Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul 4

MASINA SINCRONA

Masina sincrona este tipul de masina electrica rotativa de curent alternativ care, pentru o
tensiune la borne de frecventa data, functioneaza cu o turatie riguros constanta.
Regimul de baza n functionarea masinii sincrone este regimul de generator electric, la fel
cum regimul de motor este cel de baza pentru masina asincrona. Masina sincrona n regim de
generator reprezinta baza economica a producerii energiei electrice n toate centralele electrice
actuale. n acest regim de functionare masinile sincrone ating cele mai mari puteri nominale fiind
cele mai mari masini electrice construite de om.
Consideratii economice pledeaza pentru cresterea nencetata a puterii nominale a
generatoarelor sincrone (scad investitiile specifice n lei/kW, creste randamentul). Cele mai mari
masini sincrone actuale au atins puteri de 1200MW ca turbogeneratoare si 700MW ca
hidrogeneratoare.
Regimul de motor sincron se foloseste mai cu seama datorita avantajelor fata de motoarele
asincrone (randament mai ridicat, factor de putere mergnd pna la unitate, cuplu invariabil cu
turatia, ntrefier mai mare). Lucrul acesta a fost cu putinta numai dupa ce tehnica a putut rezolva cu
succes doua deficiente grave ale motorului sincron: absenta cuplului de pornire si posibilitatea de
pendulare cu pericolul desprinderii din sincronism (pierderea stabilitatii). n acest regim de
functionare masina sincrona se foloseste n toate actionarile ce necesita o turatie constanta
(compresoare, mori cu bile, pompe de irigatii, etc.) nlocuind din ce n ce mai mult motoarele
asincrone (n special la puteri mari unde primeaza considerentele economice: randament, factor de
putere).
Un alt regim de functionare particular masinii sincrone este compensatorul sincron, regim n
care axul masinii se nvrte n gol masina servind la mbunatatirea factorului de putere al retelei,
compensnd energia reactiva consumata n special de motoarele asincrone alimentate din retea.
Regimul de frna este mai rar ntlnit la masina sincrona.
Masina sincrona

124

4.1 Elemente constructive ale masinii sincrone

n constructia uzuala, masina sincrona se compune din doua parti principale:
statorul, reprezentat de partea fixa, exterioara;
rotorul, asezat concentric n interiorul statorului si care constituie partea mobila.
Statorul la masina sincrona de constructie obisnuita reprezinta indusul masinii si este format
dintr- un miez feromagnetic care poarta n crestaturi o nfasurare de curent alternativ trifazat fiind
foarte asemanator din punct de vedere constructiv cu statorul masinii asincrone trifazate.
Miezul feromagnetic se realizeaza din tole sau segmente de tole stantate din otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici mpachetate n
pachete de cca. 5 cm grosime, ntre pachete prevazndu-se canale radiale de racire (figura 4.1).
Miezul se consolideaza cu tole marginale de (1 3)mm grosime si se preseaza cu ajutorul unor
placi frontale pentru a evita aparitia vibratiilor n timpul functionarii.
nfasurarea statorica este repartizata ( ) 1 q > si se conecteaza la reteaua trifazata de c.a.
nfasurarea se realizeaza din conductor (bare) de cupru izolat cu fibre de sticla, micanita sau rasini
sintetice n functie de clasa de izolatie si de tensiunea nominala. La masina sincrona trifazata,
nfasurarea statorului se conecteaza n stea pentru a se evita nchiderea armonicilor curentului de
ordinul 3 si multipli de 3, precum si aparitia unor armonici de acelasi ordin n curba tensiunii de
faza.
Carcasa masinii se realizeaza din otel turnat (la masinile mici) sau din tabla sudata de otel
(la masinile de puteri mari si foarte mari) si poarta dispozitivele de fixare pe fundatie (talpi), inelele
de ridicare, cutia de borne a indusului si a inductorului, placuta indicatoare si scuturile frontale
(figura 4.1).
La masinile mijlocii scuturile pe lnga rolul de protectie sunt prevazute si cu lagare, iar unul
dintre scuturi sustine port-periile cu periile de contact (figura 4.1).
Placuta indicatoare contine de obicei principalele date nominale ale masinii: puterea
nominala aparenta (kVA sau MVA) si activa (kW sau MW), factorul de putere nominal ( ), cos
n

tensiunea si curentul nominal de linie (V; kV; A; kA), tensiunea si curentul nominal de excitatie (V;
A), randamentul nominal ,
n
turatia nominala (rot/min), frecventa nominala (Hz), numarul de faze
si conexiunea lor.
Rotorul masinii sincrone cuprinde miezul feromagnetic rotoric, nfasurarea rotorica, inelele
colectoare, ventilatorul (figura 4.1).

Masina sincrona

125

1. Ansamblu rotor; 7. Inele colectoare; 13. Scut parte tractiune;
2. Ansamblu nfasurare stator; 8. Port perii; 14. Capacel interior parte inele;
3. Borne stator; 9. Ventilator; 15. Capac;
4. Cutia de borne stat or; 10. Capatul interior parte tractiune; 16. Rulment parte tractiune;
5. Ansamblu miez magnetic rotor; 11. Capatul exterior parte tractiune; 17. Rulment parte opusa tractiune;
6. nfasurarea rotorului; 12. Inel regulator vaselina; 18. Scut parte opusa tractiune.

Sectiune longitudinala printr-o masina asincrona cu poli aparenti
Figura 4.1
Masina sincrona

126

Figura 4.2 Figura 4.3


Miezul rotoric are doua variante constructive:
cu poli aparenti (figura 4.2);
cu poli necati (figura 4.3).
Miezul cu poli aparenti este format dintr-o serie de poli (piese polare) fixati la periferia unei
roti polare solidare cu arborele masinii. Polii poseda nfasurari de excitatie n curent continuu.
Bobinele de excitatie ale polilor se leaga n serie sau paralel, n asa fel nct polaritatea polilor sa
alterneze la periferia rotorului. Alimentarea bobinelor se face prin intermediul inelelor de contact
solidare cu arborele (inele izolate ntre ele si fata de masa si la care se leaga capetele nfasurarii de
excitatie) si a doua perii fixe care freaca pe inelele de contact.
La periferia interioara a statorului, n aceasta varianta, ntrefierul este neuniform, de grosime
relativ mica sub piesele polare si foarte mare n zonele dintre poli.
Miezul cu poli necati (figura 4.3) este o constructie cilindrica masiva din otel de mare
rezistenta. La periferia rotorului se taie o serie de crestaturi n care se plaseaza spirele bobinelor de
excitatie n c.c. a polilor. nfasurarea unui pol acopera, de obicei, doua treimi din deschiderea unui
pol, n mijlocul polului ramnnd o zona de aproximativ o treime din deschiderea polului n care nu
sunt practicate crestaturi. Aceasta zona se mai numeste dinte mare, spre deosebire de ceilalti dinti
cu deschidere mult mai mica care separa crestaturile. Capetele frontale ale bobinelor sunt puternic
strnse prin bandaje masive pentru a face fata solicitarilor centrifuge. Aceasta varianta constructiva
conduce la un ntrefier constant, la periferia interioara a statorului.
Generatoarele electrice de turatii mari (1000 3000 rot/min) actionate de turbine cu aburi
numite turbogeneratoare se construiesc cu poli necati datorita rezistentei mai mari la solicitarile
mecanice centrifuge.
Generatoarele electrice de turatii mici (sute de rot/min) ant renate de turbine hidraulice se
mai numesc si hidrogeneratoare si se construiesc cu poli aparenti deoarece prezinta o mai mare
Masina sincrona

127
simplitate tehnologica. Hidrogeneratoarele se construiesc, de obicei, cu axa de rotatie verticala.
Generatoarele sincrone de puteri sub 100kW se mai construiesc si n constructie inversa, cu
poli aparenti de excitatie pe stator si nfasurarea trifazata cu inele de contact pe rotor.

Tipuri de sisteme de excitatie:
cu masina excitatoare, de fapt un generator de curent continuu cu excitatie separata sau
derivatie (autoexcitatie) cuplat pe acelasi ax cu generatorul sincron (figura 4.4). Avantajul metodei
consta n faptul ca tensiunea de excitatie rezulta constanta nedepinznd de tensiunea retelei.
Probleme deosebite apar la turatii mici (hidrogeneratoare) care au gabarit mai mare a excitatiilor si
la turatii mari (turbogeneratoare) unde apar limitari datorita comutatiei (apar scnteieri la perii).
Aceste considerente limiteaza puterea excitatoarelor de curent continuu la cca. 500 kW;

Figura 4.4 Figura 4.5

cu excitatie statica (figura 4.5), de fapt o punte redresoare monofazata care redreseaza o faza
statorica de c.a., rotorul fiind alimentat de la acest redresor prin intermediul periilor. Se elimina
astfel dezavantajul folosirii masinilor electrice, cu inertiile maselor n miscare si uzura n timp.
Sistemele de excitatie statice sunt simple, performante, cu ntretinere minima si cu siguranta n
exploatare.
cu masini excitatoare fara perii (figura 4.6). Generatorul sincron de excitatie este de
constructie inversata. Rotorul generatorului principal GS si rotorul generatorului sincron de
excitatie GS
e
sunt realizate n continuare, iar pe rotorul comun se dispun montate pe doua discuri
diodele ce alcatuiesc redresorul rotitor. Legaturile redresorului cu nfasurarea de excitatie devin
fixe disparnd astfel sistemul de perii.

Figura 4.6

Masina sincrona

128

4.2 Generatorul sincron

Generatorul sincron trifazat prezinta caracteristici extrem de convenabile pentru producerea
energiei electrice de curent alternativ si reprezinta unica solutie general acceptata de constructorii
de centrale electrice si de sisteme electro-energetice.
Ansamblul format din motorul primar si generatorul sincron poarta denumirea de grup
electrogen. Dupa natura masinii primare care furnizeaza energie mecanica ntlnim: diesel-
generatoarele, turbogeneratoare, hidrogeneratoare.

4.2.1 Principiul de functionare al generatorului sincron cu poli necati

n regim de generator masina sincrona transforma energia mecanica primita pe la ax de la un
motor primar n energie electrica debitata prin stator ntr-o retea de curent alternativ.
Sa presupunem o masina sincrona cu poli necati (figura 4.3) al carei rotor este excitat cu un
curent continuu , I
1
si este rotit din exterior cu viteza unghiulara .
1
Se obtine astfel un cmp
magnetic nvrtitor inductor (vezi subcap. 2.1.2) pe cale mecanica, al carei armonica fundamentala
are expresia:
( )


= =
1 f 1 0
m 1 m 1 1
I k N
B ; t p cos B B (4.1)
unde pulsatia cmpului nvrtitor , p
1 1
= indicele 1 referindu-se la faptul ca desi este produs
n rotor acest cmp nvrtitor are functie de cmp inductor .
Fata de nfasurarea statorica acest cmp nvrtitor va produce sistemul trifazat simetric de
fluxuri:
.
3
4
t cos
3
2
t cos
t cos
1 m 0 W 0
1 m 0 V 0
1 m 0 U 0


=
=
(4.2)
Sistemul trifazat simetric de fluxuri (4.2) va induce n nfasurarea statorica un sistem trifazat
simetric de t.e.m.:
.
3
4
t sin E e
3
2
t sin E e
t sin E e
1 om W 0
1 om V 0
1 m 0 U 0


=
=
(4.3)
Masina sincrona

129
Daca nfasurarea statorica este conectata pe o retea trifazata echilibrata sau pe un
consumator trifazat echilibrat, atunci sistemul de t.e.m. (4.3) va produce un sistem simetric de
curenti:
( )
.
3
4
t sin I i
3
2
t sin I i
t sin I i
1 m 2 W 2
1 m 2 V 2
1 m 2 U 2


=
=
(4.4)
Sistemul de curenti trifazati simetrici (4.4) va produce la rndul sau un cmp magnetic
nvrtitor de reactie al carei fundamentala (armonica de ordinul 1) va avea expresia:
.
2
t p cos B B
1 rm r

= (4.5)
Comparnd relatia (4.1) cu (4.5) se constata ca cele doua cmpuri nvrtitoare (inductor si
de reactie) au aceeasi pulsatie si viteza unghiulara ,
p
1

= deci se rotesc sincron, de unde si
denumirea de masina sincrona.
Cele doua cmpuri, de excitatie si de reactie se compun pentru a produce cmpul magnetic
nvrtitor rezultant al masinii, care este cmpul util, prin intermediul lui avnd loc cuplajul magnetic
al celor doua armaturi.
Cmpul nvrtitor de reactie
r
B exprimat prin relatia (4.5) va produce la rndul sau fata de
nfasurarea statorica un sistem trifazat simetric de fluxuri:
.
3
4
2
t cos
3
2
2
t cos
2
t cos
1 m r rW
1 m r rV
1 m r rU

=
(4.6)
care va induce n stator sistemul trifazat de t.e.m.:
.
3
4
2
t sin E e
3
2
2
t sin E e
2
t sin E e
1 m r W r
1 m r V r
1 m r U r

=
(4.7)
n realitate, n masina sincrona nu exista doua cmpuri nvrtitoare ( ), B , B
r 1
doua
fluxuri ( )
r 0
, sau doua t.e.m. ( )
r 0
e , e ci aceste marimi se compun ntr-o singura marime.
Masina sincrona

130
Astfel, n figura 4.7 se reprezinta compunerea fazoriala a acestor marimi considernd
reteaua pe care debiteaza generatorul inductiva: .
2
, 0




Figura 4.7

Dupa cum se vede din figura 4.7, a cmpul rezultant
m
B pe care l gasim n ntrefierul
masinii face unghiul fata de axa cmpului inductor ; B
1
acelasi unghi l face si fluxul rezultant
m
fata de fluxul inductor
0
ca si t.e.m. rezultanta
m
E fata de . E
0
Unghiul electric este numit si
unghi intern al masinii.


4.2.2 Ecuatiile de functionare ale generatorului sincron cu poli necati

Vom considera o masina sincrona trifazata n urmatoarele ipoteze simplificatoare: circuitul
magnetic al masinii este liniar (nu se satureaza si nu prezinta fenomenul de histerezis); pierderile n
fier sunt neglijate (ulterior vom face corectia necesara); masina are o simetrie perfecta constructiva,
magnetica si electrica, ceea ce include ipoteza unui ntrefier constant la periferia rotorului, adica se
considera o masina cu poli necati; nu vom lua n consideratie dect armonicele fundamentale ale
cmpurilor de excitatie si de reactie; nfasurarea statorica este conectata la o retea trifazata
echilibrata cu caracter inductiv; rotorul masinii este rotit din exterior cu turatia constanta
[ ] min / rot
2
60
n
1
1


= ; nfasurarea de excitatie este alimentata la tensiunea constanta nominala . U
en

De asemenea, n cele ce urmeaza, vom considera doar regimul stationar de functionare,
regim n care viteza unghiulara a rotorului
1
si tensiunea de excitatie ramn constante.
Procednd n mod analog ca la masina asincrona (sau ca la transformator), vom introduce
asa-numitul curent de magnetizare, care are toate atributele cmpului rezultant . B
m

Masina sincrona

131
n ceea ce priveste cmpul de excitatie, vom nlocui rotorul real cu un rotor fictiv imobil,
posednd o nfasurare trifazata simetrica, cu acelasi numar de spire pe faza si acelasi coeficient de
nfasurare ca si statorul masinii.
Valoarea efectiva
'
1
I a curentului ce va strabate aceasta nfasurare rotorica trifazata fictiva
rezulta din egalitatea amplitudinii cmpului magnetic de excitatie real, produs pe cale mecanica de
nfasurarea monofazata, si a amplitudinii cmpului magnetic nvrtitor obtinut pe cale electrica de
nfasurarea fictiva: (conform subcap. 2.1.2 relatiile 2.25 si 2.32):


=


1 1 0 f
1 N 2 0
I N k
p
I k N 3
'
2

de unde rezulta:
.
k N 3
k N p
I I
2
N 2
f 1
1 1
'


=
Curentul
'
1
I se numeste curent de excitatie raportat la stator.
Prin acest artificiu de calcul compunerea fazoriala a celor doua cmpuri nvrtitoare (de
excitatie si de reactie) din figura 4.7, a se poate nlocui prin compunerea curentilor din figura 4.9,
curenti avnd aceeasi pulsatie si defazaje reciproce cu cmpurile.
Se obtine astfel prima ecuatie functionala n regim stationar a generatorului sincron:

m 1 2
I I I
'
= + (4.10)
ecuatie pusa n evidenta n diagrama de fazori din figura 4.10.
Daca se iau n consideratie si pierderile n fierul statoric, atunci ecuatia 4.10 sufera o
corectie uzuala folosita si la transformator si la motorul asincron:

a m 0
0 1 2
I I I
I I I
'
+ =
= +
(4.11)
m
I fiind componenta de magnetizare, iar
a
I componenta corespunzatoare pierderilor n fier ale
curentului rezultant
0
I numit si curent de mers n gol.
Pentru gasirea celei de-a doua ecuatii (de tensiuni) a generatorului sincron vom aplica cea
de-a doua teorema a lui Kirchhoff pe un ochi de circuit ce cuprinde o faza statorica ce se nchide
prin nul (figura 4.8):





Masina sincrona

132

Figura 4.8 Figura 4.9


2 2 2 d 2 m
u i R e e + = + (4.12)
n care:

m
e - t.e.m. rezultanta indusa n stator;

dt
di
L e
2
d 2 d 2
= - t.e.m. indusa de fluxul statoric de dispersie,
d 2
L fiind
inductivitatea statorica de dispersie;

2
R - este rezistenta de faza a nfasurarii statorice;

2
i - este curentul de faza statoric;

2
u - este tensiunea de faza la bornele nfasurarii statorice.
Ecuatia (4.12) scrisa n complex devine:

2 d 2 2 2 2 m
I X j I R U E + + = (4.13)
unde
d 2 1 d 2
L X = este reactanta de dispersie statorica.

Figura 4.10 Figura 4.11

n figurile 4.10, 4.11 s-au reprezentat diagrama de fazori, respectiv, schema echivalenta a
generatorului sincron n regim permanent.
T.e.m. rezultanta
m
E indusa n stator de cmpul util rezultant
m
B va avea expresia:
Masina sincrona

133
m m m
I jX E =
Introducnd expresia curentului
m
I din relatia (4.10) n relatia (4.14) obtinem:
0 2 m 2 1 m m
E I X j I I X j E
'
+ =

+ =
n care marimea
'
1 m 0
I X j E = reprezinta chiar t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de
excitatie, iar marimea
2 m r
I X j E = este t.e.m. indusa n stator de cmpul nvrtitor de reactie.
nlocuind pe
m
E

n relatia (4.13) obtinem o noua forma a ecuatiei de tensiuni a
generatorului sincron:
( )
2 m d 2 2 2 2 0
I X X j I R U E + + + = (4.16)
sau daca se noteaza
m d 2 s
X X X
'
+ = numita reactanta sincrona:

2 s 2 2 2 0
I X j I R U E + + = (4.17)
ecuatie pusa n evidenta de diagrama de fazori din figura 4.12, a unde se poate observa ca unghiul
dintre t.e.m.
m
E si
0
E este chiar unghiul intern al masinii.

a) b)
Figura 4.12 Figura 4.13

De multe ori datorita valorii foarte mici a rezistentei
2
R se poate neglija termenul
2 2
I R n
raport cu
2
U diagrama de fazori capatnd forma simplificata din figura 4.12, b cu schema
echivalenta 4.13.
Ecuatia curentilor (4.11) mpreuna cu ecuatia tensiunilor (4.17) si cu ecuatia (4.14) formeaza
sistemul ecuatiilor de functionare a generatorului sincron trifazat cu poli necati n regim stationar.





Masina sincrona

134

4.2.3 Expresia cuplului electromagnetic la masina sincrona

Pentru a deduce expresia cuplului electromagnetic la o masina sincrona vom porni de la
relatia generala a cuplului electromagnetic la masinile de curent alternativ (vezi subcap. 2.4 rel. 2.6,
a):

( )
.
I , E cos E I 3
M
2 1
2 0 0 2


= (4.18)
Dar, cum viteza unghiulara a indusului (statorului) este 0
2
= si cum unghiul
( ) + =
2 0
I , E (conform diagramei din figura 4.12) relatia (4.18) se poate scrie:

( )
.
cos E I 3
M
1
0 2

+
= (4.19)
Tot din figura 4.12 se poate scrie urmatoarea identitate trigonometrica:
( ). cos I X
2
sin I X sin U AB
2 s 2 2 2
+ =


= =
nlocuind termenul ( ) + cos I
2
n relatia (4.19) obtinem:

1 s
2 0
X
sin U E 3
M


= (4.20)
relatie ce reprezinta expresia cuplului electromagnetic dezvoltat de o masina sincrona cu poli necati
n regim stationar de functionare.
n ceea ce priveste semnul cuplului electromagnetic, trebuie remarcat faptul ca n relatia
(4.18) este explicitat cuplul exercitat de armatura inductoare asupra armaturii induse. n cazul
masinii sincrone cuplul exercitat asupra rotorului care este armatura inductoare va avea semnul
schimbat. Dar cum 0 sin > pentru orice unghi intern ( ) , 0 rezulta cuplul electromagnetic din
relatia (4.20), care se exercita asupra rotorului antrenat din exterior (cazul generatorului), are sens
opus sensului de miscare si reprezinta un cuplu rezistent. n acelasi timp asupra rotorului se mai
exercita si cuplul rezistent de frecari mecanice . M
m


4.2.4 Caracteristicile generatorului sincron

n scopul aprecierii performantelor generatoarelor electrice se traseaza grafic pe baza
ncercarilor experimentale la bancul de proba curbe numite caracteristicile generatorului. Ele
reprezinta dependenta a doua marimi considerndu-le pe celelalte constante.
De obicei la generatoarele sincrone se traseaza caracteristicile urmatoare:
Masina sincrona

135
caracteristica de mers n gol: ( ) ; I f U
0 I 1 20
2
=
=
caracteristica externa: ( ) ; I f U
. ct I 2 2
1
=
=
caracteristica de reglaj: ( ) . I f I
. ct U 2 1
2
=
=
Caracteristica de mers n gol, reprezinta dependenta dintre tensiunea la bornele statorului si
curentul de excitatie, cnd curentul debitat de stator este nul (mers n gol), viteza rotorului
mentinndu-se, de asemenea, constanta.
Aceasta caracteristica are forma unei curbe de saturatie care nu porneste din origine (figura
4.14). Valoarea
r 2
U este tensiunea la bornele statorului atunci cnd curentul de excitatie este nul si
se datoreaza cmpului inductor remanent din rotor (care ramne de la o functionare anterioara). Se
observa ca pe portiunea AB (masina nesaturata magnetic) practic exista o relatie liniara ntre
tensiunea
20
U si curentul continuu de excitatie . I
1
Pe aceasta portiune este posibil sa se regleze
tensiunea actionnd asupra curentului rotoric. Evident, la cresterea curentului de excitatie
1
I , curba
nu va coincide cu cea de la micsorarea acestuia datorita fenomenului de histerezis magnetic.

Figura 4.14 Figura 4.15

Caracteristica externa, reprezinta dependenta dintre tensiunea de la bornele statorului
2
U si
curentul debitat pe retea (consumatori)
2
I de catre masina cnd curentul de excitatie
1
I se mentine
constant ca si turatia rotorului. n figura 4.15 s-au trasat trei caracteristici externe pentru sarcina
rezistiva (1), sarcina inductiva (2), si sarcina capacitiva (3).
Dupa cum rezulta din figura 4.15 n cazul sarcinii rezistive si inductive caracteristicile sunt
usor cazatoare, iar n cazul sarcinii capacitive caracteristica este crescatoare.
Explicatia formelor (2) si (3) din figura 4.15 se poate da cu ajutorul diagramei de fazori.
Astfel, n figura 4.16, a este trasata caracteristica externa pentru sarcina inductiva ,
2
, 0


iar n
figura 4.16, b la sarcina capacitiva . ,
2




Masina sincrona

136

a) b)
Figura 4.16

n aceste diagrame fazorul t.e.m. induse de fluxul de excitatie
0
E depinznd de curentul de
excitatie , I
1
ramne constant. Odata cu variatia curentului de sarcina
2
I variaza fazorul . I X j
2 s

Mentinndu-se . ct = (nu se modifica caracterul sarcinii), atunci si .. ct
2
=

+ = Ca
urmare, locul geometric al punctului de functionare B va fi un arc de cerc capabil de unghiul .
Punctul A va corespunde mersului n gol ( ), 0 I
2
= iar punctul C va corespunde functionarii n
scurtcircuit ( ). 0 U
2
=
La sarcina inductiva se observa ca la cresterea curentului
2
I tensiunea la borne
2
U scade
(curba(2) din figura 4.15), iar la sarcina capacitiva odata cu cresterea curentului
2
I creste si
2
U
(curba (3) din figura 4.15).
Variatia tensiunii la borne de la mersul n gol ( )
2
U la mersul n sarcina nominala se
defineste ca:
[ ] 100
U
U U
% u
n 2
n 2 20

= (4.21)
si pentru a considera tensiunea de la bornele generatorului constanta aceasta variatie de tensiune nu
trebuie sa depaseasca 10% (u < 10%).
Caracteristica de reglaj, reprezinta dependenta dintre curentul de excitatie
1
I si curentul
debitat n retea de catre stator
2
I , atunci cnd tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin
constante ., ct ., ct U
1 2
= = caracterul sarcinii mentinndu-se de asemenea constant .. ct cos =
Caracteristica ne arata cum sa reglam curentul de excitatie
1
I n asa fel nct la orice curent
debitat
2
I tensiunea la bornele generatorului sa nu se modifice.
Masina sincrona

137
Alura acestor caracteristici pentru trei tipuri de sarcina: (1)- rezistiva; (2)- inductiva; (3)-
capacitiva s-a reprezentat n figura 4.17.

Figura 4.17


4.2.5 Teoria generatorului sincron cu poli aparenti

La aceasta masina ntrefierul variaza de-a lungul periferiei rotorului si statorului. Astfel, sub
piesa polara este mult mai mic fata de restul polului (figura 4.2). Putem afirma ca de-a lungul axei
longitudinale a polului avem o reluctanta mica, iar de-a lungul axei transversale aceasta este foarte
mare. Altfel spus reactanta fluxului de reactie dupa axa longitudinala este mult mai mare dect dupa
axa transversala ( ). X X
rt rl
>
Fluxul inductiei magnetice de reactie poate fi descompus dupa cele doua axe:

t l
r r r
+ = (vezi diagrama din figura 4.18).

Figura 4.18

Cele doua componente ale fluxului de reactie induc tensiunile electromotoare:
t r r l r r
I X j E ; I X j E
t t l l
= =
1
I si
t
I sunt componentele curentului din indus;
Masina sincrona

138
Cu aceste precizari putem scrie:
. E E E E E E
t l
r r 0 r 0
+ + = + =
Iar ecuatia de tensiuni devine:
( )
t t l l 0 t l d d
I X j I X j I R E I I X j I R E I X j I R E U = + = =
unde s-a notat:
d r t d r l
X X X ; X X X
t l
+ = + =
care se pot numi respectiv reactanta longitudinala si reactanta transversala.
Diagrama de fazori a ecuatiei de tensiuni este reprezentata n figura 4.19:

Figura 4.19


4.2.6 Functionarea n paralel a generatoarelor sincrone

Pe o retea de transport si distributie a energiei electrice functioneaza la un moment dat mai
multe generatoare sincrone conectate la aceeasi tensiune, deci, n paralel.
Functionarea a doua sau mai multe generatoare sincrone n paralel pe aceleasi bare de
distribuire a energiei electrice impune o circulatie a curentilor de la generatoare spre retea sau
invers dar niciodata ntre generatoare (curent de circulatie). Existenta unui curent de circulatie de la
un generator la altul conduce la o ncarcare suplimentara a nfasurarilor uneia dintre ele cu efecte
termice neplacute ducnd la perturbarea functionarii acestuia.
Pentru a nu exista acest curent de circulatie se impune ndeplinirea unor conditii numite
conditii de functionare n paralel si care sunt:
egalitatea tensiunilor la borne ca marime si ca faza;
egalitatea frecventelor tensiunilor de la borne;
aceeasi succesiune a fazelor.
Masina sincrona

139
Pentru a arata aparitia curentilor de circulatie n cazul nendeplinirii uneia dintre aceste
conditii sa consideram circuitul din figura 4.20 si scriem ecuatia tensiunilor pe conturul ce include
doua faze omoloage statorice si se nchide prin nul. Aceasta ecuatie pentru faza R va avea forma:
. U U U
R 2
R
1
R
f f f
= (4.22)
Presupunnd ca cele doua tensiuni nu sunt egale ca modul sau ca faza (figura 4.21, a, b) din
diferenta lor va rezulta o tensiune
R
f
U care va genera un curent de circulatie prin acest circuit.
Tensiunea
R
f
U va fi nula numai atunci cnd toate cele trei conditii de functionare n paralel vor fi
ndeplinite.

a) b)
Figura 4.20 Figura 4.21

nainte de a nchide ntrerupatorul
2
K trebuie sa ne asiguram ca sunt ndeplinite toate
conditiile de functionare n paralel.
Acest lucru se poate realiza cu ajutorul aparatelor de masura corespunzatoare care, de
regula, se integreaza ntr- un singur aparat numit sincronoscop.
Sincronoscoapele moderne pot realiza o conectare automata n paralel, n sensul ca pot lua
decizii n functie de ndeplinirea conditiilor de functionare n paralel, decizii cum ar fi cuplarea si
reglarea curentului de excitatie, cuplarea ntrerupatorului de punere n paralel, reglarea turatiei
motorului primar de antrenare, etc.




Masina sincrona

140

4.3 Motorul sincron

n regim de motor masina sincrona primeste energie electrica de la reteaua de c.a. trifazata
prin stator pe care o transforma n energie mecanica furnizata axului motorului.

4.3.1 Ecuatiile de functionare ale motorului sincron

Procednd n mod analog ca n cazul regimului de generator (vezi subcap. 4.2.2) ecuatia
tensiunilor pe o faza statorica corespunzator circuitului din figura 4.22 va avea forma:
. u i R e e
2 2 2 d 2 m
= + (4.23)

Figura 4.22

Ecuatia tensiunilor (4.23) scrisa n complex si tinnd cont de expresia reactantei de dispersie
statorice va deveni:

2 d 2 2 2 m 2
I X j I R E U + + = (4.24)
sau n functie de t.e.m. indusa de fluxul de excitatie ecuatia (4.24) devine:

2 s 2 2 0 2
I X j I R E U + + = (4.25)
n care:
m d 2 s
X X X + = - reactanta sincrona.
Ecuatia curentilor va avea aceeasi forma ca la generator:
m 1 2
I I I
'
= +
n care s-au neglijat pierderile n fier ( ), 0 I
a
= iar
'
1
I este curentul de excitatie raportat la stator (vezi
rel. 4.9).
Diagrama de fazori a motorului sincron n regim stationar s-a reprezentat n figura 4.23, a si
forma simplificata ( ) 0 I R
2 2
n figura 4.23, b.
Masina sincrona

141

Figura 4.23


4.3.2 Pornirea motorului sincron

Deoarece masina sincrona nu poate functiona dect la sincronism, evident la pornire cnd
0
1
= (viteza rotorului este nula) nefiind ndeplinita conditia de sincronism, motorul sincron nu
poate dezvolta cuplu electromagnetic.
ntr-adevar daca
2
este viteza unghiulara a cmpului nvrtitor statoric obtinut prin curentii
trifazati absorbiti de la retea, curenti de forma:

( )


=
=
3
4
t sin I i
3
2
t sin I i
t sin I i
2 m 2 W 2
2 m 2 V 2
2 m 2 U 2
(4.26)
iar daca
1
este viteza rotorului considerata diferita de
2
, atunci sistemul trifazat de fluxuri
produse de cmpul inductor din rotor fata de stator va avea forma:


=
=
3
4
t cos
3
2
t cos
t cos
1 m 2 W 2
1 m 2 B 2
1 m 2 A 2
(4.27)
Energia de interactiune dintre fluxul inductor
U 2
si curentul de pe faza U va avea expresia:
( ) ( ) = = t sin p cos I i W
2 m 2 m 2 U 2 U 2 U 2

unde s-a notat:

p
t
t
1
1

= = - coordonata unghiulara a rotorului fata de o axa de referinta statorica.
Masina sincrona

142
Cuplul electromagnetic dezvoltat de faza U a nfasurarii statorice si transmis rotorului se
poate afla aplicnd teorema fortelor generalizate:
( ) ( )
( ) .. ct i
t sin t sin I p
d
dW
m
2
2 1 m 2 m 2
. ct i
U 2
U 2
2
=
=

=
=

Procednd analog pentru fazele V si W se obtine pentru cuplul electromagnetic instantaneu
total dezvoltat asupra rotorului:
( ). t t cos I p
2
3
m m m m
2 1 m 2 m 2 W 2 V 2 U 2 2
= + + =
Cuplul mediu dezvoltat pe o perioada T va fi:
( ) . dt t t cos I p
2
3
T
1
dt m
T
1
M
T
0
2 1 m 2 m 2
T
0
2 2
= = (4.28)
Examinnd expresia (4.28) se constata ca pe un numar oarecare de perioade ale functiei
sinusoidale

=
k 2
T cuplul electromagnetic mediu n timp este nul exceptnd cazul .
2 1
=
Deci motorul sincron nu poate dezvolta cuplu electromagnetic dect daca este ndeplinita
conditia de sincronism .
2 1
=
Pentru a putea porni motorul sincron se poate aplica una din metodele:
pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar;
pornirea n asincron.
Pornirea cu ajutorul unui motor auxiliar, mai rar folosita n practica, consta n antrenarea
cu ajutorul unui motor auxiliar a rotorului motorului sincron pna la turatia de sincronism, moment
n care se conecteaza statorul la retea. Motorul sincron va dezvolta cuplu electromagnetic si deci
motorul auxiliar se poate decupla.
Metoda este neeconomica deoarece mai necesita un motor, care, chiar daca este de putere
mai mica (pornirea este recomandabil sa se faca n gol) ridica totusi pretul instalatiei.
Pornirea n asincron, este posibila numai atunci cnd polii rotorici sunt prevazuti cu o
nfasurare suplimentara n scurtcircuit care joaca rolul coliviei la motorul asincron. Barele coliviei
sunt plasate n crestaturi practicate n piesele polare (figura 4.2) si sunt din alama sau aluminiu. n
aceste bare se induc curenti atunci cnd cmpul nvrtitor al statorului are o anumita viteza relativa
fata de rotor, asa cum este cazul la pornire. Interactiunea dintre acesti curenti si fluxul inductor va
da nastere unui cuplu electromagnetic asincron de pornire.
Dupa ce motorul a pornit (nfasurarea de excitatie fiind scurtcircuitata la perii pentru a ajuta
pornirea) motorul se tureaza atingnd turatia subsincrona de regim stationar. n acest moment se
Masina sincrona

143
injecteaza curent continuu n nfasurarea de excitatie, obtinndu-se un cmp nvrtitor care initial
are aceeasi turatie subsincrona, dar care, apoi, ntr-un proces tranzitoriu capata viteza de sincronism.
Si aceasta metoda este dificila continnd multe manevre.
n general se poate afirma ca motorul sincron are o pornire dificila.


4.3.3 Caracteristicile motorului sincron

Pentru aprecierea performantelor motorului sincron de obicei se traseaza experimental la
bancul de proba urmatoarele caracteristici:
caracteristica mecanica: ( ); M f n
1
=
caracteristica unghiulara: ( ); f M =
caracteristica n V: ( ). I f I
1 2
=

Caracteristica mecanica

ntruct motorul sincron nu poate functiona dect la sincronism, caracteristica mecanica
( ) M f n
1
= va fi o dreapta paralela cu axa cuplului (figura 4.24). Cuplul electromagnetic poate creste
pna la valoarea
C
M (cuplul critic) dupa care masina se opreste.
Caracteristica mecanica ne poate arata ca n domeniul ( )
C
M , 0 M motorul sincron dezvolta
o viteza riguros constanta. Pentru acest motiv se utilizeaza la actionarea masinilor de lucru care
trebuie sa aiba o viteza constanta odata cu cresterea cuplului rezistent (de ex. actionarea
compresoarelor n industria frigului).

Figura 4.24 Figura 4.25




Masina sincrona

144

Caracteristica unghiulara

Reprezinta dependenta dintre cuplul electromagnetic M si unghiul intern , si se traseaza la
.. ct I ., ct U
1 2
= = Din expresia cuplului electromagnetic:
=


= sin M sin
X
U E 3
M
C
s
2 0
(4.29)
unde


=
s
2 0
C
X
U E 3
M este cuplul maxim (critic) dezvoltat de motor rezulta forma acestei
caracteristici reprezentata n figura 4.25.
Punctul nominal de functionare se afla pe portiunea OA pentru care:
2
0

< < si care,
reprezinta portiunea stabila de functionare a motorului. ntr-adevar, pe aceasta portiune orice
crestere a cuplului rezistent la axul motorului nu poate duce la micsorarea vitezei ci la cresterea
unghiului intern , ceea ce nseamna o crestere a cuplului electromagnetic dezvoltat care va putea
prelua cresterea cuplului rezistent. O crestere a cuplului rezistent peste valoarea
C
M conduce la
cresterea valorii lui peste
2

, deci, la scaderea cuplului dezvoltat ducnd la oprirea motorului.


Portiunea AB este considerata deci o portiune instabila de functionare.

Caracteristica n V

Reprezinta dependenta dintre curentul absorbit de la retea n stator
2
I si curentul de excitatie
din rotor
1
I n situatia mentinerii constante a tensiunii la borne . ct U
2
= si a cuplului rezistent
.. ct M =
Din expresia:
. ct sin
X
U E 3
M
s
2 0
=


=
rezulta: .. ct sin E
0
= (4.30)
Expresia (4.30) ne arata ca locul geometric al punctului de functionare A (din diagrama de
fazori din figura 4.26) este o dreapta paralela cu fazorul . U
2

n figura 4.26 sunt reprezentate trei pozitii ale punctului de functionare:

1
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv inductiv;

2
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor pur rezistiv;

3
A cnd motorul se comporta fata de retea ca un receptor rezistiv - capacitiv.
Masina sincrona

145
Din aceste trei pozitii rezulta forma caracteristicii ( )
1 2
I f I = (t.e.m.
0
E fiind direct
proportionala cu curentul de excitatie
1
I ), care se prezinta sub forma de V.

Figura 4.26 Figura 4.27

Din examinarea acestei caracteristici rezulta ca atunci cnd curentul de excitatie
1
I creste,
curentul absorbit de la retea
2
I scade (scade fazorul
2 s
I X j ) att timp ct motorul se comporta ca
un receptor rezistiv inductiv (curentul
2
I se afla n urma tensiunii
2
U ), adica pna n punctul
2
A caruia i corespunde curentul de excitatie
optim 1
I (curent de excitatie optim) cnd motorul se
comporta ca un receptor pur rezistiv (curentul
2
I se afla n faza cu tensiunea
2
U ). Continund sa
crestem curentul de excitatie
1
I peste valoarea
optim 1
I , curentul
2
I va creste (punctul
3
A ), motorul
comportndu-se ca un receptor rezistiv capacitiv (curentul
2
I se afla naintea tensiunii
2
U ).
Cnd
optim 1 1
I I < se spune ca motorul functioneaza subexcitat, iar cnd
optim 1 1
I I > se spune ca
motorul functioneaza supraexcitat.
Rezulta de aici clar ca, reglnd curentul de excitatie, se poate ajusta factorul de putere,
, cos al motorului. n figura 4.26 pe lnga variatia curentului absorbit
2
I functie de
1
I s-a
reprezentat (cu linie punctata) si variatia factorului de putere cos fata de curentul de excitatie . I
1

Astfel, desi motorul sincron poate avea ntrefierul relativ mare (ca n cazul rotorului cu poli
aparenti) el poate functiona cu factor de putere foarte bun (chiar capacitiv daca se doreste) fiind
preferat n actionarile de putere mare si foarte mare cu turatie constanta (statii de pompare,
propulsia electrica a navei) unde motoarele asincrone datorita factorului de putere mai prost nu sunt
acceptate.
Functionarea n regim supraexcitat este utilizata la compensarea energiei reactive a retelelor
inductive n vederea mbunatatirii factorului de putere, nlocuind cu succes bateriile de
condensatoare care la puteri mari devin foarte voluminoase.
Masina sincrona

146
Folosit la mbunatatirea factorului de putere n retele inductive (ca motor n gol supraexcitat)
motorul sincron poarta denumirea de compensator sincron.


4.4 Aplicatii

1. Un motor sincron trifazat cu poli necati are urmatoarele date nominale: , kW 2000 P
n
=
9 , 0 cos , Hz 50 f , V 6000 U
n 1
= = = , conexiunea stea.
Rezistenta nfasur arilor statorice de faza este neglijabila, iar reactanta sincrona este
. r . u 0 , 1 X
s
= (unitati relative). Motorul are pierderi n fier si pierderi mecanice neglijabile. El
functioneaza n sarcina, absorbind o putere activa kW 1500 P = si are o tensiune electromotoare
indusa de excitatie V 4682 E
0
= pe faza, tensiunea de alimentare fiind cea nominala.
a) Sa se determine unghiul intern , curentul absorbit
2
I si factorul de putere cos n
regimul de sarcina de mai sus;
b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, exista vreo alta valoare
a t.e.m.
0
E care conduce la aceeasi valoare a curentului absorbit ? Daca da, care este aceasta
valoare si unghiul intern respectiv ?
c) Care din cele doua valori precedente ale lui
0
E este de dorit si din ce motiv ?

REZOLVARE
a) Pentru nceput, trebuie calculata valoarea absorbita
s
X a reactantei sincrone, cunoscnd
valoarea relativa egala cu unitatea. Marimea de referinta n cazul reactantelor este asa-numita
impedanta nominala ,
I
U
Z
n
n
n
= U
n
si I
n
fiind respectiv valorile nominale ale tensiunii de faza si ale
curentului absorbit. Tensiunea nominala pe faza a motorului este data, conexiunea fiind stea si
cunoscnd tensiunea de linie U
1
= 6000V a retelei:
. V 1 , 3464
3
6000
3
U
U
1
f
= = =
Curentul nominal se obtine din puterea nominala activa absorbita, egala cu puterea utila de
2000 kW (deoarece pierderile de orice fel s-au neglijat) si din factorul de putere nominal:
. A 83 , 213
9 , 0 1 , 3464 3
10 2
cos U 3
P
I
6
n f
n
2
=

=

=
Impedanta nominala va fi deci:
Masina sincrona

147
= = = 2 , 16
83 , 213
1 , 3464
I
U
Z
2
f
n

iar reactanta sincrona rezulta:
. 2 , 16 Z X
n s
= =
Pentru a determina marimile cerute, vom apela la ecuatia (4.25) n care se omite termenul
2 2
I R (neglijabil),
2 s 0
I X j E U
'
+ =
t.e.m. indusa de excitatie V 4682 E
'
0
= fiind mai mare dect tensiunea
f
U de faza, situatie pentru
care este valabila diagrama fazoriala din figura 4.28, a:


a) b)
Figura 4.28

Sa notam cu
'
unghiul intern si cu cu
'
unghiul de defazaj dintre tensiunea
f
U si curentul
. I
2
Defazajul
'
corespunde unei functionari n regim capacitiv. Pe baza acestei diagrame se pot
scrie urmatoarele doua ecuatii:
. U cos E sin I X
sin E cos I X
f 0 2 s
0 2 s
' ' '
;
' ' '
=
=

n acest sistem de ecuatii, necunoscutele sunt: , , , I
' '
2
fiind necesara nca o ecuatie. ntr-
adevar, n enunt se mai precizeaza puterea absorbita de motor n acest caz, deci:
. P cos I U 3
'
2 f
=
Din aceasta ultima ecuatie rezulta componenta activa a curentului absorbit:
A 38 , 144
1 , 3464 3
10 5 , 1
U 3
P
cos I
6
2
'
=

= (1)
iar apoi: . 5 , 0
4682
38 , 144 2 , 16
E
cos I X
sin
'
'
'
0
2 s
=

=

=
Prin urmare, unghiul intern este . 30
0 '
= Ridicnd la patrat relatiile (1) si (2), se gaseste:
Masina sincrona

148
A 46 , 36
2 , 16
1 , 3464 866 , 0 4682
X
U cos E
sin I
s
f 0
2
' '
'
=

=

= (2)
si apoi factorul de putere:
( ). capacitiv 67 , 0
83 , 213
38 , 144
I
cos I
cos
2
2
'
'
= =

=
b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, deci pentru aceeasi
valoare a componentei active
'
cos I
2
a curentului si pentru acelasi curent
2
I absorbit, mai este
posibil un punct de functionare asa cum se vede n figura 4.25, b. De data aceasta regimul de
functionare este inductiv si t.e.m. indusa de excitatie are alta valoare. Sa o notam , E
' '
0
noul unghi
intern fiind ,
' '
ambele marimi fiind necunoscute. n vederea determinarii acestor necunoscute,
diagrama fazoriala furnizeaza urmatoarele relatii:
; V 96 , 2338 38 , 144 2 , 16 cos I X sin E
' " "
2 s 0
= = =
. I X sin E cos E U
2 2
s
2
2
0
2
0 f
2
" " " "
=


Din a doua relatie se deduce:
( ) . V 63 , 3873 63 , 2338 91 , 148 2 , 16 1 , 3464 sin E I X U cos E
2 2
0
2
2
2
s f 0
" " " "
= = =
n consecinta,
. 14 , 39 ; 813 , 0 tg
V 2 , 3705 63 , 2873 96 , 2338 E
o "
2 2
0
"
"
= =
= + =

c) Este preferabila functionarea cu un factor de putere capacitiv, adica cu , V 4682 E
'
0
=
deoarece n acest caz motorul sincron poate pune la dispozitia retelei o anumita putere reactiva,
kVAR 3 , 376 243 , 0 91 , 148 1 , 3464 3 sin I U 3 Q
2 f
= = =
care poate fi utilizat pentru mbunatatirea factorului de putere al ntregii instalatii. n plus,
functionarea cu t.e.m. de excitatie mai mare asigura o mai buna stabilitate dinamica, cuplul
electromagnetic maxim,


=
s
f 0
0
X
U E 3
M
fiind mai mare n cazul a) n comparatie cu cazul b) cu 26,4%.

Masina sincrona

149
2. Puterea aparenta nominala a unui motor asincron trifazat cu poli necati este
, kVA 400 S
n
= tensiunea de faza fiind , V 3470 U
n
= reactanta sincrona , 50 X
s
= , 0 R
2

, Hz 50 f
1
= 6 p 2 = poli.
a) Sa se determine curentul absorbit, daca motorul functioneaza la puterea nominala sub
factor de putere unitar.
b) Care este cuplul electromagnetic dezvoltat n acest caz ?
c) Daca cuplul electromagnetic ramne acelasi, dar dorim ca motorul sa functioneze cu
factorul de putere 9 , 0 cos = capacitiv, care este curentul absorbit si t.e.m.
0
E ?

REZOLVARE
a) Curentul absorbit pe fiecare faza rezulta imediat:
. A 42 , 38
1 3470 3
10 4
cos U 3
S
I
5
n
n
n 2
=

=

=
b) Deoarece , 0 R
2
se pot neglija pierderile Joule ale motorului. Neglijnd si pierderile n
fier si cele mecanice, puterea activa absorbita este egala cu puterea electromagnetica,
= = cos I U 3 M P
2 n

fiind viteza unghiulara de sincronism,
. s / rad 72 , 104
3
50 14 , 3 2
p
=

=

=
Deci: . m N 7 , 3819
72 , 104
10 4 cos I U 3
M
5
2 n
=


=
Pentru determinarea t.e.m.
0
E induse de cmpul nvrtitor de excitatie, vom observa ca
triunghiul format de fazorii
0 2 s
E , I X j , U este dreptunghic, deoarece curentul
2
I este n faza cuU
si prin urmare,
( ) . V 2 , 3966 42 , 38 50 3470 I X U E
2
2 2 2
s
2
0
= + = + =
c) Sa notam noul curent absorbit
'
2
I si noua t.e.m. . E
'
0
ntruct tensiunea pe faza si cuplul
electromagnetic dezvoltat ramn acelasi, rezulta:
A 42 , 38 I cos I
2 2
' '
= =
si deci
. A 69 , 42
9 , 0
42 , 38
I
'
2
= =
Pe de alta parte, din diagrama de fazori (vezi figura 4.25, a) rezulta:
Masina sincrona

150
U sin I X cos E
cos I X sin E
' ' ' '
' ' ' '
2 s 0
2 s 0
+ =
=

ceea ce conduce la urmatoarea expresie a t.e.m.
'
0
E

. cos I X sin I X U E
2
2 s
2
2 s 0
' ' ' ' '

+ =
Numeric,
( ) ( ) . V 7 , 4799 9 , 0 69 , 42 50 435 , 0 69 , 42 50 3470 E
2 2 '
0
= + + =
Pentru a trece motorul n regim capacitiv este deci necesara supraexcitarea masinii.

3. Un motor sincron trifazat cu poli necati functioneaza n gol. Pierderile sale de orice
natura sunt neglijabile. Se cunosc reactanta
m
X de magnetizare si reactanta sincrona, precum si
tensiunea U pe faza. Sa se determine expresia analitica a caracteristicii n V , I f I
'
1 2

=
2
I fiind
curentul absorbit, iar
'
1
I curentul de excitatie raportat la stator.

REZOLVARE
Deoarece cuplul electromagnetic este nul,
0
X
U E 3
M
s
0
=


=
rezulta , 0 = n care caz fazorii:
2 s 0
I X j si E , U se suprapun, iar fazorul
2
I este n cvadratura de
faza cu tensiunea U, ceea ce nseamna . 0 cos =
n cazul cnd U E
0
> este valabila situatia din figura 4.29, a masina functionnd capacitiv,
ntre marimile functionale existnd relatia
. I X U E
2 s 0
=
Cum
'
1 m 0
I X E = , se obtine, deci, urmatoarea dependenta ntre curentul absorbit si curentul
de excitatie raportat:
.
X
U
I
X
X
I
s
1
s
m
2
'
= (1)
n cazul cnd , U E
0
< masina functioneaza inductiv, diagrama corespunzatoare fazoriala
fiind data n figura 4.29, b, din care rezulta:
2 s 0
I X E U =
Masina sincrona

151
adica
.
X
U
I
X
X
I
s
1
s
m
2
'
+

= (2)
Cnd , U E = evident . 0 I
2
=
Caracteristica n V rezulta pe baza expresiilor analitice (1) si (2) este prezentata n figura
4.29, c. Variindu-se curentul de excitatie, motorul sincron functionnd n gol poate fi trecut din
regim inductiv n regim capacitiv. n acest ultim regim el este utilizat n sistemele electroenergetice
pentru o mbunatatire a factorului de putere. Caracteristica din figura 4.29, c nu tine seama de
fenomenul de saturatie, caci s-a presupus ca t.e.m.
0
E este proportionala cu curentul de excitatie.

a) b) c)
Figura 4.29

S-ar putea să vă placă și