ]i
c[l[re\ului un amestec de alcool cu miere @n scopul cre]terii
randamentului. Odat[ cu dezvoltarea chimiei sub forma alchimiei
(sec. XIV-XVIII) s-a trecut la c[utarea unor produse chimice pentru
ob\inerea unor avantaje sporite at`t @n cursele de cai c`t ]i @n
@ntrecerile sportive.
#n sec. XIX @ncep s[ fie utilizate diverse preparate
farmaceutice: extracte de organe (testiculare, hepatice), tonicardiace,
hormoni, amfetamine, etc.
La J.O. din 1904, St. Luis, unui alerg[tor de maraton i s-a
administrat brandy cu stricnin[, care de]i o otrav[ puternic[, @n
cantit[\i mici poate ac\iona ca stimulent. Nici unul din cei implica\i @n
folosirea unor astfel de procedee nu se g`ndea la efectul acestora
asupra s[n[t[\ii ]i cu at`t mai pu\in la etica sportiv[.
Bine@n\eles c[ au @nceput s[ se @nregistreze ]i accidente, unele
mortale cum a fost cazul ciclistului Tom Simpson care a murit @n
1967 @n Turul Fran\ei. Autopsia a relevat prezen\a unei cantit[\i mari
de amfetamine @n s`ngele sportivului, care ad[ugate la temperatura
crescut[ din ziua respectiv[ au cauzat moartea sportivului.
Cu ocazia J.O. de var[ de la Munchen (1972) se organizeaz[
primele controale doping oficiale la Olimpiade, ad[ug`ndu-se celor
efectuate de mai mul\i ani de c[tre federa\iile sportive.
#n 1976, la J.O. de var[ de la Montreal se efectueaz[ pentru
prima dat[ controale doping ]i pentru steroizi anabolizan\i, numero]i
sportivi (cu predilec\ie halterofili) fiind deposeda\i de medalii la
c`teva s[pt[m`ni dup[ @ncheierea competi\iei. #n 1982 se adaug[
testosteronul, exprimat printr-un raport @ntre
epitestosteron/testosteronul urinar. #n 1987 apar noi clase cum ar fi
264
diureticele, betablocantele, hormonii peptidici, apoi unele manipul[ri
fizice, chimice ]i farmacologice.
Se instaleaz[ astfel o lupt[ pe fa\[ @ntre dou[ tabere: unii
apeleaz[ la mijloace care nu sunt @nscrise pe listele doping ale
organismelor oficiale (Comisia medical[ CIO, comitetele medicale
ale federa\iilor interna\ionale) ]i altele care imediat ce au aflat de
aceste noi metode stabilesc mijloace de detec\ie, le @nscriu pe lista
substan\elor ]i mijloacelor interzise.
#n ultimii ani aceast[ campanie antidoping a trecut la
efectuarea controlului doping ]i @n afara competi\iilor.
La J.O. din 1992 halterofilii A. Saxton ]i A. Davies au fost
g[si\i pozitivi pentru clenbuterol. Ei au admis c[ au utilizat aceast[
substan\[ @n timpul antrenamentelor, dar nu ]i @n competi\ie.
Clenbuterolul este un medicament pentru tratamentul astmului, inclus
@n grupa stimulentelor dar care are ]i efecte anabolice de]i nu este un
steroid.
Conform regulamentului CIO stimulentele sunt interzise
numai @n competi\ie deoarece efectul lor este imediat, dar efectul
anabolizant al clenbuterolului este de durat[.
#n urma contesta\iilor f[cute cei doi sportivi au fost reabilita\i,
dar clenbuterolul a r[mas @n aten\ia CIO pentru reevaluare.
Prima defini\ie a dopingului s-a dat @n 1963 ca reprezent`nd
folosirea unor substan\e de sintez[ @n scopul cre]terii artificiale a
randamentului @n competi\ie ]i care pot aduce prejudicii s[n[t[\ii ]i
eticii sportive.
Defini\ia acceptat[ actual este mai complex[, ]i anume
@n\elegem prin doping folosirea unor metode ]i substan\e artificiale
care cresc performan\a sportiv[ aduc`nd prejudicii s[n[t[\ii ]i eticii
sportive (septembrie 1994 Comisia Medical[ a Comitetului
Interna\ional Olimpic).
Principalele motive @mpotriva utiliz[rii dopingului @n cre]terea
performan\elor sportive sunt:
- folosirea dopingului ofer[ un avantaj incorect unor sportivi
fa\[ de al\ii. Profesorul A.H. Beckett a exprimat aceasta @n mod
succint afirm`nd c[ o competi\ie se desf[]oar[ @ntre atle\i ]i nu @ntre
medici sau farmaci]ti;
- sportivii ce utilizeaz[ diverse medicamente risc[
dependen\a, afectarea grav[ a s[n[t[\ii ]i chiar moartea;
- unele medicamente afecteaz[ capacitatea de judecat[ ]i pot
prejudicia al\i sportivi;
264
diureticele, betablocantele, hormonii peptidici, apoi unele manipul[ri
fizice, chimice ]i farmacologice.
Se instaleaz[ astfel o lupt[ pe fa\[ @ntre dou[ tabere: unii
apeleaz[ la mijloace care nu sunt @nscrise pe listele doping ale
organismelor oficiale (Comisia medical[ CIO, comitetele medicale
ale federa\iilor interna\ionale) ]i altele care imediat ce au aflat de
aceste noi metode stabilesc mijloace de detec\ie, le @nscriu pe lista
substan\elor ]i mijloacelor interzise.
#n ultimii ani aceast[ campanie antidoping a trecut la
efectuarea controlului doping ]i @n afara competi\iilor.
La J.O. din 1992 halterofilii A. Saxton ]i A. Davies au fost
g[si\i pozitivi pentru clenbuterol. Ei au admis c[ au utilizat aceast[
substan\[ @n timpul antrenamentelor, dar nu ]i @n competi\ie.
Clenbuterolul este un medicament pentru tratamentul astmului, inclus
@n grupa stimulentelor dar care are ]i efecte anabolice de]i nu este un
steroid.
Conform regulamentului CIO stimulentele sunt interzise
numai @n competi\ie deoarece efectul lor este imediat, dar efectul
anabolizant al clenbuterolului este de durat[.
#n urma contesta\iilor f[cute cei doi sportivi au fost reabilita\i,
dar clenbuterolul a r[mas @n aten\ia CIO pentru reevaluare.
Prima defini\ie a dopingului s-a dat @n 1963 ca reprezent`nd
folosirea unor substan\e de sintez[ @n scopul cre]terii artificiale a
randamentului @n competi\ie ]i care pot aduce prejudicii s[n[t[\ii ]i
eticii sportive.
Defini\ia acceptat[ actual este mai complex[, ]i anume
@n\elegem prin doping folosirea unor metode ]i substan\e artificiale
care cresc performan\a sportiv[ aduc`nd prejudicii s[n[t[\ii ]i eticii
sportive (septembrie 1994 Comisia Medical[ a Comitetului
Interna\ional Olimpic).
Principalele motive @mpotriva utiliz[rii dopingului @n cre]terea
performan\elor sportive sunt:
- folosirea dopingului ofer[ un avantaj incorect unor sportivi
fa\[ de al\ii. Profesorul A.H. Beckett a exprimat aceasta @n mod
succint afirm`nd c[ o competi\ie se desf[]oar[ @ntre atle\i ]i nu @ntre
medici sau farmaci]ti;
- sportivii ce utilizeaz[ diverse medicamente risc[
dependen\a, afectarea grav[ a s[n[t[\ii ]i chiar moartea;
- unele medicamente afecteaz[ capacitatea de judecat[ ]i pot
prejudicia al\i sportivi;
265
Lista doping este alcatuita din: substante interzise,
metode interzise si substante cu restrictii si este in continua
schimbare. Actuala lista a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004.

A.SUBSTANTE INTERZISE

S1. STIMULENTE
Urm[toarele stimulente sunt interzise, inclusiv izomerii
lor optici (D- si L-): adrafinil, amfepramon[, amiphenazol,
amfetamin[, amfetaminil, benzfetamin[, bromantan, carfedon, catin[,
efedrin[, etilamfetamin[, etilefrin[, fencamfamin[, fenetilin[,
fenfluramin[, fenproporex, mefenorex, mefentermin[, mesocarb,
metamfetamin[, metilamfetamin[, metilefedrin[,
metilendioxiamfetamin[, metilendioximetamfetamin[,metilfenidat,
modafinil, niketamid[, norfenfluramin[, parahidroxiamfetamin[,
pemolin[, fendimetrazin[, fenmetrazin[, fentermin[, prolintan,
selegilin[, stricnin[ si alte substan\e farmacologice similare.
Catina este interzis[ cnd concentra\ia acesteia n urin[
este mai mare de 5g/mL.
Substan\ele incluse n Programul de Monitorizare 2004 nu sunt
considerate substan\e interzise.

S2. NARCOTICE
Urm[toarele narcotice sunt interzise: buprenorfin[, dextromoramid[,
diamorfin[ (heroin[), hidromorfone, metadon[, morfin[, oxicodon[,
oximorfon[, pentazocin[, petidin[.

S3. CANABINOIDE
Canabinoidele (ex.hasis,marihuana) sunt interzise.

S4. AGEN|I ANABOLICI
Agen\ii anabolici sunt interzisi
1. Steroizi anabolici androgeni (SAA)
a. SAA exogeni ( sunt substan\e care nu pot fi produse de
organism n mod natural) includ, dar nu se limiteaz[ la:
androstadienon[, bolasteron, boldenon, boldion, clostebol,
danazol, dehyidrochlorometiltestosteron, deltal-androsten-
3,17-dion[, drostanolon, drostandiol, fluoximesteron,
formebolon, gestrinon, tetrahidrogestrinon, 4-
265
Lista doping este alcatuita din: substante interzise,
metode interzise si substante cu restrictii si este in continua
schimbare. Actuala lista a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004.

A.SUBSTANTE INTERZISE

S1. STIMULENTE
Urm[toarele stimulente sunt interzise, inclusiv izomerii
lor optici (D- si L-): adrafinil, amfepramon[, amiphenazol,
amfetamin[, amfetaminil, benzfetamin[, bromantan, carfedon, catin[,
efedrin[, etilamfetamin[, etilefrin[, fencamfamin[, fenetilin[,
fenfluramin[, fenproporex, mefenorex, mefentermin[, mesocarb,
metamfetamin[, metilamfetamin[, metilefedrin[,
metilendioxiamfetamin[, metilendioximetamfetamin[,metilfenidat,
modafinil, niketamid[, norfenfluramin[, parahidroxiamfetamin[,
pemolin[, fendimetrazin[, fenmetrazin[, fentermin[, prolintan,
selegilin[, stricnin[ si alte substan\e farmacologice similare.
Catina este interzis[ cnd concentra\ia acesteia n urin[
este mai mare de 5g/mL.
Substan\ele incluse n Programul de Monitorizare 2004 nu sunt
considerate substan\e interzise.

S2. NARCOTICE
Urm[toarele narcotice sunt interzise: buprenorfin[, dextromoramid[,
diamorfin[ (heroin[), hidromorfone, metadon[, morfin[, oxicodon[,
oximorfon[, pentazocin[, petidin[.

S3. CANABINOIDE
Canabinoidele (ex.hasis,marihuana) sunt interzise.

S4. AGEN|I ANABOLICI
Agen\ii anabolici sunt interzisi
1. Steroizi anabolici androgeni (SAA)
a. SAA exogeni ( sunt substan\e care nu pot fi produse de
organism n mod natural) includ, dar nu se limiteaz[ la:
androstadienon[, bolasteron, boldenon, boldion, clostebol,
danazol, dehyidrochlorometiltestosteron, deltal-androsten-
3,17-dion[, drostanolon, drostandiol, fluoximesteron,
formebolon, gestrinon, tetrahidrogestrinon, 4-
266
hidroxilestosteron, 4-hidroxi-19-nortestosteron, mestanolon,
mesterolon, metandienon[, metenolon, metandriol,
metiltestosteron, miboleron, 19-norandrostendiol,19-
norandrostendion[, norboleton, noretandrolon, oxabolon,
oxandrolon, oxymesteron, oxymetholon, quinbolon,
stanozolol, stenbolon, 1-testosteron (deltal-dihidro-
testosteron), trenbolon, si analogii (o substan\[ derivat[ din
modificarea sau alterarea structurii chimice a altei substan\e si
care p[streaz[ un efect farmacologic similar) acestora.
b. SAA endogeni (sunt substan\e care pot fi produse de organism
n mod natural) includ, dar nu se limiteaz[ la: androstenediol,
androstenedion[, fehidroepiandrosteron (DHEA), dihidrotestosteron,
testosteron si analogii acestora.
2. Al\i agen\i anabolici
Clenbuterol, zeranol.

S5. HORMONI PEPTIDICI
Sunt interzise urm[toarele substan\e, inclusiv mimeticii (un
mimetic este definit ca o substan\[ cu efect farmacologic similar altei
substan\e, chiar, dac[ are o structur[ diferit[), analogii si factorii de
eliberare ai acestora:
1. Eritropoetina (EPO)
2. Hormonul de crestere (hGH) si Factorul de crestere insulino-
similar (IGF-1)
3. Gonadotropina corionic[ (hCG) interzis[ numai n cazul
b[rba\ilor;
4. Gonadotropine sintetice si pituitare (LH) interzise numai n
cazul b[rba\ilor
5. Insulina
6. Corticotropinele

S6. BETA-2-AGONISTI
To\i beta-2-agonistii, inclusiv izomerii lor optici D- si L-, sunt
interzisi cu excep\ia formoterolului, salbutamolului, salmeterolului si
terbutalinei, acestea fiind permise, doar prin inhalare, n cazul
prevenirii si/sau trat[rii astmului si a bronho-constric\iei/astmului
induse de efort. n astfel de situa\ii este necesar[ o notificare
medical[ n conformitate cu Sec\iunea 8 din Standardul Interna\ional
pentru Excep\ii Terapeutice (EUT).

266
hidroxilestosteron, 4-hidroxi-19-nortestosteron, mestanolon,
mesterolon, metandienon[, metenolon, metandriol,
metiltestosteron, miboleron, 19-norandrostendiol,19-
norandrostendion[, norboleton, noretandrolon, oxabolon,
oxandrolon, oxymesteron, oxymetholon, quinbolon,
stanozolol, stenbolon, 1-testosteron (deltal-dihidro-
testosteron), trenbolon, si analogii (o substan\[ derivat[ din
modificarea sau alterarea structurii chimice a altei substan\e si
care p[streaz[ un efect farmacologic similar) acestora.
b. SAA endogeni (sunt substan\e care pot fi produse de organism
n mod natural) includ, dar nu se limiteaz[ la: androstenediol,
androstenedion[, fehidroepiandrosteron (DHEA), dihidrotestosteron,
testosteron si analogii acestora.
2. Al\i agen\i anabolici
Clenbuterol, zeranol.

S5. HORMONI PEPTIDICI
Sunt interzise urm[toarele substan\e, inclusiv mimeticii (un
mimetic este definit ca o substan\[ cu efect farmacologic similar altei
substan\e, chiar, dac[ are o structur[ diferit[), analogii si factorii de
eliberare ai acestora:
1. Eritropoetina (EPO)
2. Hormonul de crestere (hGH) si Factorul de crestere insulino-
similar (IGF-1)
3. Gonadotropina corionic[ (hCG) interzis[ numai n cazul
b[rba\ilor;
4. Gonadotropine sintetice si pituitare (LH) interzise numai n
cazul b[rba\ilor
5. Insulina
6. Corticotropinele

S6. BETA-2-AGONISTI
To\i beta-2-agonistii, inclusiv izomerii lor optici D- si L-, sunt
interzisi cu excep\ia formoterolului, salbutamolului, salmeterolului si
terbutalinei, acestea fiind permise, doar prin inhalare, n cazul
prevenirii si/sau trat[rii astmului si a bronho-constric\iei/astmului
induse de efort. n astfel de situa\ii este necesar[ o notificare
medical[ n conformitate cu Sec\iunea 8 din Standardul Interna\ional
pentru Excep\ii Terapeutice (EUT).

267
Contrar prevederilor Standardului Interna\ional pentru Excep\ii
Terapeutice, atunci c`nd laboratorul a identificat o concentra\ie de
salbutamol (liber pls conjugat ca glucuronid) mai mare de 1000
ng/mL, proba va fi considerat[ pozitiv[ n cazul n care sportivul nu
poate dovedi c[ rezultatul anormal a fost o consecin\[ a utiliz[rii
terapeutice a salbutamolului inhalat.

S7. AGENTII CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENA
Inhibitorii de aromataz[, clomifen, ciclofenil, tamoxifen sunt
interzise numai la b[rba\i.

S8. AGENTI MASCATORI
Diuretice (o aprobare medical[ n concordan\[ cu Sec\iunea 7 din
Standardul Interna\ional pentru Excep\ii Terapeutice nu este valabil[
dac[ proba de urin[ a sportivului con\ine un diuretic n asociere cu o
substan\[ interzis[ la nivelul pragului de infrac\iune sau sub prag),
epitestosteron, probenecid, substituen\i de plasm[ (ex.dextran,
hidroxietilamidon)
Diureticele includ: acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon,
chlortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, mersalyl,
spironolacton[, tiazide (bendroflumetiazid, clorotiazid,
hidroclorotiazid), triamteren, si alte substan\e cu structur[ chimic[ si
efecte farmacologice similare.

S9. GLUCOCORTICOSTEROIZI
Glucocorticosteroizii sunt interzisi n administrarea pe cale oral[,
rectal[, intravenos, sau intramuscular.
Celelalte c[i de administrare necesit[ o notificare medical[ n
conformitate cu Sec\iunea 8 a Standardului Interna\ional pentru
Excep\ii Terapeutice.

B. METODE INTERZISE
M1. CRESTEREA CAPACITATII DE TRANSFER DE
OXIGEN
Sunt interzise urm[toarele:
a. Dopingul cu snge. Aceasta const[ n utilizarea de sange autolog,
homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule rosii)
de orice origine, altele dec`t cele necesare unui tratament medical
legitim.
267
Contrar prevederilor Standardului Interna\ional pentru Excep\ii
Terapeutice, atunci c`nd laboratorul a identificat o concentra\ie de
salbutamol (liber pls conjugat ca glucuronid) mai mare de 1000
ng/mL, proba va fi considerat[ pozitiv[ n cazul n care sportivul nu
poate dovedi c[ rezultatul anormal a fost o consecin\[ a utiliz[rii
terapeutice a salbutamolului inhalat.

S7. AGENTII CU ACTIVITATE ANTI-ESTROGENA
Inhibitorii de aromataz[, clomifen, ciclofenil, tamoxifen sunt
interzise numai la b[rba\i.

S8. AGENTI MASCATORI
Diuretice (o aprobare medical[ n concordan\[ cu Sec\iunea 7 din
Standardul Interna\ional pentru Excep\ii Terapeutice nu este valabil[
dac[ proba de urin[ a sportivului con\ine un diuretic n asociere cu o
substan\[ interzis[ la nivelul pragului de infrac\iune sau sub prag),
epitestosteron, probenecid, substituen\i de plasm[ (ex.dextran,
hidroxietilamidon)
Diureticele includ: acetazolamid, amilorid, bumetanid, canrenon,
chlortalidon, acid etacrinic, furosemid, indapamid, mersalyl,
spironolacton[, tiazide (bendroflumetiazid, clorotiazid,
hidroclorotiazid), triamteren, si alte substan\e cu structur[ chimic[ si
efecte farmacologice similare.

S9. GLUCOCORTICOSTEROIZI
Glucocorticosteroizii sunt interzisi n administrarea pe cale oral[,
rectal[, intravenos, sau intramuscular.
Celelalte c[i de administrare necesit[ o notificare medical[ n
conformitate cu Sec\iunea 8 a Standardului Interna\ional pentru
Excep\ii Terapeutice.

B. METODE INTERZISE
M1. CRESTEREA CAPACITATII DE TRANSFER DE
OXIGEN
Sunt interzise urm[toarele:
a. Dopingul cu snge. Aceasta const[ n utilizarea de sange autolog,
homolog sau heterolog sau de produse hematologice (din celule rosii)
de orice origine, altele dec`t cele necesare unui tratament medical
legitim.
268
b. Utilizarea de produse care m[resc absorb\ia, transportul sau
eliberarea de oxigen (ex.eritropoetinele, nlocuitorii pe baz[ de
hemoglobin[ modificat[ inclusiv, dar nu limitat la, substituen\i de
s`nge pe baz[ de hemoglobin[, produsi de hemoglobin[ micro-
ncapsulat[, perfluorochimicale si efaproxiral (RSR13).

M2. MANIPULAREA FARMACOLOGIC{, CHIMIC{ SI
FIZIC{
Manipularea farmacologic[, chimic[ si fizic[ const[ n folosirea
de substan\e si metode, inclusiv agen\i mascatori, care altereaz[
integritatea si validitatea probelor colectate n timpul controlului
doping.
Aceste includ, dar nu se limiteaz[ la, cateterizare, substitu\ia
urinei si/sau falsificarea, inhibarea excre\iei renale si alter[ri ale
concentra\iei testosteronului si epistosteronului.

M3. DOPINGUL GENETIC
Dopingul cu gene sau celule este definit ca utilizarea non-
terapeutic[ de gene, elemente genetice si/sau celule care au
capacitatea de a creste performan\a sportiv[.

C. SUBSTAN|E INTERZISE N ANUMITE SPORTURI
P1. ALCOOLUL
Alcoolul (etanolul) este interzis numai n timpul competi\iilor, n
sporturile men\ionate mai jos. Detectarea se va realiza prin analizarea
respira\iei si/sau s`ngelui. Pragul de infrac\iune doping este
men\ionat n parantez[ pentru fiecare federa\ie. Dac[ nu este
specificat nici un prag, prezen\a oric[rei cantit[\i de alcool va
constitui o infrac\iune doping.
- Aeronautic[ (FAI) (0,05g/L)
- Tir cu arcul (FITA) (0,10g/L)
- Automobilism (FIA)
- Biliard (WCBS)
- Boules (CMSB) (0,50g/L)
- Fotbal (FIFA)
- Gimnastic[ (FIG) (0,10g/L)
- Karate (WCF) (0,40g/L)
- Pentatlon modern (UIPM) (0,10g/L)
- Motociclism (FIM)
268
b. Utilizarea de produse care m[resc absorb\ia, transportul sau
eliberarea de oxigen (ex.eritropoetinele, nlocuitorii pe baz[ de
hemoglobin[ modificat[ inclusiv, dar nu limitat la, substituen\i de
s`nge pe baz[ de hemoglobin[, produsi de hemoglobin[ micro-
ncapsulat[, perfluorochimicale si efaproxiral (RSR13).

M2. MANIPULAREA FARMACOLOGIC{, CHIMIC{ SI
FIZIC{
Manipularea farmacologic[, chimic[ si fizic[ const[ n folosirea
de substan\e si metode, inclusiv agen\i mascatori, care altereaz[
integritatea si validitatea probelor colectate n timpul controlului
doping.
Aceste includ, dar nu se limiteaz[ la, cateterizare, substitu\ia
urinei si/sau falsificarea, inhibarea excre\iei renale si alter[ri ale
concentra\iei testosteronului si epistosteronului.

M3. DOPINGUL GENETIC
Dopingul cu gene sau celule este definit ca utilizarea non-
terapeutic[ de gene, elemente genetice si/sau celule care au
capacitatea de a creste performan\a sportiv[.

C. SUBSTAN|E INTERZISE N ANUMITE SPORTURI
P1. ALCOOLUL
Alcoolul (etanolul) este interzis numai n timpul competi\iilor, n
sporturile men\ionate mai jos. Detectarea se va realiza prin analizarea
respira\iei si/sau s`ngelui. Pragul de infrac\iune doping este
men\ionat n parantez[ pentru fiecare federa\ie. Dac[ nu este
specificat nici un prag, prezen\a oric[rei cantit[\i de alcool va
constitui o infrac\iune doping.
- Aeronautic[ (FAI) (0,05g/L)
- Tir cu arcul (FITA) (0,10g/L)
- Automobilism (FIA)
- Biliard (WCBS)
- Boules (CMSB) (0,50g/L)
- Fotbal (FIFA)
- Gimnastic[ (FIG) (0,10g/L)
- Karate (WCF) (0,40g/L)
- Pentatlon modern (UIPM) (0,10g/L)
- Motociclism (FIM)
269
- Sporturi cu role (FIRS) (0,02g/L)
- Schi (FIS)
- Triatlon (ITU) (0,40g/L)
- Lupte (FILA)

P2. BETA BLOCANTE
Dac[ nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar
n competi\ie, n urm[toarele sporturi:

- Aeronautic[ (FAI)
- Tir cu arcul (FITA)
- Automobilism (FIA)
- Biliard (WCBS)
- Boules (CMSB)
- Fotbal (FIFA)
- Bob (FIBT)
- Bridge (FMB)
- Sah (WCF)
- Curling (WCF)
- Gimnastic[ (FIG)
- Motociclism (FIM)
- Pentatlon modern (UIPM)
- Popice (FIQ)
- Naviga\ie cu p`nze (ISAF) doar cu crma
- Tir (ISSF) interzis n afara competi\iei
- Schi (FIS) n s[rituri si snowboard stil liber
- not (FINA) n scufund[ri si not sincron
- Lupte (FILA)
Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la urm[toarele:
Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol,
carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol,
metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol,
propranolol, sotalol, timolol.

P3. DIURETICE
Sunt interzise n si n afara competi\iei n toate sporturile ca
agen\i mascatori. Totusi, n urm[toarele sporturi care reclam[
categorii de greutate si n sporturile n care pierderile de greutate
pot creste performan\a, nici o Excep\ie Terapeutic[ nu va fi
valabil[ pentru utilizarea diureticelor.
269
- Sporturi cu role (FIRS) (0,02g/L)
- Schi (FIS)
- Triatlon (ITU) (0,40g/L)
- Lupte (FILA)

P2. BETA BLOCANTE
Dac[ nu este specificat altfel, beta-blocantele sunt interzise doar
n competi\ie, n urm[toarele sporturi:

- Aeronautic[ (FAI)
- Tir cu arcul (FITA)
- Automobilism (FIA)
- Biliard (WCBS)
- Boules (CMSB)
- Fotbal (FIFA)
- Bob (FIBT)
- Bridge (FMB)
- Sah (WCF)
- Curling (WCF)
- Gimnastic[ (FIG)
- Motociclism (FIM)
- Pentatlon modern (UIPM)
- Popice (FIQ)
- Naviga\ie cu p`nze (ISAF) doar cu crma
- Tir (ISSF) interzis n afara competi\iei
- Schi (FIS) n s[rituri si snowboard stil liber
- not (FINA) n scufund[ri si not sincron
- Lupte (FILA)
Beta-blocantele includ, dar nu sunt limitate la urm[toarele:
Acebutolol, alprenolol, atenolol, betaxolol, bisoprolol, bunolol,
carteolol, carvedilol, celiprolol, esmolol, labetalol, levobunolol,
metipranolol, metoprolol, nadolol, oxprenolol, pindolol,
propranolol, sotalol, timolol.

P3. DIURETICE
Sunt interzise n si n afara competi\iei n toate sporturile ca
agen\i mascatori. Totusi, n urm[toarele sporturi care reclam[
categorii de greutate si n sporturile n care pierderile de greutate
pot creste performan\a, nici o Excep\ie Terapeutic[ nu va fi
valabil[ pentru utilizarea diureticelor.
270
- Culturism (IFBB)
- Box (AIBA)
- Judo (IJF)
- Karate (WKF)
- Haltere pentru sportivi cu handicap (IPF)
-Canotaj (FISA) categoria usoar[
- Schi (FIS) numai pentru s[rituri
- Taekwondo (WTF)
- Haltere (IWF)
- Lupte (FILA)
- Wushu (IWF)

SUBSTANTE SI METODE INTERZISE SI N COMPETITIE
SI N AFARA COMPETITIEI

SUBSTANTE INTERZISE
Toate categoriile de mai jos se refer[ la toate substan\ele si metodele
prezentate n sec\iunea respectiv[.
S4. Agen\i anabolici
S5. Hormoni peptidici
S6. Beta-2 Agonsti
S7. Agen\i cu activitate anti-estrogenic[
S8. Agen\i de mascare

METODE INTERZISE
M1. mbun[t[\irea capacit[\ii de transfer de oxigen
M2. Manipulari farmacologice, chimice si fizice
M3. Doping genetic

#n continuare se vor detalia clasele ]i metodele
antemen\ionate.

270
- Culturism (IFBB)
- Box (AIBA)
- Judo (IJF)
- Karate (WKF)
- Haltere pentru sportivi cu handicap (IPF)
-Canotaj (FISA) categoria usoar[
- Schi (FIS) numai pentru s[rituri
- Taekwondo (WTF)
- Haltere (IWF)
- Lupte (FILA)
- Wushu (IWF)

SUBSTANTE SI METODE INTERZISE SI N COMPETITIE
SI N AFARA COMPETITIEI

SUBSTANTE INTERZISE
Toate categoriile de mai jos se refer[ la toate substan\ele si metodele
prezentate n sec\iunea respectiv[.
S4. Agen\i anabolici
S5. Hormoni peptidici
S6. Beta-2 Agonsti
S7. Agen\i cu activitate anti-estrogenic[
S8. Agen\i de mascare

METODE INTERZISE
M1. mbun[t[\irea capacit[\ii de transfer de oxigen
M2. Manipulari farmacologice, chimice si fizice
M3. Doping genetic

#n continuare se vor detalia clasele ]i metodele
antemen\ionate.

271
Stimulente
Reprezint[ substan\e de sintez[ ce produc stimularea
sistemului nervos. Administrarea acestor substan\e produce
urm[toarele modific[ri:
- amelioreaz[ aten\ia ]i m[resc starea de veghe
- reduc oboseala (mai precis percep\ia senza\iei de oboseal[)
- cresc agresivitatea
- scad autocontrolul, discern[m`ntul, facultatea de judecat[.
Aceast[ clas[ cuprinde psihostimulente (amfetamine ]i
deriva\ii acestora), analeptice cardiorespiratorii (coramin[, cardiozol),
simpatomimetice (efedrin[ ]i deriva\i), antidepresive (imipramin[,
IMAO), diverse substan\e excitante ale SN (stricnin[, heptaminol).
Amfetaminele interfer[ la nivel cerebral cu un grup important
de substan\e, catecolaminele. Acestea includ adrenalina (cunoscut[ @n
SUA ca epinefrin[) ]i noradrenalina (norepinefrina). Catecolaminele,
@mpreun[ cu alte substan\e ac\ioneaz[ ca neurotransmi\[tori la nivel
cerebral ]i la alte nivele ale sistemului nervos.
Neurotransmi\[torii sunt substan\e chimice eliberate la nivelul
termina\iilor nervoase cu rol @n transmiterea sinaptic[ ]i stimularea
sau inhibarea influxului nervos @n neuronul urm[tor (postsinaptic).
Amfetaminele sunt asem[n[toare structural cu
catecolaminele.
Ele vor cre]te cantitatea de catecolamine @n anumite arii
corticale fie printr-o eliminare neuronal[ crescut[, fie prin
interferen\[ cu recaptarea neuronal[ dup[ realizarea transmiterii
sinaptice. Astfel cre]te eficien\a neurotransmi\[torului ]i, @n func\ie
de aria @n care are loc cre]terea, pot apare modific[ri
comportamentale.
Experien\e efectuate au ar[tat c[ @ntr-adev[r amfetaminele
cresc performan\a @n @not.
Teoretic alerg[torii pe distan\e medii nu beneficiaz[ de pe
urma administr[rii stimulentelor, deoarece acestea vor cre]te rata
eliber[rii acizilor gra]i liberi din \esutul adipos. Acizii gra]i rezulta\i
sunt folosi\i preferen\ial @n mu]chi, economisind glicogenul, dar
aceasta va conduce la generarea unei cantit[\i mai mici de ATP
pentru aceea]i cantitate de O
2
consumat.
#n urma administr[rii amfetaminelor survine fenomenul de
toleran\[, astfel @nc`t este necesar[ o cre]tere a dozelor pentru a
ob\ine acela]i efect. De asemenea folosirea lor conduce la efecte
adverse, tulbur[ri comportamentale, depresii @mpinse p`n[ la suicid,
271
Stimulente
Reprezint[ substan\e de sintez[ ce produc stimularea
sistemului nervos. Administrarea acestor substan\e produce
urm[toarele modific[ri:
- amelioreaz[ aten\ia ]i m[resc starea de veghe
- reduc oboseala (mai precis percep\ia senza\iei de oboseal[)
- cresc agresivitatea
- scad autocontrolul, discern[m`ntul, facultatea de judecat[.
Aceast[ clas[ cuprinde psihostimulente (amfetamine ]i
deriva\ii acestora), analeptice cardiorespiratorii (coramin[, cardiozol),
simpatomimetice (efedrin[ ]i deriva\i), antidepresive (imipramin[,
IMAO), diverse substan\e excitante ale SN (stricnin[, heptaminol).
Amfetaminele interfer[ la nivel cerebral cu un grup important
de substan\e, catecolaminele. Acestea includ adrenalina (cunoscut[ @n
SUA ca epinefrin[) ]i noradrenalina (norepinefrina). Catecolaminele,
@mpreun[ cu alte substan\e ac\ioneaz[ ca neurotransmi\[tori la nivel
cerebral ]i la alte nivele ale sistemului nervos.
Neurotransmi\[torii sunt substan\e chimice eliberate la nivelul
termina\iilor nervoase cu rol @n transmiterea sinaptic[ ]i stimularea
sau inhibarea influxului nervos @n neuronul urm[tor (postsinaptic).
Amfetaminele sunt asem[n[toare structural cu
catecolaminele.
Ele vor cre]te cantitatea de catecolamine @n anumite arii
corticale fie printr-o eliminare neuronal[ crescut[, fie prin
interferen\[ cu recaptarea neuronal[ dup[ realizarea transmiterii
sinaptice. Astfel cre]te eficien\a neurotransmi\[torului ]i, @n func\ie
de aria @n care are loc cre]terea, pot apare modific[ri
comportamentale.
Experien\e efectuate au ar[tat c[ @ntr-adev[r amfetaminele
cresc performan\a @n @not.
Teoretic alerg[torii pe distan\e medii nu beneficiaz[ de pe
urma administr[rii stimulentelor, deoarece acestea vor cre]te rata
eliber[rii acizilor gra]i liberi din \esutul adipos. Acizii gra]i rezulta\i
sunt folosi\i preferen\ial @n mu]chi, economisind glicogenul, dar
aceasta va conduce la generarea unei cantit[\i mai mici de ATP
pentru aceea]i cantitate de O
2
consumat.
#n urma administr[rii amfetaminelor survine fenomenul de
toleran\[, astfel @nc`t este necesar[ o cre]tere a dozelor pentru a
ob\ine acela]i efect. De asemenea folosirea lor conduce la efecte
adverse, tulbur[ri comportamentale, depresii @mpinse p`n[ la suicid,
272
cre]terea tensiunii arteriale, tulbur[ri de ritm cardiac. Aceste tulbur[ri
@n condi\iile unor temperaturi ridicate ale mediului @nconjur[tor pot
conduce la oprirea cordului ]i moarte.
Explica\ia const[ @n faptul c[ neurotransmi\[torii
(catecolaminele) ac\ioneaz[ asupra fibrelor nervoase ce regleaz[
diametrul vaselor sanguine ]i deci controleaz[ iriga\ia diferitelor
organe, inclusiv a pielii.
#n timpul efortului prin transpira\ie se elibereaz[ mari cantit[\i
de c[ldur[ @n mediul @nconjur[tor, men\in`nd temperatura corpului
sportivului @n limite normale. Amfetaminele scad fluxul sanguin la
nivelul pielii ]i perturb[ astfel mecanismul fiziologic de r[cire. S-a
estimat c[ @n ultimii zece ani, mai mult de 100 de atle\i au murit prin
utilizarea unor astfel de compu]i.
Un alt stimulent frecvent @nt`lnit este cofeina. Cofeina ]i al\i
deriva\i xantinici sunt stimulente medii. Se g[se]te @n cafea (o cea]c[
de cafea de 150 ml con\ine 60 mg cofein[; cafeaua solubil[ con\ine
de 3-4 ori mai mult[ cofein[ pe cea]c[), b[uturi r[coritoare (30-45
mg pentru un pahar), medica\ie analgezic[ @mpotriva r[celii (32-64
mg/tablet[). Cei ce o folosesc @n scopul dopajului dep[]esc 1 g @n
administrarea oral[, supozitoare sau intravenoas[. Cofeina a fost
ad[ugat[ listei substan\elor doping @n anul 1982, av`nd ini\ial o limit[
de 15 mcg/ml urin[ ]i redus[ ulterior la 12 mcg/ml urin[, ceea ce
corespunde administr[rii a 1 g cofein[ cu 3 ore @nainte de realizarea
testului.
Ca ]i mecanism aceasta ac\ioneaz[ prin mobilizarea crescut[,
oxidarea acizilor gra]i liberi ]i economisirea glicogenului muscular.
Faciliteaz[ de asemenea ]i transmiterea neuromuscular[. #n ceea ce
prive]te rolul ei ergogenic, acesta este pus sub semnul @ntreb[rii de
mul\i autori.
Se pare totu]i c[ ar @mbun[t[\i performan\a @n sporturi ca:
ciclism, ski alpin, alergare. Utilizarea moderat[ a cofeinei nu
determin[ efecte adverse majore. #n doze mai mici determin[
cre]terea frecven\ei respiratorii ]i cardiace, a diurezei, cre]te secre\ia
gastric[ acid[, determin[ bronhodilata\ie ]i scade pragul de oboseal[.
Poate cre]te TA ]i sc[dea coordonarea, genereaz[ nervozitate,
iritabilitate, insomnie, extrasistole, delirum. #n utilizare @ndelungat[
duce la dependen\[ cu cefalee intens[ la @ntrerupere.
O alt[ substan\[ care induce cre]terea concentra\iei
catecolaminelor la nivel cerebral este cocaina. Efectul acesteia este
272
cre]terea tensiunii arteriale, tulbur[ri de ritm cardiac. Aceste tulbur[ri
@n condi\iile unor temperaturi ridicate ale mediului @nconjur[tor pot
conduce la oprirea cordului ]i moarte.
Explica\ia const[ @n faptul c[ neurotransmi\[torii
(catecolaminele) ac\ioneaz[ asupra fibrelor nervoase ce regleaz[
diametrul vaselor sanguine ]i deci controleaz[ iriga\ia diferitelor
organe, inclusiv a pielii.
#n timpul efortului prin transpira\ie se elibereaz[ mari cantit[\i
de c[ldur[ @n mediul @nconjur[tor, men\in`nd temperatura corpului
sportivului @n limite normale. Amfetaminele scad fluxul sanguin la
nivelul pielii ]i perturb[ astfel mecanismul fiziologic de r[cire. S-a
estimat c[ @n ultimii zece ani, mai mult de 100 de atle\i au murit prin
utilizarea unor astfel de compu]i.
Un alt stimulent frecvent @nt`lnit este cofeina. Cofeina ]i al\i
deriva\i xantinici sunt stimulente medii. Se g[se]te @n cafea (o cea]c[
de cafea de 150 ml con\ine 60 mg cofein[; cafeaua solubil[ con\ine
de 3-4 ori mai mult[ cofein[ pe cea]c[), b[uturi r[coritoare (30-45
mg pentru un pahar), medica\ie analgezic[ @mpotriva r[celii (32-64
mg/tablet[). Cei ce o folosesc @n scopul dopajului dep[]esc 1 g @n
administrarea oral[, supozitoare sau intravenoas[. Cofeina a fost
ad[ugat[ listei substan\elor doping @n anul 1982, av`nd ini\ial o limit[
de 15 mcg/ml urin[ ]i redus[ ulterior la 12 mcg/ml urin[, ceea ce
corespunde administr[rii a 1 g cofein[ cu 3 ore @nainte de realizarea
testului.
Ca ]i mecanism aceasta ac\ioneaz[ prin mobilizarea crescut[,
oxidarea acizilor gra]i liberi ]i economisirea glicogenului muscular.
Faciliteaz[ de asemenea ]i transmiterea neuromuscular[. #n ceea ce
prive]te rolul ei ergogenic, acesta este pus sub semnul @ntreb[rii de
mul\i autori.
Se pare totu]i c[ ar @mbun[t[\i performan\a @n sporturi ca:
ciclism, ski alpin, alergare. Utilizarea moderat[ a cofeinei nu
determin[ efecte adverse majore. #n doze mai mici determin[
cre]terea frecven\ei respiratorii ]i cardiace, a diurezei, cre]te secre\ia
gastric[ acid[, determin[ bronhodilata\ie ]i scade pragul de oboseal[.
Poate cre]te TA ]i sc[dea coordonarea, genereaz[ nervozitate,
iritabilitate, insomnie, extrasistole, delirum. #n utilizare @ndelungat[
duce la dependen\[ cu cefalee intens[ la @ntrerupere.
O alt[ substan\[ care induce cre]terea concentra\iei
catecolaminelor la nivel cerebral este cocaina. Efectul acesteia este
273
@ns[ de durat[ scurt[ (20-30 min) @n compara\ie cu cel al
amfetaminelor (6-9 h).
Efectele cocainei sunt rapide ]i extinse put`nd conduce la stop
cardiac. P`n[ @n 1906 Coca-Cola con\inea cocain[, @nlocuit[ ulterior
de cofein[.
Aminele simpatomimetice de tip efedrin[ produc @n doze mari
o stimulare mental[ cu cre]terea fluxului sanguin, a TA ]i frecven\ei
cardiace, cefalee, aritmii, extrasistole, anxietate, tremur. Efedrina se
extrage din plante ]i este folosit[ @n Asia ca remediu tradi\ional de
foarte mult[ vreme. #n medicina modern[ este utilizat[ pentru
stimularea efectelor adrenalinei @n tratamentul astmului bron]ic, alte
afec\iuni alergice, bron]ite cronice. Este un stimulent al SNC mult
mai slab dec`t amfetaminele.
Problemele pentru sportivi apar datorit[ faptului c[ efedrina
este inclus[ @n unele preparate ce combat r[ceala sau @n solu\ii
utilizate pentru decongestionarea nazal[, st[ri febrile.
La J.O. din 1988 @n Coreea Linford Christie a ocupat locul III
@n cursa de 100 m, dar a fost promovat pe locul II dup[ ce ocupantul
acestuia (Ben Jonson) a fost g[sit pozitiv pentru steroizi anabolizan\i.
Analiz`nd urina lui Christie s-a descoperit efedrin[, dar sportivul a
sc[pat de descalificare deoarece a dovedit c[ la cantina din satul
olimpic se serveau cantit[\i mari de ceai de ginseng care con\ine
efedrin[. Sportivul a consumat acest ceai f[r[ s[ cunoasc[ compozi\ia
sa cu o zi @naintea cursei. Din p[cate acest noroc nu l-a avut
@not[torul american R. Remont care ]i-a pierdut medalia de aur
c`]tigat[ la J.O. de la Mnchen (1972) pentru uzul efedrinei pe care o
folosea din copil[rie pentru un astm bron]ic.
Din grupa beta 2 stimulantelor folosite pentru tratamentul
astmului bron]ic Comisia Medical[ CIO a aprobat folosirea
urm[toarelor substan\e la sportivi sub form[ de aerosoli: bioterol,
orciprenalina, rimterol, salbutamol, terbutalina.

Analgezice-narcotice
Acestea sunt substan\e ce scad percep\ia senza\iei algice ]i
dau narcomanie prin folosirea repetat[.
Exemple din aceast[ clas[: codein[, heroin[ (diamorfin[),
dihydrocodein[, etylmorfin[, metadone, morfin[, pentazocin[,
pethidine, fenazocin[ etc. ]i compu]ii @nrudi\i. Aceste substan\e,
reprezentate @n principal prin morfin[ ]i analogi chimici ]i
farmacologici, ac\ioneaz[ specific ca analgezice (diminueaz[ durerea
273
@ns[ de durat[ scurt[ (20-30 min) @n compara\ie cu cel al
amfetaminelor (6-9 h).
Efectele cocainei sunt rapide ]i extinse put`nd conduce la stop
cardiac. P`n[ @n 1906 Coca-Cola con\inea cocain[, @nlocuit[ ulterior
de cofein[.
Aminele simpatomimetice de tip efedrin[ produc @n doze mari
o stimulare mental[ cu cre]terea fluxului sanguin, a TA ]i frecven\ei
cardiace, cefalee, aritmii, extrasistole, anxietate, tremur. Efedrina se
extrage din plante ]i este folosit[ @n Asia ca remediu tradi\ional de
foarte mult[ vreme. #n medicina modern[ este utilizat[ pentru
stimularea efectelor adrenalinei @n tratamentul astmului bron]ic, alte
afec\iuni alergice, bron]ite cronice. Este un stimulent al SNC mult
mai slab dec`t amfetaminele.
Problemele pentru sportivi apar datorit[ faptului c[ efedrina
este inclus[ @n unele preparate ce combat r[ceala sau @n solu\ii
utilizate pentru decongestionarea nazal[, st[ri febrile.
La J.O. din 1988 @n Coreea Linford Christie a ocupat locul III
@n cursa de 100 m, dar a fost promovat pe locul II dup[ ce ocupantul
acestuia (Ben Jonson) a fost g[sit pozitiv pentru steroizi anabolizan\i.
Analiz`nd urina lui Christie s-a descoperit efedrin[, dar sportivul a
sc[pat de descalificare deoarece a dovedit c[ la cantina din satul
olimpic se serveau cantit[\i mari de ceai de ginseng care con\ine
efedrin[. Sportivul a consumat acest ceai f[r[ s[ cunoasc[ compozi\ia
sa cu o zi @naintea cursei. Din p[cate acest noroc nu l-a avut
@not[torul american R. Remont care ]i-a pierdut medalia de aur
c`]tigat[ la J.O. de la Mnchen (1972) pentru uzul efedrinei pe care o
folosea din copil[rie pentru un astm bron]ic.
Din grupa beta 2 stimulantelor folosite pentru tratamentul
astmului bron]ic Comisia Medical[ CIO a aprobat folosirea
urm[toarelor substan\e la sportivi sub form[ de aerosoli: bioterol,
orciprenalina, rimterol, salbutamol, terbutalina.

Analgezice-narcotice
Acestea sunt substan\e ce scad percep\ia senza\iei algice ]i
dau narcomanie prin folosirea repetat[.
Exemple din aceast[ clas[: codein[, heroin[ (diamorfin[),
dihydrocodein[, etylmorfin[, metadone, morfin[, pentazocin[,
pethidine, fenazocin[ etc. ]i compu]ii @nrudi\i. Aceste substan\e,
reprezentate @n principal prin morfin[ ]i analogi chimici ]i
farmacologici, ac\ioneaz[ specific ca analgezice (diminueaz[ durerea
274
sau percep\ia senza\iilor dureroase). Multe din aceste droguri au
efecte importante, cum ar fi depresia respiratorie (func\ional[),
dependen\a fizic[ ]i psihic[. Includerea lor pe lista substan\elor
prohibite @n sport se justific[ ]i prin regulile ]i recomand[rile OMS-
ului privind narcoticele. Totu]i @n sport sunt situa\ii @n care durerea
trebuie comb[tut[ cu alte substan\e dec`t narcotice ]i analgezice:
alternativa permis[ fiind reprezentat[ de acidul antranilic ]i deriva\ii
acestuia (acidul mefenaminic, floctafenine, glafenine), acidul
fenilalkanoic ]i deriva\ii s[i (diclofenac, ibuprofen, ketoprofen,
naproxen etc.) ]i compu]i ca Indometacin ]i Sulindac, larg r[sp`ndi\i
]i utiliza\i @n traumatologia sportiv[. Aspirina ]i noi deriva\i
(Diflunisal) pot fi de asemenea, o alternativ[, cu men\iunea s[ se
evite preparatele de aspirin[ care asociaz[ compu]i dopan\i, de
exemplu codeina. Se recomand[ aceea]i precau\ie ca ]i @n cazul
preparatelor folosite @n caz de r[ceal[, tuse. Pentru combaterea tusei
(codeina fiind prohibit[) se recomand[ dextromethorfan, folcodine,
difenoxilate etc.

Agen\i anabolizan\i
Ace]tia sunt reprezenta\i de c[tre agen\i farmacologici
capabili s[ stimuleze fenomenele anabolice.
Exemple din aceast[ clas[: clostebol, nandrolone,
oxandrolone, testosteron (ra\ia testosteron/epitestosteron @n urin[ mai
mare dec`t 6), dehydroclormethyl-testosteron, mentandienone,
norethandrolone, stanazolol ]i compu]ii @nrudi\i. Aceast[ clas[
include substan\e chimice, care se aseam[n[ ca structur[ ]i activitate
cu hormonul masculin, testosteronul, care, de asemenea, este
considerat doping. Aceste substan\e au fost gre]it folosite @n sport,
prof. V. Stroescu declar`nd, cu o uimitoare putere de previziune c[
.steroizii anabolizan\i, o clas[ de substan\e fiziologice, cu efecte bune
@n medicin[, vor fi probabil compromi]i prin abuz ]i ignoran\[, @n
sport. Efectul acestei clase de substan\e este benefic pentru cre]terea
masei musculare ]i a for\ei musculare @n special prin suplimentare
proteic[ @n ra\ia alimentar[ ]i @n doze mici ]i alimenta\ie normal[,
pentru cre]terea competitivit[\ii ]i agresivit[\ii.
#n mod normal un adult de sex masculin produce 4-10 mg
testosteron/zi. Steroizii anabolizan\i androgeni posed[ at`t efecte
metabolice (de cre]tere) c`t ]i pe cele androgenice (masculinizare)
ale testosteronului. Cele dou[ efecte ale testosteronului ]i deriva\ilor
s[i nu sunt rezultatul unor ac\iuni diferite ci ale aceleia]i ac\iuni pe
274
sau percep\ia senza\iilor dureroase). Multe din aceste droguri au
efecte importante, cum ar fi depresia respiratorie (func\ional[),
dependen\a fizic[ ]i psihic[. Includerea lor pe lista substan\elor
prohibite @n sport se justific[ ]i prin regulile ]i recomand[rile OMS-
ului privind narcoticele. Totu]i @n sport sunt situa\ii @n care durerea
trebuie comb[tut[ cu alte substan\e dec`t narcotice ]i analgezice:
alternativa permis[ fiind reprezentat[ de acidul antranilic ]i deriva\ii
acestuia (acidul mefenaminic, floctafenine, glafenine), acidul
fenilalkanoic ]i deriva\ii s[i (diclofenac, ibuprofen, ketoprofen,
naproxen etc.) ]i compu]i ca Indometacin ]i Sulindac, larg r[sp`ndi\i
]i utiliza\i @n traumatologia sportiv[. Aspirina ]i noi deriva\i
(Diflunisal) pot fi de asemenea, o alternativ[, cu men\iunea s[ se
evite preparatele de aspirin[ care asociaz[ compu]i dopan\i, de
exemplu codeina. Se recomand[ aceea]i precau\ie ca ]i @n cazul
preparatelor folosite @n caz de r[ceal[, tuse. Pentru combaterea tusei
(codeina fiind prohibit[) se recomand[ dextromethorfan, folcodine,
difenoxilate etc.

Agen\i anabolizan\i
Ace]tia sunt reprezenta\i de c[tre agen\i farmacologici
capabili s[ stimuleze fenomenele anabolice.
Exemple din aceast[ clas[: clostebol, nandrolone,
oxandrolone, testosteron (ra\ia testosteron/epitestosteron @n urin[ mai
mare dec`t 6), dehydroclormethyl-testosteron, mentandienone,
norethandrolone, stanazolol ]i compu]ii @nrudi\i. Aceast[ clas[
include substan\e chimice, care se aseam[n[ ca structur[ ]i activitate
cu hormonul masculin, testosteronul, care, de asemenea, este
considerat doping. Aceste substan\e au fost gre]it folosite @n sport,
prof. V. Stroescu declar`nd, cu o uimitoare putere de previziune c[
.steroizii anabolizan\i, o clas[ de substan\e fiziologice, cu efecte bune
@n medicin[, vor fi probabil compromi]i prin abuz ]i ignoran\[, @n
sport. Efectul acestei clase de substan\e este benefic pentru cre]terea
masei musculare ]i a for\ei musculare @n special prin suplimentare
proteic[ @n ra\ia alimentar[ ]i @n doze mici ]i alimenta\ie normal[,
pentru cre]terea competitivit[\ii ]i agresivit[\ii.
#n mod normal un adult de sex masculin produce 4-10 mg
testosteron/zi. Steroizii anabolizan\i androgeni posed[ at`t efecte
metabolice (de cre]tere) c`t ]i pe cele androgenice (masculinizare)
ale testosteronului. Cele dou[ efecte ale testosteronului ]i deriva\ilor
s[i nu sunt rezultatul unor ac\iuni diferite ci ale aceleia]i ac\iuni pe
275
\esuturi diferite. Exist[ dou[ forme de AAS pe pia\[: o form[ cu
administrare oral[, alchilat[ la pozi\ia 17alfa care se absoarbe rapid ]i
prezint[ inactivare hepatic[ lent[, de unde ]i o mare hepatotoxicitate.
Alt[ form[ este cea cu administrare parenteral[, un derivat al 19
nortestosteronului sau esteri ai testosteronului. Se injecteaz[
intramuscular ]i se absoarbe lent cu timp de @njum[t[\ire seric
@ndelungat.
Majoritatea atle\ilor care folosesc aceast[ medica\ie alterneaz[
diverse substan\e pe perioade de 4-18 s[pt[m`ni, ajust`nd dozele @n
func\ie de necesit[\i. Aceast[ perioad[ este urmat[ de un interval de
ab\inere de circa 2-3 luni de]i unii sportivi @]i administreaz[ aceste
droguri tot anul.
Studiile efectuate de americani indic[ faptul c[ @n SUA exist[
un abuz de AAS de 80% p`n[ la 100% la nivelul competi\iilor
na\ionale ]i interna\ionale, de culturism, halterofili, sporturi de for\[.
Un studiu efectuat @n Kansas ]i Missouri focalizat asupra
culturismului a ar[tat valori de 54% la b[rba\i ]i 10% la femei @n
utilizarea regulat[ a steroizilor.
Indica\iile medicale ale tratamentului cu steroizi sunt
multiple: anemie din bolile renale, cancer de s`n, insuficien\[
medular[ osoas[, resorb\ie osoas[ @n zboruri spa\iale, edem ereditar
angioneurotic, hipogonadism, sindrom Turner, hiperlipemii,
osteoporoz[.
Mecanismele de ac\iune ale AAS @n cre]terea for\ei musculare
sunt:
- cre]terea sintezei proteinelor musculare;
- inhibarea efectelor catabolice ale glucocorticoizilor;
- inducerea agresivit[\ii ce determin[ cre]terea travaliului
muscular.
Haupt ]i Rovera @n 1984 au elaborat un studiu foarte
am[nun\it lu`nd @n considerare toate argumentele pro ]i contra
utiliz[rii steroizilor. Concluziile au fost c[ @mbun[t[\irile marcate @n
@n[l\imea corpului, greutate ]i for\[ sunt realizate numai prin
@ndeplinirea urm[toarelor condi\ii:
- @nainte ]i @n timpul administr[rii steroizilor s[ se practice un
antrenament intens de for\[;
- sportivii s[ utilizeze o diet[ hipercaloric[, hiperproteic[;
- aceste cre]teri sunt eviden\iate mai mult prin simpl[
c`nt[rire dec`t prin explorare izometric[ cu dinamometrul.
275
\esuturi diferite. Exist[ dou[ forme de AAS pe pia\[: o form[ cu
administrare oral[, alchilat[ la pozi\ia 17alfa care se absoarbe rapid ]i
prezint[ inactivare hepatic[ lent[, de unde ]i o mare hepatotoxicitate.
Alt[ form[ este cea cu administrare parenteral[, un derivat al 19
nortestosteronului sau esteri ai testosteronului. Se injecteaz[
intramuscular ]i se absoarbe lent cu timp de @njum[t[\ire seric
@ndelungat.
Majoritatea atle\ilor care folosesc aceast[ medica\ie alterneaz[
diverse substan\e pe perioade de 4-18 s[pt[m`ni, ajust`nd dozele @n
func\ie de necesit[\i. Aceast[ perioad[ este urmat[ de un interval de
ab\inere de circa 2-3 luni de]i unii sportivi @]i administreaz[ aceste
droguri tot anul.
Studiile efectuate de americani indic[ faptul c[ @n SUA exist[
un abuz de AAS de 80% p`n[ la 100% la nivelul competi\iilor
na\ionale ]i interna\ionale, de culturism, halterofili, sporturi de for\[.
Un studiu efectuat @n Kansas ]i Missouri focalizat asupra
culturismului a ar[tat valori de 54% la b[rba\i ]i 10% la femei @n
utilizarea regulat[ a steroizilor.
Indica\iile medicale ale tratamentului cu steroizi sunt
multiple: anemie din bolile renale, cancer de s`n, insuficien\[
medular[ osoas[, resorb\ie osoas[ @n zboruri spa\iale, edem ereditar
angioneurotic, hipogonadism, sindrom Turner, hiperlipemii,
osteoporoz[.
Mecanismele de ac\iune ale AAS @n cre]terea for\ei musculare
sunt:
- cre]terea sintezei proteinelor musculare;
- inhibarea efectelor catabolice ale glucocorticoizilor;
- inducerea agresivit[\ii ce determin[ cre]terea travaliului
muscular.
Haupt ]i Rovera @n 1984 au elaborat un studiu foarte
am[nun\it lu`nd @n considerare toate argumentele pro ]i contra
utiliz[rii steroizilor. Concluziile au fost c[ @mbun[t[\irile marcate @n
@n[l\imea corpului, greutate ]i for\[ sunt realizate numai prin
@ndeplinirea urm[toarelor condi\ii:
- @nainte ]i @n timpul administr[rii steroizilor s[ se practice un
antrenament intens de for\[;
- sportivii s[ utilizeze o diet[ hipercaloric[, hiperproteic[;
- aceste cre]teri sunt eviden\iate mai mult prin simpl[
c`nt[rire dec`t prin explorare izometric[ cu dinamometrul.
276
Din p[cate r[spunsul masei musculare la administrarea de
steroizi este str`ns legat de doza acestora. Astfel, o doz[ redus[
produce un efect modest, @n timp ce o doz[ crescut[ are ca efect o
mare cre]tere a masei active. De asemenea, un alt argument @mpotriva
folosirii acestor substan\e @n sport @l constituie marele num[r de
efecte adverse pe aproape toate organele ]i sistemele corpului uman.

SNC ENDOCRINE
- agresivitate B[rba\i - atrofie testicular[
- suicid/omicid -sc[derea hormonilor
reproduc[tori (LH, FSH, testosteron)
- depresie -oligospermie/azospermie
- psihoze acute - hipertrofie prostatic[
- iritabilitate - carcinom de prostat[
- episoade maniacale - ginecomastie
- cre]terea/sc[derea libidoului

Femei - masculinizare
- atrofia glandei mamare
(piept plat)
- @ngro]area vocii
- hirsutism
- hipertrofia clitorisului
-cre]terea/sc[derea libidoului
- amenoree/dismenoree
HEPATICE CUTANATE
- alterarea testelor hepatice - acnee
- carcinom hepatic - pierderi temporare de
p[r
- icter colestatic - alopecie
- @ngro]area pielii
- foliculite








- dependen\[
- accidente
vasculocerebrale
- cefalee
- euforie
CARDIACE
- hipertensiune
- sc[derea HDL colesterol
- cre]terea LDL colesterol
- cre]terea trigliceridelor
- infarct miocardic

RENAL
- edeme
- cre]terea creatininei
- tumora Wilms
- uretrite
DIVERSE
- ame\eli
- gre\uri
- dureri scrotale
- obstruc\ii ale intestinului
sub\ire
- SIDA (utilizarea aceluia]i
ac)
276
Din p[cate r[spunsul masei musculare la administrarea de
steroizi este str`ns legat de doza acestora. Astfel, o doz[ redus[
produce un efect modest, @n timp ce o doz[ crescut[ are ca efect o
mare cre]tere a masei active. De asemenea, un alt argument @mpotriva
folosirii acestor substan\e @n sport @l constituie marele num[r de
efecte adverse pe aproape toate organele ]i sistemele corpului uman.

SNC ENDOCRINE
- agresivitate B[rba\i - atrofie testicular[
- suicid/omicid -sc[derea hormonilor
reproduc[tori (LH, FSH, testosteron)
- depresie -oligospermie/azospermie
- psihoze acute - hipertrofie prostatic[
- iritabilitate - carcinom de prostat[
- episoade maniacale - ginecomastie
- cre]terea/sc[derea libidoului

Femei - masculinizare
- atrofia glandei mamare
(piept plat)
- @ngro]area vocii
- hirsutism
- hipertrofia clitorisului
-cre]terea/sc[derea libidoului
- amenoree/dismenoree
HEPATICE CUTANATE
- alterarea testelor hepatice - acnee
- carcinom hepatic - pierderi temporare de
p[r
- icter colestatic - alopecie
- @ngro]area pielii
- foliculite








- dependen\[
- accidente
vasculocerebrale
- cefalee
- euforie
CARDIACE
- hipertensiune
- sc[derea HDL colesterol
- cre]terea LDL colesterol
- cre]terea trigliceridelor
- infarct miocardic

RENAL
- edeme
- cre]terea creatininei
- tumora Wilms
- uretrite
DIVERSE
- ame\eli
- gre\uri
- dureri scrotale
- obstruc\ii ale intestinului
sub\ire
- SIDA (utilizarea aceluia]i
ac)
277

#n afara deriva\ilor sintetici se poate administra ]i testosteron
sau beta 2 agoni]ti (clenbuterol) cu efecte @nrudite. Pentru aceasta se
are @n vedere raportul testosteron/epitestosteron @n urin[
(epitestosteronul se introduce injectabil). Valorile mai mici dec`t 6
sunt negative, cele @ntre 6-10 necesit[ efectuarea altor controale.

Diuretice
Exemple din aceast[ clas[: acetazolamid[, amiloride,
benziazide, acid etacrinic, furosemide, spironolactone ]i compu]i
@nrudi\i. Se ]tie c[ diureticele sunt folosite @n patologie pentru
eliminarea lichidelor. #n sport utilizarea acestor substan\e are dou[
ra\iuni: reducerea rapid[ a greut[\ii corporale, @n sporturile pe
categorii de greutate ]i reducerea concentra\iei unor droguri interzise,
@n urin[, prin accelerarea excre\iei urinare, @ngreun`nd astfel detec\ia
drogurilor interzise. Pentru aceste considerente Comisia medical[
CIO le socote]te drept manipul[ri inacceptabile, consider`ndu-le
doping, iar @n sporturile pe categorii de greutate rezerv`ndu-]i dreptul
de a recolta probele doping chiar la c`ntarul oficial.

Hormoni peptidici ]i glicoproteici
Exemple din aceast[ clas[: ACTH (corticotrofina), STH-HGH
(Human Growth Hormone, somoatotrofina), HGG (human chorionic
gonadotropine, gonadotropina corionic[ placentar[), Erytropoetina
(EPO).
Corticotrofina (ACTH) a fost gre]it utilizat[ @n sport @n scopul
cre]terii nivelului sanguin al corticosteroizilor endogeni, pentru a se
ob\ine efectele euforizante ale corticosteroizilor. De aceea folosirea
corticotrofinei este considerat[ echivalent[ cu administrarea oral[,
intramuscular[ sau intravenoas[ a corticosteroizilor; corticosteroizii
sunt admi]i numai @n administrarea auricular[, ocular[ sau
tegumentar[. Sunt admi]i, @n anumite condi\ii, local, sub form[ de
infiltra\ii.
Hormonul de cre]tere hipofizar (STH-HGH) este folosit ca
anabolizant. P`n[ @n 1985 unica surs[ de STH erau cadavrele. Ast[zi,
odat[ cu sintetizarea artificial[ a ADN-ului este posibil[ ]i sinteza in
vitro a STH-ului. Ca hormon de cre]tere el induce cre]terea tisular[,
stimuleaz[ sinteza proteic[, accelereaz[ cre]terea liniar[ ]i cre]te
masa activ[ ]i greutatea corporal[. Poate fi administrat sub 2 forme:
injectabil[ sau oral[, care stimuleaz[ eliberarea STH-ului endogen
277

#n afara deriva\ilor sintetici se poate administra ]i testosteron
sau beta 2 agoni]ti (clenbuterol) cu efecte @nrudite. Pentru aceasta se
are @n vedere raportul testosteron/epitestosteron @n urin[
(epitestosteronul se introduce injectabil). Valorile mai mici dec`t 6
sunt negative, cele @ntre 6-10 necesit[ efectuarea altor controale.

Diuretice
Exemple din aceast[ clas[: acetazolamid[, amiloride,
benziazide, acid etacrinic, furosemide, spironolactone ]i compu]i
@nrudi\i. Se ]tie c[ diureticele sunt folosite @n patologie pentru
eliminarea lichidelor. #n sport utilizarea acestor substan\e are dou[
ra\iuni: reducerea rapid[ a greut[\ii corporale, @n sporturile pe
categorii de greutate ]i reducerea concentra\iei unor droguri interzise,
@n urin[, prin accelerarea excre\iei urinare, @ngreun`nd astfel detec\ia
drogurilor interzise. Pentru aceste considerente Comisia medical[
CIO le socote]te drept manipul[ri inacceptabile, consider`ndu-le
doping, iar @n sporturile pe categorii de greutate rezerv`ndu-]i dreptul
de a recolta probele doping chiar la c`ntarul oficial.

Hormoni peptidici ]i glicoproteici
Exemple din aceast[ clas[: ACTH (corticotrofina), STH-HGH
(Human Growth Hormone, somoatotrofina), HGG (human chorionic
gonadotropine, gonadotropina corionic[ placentar[), Erytropoetina
(EPO).
Corticotrofina (ACTH) a fost gre]it utilizat[ @n sport @n scopul
cre]terii nivelului sanguin al corticosteroizilor endogeni, pentru a se
ob\ine efectele euforizante ale corticosteroizilor. De aceea folosirea
corticotrofinei este considerat[ echivalent[ cu administrarea oral[,
intramuscular[ sau intravenoas[ a corticosteroizilor; corticosteroizii
sunt admi]i numai @n administrarea auricular[, ocular[ sau
tegumentar[. Sunt admi]i, @n anumite condi\ii, local, sub form[ de
infiltra\ii.
Hormonul de cre]tere hipofizar (STH-HGH) este folosit ca
anabolizant. P`n[ @n 1985 unica surs[ de STH erau cadavrele. Ast[zi,
odat[ cu sintetizarea artificial[ a ADN-ului este posibil[ ]i sinteza in
vitro a STH-ului. Ca hormon de cre]tere el induce cre]terea tisular[,
stimuleaz[ sinteza proteic[, accelereaz[ cre]terea liniar[ ]i cre]te
masa activ[ ]i greutatea corporal[. Poate fi administrat sub 2 forme:
injectabil[ sau oral[, care stimuleaz[ eliberarea STH-ului endogen
278
din hipofiz[. Aceast[ medica\ie ce determin[ cre]terea STH-ului
endogen include propranolol, vasopresin[, clonidin[, levodopa,
aminoacizi (arginin[, lizin[, ornitin[, triptofan).
Timpul de @njum[t[\ire seric al STH-ului este foarte scurt
(15min-maxim 1h) ]i nu se detecteaz[ @n urin[ ]i de fapt nici nu este
pe lista substan\elor interzise de c[tre CIO. Singurul lucru care
limiteaz[ folosirea STH-ului pe scar[ larg[ este costul s[u astronomic
de cca. 1000 USD pe s[pt[m`n[. Cu toate acestea unii sportivi au
abandonat folosirea steroizilor pentru STH, predic\ia finnd aceea c[
pe viitor STH-ul va fi folosit la fel de abuziv ca ]i steroizii.
Ca tratament medical STH-ul este folosit @n cre]terea
deficitar[ la copii, vindecarea mai rapid[ a fracturilor, osteoporoz[, ]i
ca antidot @n modific[rile catabolice din boli debilizante ]i
@mb[tr`nire. Efecte adverse sunt: hiperglicemie, hiperlipidemie, boli
cardiace, impoten\[, artroze, hipotiroidism, fatigabilitate muscular[,
acromegalie.

Dopingul cu s`nge
Transfuzia venoas[ cu s`nge, eritrocite sau produse care
con\in eritrocite, poate fi executat[ cu s`nge provenit de la acela]i
subiect (autolog[) sau de la subiect diferit (heterolog[). Dopingul cu
s`nge const[ din administrarea de s`nge, eritrocite sau produse care
con\in eritrocite, @n afara unei indica\ii medicale sau uneori @n
condi\iile extragerii acestui s`nge de la sportiv (@n acest timp el
continu[ antrenamentele) ]i a reinject[rii lui dup[ 2-3 s[pt[m`ni de
conservare, cu 24-48 ore @naintea unei competi\ii de anduran\[.
Aceast[ practic[ contravine eticii medicale ]i sportive. Sunt de
asemenea unele riscuri legate de: reac\ii alergice (rash, febr[ etc.),
reac\ii hemolitice acute (dac[ sunt gre]eli @n alegerea grupei
sanguine), afect[ri renale, reac\ii transfuzionale la distan\[ (febr[,
icter, transmiterea unor boli contagioase, cum ar fi hepatita, SIDA),
supra@nc[rcarea circulatorie, ]oc metabolic etc.- toate aceastea
justific`nd atitudinea Comisiei medicale CIO.

Manipul[ri farmacologice
#n cadrul metodelor doping, Comisia medical[ a CIO include
unele manipul[ri farmacologice, chimice ]i fizice, care altereaz[
integritatea probelor de urin[ folosite @n controalele doping. Dintre
acestea men\ion[m: cateterismul vezical @n scopul @nlocuirii urinii
278
din hipofiz[. Aceast[ medica\ie ce determin[ cre]terea STH-ului
endogen include propranolol, vasopresin[, clonidin[, levodopa,
aminoacizi (arginin[, lizin[, ornitin[, triptofan).
Timpul de @njum[t[\ire seric al STH-ului este foarte scurt
(15min-maxim 1h) ]i nu se detecteaz[ @n urin[ ]i de fapt nici nu este
pe lista substan\elor interzise de c[tre CIO. Singurul lucru care
limiteaz[ folosirea STH-ului pe scar[ larg[ este costul s[u astronomic
de cca. 1000 USD pe s[pt[m`n[. Cu toate acestea unii sportivi au
abandonat folosirea steroizilor pentru STH, predic\ia finnd aceea c[
pe viitor STH-ul va fi folosit la fel de abuziv ca ]i steroizii.
Ca tratament medical STH-ul este folosit @n cre]terea
deficitar[ la copii, vindecarea mai rapid[ a fracturilor, osteoporoz[, ]i
ca antidot @n modific[rile catabolice din boli debilizante ]i
@mb[tr`nire. Efecte adverse sunt: hiperglicemie, hiperlipidemie, boli
cardiace, impoten\[, artroze, hipotiroidism, fatigabilitate muscular[,
acromegalie.

Dopingul cu s`nge
Transfuzia venoas[ cu s`nge, eritrocite sau produse care
con\in eritrocite, poate fi executat[ cu s`nge provenit de la acela]i
subiect (autolog[) sau de la subiect diferit (heterolog[). Dopingul cu
s`nge const[ din administrarea de s`nge, eritrocite sau produse care
con\in eritrocite, @n afara unei indica\ii medicale sau uneori @n
condi\iile extragerii acestui s`nge de la sportiv (@n acest timp el
continu[ antrenamentele) ]i a reinject[rii lui dup[ 2-3 s[pt[m`ni de
conservare, cu 24-48 ore @naintea unei competi\ii de anduran\[.
Aceast[ practic[ contravine eticii medicale ]i sportive. Sunt de
asemenea unele riscuri legate de: reac\ii alergice (rash, febr[ etc.),
reac\ii hemolitice acute (dac[ sunt gre]eli @n alegerea grupei
sanguine), afect[ri renale, reac\ii transfuzionale la distan\[ (febr[,
icter, transmiterea unor boli contagioase, cum ar fi hepatita, SIDA),
supra@nc[rcarea circulatorie, ]oc metabolic etc.- toate aceastea
justific`nd atitudinea Comisiei medicale CIO.

Manipul[ri farmacologice
#n cadrul metodelor doping, Comisia medical[ a CIO include
unele manipul[ri farmacologice, chimice ]i fizice, care altereaz[
integritatea probelor de urin[ folosite @n controalele doping. Dintre
acestea men\ion[m: cateterismul vezical @n scopul @nlocuirii urinii
279
proprii, suburinare a drogurilor prin Probenecid, Desuric, Uricovac ]i
alte produse @nrudite.

Substan\e cu unele restric\ii
#n aceast[ categorie distingem:
A. Alcoolul (@n s`nge sau @n aerul expirat) poate fi determinat la
cererea unor federa\ii interna\ionale, care-l consider[ doping (de
exemplu Federa\ia interna\ional[ de tir, Federa\ia interna\ional[ de
pentatlon modern pentru proba de tir etc.);
B. Marijuana, un halucionogen, poate fi de asemenea controlat ]i
considerat doping, la cererea unor federa\ii sportive interna\ionale;
C. Anestezice locale, infiltra\ii locale cu aceste anestezice locale, ca:
procaina, xylocaina, carbocaina sunt admise local sau intraarticular,
cu obliga\ia s[ fie anun\at[ @n scris comisia doping, @nainte de control,
cu precizarea: diagnosticului, doza ]i calea de administrare, numele
produsului, ora administr[rii;
D. Corticosteroizii locali au acelea]i condi\ii ca ]i anestezicele locale.
Rezult[ deci c[ ace]ti corticosteroizi sunt admi]i pentru uz topic
(auricular, oftalmologic, dermatologic, terapie inhalatoare @n astm,
rinite alergice, infiltra\ii locale sau intraarticulare, @n condi\iile de mai
sus).
Beta blocantele au fost ini\ial incluse @n clasele de substan\e
blocante fiind ulterior incluse @n grupa substan\elor cu restric\ii.
Catecolaminele pe l`ng[ rolul lor de neurotransmi\[tori la nivelul
SNC mai prezint[ ]i un rol hormonal @n afara acestuia.
Adrenalina ]i o parte din noradrenalin[ sunt eliberate de
glanda medulo suprarenal[ @n condi\ii de stress, neobi]nuite.
Eliberarea lor determin[ modific[ri multiple incluz`nd modific[rile
frecven\ei cardiace, aportul sanguin muscular, mobilizarea rezervelor
energetice, toate preg[tind organismul pentru ac\iune.
Noradrenalina este neurotransmi\[torul la nivelul SN periferic
ce controleaz[ func\iile bazale ale organismului. Pentru a exercita un
efect asupra proceselor celulare, substan\ele chimice
(neurotransmi\[tori sau hormoni) trebuie s[ se combine cu receptori
specifici afla\i pe suprafa\a sau @n interiorul celuluei. Exist[ dou[
tipuri de recptori, alfa ]i beta, care au capacitatea de a lega
catecolaminele, inclusiv cele sintetice.
Odat[ cu legarea receptor-catecolamine se produc diverse
efecte. Unele \esuturi (uterul) prezint[ ambele tipuri de receptori; aici
279
proprii, suburinare a drogurilor prin Probenecid, Desuric, Uricovac ]i
alte produse @nrudite.

Substan\e cu unele restric\ii
#n aceast[ categorie distingem:
A. Alcoolul (@n s`nge sau @n aerul expirat) poate fi determinat la
cererea unor federa\ii interna\ionale, care-l consider[ doping (de
exemplu Federa\ia interna\ional[ de tir, Federa\ia interna\ional[ de
pentatlon modern pentru proba de tir etc.);
B. Marijuana, un halucionogen, poate fi de asemenea controlat ]i
considerat doping, la cererea unor federa\ii sportive interna\ionale;
C. Anestezice locale, infiltra\ii locale cu aceste anestezice locale, ca:
procaina, xylocaina, carbocaina sunt admise local sau intraarticular,
cu obliga\ia s[ fie anun\at[ @n scris comisia doping, @nainte de control,
cu precizarea: diagnosticului, doza ]i calea de administrare, numele
produsului, ora administr[rii;
D. Corticosteroizii locali au acelea]i condi\ii ca ]i anestezicele locale.
Rezult[ deci c[ ace]ti corticosteroizi sunt admi]i pentru uz topic
(auricular, oftalmologic, dermatologic, terapie inhalatoare @n astm,
rinite alergice, infiltra\ii locale sau intraarticulare, @n condi\iile de mai
sus).
Beta blocantele au fost ini\ial incluse @n clasele de substan\e
blocante fiind ulterior incluse @n grupa substan\elor cu restric\ii.
Catecolaminele pe l`ng[ rolul lor de neurotransmi\[tori la nivelul
SNC mai prezint[ ]i un rol hormonal @n afara acestuia.
Adrenalina ]i o parte din noradrenalin[ sunt eliberate de
glanda medulo suprarenal[ @n condi\ii de stress, neobi]nuite.
Eliberarea lor determin[ modific[ri multiple incluz`nd modific[rile
frecven\ei cardiace, aportul sanguin muscular, mobilizarea rezervelor
energetice, toate preg[tind organismul pentru ac\iune.
Noradrenalina este neurotransmi\[torul la nivelul SN periferic
ce controleaz[ func\iile bazale ale organismului. Pentru a exercita un
efect asupra proceselor celulare, substan\ele chimice
(neurotransmi\[tori sau hormoni) trebuie s[ se combine cu receptori
specifici afla\i pe suprafa\a sau @n interiorul celuluei. Exist[ dou[
tipuri de recptori, alfa ]i beta, care au capacitatea de a lega
catecolaminele, inclusiv cele sintetice.
Odat[ cu legarea receptor-catecolamine se produc diverse
efecte. Unele \esuturi (uterul) prezint[ ambele tipuri de receptori; aici
280
stimularea alfa-receptorilor va determina contrac\ia musculaturii
uterine, @n timp ce beta stimularea va duce la relaxare.
R[spunsul organului depinde deci de echilibrul dintre cele
dou[ tipuri de receptori. Dac[ o substan\[ chimic[ se combin[ cu un
receptor f[r[ a produce un r[spuns dar @mpiedic`nd astfel legarea
substan\ei stimulatoare @n condi\ii normale, ea se va numi "blocant".
Exist[ substan\e care blocheaz[ numai beta receptorii. La
nivelul cordului exist[ beta receptori a c[ror blocare nu mai permite
adrenalinei s[ creasc[ at`t frecven\a c`t ]i for\a de contrac\ie
cardiac[. Beta-blocantele (propranolol) scad frecven\a cardiac[ f[r[ a
afecta func\iile controlate de alfa-receptori.
Aceste medicamente au fost utilizate cu succes @n tratamentul
tensiunii arteriale, a anginei pectorale ]i aritmiilor cardiace.
Datorit[ acestor descoperiri ]i a lucr[rilor sale asupra
receptorilor histaminici Sir James Block a primit @n 1988 premiul
Nobel.
Beta-blocantele sunt utilizate @n anumite sporturi @n care
componenta emo\ional[ joac[ un rol important ]i care necesit[ o
mare stabilitate a trenului superior (tir, scrim[).
Prosedura care trebuie urmat[ atunci c`nd un atlet este
suspicionat de utilizarea dopingului sau @n cadrul controalelor de
rutin[ este urm[toarea:
* Spotivul este convocat la Centrul de Control Doping ]i
poate fi acompaniat de o alt[ persoan[ (coleg) ]i, dac[ este necesar,
de un interpret.
* #n sala de a]teptare nu a]teapt[ dec`t un singur sportiv.
* Sportivul trebuie s[ fie identificat cu exactitate de directorul
Centrului de Control.
* Sportivul @]i alege un vas pentru analize ]i @nso\e]te oficialul
@n camera @n care se recolteaz[ o prob[ de urin[ de min. 70 ml (@n fa\a
oficialului).
* Proba de urin[ se @mparte @n dou[ vase alese de sportiv.
* Sportivul alege un cod pentru probe ]i cele dou[ vase sunt
sigilate .
* Se stabile]te de c[tre Centrul de Control @n colaborare cu
sportivul care au fost medicamentele administrate @n ultimele 48 h.
* Sportivul semneaz[ c[ toate procedurile au decurs @n
conformitate cu regulamentul controlului doping.
280
stimularea alfa-receptorilor va determina contrac\ia musculaturii
uterine, @n timp ce beta stimularea va duce la relaxare.
R[spunsul organului depinde deci de echilibrul dintre cele
dou[ tipuri de receptori. Dac[ o substan\[ chimic[ se combin[ cu un
receptor f[r[ a produce un r[spuns dar @mpiedic`nd astfel legarea
substan\ei stimulatoare @n condi\ii normale, ea se va numi "blocant".
Exist[ substan\e care blocheaz[ numai beta receptorii. La
nivelul cordului exist[ beta receptori a c[ror blocare nu mai permite
adrenalinei s[ creasc[ at`t frecven\a c`t ]i for\a de contrac\ie
cardiac[. Beta-blocantele (propranolol) scad frecven\a cardiac[ f[r[ a
afecta func\iile controlate de alfa-receptori.
Aceste medicamente au fost utilizate cu succes @n tratamentul
tensiunii arteriale, a anginei pectorale ]i aritmiilor cardiace.
Datorit[ acestor descoperiri ]i a lucr[rilor sale asupra
receptorilor histaminici Sir James Block a primit @n 1988 premiul
Nobel.
Beta-blocantele sunt utilizate @n anumite sporturi @n care
componenta emo\ional[ joac[ un rol important ]i care necesit[ o
mare stabilitate a trenului superior (tir, scrim[).
Prosedura care trebuie urmat[ atunci c`nd un atlet este
suspicionat de utilizarea dopingului sau @n cadrul controalelor de
rutin[ este urm[toarea:
* Spotivul este convocat la Centrul de Control Doping ]i
poate fi acompaniat de o alt[ persoan[ (coleg) ]i, dac[ este necesar,
de un interpret.
* #n sala de a]teptare nu a]teapt[ dec`t un singur sportiv.
* Sportivul trebuie s[ fie identificat cu exactitate de directorul
Centrului de Control.
* Sportivul @]i alege un vas pentru analize ]i @nso\e]te oficialul
@n camera @n care se recolteaz[ o prob[ de urin[ de min. 70 ml (@n fa\a
oficialului).
* Proba de urin[ se @mparte @n dou[ vase alese de sportiv.
* Sportivul alege un cod pentru probe ]i cele dou[ vase sunt
sigilate .
* Se stabile]te de c[tre Centrul de Control @n colaborare cu
sportivul care au fost medicamentele administrate @n ultimele 48 h.
* Sportivul semneaz[ c[ toate procedurile au decurs @n
conformitate cu regulamentul controlului doping.
281
* Unul din vase este preluat @ntr-un container sigilat ]i
transportat la laborator. Cel[lalt este plasat @n alt container pentru
teste de rezerv[.
* Dac[ din prima prob[ se ob\in rezultate pozitive, atunci se
repet[ testele ]i pentru a II-a prob[.
#n prezent cele mai multe test[ri au loc @n cadrul
evenimentelor sportive majore, dar @n multe \[ri au @nceput s[ fie
realizate @n orice moment al anului. Sportivii trebuie s[ fie de acord
cu recoltarea unor astfel de probe.

281
* Unul din vase este preluat @ntr-un container sigilat ]i
transportat la laborator. Cel[lalt este plasat @n alt container pentru
teste de rezerv[.
* Dac[ din prima prob[ se ob\in rezultate pozitive, atunci se
repet[ testele ]i pentru a II-a prob[.
#n prezent cele mai multe test[ri au loc @n cadrul
evenimentelor sportive majore, dar @n multe \[ri au @nceput s[ fie
realizate @n orice moment al anului. Sportivii trebuie s[ fie de acord
cu recoltarea unor astfel de probe.

283

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu, C., Igiena educa\iei fizice ]i sportului, Ed. Sport-
Turism, Bucure]ti, 1977.
2. Balsom P.D., Ekblom B., Soderlund K., Sjodin B., Hultman
E., Creatine supplimentation and dynamic high-intensity
intermittent exercise, Scandinavian Journal of Medecine and
Science in Sports, 3, 143-149, 1993.
3. Bar-Or O., The young athlete: Some physiological
considerations, Journal of Sports Science, 13, S31-S33, 1995
4. Blomstrand E., Hassmen P., Ekblom B, Newsholme, EA,
Administration of branched-chain aminocids during sustained
exercise: Effects on performance and on plasma concentration of
some amino acids, European Journal of Applied Physiology, 63,
83-88, 1991.
5. BonkeD., Influence of vitamin B1,B6 and B12 on the control of
fine mouvements. Bibliotheca Nutritio et Dieta, 54, 104-109,
1986.
6. Brass E., Hiatt W., Carnitine metabolism during exercise, Life
Sciences, 54, 1383-1393, 1994.
7. Brewer J., Williams C., Patton A., The influence of highh
carbohydrate diets on endurance running performance, European
Journal of Applied Physiology, 57, 698-706, 1988.
8. Brouns, F., Nutritional Needs of Athlets, ed. Wiley Books,
1996.
9. Bucci L., Nutrients as Ergogenic Aids for Sports and Exercise,
ed. Boca Raton, Fl, CRC Press, 1993.
10. Burns J., Costill D., Fink W., Mitchell J., Houmard J., Effects
of choline ingestion on endurance performance, Medecine and
Science in Sports and Exercise, 20, S25, 1988.
11. Cade R., Contge M., Zauner C., Mars D., Peterson J., Lunne
D., Hommen N., Paker D., , Effects of phosfate loading on 2,3-
diphosfoglicerate and maximal oxygen uptakr. Medecine and
Science in Sports and Exercise, 16, 263-268, 1984.
12. Carr C., Natural plant products that enhance performance and
endurance. In Enhancers of Performance and Endurance, ed.
Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale NY,138-192, 1986.
283

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu, C., Igiena educa\iei fizice ]i sportului, Ed. Sport-
Turism, Bucure]ti, 1977.
2. Balsom P.D., Ekblom B., Soderlund K., Sjodin B., Hultman
E., Creatine supplimentation and dynamic high-intensity
intermittent exercise, Scandinavian Journal of Medecine and
Science in Sports, 3, 143-149, 1993.
3. Bar-Or O., The young athlete: Some physiological
considerations, Journal of Sports Science, 13, S31-S33, 1995
4. Blomstrand E., Hassmen P., Ekblom B, Newsholme, EA,
Administration of branched-chain aminocids during sustained
exercise: Effects on performance and on plasma concentration of
some amino acids, European Journal of Applied Physiology, 63,
83-88, 1991.
5. BonkeD., Influence of vitamin B1,B6 and B12 on the control of
fine mouvements. Bibliotheca Nutritio et Dieta, 54, 104-109,
1986.
6. Brass E., Hiatt W., Carnitine metabolism during exercise, Life
Sciences, 54, 1383-1393, 1994.
7. Brewer J., Williams C., Patton A., The influence of highh
carbohydrate diets on endurance running performance, European
Journal of Applied Physiology, 57, 698-706, 1988.
8. Brouns, F., Nutritional Needs of Athlets, ed. Wiley Books,
1996.
9. Bucci L., Nutrients as Ergogenic Aids for Sports and Exercise,
ed. Boca Raton, Fl, CRC Press, 1993.
10. Burns J., Costill D., Fink W., Mitchell J., Houmard J., Effects
of choline ingestion on endurance performance, Medecine and
Science in Sports and Exercise, 20, S25, 1988.
11. Cade R., Contge M., Zauner C., Mars D., Peterson J., Lunne
D., Hommen N., Paker D., , Effects of phosfate loading on 2,3-
diphosfoglicerate and maximal oxygen uptakr. Medecine and
Science in Sports and Exercise, 16, 263-268, 1984.
12. Carr C., Natural plant products that enhance performance and
endurance. In Enhancers of Performance and Endurance, ed.
Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale NY,138-192, 1986.
284
13. C[t[niciu, V., C`rligerlu V., Teofilovici A., Alimenta\ia @n
sport, Ed. Stadion, Bucure]ti, 1971.
14. Cereteli P., Marconi C., L-carnitine supplimentation in humans :
The effects on physical performance, International Journal of
SportM edecine, 11, 1-14, 1990.
15. Chryssanthopoulos C., Hennessy L., Williams C, Comparison
between carbohydrate feedings before exercise, during, or in
combination on endurance running capacity, Clinical Science,
87, 44A, 1994.
16. Clarkson P.,, Nutritional ergogenic aids: Cromium, exercise and
muscle mass, International Journal of Sport Nutrition, 1,289-
293, 1991.
17. Clarkson P.,, Haymes M., Trace mineral requirements for
athlets, International Journal of Sport Nutrition, 4, 104-119,
1994.
18. Clarkson P.,, Antioxidants and physical performance, Clinical
Reviews in Food Science and Nutrition, 35, 131-141, 1995.
19. Clarkson P., Micronutrients and exercise: Antioxidants and
minerals, Journal of Sports Science, 13, S11-S24, 1995
20. Coleman E., Update on carbohydrate: Solid versus liquid.
International Journal of Sport Nutrition, 4, 86-92, 1994.
21. Costill D., Hargreaves M., Carbohydrate nutrition and fatigue,
Sports Medecine, 13,86-92, 1992.
22. Costill D., Miller J., Nutrition for endurance sport: Carbohydrate
and fluid balance, International Journal of Sports Medecine, 1,
2-14, 1980.
23. Coyle, EF, Timing and method of increased carbohydrate intake
to cope with heavy training, competition, and recovery, Journal
of Sport Science, 9, 2-24, 1991.
24. Davis MJ., Central and peripheal factors in fatigue, Journal of
Sports Science, 13, S49-S53, 1995 .
25. Deluca J., Freund B., Montain S., Latzka W, Sawka M.,
Hormonal reponses to hyperhydratation with glycerol vs water
alone, Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S36,
1993.


284
13. C[t[niciu, V., C`rligerlu V., Teofilovici A., Alimenta\ia @n
sport, Ed. Stadion, Bucure]ti, 1971.
14. Cereteli P., Marconi C., L-carnitine supplimentation in humans :
The effects on physical performance, International Journal of
SportM edecine, 11, 1-14, 1990.
15. Chryssanthopoulos C., Hennessy L., Williams C, Comparison
between carbohydrate feedings before exercise, during, or in
combination on endurance running capacity, Clinical Science,
87, 44A, 1994.
16. Clarkson P.,, Nutritional ergogenic aids: Cromium, exercise and
muscle mass, International Journal of Sport Nutrition, 1,289-
293, 1991.
17. Clarkson P.,, Haymes M., Trace mineral requirements for
athlets, International Journal of Sport Nutrition, 4, 104-119,
1994.
18. Clarkson P.,, Antioxidants and physical performance, Clinical
Reviews in Food Science and Nutrition, 35, 131-141, 1995.
19. Clarkson P., Micronutrients and exercise: Antioxidants and
minerals, Journal of Sports Science, 13, S11-S24, 1995
20. Coleman E., Update on carbohydrate: Solid versus liquid.
International Journal of Sport Nutrition, 4, 86-92, 1994.
21. Costill D., Hargreaves M., Carbohydrate nutrition and fatigue,
Sports Medecine, 13,86-92, 1992.
22. Costill D., Miller J., Nutrition for endurance sport: Carbohydrate
and fluid balance, International Journal of Sports Medecine, 1,
2-14, 1980.
23. Coyle, EF, Timing and method of increased carbohydrate intake
to cope with heavy training, competition, and recovery, Journal
of Sport Science, 9, 2-24, 1991.
24. Davis MJ., Central and peripheal factors in fatigue, Journal of
Sports Science, 13, S49-S53, 1995 .
25. Deluca J., Freund B., Montain S., Latzka W, Sawka M.,
Hormonal reponses to hyperhydratation with glycerol vs water
alone, Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S36,
1993.


285
26. Demopoulos HB., Santomier Jp., Seligman ML., Pietronigro
DD., Free radical pathology: Rationale and toxiology of
antioxidants and other supplements in sports medecine and
exercise science. In Sport, Health and Nutrition, 1ed. Human
Kinetics, 39-189, 1986.
27. Dillard CJ., Litov RE., Savin WM, Dumelin EE., Tappel AL.,
Effects of exercise, vitamin E, and ozone on pulmonary function
and lipid peroxidation, Journal of Applied Physiology, 45, 927-
932, 1978.
28. Dr[gan I., Dinu V., Mohora M., Cristea E., Ploesteanu E.,
Stroescu V., Studies regarding the antioxidant effect of selenium
on top swimmers, Revue Roumaine Physiologie, 27, 15-20, 1990
29. Dr[gan, I. ]i colab., Medicina sportiv[, Ed. Sport-Turism,
Bucure]ti, 1989.
30. Dr[gan, I. Stroescu V., Medica\ia la sportivi, Ed. Cucuteni,
Bucure]ti, 1995.
31. Elam D., Morphological changes in adult males from resistance
exercise and amino acids supplementation, Journal of Sport
Medecine and Physical Fitness, 28, 52-54, 1988.
32. Elam D., Hardin D., Sutton R, Hagen L., Effects of arginine and
ornithine on strength, lean body mas and urinary hydroxyproline
in adult males, Journal of Sport Medecine and Physical Fitness,
26, 52-56, 1989.
33. Evans G., Pouchnik D., Composition and biological activity of
chromiumpyridine carboxylate complexes. Journal of
Inorganic Biochemistry, 49, 177-187, 1993.
34. Evans G., The effect of chromium picolinate on insulin
controlled parameters in humans, International Journal of
Biosocial and Medical Research 11, 163-180, 1989.,
35. Faure P., Interet d
,
un complement dietethique biologique en
acides gras omega 3 associes a des acides amines, Cahiers de
Biotherapie, nr. 130, 1994.
36. Febbraio M., Parkin J., Martin I., Stojanovska L., Carrey M.,
The effect of timing of ingestion of high glycaemic index food on
muscle glycogen storage following prolonged exercise, Clinical
Science, 87, 48 A, 1994.



285
26. Demopoulos HB., Santomier Jp., Seligman ML., Pietronigro
DD., Free radical pathology: Rationale and toxiology of
antioxidants and other supplements in sports medecine and
exercise science. In Sport, Health and Nutrition, 1ed. Human
Kinetics, 39-189, 1986.
27. Dillard CJ., Litov RE., Savin WM, Dumelin EE., Tappel AL.,
Effects of exercise, vitamin E, and ozone on pulmonary function
and lipid peroxidation, Journal of Applied Physiology, 45, 927-
932, 1978.
28. Dr[gan I., Dinu V., Mohora M., Cristea E., Ploesteanu E.,
Stroescu V., Studies regarding the antioxidant effect of selenium
on top swimmers, Revue Roumaine Physiologie, 27, 15-20, 1990
29. Dr[gan, I. ]i colab., Medicina sportiv[, Ed. Sport-Turism,
Bucure]ti, 1989.
30. Dr[gan, I. Stroescu V., Medica\ia la sportivi, Ed. Cucuteni,
Bucure]ti, 1995.
31. Elam D., Morphological changes in adult males from resistance
exercise and amino acids supplementation, Journal of Sport
Medecine and Physical Fitness, 28, 52-54, 1988.
32. Elam D., Hardin D., Sutton R, Hagen L., Effects of arginine and
ornithine on strength, lean body mas and urinary hydroxyproline
in adult males, Journal of Sport Medecine and Physical Fitness,
26, 52-56, 1989.
33. Evans G., Pouchnik D., Composition and biological activity of
chromiumpyridine carboxylate complexes. Journal of
Inorganic Biochemistry, 49, 177-187, 1993.
34. Evans G., The effect of chromium picolinate on insulin
controlled parameters in humans, International Journal of
Biosocial and Medical Research 11, 163-180, 1989.,
35. Faure P., Interet d
,
un complement dietethique biologique en
acides gras omega 3 associes a des acides amines, Cahiers de
Biotherapie, nr. 130, 1994.
36. Febbraio M., Parkin J., Martin I., Stojanovska L., Carrey M.,
The effect of timing of ingestion of high glycaemic index food on
muscle glycogen storage following prolonged exercise, Clinical
Science, 87, 48 A, 1994.



286
37. Ferrando A., Green N., The effect of boron supplimentation on
lean body mass, plasma testosterone levels, and strength in male
bodybuilders, International Journal of Sport Nutrition, 3, 140-
149, 1993
38. Freund B., Montain S., McKay J., Young A., Sawka M.,
Reanl responses to hyperhidration using aqueous glycerolvs water
alone provide insight to the mechanism for glycerol effectiveness,
Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S35, 1993.
39. Girard S., Endurance Sports Nutrition, ed. Human Kinetics,
2000.
40. Goforth HW., Hodgon JA., Hildebrand RL., A double blind
study of the effects of carbohydrate loading upon endurance
performance, Medecine and Science in Sports and Exercise, 12,
108A, 1980.
41. Grenhaff P., Bodin K., Soderlund K., Hultman E., Effect of
oral carnitine supplementation on skeletal muscle
phosphocreatine resynthesis, American Journal of Physiology,
266, E725-E730, 1994.
42. Harris RC., Soderlund K., Hultman E., Elevation of creatine in
resting and exercised muscle of normal subjects by creatine
supplimentation, Clinical Science, 83, 367-374, 1992.
43. Hasten D., Rome E.,. Franks B., Hegsted M., Effects of
chromium picolinate on beginning weight training students,
International Journal of Sport Nutrition, 2, 343-350, 1992.
44. Hinchcliff K., McKeever K., Muir W., Sams R., Effects of oral
sodium loading on acid:base status ant athletic capacity,
Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S25, 1993.
45. Hatfield F.C., Ultimate Sports Nutrition, Chicago, IL
Contemporary Books, Inc, 1987.
46. Ivy JL, Muscle glycogen synthesis before and after exercise,
Sport Medecine, 11, 6-19, 1991.
47. Jacobson B., Effect of aminoacids on growth hormone release.
Physician and Sports Medecine, 18, 63-70, 1993.
48. Kanter m., Williams M., Nutritional supplements that
pueportely affect metabolism and/or energy production:
antioxidants, carnitine and choline, paper presented at the
Gatorade Sports Science Institute Conference on Nutritional
Ergogenic Aids, Chicago, IL, 1994.
286
37. Ferrando A., Green N., The effect of boron supplimentation on
lean body mass, plasma testosterone levels, and strength in male
bodybuilders, International Journal of Sport Nutrition, 3, 140-
149, 1993
38. Freund B., Montain S., McKay J., Young A., Sawka M.,
Reanl responses to hyperhidration using aqueous glycerolvs water
alone provide insight to the mechanism for glycerol effectiveness,
Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S35, 1993.
39. Girard S., Endurance Sports Nutrition, ed. Human Kinetics,
2000.
40. Goforth HW., Hodgon JA., Hildebrand RL., A double blind
study of the effects of carbohydrate loading upon endurance
performance, Medecine and Science in Sports and Exercise, 12,
108A, 1980.
41. Grenhaff P., Bodin K., Soderlund K., Hultman E., Effect of
oral carnitine supplementation on skeletal muscle
phosphocreatine resynthesis, American Journal of Physiology,
266, E725-E730, 1994.
42. Harris RC., Soderlund K., Hultman E., Elevation of creatine in
resting and exercised muscle of normal subjects by creatine
supplimentation, Clinical Science, 83, 367-374, 1992.
43. Hasten D., Rome E.,. Franks B., Hegsted M., Effects of
chromium picolinate on beginning weight training students,
International Journal of Sport Nutrition, 2, 343-350, 1992.
44. Hinchcliff K., McKeever K., Muir W., Sams R., Effects of oral
sodium loading on acid:base status ant athletic capacity,
Medecine and Science in Sports and Exercise, 25, S25, 1993.
45. Hatfield F.C., Ultimate Sports Nutrition, Chicago, IL
Contemporary Books, Inc, 1987.
46. Ivy JL, Muscle glycogen synthesis before and after exercise,
Sport Medecine, 11, 6-19, 1991.
47. Jacobson B., Effect of aminoacids on growth hormone release.
Physician and Sports Medecine, 18, 63-70, 1993.
48. Kanter m., Williams M., Nutritional supplements that
pueportely affect metabolism and/or energy production:
antioxidants, carnitine and choline, paper presented at the
Gatorade Sports Science Institute Conference on Nutritional
Ergogenic Aids, Chicago, IL, 1994.
287
49. Madsen K., Pedersen PK., Djurhuus MS., Klitgaard N.A.,
Effects of detraining on endurance capacity and metabolical
changes during prolonged exhaustive exercise, Journal of
Applied Physiology, 75, 1444-1451, 1993.
50. Morris PG., McIntyre DJO., Coxon R., Bachelard H.,
Moriarty KT., Greenhaff PL., Macdonald I., Nuclear magnetic
resonance spectroscopy as a tool to study carbohydrate
metabolism, Proceedings of the Nutrition Society, 53, 335-
343,1994.
51. Newsholme, E., Leech, T., Druster, G., Keep on running, Wiley
Books, 1995.
52. Newsholme, E., Parry Billings M., McAndrews N., Budgett
R., A biochemical mecanism to explain some caracteristics of
overtraining, Advanced in Nutrition and Top Sport, ed. Basel,
Karger, 1991.
53. Nielsen F., Facts and fallacies about boron. Nutrition Today, 27,
6-12, 1992.
54. Reeds P., Fjield C., Jahoor F., Do differences between amino
acid composition of the acute phase and muscle proteins have a
bearing on nitrogen loss in traumatic states?, Journal of
Nutrition, 124, 906-910, 1994.
55. Rinderu ET., Alimenta\ia sportivului - interela\ii teoretice ]i
practice, Ed. Universit[\ii din Craiova, 1999.
56. Rinderu E.T., Rusu L., Energogene nutritionale, Revista
profesorilor de Educatie Fizica Dolj- nr.1, 2001.
57. Rinderu E.T., Rusu L, Relatii intre profilul psihic si alimentatia
atletului, A XI - a Conferinta Nationala de Medicina Sportiva
Bucuresti, 29-31, 2001
58. Rinderu E.T., Cataneanu S, Influenta alimentatiei asupra
psihicului atletului. Metode de evaluare psihica si antrenament
mental; Simpozion International Consiliul Stiintei Sportului ,
Bucuresti, 1997
59. Rinderu E.T., Cataneanu S, Shaoo M, Rolul alimentatiei si
medicatiei sustinatoare de efort in imbunatatirea performantei;
Simpozion International, Universitatea din Pitesti, p.125-129,
1997
60. Rinderu E.T., Rusu L., Ilinca I., Aportul lichidian adecvat - rol
in imbunatatirea performantei intr-o echipa feminina de volei;
Congresul Balcanic de Medicina Sportiva, Antalia, p.57, 1999
287
49. Madsen K., Pedersen PK., Djurhuus MS., Klitgaard N.A.,
Effects of detraining on endurance capacity and metabolical
changes during prolonged exhaustive exercise, Journal of
Applied Physiology, 75, 1444-1451, 1993.
50. Morris PG., McIntyre DJO., Coxon R., Bachelard H.,
Moriarty KT., Greenhaff PL., Macdonald I., Nuclear magnetic
resonance spectroscopy as a tool to study carbohydrate
metabolism, Proceedings of the Nutrition Society, 53, 335-
343,1994.
51. Newsholme, E., Leech, T., Druster, G., Keep on running, Wiley
Books, 1995.
52. Newsholme, E., Parry Billings M., McAndrews N., Budgett
R., A biochemical mecanism to explain some caracteristics of
overtraining, Advanced in Nutrition and Top Sport, ed. Basel,
Karger, 1991.
53. Nielsen F., Facts and fallacies about boron. Nutrition Today, 27,
6-12, 1992.
54. Reeds P., Fjield C., Jahoor F., Do differences between amino
acid composition of the acute phase and muscle proteins have a
bearing on nitrogen loss in traumatic states?, Journal of
Nutrition, 124, 906-910, 1994.
55. Rinderu ET., Alimenta\ia sportivului - interela\ii teoretice ]i
practice, Ed. Universit[\ii din Craiova, 1999.
56. Rinderu E.T., Rusu L., Energogene nutritionale, Revista
profesorilor de Educatie Fizica Dolj- nr.1, 2001.
57. Rinderu E.T., Rusu L, Relatii intre profilul psihic si alimentatia
atletului, A XI - a Conferinta Nationala de Medicina Sportiva
Bucuresti, 29-31, 2001
58. Rinderu E.T., Cataneanu S, Influenta alimentatiei asupra
psihicului atletului. Metode de evaluare psihica si antrenament
mental; Simpozion International Consiliul Stiintei Sportului ,
Bucuresti, 1997
59. Rinderu E.T., Cataneanu S, Shaoo M, Rolul alimentatiei si
medicatiei sustinatoare de efort in imbunatatirea performantei;
Simpozion International, Universitatea din Pitesti, p.125-129,
1997
60. Rinderu E.T., Rusu L., Ilinca I., Aportul lichidian adecvat - rol
in imbunatatirea performantei intr-o echipa feminina de volei;
Congresul Balcanic de Medicina Sportiva, Antalia, p.57, 1999
288
61. Sanders T., Marine oils: Metabolic effects and role in human
nutrition. Proceedings of the Nutrition Society, 52, 457-472,
1993.
62. Sastre J., Aseni M., Gasco E., Pallardo FV., Ferrero JA.,
Furukawa Y., Vina J., Exhaustive physical exercise causes
oxidation of glutathione status in blood: Prevention by
antioxidant administration, American Journal of Physiology,
263, R992-R995, 1992.
63. Sawka M., Freund B., Roberts D., O
,
Bryen C., Dennis R.,
Valen C., Total body water, extracellular fluid, and plasma
responses to hyperhidratation with aqueos glycerol, , Medecine
and Science in Sports and Exercise, 25, S35, 1993.
64. Selby GB., Eichner ER., Hematocrit and performance: The
effect of endurance training on blood volume. Seminars in
Hematology, 31, 122-127.
65. Sherman W., Costill D., Fink W., Miller J., Effects of exercise-
diet manipulations on muscle glycogen and its subsequent
utilisation during performance, International Journal of Sports
Medecine, 114, 114-118, 1981.
66. Sherman W., Penden m., Wright D., Carbohydrate feedings 1 h
before exercise improves cycling performance, American
Journal of Clinical Nutrition, 54, 866-870, 1991.
67. Siliprandi N., DiLisa F., Pieralisi G., Ripari P., Maccari F.,
Menabo R., Giamberardino M., Vecchiet L., Metabolic
changes induced by maximal exercise in human subjects
following carnitine supplementation, Biochimica Biophysica
Acta, 1034, 17-21, 1990.
68. Simon Schnass L., Pabst H., Influence of vitamin E on
physical performance, International Journal of Vitamin
Nutrition Research, 58, 49-54, 1988.
69. Sumida S., Tanaka K., Kitao H., Nakadomo F., Exercise-
induced lipid peroxidation and leakage of enzymes before and
after vitamin E supplimentation, International Journal of
Biochemistry, 21,835-838, 1989.
70. }erbescu C., Kinetoprofilaxie primar[ - Biologia condi\iei fizice,
Ed. Universit[\ii din Oradea, 2000.
288
61. Sanders T., Marine oils: Metabolic effects and role in human
nutrition. Proceedings of the Nutrition Society, 52, 457-472,
1993.
62. Sastre J., Aseni M., Gasco E., Pallardo FV., Ferrero JA.,
Furukawa Y., Vina J., Exhaustive physical exercise causes
oxidation of glutathione status in blood: Prevention by
antioxidant administration, American Journal of Physiology,
263, R992-R995, 1992.
63. Sawka M., Freund B., Roberts D., O
,
Bryen C., Dennis R.,
Valen C., Total body water, extracellular fluid, and plasma
responses to hyperhidratation with aqueos glycerol, , Medecine
and Science in Sports and Exercise, 25, S35, 1993.
64. Selby GB., Eichner ER., Hematocrit and performance: The
effect of endurance training on blood volume. Seminars in
Hematology, 31, 122-127.
65. Sherman W., Costill D., Fink W., Miller J., Effects of exercise-
diet manipulations on muscle glycogen and its subsequent
utilisation during performance, International Journal of Sports
Medecine, 114, 114-118, 1981.
66. Sherman W., Penden m., Wright D., Carbohydrate feedings 1 h
before exercise improves cycling performance, American
Journal of Clinical Nutrition, 54, 866-870, 1991.
67. Siliprandi N., DiLisa F., Pieralisi G., Ripari P., Maccari F.,
Menabo R., Giamberardino M., Vecchiet L., Metabolic
changes induced by maximal exercise in human subjects
following carnitine supplementation, Biochimica Biophysica
Acta, 1034, 17-21, 1990.
68. Simon Schnass L., Pabst H., Influence of vitamin E on
physical performance, International Journal of Vitamin
Nutrition Research, 58, 49-54, 1988.
69. Sumida S., Tanaka K., Kitao H., Nakadomo F., Exercise-
induced lipid peroxidation and leakage of enzymes before and
after vitamin E supplimentation, International Journal of
Biochemistry, 21,835-838, 1989.
70. }erbescu C., Kinetoprofilaxie primar[ - Biologia condi\iei fizice,
Ed. Universit[\ii din Oradea, 2000.
289
71. Tenie-Ionescu, A., Popa, Gh., Sus\in[toare ]i stimulatoare de
efort @n sportul de performan\[, Ed. Orizonturi Universitare,
Timi]oara, 1998.
72. Thomas D., Brotherhood J., Brand J., Carbohydrate feeding
before exercise: Effects of the glycemic index, International
Journal of Sports Medecine, 12, 180-186, 1991.
73. Tsintzas KO., Liu R., Williams C., Campbell I., Gaitanos G.,
The effect of carbohydrate ingestion on performance during a 30-
km race. International Journal of Sport Nutrition, 3, 127-139,
1993.
74. Tsintzas KO., Williams C., Boobis L., Muscle glycogen in
different type fibers durring running with and without
carbohydrate ingestion, Clinical Science, 87, 35A, 1994.
75. Vecchiet L., DiLisa F., Pierlisi G., Ripari P., Menabo R.,
Giamberardino M., Siliprandi N., Influence of L-carnitine
administration on maximal physical exercise, European Journal
of Applied Physiology, 61, 486-490, 1990.
76. Viitasalo J., Kyrolainen H., Bosco C., Alen M., Effects of rapid
weight reduction on force production and vertical jumping height,
International Journal of Sports Medecine, 8, 281-285, 1987.
77. Weineck, J., Biologie du Sport, vol. II, SDP, Bucure]ti, 1995.
78. Wilber R., Moffat R., Influence of carbohydrate ingestion on
blood glucose and performance in runners, International Journal
of Sport Nutrition, 2, 317-327, 1992.
79. Williams C., Macronutriens and performance, Journal of Sports
Science, 13,S11-S24, 1995.
80. Williams MH., Nutritional ergogenics in athlets, Journal of
Sports Science, 13,S63-S74, 1995.
81. * Lucr[rile Conferin\ei }tiin\ifice Interna\ionale asupra
Aspectelor Nutri\ionale Curente la Atle\i, Monaco, 1995
82. * Eufic Review, Reference Paper of the European Food
Information Council, nr. 6, 1999.
83. *Agenda Medical[ 2003, ed Medical[, Bucure]ti.
84. * Catalog de prezentare produse California Fitness 2003.



289
71. Tenie-Ionescu, A., Popa, Gh., Sus\in[toare ]i stimulatoare de
efort @n sportul de performan\[, Ed. Orizonturi Universitare,
Timi]oara, 1998.
72. Thomas D., Brotherhood J., Brand J., Carbohydrate feeding
before exercise: Effects of the glycemic index, International
Journal of Sports Medecine, 12, 180-186, 1991.
73. Tsintzas KO., Liu R., Williams C., Campbell I., Gaitanos G.,
The effect of carbohydrate ingestion on performance during a 30-
km race. International Journal of Sport Nutrition, 3, 127-139,
1993.
74. Tsintzas KO., Williams C., Boobis L., Muscle glycogen in
different type fibers durring running with and without
carbohydrate ingestion, Clinical Science, 87, 35A, 1994.
75. Vecchiet L., DiLisa F., Pierlisi G., Ripari P., Menabo R.,
Giamberardino M., Siliprandi N., Influence of L-carnitine
administration on maximal physical exercise, European Journal
of Applied Physiology, 61, 486-490, 1990.
76. Viitasalo J., Kyrolainen H., Bosco C., Alen M., Effects of rapid
weight reduction on force production and vertical jumping height,
International Journal of Sports Medecine, 8, 281-285, 1987.
77. Weineck, J., Biologie du Sport, vol. II, SDP, Bucure]ti, 1995.
78. Wilber R., Moffat R., Influence of carbohydrate ingestion on
blood glucose and performance in runners, International Journal
of Sport Nutrition, 2, 317-327, 1992.
79. Williams C., Macronutriens and performance, Journal of Sports
Science, 13,S11-S24, 1995.
80. Williams MH., Nutritional ergogenics in athlets, Journal of
Sports Science, 13,S63-S74, 1995.
81. * Lucr[rile Conferin\ei }tiin\ifice Interna\ionale asupra
Aspectelor Nutri\ionale Curente la Atle\i, Monaco, 1995
82. * Eufic Review, Reference Paper of the European Food
Information Council, nr. 6, 1999.
83. *Agenda Medical[ 2003, ed Medical[, Bucure]ti.
84. * Catalog de prezentare produse California Fitness 2003.