Autismul incapacitate de interrelationare

Constiinta reprezinta capacitatea de a produce judecati asupra intentiilor si

actelor noastre. Constiinta este intuitia pe care o are spiritul despre perceptiile si
actele sale. Constiinta este intentionalitate, adica este indreptata spre ceva din
afara mea.
Interpretarea este competenta care le permite primatelor sa atribuie
atitudini, intentii, sentimente mintiilor
1
. Citirea altor mintii este de fapt
empatizarea.
A fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul intern de referinta al
altuia, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin ca
si cum cealalta persoana, dar fara a pierde conditia de ca si cum
2
. e poti
transpune cu ajutorul ima!inatiei in !andirea celuilalt, in trairea lui si in modul
de a actiona
"
.
#mpatia poate fi definita din punct de vedere psi$analitic ca un proces al
unei identificari scurte prin care, cu o fantezie constienta sau neconstienta,
cineva s-ar contopi pe sine cu o alta persoana pentru ca sa intelea!a si sa
impartaseasca sentimentele si atitudinile altuia.
In mod normal oamenii empatizeaza unii cu ceilalti. Isi intele! trairile,
!andirea, modul de actiune unii altora. %ar e&ista si fiinte care nu pot empatiza,
care nu dispun de un or!an mental
'
. Acesti oameni se numesc autisti. #i nu pot
comunica. (rin urmare nu se pot inte!ra in societate. %aca nu pot le!a prietenii
pentru ca nu pot fi capabili sa empatizeze sau sa interpreteze reactiile, atitudinile
celorlalti atunci se pune intrebarea daca devin an&iosi, daca traiesc sentimente de
insin!urare, de alienare, de an!oasa.
Comunicarea este esenta sociabilitatii. #a reprezinta actul prin care oamenii
si alte vietiutoare isi fac cunoscute e&istenta, intentiile, dau stiri, informeaza,
sc$imba mesaje transmitand intr-un sens sau mai multe sensuri in scopul
convietuirii si uneori doar informarii.
Autistii nu sunt parte inte!ranta a societatii. %ificultatea lor de intele!ere a
celorlalte minti )i plaseaza in e&teriorul !rupurilor, asociatiilor. In varianta
Asper!er, autistii nu pot interactiona social, dar pot stapani limbajul si pot trece
testele de inteli!enta la nivel mediu si peste medie
*
.
In varianta +ett, autistii si-au pierdut deprinderile dobandite intre unu si
patru ani si deprinderea de a folosi mainile, prin dere!larea semnificativa a unor
comportamente
,
.
%ezvoltarea mentala a unui individ care traieste in afara unei ambiante
lin!vistice datorita stransei le!aturi dintre limba si !andire este imposibila. Cel ce
1
-./CA0, +A%1 2I3AI/ I0+.%1C#+# I0 4I/.-.4IA 2I0II %I0 (#+-(#CI5A -I0#I C.60II#I ,
#%I1+A 10I5#+-IAII %I0 71C1+#-I, 2888, pa!. 19'.
2
2A+C1-, -+.# #2(AI# -I (#+-.0A/IA#
3
I7I%#2, pa!.
4
-./CA0, +A%1 2I3AI/ I0+.%1C#+# I0 4I/.-.4IA 2I0II %I0 (#+-(#CI5A -II0#I C.60II#I ,
#%I1+A 10I5#+-IAII 71C1+#-I, 2888, pa!.19:.
5
I7I%#2, pa!. 19;.
6
I7I%#2, pa!. 19;.
1
beneficiaza de un astfel de mediu poate evolua normal c$iar si atunci cand el nu
vorbeste
;
.
-ituatia autismului demonstreaza contrariul acestei prepozitii ca individul
care traieste intr-un mediu lin!vistic se dezvolta mental. Autistii nu pot adopta o
atitudine intentionala
:
.
Atitudinea intentionala este modul de interpretare comportamental al unei
entitati, tratand-o ca si cum ar fi un a!ent rational, care a determinat ale!erea
actiunii , luand in considerare , convin!erile si dorintele sale.
.r!anismul este un sistem intentional asupra caruia se pot face predictii
9
.
Autistul nu poate face predictii. #l nu poate e&plica ce se intampla in mintea sa,
nu poate introspecta, nu poate analiza nici trairile proprii nici pe cele ale
celorlalti.
Autistii sunt un model de virtute. #i nu pot minti, insela, pretinde. #i se
instraineaza, nu pot comunica, nu se pot amuza, flecari , sau juca.
Individul dispune de mijloace de e&primare sonora nearticulata ca rasul,
oftatul, tusea semnificativa precum si foarte multe semnale acustice cu inteles
bine determinat pentru care nu e&ista o denumire
18
.
7ataia pe umar, stran!erea mainii, imbratisarea, palmuirea, sarutul si altele
constituie elemente de limbaj tactil tot asa cum putem descoperii elemente de
comunicare cromatica in e&teriorizarea sentimentelor de rusine sau manie, prin
modificarea culorii obrazului
11
.
%esi mult mai putin constientizate, e&ista si la om forme de comunicare
c$imica si electrica, pe unele dintre acestea bazandu-se multe afinitati si
antipatii nee&plicate dintre indivizi , rase si populatii.
Importanta mijloacelor de comunicare !estuala a fost subliniata inca din
antic$itate in conte&tul oratoriei, care a acordat o atentie deosebita functiei
persuasive a !esticii.
Autistii nu intel! semnele, limbajul non-verbal al oamenilor normali sau a
celor ce nu sufera de aceasta deficienta.
In teatru, relatia fundamentala este cea dintre personaj si spectator. 7una
functionare a mijloacelor <inezice si pro&emice de e&primare joaca un rol
esential
12
. Actorul este obli!at, pe de o parte, sa-si supradimensioneze !estica si
mimica spre a le face perceptibile de la distanta si pe de alta parte sa-si
subordoneze jocul de scena unui cod al e&presiei faciale si corporale accesibile
publicului in conditii socio-istorice determinate.
Autistii nu pot interpreta !esturile, mimica acestora. #i nu pot simula faptul
ca sunt altcineva. #i nu pot empatiza cu celalalt. 0u poate simti durerea sau
suferinta celuilalt. rebuie sa studiem viata fiintelor si nu creierul lor
1"
. %aca
7
%I01, 2I3AI #.+IA C.210ICA+II
8
%#00#, %A0I#/ I(1+I 2#0A/#. . I0C#+CA+# %# I0#/#6#+# A C.0-I0#I , #%I1+A
312A0IA-, 71C1+#-I, 199:, trad. (A+/.6, 3.+#0-IA, pa!. ";.
9
I7I0#2, pa!. '"
10
%I01, 2I3AI #.+IA C.210ICA+II , pa!.
11
I7I%#2, pa!. "9.
12
I7I%#2, pa!. 2'.
13
%#00#, %A0I#/ I(1+I 2#0A/#. . I0C#+CA+# %# I0#/#6#+# A C.0-II0#I , #%I1+A
312A0IA-, 71C1+#-I, 199:, trad. (A+/.6, 3.+#0-IA, pa!. 1:9.
2
observam suferinta oamenilor, studiindu-le comportamentul, stim ce se afla si-n
creierul lor.
7iolo!ic, omul are un creier mai evoluat ca al celorlalte animale, dar re!ulile
biolo!ice controleaza si comportamentul omului. -pre deosebire de celelalte
animale, omul se deosebeste prin aceea ca poseda mai multe semnale non-
verbale ereditare sau educate.
Comunicarea reprezinta un mod de interactiune psi$o-sociala prin care
oamenii isi transmit impresii, idei, conceptii prin mesaje ce produc sc$imburi de
informatii cu scopul cultivarii valorilor propri si cunoasterii valorilor celorlalti. #a
se efectueaza in sisteme si limbaje non-verbale comple&e= limbaje verbale insotite
de limbaje non-verbale, de simboluri, de alternata, tonuri, ritmuri, taceri folosite
anume pentru impartasirea unor semnificatii cu scopul recunoasteri ideilor si
intereselor pastrarii unor le!aturi si unor raporturi.
Autistul nu poate comunica, nu-si poate ima!ina trairile celuilalt. Autistii nu
dispun de ima!inatie. #i se orienteaza dupa indicatori perceptivi din conte&tul
real in care se desfasoara activitatea. #i nu au o directionare precisa, inainteaza
fra!mentar, sacadat, cu sta!nari si erori pana la obtinerea unui rezultat oarecare.
(rocesul de obtinere, prin ima!inatie, a noului implica interactiuni cu toate
componentele sistemului psi$ic uman, cum ar fi= dorintele, aspiratiile,
profunzimea intele!erii, orientarile dominante, trairile profunde ale
evenimentelor, e&perienta proprie, dinamica temperamentala intrea!a
personalitate
1'
. Astfel produsul ima!inativ e&prima personalitatea, ori!inalitatea
acesteia si este el insusi ori!inal, fie in raport cu e&perienta, fie cu cea sociala.
Autistii sunt fiinte fara ima!inatie, fara personalitate. 0u se poate vorbi in
cazul lor de constiinta, de intentionalitate sau de predictii. 0u pot fi considerati
fiinte sociale.
14
(.(#-C1 0#5#A01, (A1/ (-I3./.6I# , #%I1+A %I%ACICA -I (#%A6.6ICA, 71C1+#-I, 199;, pa!. 9".
3
7I7/I.6+A4I#=
1. -./CA0, +A%1 2I3AI/ I0+.%1C#+# I0 4I/.-.4IA 2I0II %I0
(#+-(#CI5A -II0#I C.60II#I , #%I1+A 10I5#+-IAII %I0
71C1+#-I, 2888.
2. 2A+C1-, -+.# #2(AI# -I (#+-.0A/IA#
". %I01, 2I3AI #.+IA C.210ICA+II
'. %#00#, %A0I#/ I(1+I 2#0A/#. . I0C#+CA+# %#
I0#/#6#+# A C.0-II0#I. , #%I1+A 312A0IA-, 71C1+#-I,
199:, trad. (A+/.6, 3.+#0-IA.
*. (.(#-C1 0#5#A01, (A1/ (-I3./.6I# , #%I1+A %I%ACICA -I
(#%A6.6ICA, 71C1+#-I, 199;.

4