Sexul Si Spaima - Pascal Quignard

Coperta: IOANA CONSTANTINESCU
Redactor: DIANA CRUPENSCHI Redactor artistic: VASILE SOCOLIUC

PASCAL QUIGNARD
Le Sexe et l 'effroi Editions Gai!ard" #$$%
Toate drept&rie as&pra acestei 'ersi&ni
apar(in Edit&rii UNIVERS )$)*$ +&c&re,ti" Pia(a Presei Li-ere nr. #.
Pascal Quignard
SEXUL I SPAIMA
/n ro!0ne,te de NICOLAE ILIESCU Pre1a(2 de DINU 3L456ND
editura univers
+&c&re,ti" 7888
IS+N $)*9*%98)8)98
PRE3A:A UNGHIUL 5ORT AL PRIVIRII
Iat2 o carte 1ascinant2; Ea re1ace treptat o /ntrea<2 &!e" atin<0nd ,i /n noi ce'a pro1&nd" esen(ia" ,i /ncearc2 s2
ne ini(ie=e /n !isteree &nei societ2(i &!ane de!&t ap&se" <>id0nd&9ne /n ect&ra i!a<inior de=<ropate de s&-
a'a Ve=&'i&&i" pentr& ca noi /n,ine s2 ne ?1a-ric2! non9'i=i-i&@. Cine s29,i i!a<ine=e c2 -2t2io,ii ro!ani
era& at0t de co!pica(iA C&! s2 ded&ci co!peBitatea ta-&&rior ce r0nd&ia& 'ia(a de =i c& =i" c& do&2 !ienii /n
&r!2" a Po!pei" dar pro-a-i c2 ,i a A-a I&ia" a Ro!a" /ns2 ,i /n /ndep2rtata P>ocea" dac2 n& ai c0te'a din
c>eie de interpretare etaate de inspira(ia eBoteric2 a scriitor&&i 1rance= Pasca Q&i<nard; Genera(ii /ntre<i de
dasc2i de atin2 deda(i a p2cerie er&di(iei soitare 'or 1i asc&ns pe &ti!& ra1t 1ra<!ente de satura, 1r0nt&ri din
ini&C& coorat a &i 5ar(ia" I&'ena ,i a(iiD a,a c&! p0n2 n& de!&t !&=eee ,i ca-inetee de antic>it2(i
disi!&a& a!&etee 1aice" 'ase <rece,ti c& desene erotice" Satiri ,i Priapi ind&-ita-ii. /n parante=2 1ie sp&s"
aceea,i p&di-onderie /i sti!&a d&-ios ,i pe se!idoc(ii a&to>toni Ecei care 1a-ricaser2 pentr& 1oos& c0nteceor
patriotarde coit& istoric dintre Traian ,i Dece-a" sa& i!a<inaser2 &-rice >0rCoane de e<ionari ,i cos0n=ene
dace pe pai&rie 'iitor !ioriticeF.
Iat2 /ns2 acest insoit ese& care ne ponCea=2 direct /n !isteree &n&i trec&t din care se pre&n<e,te toat2
ci'ii=a(ia e&ropean2 ,i occidenta2 /n <enera. Orice !ister este o /nc2pere c& do&2 &,iD &na d2 spre seB&aitate"
iar ceaat2 spre &!ea !or(ior. 5ister& do!ne,te peste partea i!ers2 a 'ie(ii de =i c& =i ,i asc&t2 de e<ie
oc&te ae !it&&i. A& i&=ia c2 aC&n< a o an&!it2 1a!iiaritate c& !ister&" c2 se si!t !0i p&(ini a<resa(i de
nec&nosc&t n&!ai cei ini(ia(i" ?!isticii@. Dar cerc& ini(ia(ior a 1ost dintotdea&na !ic ,i <re& accesi-i" iar
G Sexul i spaima
secret& rit&rior de ini(iere a 1ost p2=it /n <enera c& s1in(enie En& ,ti! !ai ni!ic despre con(in&t& !istereor de
a Ee&sisF. /n !area noastr2 !aCoritate" s&nte! ni,te ne9ini(ia(i 1r&stra(i" deci c& at0t !ai c&rio,i s2 ridic2!
'2&rie interdic(iei pentr& a 'edea c& coada oc>i&&i ce se petrece /n od2ie de tain2. N& ne 9aC&n<e s2 ,ti! ce
<0ndea& Paton sa& Cicero" s&nte! c&rio,i s2 a12! ,i ce an&!e /i speria" /i /n<ro=ea" ,i c&! 12cea& ei 1a(2
interdic(iior. Ne9ar p2cea s2 ,ti! !ai !&te ,i despre peisaCee care e9a& /nso(it 'ia(a" s29i pas2!" pe ei ,i pe
conte!poranii or" /n !edi& or nat&ra" /n casee /n care a& dor!it" pe str2=ie pe care p2,ea&. Ce noroc" pentr&
siste!& nostr& de repre=entare" c2 a'a Ve=&'i&&i a conser'at coc>iia ace&i spa(i& 'ita &nde 'ia(a a 1ost
c&r!at2 -r&sc; C0t de sti!&atoare s&nt acee i!a<ini ce aC&t2 i!a<ina(ia s2 c22toreasc2 /n ti!p; Iat2 de ce
1rescee din Po!pei" Opontis" Herc&an&! sa& Sta-ia" cee dint0i de=<ropate /nc2 din seco& a HVIII9ea" i9a&
&&it pe cei care e 'edea& pentr& pri!a dat2 d&p2 1atidica er&p(ie din 7% a&<&st )$. Ne p&te! i!a<ina eBcita(ia
ceor care de=<ropa& de s&- a'2 cee dint0i 1oto<ra1ii crep&sc&are ae &nei societ2(i ce p2rea c2 re'ine din
in1ern" o1erind&9ne n& doar ne<ati'& 1or!eor ei" dar" &neori" ,i spendoarea i!a<inii. Ai =ice c2 s&nte! ni,te
?p2ci 1oto<ra1ice@ pe care s9a& 1iBat peisaCe" personaCe" c2diri" 1r&cte" ani!ae" p2s2ri din disp2r&ta Atantida.
3oc& a'ei a atacat pe aoc&ri c&orie sa& a ,ters scene /ntre<i din co!po=i(iie !ai a!pe. Dar c& at0t !ai
t&-&r2toare s&nt inter'en(iie !a<!ei: 'erdee 9 ca de ap2 a /neca(ior 9 din &nee peisaCe" <ri& cacinat pe care
e'o&ea=2 'aao& !eta1i=ic a &nor
portice a-sor-ite de c&oarea ocr2 a opacit2(ii.
S&nt tot at0tea proiec(ii de ?dincoo@. Iar ese& &i Pasca Q&i<nard ne aC&t2 s2 /n(ee<e! c2 a'e! /n 1a(2 ,i o
re(ea /ntrea<2 de sit&a(ii si!-oice. Si<&r c2 1iecare 1ra<!ent &at /n parte este ,i o 1r0nt&r2 din 'ia(a cotidian2 a
're!ii. /ns2 1rescee de a 'iee ene,ei aristocra(ii ce petrecea pe at&nci =ie ti>nite /n &!-ra Ve=&'i&&i era&
concep&te !ai c& sea!2 ca ade'2rate ?antoo<ii@ de scene !itoo<ice sa& rit&ae. Un i!-aC codi1icat" a-stract" o
s&it2 de scene a c2ror p&nct de 1&<2 s&<era c2 tot& /,i are ori<inea /n -estiaitatea seB&a2 pri!ar2" cea care
asi<&r2 1ertiitate a" 'ia(a PersonaCee >ieratice 9&nee de o deose-it2 s&a'itate" !aCoritatea /ns2 ar&nc0nd pri'iri
/n care se cite,te st&poare" neini,te" spai!2 sa& co!pice participare a &n rit&a !isterios 9 n& 1&seser2 pictate
pe pere(ii aceor 'ie doar ca
Prefa
1
si!pe scene decorati'e. N& ,ti& dac2 atcine'a /naintea &i Pasca Q&i<nard a !ai re&,it s2 citeasc2 ast1e
?1i!&@ !&t ,i at0t de 1ra<!entat a i!a<inior scoase de s&- a'2. De!onstra(ia &i aC&n<e s2 ree'e &na din
o-sesiie !aCore ae aceei societ2(i 9 pre=en(a ?seB&&i care n& se 'ede@. De,i &n er&dit 12r2 perec>e" Q&i<nardI
din acest insoit ese& se repre=int2 !ai de<ra-2 ca &n personaC insin&ant" C&!2tate psi>oo<" C&!2tate scriitor de
1ic(i&ne" pentr& a ne s&<era /ntre-area: de ce seB& se /nso(e,te c& &&irea ,i spai!aA Ji n& doar pe pere(ii
as1iBiateor ora,e din Ca!pa<na Ci /nc2 din noaptea ti!p&&i...
A 'edea n& /nsea!n2 a&to!at c2 ,i /n(ee<i. S&ita i!a<inior de a Via 5istereor /nc>ip&ie o ade'2rat2
/nscenare dra!atic2" o nara(i&ne 'i=&a2 ce tri!ite in'aria-i a o pres&p&s2 ini(iere. De ce &n personaC 1e!inin
pri!e,te -ici& rit&aic pe spinare /n ti!p ce at2 1e!eie se pre<2te,te s2 ridice '2& de pe fascinam! 5ister&
r2!0ne aproape intact ,i d&p2 ce ni se eBpic2. An&!itor ta-&&ri seB&ae n& e prie,te dec0t t2cerea /n ca=& de
1a(2 e 'or-a de 1resca &nei /nte!eieri" dar ,i de recapit&area &nei scene ini(iatice ce se repet2 periodic. Ro!anii
trans!&taser2 /n &r-e sa& c>iar /n
I Pascal Quignard (n. n !"# la $erneuil, %rana, actualmente unul dintre mem&ru 'omitetului de lectur de la (d.
)allimard, dup ce a predat ca profesor uni*ersitar+ este autorul unui numr de peste trei,eci de titluri de romane i, mai cu
seam, de studii despre literatura *ec-e i mu,ic, lumea antic este pre,ent n mod constant i n alte cri ale sale.
.omanul A-&ci&s" P./.L., !!0, ren*ie figura unui o&scur pro,ator contemporan cu Seneca i 'e,ar, de la care au rmas
o sum infim de texte, dar care figurea, episodic n referinele altora. Quignard reuete performana de a ne plon1a n
societatea roman din primul secol de dup 2ristos, recompunnd din fragmente, reale sau plau,i&ile, i tonul de o ferm
austeritate al acestui moralist. 3umeroase referine la antic-itate se gsesc i n 41urnalul5 de idei i nsemnri ce constituie
materia celor opt tomuri intitulate Petits traites" 6aeg-t, !!0. .omanul To&s e !atins d& !onde" )allimard, !!, dup
care s7a turnat i un film, propune ca persona1 principal un *ioloncelist singuratic de pe *remea lui Ludo*ic al 8l$7lea.
dominat de o contagioas melancolie. n sc-im&, romanul La 1rontiere imaginea, o intrig de palat n faimoasa La
1rontiera" cas no&il de la periferia Lisa&onei unde s7au pstrat &i,are statui, moti*e i figuri imprimate pe faiana
decorati*, *estitele 4a,ule1os5 dat9nd de la mi1locul secolului al 8$ll7lea. .omanul Les escaiers de C>a!-ord" n ciuda
referinei din titlu la du&la scar n spiral de la numitul castel aflat pe Loara, i situea, aciunea n *remea noastr. :*em
o alt galerie de persona1e melancolice, mai cu seam pe acest (douard %urfoo, care ac-i,iionea, i *inde 1ucrii antice,
o&iecte miniaturale, i se pasionea, de tot ceea ce ntreine ilu,ia c te poi i,ola de lumea adulilor ntr7un soi de copilrie
etern. 'a de o&icei, scrisul lui Pascal Quignard 1onglea, cu frumusei impondera&ile pe care le secret numai fineea
spiritului i profun,imea unei indici&ile predispo,iii lirice.
K Sexul i spaima
casa or sedi& ini(ierii /n !isteree t&teare. Toate personaCee ce pri'esc pie=i, ,i atera /n 1rescee de=<ropate
de s&- a'2" s&rprinse /ntr9o cip2 !aBi!2 de ned&!erire ,i st&poare" parc2 a,tept0nd s2 se /!pineasc2 &cr&ri
/n<ro=itoare ,i ine'ita-ie s&nt !artorii ,i actorii !ister&&i. Dar 1r&!os& este ,i Lteri-iM" c&! sp&nea RiNe. Iar
p2cerea poate conta si<&r ,i pe s&rpri=a s&1erin(ei. Pasca Q&i<nard a1ir!2 c2 o!& ca&t2 /ntotdea&na o at2
i!a<ine Ldincoo de tot ceea ce 'edeM. Dincoo" s2 ne rea!inti!" s&nt seB& ,i !oartea 5oartea ce ne a,teapt2 a
ie,irea din p&n<a a!niotic2" din pri!& !o!ent c0nd /ncepe! s2 de'eni! o !a<a=ie de stocaC pentr& trec&t Iar
seB& a c2rei 'edere poate parai=a ca pre=en(a !or(ii este" /nainte de toate" ce a /nte!eietor&&i" tat2 1a!iiei"
a!enin(at per!anent de o 1ata2 impotentia ce poate pro'oca stin<erea spi(ei. Acest L1ascin&sM e eB>i-at doar a
-acanae" c0nd poate st0rni r0s& ,i spai!a R0s&" -atCoc&ra" i!-aC& '0rtos 9 strata<e!e de protec(ie" a!&ete. /n
perioada de de-o,2 p&doarea era considerat2 pri!eCdioas2" c2ci era in1erti2. 3a(2 de <reci" ro!anii a& co!picat
&cr&rie: erotis!& L'eseM a <recior a de'enit a ro!ani o L!eancoie /nsp2i!0ntat2M" sp&ne Pasca Q&i<nard.
/n doar c0te'a decenii" s&- A&<&st" iar apoi s&- Ti-eri&s Ece care coec(iona desene porno<ra1ice <rece,tiF"
erotis!& a de'enit a Ro!a o ade'2rat2 doctrin2 de stat" cea a 1aocra(iei do!inatoare. R0s& erotic a <recior"
care a1i,a& &n. soi de L1ri'oitateM s2n2toas2 /n !aterie" d&p2 ce <2siser2 ,i so&(ia de a practica /n scop ini(iatic
&n erotis! Lpeda<o<icM" s9a trans1or!at a ro!ani /n r0s sarcastic. Or<iie descrise a-&ndent /n di'erse teBte
ponCea=2 c& 'o&ptate /n tene-ree eBces&&i. Or" eBces& 'a da ton& /n Ro!a i!peria2" iar depra'area
principe&i 'a 1i interpretat2 ca s&rp&s de 'itaitate. Poet& O'idi& a p2tit c& &n eBi de1initi' /ndr2=neaa de a 1i
pedat pentr& &n erotis! !ai p&(in o1icia ,i Lcentrai=atM" /n care s2 eBiste" /n rea(ia c&p&&i" ce p&(in o
reciprocitate de sen=a(ii dac2 n& ,i o coparticipare senti!enta2. I&-irea /n interior& c&p&&i era considerat2 o
depra'are. O'idi& Lcor&peaM tineret&" /nde!n0nd&9# s2 i&-easc2. Corect era doar senti!ent& cast a LdatorieiM
seB&ae. 5esaina cea de=!2(at2 de'enise L1e!eia cea !ai a!ora2 din Ro!a 1iindc2 se /ndr2<ostiseM. De 1apt"
erotis!& o1icia i!p&nea o-edien(a tota2" o-sec'ioas2" t&t&ror cate<oriior sociae in1erioareD i!p&nea
LcastitasM !atroaneor datoare s2 perpet&e=e inia castei" ,i LpietasM -2r-at&&i i-er" cet2(ean&&i" /n 1r&ntea
pira!idei erotice se a1a /!p2rat&" principee <enitor. A<resi'itatea &i seB&a2 tre-&ia s2 asi<&re si!-oic
a-&nden(a o-,tii. Toate re<i!&rie a&toritare se 'or coioase. /ntre ti!p /n(ees&rie ter!enior atini s9a&
de1or!at /n ,ir& !eta!or1o=eor sae in<'istice menada erect2 aC&n<e s2 L1ascine=eM" dar ,i s29,i trans1ere
si!-oistica as&pra !2n&nc>i&&i p&niti' de n&iee EL1asciiMF" sa& s2 s&pra'ie(&iasc2 /n deno!i9
Prefa OP
nati'& !odern L1ascistM. Aceast2 tenacitate eti!oo<ic2 tr2dea=2 prin ti!p o contin&itate L!acist2M" /n care
-2r-at& acti' tre-&ie sa 1ie nesenti!enta ,i do!inator" iar p&terea seB&a2 'iri2 s&rsa sta-iit2(ii <enerae ,i
<aran(ia
descenden(ei.
Sexul i spaima este o perspicace ect&ra din L&n<>i& !ort a pri'i! si din ce a indici-i&&i. O ect&r2
Lpie=i,2M care asedia=2 !etodic !ister&" a!estec& de &&ia2 ,i 1ascina(ie" ce te /ncearc2 at&nci c0nd intri /n
acest 1a-&os trec&t.
DINU 3L456ND
AVERTIS5ENT
3iecare o! poart2 c& e t&-&rarea =2!isirii sae.
N& eBist2 i!a<ine ,ocant2 care s2 n& ne a!inteasc2 <est&rie ce ne9a& p2!2dit
O!enirea n& /ncetea=2 de a 1i consecin(a &nei scene ce p&ne 1a(2 /n 1a(2 do&2 !a!i1ere" !asc& ,i
1e!e2" ae c2ror or<ane &ro<enitae c& condi(ia s2 se a1e /n stare de anor!aitate" din cipa c0nd a&
de'enit di1or!e 9 se /!pre&nea=2.
/n seB& !asc&in" care cre,te ,i apoi ir&pe" se a1a 'ia(a /ns2,i de-ord0nd -r&sc /n s2!0n(a roditoare"
!&t /naintea tr2s2t&rior care de1inesc &!anitatea. 3apt& c2 n& s&nte! /n stare s2 deose-i! pasi&nea
ani!aic2 de a poseda ca &n ani!a corp& &n&i at ani!a" pe de o parte" de <eneao<ia 1a!iia2" apoi
istoric2" pe de at2 parte" ne t&-&r2. Ji aceast2 t&-&rare spore,te prin aceea c2 seec(ia pe care o
s2'0r,e,te !oartea n& poate 1i disociat2 de s&ccesi&nea <eneao<ic2 a indi'i=ior care /,i tra<
posi-iitatea de a Lap2rea ca indi'i=iM din reprod&cerea seB&a2 /nt0!p2toare. De aceea" reprod&cerea
seB&at2 aeatorie" seec(ia prin !oarte i!pre'i=i-i2 ,i con,tiin(a indi'id&a2 periodic2 Epe care 'is& o
re1ace ,i c2reia /i !2re,te 1&iditatea" pe care do-0ndirea i!-aC&&i o reor<ani=ea=2 ,i o c&1&nd2 /n
-e=n2F repre=int2 &n sin<&r &cr& pri'it /n acea,i ti!p.
Or" noi n& p&te!" /n nici &n ca=" s2 'ede! acest L&cr& pri'it /n acea,i ti!pM.
Noi p&rcede! dintr9o scen2 /n care n& eBist2!.
O!& este 1iin(a c2reia /i ipse,te o i!a<ine.
3ie c2 /nc>ide oc>ii ,i 'isea=2 /n noapte" 1ie c2 /i desc>ide ,i o-ser'2 c& aten(ie &cr&rie reae /n
&!ina pe care o re'ars2 soaree" 1ie c2 pri'irea &i se a-ate ,i r2t2ce,te" 1ie c2 /,i pi!-2
12
Sexul i spaima
:*ertisment
#*
oc>ii pe cartea pe care o (ine /n !0n2" ori" a,e=at /n /nt&neric" &r!2re,te &n 1i!" 1ie c2 se as2 a-sor-it
/n conte!parea &nei pict&ri" o!& este o pri'ire doritoare care scr&tea=2 o at2 i!a<ine dincoo de
ceea ce 'ede.
Patricienee repre=entate /n 1rescee create de ro!anii antici s&nt parc2 ancorate. :in&ta or este
i!o-i2" pri'irea atera2" ee s&nt prinse /ntr9o a,teptare pin2 de st&pe1ac(ie" /ncre!enite eBact /n
!o!ent& dra!atic a &nei po'estiri pe care noi n& o !ai /n(ee<e!. Vrea& s2 1ac c0te'a considera(ii
as&pra &n&i c&'0nt ro!an di1ici: fascinatio. C&'0nt& <recesc p-allos se trad&ce /n atin2 prin
fascinus. C0ntecee care / /nso(esc se n&!esc L1escenineM. %ascinus7x: opre,te pri'irea /ntr9at0t" /nc0t
aceasta n& se !ai poate desprinde. C0ntecee pe care e e inspir2 sta& a ori<inea cre2rii ro!an&&i
ro!an: satura.
3ascina(ia este percep(ia &n<>i&&i !ort a i!-aC&&i. Iat2 de ce aceast2 pri'ire este /ntotdea&na
atera2.
/ncerc s2 /n(ee< ce'a de ne/n(ees: trans1er& erotis!&&i <recior /n Ro!a i!peria2. Aceast2 !&ta(ie
n& a 1ost <0ndit2 p0n2 ac&!" dintr9&n !oti' pe care n&9# c&nosc" dar dintr9o tea!2 pe care o /n(ee<.
Ti!p de cinci=eci ,i ,ase de ani" c0t a d&rat do!nia &i A&<&st" care a reor<ani=at &!ea ro!an2 s&-
1or!2 de i!peri&" a a'&t oc !eta!or1o=a erotis!&&i 'ese ,i precis a <recior /n !eancoie
/nsp2i!0ntat2. Acestei !&ta(ii n& i9a& tre-&it dec0t trei=eci de ani ca s2 se statorniceasc2 Edin an& #K
/. H. p0n2 /n an& #% d. H.F. C& toate acestea ea ne /!presoar2 /nc2 ,i ne do!in2 pasi&nie.
Cre,tinis!& n9a 1ost dec0t o consecin(2 a acestei !eta!or1o=e. E a re&at erotis!&" ca s2 sp&ne!
a,a" /n starea re1or9!&at2 de 1&nc(ionarii ro!ani" pe care principat& &i Octa'ian&s A&<&st&s i9a
prod&s ,i pe care i!peri& ti!p de cee patr& secoe care a& &r!at a 1ost deter!inat s29i !&tipice /n
o-sec'io=itate.
A! /n 'edere do&2 c&tre!&re de p2!0nt.
Eros& este o pac2 ar>aic2" pre&!an2" a-so&t -estia2" care a-ordea=2 continent& e!er<ent a
i!-aC&&i &!an do-0ndit ,i a 'ie(ii psi>ice 'o&ntare s&- cee do&2 1or!e ae an<oasei ,i r0s&&i.
An<oasa ,i r0s& repre=int2 cen&,a dens2 care se re'ars2 /ncet din acest '&can. N& este 'or-a nici de
1oc& !ist&itor" nici de roca /nc2 topit2 ,i '0scoas2" care &rc2 din ad0nc& p2!0nt&&i. Societ2(ie ,i
i!-aC& se 1eresc ne/ncetat din 1a(a acestei re'2rs2ri care e a!enin(2. A1a-&a(ia <eneao<ic2 are" a
oa!eni" caracter& in'o&ntar
a re1eB&&i !&sc&arD s&nt 'isee pentr& ani!aee >o!eoter!e sortite so!n&&i cicicD s&nt !it&rie
pentr& societ2(iD pentr& indi'i=i s&nt ro!anee 1a!iiae . Se n2scocesc p2rin(i" adic2 po'e,ti" pentr& a
da sens >a=ard&&i &nei /!pre&n2ri pe care nici &n& dintre noi 9nici &n& dintre cei care de'in rod& ei
d&p2 =ece &ni seenare /nt&necate 9 n9o poate 'edea.
C0nd !ar<inie ci'ii=a(iior se atin< ,i se /ncaec2" se nasc c&tre!&re. Un ast1e de seis! a a'&t oc /n
Occident c0nd !ar<inea ci'ii=a(iei <rece,ti a atins !ar<inea ci'ii=a(iei ro!ane ,i siste!& rit&rior
sae: c0nd an<oasa erotic2 a de'enit fascinatio ,i c0nd r0s& erotic a de'enit sarcas!& a ceea ce
n&!i! ludi&rium.
S9a /nt0!pat ca a 7% a&<&st )$ s2 se prod&c2 &n at seis!" de data aceasta te&ric. E a acoperit patr&
ora,e" care ne9a& p2strat !2rt&ria acestei catrastro1e. Oric&!" nici D&!ne=e&" nici Tit&s" nici oa!enii
n9a& sa'at 'esti<iie ora,eor Po!pei" Opontis" Herc&an&! ,i Sta-ia" ci a'a 1ier-inte" prin care
oc&itorii acestor ora,e a& 1ost eBter!ina(iD ei tre-&ie s29i 1i! rec&nosc2tori pentr& c2 a 1erecat ti!p de
secoe aceste i!a<ini L1ascinanteM s&- piatr2 ponce" apoi s&- steCarii9de9p&t2.
:lrani, iunie !!;
CAPITOLUL I PARRHASIOS JI TI+ERIU
/n septe!-rie an& #%" Ti-eri& i9a &r!at a tron &i A&<&st. Ti-eri& a r2!as /n istorie prin do&2 eni<!e
,i do&2 atri-&te. C&ni9in<&s& ,i si>2stria s&nt eni<!ee. Nictaopia ,i porno<ra1ia s&nt atri-&tee.
/!p2rat& Ti-eri& a coec(ionat desene ,i ta-o&ri apar(in0nd pictor&&i <rec Parr>asios din E1es.
Anticii sp&nea& c2 Parr>asios a creat pornograp-ia /n C&r& an&&i %#8 /nainte de Hristos" a Atena
TeBt&a" pornograp-ia 'rea s2 /nse!ne Lta9-o&9de9prostit&at2M. Parr>asios o i&-ea pe t0r1a
T>eodoteea ,i a pictat9o <oa2. Socrate s&s(inea c2 pictor& era &n des1r0nat (a&rodiaitos+.
S&etoni& po'este,te c2 /!p2rat& Ti-eri& a p&s /n dor!itor& s2& &n ta-o& de Parr>asios" /n care era
repre=entat2 Ataanta pri'ind&9# pe 5eea<ros c& o Lco!pe=en(2 r&,inoas2M (6eleagro :talanta ore
morigeratur+. L&do'ic a HII9ea a 1ost ce care a por&ncit s2 i se p&n2 /n dor!itor &n Sf9ntul
Se&astian de Geor<es de a To&r" ,i" -ine/n(ees" s2 se scoat2 toate ceeate p0n=e care at0rna& pe
pere(i p0n2 at&nci. S&etoni& contin&2: L/n perioada retra<erii sae a Capri" &i Ti-eri& i9a trec&t prin
cap s2 a!enaCe=e o /nc2pere" /n=estrat2 c& -2nci" pentr& p2cerie sae secrete (arcanarum li&idinum+.
Acoo" e ad&na cete de 1ete ,i tineri des1r0na(i pentr& /!perec>eri !onstr&oase" pe care e n&!ea
spintrias Es1inctereF" e p&nea /n scen2" &r!0nd o trip2 /n2n(&ire" ,i se prostit&a /ntre ei pentr& a9,i
/n'iora prin aceast2 i!a<ine po1tee '2<&ite <deficientis li&idines+. Ji9a /!podo-it ca!eree c&
i!a<ini ,i stat&ete repre=ent0nd pict&rie ,i sc&pt&rie cee !ai asci'e (ta&ellis ac sigillis
lasci*issimarum picturarum et figurarum+, c2rora e ad2&<ase c2r(ie &i Eep>antis pentr& ca 1iecare
s2 <2seasc2 oric0nd !ode& po=i(iior (sc-emae+ pe care e e ordona. E n&!ea
#G
Sexul i spaima
Lpe,ti,oriM (pisciculos+ pe copiii de '0rst2 1oarte 1ra<ed2" pe care /i p&nea s2 se c&i-2reasc2 ,i s2 se
!i,te /ntre coapsee &i /n ti!p ce /nota" ca s29# eBcite c& i!-a ,i c& !&,c2t&rie or (lingua
morsu=ue+. D2dea copiior ne/n(2rca(i s29i s&<2" /n c>ip de s0n" or<an& <enita p0n2 ce ace,tia /
desc2rca& de aptee &i. Era p2cerea &i pre1erat2. /n cr0n<&rie ,i -osc>etee &i Ven&s" a p&s s2 se
a!enaCe=e <rote ,i ca'erne" /n care tineri de a!-ee seBe se deda& p2cerior cost&!a(i /n si'ani ,i
ni!1e (Paniscorum et 3>mp-arum+.?
/n i!a<ina(ia anticior 1ea(i&nea deri'a din c&niin<&s& 1e!eior eene din Les-os. Ver-&s les&ia,ein
/nse!na a in<e. Ji ceea ce era o practic2 toera-i2 /n <inecee constit&ia o in1a!ie pentr& &n -2r-at
i-er din cipa c0nd /ncepea s29i creasc2 -ar-a
N9a eBistat niciodat2 >o!oseB&aitate" nici <reac2" nici ro!an2. C&'0nt& L>o!oseB&aitateM a ap2r&t
/n an& #KG$. C&'0nt& L>ete9roseB&aitateM a ap2r&t /n #K$8. Nici <recii" nici ro!anii n9a& 12c&t
niciodat2 distinc(ie /ntre >o!oseB&aitate ,i >eteroseB&aitate. Ei 12cea& distinc(ie /ntre acti'itate ,i
pasi'itate. Ei op&nea& 1a&s& (@ascinus+ t&t&ror ori1iciior (spintrias+. Pederastia <reac2 era &n rit de
ini(iere socia2. Prin sodo!i=area rit&a2 a pais7ului, sper!a ad&t&&i trans!itea copi&&i 'iriitate.
C&'0nt& <rec pentr& sodo!ie" eispein, se trad&ce itera!ente prin atinesc& inspirare. I&-it& se
s&p&nea inspirator7uABA, de re<&2 &n indi'id !ai /n '0rst2" ,i" /n sc>i!-" deprindea de a acesta arta
'0n2torii ,i c2p2ta c&t&r2" care era& c&prinse a!0ndo&2 /n r2=-oi. Via(a &!an2 propri&9=is2" socia2"
co!ercia2" artistic2" c& ate c&'inte 9 r2=-oi&" constit&ie '0n2toarea a c2rei prad2 este o!&.
N& p&tea 1i 'or-a de sc>i!-are a ro&rior /n c&p& pederastic <rec. La Atena" prostit&area !asc&in2
a'ea drept consecin(2 pierderea drept&rior ci'ice" ,i &n >o!oseB&a pasi'" dac2 era s&rprins pe cae de
a 1ace poitic2" era pedepsit c& !oartea E era socotit !ai !0r,a' dec0t o 1e!eie ad&ter2 Ea c2rei
pedeaps2 n& p&tea 1i !oarteaF. Rit& de trecere pederastic2 are &n t0c 1&nc(iona: s29# 1ac2 pe copi s2
p2r2seasc2 <inece& /n -ra(ee &n&i -2r-at" care s29# ei-ere=e de seB&aitatea pasi'2 a <inece&&i /n
scop& de a de'eni &n reprod&c2tor E&n tat2F ,i &n cet2(ean E&n erast, &n a!ant acti'" &n r2=-oinic ,i
'0n2torF. Pio=itatea !arca 1rontiera /ntre cee do&2 co!porta!ente seB&ae: p2ro,ii acti'i /n !iCoc&
polisului, to(i cei i!-er-i ,i pasi'i 9 /n <inece&. Iat2 de ce Her!es este repre=entat
Parr-asios i Ci&eriu
#)
c0nd i!-er- ,i 1asc" c0nd -2r-os ,i /n=estrat c& &n seB enor! /n erec(ie. Nici &n -2r-at" nici o 1e!eie
n& p&tea dori pe ce ce era -2r-os. Doar ce i!-er- era 1r&!os. Opo=i(ia intan<i-i2 a <recior este
&r!2toarea: erastul -2r-os c>erc>eit op&s eromenului i!-er- ,i /n1r0nat. De &nde cee do&2 rit&a&ri
sa& cere!onia&ri ae <oanei d&p2 iep&re c& !0na <oa2" care /nsea!n2 i&-irea pederastic2 Eprada
de'ine pr2danic2F ,i s&pina(ia de c2tre -2r-os& /n erec(ie a penis&&i 1asc a i!-er-&&i Eto(i ad&(ii
s&nt acti'iF. Acestea s&nt cee do&2 scenarii con'en(ionae care 1i<&rea=2 pe !aCoritatea 'aseor
<rece,ti c& desene erotice.
Rit& pederastic deri'a" /n Grecia" din opo=i(ia dintre <inece& ,i polis. Ro!anii n& c&no,tea& instit&(ia
<inece&&i ,i" deci" nici aceast2 opo=i(ie. I&-irea ro!an2 se deose-ea de i&-irea <reac2 prin
&r!2toaree tr2s2t&ri: des1r0& gens7iAor, indecen(a 'er-a2 poitic2 op&s2 c&nosc&tei castias a
!atroanei protectoare a 1a!iiei Ea casteiF" /n s10r,it" s&p&nerea (o&se=uium+ sca'ior. 5oraa seB&a2
ro!an2 era ri<id2. Ea era stat&tar2 ,i strict acti'2 a -2r-a(i. Tat2 &i Seneca o red2 pe sc&rt
('ontro*erse, IV" #8F" c0nd / p&ne pe cons&& Q&int&s Hateri&s s2 rosteasc2 &r!2toarea sentin(2:
Dmpu7dicitia in ingenuo crimen est, in ser*o necessitas, in li&erto officium EPasi'itatea constit&ie o
cri!2 pentr& &n -2r-at n2sc&t i-er" pentr& &n sca' 9 este o datorie a-so&t2" pentr& &n i-ert 9 este &n
ser'ici& pe care are datoria s29# 1ac2 st2p0n&&i s2&F. Seneca9tat2 ada&<2 c2 aceast2 sententia a &i
Q&int&s Hateri&s i9a p2c&t /!p2rat&&i A&<&st c0nd a a&=it9o pentr& /n(ees& no& pe care retor& /
d2dea c&'0nt&&i officium.
5ora'&rie ro!ane s&nt stricte: sodo!ia ,i Lir&!a(iaM era& socotite 'irt&(iD 1ea(i&nea ,i pasi'itatea
ana2 9 a-Cec(ii. Pedicare /nse!na sodo!i=area an&s&&i. Drrumare 9 sodo!i=area <&rii. 3ea(i&nea este
&n c&'0nt !odern" care sp&ne !&te despre societatea care #9a aes. %ellare, adic2 a s&<e spontan" este
de ne/n(ees pentr& &n ro!an. N& se poate accepta dec0t ir&!a(ia con<ener&&i" adic2 acesta s2 1ie
constr0ns s2 pri!easc2 /n gur fascinus7uA, s29# in<2 ,i s29# !&,te &,or p0n2 ce /,i 'a so-o=i se'a
Interdic(ia pasi'it2(ii Ea i!p&dicit2(iiF /i pri'ea" a Ro!a" pe to(i -2r-a(ii i-eri" indi1erent de '0rsta /n
Grecia" aceast2 interdic(ie /i o'ea pe -2r-a(i din cipa c0nd /ncepea s2 e creasc2 -ar-a Ed&p2 ce"
/nainte" 1&seser2 to(i pasi'i" adic2 1e!inini" c0nd era& i!-er-iF. La Ro!a" &n&i -2r-at i se sp&ne p&dic
at0ta 're!e c0t e n9a 1ost
#K
Sexul i spaima
sodo!i=at Ec0t2 're!e este acti'F. Pudicitia este o 'irt&te a o!&&i i-er. To(i -2r-a(ii tineri" n2sc&(i
i-eri (praetextati et ingenui+ s&nt intan<i-ii" ,i prin aceasta ro!anii se op&nea& ini(ierii paid7erastiEe
apaides7ilor E-2r-a(ii tineriF de c2tre erastes Ead&(iiF" instit&it2 de polisul <recesc. De9a-ia /n epoca
principat&&i" c0(i'a poe(i de a Ro!a a& prop&s pe te!ei&ri e<aitare adoptarea a!or&&i LpoiticM"
peda<o<ic a erastes7ilor pentr& paides7i Ea ad&(ior pentr& pueri+. 5ai /nt0i ei a& trans1erat aceast2
1or!2 de a!or as&pra 1e!eior 'enae" apoi as&pra conc&-ineor. /n s10r,it 9 as&pra patricieneor.
5artir& acestei !eta!or1o=e a 1os1 ca'aer& P&-i&s O'idi&s Naso. O'idi& este ce dint0i ro!an
pentr& care *oluptas este reciproc2 ,i pentr& care dorin(a !asc&in2 tre-&ie s2 1ie /n1r0nat2 pentr& a
anticipa /n !anier2 i!p&dic2 Epentr& &n ro!an senti!ent& constit&ie o i!p&doare ,i dorin(a de a se
p&ne /n oc& &n&i at status 7 o ne-&nieF p2cerea ce o 'a /ncerca !atroana: /di concu&itus =ui non
utrum=ue resoluunt EUr2sc /!-r2(i,2rie /n care nici &n&" nici ce2at n& se d2r&iescF. O'idi& ada&<2"
/ntre-&in(0nd e /ns&,i c&'0nt& officium, pe care / 1oosise cons&& Hateri&s: /fficium faciat nulla
puella mi-i EE& n& pretind ser'ici& a o 1e!eieF. /ndat2 d&p2 p&-icarea acestei :rs amatoria, A&<&st
#9a eBiat pe ca'aer& O'idi& a Lcap2t& p2!0nt&&iM" a To!is" pe !a&rie D&n2rii. Ti-eri& a
con1ir!at acest s&r<>i&n. O'idi& a !&rit /n an& #).
Nici o &r!2 de p2cat sa& c>iar de 'ino'2(ie n& &!-rea ,i nici n& stin<>erea rea(iie seB&ae ae
anticior" de orice nat&r2 ar 1i 1ost ee. La Ro!a" /ns2" ee era& do!inate de spai!a stat&tar2. P&rita9
nis!& n& se re1er2 niciodat2 a seB&aitate" ci a 'iriitate. Act& de dra<oste este /ntotdea&na
pre1era-i a-stinen(ei" /ns2 'aoarea &i depinde /ntr& tot& de stat&t& o-iect&&i care / satis1ace:
!atroana" c&rte=ana" cet2(ean&" i-ert&" sca'&. Le<i1erarea di'or(&&i" poi<a!ia e1ecti'2 ca &r!are
a acestei e<i1er2ri" e!anciparea !atroaneor ,i eBtinderea o&se=uium7ului a& pro'ocat de=ordine /n
!oraa tradi(iona2. Dra<ostea /n c2snicie a 1ost considerat2 ca o 'ictorie a des1r0&&i. A&<&st a 1ost
c&prins de indi<nare. Vir<ii& a s&s(in&t aceast2 indi<nare. O'idi& a co!-2t&t o ast1e de reac(ie.
A&<&st a i!p&s9o s&- 1or!a &nei noi teoo<ii ,i a &nei noi e<isa(ii. A tri!is /n eBi &n actor n&!ai
pentr& c2 o !atroan2 ,i9a t2iat p2r&: t&n=0nd&9,i p2r& prec&! sca'ee" ea se p&nea /n a1ara status7
BAAxi ei" de'enea sca'2" se co!p2cea /n s&C-a (o&se=uium+ -2r-at&&i pe care / i&-ea. Din pricina
i&-irior ei" A&<&st a eBiat9o pe 1iica
#$
sa" I&ia" /n !in&sc&a ins&2 Pandataria din ar<& coasteor Ca!paniei. Ti-eri&" so(& ei" a con1ir!at
acest eBi. I&ia a decedat a s10r,it& an&&i #%. Tacit sp&ne c2 triste(ea a deter!inat9o s2 n& se !ai
atin<2 de -&cate ,i c2 s9a 2sat s2 !oar2.
A!or& pasi' pentr& &n patrician este &n deict a 1e de <ra' ca ,i a!or& senti!enta sa& ad&ter&
pentr& o !atroan2. /ns2 >o!oseB&aitatea acti'2 sa& !ast&r-area de c2tre o !atroan2 a i&-it&&i ei
s&nt ne'ino'ate. Oricare cet2(ean poate s2 1ac2 orice po1te,te &nei 1e!ei ne!2ritate" &nei conc&-ine"
&n&i i-ert" &n&i sca'. De aici 9coeBisten(a" /n &!ea ro!an2" a acteor ceor !ai ,ocante ,i a ceei !ai
se'ere ri<ori !orae. Virt&te (*irtus+ /nsea!n2 potent2 seB&a2. Viriitatea (*irtus+, 1iind /ndatorirea
o!&&i i-er" indici& p&terii sae" e,ec& era !arcat de r&,ine ori de de!onis!. Sin<&r& !ode de
seB&aitate ro!an2 este dominatio dominus as&pra ce&iat Vio& /n interior& statusurilor in1erioare
este nor!a. S2 te -&c&ri 12r2 s29(i p&i poten(a /n ser'ici& ce&iat este &n &cr& respecta-i. O
epi<ra!2 de 5ar(ia de1ine,te nor!a: LVrea& o 1e!eie &,oar2 care" /nainte de a 1i a !ea" se d2r&ie,te
t0n2r&&i !e& sca' ,i care" doar ea" /i 1ace pe trei -2r-a(i s2 C&ise=e to(i trei deodat2. C0t despre aceea
care 'or-e,te tare (grandia *er&a sonantem+ 9 s2 !ear<2 s2 1ac2 a!or c& &n i!-eci din +ordea&B
(mentula crassae Furdigalae+.? Orice -2r-at acti' ,i nonsenti!enta este cinstit Orice p2cere p&s2 /n
ser'ici& (officium, o&se=uium+ ce&iat este Cosnic2" ,i din partea &n&i -2r-at constit&ie &n indici& a
ipsei de *irtus, de 'iriitate" deci de impotentia. De aici" repri!area ne!ioas2 a p2cateor care" prin
contrast" no&2 ni se par &,oare 1a(2 de c&te=an(ee care" di!potri'2" ni se par re'ot2toare. T0n2ra 1at2
'ioat2 este 12r2 de pri>an2" dar !atroana 'ioat2 este eBp&s2 risc&&i !or(ii. Un i-ert care s2r&t2 &n
copi i-er este pedepsit c& !oartea. Vaeri&s 5aBi!&s reatea=2 c2 P&-i&s 5aeni&s a &cis &n
peda<o< care d2d&se &n s2r&t 1iicei sae de doispre=ece ani.
Sca'& n&9,i poate sodo!i=a st2p0n&. D&p2 Arte!idor" aceasta este interdic(ia !aCor2. La 1e" dac2
aceast2 i!a<ine ap2rea /n cadr& &n&i 'is" crea o serie de pro-e!e ce&i ce o '2=&se /n candes9
tinitatea s&1et&&i s2& ,i /n ini,tea nop(ii. Sodo!i=area sca'ior de c2tre st2p0ni constit&ia o re<&2.
Patricienii /ntindea& de<et& ,i =icea&: Ce paedico ETe sodo!i=e=F sa& Ce irrumo E/(i &!p& <&ra...F
Apoi a 1ost seB&aitatea de a Cicero a s10r,it& Rep&-icii. A 1ost ,i a &i Seneca s&- i!peri&.
20
Sexul i spaima G
Cetatea ro!an2 /nse!na pietatea (pietas+ !asc&in2" castitatea (castitas+ !atroaneor" o&se=uium7ul
sca'ior. Aceste trei c&'inte ro!ane ne per!it s2 /n(ee<e! ri<oarea codi1icat2 a anecdoteor seB&ae"
conse!nate de S&etoni& despre Ti-eri&" /!p2rat& c&ni9in<" pe care / pasiona& ta-o&rie
porno<ra1ice ae &i Parr>asios. Pietatea (pietas+ ro!an2 n& are c0t&,i de p&(in sens& de e'a'ie"
s!erenie" care !ai apoi a deri'at din ea Pietas este Enea" p&rt0nd&9# pe &!eri pe tat2 s2& Anc>ise.
Este o e<2t&r2 ro!an2 prin eBceen(2. N& este senti!ent& de tandre(e 1iia2" c&!" adesea" atini,tii s9
a& !&(&!it s2 trad&c2. Este &n co!porta!ent siit" a c2r&i ori<ine este 1&nerar2" ce apas2 pe L&!eriiM
1iior. Este de'ota!ent& &niatera" !er<0nd de a 1i& c2tre tat2. L&cr& c&rios" n& Ven&s E!a!a &i
Eros ,i Priap /nainte a de 1i !a!a &i Enea" patroana Ro!ei" !a!a &!ii !ateriae /nainte de a de'eni
str2-&na <eneao<ic2 a ce=ariorF este cea s2r-2torit2 /n !it& /nte!eierii: este rea(ia care !er<e de a
1i& spre tat2" este Enea pios care / d&ce pe &!erii s2i pe Anc>ise" so(& &i Ven&s. Rea(ia 1iia2 este
de ase!enea ipsit2 de reciprocitate" prec&! rea(ia seB&a2 are datoria de a 1i. Pietatea este aceast2
o-i<a(ie de nestr2!&tat" care !er<e de a !ai recent spre !ai 'ec>i. Aceast2 a1ec(i&ne eBc&si' 1iia2
este cea care /!pin<e crep&sc&& spre re'2rsat& =orior" care /!pin<e 1r&ct& spre s2!0n(2" care
/!pin<e pri'irea spre fascinus. EAceast2 pietate este cea care a 1or!at e<2t&rie cienteei 'irie" ae
patronaC&&i" ae n2,iei" care a& pre&at ,ta1eta &!ii antice: con1reria preo(ior /n catoicis!& ro!an"
!a1ia siciiana.F
Ho!er o arat2 pe A1rodita apropiind&9se de Anc>ise" pa=nic a -oi pe !&ntee Ida Anc>ise de=noad2
cin<2toarea A1roditei ,i o 1ec&ndea=2" =2!isind&9 ast1e pe Enea. Anc>ise o pierde pe Ven&s r&p0nd
t2cerea pe care i9o pro!isese. Ji prec&! Anc>ise o pierde pe Ven&s" tot a,a Enea /,i a-andonea=2
so(ia Epe Cre&saF pentr& a9,i sa'a tat2 EAnc>iseF ,i 1i& EAscani&sF. Doar /ntre tat2 ,i 1i& eBist2 o
dra<oste di'in2 (pietas+, care este o datorie. /ntre so(ie ,i so( eBist2 o e<2t&r2 &!an2 Eo str0n<ere de
!0n2 era de aC&ns pentr& /nc>eierea oric2rei c2s2torii ro!aneF a care dorin(a n& o-i<2 /n nici &n c>ip"
dar care poart2 speran(a 1ec&ndit2(ii.
Parr-asios si Ci&eriu
7#
Tot ast1e Enea o a-andonea=2 pe Didona: e sacri1ic2 dorin(a pentr& datoria 1a(2 de propri& s2& nea!
(gens+. Iat2 c&! 1i& &i 'en&s o sacri1ic2 pe Ven&s de trei ori pentr& pietas.
Castitatea (castitas+ ro!an2 n& are de1e sens& de 'irt&te" 1ericire" nepri>2nire care a pro'enit din ea
'astitas este aceea a L&cre(iei 'ioat2 de SeBt&s" care ,i9a p&s cap2t =ieor /n 1a(a 'ioen(ei tiranice ,i
Letr&sceM a dorin(ei !asc&ine: sin&ciderea ei c& aC&tor& &n&i p&!na de -ron= /nte!eiea=2 rep&-ica
Lro!an2M. Rep&-ica /,i are o-0r,ia /n opo=i(ia dintre dorin(2 ,i 1ec&nditate" o1erind eBe!p& aceeia,i
s10,ieri dintre Ven&s ,i pietas, dintre tirania 1ratricid2 ,i rep&-ica P2rin(ior. 5ai precis" dintre &!ea
etr&sc2 ,i 'aorie ro!ane. /ntr9&n !od co!para-i" /nc2 de a /nte!eierea ora,&&i" Ro!&&s #9a &cis
pe 1ratee s2& Re!&s prin 'ioen(2. De acea" P2rin(ii EsenatoriiF 9a& &cis pe Ro!&&s ,i a& s&s(in&t c2 a
de'enit =e& /n cer pentr& a n& !ai tre-&i s2 /nd&re &n re<e pe p2!0nt.
De ce L&cre(ia" so(ia 1ide2 Eniciodat2 c&cat2" !ere& a,e=at2 pe sca&n" torc0nd 0n2F a &i TarQ&ini&s
Coatin&s" se sin&cide din pricin2 c2 a 1ost 'ioat2 de SeBt&sA 6ater certissima, pater semper incertus
E5a!a este si<&r2" tat2 e /ntotdea&na nesi<&rF. Prin 'io" 1ec&nditatea este /ntinat2. 3ideitatea n& este
&n senti!ent conC&<a" ci o consecin(2 a 1ia-iit2(ii descenden(ei sper!atice. 'astitas este sin<&r&
scop atri-&it 1ec&ndit2(ii c2s2toriei. O matrona care n& este /ns2rcinat2 n& n&!ai c2 n& poate s29i 1ie
in1ide2 patronusHuAuA, dar ea n& are nici drept& de a 1i 'ioat2. /n ca= de 'io" 'ioator&" dac2 este
s&rprins" poate s2 1ie pedepsit" /ns2 pe !atroana 'ioat2 o a,teapt2 !oartea. Des1r0& este ce care o1er2
de1ini(ia ne<ati'2 a castit2(ii. Tot& e este per!is 1e!eior care a& p&(ine ,anse s2 1ie !a!e sa& n& 'or
de'eni niciodat2. Stuprum7BA n& e atin<e dec0t pe !a!e ,i pe '2d&'e. Stuprum7AxA /nsea!n2 /ntinarea
s0n<e&i care re=&t2 din raport&ri tr&pe,ti nee<iti!e. O !a!2 'ioat2 sa& o '2d&'2 'ioat2 se 1ace
'ino'at2 de des1r0&. Aceasta este pudicitiaI inte<ritatea acti'2 a tr&p&&i. 'astitas este inte<ritatea
LcasteiM" ce re=&t2 din aceea care poart2 e!-rion&" pro'enit" /n concep(ia anticior" din s2!0n(a
'iri2. Vioat2" L&cre(ia tre-&ie s2 se o!oare" si se o!oar2.
22
Sexul i spaima
Ni!ic n& este !ai p&(in cast dec0t o ast1e de castitate. O anecdot2 de 5acro-i& ne 1ace s2
/n(ee<e! aceast2 castitas (Saturnalii, II" O" $F. 5&(i se ar2ta& &i!i(i" 1a(2 de &ia cea -2tr0n2" de
incredi-ia ase!2nare a ceor trei copii ai s2i c& tat2 or EA<rippaF. &ia r2sp&ndea: 3um=uam enim
nisi na*i plena tollo *ectorem EE& n& ia& pasa<eri dec0t at&nci c0nd cora-ia este pin2F. 3e!eia
<ra'id2 care a 1ost sp&rcat2 e cast2 pentr& c2 r2!0ne intact2 /n ceea ce pri'e,te descenden(a. P2cerea
n& tre-&ie s2 1ie 1ide2 pentr& c2 este cast2: ea n& este dec0t 1ec&ndant. Le<2t&ra n& porne,te de a
1ec&ndant a 1ec&ndat pentr& c2 pietas n& porne,te dec0t de a 1ec&ndat a 1ec&ndant Epietatea n&
porne,te dec0t de a credincios a di'initate" de a 1i& a p2rinte" de a *ul*a a fascinus, de a s&Citor a
dominus, de a domus a =eii 3a!iiei" adic2 a Li!a<inieM P2rin(ior !or(i i!pri!ate /n cear2 sa&"
at2dat2" 12c&te din teracot2 ,i pasate pe acoperi,& caseor din Etr&riaF. P2cerea (*oluptas+ este
nat&ra" reprod&cerea ani!a2" ca ,i /ncr&ci,area 'e<eta2" ca ,i sper!a sa& 'a& din care s9a /ntr&pat
A1rodita" ca ,i p0ntecee" care cre,te" a !a!ei sa& cre,terea &nii pe cer& noct&rn" ca ,i !ers&
astreor /n p&sa(ia nop(ii ,i a =iei. Sin<&ra 1ideitate porne,te de a 1i& a tat2. P2!0nt& este L<iaM
deoarece n&!ai fascinus7ul este <er!inator&" L<eneao<ist&M.
Geni&s" 5&to" 3ascin&s" Li-er Pater era& n&!ee di'er,ior =ei care a'ea& /n pa=a or tais!an&
tri&!12tor. Ce este 3ascin&sA Este di'initatea desp&iat2 a =eior. Nat&ra se -&c&r2 ne/ncetat ,i P2rin(ii
procreea=2. Pentr& =ei este tot&na c2 ai =2!isit ori c2 =2!ise,ti. Aceasta este scena ini(ia2
ne/ntrer&pt2. Di'initatea 5arior Rei este aeternalis operatioI este &n coit nes10r,it. Aceasta este a sa
nei!itat2 actualitas. 3iecare or2 constit&ie 1oarea pe care e tre-&ie s9o c&ea<2 din <oana cipei"
1iindc2 Di'initatea st2r&ie /n cipa nes10r,it2. Di'initatea este ceea ce A&<&st i!p&ne I!peri&&i:
Semper *etus, semper no*us E/ntotdea&na 'ec>i" /ntotdea&na no&F. Deci=ia poitic2 a /!p2rat&&i
A&<&st" din !o!ent& ree'a&2rii panteon&&i ro!an" a 1ost s2 i!p&n2 I!peri&&i &nirea dintre 5arte
,i Ven&s. /nso(ind pe tat2 &i Ro!&&s c& !a!a &i Enea" e a n2scocit o scen2 pri!iti'2 i!posi-i2
EEnea era 1r&ct& i&-irii dintre Anc>ise ,i Ven&s" prec&! Re!&s ,i Ro!&&s a 'io2rii Reei Si'ia de
c2tre 5arteF. E a constit&it &n ne'erosi!i ,i 1rapant c&p& p2<0n a .omei. /n consecin(2" cea !ai
!are parte a 1resceor de=<ropate /n12(i,ea=2 aceast2 &ni&ne s1r&ntat2.
23
Vestaee" p2=itoaree pena(ior ,i ae 1eti,&rior popor&&i ro!an" 'enera& &n seB !asc&in /n erec(ie.
Pe coina Veia" =e& 5&t&n&s T&t&n&s era repre=entat de o piatr2 1aic2 pe care 'enea& s2 se a,e=e
!iresee. /ntotdea&na de #) !artie" puerii care /!-r29caser2 'e,!0nt& 'iriit2(ii" intr0nd /n casa
Patres7iAor, tr2<ea& c2r&(a &i 3ascin&s. O-scenitatea in<'istic2 era rit&a2: este 'or-a de 'ers&rie
icen(ioase (%escennini *ersus+. O-scenitatea ro!an2 poate 1i de1init2 ca &n i!-aC e1icient /n act&
n&p(ia. Aici" decen(a era inter=is2" 1iind socotit2 sterii=ant2. O-scenitatea rit&a2 a i!-aC&&i ,i or<ia
rit&a2 a 1a!iiei (gens+ constit&ie cee do&2 1e(e ae potentei acti'e" 1ec&nd2 /n p0ntece" 'ictorioas2
as&pra na(i&nior" de -&n a&<&r /n stat&etee o-scene din 1iecare cas2" pe 1iecare acoperi," a 1iecare
r2sp0ntie" dei!it0nd 1iecare c0!p" a,e=ate deas&pra 1ar&rior pe !are. Or<iie rit&ae a& 1ost i!itate
a cinci persoane" /n an& #KG /. H." ,i sacri1ici& &!an care e /nso(ea a 1ost inter=is.
Ro!anii considera& c2 /n &ni&nea dintre so(i ro& pri!ordia apar(ine 1e!eii Ec2s2torit2 /ntre ,apte ,i
doispre=ece aniF" c2 1e!eia era cea care se an<aCa ce !ai !&t /n pact& castit2(ii 9 castitas 7En& a
'ir<init2(iiF pe care ea / /nc>eia c& -2r-at& ,i pe care r2!0nea st2p0n2 /n orice cip2" deoarece" /n !od
esen(ia" de ini(iati'a" de 1ec&nditatea" de L!aternitateaM ei depindea& re&,ita coit&&i" /n<riCirea
so(&&i" cre,terea copiior ,i <ospod2rirea casei. De aceea" !atroanee se a1a& s&- patronaC& &nei
=ei(e" I&no I&<a. Ji de aceea c&'0nt& ro!an care den&!e,te c2s2toria n& pri'e,te dec0t 1e!eia. /n
1or!a sa atin2 c&'0nt& c2s2torie (matrimonium+ se!ni1ic2 trans1or!area 1e!eii /n !a!2"
presc>i!-0nd&9se /n inatrona, /n L!atri!oni&M.
C2s2toria ro!an2 era o societas, o asociere de procreare. 3or!&a rit&a2 rostit2 de o<odnic2 c&
prieC& str0n<erii de !0n2 rit&ae ,i9a pierd&t orice sens pentr& ro!anii de !ai t0r=i& ,i pese!ne c2
eni<!a pe care o con(ine n9o s2 1ie niciodat2 des&,it2: J&i tu )aius, ego )aiai EUnde e,ti t& Gai&s"
acoo s&nt ,i e& GaiaiF. 3or!&ei /i re'ine ro& C&<&&i: ea reprod&ce ce'a !isterios" 12r2 s2 antrene=e
tot&,i d&picarea patroni!ic2 pe care eBpresia pare s2 o indice. 5atroanee /,i p2stra& n&!ee pe care
/ a'ea& de a na,tere" ,i personaitatea or n& era an&at2 din !o!ent& c2s2toriei de c2tre cea a
-2r-at&&i c& care se c2s2torea&.
/n an& #$O /. H." !atroanee a& ie,it /n strad2 pentr& a cere a-ro<area e<ii Oppia. I&'ena po'este,te
despre o !&(i!e de 1e9
24
Sexul i spaima
!ei" care stri<a& c& ener<ie: 2omo sum! Li-ere de a9,i rep&dia so(& oric0nd" ee se ei-erea=2 de
ase!enea de s&- t&tea tat2&i or. Nici o co!&nitate n& a!esteca a'erie so(ior" testa!entee or era&
separate.
C2s2toria era &n rit prin care 1e!eia era s&stras2 oric2rei &cr2ri ce intra /n atri-&(ia sca'ior Einc&si'
a2ptareaF /n a1ar2 de tors& 0nii. A!or& ,i 'in& era& inter=ise !atroaneor" ca ,i po=i(ia c&cat2 a
!as2 Espre deose-ire de so(iie etr&sceF. Unei matrona E/n co!para(ie c& gens+, &nei domina E/n
co!para(ie c& sca'iiF /i era re=er'at jilul. Se considera c2 =estrea este dat2 pentr& a co!pensa
c>et&ieie pentr& /ntre(inerea sca'ior care intra& /n cas2 (domus+ ca s&Citori pentr& a o sc&ti pe
domina de tre-&rie nepotri'ite c& stat&t& ei. Sin<&ra sarcin2 ce e re'enea 1e!eior era spai!a
stat&tar2. Spai!a 1a(2 de 'io& &i 3ascin&s: aceasta era Ca!era 5istereor. Deoarece o<odna /ntre
can&ri (gentes+ se 12cea din ea<2n" patricienii se c2s2torea& c& 1ete /n etate de a ,apte a doispre=ece
ani" care n& atinseser2 '0rsta p&-ert2(ii" in1antii=ate de transpantarea or" /nsp2i!0ntate de !isi&nea
or. Se considera c2 1etee intr2 /n p&-ertate a doispre=ece ani" /ns2 p2cerie erotice ,i peda<o<ice
o-(in&te de a 1etee i!p&-ere era& 2&date. /n aceast2 pro-e!2" ca ,i /n atee" re<&a ro!an2 era
ri<id2: de a na,tere p0n2 a '0rsta de ,apte ani" copi2ria era intan<i-i2 (infam /nsea!n2 incapa-i de
a 'or-i" ani!aic" care n& r2sp&nde de actee sae" !ai !&t dec0t Lo!& furiosus ori (i<a care cade de
pe acoperi,MF. De a ,apte a doispre=ece ani &r!ea=2 p2cerie e<ate de prep&-ertate. 5ai departe 9
reprod&cerea ,i pierderea stat&tar2 a oric2rei atrac(ii erotice. EN& 'ir<initatea este cea care / asi<&r2 pe
ro!an de nepri>2nireD prep&-ertatea c& p2cerie ei o /!-0n=esc pe t0n2ra copi2D i=oarea /i sta-ie,te
castitas. A-stinen(a n9a 1ost niciodat2 &n re1eB ro!an. Este o n2scocire a stoicis!&&i.F C2s2toria
reprod&cea /n acest ca= pietas. Protec(ia (tectus /nsea!n2 Lacoperi,MF so(&&i pentr& copi" prec&!
o&se=uium7ul copi&&i pentr& tat2" 1or!ea=2 e<2t&rie nereciproce ae c2s2toriei ,i in'it2 s2 1ie
Lreprod&seM n&!aidec0t /n po=i(iie proprii Lreprod&ceriiM seB&ae. So(iie s&nt ni,te !ici Enea copii"
pe care patres e (in de !0n2. 3iecare so( este -2tr0n& Anc>ise" pe care 'iitorii &i 1ii / 'or p&rta pe
&!eri ,i a c2r&i spirit t&tear / 'or c&ti'a. Pa&t sp&ne c2 a !atroane /ns&,i c&'0nt& Li&-ireM este
ta-& (infandus+. 5atroana senti!enta2 se sit&ea=2 /n a1ara stat&t&&i. O copi2 n& tre-&ie s2
7O
1ie /ndr2<ostit2 de tat2 ei" ci s2 tre!&re de 1ric2. Ceea ce /nt0ni! /n Oda a do&2spre=ecea de Hora(i&:
LNe1ericite9s 1etee care n& se pot 2sa prad2 Coc&&i dra<ostei (amori ludum+, pe care e 1ac s2 tre!&re
de tea!2 c&'intee &st&r2toare ae &n&i &nc>i se'er (exanimari metuentes patruae *er&era linguae+?.
S2 te a,i s&-C&<at2 de pasi&nea dra<ostei constit&ie &n pre&di& inad!isi-i /n c2s2torie Ec0nd tre-&ie
s2 de'ii matrona pentr& gens ,i domina pentr& ser*us+. Repre=entarea acest&i senti!ent de prostit&at2
Epasi&neaF a 1ost proscris2 de c2tre ro!ani" ,i a&tor& ei 9 eBiat 12r2 /nt0r=iere pe o ins&2 ori /n
ce(&rie ro!0ne,ti ae &i O'idi&. $oluptas este distr&cti'2 pentr& castitas. Ven&s este =ei(a patroan2 a
1e!eior des1r0nate" I&nona 9 a L!atroaneorM. O pies2 de Teren(i& din an& #GO /. H. o ad&ce /n scen2
pe P>i&!ena" care a 1ost 'ioat2 /ntr9o noapte c0nd se d&cea a cee-rarea !istereor. Ea se c2s2tore,te
c& Pa!p>i&s 12r2 a 1ace ca= de acest 'io" dar so(& ei n& se atin<e de ea" deoarece e o i&-e,te c&
pasi&ne pe prostit&ata +acc>is. Pa!p>i&s peac2 /ntr9o c22torie. P>i&!ena /,i d2 sea!a c2 a r2!as
/ns2rcinat2 c& 'ioator&" 1iindc2 so(& ei n& o atinsese. Ea a,teapt2 /nsp2i!0ntat2 /ntoarcerea so(&&i.
/n 1ina" Pa!p>i&s descoper2 c2 e a 1ost ce care o 'ioase /n noaptea aceea dinaintea c2s2toriei or"
12r2 s2 ,tie c2 este ea. Toat2 &!ea p0n<e de -&c&rie: 'ioator& este so(&. Acest -app> end, /n sens
ro!an" este LcastM.
/&se=uium7uA este respect& pe care sca'& / datorea=2 st2p0n&&i. Pe &r!2 s9a trans1or!at treptat /n
respect& cet2(ean&&i pentr& principe. Aceasta este cea !ai !are sc>i!-are a I!peri&&i" care a
pre<2tit apari(ia cre,tinis!&&i: eBtinderea respect&&i stat&tar" a piet2(ii" pe care populus romanus
/ncep&se s2 e datore=e <eni&&i (genius+ princepsului, -irocrati=area i-ert2(ii" de'enit2 o-sec'ioas2
pentr& toate casee ,i toate stat&tee Einc&si' pentr& P2rin(ii din senat 1a(2 de principeF ,i apari(ia
c&pa-iit2(ii Ecare n& este dec0t or<ani=area psi>ic2 a o&se=uium7ului+. Tacit reatea=2 c2 Ti-eri&"
o-i<at s2 1ie /!p2rat" re<ret0nd rep&-ica" ori de c0te ori ie,ea din c&rie" sp&nea /n <reac2: LO" 'oi
oa!eni care i&-i(i sca'ia;M" ,i e ar2ta ceor ce / /nconC&ra& de=<&st& s2& 1a(2 de P2rin(ii" cons&ii"
ca'aerii care cerea& ren&n(area a i-ert2(ie p&-ice ,i pre1era& ser'ici& principe&i Eadic2 officium7
uA, a <rani(a
7G
Sexul i spaima
i!p&dorii pasi'e ,i r&,inoase a i-er(ior" a i!ita o-edien(ei sca'iorF.
O pop&a(ie o-sedat2 de tea!a 1a(2 de rex, care /nte!eiase rep&-ica" a /ncep&t -r&sc s2 -asc&e=e. Ea
a respins &pta ci'i2 1ratricid2 Ecare constit&ia tot&,i !it& /nte!eietorF. Ea s9a n2p&stit <ruere 9
c&'0nt& /i apar(ine &i TacitF /n ser'it&te: a o1erit o p&tere instit&(iona2 12r2 !ar<ini c&! n& s9a !ai
a1at 'reodat2 /n spa(i& Eo >e<e!onie !ondia2 12r2 -oc ad'ersF" cea !ai soitar2 /n eBerci(i& ei Epe
ce in'estit c& p&tere ei-er0nd&9# pe de9a9ntre<& de constr0n<erea e<ior care de ac&! /nainte /i
/!po'2ra& pe ,e1ii de can&ri de'eni(i o-sec'io,iF" &n&i sin<&r o!" 12r2 o !odaitate de dese!nare"
12r2 o re<&2 de s&ccesi&ne. Este ceea ce !odernii n&!esc i!peri&" iar anticii 9 principat
Octa'ian" de'enit A&<&st" a discipinat senat&" a i!o-ii=at 3or&!&" a /nc>is Tri-&na" a s&pri!at
asocia(iie" a cen=&rat !ora'&rie" a /n!&(it e<i&nie de a 1rontiere ,i 1otee !ariti!e" a 12c&t ordine
/n co!er(" care c&noa,te o !are de='otare" a eBiat oa!enii i-eri care re<reta& rep&-ica sa& care n&
se s&p&nea& o&se=uium7&&i" pe care / eBtindea Ter!ee" teatree" a!1iteatree" circ&rie a& contri-&it
a Lser'it&tea tr0nda'2 a ora,eorM ESeneca" Ke ira, III" 7$F.
/n an& #K /. H." A&<&st a re<e!entat seB&aitatea cet2(enior. A 12c&t asta prin lex @ulia de adulteriis
coercendis. /!p2rat& a !ers p0n2 a a9,i deporta propria 1iic2" pe I&ia" care era c2s2torit2 c& 1i& &i
adopti'" Ti-eri&s. Pedeapsa pre'2=&t2 pentr& !atroanee care i&-ea& n9a !ai 1ost !oartea" ci relegatio
in insulam Edeportarea pe o ins&2" pornind de a A&<&st" /nainte de a rede'eni !oartea s&- /!p2rat&
ConstantinF. Acesta a 1ost /ncep&t& &nei &n<i epoci represi'e de care" do&2 secoe !ai t0r=i&" partid&
cre,tin a pro1itat din pin. Plenum exiliis mare, a scris Tacit: !2rie era& pine de eBia(i /n ins&e.
Poitica i!peria2 era pe at0t de contradictorie" pe c0t era de i!paca-i2. Vre!e de do&2 secoe"
tirania a pretins c2 este isto'it2 de o-sec'io=itatea" de pasi'itatea 'iri2 (impudicitia+ pe care ea o
r0nd&ia /n capetee ,e1ior de can&ri ,i pe care o 1or!&a /n e<i.
La Ro!a" p&terea a e<at /ntr9o sin<&r2 1ascie Ec&'0nt& fascis, dese!n0nd n&ieee de !esteac2n
e<ate c& o c&re&,2 pe care e p&rta& pe &!eri ictorii ce preceda& de!nitarii /n dr&! spre c&rie" este
acea,i din care se 1or!ea=2 fascinus, 1ascina(ie" 1ascis!F
27
poten(a seB&a2" o-scenitatea 'er-a2" do!inarea 1aic2 ,i /nc2carea nor!eor stat&tare. Tre-&ie
c&prinse /n acea,i act de <0ndire si!&area r&sticit2(ii 'er-ae" re'endicarea i!-aC&&i care eBc&de /n
!od o-sesi' ideea de a !in(i" de a se !in(i" adic2 de a =2d2rnici tea!a s&persti(ioas2 de 1ar!ecee
12c&te erec(iei 'irie" care" /n oc>ii ro!anior n& se deose-ea& de no(i&nea de potentia Ede fertilitas, de
*ictoria+.
Ast1e" 1or(a 1i=ic2" s&perioritatea r2=-oinic2" erec(ia 1ascinant2" caracter& /nd2r2tnic" p2cerea
(*oluptas+ nes&p&s2 constit&ie /n !od indi'i=i-i 'irt&tea !asc&in2 (*irtus *ir+. D&p2 c&! circ&!9
ci=ia era se!n& aian(ei /n s0n& tri-&rior e'reie,ti" ren&n(area a pasi'itate a 1ost se!n& care ,i9a
i!p&s e<ea sa popor&&i a c2r&i tote! este &poaica. At&nci poate 1i /n(eeas2 /nc2carea rit&a2 a
e<ior pe care /!p2rat& (princeps+ ,i9o as&!a: pasi'itatea >o!o9seB&a2" -estiaitatea" 1ea(ia. Nero a
/nesnit c2s2toriie /ntre >o!oseB&ai. Ti-eri& a aes c&niin<&s& E,i c>iar c&niin<&s& !atroaneorF.
S&etoni& reatea=2 c2 Ti-eri& a ad&s /n aparta!ent& persona din paat& s2&" s&- ta-o&rie &i
Parr>asios" o patrician2 pe n&!e 5aonia. 5aonia a re1&=at s2 se s&p&n2 eBi<en(eor seB&ae ae
/!p2rat&&i. Ea sp&ne c2 acesta era &n L!o,nea< a c2r&i <&r2 era o-scen2 ,i care" p2ros ca &n (ap
-2tr0n" eBaa p&toareM (o&scaenitate oris -irsuto at=ue olido seni+. D&p2 eBe!p& L&cre(iei" 5aonia
s9a str2p&ns c& o spad2 Ede,i castitatea ei n& a 1ost /!pricinat2F. La Coc&rie care a& &r!at sin&ciderii
ei" popor& ro!an a /ncep&t s2 apa&de 'ers&: 2ircum *etulum capreis naturam ligurire E:ap& -2tr0n
in<e '&'a capreorF.
Principii se proca!2 1ii ai &i Ven&s. Aceast2 proca!a(ie este (neida. Cine este 1i& &i Ven&s ,i
5arteA Eros. /!p2ra(ii a& de'enit erotiEoi.
C& c0t a<resi'itatea seB&a2 i!peria2 era !ai copioas2 ,i aproape eB&-erant2" c& at0t pacea
I!peri&&i era !ai soid2 ,i s&1etee ipsite de <riC2. Li-ido& deict&os Esa& e<endee i-idinoaseF a
/!p2ra(ior de'ine e /ns&,i &n ro seB&a stat&tar re=er'at principe&i. Aceast2 dorin(2 12r2 i!ite era
e<ea i!peri&&i 12r2 1rontiere. )enius7ului i!peria /i este /ncredin(at2 /ntrea<a <eniaitate a
teritori&&i i!peri&&i. L&i E&i" care este sin<&r& din &!e nes&-ordonat e<iorF /i re'in toate
interdic(iie din &!e. L&i /i re'in toat2 !0nia" toate capriciie" toat2 1e!initatea" incest&" ani!aee
etc. Aceste po'estiri !ie=iene -rodate sa& n2scocite /n toate
28
Sexul si spaima
scrierie despre /!p2ra(i a'ea& o 1&nc(ie apotropaic2. Din acest &n<>i de 'edere" /!p2rat& n& este
dec0t &n !are copot (tintinna&ulum+ care a&n<2 i!poten(a
La #$ a&<&st" an& #% d. H." a Noa" 0n<2 Napoi" a oree trei d&p29a!ia=2" A&<&st a !&rit -ona' de
diaree.
Neini,tea a &r!at terorii ,i t2cerea 9 t2cerii. Era& co!entate c&'intee pe care /!p2rat& care toc!ai
!&rise e9a sp&s despre <ineree s2&: 6iserum populum =ui su& tam lentis maxillis erit! E/ p0n< pe
popor& care 'a c2dea s&- ni,te !aBiare at0t de ente;F Se co!enta /n ,oapt2 !oartea &n&i o! care ,i9
a dat s&1area /n =i&a ani'ers2rii na,terii sae /n aceea,i ca!er2 &nde a sc0ncit ,i a ie,it din 'a<in&
!a!ei sae. Vre!e de trei=eci ,i ,apte de ani a 1ost tri-&n" de treispre=ece ori cons&" de do&2=eci ,i
&na de ori i!9perator.
Ti-eri& s9a pre12c&t s2 re1&=2 tron& 'acant. Veei&s Paterc&&s sp&ne c2 era dornic s2 sa'<arde=e
ceea ce tat2 s2& adopti' edi1icase ,i se te!ea de p&tere" ast1e /nc0t a cer&t s2 1ie /!p2r(it2. Dio
Cassi&s =ice c2 a preteBtat cei cinci=eci ,i ,ase de ani ai s2i ,i a decarat c2 'ederea &i n& !ai este prea
-&n2 pe ti!p de =i" p2s9tr0nd&9,i /ntrea<a a<eri!e doar noaptea. La #) septe!-rie" an& #%" Ti-eri&
/nc2 !ai e=ita /n 1a(a senat&&i" /ntre-0nd&9se dac2 n& s9ar p&tea resta&ra rep&-ica P2rin(ior.
Ti-eri& este sin<&r& /!p2rat care a 1ost speriat de o!nipoten(2 pe toat2 d&rata do!niei. Ti-eri&
repre=int2 de=<&st& (taedium+ principe&i 1a(2 de ser'it&tea r0'nit2 ,i" ca s2 =ice! a,a" 'o&ntar2 a
P2rin(ior. E se te!ea /n !od s&persti(ios de p&terea c& care 1&sese in'estit /i era 1oarte r&,ine pentr&
cac&ee" interesee ,i ipsa de 'a<2 prin care rep&-ica /,i croise pieirea E sp&nea c2 'icti!ee /nse,i
n& a& p&s i!ite ser'it&tii or" sortind &n indi'id i=oat o!nipoten(ei ,i di'ini=2rii Eadic2 !or(ii
'ioente" ca &n no& Ro!&&sF.
Opt /!p2ra(i din doispre=ece a& pierit de !oarte 'ioent2 ca ni,te -andi(i a dr&!& !are" ca ni,te
sca'i" ca Iis&s din Na=aret" din ipsa &nei e<i a s&ccesi&nii.
P0n2 a &r!2 Ti-eri& a acceptat p&terea" eBpri!0nd&9,i n2deCdea c2 se 'a descotorosi de ea 1oarte
repede" /ns2 toat2 'ia(a" c0nd
7$
era /ntre-at c&! a s&portat aceast2 po'ar2" e r2sp&ndea in'aria-i c2 a'ea i!presia c2 L(inea &n &p de
&rec>i <lupum se auri&us tenere+?. S2 1i! -ine /n(ee,i: aceast2 &!e" &nde n& eBist2 dec0t tat2 E/n
a1ar2 de Ven&s" o &poaic2 ,i 1anto!a Reei Si'iaF n& este dec0t o >ait2 de &pi. L&poaica este ani!a&
tote!. Lupa 9 ade'2rata !a!2 a &i Re!&s ,i Ro!&&s. Lupa este &n at n&!e pentr& prostit&at2. /n
atin2 -orde se =ice lupanar. Latinesc& $ixit de pe !or!inte este corespondent& etr&sc&&i Lupu.
Ti-eri& pretindea c2 'edea n&!ai pe /nt&neric. E s&s(inea c2 'ede ceea ce a(i oa!eni n& '2d. Ce se
a12 /n ad0nc& nop(iiA Nictaopia este e<at2 de porno<ra1ie. /n -e=n2 se a1a ceea ce acest o! (inea de
&rec>i. Acest o! era &n &p. S&etoni& sp&ne: LA'ea oc>i 1oarte !ari" care 9 &cr& eBtraordinar 9
'edea& ,i noaptea pe &n /nt&neric de nep2tr&ns (noctu etiam et in tene&ris+.? Pini& ce +2tr0n E/nainte
ca Ve=&'i& s2 se tre=easc2 ,i s29# acopere c& cen&,a &iF: LSe sp&ne c2 /!p2rat& Ti-eri&" sin<&r&
dintre to(i !&ritorii" poseda" c0nd se tre=ea /n !ie= de noapte" 1ac&tatea de a 'edea 're!e de c0te'a
cipe ca /n pin2 RiM. Se sp&nea" de ase!enea" c2" toc!ai datorit2 caracter&&i s2& s&spicios" e a 2sat
acest ='on s2 circ&e pentr& a pre'eni atentatee noct&rne. Din &p s9a trans1or!at /n -&1ni(2" /nainte de
a de'eni (ap" c0nd a ins&tat9o pe aristocrata 5aonia" /nainte ca ea s29,i /n1i<2 spada s&- -r0& ce /i
/ncin<ea s0nii.
/n <reac2" anaE-oresis /nsea!n2 a se retra<e" a se /ndep2rta" a se i=oa (remus este de,ert. Er!it 9 ce
care peac2. Ti-eri& este &n& dintre ca=&rie cee !ai ci&date din istoria p&terii: este /!p2rat&
ana>oret
/nainte de a 'eni a do!nie" s9a retras din &!e" /n Rodos Edin an& G /. H. p0n2 /n 7 /. H.F. Pentr& a9i
1ace pe A&<&st ,i pe Li'ia s29# ase s2 pece" e n9a !0ncat ni!ic ti!p de patr& =ie. Ace,tia a& cedat.
E i9a p2r2sit 12r2 s2 e sp&n2 nici &n c&'0nt. Din ian&arie 7# p0n2 /n pri!2'ara &i 77 d. H." c0nd
do!nea de ,apte ani" s9a retras !ai -ine de &n an /n Ca!pania Ji9a ispr2'it do!nia printr9o retra<ere
de &nspre=ece ani /n ins&a Capri Edin an& 7G p0n2 /n *)F. Aceasta este auto7relegatio in insulam.
'apreae /i p2rea inaccesi-i2D ea era /nconC&rat2 de st0nci s&-!arineD 1ae=a c2dea perpendic&ar /n
!are. Con1i<&ra(ia ei era -orridus. Iat2 c&'0nt& secret a 1r&!&se(ii a Ro!a ,i acea,i c&'0nt care
de1ine,te 'ers&rie 1escenine. C0nd &n o! >ot2r2,te de trei ori /n 'ia(a &i s2 a-andone=e tot&
/nsea!n2 c2 i!p&s&rie 2&ntrice care / /!pin<
30
Sexul i spaima
31
s2 repete aceste pec2ri sa& s29,i reor<ani=e=e p&sti& din e i='or2scS din str21&nd&rie 1iin(ei &i.
Ti-eri& ere!it era 1oarte !are" 1oarte ro-&st" !ai p&(in !0na &iS dreapt2" care era sa-2. 3a(a &i era
!o>or0t2 ,i a-2. /i p2cea !&tS 'in&. Ro!anii sp&nea& c2 &i /i p2cea 'in& pentr& c2 aceast2 G
-2&t&r2 se!2na c& s0n<ee. Ti-eri& era &n !are c&nosc2tor de 'i9 C n&ri. E =icea c2 /!pre&narea
seB&a2 ,i -e(ia era& sin<&ree !iCoace care e9a& 1ost date oa!enior ca s2 cad2 dintr9o dat2 /n
!oartea so!n&&i. /i p2cea Coss&s" 1iindc2 acesta din &r!2 dorea s2 se /nece /n 'in.
N& se t&ndea dec0t c0nd era &n2 no&2.
/,i detesta taia /nat2" c2ci era siit s2 se apece. A'ea /ntotdea&na !are <riC2 s2 1ac2 &r2rie de ri<oare
ce&i ori ceei ce str2n&ta. Era /ntotdea&na /nso(it de &n astroo<. /i p2cea s2 i se citeasc2 din <reci"
prec&! ,i eBp&nerie retorior" disc&(iie 1ioso1ice. A tr2it /nconC&rat de itera(i. /,i acoperea 1a(a c&
past&ri. A re1&=at /ntotdea&na s2 1ie '2=&t de !edici. I9a dispre(&it /ntotdea&na Tacit reatea=2 c2"
/nainte de a !&ri" Ti-eri& #9a respins pe !edic& C>arices" a 5isen" sp&n0nd c2 acea care a tr2it &n
n&!2r at0t de !are de ani /n tr&p& s2& c&noa,te !&t !ai -ine Loc&in(aM dec0t &n 'i=itator de &n
ceas. S&etoni& po'este,te c2 Ti-eri& a !&rit /n 1e& &r!2tor: !ai /nt0i a c2=&t /n apatie a Ast&ra" /n
Ca!pania A dorit s2 !ear<2 p0n2 a Circei. A a='0rit o s&i(2 /ntr9&n !istre( din aren2 ,i a si!(it &n
C&n<>i (latere con*ulso+. A dorit s2 !ear<2 a 5isen. A c>e1&it Re(in&t de 1&rt&n2" a !&rit /n pat& &i.
Sa&" ce p&(in" cei din C&r 9a& cre=&t !ort Cai<&a s9a proca!at pre!at&r /!p2rat. La #G !artie *)"
Ti-eri& ,i9a re'enit /n 1ire. E a c>e!at &n ser'itor. Seneca Tat2 reatea=2 c2" /ncerc0nd s2 se ridice" e
s9a rosto<oit din pat Tacit sp&ne c2 5acron a 1ost siit s29# aC&te pe -2tr0n s2 !oar2" ap2s0nd&9i o
pern2 pe -&=ee care a& i&-it at0t de !&t seB& <cunnus+ patricieneor.
AC&n<e! a cipa !or(ii. /n cipa !or(ii" Ti-eri&" Lsi!(ind&9se c&prins de s2-ici&ne" ,i9a scos ine&"
ca ,i c&! dorea s29# dea c&i'a" /ns2" d&p2 ce #9a (in&t c0te'a !o!ente /n !0n2" ,i #9a p&s din no& pe
de<et A r2!as c& !0na st0n<2 str0ns2 <compressa sinistra m9nu+. Apoi a !&ritM.
Idea& ro!anior se /!p2r(ea /ntre erois! ,i <orie. A!0ndo&2 se re<2sesc /n cipa !or(ii. O L!oarte
1r&!oas2M era o-sesia or: carpere, a s!&<e" a c&e<e cipa !or(ii. Ti-eri& a !&rit din pricina
e1ort&&i pe care #9a 12c&t a '0rsta de )* de ani" ans0nd s&i(a as&pra !istre(&&i /n arena din Circei.
Cipa !or(ii n& este dec0t &n ta-o&. Ea n& constit&ie doar 1ond& odeor sa& a istoriei. Cipa !or(ii se
a12 /n a!1iteatr&: sacri1iciie &!ane" coridee" desp&ierie" tort&rie ,i scenee carni'ore. Ro!anii
antici a& pre&at de a etr&sci Coc& &i P>ers&. Populus .omanus paria pe oa!enii care &r!a& s2 1ie
pedepsi(i c& !oartea /n ce !ai sc&rt ti!p. Dus gladii 9 acesta este I!peri& ro!an Edrept& de 'ia(2 ,i
de !oarteF.
3rescee pictorior" prec&! arena ora,eor" repre=enta& 1ooasee !or(ii /n1r&ntate. N& doar Ti-eri& a
1ost pasionat de Parr>asios Porno<ra1&. O pa<in2 din Seneca9Tat2 constr&ie,te &n !ic ro!an /n C&r&
&i Parr>asios" care 1ace o e<2t&r2 /ntre pri'ire ,i !oartea care 'ine. Acesta este pri'irea spai!ei" ,i
Parr>asios /ns&,i" c& patr& s&te de ani !ai /nainte" scrisese pe &na dintre pict&rie sae c2 e o atri-&ie
'i=i&nior noct&rne (*isiones nocturnae+ pe care e ad&c 'isee.
Seneca9Tat2 sp&ne <'ontro*erse, H" OF c2 at&nci c0nd 3iip a II9ea i9a '0nd&t pe ointieni ca
pri=onieri de r2=-oi" Parr>asios din E1es" pictor atenian <pictor at-eniensis+, a c&!p2rat pe &n& dintre
ei" &n -2tr0n" #9a s&p&s a c>in&ri ca s2 picte=e d&p2 !ode& &i <ad exemplar+ &n Pro!ete& /n2n(&it"
pe care cet2(enii din Atena i9# co!andaser2 pentr& te!p& din Atena
T Parum, in=uit, tristis est EN& este dest& de tristF" a sp&s Parr>asios" c0nd -2tr0n& a 1ost a,e=at /n
!iCoc& ateier&&i.
Pictor& a c>e!at &n sca' ,i i9a cer&t s2 contin&e c>in&rie" ca -2tr0n& s2 s&1ere ,i !ai !&t.
Ji -2tr0n& a 1ost din no& s&p&s tort&rii. To(i cei pre=en(i a& 1ost c&prin,i de !i2.
T (mi EE& 9a! c&!p2ratF" a repicat pictor&. 'lama&at EO!& (ipaF. I9a& i!o-ii=at !0inie. Cei ce9
# /nconC&ra& pe pictor a& protestat din no&.
T Ser*us, in=uit, est meus, =uem ego &elii iure possideo ESe a12 /n posesi&nea !ea" /n 'irt&tea
drept&&i de r2=-oiF.
A,a se 1ace c2" /ntr9o parte" Parr>asios /,i pre<2tea pra1&rie" 'opseee ,i &ei&rie" iar" /n ceaat2
parte" c22& /,i pre<2tea 1oc&" -ici& ,i rest& instr&!enteor de tort&r2.
32
Sexul i spaima
T :lliga E/n2n(&i(i9#F" a ad2&<at e. Cristem *olofacere EVrea&C s29i da& o eBpresie de s&1erin(2F.
+2tr0n& din Oint a scos &n (ip2t s10,ietor. A&=ind acest (ip2t" cei de 1a(2 9a& /ntre-at pe Parr>asios ce
/i pace !ai !&t: pict&ra sa& tort&ra N& e9a r2sp&ns. A /ncep&t s2 stri<e a c22&:
T (tiamnunc tor=ue, etiamnunc! Fene -a&etL sic teneL -icA *ultus esse de&uit lacerati, -ic morientis!
ESc>in<i&ie,te9# ,i !ai tare" ,i !ai tare; Per1ect" (ine9# a,aD pri'i(i" aceasta9i 1a(a &i Pro9U !ete& s10,iat
c& cr&=i!e" a &i Pro!ete& c&prins de c>in& !or(ii;F
+2tr0n& a si!(it c2 / p2r2sesc p&terie. A /ncep&t s2 p0n<2. Parr>asios i9a stri<at:
T 3ondum dignum irato Do*e gemuisti EVaietee tae /nc2 n& sea!2n2 c& cee ae &n&i o! &r!2rit de
!0nia &i I&piterF.
Capti'& /,i d2dea s10r,it&. C& o 'oce pierit2" -2tr0n& din Oint i9a sp&s pictor&&i din Atena:
T Parr-asi, morior EParr>asios" !orF.
T Sic tene ER2!0i a,aF.
Toat2 1or(a ta-o&&i st2 /n aceast2 cip2.
CAPITOLUL II PICTURA RO5AN4
Un diao< a &i Heno1on ni9# arat2 pe Socrate c>estion0nd&9# pe Parr>asios re1eritor a esen(a pict&rii.
Socrate a 1ost conda!nat a !oarte ,i eBec&tat /n an& *$$ /. H. Heno1on ,i9a scris :mintirile pe a *$8
/. H." a Scionte.
/ntr9o =i" Socrate intr2 /n ateier& din Atena a &i Parr>asios ,ugra*ul. /n i!-a <reac2 pictor&&i i se
sp&ne ,ograp-os Ece care scrie o persoan2 'ieF. /n atin2 i se sp&ne artifex Ece care 1ace o art2" o
oper2 artificialis+.
MN Sp&ne9!i" Parr>asios" / /ntrea-2 Socrate" n&9i a,a c2 pict&ra (grap-iEe+ este i!a<inea &cr&rior
pe care e 'ede! (eiEasia ton or9men9n+! Ast1e ad0ncit&rie ,i reie1&rie" car& ,i o-sc&r&" t2ria ,i
!oici&nea" ceea ce este =-0rit ,i ceea ce este neted" prospe(i!ea ,i -2tr0ne(ea corp&rior 'oi e i!ita(i
c& aC&tor& c&oriorA
T Ade'2rat <r2ie,ti" /i r2sp&nde Parr>asios.
T Ji ac&!" dac2 'ei 'rea s2 /n12(i,e=i 1or!e 1r&!oase (Eala eide+, deoarece n& este &,or s2 /nt0ne,ti
&n o! a care tot& s2 1ie irepro,a-i" 'ei c>e!a !ai !&te !odee. De a 1iecare 'ei &a ceea ce are
!ai 1r&!os. D&p2 care 'ei co!p&ne &n corp /ntr& tot& 1r&!os" n&9i a,aA
T /ntr9ade'2r" a,a 1ace!" =ice Parr>asios.
T At&nci" eBca!2 Socrate" /nsea!n2 c2 tot ce este !ai <r2itor" !ai deicat" tot ce este !ai
/nd&io,2tor" !ai sc&!p" !ai de!n de a 1i c2&tat" !ai dorit" eBpresia s&1et&&i (to tes psuc-es etos+ n&
o i!ita(i deocA Ori ea n& este prin ni!ic i!ita-i2 (mimeton+!
N Dar c&! s29# si!(i" SocrateA r2sp&nde Parr>asios. Ea n& are nici propor(ie (summetrian+, nici
c&oare (c-r9ma+, nici &na dintre /ns&,irie de care ai 'or-it. Ea n& este 'i=i-i2 (oraton+.
34
Sexul i spaima
Pictura roman
*O
T Ei" r2sp&nde Socrate" parc2 n& 'e=i dest&i oa!eni care a& pri'iri (&lepein+ ce eBpri!2 -&n2'oin(2
,i" /n ate !o!ente" pri'iri din care transpare &raA
T Socotesc c2 este ade'2rat" r2sp&nde Parr>asios.
T A,adar" n9ar tre-&i ca aceste eBpresii s2 1ie i!itate prin inter!edi& oc>ior (ommasin+O
T A,a este" =ice Parr>asios.
T C0nd ni,te prieteni s&nt 1erici(i sa& nec2Ci(i" 1e(ee (ta prosopa+ ceor preoc&pa(i de 1ericirea ori de
neca=& or s&nt a 1e c& ae ceor care n& se sinc>isesc de a,a ce'aA
T N&" pe to(i =eii; =ice Parr>asios. C0nd o!& este 1ericit" 1a(a &i str2&ce,te de -&c&rie. La neca="
pri'irea (sEut-rdpoi+ i se &!pe de &!-r2.
T Prin &r!are" se poate p2s!&i o i!a<ine (apeiEa,ein+ pornind de a aceste pri'iriA /ntrea-2 Socrate.
T 32r2 /ndoia2" r2sp&nde Parr>asios.
T Se!e(ia ,i /n12(i,area no-i2" s!erenia ,i /n12(i,area ser'i2" c&!p2tarea ,i !2s&ra dreapt2" eBces&
(-u&ris+ ca ,i tot ce n& are nici o idee despre 1r&!&se(e (apeiroEalon+, toate acestea transpar
(diap-ainei+ n&!ai datorit2 c>ip&&i (prosopon+ ,i prin atit&dinie (sc-ematon+ de care oa!enii se
ser'esc /n !od& or de a se p&rta ,i !i,ca.
T Ade'2rat <r2ie,ti" =ice Parr>asios.
T A,adar" aceste &cr&ri tre-&ie s2 1ie i!itate (mimeta+, sp&ne Socrate.
T N& /ncape 'or-2" r2sp&nde Parr>asiosM EHeno1on" :mintiri, III" #8" #F.
Acest diao< dintre Socrate ,i Parr>asios eBpri!2 idea& pict&rii antice. Trei etape trasea=2 &rc&,&
'i=i-i&&i spre in'i=i-i. 5ai /nt0i" pict&ra repre=int2 ceea ce se 'ede. Pe &r!2" pict&ra repre=int2
1r&!&se(ea /n s10r,it" pict&ra repre=int2 to tes ps>c-es et-os (et-osul a ceea ce n&!i! ps>c-e, eBpresia
!ora2 a s&1et&&i" dispo=i(ia psi>ic2 /ntr9&n !o!ent cr&ciaF.
C&! s2 repre=in(i in'i=i-i& /n 'i=i-iA C&! s2 s&rprin=i eBpresia /n !o!ent& cr&cia a !it&&i Ec&!
s2 repre=in(i et-osul mut-osului 1iBat pe i!a<ineFA /n disc&(ia dintre Parr>asios ,i Socrate" n&!eroase
c&'inte /n<re&ia=2 ect&ra /n <reac2" prosopon /nsea!n2" /n acea,i ti!p" c>ip& '2=&t din 1a(2 ,i !asca
de teatr& Eacest c&'0nt !ai /nsea!n2 ,i persoanee <ra!aticaeD Le&M"
..t&M s&nt acee prosopa <rece,ti" p-ersu etr&sce" personae atine: Lc>ip&ri9!2,tiM pentr& oa!enii care
'or-escF. Aristote sp&ne /n PoeticaI Pri'irea /n 1a(a consecin(ei act&&i repre=int2 ce !ai -&n et-os.
De pid2" Troia c&cerit2 ,i incendiat2" !or(ii /n in1ern& &i Hades. N&!ai d&p2 aceea &r!ea=2
c>ip&rie" atit&dinie" !i,c2rie" 'e,!intee" 'enind /n &r!a ro&&i ero&&i /n ac(i&nea !o!ent&&i
et-iEos, a !o!ent&&i Lcr&ciaM (crucifxio, cr&ci1icarea ro!an2" 1iind !o!ent& etic /n po'estea
&ciderii &i Iis&s Na=arinean&F. C& ate c&'inte" /nd2r2t& &nei pict&ri antice eBist2 /ntotdea&na
8 carte 9 sa& ce p&(in o po'este condensat2 /ntr9&n !o!ent etic.
Sc&ptorii ,i pictorii <reci era& itera(i ,i er&di(i. Ec>i'aentee !oderne ae &i Parr>asios ,i E&1ranor
n& s&nt Renoir sa& Picasso" ci 5ic>ean<eo sa& Leonardo. E&1ranor Atenian& pretindea c2 st2p0ne,te
c&t&ra seco&&i s2& /n totaitatea ei. Ad&narea a!1itrionior" !aree consii& a Greciei" a disp&s ca
pictor&&i Poi<not s2
# se o1ere /n tot oc& ospitaitate p&-ic2 ,i ca toate c>et&ieie datorate <2=d&irii &i s2 re'in2
ora,&&i /n care e 'a dori s2 se opreasc2 pentr& o 're!e. Ei tr2ia& /nconC&ra(i de <orie. Paton /i
pone<rea pe ace,ti arti,ti" =ic0nd&9e c2 n& s&nt dec0t ni,te L!an&aeM ESeneca 3i& e sp&nea
Lsordi=iMF" ei -ene1icia& de onor&ri de care !ate!aticienii ,i 1ooso1ii n& a'ea& parte. Pe Paton /
ap&ca 1&ria '2=0nd i!portan(a pe care Atena i9o acorda &i Parr>asios" acest Lso1ist a 'i=i-i&&iM"
acest i&=ionist" acest no& Deda" a c2r&i !eserie era aparen(a a!2<itoare" acest 'anitos" care a'ea
c&te=an(a s2 poarte !antii -rodate. 5antia de p&rp&r2 -rodat2 a &i Parr>asios este atri-&t& &i ce !ai
'estit /n Atena de a s10r,it& seco&&i a V9ea /. H.
Ni!ic atce'a n& ne9a r2!as a /nde!0n2" doar a!intirea &nei !antii.
Despre opere dintre cee !ai cee-re n& de(ine! dec0t in1or!a(ii risipite prin 'ec>i *olumen sa&
1ra<!ente /n 1r0nt&ri de copii ae copiior pe pere(ii 'ieor. Ar>eoo<ia ,i ect&ra e de=<roap2. D&p2
do&2 !ii de ani noi ded&ce! ast1e ni,te 1or!e care s&nt a 1e de /ndoienice prec&! si&etee de cea(2
c0nd s10r,it& nop(ii ,i cee dint0i ra=e ae soare&i e s!&< de pe t&1i,&ri ,i acoperi,&ri" 12c0nd&9e s2
dispar2 /n &!ina =iei.
Ti!p& n& a conser'at operee &i Poi<not" ae &i Parr>asios ,i nici pe cee ae &i Apees" c&! a
12c&t c& operee &i Esc>i" So1oce ,i E&ripide. Oa!enii care e ad!ira& /ntr9at0t" /nc0t era& /n
*G
Sexul i spaima
stare s2 1ie de acord c& acee pri'ie<ii pe c>et&iaa ora,eor i-ere" tre-&ia& s2 ad!ire pict&rie de
,e'aet ,i 1rescee care era& a 1e de 1r&!oase ca ,i tra<ediie.
Noi n& o s2 e 'ede! niciodat2.
Aceast2 carte este o c&e<ere de <0nd&ri dedicate &nor r2!2,i(e de r&ine.
Parr>asios se tr2<ea din Asia 5ic2. Era din E1es. Aici" tat2 &i era pictor ,i se n&!ea E&enor.
Parr>asios de'ine ce !ai !are pictor a ti!p&&i s2&. E era !ai c&nosc&t dec0t Re&Bis. 50ndria &i
n& c&no,tea !ar<ini. /ntr9o =i" a ridicat !0na dreapt2 ,i a rostit: LAceast2 !0n2 a <2sit eBpresia artei
(tec-nes termata+A Vearcos sp&ne c2" pe 0n<2 !antia ro,ie" se /nt0!pa s2 poarte ,i o coroan2 de a&r.
Desenee &i pe piee de ani!ae ,i ponci1ee /n e!n Epe care e 1oosea& or1e'rierii ,i cera!i,tiiF era&
at0t de 1r&!oase" /nc0t cet2(enii coec(iona& /nc2 din ti!p& 'ie(ii &i aceste *estigia. Teo1rast sp&ne c2
Parr>asios era 1ericit ,i 1redona /n ti!p ce &cra 3redon0nd (->poEinuromenos+, e /ncerca s2 1ac2 !ai
&,oar2 po'ara !eseriei. Te>nica &i Parr>asios era con'en(iona2 /nc2D c&orie era& /nc2 etice Eprec&!
ast2=i /n societ2(ie noastre ne<r& se!ni1ic2 doi&" a-astr& tinere(ea" 'erdee speran(aF. La /ncep&t&
seco&&i a IV9ea" pictor& atenian E&1ranor =icea c2 Te=e& &i Parr>asios n& a'ea c&oarea ro=
speci1ic2 oa!enior" ci ro=& tranda1ir&&i.
Parr>asios n9a 1ost doar in'entator& porno<ra1iei. E a intentat ,i inia eBtre!2 (extremitas, cont&r&"
termata tec-nes+. Ceea ce Pini& ce +2tr0n trad&cea prin extremitas, Q&intiian n&!ea
circumscripsio, care /n retoric2 /nsea!n2 LperioadaM 1ra=ei. Pini& preci=ea=2: :m&ire enim se ipsa
de&et extremitas et sic desinere ut promittat alia post se ostendat=ue etiam =uae occultat EC2ci eBtre9
!itatea tre-&ie s2 se /ntoarc2 ,i s2 se s10r,easc2 ast1e" /nc0t s2 dea i!presia c2 dincoo de ea eBist2
atce'a ,i c>iar s2 'e=i ceea ce ea asc&ndeF. In s10r,it" Parr>asios este pictor& care a ad2&<at 1antas!a
repre=ent2rii 'i=i-i&&i. Pictor& a notat c& !0na &i o inscrip(ie !a<ic2 &i!itoare /n partea de Cos a &i
HeraNes a s2& /n1r&nt0nd !oartea 'ioent2: LPrec&! /n tene-ree nop(ii (ennuc-ios+ pro'iden(a !i9a
ap2r&t (p-anta,eto+ adesea /n 'is" tot ast1e ea poate 1i '2=&t2 aici (orari+?.
Diao<& dintre Parr>asios ,i Socrate de='2&ie &r!2toaree: nat&rais!& st2 a -a=a arteiD dac2
1r&!&se(ea este 1or!a
Pictura roman
37
(p-antasma+ acesteia" scop& n& este dec0t eBpresia ei etic2 E!arie e!o(ii di'ine ori s&prao!ene,tiF.
Aristide din Te-a a !en(ionat c2 arta tre-&ie s2 ada&<e repre=ent2rii et-osului pe acea a pat-osului.
Cine era pictor& ce !areA Pictor& ce !are era ce care 12cea sensi-i2 /n2&ntr& personaC&&i
/n12(i,at &pta dintre caracter ,i e!o(ie. Pini& ce +2tr0n a descris &n ta-o& a &i Aristide din Te-a"
care &i AeBandr& /i p2cea /ntr9at0t" /nc0t acesta #9a 1&rat c& prieC& Ce1&irii ora,&&i /n an& **% /. H.:
LUn ora, a 1ost c&cerit" o !a!2 a 1ost r2nit2 !ortaD pr&nc& ei se t0r2,te spre s0n&9i de=<oit. Pri'irea
!a!ei eBpri!2 spai!a de a9# 'edea c&! /i s&<e s0n<ee /n oc de aptee pe care !oartea i9# secaseM
EPini& ce +2tr0n" Dstoria natural, HHHV" $KF. 3e!eia !oart2 a2pt0nd" pictat2 de Aristide din Te-a"
constit&ie acea,i !o!ent crucialis ca ,i Pro!ete& /n2n(&it pe care Parr>asios din E1es #9a pictat
a'0nd ca !ode 1i<&ra pri=onier&&i din Oint. Este !o!ent& !or(ii.
C&! s2 interprete=i o pict&r2 antic2A Aristote" /n Poetica, ne preci=ea=2 c2 tra<edia este ac2t&it2 din
trei ee!ente distincte: nara(i&nea" caracter&" scop& (mut-os, et-os, telos+. Inten(ia pict&rii este s2
arate c&! circ&!stan(a de='2&ie caracter&. Este 'or-a de a 1ace s2 coincid2 mut-osul, pe care /
po'este,te 1resca" ,i et-osul personaC&&i centra /n !o!ent& telosului ori eBact /nainte de telos. Cea
!ai -&n2 etic2 este 1ie consecin(a act&&i: Troia /n 12c2ri" 3edra at0rn0nd /n ,trean<" CWne<ira c&
!0inie t2iateD 1ie cipa care / precede: Narcis /n 1a(a i!a<inii sae" 5edeea /naintea ceor doi copii pe
care /i 'a o!or/. Consecin(a etic2 de'ine atri-&t& care /n<2d&ie de a n& !ai /nscrie n&!ee ero&&i
0n<2 1i<&r2. /n e'& !edi&" Ac&in a scris: LO 1e!eie (in0nd &n pr&nc pe <en&nc>i n& este de aC&ns ca
e& s2 a1& n&!ee 1i<&rii. Este 'or-a de 3ecioara ,i de HristosA De Ven&s ,i de EneaA De Ac!ena ,i
de Herc&eA De Andro!aca ,i de AstianaBAM E reco!anda 1ie s2 se scrie n&!ee s&- personaC" 1ie s2 i
se repre=inte atri-&t&. Ce este acea &n atri-&tA C0nd NeaNes a tre-&it s2 /n12(i,e=e Ni&" e a pictat
&n 1&'i& ,i a pasat &n crocodi pe !a. Ver<ii& a accent&at codi1icarea atri-&teor: 1rasin& este ce
care /n1r&!&se(ea=2 &n -osc>et. Pin& /n1r&!&se(ea=2 <r2dina. Pop& d2 1r&!&se(e c2r2rii di1icie ce
&rc2 /n s&s& p0r0&&i. +rad& /n1r&!&se(ea=2 coasta !&nte&i.
38
Sexul i spaima
3iecare oc are atri-&t& s2& ,i sin<&r2 pre=en(a acest&ia / deter!in2.
Aceasta era o pict&r2 sa'ant2. 5ai i'resc2 c>iar dec0t aceea din Rena,tere" care s9a 2&dat c2 o
s1idea=2. Jt pictura poesis a &i Hora(i& a'ea o se!ni1ica(ie a&tentic2 /n antic>itate" care /n Rena,tere
a 1ost per'ertit2 /ntr9o inep(ie. Pictor& n& este c0t&,i de p&(in &n poet tacit&rnD a 1e c&! poet& n& 'a
1i &n pictor 'er-a. Pict&ra antic2 este nara(i&nea &n&i poet condensat2 /n i!a<ine. Si!onides sp&nea:
LC&'0nt& este i!a<inea (eiEon+ a ac(i&niorM. Cipa etic2 este Lc&'0nt& !&tM a i!a<inii. Sa& /n
<reac2" ,9grap-ia Escrierea 'i&&iF repre=int2 intri<a care a t2c&t" concentr0nd&9se /n i!a<inea care
'or-e,te 9 Lt2c0ndM (si9p9san+ 9 ada&<2 Si!onides. I!a<i9nie9ac(i&ni 1ac ca oa!enii s2 p2tr&nd2 /n
!e!oria oa!enior" condens0nd&9se /n et-os Estr2!&t0nd&9se /n di'initateF.
Idea& 1r&!&se(ii /n sc&pt&ra stat&ar2 era &n& etic. Este <re& s2 1aci distinc(ie /ntre ataraBie ,i
pietri1icare. Aceasta este tran=uilla pax, placida pax, summa pax a 1iin(eor di'ine. De aici acest
o-iecti' ci&dat atri-&it artei de c2tre L&cre(i&: LS2 dai pentr& o cip2 pacea /n(eept&&i ce&i ce de9
n(eepci&ne ipsit esteM. Aceasta este apoteo=a Eteo!or1o=aF: s2 te /n'e,!0nte=i /n corp&rie =eit2(ior.
S29i re<2se,ti pe ataraBici. Cei a c2ror -&c&rie este statornic2" cei care s&nt 1eri(i de d&rere" 1eri(i de
!i2" 1eri(i de !0nie" 1eri(i de -&n2'oin(2" 1eri(i de =<0rcenie" 1eri(i de pi=!2" 1eri(i de 1rica !or(ii"
1eri(i de senti!ent& i&-irii" 1eri(i de o-oseaa pricin&it2 de !&nc2" 9 ace,tia n& <&'ernea=2 &!ea. Ei
pri'esc. S&nt !2,ti de teatr& di'ine pe care cetatea e acord2 an&!itor oa!eni /n con1or!itate c&
propri& or et-os.
La Ver<ii&" Didona" /n cipa sin&ciderii" paid2" a <0nd& !or(ii apropiate" c& o-raCii tre!&r0nd" c&
&ciri de s0n<e /n oc>i" roste,te: LA! ispr2'it c& 'ia(a ($ixi+. Ac&! 'oi co-or/ s&- p2!0nt prec&! o
!are i!a<ine (magna imago+
.
3r&!&se(ea este a &n&i =e& /ncre!enit /ntr& !oarte. /nsea!n2 s2 o1eri 1iin(eor ospitaitatea tr0nd2'iei
,i a t2cerii (otium ,i =uies+ care sta& a p0nd2 /n !oartea ce se apropie. L5area i!a<ineM este sc&pt&ra
/n !or!0nt Pro-e!a pict&rii este: C&! s2 apari ca &n =e& /n cipa &i de 'e,nicieA
Pictura roman
*$
Cera!i,tii <reci 1oosea& LcartoaneeM" pe care e dec&pa& din si&etee desenate c& cret2 sa& c2r-&ne
de e!n d&p2 &!-ra 2sat2 pe perete. Acestea s&nt a,a9n&!itee ponci1e. Aristote de1inea pict&ra prin
C&Btap&nerea peteor nea!estecate '2=&te de aproape" /n12(i,area a distan(2 a c&orior constit&ia o
pro-e!2 a sc&ptor&&i de 1ri=2" a tapi(er&&i de te!p& c& !&t /nainte de a 1i o pro-e!2 a
!o=aicarior. Aceasta era te>nica poiEilos Esa& sEiagrap-ia, i&=ia creat2 de proscenium, &nde c&orie
n& se a!estec2 dec0t '2=&te de a distan(2F. Ro!anii a& aes pentr& 1rescee din 'iee or sEiagrafia
<recior Epict&ra decor&&i de teatr&F.
P9grap-ia <recior se /!parte /n pict&ra de ,e'aet ,i pict&ra de decor E&nde c&orie n& s&nt" deci"
a!estecate" /!pestri(ate" Lta>i<ra1iceMF. /ncetineaa e<endar2 a &i Re&Bis este contra=is2 de c&'intee
&i Antipatros: LA! sacri1icat patr&=eci de ani ca s2 pot picta /n patr&=eci de =ieM. Ro!anii a& n&!it
aceast2 te>nic2 rapid2" /n care a& eBceat asianitii Epictorii din AeBandriaF" compendiaria *ia. $ia
compendiaria este re=&tat& acestei pict&ri neter!inate" /n C trompe l'oeil, /n c&ori nea!estecate"
sc>i(at2 pornind de a ponci1e" U op&n0nd&9se pict&rii pe -a=a &!-reor ,i c&orior. A<nes Ro&'eretU a
ar2tat c2 scaenograp-ia se co!p&nea din do&2 opera(ii distincte: pe de o parte" adum&ratio
(sEiagrap-ia propri&9=is2F" care este pict&ra ar>itect&ra2 /n trompe l'ceil pe =id&ri ,i cotit&ri ateraeD
pe de at2 parte 9 frons, reie1&rie 1rontae ,i coresponden(a t&t&ror iniior ori=ontae ,i 'erticae /n
centr& cerc&&i (ad circini centrum omnium linearum+. O pa<in2 din L&cre(i&" care descrie &n portic"
ne pre=int2 Lperspecti'aM di1ici2 ,i ci&dat2" care n& este o perspecti'2 a&tentic2 ,i pe care ro!anii o
de1inea& ca 1iind i!presia &n&i Lcon /nt&necat care a-soar-e i!a<inea /ndep2rtat2M. L&cre(i&
preci=ea=2: LUite9&n portic ae c2r&ia p2r(i s&nt e<a dep2rtate ,i se /ntinde9n &n<i!e (in&t de cooane
ase!eni: dac2 /n &n<&9i pri'e,ti dintr9&n cap2t spre ce2at /(i pare ca9n12(i,are /n<&st2 (angustia
fastigia eoni+ de con e /,i ia pe /ncet&" acoperi,& &nind c& p2!0nt&" iar dreapta c& st0n<a" p0n2 ce
toate9s &nite9n a con&&i '0r1 de9nt&9neric (in o&scurum eoni acumen+?.
Ke natura rerum a &i L&cre(i& !&tipic2 ta-o&rie. L&cre(i& e'oc2 t&rn& p2trat care de'ine rot&nd
c0nd este pri'it de departe. E sp&ne c2 i!o-iitatea n& este dec0t o /ncetinea2 i!percepti-i2 c&
oc>i& i-er" prec&! o t&r!2 care pa,te /n dep2rtare" prec&! o cora-ie care se sc&1&nd2 /n !are.
5aree poet epic&rian a de1init
/
40
Sexul i spaima
Pictura roman
%#
/nc2 o dat2 cipa tra<ic2 a pict&rii etice. Ke natura rerum a &i L&cre(i& E,i tra<ediie &i Seneca93i&F
repre=int2 cea !ai !are <a9S erie de 1resce ro!ane care s9a p2strat.
5ai !&t: Ke natura rerum ne sp&ne secret& pict&rii ro!ane. Pict&rie apar(in0nd ce&i de a doiea
sti a Po!pei&&i s&nt r0nd&ite a 1e ca portic& descris de L&cre(i&: C&!2tatea s&perioar2 a pano&rior
este sin<&ra destinat2 s2 1ie decorat2 ast1e /nc0t s2 cree=e i&=ia &n&i spa(i& /n pro1&n=i!e" partea
in1erioar2 1or!0nd &n pri!9pan /n reie1. A,adar apare a!intita frons a portic&&i &i L&cre(i&" &nde
con'er< iniie pere(ior aterai" paraeee 1ase contopind&9se /ntr9&n p&nct a se!idistan(2 de iniie
pano&rior" L'0r1& o-sc&r a con&&iM re1erind&9se doar a C&!2tatea s&perioar2 Espa(i& /ntr9ade'2r
pictat a perete&iF.
Pentr& L&cre(i&" ca ,i pentr& orice ,coa2 epic&rian2" &n o-iect incertus s22,&ie,te /n ini!a &n&i
locus certus. Acesta este :delos Ec&! fascinus7ul de a Via 5istereor se a12 s&- !asca saF.
Latinesc& incertus trad&ce <recesc& adelos Ein'i=i-iF. Insesi=a-i" in'i=i-i este rea&. In'i=i-i&
repre=int2 (es2t&ra ato!ic2 a &!ii. AnaBa<ora sp&nea: Ca p-ainomena opsis ton adelon E3eno!enee
repre=int2 'i=i-i& &cr&rior nec&nosc&teF. /n dep2rtare" portic& se /n<&stea=2 prec&! &n con ,i se
contope,te /ntr9&n p&nct incertus (adelos, o&scurum eoni+. / res incerta s22,&ie,te /n acest p&nct
i!a<inar" 1oca ,i /n acea,i ti!p o-sc&r. Acest !ister a p&nct&&i incertus, &nde perspecti'a se
!ic,orea=2" se op&ne 2r<i!ii pan&&i panora!ic pe care o des12,oar2 ace locus certus c&!" in'ers" /
n&!ea& ar>itec(ii ro!ani. Asociind no(i&nea de distan(2 aprecia-i2 c& cea de perspecti'2 incert2" ei
n&!ea& locus certus scena (proscenium+ /n teatr&. Acest oc era n&!it certus pentr& c2 ar>itect&" c0nd
proiecta constr&c(ia teatr&&i" anticipa de1or!area 'i=&a2 datorat2 dep2rt2rii /n co!para(ie c&
disp&nerea <radeneor.
Ino'a(ia ro!an2 consta /n transp&nerea pe pere(ii caseor partic&are a aceor trompe l'oeil ce
reprod&cea& decor&rie teatr&&i eenistic. Casa partic&ar2 ro!an2 era pri!& teatr& poitic" &nde
patronus /,i eBercit2 p&terea as&pra 1a!iiei (gens+ ,i cienteei sae. /ns2 patronus se 1ere,te s2
ri'ai=e=e c& t>rannus. Viee 1a!iiae n& tre-&ie s2 1ie ni,te paate tiranice: ee 'or 1i ni,te 'ie &nde
paat& 'a 1i i&=ori& E&nde ri'aitatea c& principee n& 'a 1i palatial, ci doar parietalL /ntre 'i2 ,i
paat eBist2 o rea(ie 1iia2 prec&! /ntre Enea ,i Anc>iseF.
La 1e c&! cet2(enii se p&tea& -&c&ra de &n si!&acr& de '0n2toare re<a2 /ntr9&n opsis EspectacoF de
ludu ECoc&riF /n aren2" tot a,a pere(ii 'ieor 1a!iiae de'in Lta>i<ra1iiM ae paat&&i" '0n2tori 1icti'e"
scene de teatr&.
Cine n& /n(ee<e teatr&" arena" tri&!1&rie" Coc&rie" n& 'a /n(ee<e nici Ro!a Orice p&tere este &n
teatr&. Orice cas2 (domus+ este o dominatio si!&at2 a &n&i dominus as&pra 1a!iiei (gens+, as&pra
i-er(ior ,i sca'ior s2i. De ase!enea" orice pict&r2 este o !asc2 de teatr& (p-ersu, persona,
pr9s9pon+ pentr& co!anditar& ei" pe care / prea!2re,te d&p2 eBe!p& &n&i principe pri'at" c2r&ia /i
ridic2 stat&ie prec&! =eior 1a!iiei. Arti,tii antici a'ea& /nde!0narea ,i p&tin(a de a indi'id&ai=a
c>ip&rie. Latinii 'enera&" s&- n&!ee de imagines, !2,tie 'eriste ae P2rin(ior or pe care e p2stra&
/ntr9&n !ic d&ap /n atri&!. /ns2 ad&narea <reac2 sa& aristocra(ia ro!an2" care co!anda& ta-o&rie"
n& co!anda& /n !od deose-it ase!2narea: ee cerea& st2r&itor arti,tior trans1or!area c>ip&&i or /n
colosos sa& /n icoan2" adic2 !eta!or1o=a or /n di'initate ori /n et-os eroic. Aceast2 /ncina(ie ireaist2
de a s!&<e !asca pri'at2 ,i persona2 ,i de a o trans1i<&ra /ntr9o stare idea2 ,i teo!or1ic2 #9a
/!-o<2(it pe Poi<noL
Ast1e s9a petrec&t o !eta!or1o=2 c&rioas2: tra<ica scaenae frons, creat2 a !iCoc& seco&&i a V9ea
/. H. a Atena ,i datorat2 &i Esc>i" trei secoe !ai t0r=i& 'a /nconC&ra casee itaiene" 'a o1eri teoria
'i=&a2" 'a i!p&ne ar>itect&ra tra<ic2 ,i si!&at2 ,i 'a s&-ordona i&stra(ia parieta2 i&=iei etice.
Cot&rn& /nat pe seaena tragica, ea /ns2,i s&pra/n2(at2 s&- 1or!2 de estrad2 pe proscenium, eBpic2
ni'e& /n2(at a p2r(ii s&perioare a 1resceor a,tern&te pe o inie 1or!0nd &n soc&. Aceast2 inie
concep&t2 ca o estrad2 pe perete constit&ie sens& dint0i a c&'0nt&&i ort-ograp-ia.
Cicero /i scria &i Attic&s: LC0nd i9a! criticat /n 1a(2 /n<&sti!ea 1erestreor (fenestrarum angustias+
casei" ar>itect& Vetti&s CWr&s !i9a repicat c2 perspecti'ee spre <r2dini n& ar o1eri tot at0ta des12tare
dac2 ar 1i o-(in&te prin desc>i=2t&ri ar<iM. E ada&<2 c2 10,ia de &!in2 ce porne,te din oc>i ia na,tere
!ai &,orD con& de &!in2 care pro'ine din <r2din2 concentrea=2 ,i /n!a<a=inea=2 ,oc& ato!ior ce
1or!ea=2 i&=iie pe !ar<inea 1erestreiD ast1e
42
Sexul i spaima
Pictura roman
43
re=&t2 !ai !&t2 str2&cire" !ai !&t contrast" !ai !&t2 e!o(ieX !ai !&t2 sua*itas. Ro!anii
cinstea& paradis& s&- 1or!2 de; <r2din2. Paradeisos este &n c&'0nt <recesc care /nsea!n2 LparcM. O C
,coa2 1ioso1ic2 se n&!ea Acade!iaD o at2 se n&!ea Lice&D o a treia 9 Portic&D cea !ai serioas2 ,i"
-ine/n(ees" cea !ai pro1&nd2" aceea care a eBercitat as&pra Ro!ei o in1&en(2 do!inant2 E/ncep0nd
din an& 7*8 /. H.F se n&!ea Gr2dina. 5arie 1a!iii ro!ane din ti!p& do!niei &i A&<&st"
deposedate de pri'ie<iie poitice" /ncerca& s2 se deose-easc2 de ate case prin 1r&!&se(ea 'ieor ,i a
<r2dinior" prin n&!2r& sca'ior" c>et&ieie pentr& !as2" o-iectee rare" prin 'ec>i!ea sc&pt&rior
,i pict&rior" prin coec(ia de spendori pr2date de a popoaree /n'inse ,i care ac2t&ia& Lprada &!iiM"
ce ,i9o /!p2r(ea& /ntre ei de!nitarii i!peri&&i 'ictorios. In&tiitatea ser'ici&&i (officium+ i!it2
tr0nd2'ia (otium+ principior. Ji tr0nd2'ia principior i!it2 ataraxia =eior din /nat& cer&&i.
Ce este o <r2din2 ro!an2A V0rsta de a&r se re/ntoarce /n pre=ent Este 'or-a de a descoperi ce'a din
inacti'itatea di'in2. S2 stai necintit prec&! steee /n cer&ri. /nconC&rat de o a&reo2. S2 stai necintit
ca o 1iar2 s2-atic2 /nainte de a se ar&nca as&pra pr2=ii. S2 stai necintit preci! cipa !or(ii care a,a=2
/n r0nd& =eior. S2 stai necintit prec&! 1r&n=ee /nainte de 1&rt&n2" prec&! stat&ie acestor =ei
ridicate /n -osc>ete 9 ast1e tre-&ie s2 1ie 'ia(a /n 1a(a !or(ii. S2 stai prec&! i!a<inea <r2dinii c&prins2
de pe per'a=& 1erestrei" re(in&t2 de cee do&2 ra=e pe care i e op&n oc>ii 1ascina(i.
Paton n& ad!itea repre=entarea peisaCeor. Nat&ra (p->sis+ n& p&tea 1i repre=entat2 pentr& c2 ea era
di'in2. Paton scrie c2 ace artifex sa& pse&do9de!i&r<& care ar a'ea c&te=an(a s2 ri'ai=e=e c& crea(ia
de!i&r<ic2 ce (0,ne,te din p->sis, din /ns&,i !ie=& ei" s&- 1or!a &!ii (cosmos+ tre-&ie s2 1ie n&!it
Lpro1anatorM. De9a-ia s&- A&<&st a& ap2r&t peisaCee ,i (2r!&rie. Ver<ii& a e'ocat" /n =ece ani"
p0raiee" &!-ra !2dioas2 care e tra'ersea=2 ,erp&ind" 1a<& -2tr0n" !ar<inea c2r2rii" <ard& de
!2r2cini" &nde =&!=2ie a-inee" c0ntec& r2<&,it a >&&-ior" castanee 1ierte" t&rt&rica din '0r1&
&!&&i" &!-ree norior care trec pe deas&pra c0!p&rior.
Ver<ii& a 1ost &n <eni&. E a e'ocat nat&ra 're!e de cincispre=ece ani. A 1ost sin<&r& care a e'ocat9
o. E a !&rit a 7# septe!-rie" an& #$ /. H." /n port& +rindes" &nde de-arcase c& do&2 =ie /nainte"
'enind din Grecia" as&d0nd 0n<2 c2!in& /n care ardea
&n 1oc" pentr& c2 era c>in&it de 1e-r2" ar2t0nd c& !0na spre poi(ee c& c2r(i" cer0nd ceor pre=en(i s2
ar&nce (neida /n 1oc& ce trosnea Ce ce a n2scocit si&etee a 1ost pictor& L&di&s. /nainte de L&di&s"
pictorii n&!ea& peisaCee tipice topia. Departe de a repre=enta peisaCe reae" pict&rie de peisaC (topia+
tre-&ia& s2 /n!2n&n9c>e=e tr2s2t&rie tipice ae s&a'it2(ii (sua*itas+ sceneor pe care e e'oca&: (2r!&
!2rii" a,e=2rie s2te,ti c& p2storii or" port& ,i cor2-iie &i" !a&rie r0&rior ,i ni!1ee" peisaCee
sacre. Pini& ce +2tr0n sp&ne c2 L&di&s a 1ost ce dint0i care a /ns&1e(it topia c& aC&tor& &nor !ici
personaCe desenate !er<0nd pe dr&! pe Cos" c2are pe asini !ic&(i sa& c& tr2s&ra (asellis aut
*e-iculis+, tra'ers0nd pod&ri arc&ite" pesc&ind c& &ndi(a sa& c& &n !osore de s1oar2" c&e<0nd 'ia /n
dep2rtare" prin=0nd p2s2ri c& a(& pe coasta dea&&i EPini& ce +2tr0n" Dstoria natural, HHHV" ##GF.
Ce /nsea!n2 c&'0nt& sua*is /n atin2A C0nd L&cre(i& /ncepe cartea a do&a din Kespre natura
lucrurilor, /ncerc0nd s2 de1ineasc2 /n(eepci&nea ein2 a &i Epic&r (eudaimonia accesi-i2 o!&&iF" e
descrie sua*itas Ed&cea(aF. /ncepe ast1e: Sua*e Ep2c&tF este s2 &r!2re,ti de pe (2r! na&1ra<i&
aproape&i. Sua*e este s2 conte!pi din '0r1& &n&i -osc>et r2=-oinicii care se &cid reciproc /n c0!pie.
Sua*e este s2 a,i &!ea s2 cad2 din no& /n !oarte ,i s2 conte!pi 'ia(a" s&str2<0nd&9te t&t&ror
e<2t&rior ,i t&t&ror spai!eor. L&cre(i& ada&<2 c2 sua*itas n& este /n nici &n ca= crudelitas Ecr&=i!eF:
crudelitas re=id2 /n *oluptas 1a(2 de s&1erin(a oa!enior.
Sua*itas este cipa !or(ii" /ns2 cipa !or(ii a care iei parte c>iar c0nd e,ti cr&(at. Conte!parea !or(ii
ad&ce !0n<0iere oa!enior" sp&nea& epic&rienii" ca ,i stoicii" pornind de a ar<&!ent2ri dia!etra
op&se. Seneca 3i& sp&nea" de ase!enea" c2 La pri'i !oartea c& dispre(M (contemne mortem+ constit&ia
&n !edica!ent (reme7dium+ pe toat2 d&rata 'ie(ii.
3ereastra care d2 spre <r2din2 tre-&ie s2 1ie angusta E/n<&st2F. Neini,te este ceea ce 1ace s2 (i se
str0n<2 <0teC&. 3r&!&se(ea este centripet2. Orice 1r&!&se(e concentrea=2 /ntr9&n ostro'" /n entitate
ins&ar2" ato!ic2" disociind&9se de pri'irea care o conte!p2. Din !i<aa r2!arior r2sar 1rontieree.
A,a se i'e,te &n oc sacr&. 3ereastra" ca o ra!2" 1ace &n te!p& dintr9o 1r0nt&r2 de &!e. 3ereastra 1ace
<r2dina a,a c&! ra!a intensi1ic2 scena pe care o i=oea=2. 3or!ee care ca&t2 i=oarea /n ra!2
pro'oac2 rec&& nes10r,it a ce&i care tot&,i se apropie /ncet" pas c& pas" de ee.
44
Sexul i spaima
O repre=entare a 'ie(ii care n& poate 1i a!estecat2 c& 'ia(a C /nsea!n2 'i& (,oe+ os0ndit a !oarte (,97
grap-ia+. Y
Aceast2 !i,care este /n sine o Lana>ore=2M. Pict&ra te retra<e # din &!e.
P&doarea este o at2 ana>ore=2. Ana>ore=2 seB&a2" care /i 1ace # pe oa!eni s2 se retra<2 /ntr9o
/nc2pere /nt&necoas2 ca s2 se I i&-easc2" /n'2&ie corp& /ntr9o a&r2 1in2 Eacea extremitas pe care a S
n2scocit9o Parr>asios" d&p2 sp&see &i Pini&F. Ea /n12,oar2 corp& &!an /ntr9o in'&nera-iitate
1icti'2" a,e=0nd&9# dincoo de -arier2 i!papa-i2: este &n templum in'i=i-i. Este 'or-a de te!a L'e,9
!0nt&&iM care n& se 'ede" a Lcost&!&&iM &i Ada!" a p0n=ei !a<ice i-idinae" a ni!-&&i. Este at0t
o /n1r0nare a de=<&st&&i" c0t ,i o e'itare a apropierii 'ioente.
Este a&ra de respect aido!a ceei care /nconCoar2 astree Ecare s&nt corp&rie =eiorF. Posidoni&s
sp&nea c2 toate co!ponentee 1r&!&se(ii &nei opere s&nt aceea ae cos!os&&i. E distin<ea 1or!a"
c&oarea" spendoarea ,i str2&cirea astreor s&- 1or!2 de ni!-.
CAPITOLUL III %:S'D3JS7JL
Dorin(a 1ascinea=2. %ascinus7AxA este corespondent& ro!an a 1a&s&&i. EBist2 o piatr2 /n care a 1ost
sc&ptat &n fascinus <rosoan" pe care sc&ptor& #9a /nconC&rat c& &r!2toaree c&'inte: 2ic -a&itat
felicitas EAici se a12 1ericireaF. Toate acee capete /nsp2i!0ntate de a Via 5istereor 9 !&t !ai
inspirat ar 1i s9o n&!i! Via 3ascinant&&i" sa& c>iar ca!era 1ascinant2 9 s&nt /ndreptate spre fas7
cinus7AxA asc&ns s&- &n '2 /ntr9&n co,&e( de r2c>it2.
C&! mentula Epenis&F n& constit&ie c0t&,i de p&(in speci1ic& o!enirii" societ2(ie &!ane se 1eresc s2
etae=e &n or<an /n erec(ie (fascinam+, care a!inte,te /ntr9&n !od prea e'ident ori<inea or ani!aic2.
C%)
Oare de ce nat&ra" c& do&2 !iiarde de ani /n &r!2" a /!p2r(it /n do&2 speciie ,i e9a s&p&s acestei
!o,teniri 1oarte 'ec>i" a c2rei ro este pe c0t de aeatori&" pe at0t de i!pre'i=i-i" care as2
/ntotdea&na ori<inea 1iec2r&ia /ndoienic2 ,i c>in&ie,te tr&p&rie" ,i o-sedea=2 s&1eteeA
Nici pantee" nici ,op0ree" nici astree ,i nici -roa,tee (estoase n& s&nt s&p&se" pentr& reprod&cerea
or" &nei rea(ii asci'e" care s2 ai-2 o d&rat2 &n<2 ,i care o-i<2 a re&nirea /n acea,i ti!p a c2&t2rii" a
seec(iei 'i=&ae" a c&rt2rii" a /!perec>erii" a !or(ii Esa& a apropierii !or(iiF" a =2!isirii" a <ra'idit2(ii
,i a na,terii.
Ro!anii era& o-seda(i de 1ascina(ie" de in*idia, de deoc>i" de soart2" de iettatura. Ei tr2<ea& tot& a
sor(i: c&pee a -anc>ete" /!pre&n2rie seB&ae" =iee 1aste" r2=-oaiee. Tr2ia& /nconC&ra(i de
interdic(ii" de rit&ri" de pre'estiri" de 'is&ri" de se!ne. Reii" !or(ii" r&dee" cien(ii" i-er(ii" sca'ii"
str2inii ,i 'r2C!a,ii 9 to(i era& in'idio,i pe ceea ce dorea&" !0nca&" /ntreprindea&. Pri'irie =2-o9
46
Sexul i spaima
%ascinus7ul
47
'ea& pe orice &cr& ,i pe orice 1iin(2" 2s0nd o &r!2" ar&nc0nd o in*idia, conta!in0nd orice &cr& c&
otra'a or" /!pr2,tiind &n 1e de steriitate ,i nep&tin(2.
5ar(ia scrie: M'rede mi-i, non est mentula =uod digius E52 crede dar" acest&i or<an s29i por&nce,ti
n& po(i ca propri&&i de<et" (pigrame, VI" 7*F. Pini& n&!ea fascinus7uA L!edic& in'idieiM <in*idia+.
E era tais!an& Ro!ei. Un o! (-omo+ n& este -2r-at (*ir+ dec0t at&nci c0nd este /n stare de erec(ie.
Lipsa 'i<orii constit&ia o o-sesie. Din concep(ia ro!an2 despre dra<oste" !odernii a& re(in&t ace
taedium *itaeI Lsia de 'ia(2M" care 'ine d&p2 p2cere" di!in&area &ni'ers&&i si!-oic" ce /nso(e,te
'2<&irea 1a&s&&i" triste(ea <enerat2 de /!pre&nare ,i care n& deose-e,te niciodat2 p2cerea de <roa=a
pro'ocat2 de impotentia nea,teptat2" in'o&ntar2" 1er!ecat2" de!onic2.
Ceea ce caracteri=a Ro!a antic2 era indecen(a rit&a2: ludi&rium7uA. Aceast2 /n<2d&in(2 a ro!anior
pentr& o-scenitatea 'er-a2 re=&t2 din c0ntecee icen(ioase E1escenineF c0ntate c& prieC& cere!oniei
priapeice Ecorte<i& &i Li-er PaterF. Priapeia consta /n a a<ita &n fascinus &ria, spre in*idia
&ni'ersa2.
/n an& 7)# /. H." Ptoe!e& a II9ea 3iade1&" pentr& a s2r-2tori s10r,it& pri!&&i r2=-oi din Siria" s9a
a,e=at /n 1r&ntea &n&i !are corte<i& de care de &pt2" de &nde care era& pre=entate pri'itorior -o<2(iie
Indiei ,i ae Ara-iei. Un& dintre aceste care p&rta &n i!ens 1a&s de a&r" &n< de o s&t2 opt=eci de
picioare" pe care <recii / n&!ea& Priapos. N&!ee &i Priap a &at /ncet9/ncet" a Ro!a" oc& &i Li-er
Pater.
3ie c2 &a 1or!a &nor t&rnir&ri de o-scenit2(i" de saturae, de declamationes, de sacri1icii o!ene,ti /n
aren2" de '0n2tori si!&ate /n parc&ri 1ase (ludi+, rit&a& ro!an p&r ,i si!p& este ludi&rium7ul. Rit&
sarcas!eor priapice se r2sp0nde,te /n tot i!peri&. Acest Coc sarcastic este ceea ce a ad&s Ro!a &!ii
antice. Dincoo de pedeapsa" dincoo de spectaco& /n1r&nt2rii !or(ii sa& a sacri1iciior p&s /n scen2
s&- 1or!2 de &pte pe 'ia(2 ,i pe !oarte" societatea se r2=-&n2 ,i se ad&n2 pentr& a &cide prin r0s. Este
ludus7ul ELCoc&M prin eBceen(2" c&'0nt& ludu 1iind e /ns&,i etr&scF" care" /nainte de a 1i repre=entat
/n a!1iteatr&" este !i!at /n dans& ,i <roso2nia icen(ioase. Aai& sarcastic a fascinus7ulni c&prinde
teritori& 1iec2r&i <r&p /n toat2 ac2t&irea &i. Orice tri&!1 con(ine sec'en(a sa de &!iin(e sadice" care
de=2n(&ie r0s& ,i /i
&ne,te pe cei care r0d /ntr9o &nani!itate r2=-&n2toare. Pedepsei pre'2=&te de e<e i se ada&<2 p&nerea
/n scen2 sarcastic2" &nde societatea 'ine /n !as2 ,i 'ine ca o !&(i!e !0nat2 de &n sin<&r instinct 9
prec&! o poaie de ato!i re&ni(i pe nea,teptate /n Pop&&s Ro!an&s 9 s2 conc&re=e spectaco&
e<isati'" particip0nd /n coecti' a r2=-&narea in1rac(i&nii.
Un ludi&rium st2 a /ncep&t& istoriei noastre na(ionae. /n septe!-rie" an& O7 /. H." d&p2 ce a c&cerit
Aesia" Ce=ar #9a d&s pe Vercin<etoriB" /ntr9o c2r&(2" a Ro!a Aci #9a ar&ncat /n te!ni(2" &nde #9a
(in&t 're!e de ,ase ani. /n septe!-rie" an& %G /. H." Ce=ar a re&nit /ntr9&n !2n&nc>i cee patr&
-ir&in(e Eas&pra Gaiei" as&pra E<ipt&&i" as&pra Pont&&i ,i as&pra A1riciiF care i9a&.1ost atri-&ite.
Corte<i& a pornit din C0!p& &i 5arte" a trec&t prin circ& 3a!ini&s" a tra'ersat Via Sacra ,i
3or&!& ,i a aC&ns a te!p& &i I&piter Opti!&s 5aBi!&s. Stat&ia <imago+ &i Ce=ar" de -ron=" era
p&rtat2 pe &n car tras de cai a-i. Japte=eci ,i doi de ictori !er<ea& /n 1a(a stat&ii c& fasces /n !0n2.
Prada" co!orie" tro1eee 'enea& /n &r!a or /n cooane nes10r,ite. Pe &r!2 'enea& !a,inie de r2=-oi"
>2r(ie <eo<ra1ice" ce i&stra& 'ictoriie" ,i pict&rie /n c&ori pe !ari pano&ri de e!n Ea1i,eF. Un&
dintre aceste pano&ri / repre=int2 pe Cato /n cipa !or(ii. La cap2t& corte<i&&i" s&- stri<2tee
sarcastice ae norod&&i" de1ia& s&te de pri=onieri" printre care se a1a& Vercin<etoriB" 1erecat /n
an(&ri" re<ina Arsinoe ,i 1i& re<e&i I&-a. /ndat2 d&p2 cee-rarea ceor patr& 'ictorii" Ce=ar a ordonat
&ciderea &i Vercin<etoriB /n -e=na te!ni(ei din 5a!ertin&!.
Un ludi&rium st2 a /ncep&t&rie istoriei cre,tine. Scena str2'ec>e a cre,tinis!&&i: !artiri& odios a
r2sti<nirii re=er'at ce&i care se pretindea D&!ne=e&" flagellatio, inscrip(ia lesus 3a,arenus .ex
Dudaeorum, !antia p&rp&rie E*este purpurea+, c&n&na re<easc2 /!petit2 din spini <coronam spineam+,
sceptr& de trestie" <oici&nea /nCositoare" 9 este &n ludi&rium concep&t s2 pro'oace r0s&. C>ine=ii din
seco& a HVII9ea" pe care p2rin(ii ie=&i(i /ncerca& s29i /n'e(e cate>is!&" 9a& &at n&!aidec0t ca
atare ,i n& /n(ee<ea& c&! s9a p&t&t 1ace o pro1esi&ne de credin(2 dintr9o scen2 co!ic2.
La ori<ine" 'ers&rie icen(ioase era& sarcas!e dintre cee !ai <rosoane ,i ins&te seB&ae aternate" pe
care tinerii 9 -2ie(ii ,i 1ete 9 ,i e adresa& &n& at&ia Acestor 'ers&ri Erepici aternate ,i dansateF i se
ad2&<a& saturae7Ae ,i 1arsee ateane. +2r-a(ii se de<>i=a& /n (api" e<2n0nd&9,i /n 1a(a p0ntece&i &n
fascinum. De
48
Sexul i spaima
L&percaii" ei se de<>i=a& /n &pi" p&ri1ic0nd pe to(i cei ce se ni9S !erea& /n caea or prin 1a<eare. De
Q&inQ&atrii" ei se de<>i=a& /n 1e!ei. De 5atronaii" !atroanee de'enea& sca'e. La Sat&rnaii" sca'ii
p&rta& 'e,!inte de patres ,i soda(ii se de<>i=a& /n prostit&ate E&poaiceF" is&s este de<>i=at /n
Lre<eeM Sat&rnaiior d&s spre a sa crux ser*ilis. /nainte ca satura s2 /nse!ne ro!an" taer& n&!it
lanx satura /nsea!n2 &n a!estec de tr&1andae din toate prod&c(iie p2!0nt&&i. C0nd Petroni&s a
co!p&s" /n ti!p& i!peri&&i" cea dint0i !are satura, e a 12c&t &n potp&ri& de po'estiri o-scene a
c2ror sin<&r2 <riC2 consta /n a tre=i or<an& (mentula+ ador!it a narator&&i po'estirii pentr& a9#
retrans1or!a /n fascinus.
'arior est ipsa mentula EPenis& !e& este !ai pre(ios dec0t 'ia(a !eaF. Vestaee era& ,ase" date /n
pa=a ceei !ai '0rstnice 9 $irgo maxima. Ee p2=ea& o-iect& secret c& 'aoare de tais!an ,i
/ntre(inea& 1oc& cetei. Cea care /nc2ca C&r2!0nt& castit2(ii era /n<ropat2 /n C0!p& Sceerat 0n<2
Poarta Coina" acoo &nde L&poaiceeM Eprostit&atee /n'e,!0ntate /n to<a o-i<atorie de c&oare
ca1eni&9/nc>is" pe care !ai t0r=i& o 'or pre&a c2&<2rii peniten(iF" a 7* apriie" o 'enera& pe Ven&s
S2-atica ,i se desp&ia& /n 1a(a norod&&i pentr& a9,i s&p&ne corp& C&dec2(ii &i. Vestaee ocrotea&
Ro!a E1oc& ,i seB&F. SeB& 1iec2r&i -2r-at se a1a s&- protec(ia &n&i genius, c2r&ia acesta /i sacri1ica
1ori Eor<ane seB&ae 1e!inineF s&- protec(ia &i Li-er Pater. Acestea s&nt %loralia. )enius este ce
care =2!ise,te (gignit, sau =uia me genuit+. Acest pri! L/n<er p2=itorM este &n /n<er seB&a. La 1e"
pat& conC&<a c& do&2 oc&ri se n&!ea lectus genialis. 3iecare -2r-at are &n genius care /i ap2r2
genitalia de impotentia ,i /i proteCea=2 1a!iia (gens+ de steriitate. A1ir!a(ia &i Gaen&s este ,i
s&rprin=2toare: e sp&nea c2 logos spermatiEos este pentr& testic&e ceea ce este a&=& pentr& &rec>e ,i
pri'irea pentr& oc>i.
I!poten(a (languor+ constit&ie o-sesia ro!anior ,i d&ce a spai!2. /n cartea a treia a :morurilor,
O'idi& reatea=2 &n e,ec ,i descrie spai!ee s&persti(ioase care / -0nt&ia&: L/n -ra(e o (inea! de<ea-a.
Era! inert (languidus+. R2cea! /n pat ca &n -aot. Era! pin de dorin(2. Dorin(a ,i pe ea o !ist&ia.
Dar n& a! 1ost /n stare
%ascinus7ul
%$
s29!i 1ac seB& (inguinis+ s2 se ridice. Jaee mi era& a!or(ite. Radarnic s9a c2=nit ea s2 !2 c&prind2
pe d&p2 <0t c& -ra(ee9i !ai a-e ca nea&a din Sitonia" s29,i /!p0nte i!-a9n ad0nc& <&rii !ee" pe9a
!ea s2 o st0rneasc2. Radarnic /ncercat9a s29,i strecoare coapsa s&- coapsa !ea" s2 !2 n&!easc2
st2p0n& ei (dominum+, s29!i ,opteasc2 toate c&'intee /n stare s2 eBcite. 5e!-r& !e& a!or(it" de
parc2 ar 1i 1ost 1recat c& rece c&c&t2" n& !i9a 'enit /n spriCin. R2cea! /n ne!i,care" o p&r2 aparen(2"
po'ar2 in&ti2" a C&!2tatea dr&!&&i dintre corp& &n&i o! ,i o &!-r2 din in1ern. Din -ra(e9!i ea s9a
desprins nepri>2nit2 ca o 'esta2" care !er<e s!erit2 s2 'e<>e=e 1ac2ra 'e,nic2. O 1i c&!'a 're&n
'enin (*eneno+ din Tesaia care /!i parai=ea=2 1or(eeA O 1i 'reo 'raC2A Poate a! 1ost '2t2!at c&
ier-&riA Ori poate o 'r2Citoare !i9a scris n&!ee pe cear2 ro,ieA O 1i /n1ipt &n ac /n 1icat& !e&A Dac2 i
se 1ac 1ar!ece" Ceres n& !ai este dec0t o -&r&ian2 steri2. I='oaree seac2 ,i ee c0nd s&nt 'r2Cite.
3ar!ecee 1ac s2 cad2 <>inda din steCar. Ciorc>inee cade de pe -&t&c& 'i(ei. C0nt2rie ne1aste
do-oar2 1r&ctee din po! 12r2 s2 1ie sc&t&rat Nici arta !a<iei n9ar 1i p&t&t s2 adoar!2 acest ner'
(ner*os+l Oare asta s2 1ie ceea ce !9a 12c&t nep&tincios (impatiens+ La toate acestea s9a ad2&<at
r&,inea (pudor+. R&,inea a a!pi1icat s2-ici&nea. Ji tot&,i" ce 1e!eie !in&nat2 a'ea! /n 1a(a oc>ior.
O atin<ea! prec&! t&nica ce o /!-r2ca /n ti!p& =iei. /ns2 ne1ericita n& atin<ea &n -2r-at (*ir+. Via(a
,i -2r-2(ia se desprinseser2 de !ine. Ce p2cere poate st0rni c0ntec& &i 3e!i& pentr& ni,te &rec>i
s&rdeA Ce p2cere poate o1eri oc>ior 12r2 'edere ai &i Ta!iras &n ta-o& pictat (picta ta&ella+! C0te
p2ceri n& a,teptase! /n tain2 de a noaptea asta; Visase! <est&rie. /!i i!a<inase! po=i(iie. Ji toate
acestea pentr& !e!-r& !e&" 'rednic de !i2" parc2 !ort dinainte (praemortua+, !ai 'e,teCit dec0t &n
tranda1ir c&es /n aC&n. Ji iat2 c2 ac&! e se /nt2re,te" /,i re<2se,te 'i<oarea /ntr9&n !o!ent
nepotri'it Eintempesti*aF. Iat! cer0nd !0n<0ieri" 'oind s2 se a'0nte /n &pt2. O" t&" cea !ai rea parte
din !ine (pars pessima notri+, n& ai pic de r&,ine; T& (i9ai tr2dat st2p0n& (dominum+. Ea a /ntins
-ra(& /nceti,or" #9a &at /n !0n2 ,i a /ncep&t s29# sc&t&re &,or" a(0(0nd&9# (sollicitare+. Ji toat2 arta ei
r2!0n0nd 12r2 e1ect" a i=-&cnit: "i -a(i de !ine Coc (ludis+l Cine te9a o-i<at" s!intit&e" s2 'ii ,i s29(i
/ntin=i !2d&aree /n pat& !e& dac2 n& a'eai pic de dorin(2A #ri 'reo 'r2Citoare ,i9a e<at t2-i(ee ca
s29(i 1ac2 1ar!eceA Sa& /nainte
O8
Sexul i spaima
de a 'eni aici ai 1ost a at2 1at2" care te9a '2<&itA@ Ji n&!aidec0t din pat ea a s2rit doar /n t&nic2" 12r2
s2 !ai =2-o'easc2 s29,i p&n2 sandaee. Apoi" ca s2 asc&nd2 c2 n9a 1ost atins2 de s2!0n(a !ea" s9a
pre12c&t c2 /,i spa2 coapseeM.
SeB& este asociat c& spai!a La Ap&ei&s" PsWc>e se /ntrea-2 (6etamorfo,ele, VI" OF: LOare /n ce
noapte (tene&ris+ pot s2 !2 asc&nd (a&scondita+ ca s2 scap (effugiam+ de oc>ii ine'ita-ii (ine7
*ita&iles oculos+ ai !2ritei Ven&s (magnae $eneris+!? L&cre(i& 'or-e,te de o Ldorin(2 /n<riCorat2M" de
o Ldorin(2 /n1rico,2toareM (dira cupido+ ,i e de1ine,te aceast2 cupiditas a dorin(ei drept o Lran2
tainic2M (*olnere caeco+ a oa!enior. Ver<ii& de1ine,te dra<ostea: LO ran2 'ec>e ,i ad0nc2 !ist&it2 de
&n 1oc nest2p0nit sa& tainicM ()ra*i iamdudum saucia cura *olnus caeco igni+. Cat& se /!-on2'ise
de !oarte ('armina, LHHVIF: LDac2 !ia9i partea 'oastr2" =eior" dac2 'reodat2 &n&i o! pe pra<&
!or(ii 'oi C9a(i stat /ntr9aC&tor" c2&ta(i spre !ine -iet&; Ji de9a 1ost c&rat2 'ia(a !ea" &a(i9!i ci&!a
(pestem+, pacostea de care !or" care ca o toropea2 (torpor+, strec&r0nd&9se prin 'ine" -&c&riie din
s&1et toate" 'ai; !i e <oni.M
Or<as!& era descris ca summa *oluptos, c&!ea p2cerii" !ai /nt0i cad2" apoi constricti'2" apoi
i!pet&oas2" /n s10r,it eBpo=i'2. Ea eBpodea=2 /n creasta 'a&&i E/naintea sp&!ei -2r-2te,tiF" prin
care carnea !&ritoare c&noa,te p&terea de a se reprod&ce ,i se do'ede,te /n stare s2 asi<&re
contin&itatea corp&&i socia. Societ2(ie <reac2 ,i ro!an2 n& 12cea& nici o deose-ire /ntre -ioo<ie ,i
poitic2. Corp&" ora,&" !area" c0!p&" r2=-oi&" opera era& con1r&ntate c& o sin<&r2 'itaitate" eBp&se
ace&ia,i risc a steriit2(ii" s&-iecte ae aceora,i ape&ri a 1ec&nditate.
+2r-at& n& are p&terea s2 r2!0n2 /n stare de erec(ie. E este sortit aternan(ei de ne/n(ees dintre
potentia ,i impotentia. E este r0nd pe r0nd penis ,i 1a&s (mentula ifascinus+. Iat2 de ce p&terea este o
pro-e!2 !asc&in2 prin eBceen(2" deoarece 1ra<iitatea ,i neini,tea &i caracteristic2 / st2p0nesc tot
ti!p&.
ECac&area este o pierdere 'o&ptoas2. Iar pierderea ?cita(iei" drept re=&tat" /nsea!n2 triste(e"
deoarece aceasta /nsea!n2 secarea a ceea ce (0,ne,te. Se pare c2 n& eBist2 'reo ci'ii=a(ie care s2 1i
%ascinus7ul
O#
resi!(it aceast2 triste(e !ai !&t ca ci'ii=a(ia ro!an2. Este ade'2rat c2 pierderea s2!0n(ei se poate
do'edi 1ec&nd2" /ns2 aceast2 1ec&nditate n& poate 1i niciodat2 percep&t2 ca atare /n aceast2 cip2
&!iitoare a 'esteCirii ,i a contrac(iei !e!-r&&i 'iri (mem7&rum *irile+ c0nd este scos din *ul*a.
%ascinusul p2tr&nde /n *ul*a ,i iese din ea s&- 1or!2 de mentula.
Viriitatea -2r-at&&i dispare /n p2cerea =ooo<ic2 /n acea,i !od /n care corp& o!&&i dispare /n
!oarte. Pentr& c2 ,inee ce !ai inti! a -2r-at&&i (*ir+ n& se a12 niciodat2 /n2&ntr& cap&&i s2&"
nici /n tr2s2t&rie 1e(ei sae: ,inee se a12 acoo &nde se d&ce !0na -2r-a(ior c0nd corp& se si!te
a!enin(at
Unei rei<ii !oipsitoare" din ce /n ce !ai sincretice" pentr& c2 ea asocia propri&&i tri&!1" propriei
c&cernicii" toate rei<iie popoareor pe care e /nro-ise" /i coresp&ndea o tea!2 din ce /n ce !ai
ne1ast2. Ro!anii" care 1oosea& o s&!edenie de <est&ri !a<ice" rec&r<ea& a tot 1e& de apotropaion
pentr& a /ndep2rta deoc>i& sa& pentr& a9# 1ace ino1ensi' prin sarcas!& prieC&it de ludi&rium, pentr&
a9# Lre/ntoarce a tri!i(2torM" c&! a 12c&t Perse& c& pri'irea 5ed&=ei" aC&t0nd&9se de sc&t& s2&.
:potropaion /nsea!n2 /n <reaca 'ec>e e1i<ia care /ndep2rtea=2 r2& ,i a c2rei caracter terri&ilis
pro'oac2" /n acea,i ti!p" r0s& ,i spai!a Ein&&i apotropaion /i coresp&nde /n atin2 fascinam.
%ascinumul E1ascin&s& arti1iciaF este &n &asEanion E&n !iCoc de ap2rare /!potri'a deoc>i&&iF.
P&tar> sp&ne c2 a!&eta iti1aic2 atra<e pri'irea 1ascinator&&i (fascinator+ pentr& a o /!piedica s2 se
1iBe=e as&pra 'icti!ei. De aici incredi-i& arsena 9 care n& a 1ost eBp&s niciodat2 /n !&=ee 9 de
a!&ete" de cercei &neoo<ice. De<etee !iCocii /ntinse (digitus impudicus, de<etee str0nse /n p&!n c& eBcep(ia ce&i
!iCoci&" mesos dact>los, /ndreptat /n s&s" constit&ie cea !ai !are ins&t2F" a!&etee repre=ent0nd
fica E'0r1& de<et&&i !are introd&s /ntre ar2t2tor ,i !iCoci&F" picioaree de !as2 1aice" picioaree de
a!p2" /n s10r,it tintinna&ulum7uriAe din -ron=" ,a& din ate !etae E1as9cin&s&ri de care era& at0rna(i
!ic19copo(ei ,i care era& a<2(ate a cin<2toare" pe de<ete" a &rec>i" deZ<Zin=i" de a!padare" de
O7
Sexul i spaima
%ascinus7ul
53
trepiedeF. Corp& &!an n& are dec0t o parte ce at0rn2 ca i!-a copot&&i 9 penis& -2r-at&&i ,i" /ntr9o
!2s&r2 !ai !ic2" testic&ee" apoi !a!eee ,i 1esee 1e!eior c0nd s&nt !arcate de adipo=itate. Din
acest p&nct de 'edere" seB&aitatea &!an2 este cea care este a1ectat2 de e<2nare" /n p2r(ie care
st0rnesc dorin(a" adic2 /n p2r(ie ce 1ac do'ada dorin(ei. Aceste 1or!e e!ina!ente !arcate de
!eta!or1o=2" pasate a eBtre!itatea corp&&i" a!enin(0nd s2 cad2" s&nt" din aceast2 pricin2" cee !ai
proteCate. 3e!eie din Ro!a antic2" prec&! ,i cee din Ro!a i!peria2" atest2 aceast2 o-sesie prin
-andaCarea s0nior. S&tien&" care /n <reac2 se n&!e,te strop-ion ,i /n atin2 fascia, este e<at ast1e de
fascinumul -2r-a(ior. S&- acest '2 de p0n=2 nec&s&t2 era& asc&nse -enti(e din piee de -o& care
str0n<ea& !a!eee. S&nt rare pict&rie erotice care de='2&ie piept& 1e!eior. Tacit (:nalele, HV"
O)F o pre=int2 pe Epi>aris" i!picat2 /n co!pot& &i Pisone" des12c0nd&9,i fascia pentr& a se s&<r&!a
c& ea.
LCartier& nostr& este at0t de pin de di'init2(i protectoare" /nc0t po(i s2 /nt0ne,ti !ai des &n =e&" dec0t
&n o!M" sp&ncpe nea,teptate Q&artia din ro!an& &i Petroni&. EPe str2=ie din Ro!a" din Po!pei sa&
din Neapoe /nt0ne,ti !ai adesea &n fascinus de piatr2 ori de -ron= dec0t o mentula de -2r-at.F La
Neapoe" A<rippina i9a stri<at &i Anicet&s" 'enit s9o asasine=e /n pat& ei: LLo'e,te /n p0ntece;M
LLo'e,te /n p0ntece;M este c&'0nt& Ro!ei. /n ro!an& &i Ap&ei&s" 3otis se /ntoarce spre L&ci&s ,i /i
'ede seB& ridicat" care /i /!pin<ea t&nica (inguinun fine lacinia remota+. Ea se de=-rac2 <oa2" &rc2
pe e ,i" acoperind&9,i c& pa!a tranda1irie '&'a depiat2 <gla&ellum femina roea plmuia
o&um&rans+, /i stri<2: M/ccide moriturus!? EUcide9# pe ce sortit s2 !oar2;F
5ari&s era st2p0n& Ro!ei c0nd a tre-&it s2 1&<2 asc&ns /ntr9o c2r&(2. C0nd a aC&ns pe (2r!" a s2rit
/ntr9o -arc2 !ort de o-osea2" /n ti!p ce dor!ea" &ntra,ii a& a-andonat '0see ,i 9a& 2sat sin<&r.
Scos din !a,tinie de 0n<2 5int&rne" ar&ncat /n te!ni(2" /n'in<2tor& ci!-rior n& /,i <2se,te ad2post
dec0t /n r&inee Carta<inei. Un ro!an / ea<2 ca pe &n sca'. 5ari&s /,i redo-0nde,te p&terea ,i ti!p
de ,ase =ie 1ace s2 c&r<2 s0n<ee pe
str2=ie Ro!ei. De!nitatea de cons& n& i9a p&t&t sa'a nici pe Octa'i&s" nici pe 5er&a. 5ari&s a'ea
,apte=eci de ani. Din pricina -2&t&rii" /i tre!&ra& !0inie. A !&rit a ,apte =ie d&p2 ce de'enise
cons& pentr& a ,aptea oar2. /,i cons&!ase /ntr9&n >a 12r2 de >a mentula /n de=!2(&ri" /nc0t &n str2Cer
care pri'ea poaee t&nicii ce se s&1ecase /n a<onia !or(ii" a o-ser'at c2 -&c2(ica de carne care9i !ai
r2!2sese n& era !ai !are dec0t o &n<>ie.
In an& )$ /. H." dictator& SWa ren&n(2 a p&tere ,i a-dic2. E se retra<e /n casa &i din C&!e.
L3ericit& SWaM (%elix S>lla+ a !&rit d&p2 ce s9a '2=&t /nc2 de 'i& !0ncat de 'ier!ii" care" /nt0i ,i
/nt0i" i9a& atacat mentula.
5e!oria a p2strat c&'intee &i Ce=ar despre +r&t&s: LN& !2 te! de cei care i&-esc des1r0& ,i nici de
cei ce r0'nesc s2 tr2iasc2 /n &B: !2 te! de s2-2no<i ,i <2-eCi(iM. La idee &i !artie" d&p2 ce
5ete&s a ap&cat c& !0inie a!0ndo&2 to<a &i Ce=ar ,i i9a descoperit &!2r&" Casca a o'it ce dint0i
c& spada. Ceia(i a& o'it ,i ei" r0nd pe r0nd sa& to(i deodat2" ,i &nii s9a& r2nit /ntre ei" dorind s2
o'easc2. P&tar> sp&ne c2 Ce=ar a !&rit str2p&ns de do&2=eci ,i trei de o'it&ri. Spada &i +r&t&s"
nepot& &i" #9a t2iat pe Ce=ar /n 'intre" deoarece &nc>i& /,i c&1&ndase c0nd'a mentula /n seB& !a!ei
nepot&&i. C0nd Ce=ar #9a '2=&t pe +r&t&s a(intind&9,i spada spre p0ntecee &i" n9a !ai op&s nici o
re=isten(2 a<resorior. E /,i acoper2 1a(a c& to<a ,i se as2 de1initi' prad2 spadeor ,i s10r,it&&i
sa&.
A1rodita s9a n2sc&t din sp&!a &n&i seB -2r-2tesc t2iat Ori este repre=entat2 ie,ind dintr9&n 'a" care"
oric&!" n& este dec0t sp&!a ace&i seB ar&ncat /n !are. Grecii antici sp&nea& c2 s&-stan(a ei!inat2
de 1a&s sea!2n2 c& sp&!a !2rii. Gaen&s" /n Ke Semine, descrie sper!a ca &n ic>id a- (deal&alum+,
<ros (crassum+, sp&!os (spumosum+, 'i&" a c2r&i !iros sea!2n2 c& ce pe care / r2sp0nde,te soc&.
Din ce /!pre&nare seB&a2 s9a n2sc&t A1roditaA Uran&s o str0n<e /n -ra(e pe Geea. Cronos" st0nd a
p0nd2 d&p2 s0n& !a!ei sae" (in0nd /n !0na dreapt2 o secer2 (-arpe+, prinde /n !0na st0n<2 or<anee
<enitae ae &i Uran&s" e taie" inc&si' 1a&s&" apoi ar&n9
O%
Sexul i spaima
c2 tot& /n spatee s2&" a'0nd <riC2 s2 n& se /ntoarc2 EHesiod" Ceogonia, #K)F. Pic2t&ri de s0n<e cad pe
p2!0ntD ee constit&ie r2=-oaiee ,i con1ictee. SeB&" /nc2 erect" cade /n !are ,i n&!aidec0t A1rodita
(0,ne,te din 'a&ri.
Dac2 secre(iie 1e!eior s&nt !ai a-&ndente Es0n<e ,i apteF" ee par !ai p&(in !isterioase dec0t
LeCac&a(iaM 'iri2" acti'2" (0,nind din fascinus -r&sc" prec&! &n i='ora, !in&sc&. 3ond& indi<en a
seB&ait2(ii ro!ane este sper!atic. Dacere amorem, iacere umorem. /ntre a i&-i ,i La eCac&aM n& se
12cea distinc(ie. Este iaculatio, iactantia 'iri2. A!inte,te de Anc>ise ,i Ven&s" de nep&tin(a &i
Anc>ise de a p2stra secret&" c&! /i cer&se Ven&s (iactantia+. /nsea!n2 a so-o=i /ntr9&n corp icoarea
ce (0,ne,te din corp& t2& (iacere umorem in corpus de cor por e ductum+. Sa& a desc2rca s2!0n(a
indi1erent /n cine: 1ie pueri i!-er-i En&!i(i Lo-raCi proaspe(iM sa& Lo-raCi ca piersicaMF" 1ie 1e!ei.
/nsea!n2 satis1acerea c& o s!erenie o-sedat2 de aprinderea sacr2 a dorin(ei pe care 1r&!&se(ea
ce&iat a ad&nat9o /n tot corp&.
Nat&ra &cr&rior" ca ,i nat&ra o!&&i" este &na ,i aceea,i aprindere" /n <rece,te p->sis /nsea!n2 acest
ean" aceast2 cre,tere a t&t&ror 1iin(eor terestre ,i cere,ti. L&cre(i& descrie" /n c0nt& a IV9ea din Ke
natura rerum, cre,terea" in'a=ia" de='otarea s2!0n9(ei /n corp& -2r-at&&i" &pta care re=&t2" -oaa
(ra&ies, t&r-are" =ice L&cre(i&D pestis, ci&!2" =ice Cat&F pe care o pro'oac2: LAst1e s2!0n(a (semen+
de care 'or-ii este p&s29n !i,care c>iar /n cipita c0nd '0rsta (adultum aetas+ d2 'a<2 or<aneor
noastre. C&! orice &cr&9a(0(2 ,i !i,c2 &n at& an&!e" n&!ai &n o! e /n stare s2 !i,te s2!0n(a
&!an2 care" /ndat2" iese ='0rit2 (eiectum+ de &nde i9i oc&" prin !2d&are ,i9or<ane 'enind din
/ntrea<a 12pt&r2" ,e9n<r29!2de,te spre ner'i an&!i(i ,i /ndat2 de,teapt2 p2r(ie /nse,i din tr&p care s&nt
<enitae or<ane (partis genitalis corporis+. Dar" de s29!0n(29nt2rtate (tument+, se &!12 ,i9(i 'ine
'oin(a s9o ,i ar&nci (*oluntas eicere+ spre &n oc &ndU te9!pin< s2-ateca po1t2 (dira cupido+, !intea9i
r2nit2 de dra<oste" tr&p& spre tr&p se /ndreapt2. C&! noi c2de! de9o-icei c>iar pe oc& /n care ni9i
rana (*olnus+, s0n<ee ro,& (0,nind de &nde9a! pri!it o'it&ra" ,i dac29aproape9i d&,!an&" stropit de
s0n<e (ru&er umor+ e /ns&,i" ast1e ,i ce ce9a pri!it s2<eata cond&s2 de Ven&s" 1ie c2 este tri!is2 de9
&n t0n2r ,i9a(0(2 1e!eia" 1ie c29n C&r&9i 1e!eia re'ars2 i&-ire din tr&p&9i" ce
%ascinus7ul
OO
ce9i r2nit se /ndreapt2 spre d&,!an ,i cat2 &nire (coire+, 'r0nd s29i a='0re s2!0n(a ce iese din tr&p&
s2& propri&" po1ta cea !&t2 (muta cupido+ 12c0nd dinainte s2 si!t2 p2cere (*oluptalem+. Asta e
Ven&s" de9aici 'ine tot ce se c>ea!2 i&-ire (nomen amoris+. Ve=i" de aci !ai /nt0i ni se pic&r29ncet&
/n ini!i dra<ostea d&ce ,i9n &r!2 'eni9'or 1iori ,i neini,ti. C0nd e departe ce dra<" /ntr9o cip2
i!a<inea9i 'ine ,i /(i r2s&n29n &rec>i 12r2 ti>n2 prea d&cee9i n&!e. 3&rana i&-irii (pa&ula amoris+, iar <0nd& ai <riC2 ,i9ai&rea9# /ndreapt2D toat2 s2!0n(a9a9
d&nat2 a='0re9o /n ori,ice tr&p&ri" n& o p2stra a(intit2 spre9&n sin<&r o-iect a i&-irii" c2ci pre<2ti9'ei
atc&! pentr& tine neca= ,i d&rere. +&-a (ulcus+ >r2nit2 !ai 'ie9i" din ce tot !ai !&t se9n9r2ie,te"
1&ria (furor+ =inic se9ncin<e" iar p2s& !ai <re& te9!po'a9r2" dac2 n9ador!i a ta ran2 printr9o ata !ai
no&2. I&te9n<riCe,te9(i &n spriCin /n Ven&s pe strad2 >oinara (*olgi*aga+, ori /nspre at29ce'a c>iar de9
ac&!a /(i !&t2 t& <0nd&. N& se ipse,te de9a Venerei 'raC2 ace ce i&-irea o ocoe,te" ci <&st2
p2cerie9i 12r2 de ree" c2ci 'o&ptatea c&rat2 o si!te ace ce9i c&!inte" n& p2ti!a,&F acesta" c&prins
de9ae dra<ostei 12c2ri" ,o'2ie c>iar ,i at&nci c0nd /,i are i&-ita /n -ra(e" n& ,tie s29,i !ai sat&re
!0inie9nt0i ori pri'irea" str0n<e aprins ce ap&c2 ,i 1ace s2 s&1ere tr&p&" din(ii ,i9n1i<e ,i !&,c2 adesea
/n r&!ene -&=e" &ni!pi din ad0nc /
/!pin<e s2 r2neasc2 pe9aceea" oricine9ar 1i" de a care pornit9a& ai 1&riei (ra&ies+ <er!eni (germina+.
Ven&s" de at1e" &,or potoe,te -e(ia dorin(ei" prin ini,tite p2ceri /n1r0n<0nd !&,c2t&rie po1tei.
N&!ai /n tr&p& prin care i=-&cnir2 aprinsee 12c2ri" ca&(i s29(i stinot2r0ta9n9aceasta at1e prin por&ncie9i 1irea. Sin<&ra dat29i aci c0nd c& c0t noi !ai
!&t st2p0ni9'o!" piept& c&9at0ta 'a arde /ncins de s2-atice po1te (dira cupidine+L >rana ,i apa9s
sor-ite9n2&ntr& de9a noastr2 12pt&r2 ,i c&! /n p2r(i an&!ite s9opresc ,i /,i 1ac st2p0nire" 1oarte &,or
aina9'or dorin(a !0nc2rii ,i setea Dar de o 1a(2 1r&!oas2" a 1e de o-raCii cei r&!eni" c&! s2 te -&c&ri
c0nd 'in c2tre tine doar sa-e i!a<ini; Ser-ede" -iete n2deCdi; O s&1are de '0nt ,i s&nt d&se... Ca ,i9
nsetat& ce9n 'is 'r0nd s2 -ea" nicidec&! n& <2se,te apa /n stare s29i stin<2 '2paia ce9# !ist&ie9n
!e!-re" c2ci e ap&c2 i!a<ini de ap2 ,i9n 'an se 1r2!0nt2" tot /nsetat r2!0n0nd c>iar c0nd soar-e din
repe=i ,&'oaie.
OG
Sexul i spaima
Ast1e ,i Ven&s 9/n,ea2 pe /ndr2<ostit c&9o n2&c2: soar-e c& oc>ii &n tr&p" tot&,i 1oa!ea / roade
/ntr&na" !0inie &i se /ntind" r2t2cesc r2s&cind&9se9n C&r&9i" tot&,i ni!ica n& pot s2 ap&ce din tr&p&
ce $raged Tr&p de at tr&p 2n(&it" /n s10r,it este <ata s2 soar-2 t0n2ra $l%are ,i iat29# c2 si!te p2cerea
(gaudia+ ce 'ine" Ven&s i9aici ,i e <ata &n c0!p 1e!eiesc s29ns2!0n(e. Str0n<e (adfigunt+ c&9aprin9
dere tr&p&" se9a!estec29a <&rii sai'2 (iungunt sali*as+, <010ie <re& ,i c& din(ii9apas2 =dro-itee -&=e:
tot&9n =adar" c2ci ni!ica n& poate n2&cii s29i s!&<2" n& poate nici s2 p2tr&nd2 ,i tr&p&9i /n tr&p s2 se
piard2 (a&ire in corpus corpore toto+. Asta se pare c9ar 'rea" spre asta !ere& se 1r2!0nt2" p0n29ntr9
at0ta c& sete9nce,ta(i s&nt /n an(& i&-irii. P0n2 ce !e!-ree parc29n -e(ia p2cerii" topite9s. Ji c0nd
ie,ire <2sit&9,i9a po1ta cea str0ns2 /n 'ine" cip2 de ti>n2 &r!ea=2 /n 'iCeioasa '2paie" apoi t&r-area
(ra&ies+ se9ntoarce" din no& ne-&nia (furor+ s9aprinde" iar2,i se9ncearc2 s2 stin<2 n2'anica sete9a
dorin(ei. Dar nici &n eac n9ar p&tea s2 /n1r0n<2" s2 'indece r2&" p0n29ntr9at0ta e tainic2 rana (*olnere
caeco+ ce9# sap2 ,i9# pierdeM.
5or1o este s&pran&!ee &i Ven&s din Sparta. Pentr& acede9!onieni" A1rodita este morp-e E/n atin2
forma, 1r&!&se(eF" care se op&ne !asc&in&&i" di'init2(ii 1aice 1ascinante" =e&&i" amorp-os Esa&
EaEomorp-os, sa& asemos, /n atin2 deformis+. Aristote a de1init seB& -2r-2tesc: Lceea ce /,i
a!pi1ic2 ,i /,i !ic,orea=2 'o&!&M. 6etamorp-osis este dorin(a -2r-2teasc2. P->sis /n <reac2
/nsea!n2 at0t nat&r2" c0t ,i p-allos.
:ugere a dat auctor, ca ,i :ugustus. Na,terea i!peri&&i coincide c& acest epitet care eBpri!2 deCa
destin& a care 'a 1i o-i<at2 seB&aitatea i!peria2. La #G ian&arie" an& 7) /. H." Octa'ian&s de'ine
A&<&st&s ,i &na sextilis de'ine a&<&st. A&<&st&s" ce care !2re,te" aceasta este 1&nc(ia stat&tar2
i!peria2. Noi 're! ca pri!2'ara s2 re'in2" recotee s2 creasc2" '0nat& s2 se /n!&(easc2" copiii s2
ias2 din p0ntecee !a!eor" penis&rie s2 se scoae prec&! 1ascin&s&rie ,i s2 se re/ntoarc2 de &nde a&
p&rces pentr& ca pr&ncii tot de acoo s2 se nasc2. Caei&s sp&ne c2 o -oa2 are patr& !o!ente: atac&
(initium+, acces& (augmentum+, decin& (decli7
%ascinus7ul
57
naio+, re!isi&nea (remissio+. 5o!ent& pict&rii este /ntotdea&na augmentumul.
(udaimonia <recior de'ine aceast2 augmentatio, aceast2 inflatio, care este soe!na auctoritas
ro!an2. 5odernii n& !ai percep c&'0nt& in1a(ie /n sens& de a da 1or!2 &!10nd&9se. %iare, inflare,
p-allos, fellare 7 to(i ace,ti ter!eni se /n'0rt /n C&r& aceeia,i 1or!e proprii ceor care c0nt2 a 1a&t&
dionisiac ori ceor care s&12 stic2. /nsea!n2 s2 dai rea&&i o consisten(2 acti'2" !2rit2.
/n concep(ia &i Epic&r" !edicina ,i 1ioso1ia se con1&nd2. /n 1ioso1ia stoicior" logosul sper!atic
cond&ce &!ea. Uni'ers& este &n ani!a !are" cosmosul este &n !are ,oon, pe care pictor& (,o7
grap-os+ / =&<r2'e,te. Paton" /n 6enexeme E7*K aF" a1ir!2: LC2ci n& p2!0nt& a i!itat (memimetai+
1e!eia /n ceea ce pri'e,te <ra'iditatea ,i na,terea" ci 1e!eia p2!0n& (alia g>ne gen+?. P&tar> citea=2
c&'intee &i La!prias (Ke %ade, $7KF: LAstree s&nt oc>i p&rt2tori de &!in2 /ncastra(i pe 1a(a
Tot&&i. Soaree" c& 1or(a &nei ini!i" tri!ite &!ina pret&tindeni /n c>ip de s0n<e. 5area este 'e=ica
nat&rii. L&na este 1icat& !eancoic a &!iiM. Ven&s" 1iind !a!a Ro!ei" o !are in'oca(ie ce i se
adresea=2 d2 c>ip& ei Lnat&rii &cr&riorM d&p2 L&cre(i&: LT& a ro!anior !a!2" a oa!eni ,i =ei
des12tare (*oluptas+, rodnic2 Ven&s" s&- -ota s&- care9a&nec2 stee" 'ia(2 /!pr2,tii /n !2ri p&rt2toare
de n2'i ,i /n c0!p&ri /!-e,&<ate: prin tine ce9i 'i& =2!isire9,i pri!e,te ,i" pe p2!0nt aC&n<0nd" se
r2s1a(29n &!in2 de soareD o t&" =ei(2" de tine 1&< '0nt&ri ,i nori se destra!2 c0nd ne sose,ti" pentr& tine
p2!0nt& !2iestr& a,terne 1ori !ires!ate ,i (ie9(i s&r0d ae !2rii /ntinderi" iar /!p2catee cer&ri
sc0nteie9n potop& de ra=e. C0nd pri!2'ara de='2&ie c>ip& senineor =ie ,i roditor& Re1ir
s12r0!0nd&9,i c2t&,ee9adie" p2s2ri str2p&nse /n ini!i de 1oc& s2<e(ior tae" cee dint0i" /n '2=d&>" te
'estesc ,i /(i c0nt2 'enirea 3iare ,i t&r!e apoi =-&rd0nd trec prin paCi,ti /n 1oare" taie9n /not repe=i
r0&ri ,i" prin9se9n a,a 1e de 'raC2" iei &r!ea=2 c& sete ori&nde9a ta 'oie e d&ce. Ast1e /n !2ri ,i /n
!&n(i" /n ,&'oaie ce ia& tot /n cae" /n /n'er=ite c0!pii ,i9ae p2s2rii c&i-&ri de 1r&n=e d&cea i&-ire
s2dind9o /n piept& a tot ce9i s&1are" 1aci s29,i /ntind2 c& pati!2 nea!&9i" pe specie p&r&ri. Sin<&r2 t&
/n nat&r2 d&ci c0r!a...M L&creti&s Car&s /n<o-ea=2" /n 1apt" /ntr9&na ,i acea,i *oluptas pe Ven&s
%orma din
58
Sexul i spaima
Sparta" Ven&s 'al*a din Capitoi&" Ven&s /&se=uens Easc&t2toareF din Vaea !are&i circ" Ven&s
$erticordia a !atroaneor Ecare a-ate ini!ie de a de=!2(F" Ven&s S2-atica din apropierea por(ii
Coina. Aceast2 Ven&s S2-atica Esa& ErWcina" sa& A1ricana" sa& SiciianaF de'ine =ei(a &i SWa"
Ven&s VictriB E'ictorioas2F a &i Po!pei" Ven&s )enitrix E!a!a &i Enea ,i a t&t&ror 5iiorF a &i
Ce=ar" /n s10r,it 9 Ven&s patroana i!peri&&i. N&9i de !irare c2 Vespasian a identi1icat9o c& .oma.
Este =ei(a a tot ce este 1ericit" a 'in&&i" a =iei de 7* apriie" a oric2rei pri!2'eri" a oric2rei /n1oriri"
-e,&<" -o<2(ii" a tot ce <ori1ic2 'ia(a.
X&c2tori de =ar&ri n&!ea& co!-ina(ia cea !ai a'antaCoas2 E#"*" %" G" dintr9o sin<&r2 ar&ncareF 9
Lo'it&ra &i Ven&sM.
Trei secoe !ai t0r=i&" /n C&r& an&&i #G8" 6etamorfo,ele &i Ap&ei&s se /nc>eie ca &n i!n /nc>inat
di'init2(ii &nare" care 'e<>ea=2 na,terea oa!enior ,i 1or!area 'iseor" a spiriteor ,i a &!-reor.
L&ci&s se tre=e,te pe paCa din Cencrea c&prins de o spai!2 nea,teptat2 (pa*ore su&ito+. E 'ede &na
pin2" a c2rei <o- se ridica toc!ai at&nci din 'a&rie 52rii E<ee. Ero& intr2 /n !are ,i /,i c&1&nd2
cap& /n 'a&ri de ,apte ori. Apoi in'oc2 aC&tor& re<inei cer&&i (regina caeli+, adres0nd&9i9se c& toate
n&!ee: Ceres" Ven&s" P>oe-e" Proserpina" Diana" I&nona" Hecate" R>a!n&sia... ,i adoar!e din no&
pe (2r!& din Cencrea
Re<ina nop(ii" s&- c>ip& &i Isis" i9a ap2r&t /n 'is. Pe cap a'ea " o coroan2 /!petit2 din tot 1e& de
1ori" iar /n 1r&nte 9 o t2-i(2 /n 1or!a &nei o<in=i" era /n12,&rat2 /ntr9o i!ens2 !antie at0t de nea<r2 ,i
de &citoare" /nc0t te or-ea c& /nt&necata9i str2&cire (palia nigerrima splendescens atro nitore+. Isis /i
r2sp&nde &i L&ci&s: LE& s&nt nat&ra" !a!a t&t&ror &cr&rior" st2p0na ee!enteor" i='or& ,i
/ncep&t& 'eac&rior" di'initatea cea !ai !are" re<ina !anior" cea dint0i dintre oc&itorii cer&&i" tip&
&ni1or! a =eior ,i a =ei(eor. E& s&nt aceea care c0r!&iesc d&p2 'oia !ea &!inoasee /n2(i!i ae
cer&&i" '0nt&rie sa'atoare ae !2rii" Canica t2cere a In1ern&&iM" /n 1e& acesta daimonul &nii sa&
!ai de<ra-2 =ei(a de!onior" sin<&ra =ei(2 de presti<i& /n &!ea sit&at2 /ntre p2!0nt ,i &n2" L1icat&
!eancoic a &!iiM" d&p2 eBpresia &i La!prias" sti>ia p2=itoare a =eior" s&pra'e<>etoarea s0n<e&i
1e!eior ,i a reprod&cerii" protectoarea <eniior -2r-a(ior ,i a !anior p2rin(ior" a /noc&it9o -r&sc pe
Ven&s a &i L&cre(i&" a &i Ce=ar" a &i A&<&st"
%ascinus7ul
O$
care /nte!eiase nea!& cet2(ii ro!ane /ncep0nd de a Anc>ise" care a e<iti!at <eneao<ia i!peria2"
care a a&tori=at di'ini=area ceor dint0i /!p2ra(i.
Isis o /ndep2rtea=2 pe Ven&s. D&p2 ce i!peri& a /n<>i(it toat2 s&pra1a(a &!ii c&nosc&te" rei<ia a
/ncorporat scenee !itoo<ice ae rei<iior di1eriteor pro'incii pentr& a reea-ora iar2,i ,i iar2,i &na ,i
aceea,i scen2: Isis c2&t0nd !ere& 1a&s& &i Osiris" pe care ea /ns2,i i9# t2iaseD sa& Attis" care se
castrea=2 c& !0na &i pentr& Ci-ee.
O inscrip(ie !&t !ai t0r=ie dec0t teBt& in'oca(iei c2tre Isis din Ap&ei&s a 1ost descoperit2 a Ti'oi.
Stea a 1ost ridicat2 de I&i&s A<ate!er&s. Inscrip(ia din 1a(2 <2s&ie,te: LGeni&&i di'in&&i Priap"
p&ternic" e1icient" in'inci-i. I&i&s A<ate!er&s" i-ert i!peria" a /n2(at acest !on&!ent c& spriCin&
prietenior s2i" pre'enit printr9&n 'is (somno monitus+?. Inscrip(ia a1at2 /n partea din spate sp&ne
&r!2toaree: LSa&tare" S1inte (Sanctus+ Priap" tat2 t&t&ror &cr&rior" sa&tare. D2r&ie,te9!i o tinere(e
/n1oritoare. 329!2 s2 pac -2ie(ior ,i 1eteor prin 1ascin&s& !e& se!e( (fascino procaci+ ,i s2 a&n<
prin Coc&ri (lusi&us+ repetate ,i prin <&!e (iocis+ <riCie care /!po'2rea=2 spirit&. S2 n& !2 te! prea
tare de po'ara -2tr0ne(ii ,i s2 n& 1i& cope,it de spai!a (pa*ore+ a &nei !or(i ne1ericite" !oarte ce !2
'a d&ce spre 2ca,&rie c&!pite ae Ar'ern&&i" &nde re<ee p2strea=2 !anii care n& s&nt dec0t po'e,ti
(fa&ulas+, oc& de &nde soarta /(i inter=ice s2 te !ai /ntorci. Sa&tare" S1inte P2rinte Priap" sa&tareM.
Inscrip(iie aterae <2s&iesc: LVoi tinere 1ete" care 'enera(i p2d&rea s10nt2" ad&na(i9'2 toate. Tinere
1ete" care 'enera(i apee s1inte" ad&na(i9'2 toate ,i" c& 'oci !0n<0ietoare" sp&ne(i9i /nc0nt2tor&&i
Priap: Sa&tare" Priap" P2rinte S10nt a Nat&rii. S2r&ta(i or<anee <enitae (inguini+ ae &i Priap. Apoi
acoperi(i9i 1ascin&s& c& s&!edenie de c&n&ni 1r&!os !irositoare ,i din no& s29i sp&ne(i toate aoat2:
O" P&ternice (Potens+ Priap" sa&tare; 3ie c2 dore,ti s2 1ii in'ocat /n caitate de Creator ()enitor+ ,i
A&tor (:uctor+ a L&!ii ori pre1eri s2 (i se sp&n2 Nat&ra (P->sis+ /ns2,i ,i Pan 9sa&tare; C2ci datorit2
'i<orii (*igore+ tae a& 1ost =2!isite &cr&rie care /!p0n=esc p2!0nt&" care &!p& cer&" care se a12
/n2&ntr& !2rii. A,adar" sa&tare" Priap" sa&tare S1inte; Dac2 t& 'rei" I&piter /n persoan2 ren&n(2 a
1&<eree9i c&!pite ,i" pin de dorin(2 (cupidus+ /,i p2r2se,te re,edin(a &!inoas2. Pe tine te 'ene9
G8
Sexul i spaima
%ascinus7ul
G#
rea=2 -&na Ven&s" /n12c2rat& C&pidon" Gra(ia ,i cee do&2 s&ror ae ei prec&! ,i +acc>&s d2t2tor&
de 'eseie (laetitiae dator+. C2ci" 12r2 tine" Ven&s n9ar !ai eBista. Gra(iie n9ar !ai a'ea <ra(ie. N9ar
!ai 1i nici C&pidon" nici +acc>&s" O Priap" A!ic&e P&ternic" sa&tare. Pe tine te i'oc2 1ecioaree
s1ioase /n r&<ie or pentr& a e de=e<a cin<2toarea /nnodat2 de!&t Pe tine te in'oc2 so(ia pentr& ca
so(& ei s2 ai-2 deseori ner'& (eap2n ,i /ntotdea&na p&ternic (ner*us saepe rigens potens=ue semper+.
Sa&tare" Priap" P2rinte S10nt" sa&tare;M
Cine este A<ate!er&s Li-ert&A Oare aceast2 inscrip(ie este o parodie a i!n&&i c2tre Ven&s c& care se
desc>ide Ke natura rerumO Este &n ludi&riumO Sa& a 1ost <ra'at2 de &n discipo a&ster a &i Epic&r ,i
care" a 1e ca Ap&ei&s din 5ada&ra" a citit" e'ident" c2r(ie &i L&cre(i&A La drept 'or-ind n&
interesea=2 prea !&t dac2 se 'a a1a &n r2sp&ns a aceste /ntre-2ri. La Ro!a n& se poate 1ace
distinc(ie /ntre lusus ,i religio, sarcas! ,i sacri1ici&" /ntre &n D&!ne=e& ironic ori &n D&!ne=e&
p&ternic. 3ascin&s sa& Priap a 1ost 'enerat ,i i s9a& /n2(at stee pe toat2 d&rata i!peri&&i. Priap este
Lce dint0i dintre =eiM" =e& Prin, =e& Priopoiein E=e& care Lcreea=29/nainteM de crea(ia /ns2,iF. Se
poate sp&ne 12r2 pic de ,o'2ia2 c2 Priap a 1ost =e& ce !ai repre=entat din i!peri&. Sarcas! 'ine din
<recesc& sarx, care este c&'0nt& 1oosit de Epic&r pentr& a den&!i corp& <soma+ a o!&&i ,i oc&
&nic a 1ericirii posi-ie. SarEasmos este pieea C&p&it2 de pe corp& ina!ic&&i &cis. Prin coaserea
acestor piei LsarcasticeM" sodat& /,i con1ec(iona o !antie de -ir&itor. Ce !ai adesea =ei(a Atena
ar-ora pe sc&t& ei cap& Gor<onei" dar se /nt0!pa s2 poarte pe &!2r pieea <sarEasmos+ a 5ed&=ei.
Latinesc& carni7*ore trad&cere eBact <recesc& sarEo7p-age.
Acest sarx ci&dat" a!or1" a 1a&s&&i a <reci" a 1ascin&s&&i a ro!ani" n& poate 1i a,e=at nic2ieri.
Ceea ce este atopos, /,i are oc& /n atopia. E este asc&ns s&- 'e,!intee P2rin(iorD e n& este /n
cetateD e n& se a12 /n repre=entare. Ceea ce n& este /,i are s2a,& /n Lceea ce n& esteM: i!a<inar&. Ji
tot&,i" ceea ce n& este apare pe nea,teptate" se ridic2 /ntre corp&ri. Ceea ce se ridic2 n& !ai este
!asc&in& care / posed2" ,i nici 1e!inin& care / a(0(2. Ceea ce se ridic2 in'o&ntar" ceea ce (0,ne,te
!ere& /n a1ara oc&&i" /n a1ara 'i=i-i&&i este =e&. E i!pede c2 arta stat&ar2 tre-&ie s2 1ie e<at2
de ceea ce este /ntotdea&na ridicat. C2 pict&ra tre-&ie s2 1ie consacrat2 de='2&irii a ceea ce n& se
poate ar2ta" aceei alet-eia a ceea ce n& poate 1i '2=&t 9 este dorin(a care o ani!2. Ji &na" ,i ceaat2
/ncearc2 s2 treac2 dincoo de desco!p&nere ,i !ortaitate spre starea de erec(ie" spre 'ia(a
ne!&ritoare. Ji &na" ,i ceaat2 repre=int2 cipa sat&&i pe care s2ritor& / 1ace c>iar /naintea s2rit&rii
/n !oarte" a 1e c&! Parr>asios Ro<ra1& #9a pictat LeBact /nainteM de a !&ri pe -2tr0n& sca' din
Oint.
i
Perseu i 6edu,a
G*
CAPITOLUL IV PERSEU JI 5EDURA
Ni se poate /nt0!pa s2 pri'i! ce'a 1r&!os c& <0nd& c2 acest &cr& ne poate 1ace r2&. / ad!ir2! 12r2
-&c&rie. Prin de1ini(ie c&'0nt& ad!ira(ie n& se potri'e,te: noi 'ener2! ce'a a c2r&i atrac(ie" eBercitat2
as&pra noastr2" se presc>i!-2 /n a'ersi&ne. 3oosind c&'0nt& La 'eneraM" o re<2si! pe Ven&s.
Re<2si!" de ase!enea" c&'0nt& &i Paton ce re1&=2 s2 1ac2 distinc(ie /ntre 1r&!&se(e ,i spai!2. /n
ca=& acesta ne apropie! de 'er-& La !ed&=aM: ceea ce ne /!piedic2 1&<a de ceea ce ar tre-&i s2
1&<i! ,i care ne 1ace Ls2 'ener2!M /ns2,i 1rica noastr2" deter!in0nd&9ne s2 pre1er2! spai!a no&2
/n,ine" c>iar c& risc& de a !&ri.
Iat2 po'estea 5ed&=ei.
Trei !on,tri" trei <or<one" tr2ia& /n Occident& /ndep2rtat" dincoo de cap2t& &!ii" /nspre t2r0!&rie
nop(ii. Do&2 dintre ee era& ne!&ritoare: St>eno ,i E&rWae. Uti!a era !&ritoare ,i se n&!ea 5ed&=a.
Cap& or era /nc&n&nat de ,erpi /nco2ci(i /n oc de pete. Ee a'ea& co(i prec&! !istre(ii" !0ini de
-ron= ,i aripi de a&r. Oc>ii or sc2p2ra& sc0ntei. Oricine 9 1ie =e&" 1ie o! 9 e /nt0nea pri'irea era
pre12c&t /n stan2 de piatr2.
Re<ee Ar<os&&i a'ea o 1at2 1oarte 1r&!oas2" pe care o i&-ea a ne-&nie. Ea se n&!ea Danae.
Oraco& #9a pre'enit c2 dac2 ea o s2 nasc2 &n -2iat" nepot& o s29,i &cid2 -&nic&. Ast1e re<ee a
/nc>is9o pe 1iica &i /ntr9o ca!er2 s&-teran2 c& pere(ii de -ron=.
Re&s a 'i=itat9o s&- 1or!a &nei poi de a&r. /n 1e& acesta s9a n2sc&t Perse&.
Re<ee a i=-&cnit /n p0ns. S9a d&s pe (2r!& !2rii ,i a por&nQit ca Danae ,i copi& s2 1ie /nc>i,i /ntr9
&n c&12r de e!n ,i ar&nca(i /n !are. Un pescar #9a read&s pe !a /n pasee sae. E a a'&t <riC2 de
!a!2 ,i a cresc&t copi&. S9a /nt0!pat ca tiran& Poidect s2 se
/ndr2<osteasc2 de Danae ,i s29i doreasc2 tr&p&. Perse& i9a sp&s tiran&&i c2 o s29i o1ere cap& &n&i
!onstr& c& c>ip de 1e!eie dac2 /,i 'a a!0na /!pinirea dorin(ei.
Gor<ona (6edusa+ p&rta !oartea /n oc>i. Cine 'a i=-&ti s2 '0re /n desa<a sa cap& c& pri'ire de
!oarte 'a 1i consacrat L!aestr& a spai!eiM <mestor p-o&9iu+. C&! era 1a(a 5ed&=eiA A'ea doi oc>i
>o-a(i ,i 1ic,i" 1i=iono!ie rot&nd2 ,i at2 de e&" o coa!2 s2-atic2 1or!at2 din !ii de ,erpi /nco2ci(i
/n oc de p2r" do&2 &rec>i de -o&" &n -ot desc>is /ntr9&n r0nCet contin&& care9i despica 1a(a pe toat2
2(i!ea ei ,i care9i descoperea c0(i'a din(i i=oa(i. Li!-a /i at0rna nest2p0nit /n a1ar2" deas&pra &nei
-2r-ii a c2rei p2r /i !2r<inea <&ra ar< desc>is2.
Perse&" c&nosc0nd /n12(i,area 5ed&=ei" ,i9a &at ancea" ,i9a p&s sc&t& pe -ra( ,i a pornit spre !oarte.
5er<0nd !ere& spre as1in(it" e a /n1r&ntat <raiee" care era& trei" ca ,i <or<onee. Ee n& a'ea& dec0t
&n dinte" pe care ,i9# trecea& &na ateia ca s2 !2n0nce" ,i dec0t &n oc>i" !ere& desc>is" pe care" de
ase!enea" ,i9# /!pr&!&ta& ca s2 'ad2 ce !0nca&. ?
Perse& s9a repe=it ,i e9a s!&s oc>i&" a /n>2(at dintee" apoi a a1at secret& ni!1eor. AC&ns a paat&
ni!1eor" e intr2 /n posesia ceor patr& o-iecte !a<ice" care / 'or aC&ta /n &pta contra ra=ei 'i=&ae a
!or(ii. Ce dint0i o-iect !a<ic era o Eunee Ecoi1& din piee de &p a =e&&i Hades" care / 12cea
in'i=i-i pe ce care / p&rta" pentr& c2 !oartea Lp&ne <&<a nop(ii peste cei 'iiF. A doiea era o
perec>e de sandae /naripate Ec& care p&teai s2 str2-a(i /ntr9o cip2 tot /ntins& &!ii p0n2 /n 2ca,&rie
s&-p2!0nteneF. Ce de a treiea era &n Ei&isis Eo desa<2 sa& !ai de<ra-2 o to-2 /n care s2 '0re
capetee rete=ateF. /n s10r,it" o -arpe Eo secer2 c&r-at2 pentr& t2ierea cap&&i" aceea,i pe care o 1oosise
Cronos pentr& a9,i castra tat2F.
Perse& sose,te a s2a,& 5ed&=ei. Pentr& a e'ita /ncr&ci,area pri'irii" e ia trei !2s&ri de preca&(ie.
5ai /nt0i" >ot2r2,te s2 intre /nc2 din ti!p& nop(ii /n <rota !on,trior" c0nd <or<onee /,i 'or /nc>ide
peoapee /n<re&nate de so!n. Apoi" c0nd p2tr&nde /n pe,tera /nt&necoas2" Perse& /,i /ntoarce oc>ii /n
direc(ia op&s2 e'ent&aei pri'iri a 5ed&=ei. /n s10r,it" /,i &str&ie,te sc&t& de -ron=.
/n 1e& acesta" Perse& n& a pri'it9o /n 1a(2 pe 5ed&=a /n cipa c0nd a /n1r&ntat9o: e s9a 1oosit de
sc&t& s2& ca de o o<ind2.
G%
Sexul i spaima
Pri'ind&9,i i!a<inea re1ectat2 de sc&t" 5ed&=a" c&prins2 de spai!2" s9a a&topietri1icat.
At&nci" Perse&" nesco(0nd&9,i de pe cap coi67Eunee, c& oc>ii pri'ind !ere& spre 1&nd& pe,terii" a
ridicat secera E a rete=at cap& 1e!eii c& 1a(2 de 1e!eie. +0C-0ind c& !0inie pe /nt&neric" e a '0r0t
cap& <or<onei 5ed&=a /n to$oa7Ei&isis ,i #9a d&s =ei(ei cet2(ii Atena" care ,i #9a /ntip2rit pe e<ida
Esc&t&F ei.
Cee trei <or<one s&nt !on,tri prin eBceen(2 ana>oretici. Ee tr2iesc departe de =ei ,i de oa!eni" a
cap2t& &!ii" n& doar a 1r&ntariie nop(ii" ci ,i a >otar& dintre p2!0nt ,i !are. /n ti!p" ee preced
!oartea.
Gor<ona a =2!isit &p& c& cinci=eci de capete" Cer-er& c& 'oce de ara!2" care p2=e,te Loca,&rie
r2s&n2toareM (ec-eentes domoi+ ae Perse1onei. Cee do&2 1e!ei" Lr2pit2M ,i Lr2pitoareaM" care do!in2
&!ea een2 s&nt s&rori. Acestea s&nt Eena ,i Perse1ona
5&t !ai t0r=i&" /n dec&rs& istoriei <recior antici" r2pirea E1ie prin dra<oste" 1ie prin !oarteF se 'a
di1eren(ia /n eros ,i /n pot-os. Pot-os n& este nici re<ret" nici dorin(2. Pot-os este &n c&'0nt si!p& ,i
di1ici. C0nd &n o! !oare" pot-osul s2& se na,te a ce care s&pra'ie(&ie,te. N&!ee s2& (onoma+,
i!a<inea sa (eidolon+ 'i=itea=2 s&1et& ,i re'in /ntr9o pre=en(2 insesi=a-i2 ,i in'o&ntar2.
Pentr& ce care i&-e,te &cr&rie sta& tot ast1e: &n n&!e ,i o i!a<ine o-sedea=2 s&1et& ,i p2tr&nde /n
'is c& o st2r&in(2 deopotri'2 insesi=a-i2 ,i in'o&ntar2 Edeoarece aC&n<e s2 ridice &n 1a&s deas&pra
ce&i care doar!e /n ti!p ce 'isea=2F.
EBist2 trei 1i<&ri /naripate: HWpnos" Eros ,i T>anatos. 5odernii s&nt cei care a& 12c&t distinc(ie /ntre
'is" 1antas!2 ,i 1anto!2. La o-0r,ia or <receasc2" ee constit&ie aceast2 capacitate &nic2 ,i identic2 a
i!a<inii de a 1i deopotri'2" /n s&1et" inconsistent2 ,i e1rac9toare. Ace,ti trei =ei /naripa(i s&nt !ae,trii
aceeia,i r2piri /n a1ara pre=en(ei 1i=ice ,i /n a1ara ace&i domus socia. Perse1ona r2pit2 /n in1ern ,i
Eena r2pit2 /n Troia constit&ie acea,i raport prin care 'is&" dorin(a ,i !oartea n& pot 1i deose-ite prin
e1ectee or. 2arp>es 'ine de a -arpa,ein Ea r2piF. Sirenee ,i s1inc,ii s&nt aceea,i 1or(e pr2danice" 1ie
c2 r2pesc /n 'is" 1ie c2 r2pesc /n dorin(2"
Perseu i 6edu,a
GO
1ie ca de'orea=2 /n !oarte. So!n& este c>iar &n =e& !ai !are dec0t !oartea ,i dorin(a HWpnos
(Somnus+ este !aestr& &i Eros ,i a &i T>anatos" deoarece p2cerea !asc&in2 /i r2pe,te pe -2r-a(i /n
so!n" prec&! !oartea /i adoar!e pentr& eternitate.
I!a<inea 'is&&i se 1or!ea=2" deci" /n so!n. Este >ipno=a lui HWpnos. Ji dac2 so!n& inter!itent are
&n 'is" ce L!are 'isM n& tre-&ie s2 ai-2 so!n& etern a !or(iiA Ce !are i!a<ine n& tre-&ie s2 r2!0n2
o 're!e /n !or!0ntA
3ra<!ent& a III9ea a &i Ac!an este ,i !ai eBact /n pri'in(a si!iit&dinii e1ecteor acestor trei 1or(e
at0t de <re& de deose-it: LPrin dorin(a (pot-os+ ce 1r0n<e !e!-ree (lusimeles+, 1e!eia are o pri'ire
!ai ic>e1iant2 (taEeros+ dec0t HWpnos ,i T>anatosM. Aceast2 pri'ire erotic2" >ipnoti=ant2 ,i
Lt>anatic2M" este o pri'ire <or<onic2.
Aceast2 pri'ire o1er2 secret& pict&rior ro!ane.
Ro!anii antici era& /n<ro=i(i de /ns2,i opera(ia de a 'edea" de 1or(a (in*idia+ ce o p&tea ar&nca pri'irea
/n 1a(2. La antici" oc>i& care 'ede /,i ar&nc2 &!ina as&pra 'i=i-i&&i. A 'edea ,i a 1i '2=&t se
/nt0nesc a C&!2tatea distan(ei" prec&! ato!ii pri'irii ,i ato!ii <r2dinii se /nt0nesc pe per'a=&
1erestrei /n<&ste din anecdota c& Cicero ,i c& ar>itect& Vetti&s CWr&s. La 1e c&! ro!anii antici
/!p2r(ea& atit&dinie a!oroase /n acti'e ,i pasi'e" tot a,a 'ederea acti'2" pre<nant2" este 'ioent2"
seB&a2" i='or de 'r2Ci. Pri'irii care poart2 spai!a" pri'irii <or<onice" pri'irii L!ed&=anteM /i r2sp&nde
noaptea nea,teptat2. 5it&rie in'entaria=2 aceste pri'iri !ae1ice" /nsp2i!0nt2toare" catastro1ae"
pietri1icatoare. In ro!an& &i Ap&ei&s" po'estitor& este siit de c2tre !a<istra(i s2 de='eeasc2 trei
cada're" ridic0nd de pe ee !anta&a care e asc&ndea 'ederii. E re1&=2. 5a<istra(ii por&ncesc
ictorior s2 ap&ce -ra(& po'estitor&&i ,i s29# 1or(e=e s2 'ad2. Po'estitor& se decar2 at&nci
o&stupefactus 9 c&'0nt& care de1ine,te ce !ai -ine atit&dinie ,i c>ip&rie din 1rescee ro!ane 9
i!presionat ,i &&it /n acea,i ti!p. E contin&2: LDar e&" din cipa c0nd ridicase! co(& acea de
!anta" r2!2sese! (int&it (fixus+ oc&&i" /ncre!enit ca o !ar!&r2" /ntoc!ai ca &na dintre ceeate
stat&i sa& cooane ae teatr&&i. Era! /n In1a!.M O!& o&stupefactus este !eta!or1o=at /n imago de
!or!0nt. Pri'irea Dianei" s&rprins2 pe c0nd se sc2da /n p2d&re" / trans1or!2 pe spectator /n cer-.
5ed&=a" /n pe,tera sa de a cap2t& &!ii" &cide n&!ai ridic0nd peoapee. /n (xodul EHHHIII" 78F"
66
Sexul i spaima
Perseu i 6edu,a
G)
Do!n& /ns&,i /i sp&ne.&i 5oise: M3on poteris *idere facien meam, non enim *ide&it me -omo et
*i*et'
EL3a(a n& 'ei p&tea 5i9o 'e=i" c2ci n& poate o!& s2 52 'ad2 ,i s2 tr2iasc2MF. Este inter=is s2
pri'e,ti /n 1a(2. S2 pri'e,ti soaree" /nsea!n2 s29(i p0rCoe,ti oc>ii. S2 pri'e,ti 1oc&" /nsea!n2 s2 te
isto'e,ti. O!& care a '2=&t scena ori<inar2 E1e!eia ,i -2r-at&" seB& -2r-at&&i in seB& 1e!eiiF"
Tiresias" este or-. A 'edea seB& desc>is a 1e!eii ori 'iriitatea -2r-at&&i /nsea!n2 c2 'e=i !ere&
aceea,i scen2. Le*iticul EHVIII" KF pre=int2 ar<&!ent& /ntr9&n !od !&t !ai car" deoarece este !&t
!ai concis: LS2 n& descoperi <oici&nea ne'estei tat2&i t2& <turpitudinem uxoris patris tui+. Este
<oici&nea tat2&i t2& (turpitudo patris tui+
u
. Ce ce 'ede <or<ona 5ed&=a sco(0nd i!-a din <&ra
str0!-at2 de ace rictus terri&ilis, ce care 'ede seB& 1e!inin Eori1ici& t&rpit&diniiF din 1a(2" ce care
'ede L!ed&=ant&M cade n&!aidec0t /n starea de pietri1icare Ede erec(ieF" care este 1or!a dint0i a artei
stat&are.
/n an& #K$K" a Priene" 'i=a'i de Sa!os" a <&ra r0&&i 5eandr&" doi ar>eoo<i <er!ani a& scos a
i'ea2 &n ot de stat&ete !ici din &t ars care i9a& ned&!erit. A,e=at direct pe do&2 picioare" ori1ici&
seB&&i 1e!inin se con1&nda c& o 1i<&r2 at2 '2=&t2 din 1a(2. La aceste 1i<&rine" !odeate dest& de
<rosoan" cee do&2 <&ri 9 cea de s&s ,i cea de Cos 9 L1&=iona&M. Era 'or-a de preoteasa +a&-o" =ei(a
1e!inin2 <astroce1a2. /n <reac2" a olis&os (fascinum din piee t2-2cit2 ori din !ar!&r2F i se !ai
sp&nea ,i &au&on. Prec&! Priap" aceast2 1a(2 apotropaic2 /nsp2i!0nt2 ,i st0rne,te r0s& deopotri'2.
Iat2 po'estea &i +a&-o: C0nd De!eter a pierd&t9o pe Perse1ona" r2pit2 de Hades" d&rerea a 12c&t9o s2
r2t2ceasc2 prin &!e /n c2&tarea 1iicei ei. Era acoperit2 din cap p0n2 /n9 picioare /ntr9&n '2 (peplos+
ne<r&. De!eter a sosit a Ee&sis" dar n& 'oia ni!ic: nici s2 -ea" nici s2 !2n0nce" nici s2 'or-easc2.
At&nci" preoteasa +a&-o a =is: (g9 de luso EE& a! s9o. i=-2'escF. Apoi" +a&-o ,i9a ridicat peplosul
de='eind&9,i or<an& <enita" 12c0nd9o pe De!eter s2 r0d2. Ast1e" +a&-o a /ntrer&pt post& !arii
=ei(e" care a acceptat s2 !2n0nce ni,te E>Eeon 9 &n a!estec de ap2" -&s&io9c&9cer-ior ,i 12in2" pe care
/ #9a pre<2tit 5etanira.
+a&-o repre=int2 1a(a p&-ian2 i!o-ii=a(ii /n ace terri&ilis rictus Er0s& /n1rico,2tor a procrea(iei.
in'i=i-i pentr& -2r-a(iF. Aceast2 s&1ecare a peplos'uiui /n <reac2 este n&!it2 anasurma. :nasurmei
&i Priap" a c2r&i seB /n stare de erec(ie /i ridic2 t&nica /nc2rcat2 de 1r&cte" /i coresp&nde anasurma &i
+a&-o" care restit&ie prin <est& ei 1r&ctee sae p2!0nt&&i Ered2 c>ip& s2& p2!0nt&&i" a c2r&i =ei(2
este De!eterF.
Un copi descoper2 seB& 1e!inin" /nconC&rat de p2r" de &nde e a ie,it. Etaarea *ul*ei / ar&nc2 pe ce
care pri'e,te /n starea de pietri1icare a erec(iei. Acesta este !it& Gor<onei" a 5ed&=ei" a &i +a&-o.
5ed&=ant& coresp&nde 3ascinant&&i.
5it& &i +a&-o /nsea!n2 s&1ecarea roc>iei. SeB& 1e!eii ar2tat &nei 1e!ei pro'oac2 r0s&. Este &n
ludi&rium. A sp&ne c2 soaree r2sare" c2 1orie ,i cereaee cresc din no&" c2 ar-orii se /ncarc2 de
1r&cte" /nsea!n2 s2 sp&i c2 penis& a rede'enit 1a&s. /nsea!n2 s2 sp&i: 3ascin&s& este aici.
Pri'irii 1rontae" ni!icitoare" /i coresp&nde pri'irea atera2" pie=i,2" a 1e!eior ro!ane. Pri'irea
atera2" speriat2" s1ioas2 a 1e!ei9or re/n'ie ,iretic& &i Perse& ,i coresp&nde" de 1apt" interdic(iei de a
pri'i /napoi EOr1e&F" ca ,i interdic(iei de a pri'i /n 1a(2 E5ed&=aF.
To(i pri'itorii =ei(eor s&nt oa!eni ai nop(ii Esa& or-i" sa& !or(i" sa& ani!aeF.
Dac2 pri'irea as&pra seB&&i st2 a ori<inea r2pirii /n noaptea dorin(ei" a 'is&&i ori a !or(ii" tre-&ie s29
(i asi<&ri pri'irea c& o de'iere care s2 o s!&<2 /nt0nirii 1a(2 /n 1a(2 L!ed&=ateM ,i !ortae c& ceea ce
n& are n&!e. Este ne'oie de o Lre1eBieM /ntr9&n sc&t" /ntr9o o<ind2" /ntr9o pict&r2" /n apa r0&&i &i
Narcis. Cred c2 aceasta este taina d&-2 a pri'irii aterae Eo-ic2" deoarece este pict&ra2F a 1e!eior
ro!ane.
Cara'a<<io a1ir!a a /ncep&t& seco&&i a HVII9ea: LOrice ta-o& este &n cap de 5ed&=2. Groa=a
poate 1i /n'ins2 prin i!a<inea <roa=ei. Orice pictor este &n Perse&M. Ji Cara'a<<io a pictat 5ed&=a.
De 1ascina(ie se poate 'or-i at&nci c0nd ce care pri'e,te n&9,i !ai poate desprinde pri'irea. /n
pri'irea 1ronta2" 1a(2 /n 1a(2" /n &!ea &!an2" a 1e ca ,i /n &!ea ani!a2" !oartea /!pietre,te.
5asca Gor<onei este !asca 1ascina(iei /nse,iD aceea care /!pietre,te prada /n 1a(a r2pitor&&i ,i care /
d&ce pe r2=-oinic a !oarte. 5asca (p-ersu, persona+ care pre1ace /ntr9o piatr2 E/ntr9&n
GK
Sexul i spaima
Perseu si 6edu,a
G$
!or!0ntF &n o! 'i&. 5asca c& r0nCet" care scoate stri<2t& de a<onie /n -acanaee &i Hades. C0nd
E&ripide descrie dans& 1renetic a -acanteor &i Hades" e !en(ionea=2 c2 este 'or-a de dans& &nor
&pi sa& c0ini s2-atici" pe care LWssa /i p&nea s2 danse=e d&p2 o !eodie de 1a&t n&!it2 Spai!a
(P-o&os+. E&ripide ada&<2: LEste Gor<ona" 1iica nop(ii" c& pri'irea care /!pietre,te ,i c& 'iperee ei c&
o s&t2 de capeteM (2eraEles, KK%F.
La Ho!er" Gor<ona 1i<&rea=2 at0t pe e<ida Atenei" c0t ,i pe sc&t& &i A<a!e!non. Ho!er co!p&ne
1a(a care /n<ro=e,te ina!ic&" se!2n0nd !oartea. Ho!er sp&ne c2 1a(a Groa=ei este /nso(it2 de
Spai!2" de Der&t2 ,i de LH2it&iaa" care /n<>ea(2 ini!aM" /n Dliada, cap& Gor<onei repre=int2 1i<&ra
1&riei (menos+ r2=-oinice" 1or(a e1icient2 a !or(ii ,i a stri<2t&&i trip& de !oarte c& prieC& asat&&i.
La Sparta" Lic&r< a i!p&s tinerior care ter!ina& e1e-ia s2 poarte p2r& &n< ca s2 par2 !ai !ari ,i
L!ai teri-iiM (gorgoterous+. Tinerii &pt2tori acede!onieni /,i &n<ea& c& &ei petee pe care e 2sa&
s2 creasc2" d&p2 care e desp2r(ea& /n do&2" ca s2 de'in2 L!ai /n1rico,2toriM <p-o&oterous+.
/n /diseea, c0nt& a H9ea" c0nd Uise co-oar2 /n In1ern" !&(i!ea !or(ior se /n<>es&ie ,i &r2
as&r=itor. Uise !2rt&rise,te: L/n<2-enii de tea!2 ca n& c&!'a !2rita Perse1ona din iad spre !ine s2
tri!it2 cap& Gor<onei" ia=!a cea /n<ro=itoareM. N&!aidec0t" Uise /,i a-ate pri'irea ,i 1ace caea
/ntoars2.
52rt&risirea &i Uise din /diseea de='2&ie" pro-a-i" taina acestei !2,ti. EBist2 do&2 !2,ti. 5asca
!or(ii ,i !asca &i P>erse&. /n etr&sc2" P>ers& dese!nea=2 pe ce care poart2 !asca !or(ii. Etr&sc&
P>ers& 'a 1i a <reci Perse&. N&!ee de P>ers& este notat 0n<2 o !asc2 din !or!0nt& =is a
a&<&rior" /n TarQ&inii" care datea=2 din an& O*8 /. H." ,i acest n&!e este scris eBact 0n<2 o Eune'e
Ecoi1& din piee de &p pe care / poart2 Perse&F. At&nci" etr&sca P>ersipnai 'a 1i Perse1ona de a <reci.
La Ap&ei&s" c0nd PsWc>e co-oar2 /n In1ern" n&!aidec0t ni,te -aa&ri 1ioro,i" Lc& oc>ii necontenit
desc>i,i" 'e,nic 'e<>etoriM" /,i /ntorc pri'irea spre ea: PsWc>e de'ine o piatr2 <mutata in lapidem+.
S&nt oc>ii 'e,nic desc>i,i ai cada'reor. 5asca !or(ii este cap& cada'r&&i care apare /n a<onie pe
1a(a ce&i 'i&. Aceasta este r2d2cina co!&n2 a
&eoc>i&&i" a oc>i&&i de !ort" a oc>i& &nic a arca,&&i care iU.nte,te. R2=-oinic& /ntinde arc&"
/nc>ide pe C&!2tate ce2at oc>i" '.Utri'e,te ,i 1iBea=2 pri'irea care &cide. Acest&i oc>i &nic /i
coresp&nde 1ie pri'irea apotropaic2 a oc>i&&i &nic a '&'ei" 1ie oc>i& cicopic a 1a&s&&i E1ie sc&t&9
'&'2" 1ie ancea iti1aic2F.
/n te!p& din LWcoso&ra" /n Arcadia" /n sanct&ar" pe partea dreapt2" se a1a 1iBat2 /n perete o o<ind2.
Credincios& n& 'edea din sine dec0t o i!a<ine cada'eric2" /nt&necat2" t&-&re (amudros+. /n <reac2"
amudros den&!e,te 1anto!ee. /n o<ind2" credincio,ii /,i 'edea& !oartea /n propria i!a<ine. O<inda
din LWcoso&ra o1er2 ce&i 'i& copia !or(ii &i. Pri'irea 5ed&=ei ad&ce !oartea ce&i 1ascinat Se
sp&nea" de ase!enea" c2 o<inda te!p&&i din LWcoso&ra n& re1ecta car dec0t c>ip&rie =eior.
In <rece,te" LWcoso&ra /nsea!n2 sanct&ar& &pior. Pentr& antici" o<inda n& red2 niciodat2 /ntoc!ai
pe ce ce se re1ect2 /n ea ,i o-sc&ritatea apei or Eo<in=ie" ca ,i sc&t&rie" era& 12c&te din -ron=F
re/ntoarce o at2 &!e dec0t cea pre=ent2. O<in=ie s&nt ni,te stranii oc>i &nici. +2r-at& ,i 1e!eia
pri'ind&9se /n oc>i" ori pri'ind&9,i oc>ii &nici ai seB&&i or" s&nt ni,te o<in=i. La 1e ,i dra<ostea"
c0nd procreea=2" =2!isind copii" ea =2!ise,te Lre1eBe ae p2rin(iorMU" care pop&ea=2 &!ea ,i care
e 'or s&pra'ie(&i ,i se 'or reprod&ce ei /n,i,i ca re1eBe. /n acest sens /!pre&narea seB&a2 este
considerat2 cea dint0i o<ind2" =2!isitoare de re1eBe.
PsWc>e pri'e,te 1r&!&se(ea de nes&portat a -2r-at&&i pe care / /!-r2(i,ea=2 pe /nt&neric /n 1iecare
noapte. C2ci de nes&portat pentr& oc>ii 1e!eior este 1ascin&s&. Prec&! de nes&portat pentr& p&tin(a
-2r-a(ior este erec(ia 1ascinant2. De /ndat2 eros& ,i psWc>e se despart. N&!aidec0t Eros" de'enit
pas2re" =-oar2 pe 1ereastr2 ,i se a,a=2 pe ra!&ra &n&i c>iparos.
Pre=en(a rea2 este in'i=i-i2" dar n& ,i pri'irii &nice ,i cicopice a 1ascin&s&&i /n stare de erec(ie. Un
'ers -r&ta din 5ar(ia ne9o a!inte,te: L5e!-r& !e& e s&rd (mentula surda+, dar a,a c>ior (lusca+
c&! este" e 'ede (illa *idet+?. Reaitatea este Lins&tat2M de c2tre dorin(2. Oc>i& &nic a <raieor" a
Cicop&&i" a 3ascin&s&&i repre=int2 rea& care p2tr&nde /n ceea ce reaitatea n& 'rea. 5ar(ia =ice c2
1ascin&s& s&rd (surdus+ 'ede. 5ai !&t dec0t s&rd" Lnon in<'isticM" Lnec&ti'atM (illitteratus+, ada&<2
epic&rian& Hora(i& /n 1oarte strania" 1oarte 'i<&roasa ,i 1oarte antistoica Epod2 a VII9a.
70
Sexul i spaima
Oc>i& &nic a 1ascin&s&&i n& cite,te i!-aC& &!an: LDe &n<& 'eac !&ce<2it2" !ai /ntre-i de ce9!i
s2-esc p&terieA :i9s ne<ri din(ii" 1r&ntea (i9e -r2=dat9ad0nc de -2tr0ne(ie ad0nci ,i /n ,e=&t& t2&
s1riCit (aridas nates+ &n >2& c2scat (podex+, sp&rcat ca a o 'ac2 (crudae &o*is+, aiD !9a(0(i c& piept& ,i
c& (0(e 'e,tede ca &<er& de iap2" =2&; C& -&rta9n c&te" c& &n ,od pipernicit pe p&pee9(i &!1ate p&s.
Hai" -&n r2!as" te d&c2 p0n29n ci!itir portrete de tri&!12tori ,i nici o soa(2 s2 n& &!-e c& !ai !ari
podoa-e de !2r<2ritar. CeA Dac2 printre perne de !2tase (sericos pul*illos+ =ac op&sc&ee stoice
(libelli Stoici+, ana1a-eta coard2 se 'a de=<>e(aA P&terea9!i n9o !ai 0nce=iA De 'rei s9o sco(i din
'intrea /nd2r2tnic2" c& <&ra tre-&ie s29aC&(i;M
CAPITOLUL V
EROTIS5UL RO5AN
Ar>eoo<ii a& ar2tat care s&nt cee do&2 condi(ion2ri ae decor&&i 'esti!entar a -2r-at ,i a 1e!eie.
Acestea s&nt r2=-oi& ,i er%sul. /n atin2: 5arte ,i Ven&s. 5arte /nsea!n2 /n1r&ntarea !or(ii. Ven&s 9
pri'irea insistent2 ce st0rne,te 1&ria E5arteF coit&&i pentr& a o str&ni ,i pentr& a9i te!pera Epaci1icaF
'ioen(a !orta2. La s10r,it& in'oca(iei c2tre Ven&s" L&cre(i& / e'oc2 pe =e& 5arte: LRe& r2=-oi&&i"
5arte ce !0n2 &ptee /ns0n<erate" e /ns&,i adesea a s0n&9(i cade" 2s0nd&9se9n1r0nt (de*ictus+ de9a
dra<ostei 'e,nic2 ran2 <aeterno *olnere amoris+, ,i" r2st&rn0nd&9,i pe spate 1r&!os& s2& <0t" te
ad!ir2" oc>ii (inti(i pe9a ta 1a(2 i&-irea o sor- c& nesa(i&" iar r2s&1area9i" =ei(2" de -&=ee tae ,i9anin2.
Ce&i /ntins a <en&nc>i&9(i" str0n<0nd&9# /n -ra(ee s1inte" <&ra9(i ,opteasc29i d&ci 'or-e ,i cear29i"
s2'ito" a p2cii ini,te pentr& ro!ani...M
Aceast2 pace n& se reai=ea=2 12r2 'ioen(2. Este o paci1icare 1ec&nd2" o pace care i=-&cne,te. Este
resta&rarea spermei, a se!in(eor din lanx satura !&ncior a<ricoe" a cere!oniior care e /nso(esc.
Herc&e c&cat a picioaree O!1aei" Enea retr2<0nd&9se c& Didona /n <rota t&nisian2" 5arte /n -ra(ee
&i Ven&s 9 toate aceste scene si!-oi=ea=2 !ai /nt0i re1acerea 1or(ei" a -2r-2(iei" a ener<iei" a
s2!0n(ei ce i=-&cne,te (*irtus, *igor, *ictoria+.
P2cerea" =ei(a Vo&ptas" 1iica &i Eros ,i a &i PsWc>e" acord2 pri'irii ace L1ior de &!in2M care
p2tr&nde /n pri'irea !or(ii" ca ,i /n cea a ne-&niei (furor+. Ap&ei&s scrie despre pri'irea &i Ven&s:
LOc>ii ei" pe C&!2tate /nc>i,i" c0nd s&nt /neca(i de o d&ce -&c&rie" c0nd s&nt pini de 1oc"
a!enin(2tori" ,i &neori ea dansa n&!ai din oc>i (saltare solis oadis+?. O 1e!eie /ndr2<ostit2 se
adresea=2 i&-it&&i EO'idi&" 6etamorfo,e, H" *F: LOc>ii t2i (tui oculi+, =ice ea" trec0nd prin oc>ii !ei
(per meos oculos+, p2tr&ns&9!i9a& /n ini!2
72
Sexul si spaima
(rotismul roman
73
ad0nc. Ei a& aprins '2paia ce !2 arde. Ai !i2;M Nat&rai,tii atri-&ie dans&rie ani!aeor proprii
/!perec>erii &nor st2ri ,i atit&dini de spai!2. Co!porta!ent& pesc2r&,&&i /n picioare" a!enin(2tor"
are a ori<ine 1rica din care e 1ace o cere!onie -ine de1init2. Spai!a de pri!eCdie" care deta,ea=2
aparen(ee &nor episoade de ostiitate" eBa<er0nd&9e p0n2 a i!ita e!1a=ei" este eco& &ptei seB&ae.
Co!porta!ent& a<resi' ,i co!porta!ent& dr2<2stos n& s&nt niciodat2 disociate. Sed&c(ia repre=int2
co!porta!ent& /n circ&!stan(e de spai!2 rit&ai=at c& e!1a=2.
EBist2 do&2 c2i a dispo=i(ia dorin(ei -2r-a(ior e<at2 de pr2darea corp&&i 1e!inin: 1ie r2pirea prin
'ioen(2 (praedatio+, 1ie 1ascina(ia (fascinatio+ inti!idant2" >ipnotic2. Inti!idarea ani!a2 constit&ie
deCa o estetic2 pre&!an2. Ro!a ,i9a /nc>inat destin&" ar>itect&ra" pict&ra" arenee ,i -ir&in(ee sae
inti!id2rii >ipnotice.
Sandor 3erenc=i" /n D U!ira-i& s2& ese& /ntit&at C-alassa, pre=int2 pasi&nea erotic2 s&- 1or!a &nei
&pte /n care tre-&ie s2 se decid2 cine dintre cei doi ad'ersari" o-seda(i a!0ndoi de nosta<ia &ter&&i
!atern pierd&t" aC&n<e s2 1or(e=e intrarea /n corp& ce&iat pentr& a re<2si 'ec>i& domus.
Te>nica >ipno=ei n& 'a 1i dec0t e1ect& acestei c2&t2ri ani!ae de o 'ioen(2 1ascinant2" a c2rei spai!2
'a d&ce a s&p&nerea (o&se7=uiurn+ a 'icti!ei" ori" ce p&(in" o 'a ar&nca din no& /n co!porta!ente
copi2re,ti" cataeptice" pasi'e" /nro-itoare. N& se ,tie niciodat2 dest& de precis care este 1ond& sadic
a tandre(ei. Un&i dintre parteneri este read&s /ntr9o sit&a(ie intra&terin2 &nde p2tr&nde prin e1rac(ie
partener& acti'. Dar" ca s2 se -&c&re" ce care se -&c&r2 este siit e /ns&,i s2 re<2seasc2 pasi'itatea.
Ro!anii asocia& pri'irea speci1ic2 pasi'it2(ii Eic2rirea ,o'2ienic2 a aceei furor, care este 'o&ptateaF
c& oc>ii !&ri-&n=ior" c& pri'irie !or(ior. /ntrea<a oper2 a &i O'idi& !&tipic2 descrierea acestor
oc>i tre!&r2tori: LCrede9!2" e<ii Venerei s&p&,i 12r2 <ra-2 prea !are" noi ne=ori(i s29!pini! ae
=ei(ei por&nci. Prinde9o de !iCoc: 1e!eia se 'a -&c&ra str0ns29n -ra(eD n& te s1ii nicidec&!" n&9(i st29n
cae ni!ic. /i 'ei 'edea9n oc>i scipind (oculos micantes+ o tre!&r2toare &cire (tremulo fulgore+, c&!
/ntr9&n i!pede ac ra=e de soare se 1r0n< (ut sol a li=uida refulget
a=ua+. Ji ca &n !&r!&r p2c&t (ama&ile murmur+ de i='oare pe pr&nd&ri de !&nte" 'e(i /n<0na
a!0ndoi 'or-e de dra<oste d&ci...M (:rta iu&irii, IIF. Este ne/ndoienic c2" din aceea,i ra(i&ni" O'idi&
este sin<&r& scriitor din Ro!a care pre1er2 1e!eior de '0rst2 1ra<ed2 1e!eie !ai '0rstnice" care a&
a-andonat spai!a /n 1a'oarea p2cerii: LDar socote,te c29s !ai pricep&te 1e!eie9n '0rst2D Ti!p&" e
/ns&,i e ce care ne9n'a(2 pe to(i. Prin /n<riCiri ee ,ti& ae anior &r!e s2 ,tear<2 ,i prin !iCoacee or
'0rsta &,or ,i9o asc&nd. Le<ii Venerei 'or 1i d&p2 'oie tae s&p&seD nici /n pict&ri (nulla ta&ella+ n9ai
s2 'e=i c&! o ,ti& ee9!pini. Dra<ostea n& e siit2 a ee ,i ia& c& -2r-at& parte" o dat29a!0ndoi" a ai
i&-irii 1iori. N&9!i pace9!-r2(i,area ce n9are dec0t &n r2s&netD iat2 de ce n& pot 1i pentr& i&-iri
ne1ire,ti. Nicic0nd se 1ace /n si2" c29a,a se c&'ine 12c&t" ,i ea <0nde,te at&nci c&! a tors 0na pe 1&s.
Dra<ostea ce (i se d2 c2 a,a9i datoria (officium+ n&9!i pace" ,i pe i&-it9o sc&tesc de &n ase!enea dar.
S&nt !&(&!it -&c&ria sa (sua gaudia+ !2rt&risind&9!i ,i s29!i s&spine a piept 'or-ee9i 12r2 de ,ir.U
/!p2ti!at2 s9o '2d c&! se pierde9nc>i=0nd oc>i,orii ,i s2 /!i cear2 /ncet: ?N& !ai !9atin<e" te ro<;@.
N& tinere(ii dint0i a dat 1irea ase!enea >ar&riD a trei=eU,U9cinci ani /!pini(i se do-0ndesc de9o-icei.
5&st& (no*a musta+ <r2-i(ii s29# -ea: !ie toarn29!i din a!1ora pin2 'in& p2strat de str2!o,i...M
C&'0nt& a'ersi&ne (a*ersio+, a Ro!a" are sens& si!p& de a9,i /ntoarce pri'irie. N& ,ti& dac2
i!a<inea 1e!eii toc!ai pe cae de a se /ntoarce" at0t de 1rec'ent2 /n ceea ce a r2!as din pict&ra
ro!an2" (ine de coc>et2rie Ede /!pre&narea seB&a2 a!0nat2F sa& de distr&<ere EOr1e& care se /ntoarce"
pr2p2dind9o pe E&ridiceF. Ap&ei&s a!estec2 pri'irea pie=i,2 a coc>etei care se opre,te" se /ntoarce de
!ai !&te ori pentr& a pri'i /n &r!2 (saepe retrorsa respiciens+, pri'irea dintr9o parte" cea1a c&r-at2"
cipit& din oc>i (cer*icem intorsit, con*ersa limis et morsicanti&us oculis+ ,i pri'irea depri!at2 /n
direc(ia !or(ii" oc>ii co-or0(i spre p2!0nt (in terram+, spre in1ern (ad ipsos infernos deiecto+,
ar&nc0nd tot&,i o pri'ire pie=i,2 (o&li=uato+. 3apt& c2 o ac>i=i(ie cere e1ort&ri ,i sacri1icii spore,te
atrac(ia pe care o eBercit2. Aceasta este Lcoc>et2riaM 9 &n c&'0nt care a!inte,te e /ns&,i 1ond& ani!a
de &nde sed&c(ia &!an2 /,i eBtra<e se'ee sae esen(iae. E arta de a pre&n<i dorin(a. S2 pre&n<e,ti
dorin(a ,i s2 te 1aci /nde&n< dorit I!posi-iitatea de a o-(ine" de a &a" constit&ie esen(a 'aorii" ,i
aceast2
74
Sexul i spaima
a!0nare 1ace ca -&c&ria s2 de'in2 pre(ioas2. Asc&n=0nd&9se" corp& /,i spore,te !ister&. Coc>et2ria
este &n (e 12r2 s10r,it. /nsea!n2 s2 # re1&=i ceea ce !2re,te atrac(ia. S2 1ii dorit a nes10r,it /nsea!n2
s2 S 1ii o 'aoare pe care ni!ic n& o cons&!2. 3rescee ro!ane repre9 S =int2 1rec'ent de=<oirea 12r2
nici &n scop a seB&&i in'i=i-i a &nei # 1e!ei ador!ite. /n cipa c0nd 1e!eia se /ntoarce c& spatee"
este # posi-i ca ea s2 cread2 c2 se ap2r2" /ns2 acest se!n de re1&= este de i ase!enea &n se!n ani!a
de pasi'itate seB&a2" de s&p&nere. Le<at de aceste do&2 tip&ri de 1resce" este /ntotdea&na 'or-a de
caracter& C 1&rti' a &n&i dar care n& d2 ni!ic" s&p&s &n&i rit! contin&& de C apropiere ,i /ndep2rtare"
de pre=en(2 ,i de a-sen(2. EBact prec&! /n scena &i Ver<ii&" /n care Enea o /nt0ne,te pe Didona /n
In1ern: Didona Lr2t2cea prin p2d&reD ero& troian" de /ndat2 ce9i 1& a2t&ri ,i9n &!-re p&t& s9o
c&noasc2" o &!-r2" ast1e c&! o 'e=i ori /(i pare c2 'e=i prin perdea&a de no&ri L&na 9 crai no& r2s2rit"
c0nd /ncet se ridic2 pe cr&<&9i" acri!i '2rs2 ,i rosti c2tre d0nsa c& dra<oste d&ce: ?Ne1ericit2 Didona"
e deci ade'2r ce !9aC&nse c2 t& te9ai stins &r!2rind&9(i prin 1ier de=n2deCdior cap2tA 5oartea9(i" 'ai;
E& s&nt pricina9iA Dar C&r pe9ae cer&&i stee" pe =eit2(i din /nat" pe ce9i s10nt /n ad0nc de p2!0nt&ri"
12r2 de 'oia9!i" re<in2" pecai din a tae t2r0!&ri. N&!ai 'oin(e de =ei" ce !29!pin< pri-e<irii prin
&!-re" prin &!e=ea2 de oc&ri <ro=a'e" prin noapte a1&nd2" ee c& sia !0nat&9!9a&D n9a! p&t&t
crede c2 /ns&!i a, 1i ad&s prin pecarea9!i d&rere" d&rere at0ta. Pas&9(i opre,te" r2!0i s2 te prind c&
pri'irea !ea toat2. 3&<iA Vai" e cipa din &r!2 c0nd pot s29(i 'or-esc" d&p2 soart2@. Ast1e Enea9
ncerca s29!-0n=easc2 pe cea s&p2rat2 ,i dintr9o parte c2t0nd" ,i '2rsa nes10r,itee9i acri!i. /ns2
Didona" /ntoars2 ,i oc>ii /n Cos a(intind&9i" n& e !i,cat2 a c>ip de9ncep&tee -0nde c&'inteM EVer<ii&"
(neida, VI" %O#9%)8F.
3ie pri'irea Didonei !oarte care /,i /ntoarce 1a(a <a*ersa+ ,i care tace.
3ie pri'irea &i Parr>asios care &cide /n ti!p ce !ode& s2& (ip2.
V2&" ar!&ra care acoperea piept& ,i /nc2(2rie s&nt cee trei atri-&te ae erotis!&&i ro!an. :let-eia
eBpri!2" de ase!enea" /ndep2rtarea &n&i '2. Ade'2r& (a7let-eia+ este ne&itarea. Poet&
(rotismul roman )O
ora" <ra(ie 5&=eor" 1iicee 5e!oriei" sa'ea=2 de a &itare (let-e+ !it&rie pe care e e roste,te.
Ade'2r& ridic2 '2& care acoper2 trec&t&. E red2 tinere(ea !or(ior de s&- p2!0nt. :let-eia este
e<at2 de <oici&ne. Goici&nea princeps n& este niciodat2 seB&a2" ea (ine de na,tere. De='eire" /n
<reac2" se sp&ne anasurma, /n atin2 9 o&iectio. A9,i o&iecta s0nii /nse!na de=e<area ,i etaarea
s0nior inter=i,i ai patricienei. /&iectus pectorum este corespondent& &i eE&ole mast9n Ede='eirea
!a!eeorF. Ce dint0i Lde='eitM Ece dint0i Lo-iectMF este s0n&. 3e!eie <oae or0nd&ite /n ,ir&ri /n
-2t2ii constit&ia& !i=a &ptei: este prada &i 5arte Etro1e& /n'in<2toriorF. Ace o&iectus /n dec&rs&
&ptei" s&1ecarea t&nicii deas&pra '&'ei" anasurma peplosului, re/ns&1e(esc ,i da& 'i<oare 1iior ,i
so(ior care &pt2 /n 1a(a aceora care e s&nt !a!e ,i so(ii. Tacit reatea=2 c2 so(iie 'ec>ior <er!ani"
/n c&rs& &ptei" /,i de=<oea& s0nii (o&iectu pectorum+ pentr& a9i 1ace pe so(ii ori pe 1iii or s2 se tea!2
de capti'itatea i!inent2 /n ca= c2 'ictoria n& era de partea or. P&ra> po'este,te c2 1e!eie din Licia 9
a& respins pe +eero1on" ridic0nd&9,i peplosul Tro<&s Po!pei&s po'este,te /n cartea /nt0i din Dstoria
uni*ersal c2 /n ti!p& r2=-oi&&i !e=ior &i Astia<e /!potri'a per,ior &i Cir&s" c0nd per,ii se
retr2<ea& pas c& pas" !a!ee ,i so(iie or a& 'enit /n 1&<a !are a ei" ,i9a& ridicat 1&stee (su&lata
*este+ ,i" eBp&n0nd&9,i spre ei or<an& o-scen" i9a& /ntre-at c& sarcas! dac2 n& dorea& s2 se re1&<ie=e
/n &ter& !a!eor sa& a so(iior (in uter os matrum *el uxorum *ellent refugere+. At&nci" parc2 sii(i
de 'ederea acestei <oici&ni" per,ii ,i9a& reconstit&it r0nd&rie ,i i 9a& &at a <oan2 pe &pt2torii &i
Astia<e.
Pe acest 1ond de anasurma, desc2(area picior&&i" descoperirea seB&&i" de=<oirea s0nior 1or!ea=2 /n
cea !ai !are parte a 1resceor ro!ane &n <est &nic ,i 1er!. /ntr9o =i" L&ci&s Vitei&s i9a cer&t
5esainei" ca o 1a'oare" per!isi&nea s2 o desca(e. D&p2 ce i9a dat Cos -otina dreapt2" e a (in&t9o o
're!e /ntre to<a sa ,i t&nic2. Apoi a d&s9o a nas" a p&s9o pe -&=e ,i a s2r&tat9o. Ap&ei&s ne istorise,te
/n sti& s2& po'estea Cen&,2resei" 1oosind o perec>e de sandae. A se 'edea sandaa de=e<at2 /n 1a(a
Ci(&&i Arianei /n Via 5istereor. La Ro!a" o 1e!eie este rareori /n12(i,at2 <oa2 pe de9a9ntre<&.
Scena erotic2 cea !ai o-sedant2 din 1resce este de='eirea.
76
Sexul i spaima
(rotismul roman
11
Scena care ac2t&ie,te centr& !istereor repre=int2 de='eirea 1a&s&&i <anasurma fascinus7ului+.
Ridicarea '2&&i /nsea!n2 separarea a ceea ce separ2. Este e1rac(ia sien(ioas2.
P&tar> =ice c2 Aet>eia este &n >aos de &!in2. Str2&cirea proprie /i esto!pea=2 1or!a ,i /i 1ace 1a(a
i!percepti-i2. Dar 9 ada&<2 P&tar> /n !od ci&dat 9 asta n& 'rea s2 /nse!ne c2 Aet>eia este acoperit2
c& &n '2: ea este <oa2. Noi s&nte! acoperi(i c& '2&ri. Doar !or(ii '2d ceea ce n& este asc&ns.
P&tar> reatea=2 c2 >etaira Lais" d&p2 ce i s9a d2r&it &i Aristip" ,i9a /n12,&rat din no& s0nii. Apoi i9a
decarat &i Aristip c2 n&9# i&-e,te. E i9a r2sp&ns c2 n& s9a <0ndit 'reodat2 c2 'in& ,i pe,tee ar 1i
/ndr2<osti(i de e" ,i c& toate acestea -ea 'in& ,i !2n0nc2 pe,tee c& cea !ai !are p2cere.
/n s10r,it pat&" &!-ra ,i ini,tea
La Ro!a" candea n& poate s2 1ie aprins2. Se c&'ine s2 d2! /nt&neric&&i partea &i de dorin(2.
3ascina(ia pe care o inspir2 ce2at seB st2 a ori<inea &nei >ipno=e. Noaptea o /n1r0nea=2" pentr& c2
/nt&neric& o ipse,te de p&tere. La ee<iaci" i&-it& i!por2 s2 pri!easc2 o a!p2 aprins2 ,i a!estec2
soicitarea &!inii c& de=<oirea s0nior: LL&i Ven&s n&9i pace s2 i&-e,ti or-e,te (in caeco+. /n
dra<oste doar oc>ii9s c22&=2 (oculi sunt in amore duces+. O" -&c&rie a &nei nop(i senine. Ji t& p2t&(
(lectule+ de9a !ea p2cere 1ericit; C0te c&'inte rostite a car& 2!pii; Ji c0nd &!ina e d&s2" /n
noapte" ce -2t2ii de9a!or; O noapte" n&!ai &na" pe orice o! e9n stare =e& s29# 1ac2 (3octe una =ui*is
*el deus esse potest+. Ea se9ar&nca /n &pt2 c0nd c& s0nii <oi" c0nd c& t&nica9i ardoarea9!i st2'iea. De
te9nd0rCe,ti s2 n&9(i dai Cos 'e,!0nt&" c& !0na !ea (iT# r&p. C2ci n9ai s0ni care9at0rn2 (inclinatae
mammae+, ,i Coc& dra<ostei s29(i inter=ic2. P&doarea asta as9o ceor ce a& n2sc&t. Ji" c0t ne9n<2d&ie
&rsita" oc>ii s2i ni9i &!pe! de i&-ire. Pri'e,te" se9a,terne &n<a noapte" ,i =orie de =i n9or s29i
&r!e=eM EProper(i&" (legii, II" #OF. Ee<iie &i Proper(i& descri& caracter& 1&ne-r& a acestor capete de
1e!eie aproape >ipna<o<ice" a acestor capete de s1inc,i" a acestor pri'iri pe &nda c2rora 'i=&a& este
ispitit de scena ori<inar2: 'is&" pasi&nea" !oartea: LO" 'ioen(a ta de9asear2" de9a s1e,nic&&i 1ac2
&!inat2" ce d&ce9a 1ost; Ce
d&ci -este!ee (0,nind din <&ra ta ne-&n2; 3&rioas2 <furi&unda+, de 'in a!e(it2" r2storni !asa. Apoi"
c& !0ini -e=!etice" ar&nci /n !ine c&pee &!p&te. N& te opri" sari ,i /n1i<e9(i !0inie /n p2r& !e&" ,i
s!&<e9#" as2 pe 1a(a !ea &r!a 1r&!oaseor tae &n<>ii. 329te c29!i ar=i oc>ii c& s1e,nic&. S!&<e9
!i 'e,!intee ,i piept&9!i de=<oe,te. Toate acestea s&nt pentr& !ine se!ne de !are pasi&ne:
nicic0nd 1e!eia de 1&rie n&9i prins2" 12r2 a 1i ro-it2 de apri<2 i&-ire. C0nd pe 1e!eie 1&ria (ra&ida+ o
ap&c2 ,i" c& ne!i&ita" ea pro1er2 inC&rii" c0nd a picioaree !2re(ei Ven&s se ar&nc2 ,i c0nd se a'0nt2
pe str2=i ca o !enad2 (maenas+ /n deir" c0nd c>ip& ei p2e,te prad2 &nor 'is&ri s!intite (dementia
somnia+, c0nd este t&-&rat2 '2=0nd ta-o& (ta&ula picta+ a &nei tinere 1ete" /n toate9acestea e&"
prec&! &n a&tentic >ar&spici&" '2d se!nee si<&re ae dra<osteiM ((legii, III" KF.
Pat& (cu&ile, lectus, gra&atus, gra&atulus+ este 1rec'ent repre=entat /n 1rescee erotice" indi1erent dac2
este &crat c& !2iestrie" orna!entat sa& este dintre cee !ai !odeste. I&'ena o-ser'2 c2 5esaina
pre1era o c&'ert&r2 (teges+ pat&&i i!peria (pul*inar+. Dac2 Ci(& este /nse!n& !atroanei" pat& este
/nse!n& dra<ostei. E apar(ine &!ii t2cerii sa& ce p&(in a a-sen(ei !2rt&risirii" ostiit2(ii 1a(2 de
i!-aC& socia. O pa<in2 din O'idi& (:moruri, III" #%F ni9# descrie: LEste &n oc &nde'a pentr&
dra<oste nest2'iit2. Acesta e pat&" oca,& de p2ceri 12r2 n&!2r (omni&us deliciis+. Lepe=i r&,inea
(pudor+ at&nci c0nd ai trec&t ace pra<. Dar c0nd de9acoo9ai ie,it" t& pe dat2 s2 ,ter<i orice &r!2 ,i
pat& t2& n&!ai p2cat& s29(i 1i c&nosc&t 32r2 s1ia2 s2 sco(i de pe tine acoo t&nica ,i de9aU i&-it&&i t2&
coapsee (femori+ tae s9atin<i. Pe p&rp&riie9(i -&=e s2 si!(i s2r&tarea 1ier-inte ,i s2 scorni(i 1e ,i c>ip
de Coc&ri de dra<oste noi. Ae p2cerii (lasci*ia+ Coc&ri pat& s29# 1ac2 s2 trosneasc2. Oc>ii" a &r!2"
s1io,i /(i ridici c& t&nica odat2 ,i ca ,i c0nd t& ni!ic n9ai 12c&t r&,inos !inte9i pe to(i...M
Do&2 di'init2(i principae asi<&r2 protec(ia pat&&i. /n 1rescee pictate" C&pidon ,i So!n&s se
deose-esc prec&! =i&a ,i noaptea" aripie &i C&pidon 1iind a-e" iar cee ae &i So!n&s 9 ne<re. Ti-&
scrie ((legii, II" #F: LNoaptea /n>a!2 de9ac&! tee<arii" dansa(i" c2ci ,i stee9n dans &nd&ios" a&rii 'in
d&p9a !a!ei or car. Vine ,i so!n& t2c&t" /n12,at /n aripie9i s&!-re ,i c& nesi<&r& pas 'ise
pro1&nde sosescM.
78
Sexul i spaima
(rotismul roman
)$
La ora siestei" di'initatea a!ie=ei 'ine s29# /ncaece pe ce ador!it Post&ra de e=uus eroticus,
repre=entat2 adesea /n 1rescee ro!ane" este scena 'is&&i. Departe de a tri!ite a !asoc>is!& sa&
pasi'itatea <impudicitia+ -2r-at&&i" a,a c&! este interpretat2 ,i 1a'ori=at2 aceast2 post&r2 de c2tre
1e!eie din societ2(ie noastre !ode!e" e=uus este p2cerea !asc&in2 stat&tar2. Patricienii se to2nea&
ca s2 !2n0nce. 5atroanee r2!0nea a o parte /ntr9&n Ci( con1or! statusului or. (=uus eroticus tri!it
a =eit2(ie <rece,ti ae a!ie=ii" di'init2(i /naripate care" a ora siestei" se apeca& deas&pra seB&&i /n
stare de erec(ie a ceor ador!i(i ,i e 1&ra& s2!0n(a. /n c&'0nt& 1rance= Lco,!arM d2in&ie /nc2
a!intirea iepei care se a,a9=2 pe piept& -2r-at&&i sa& / cac2 /n picioare <calcare+ /n ti!p ce doar!e.
6are este o lamia, !onstr& care de'or2 copiii. Este 'a!pir& noct&rn care se re<2se,te /n en<e=esc&
nig-tmare. Lot doar!e /n pe,ter2 ,i 1iicee &i se c&c2 c& tat2 or eBcitat" =2!isind&9i pe A!!on ,i
5oa-. +oo= doar!e ,i c&e<2toarea de spice se apropie de seB& &i /n stare de erec(ie. Este concep(ia
!asc&in2 prin s&rprindere. Este acea Liap2 a,e=at2M <e=uus eroticus+. Sa& dominus r2!0ne /ntins"
pentr& c2 doar!e" ,i 1e!eia se 1oose,te de dorin(a st0rnit2 de 'is& &i. Sa& e r2!0ne /ntins pe lectus
genialis pentr& c2 este st2p0n& ,i e n& tre-&ie s2 1ac2 e1ort. Komina 'ine s2 se a,e=e pe e prec&! pe
e1i<ia din piatr2 a 1a&s&&i /n rit&a& &i 5&t&n" prec&! /n Ci(& ei stat&tar. Sa&" /n 1ine" s&Citoarea se
a,a=2 peste -2r-at nicidec&! pentr& a9# Ldo!inaM pe dominus, ci s&p&s2" pentr& a9i o1eri *uluptas 12r2
s29# deranCe=e.
V2& este ridicat pentr& a 'edea Pentr& -2r-a(i" 1e!inin& repre=int2 seB& t2iat" care o de1ine,te pe
=ei(a dra<ostei. Este na,terea &i Ven&s. Ceea ce ei n& pot 'edea. Ceea ce este p0ndit" dar n& este
'2=&t. Ei '2d ,i n& '2d. Ei '2d" dar 'or s29,i p2stre=e oc>ii.
+2r-at& are drept noapte trec&t& s2& ,i orice 'is2tor are drept cas2 /n'ei,& trec&t&&i. Trec&t& ce
!ai /ndep2rtat n& este &ter&" ci 'a<in&. Aceasta este 1ascina(ia fascinus7uAui, 2ca,& 1ascinant" cea
dint0i domus, /n'ei,& ar>aic <*agina+. Este interesant c2 p2!2direa 12t&&i pres&p&ne 'a<in& care
este !ai /nt0i 2ca,& &nei mentula. De aici interdici(ia incest&&i: penis& n& poate re'eni /n coit acoo
pe &nde a trec&t /n !o!ent& =2!isirii sae.
Coit& este anterior 1et&s&&i.
EBist2 &n a& origine !ai 'ec>i dec0t a& o*o.
Pri'irea -2r-at&&i str2p&n<e 1e!eie. Aceast2 pri'ire care str2p&n<e" care poart2 /n ea /ns2,i
posi-iitatea de a str2p&n<e" poate str2p&n<e pe ce care pri'e,te. Orice pri'itor se te!e pentr& seB&
s2&" se te!e ca seB& s2& s2 n& de'in2 o <a&r2. La antici" castrarea ce&i care 'ede" departe de a se
e1ect&a as&pra penis&&i de'enit fas7cinus prin erec(ie" se operea=2 as&pra oc>ior. Castrat&" prin con9
densare" este or-&. Ho!er" Tiresias" Oedip. Ce care a 1ost 1ascinat" ce care a '2=&t de9a drept& /,i
pierde oc>ii.
Este p&(in sp&s c2 noi dori! s2 'ede!. A dori ,i a 'edea s&nt identice. Acesta este 'is&. In'en(ia
-ioo<ic2 ,i =ooo<ic2 a 'is&&i =ice: dorin(a 'ede. EBist2 a !a!i1ere o dorin(29de9a 'edea" care
t/nCe,te d&p2 toate. 3&nc(ia >a&cinatorie a 'is&&i a deri'at de aici. Aceast2 dorin(2 n& poate 1i distr&s2
,i nici satis12c&t2. Ea pre&n<e,te o 1or(2 de ostenta(ie" de pre=entare" de o1rand2 'i=&a2 pe care nat&ra
a p&s9o /n tipar& 1orior" !&n(ior" c&orior" cre,terior" a r2s1r0n<erior ,i a 'iseor. Via(a e9a
=2!isit pe toate acestea printr9o /n!&(ire ,i o ac2t&ire a si!etriei" spontane ,i aproape necesare"
prec&! -ra(ee" prec&! picioaree" prec&! oc>ii /n,i,i" care se o1er2 pri'irii ,i o 1ascinea=2 pe c0t ,i ei
c&prind c& 'ederea LC0nd /(i co-ori" !odest2" oc>ii spre piept& t2&" /n'a(2 s29i ridici. Ridic29i doar
at0t" c0t pot ce'a s2 'ad2;M reco!and2 1e!eii cea de a do&a dintre Fucolicele &i Ver<ii&.
De=<oirie corp&&i 1e!eii ,i a -2r-at&&i n& s&nt si!etrice. Pe corp& 1e!eii" seB&" pentr& -2r-at" n&
se 'ede -ine" n& se 'ede dest&" se 'ede ca ,i c&! ar 1i castrat" se 'ede ca o /ntre-are /n<riCor2toare ce9i
e p&s2 -2r-at&&i. /n ca=& de=<oirii -2r-at&&i" toc!ai seB& este acea care" pentr& 1e!eie" se 'ede
prea !&t" /ntr9o etaare eBcesi'2" erect2" at0t de ostentati'2" /nc0t deter!in2 pri'irea 1e!inin2 s2 se
/ntoarc2" s2 r2!0n2 peri1eric2" s2 pre1ere o po=i(ie atera2.
/n !it& &i PsWc>e" Ap&ei&s n& 'rea s2 de='2&ie nat&ra =e&&i Eros" care n& tre-&ie '2=&t c& nici &n
pre(. Este &n !onstr&A Un copiA E este !&tant& !onstr&os" !&tant& care str2-ate an(& 1iin(ei de a
ani!a a na,terea copiior. Este =e& ro!an 5&t&n de'enit Priap" seni ,i pe,&' sa&" ,i !ai ,i" p&eri
,i amorp-os. Idea ,i i!&nd.
K8
Sexul i spaima
(rotismul roman
K#
LN& /ncerca s2 c&no,ti 1a(a so(&&i t2& (de forma mariti+?, /i =ice Eros tinerei sae so(ii. LDac2 ai s9o
'e=i o dat2" n9o 'ei !ai 'edea (3on *ide&is si *ideris!+? PsWc>e accept2 c& s&p&nere (o&se=uium+. /n
1iecare noapte /,i a,teapt2 Lso(& 12r2 n&!e (ma7ritus igno&ilis+?.
Pa*et E/i este 1ric2F. LDe ceea ce n& ,tie se te!e eaM !ai !&t dec0t orice nenorocire. Cimet =uo
ignoratI aceast2 !aBi!2 a &i Ap&ei&s din 5ada&ra p&tea s2 1ie scris2 pe pa'i!ent& Ca!erei
5istereor.
/n ini,tea nop(ii" PsWc>e ridic2 a!pa c& &ei /n ti!p ce so(& ei doar!e /n pat. N&!aidec0t" ea r2!0ne
consternat2 (consternata+ ,i !&t2. Acest !onstr& este at0t de 1r&!os; /ns2" n&!aidec0t" A!or" de'enit
pas2re" 1&<e /n =-or.
Una dintre s&Citoaree &i Ven&s" n&!it2 O-i,n&in(a ('onsuetu7dino+, se apropie de PsWc>e stri<0nd:
LAi /n(ees" /n s10r,it" c2 ai o st2p0n2 (dominam+C Apoi /i /n1i<e !0na /n p2r ,i o t0r2,te a picioaree
&i Ven&s Ea c2r&i 1i& 1&sese r2nit de pic2t&ra de &ei ce c2=&se din a!pa pe care PsWc>e" c&rioas2" o
ridicase deas&pra
corp&&i acest&iaF.
A,a c&! ne .arat2 &n 1ra<!ent de perete dintr9o ca!er2 de a Via 5istereor Ecare n& are ni!ic de9a
1ace c& !aree ro!an a &i Ap&ei&s" scris c& patr& secoe !ai t0r=i&F" do&2 s&Citoare" n&!ite GriCa
(Sollicitudo+ ,i /ntristarea (Cristitia+, o -at c& 'er<ie pe PsWc>e care era /ns2rcinat2. Ven&s se ridic2"
s10,ie c& !0inie ei 'e,!intee &i PsWc>e ,i o as2 <oa2 /n 1a(a &nei <r2!e=i de <r2&n(e de <r0&" or="
!ei" !ac" n2&t" inte ,i -o-.
/n s10r,it" are oc c2s2toria &i Eros c& PsWc>e: Li-er E+acc>&sF toarn2 'in&. Apoo /,i ia cit-ara ,i
/ncepe s2 c0nte. Ven&s dansea=2 /n ti!p ce &n satir Ls&12M /ntr9&n ta&t d&-& (inflaret ti&ias+ ,i &n
!ic Pan (Paniscus+ c0nt2 din nai& s2& de trestii e<ate (fistula+.
3iica n2sc&t2 din /!-r2(i,area noct&rn2 a &i PsWc>e ,i C&pidon pri!e,te n&!ee de Vo&ptas.
Vor-ind" n&!aidec0t cade '2& peste 1ascina(ie. Po'estea !odern2 a Lre<e&i desp&iatM" re=&!2
aceast2 re<&2. Copi&" infans, care /nc2 n& are acces a i!-aC" n& a par'enit /nc2 nici a '2: e !ai
'ede <oici&nea ori<inar2. 32r2 a co!ite nici cea !ai !ica
ipocri=ie" ad&(ii" at1e sp&s c&rte=anii i!-aC&&i" '2d /ntotdea&na &n fascinus deCa 'oaat de i!-aC&
care /i a,a=2 /n r0nd& -2r-a(ior" /ntr&c0t ce care" /ncep0nd s2 'or-easc2" do-0nde,te deodat2 do&2
corp&ri care de'in i!-aC: &n corp s&-i! a,e=at Lorto<ra1icM peste &n corp o-scen. O stat&ie di'in2 ,i
&n 1a&s di1or! n& pot 1i deose-ite. Un !ort ,i &n 'i&. Un tat2 ,i &n i&-it O 1anto!2 idea2 ,i &n corp
ani!aic. Un !ort ,i &n !&ri-&nd. Un pot-os ,i &n eros. Do&2 corp&ri care se topesc &n& d&p2 at&
s&nt in'i=i-ieD ee se r2s&cesc &n& peste ce2at" p2tr&nd &n& /n ce2at" se c&1&nd2 /n a-is&
'o&pt2(ii. De nedes&,it r2!0ne aceasta pentr& oc>ii /nc>i,i ai ceor care se a1&nd2 /n ea ca /ntr9o
noapte !ai /nt&necat2 ca noaptea. Intensitatea a ceea ce constit&ie pentr& o! !2s&ra -&c&riei n& poate
1i /n nici &n 1e c&prins2 de oc>i& o!enesc. Repre=entarea ei n& ne9o trans!ite. Ea o nea<2"
di1eren(iind9o. Ea o ocoe,te. Iat2 de ce" a r0nd& &i" oc>i& o e'it2. A'e! dreptate s2 detest2!
<ra'&rie9 erotice. N& pentr& c2 aceste repre=ent2ri ar 1i ,ocante. Ci pentr& c2 ee s&nt 1ase. Pentr& c2
scena niciodat2 pre=ent2" scena pentr& totdea&na Li!9pre=enta-i2M n& 'a p&tea niciodat2 s2 1ie Lre9
pre=entat2M pentr& o!& care este 1r&ct& s2&.
Petroniu i :usoniu
83
CAPITOLUL VI
PETRONIU JI AUSONIU
De=!ierd2rie &!ane s&nt con1r&ntate ne/ncetat c& nea,teptate i!ite i-idinae sa& te!porae pe care
dorin(a ce e ani!2" dar care a 1e de repede s2-e,te" n& e /n(ee<e niciodat2. Nici con,tiin(a i&-i(ior
n& e /n(ee<e /ntotdea&na. Ins&1icien(a noastr2 erotic2" satis1acerie noastre inco!pete sa&
desincroni=ate /n toi& C&-ia(iei ne desc&!p2nesc.
P2cerea ne s!&<e dorin(a
S&nte! sorti(i 1antas!eor" prec&! rec>inii s&nt sorti(i !2rii.
/n corp& !asc&in" ee!ent& seB&a se !ani1est2 ca o de1or!are a-so&t inso&-i2" poate doar prin
'ioen(a act&&i. EBces& seB&a se !ani1est2 de 1iecare dat2 s&- 1or!a &nei re'eniri inadec'ate"
anacronice" tr2ite a !od& constr0n<2tor" inte!pesti' sa& r&,inos" tota in'o&ntar2" !ere& i!perioas2"
!ere& ineBpri!a-i2 pentr& c2 i!-aC&" departe de a se &ni c& i-ido&" / di'i=ea=2. Li-ido& este &n
c&'0nt atin pe care !odernii 9a& re&at pentr& a9# trans1or!a /ntr9&n c&'0nt sacr& intrad&cti-i 9 /ntr9
o accep(ie a care nici &n ro!an n9ar 1i p&t&t s2 consi!t2 9 c& inten(ia de a s&-inia c2 /n ener<ia
seB&a2 eBist2 o &r!2 eni<!atic2" o re!iniscen(2 ani!aic2 !ere& e<a2 c& ea /ns2,i" pe care fascinus7
ul n& o eBp&=ea=2 o dat2 c& s2!0n(a. Istoria n& are nCci o in1&en(2 as&pra acestei r2!2,i(e. Din ipsa
&nei sincronii i!posi-ie ori a &nei p2ceri 'erita-ie seB&a& se intoBic2 e /ns&,i ne/ncetat" !2re,te
ire!edia-i insatis1ac(ia" partea -este!at2" pars o&scena, 1oa!ea a'id2 de eBcita(ie a care nici &n
corp !asc&in n& este capa-i s2 r2sp&nd2.
Satiriconul este opera &i 'aius Petronius :r&iter. Satiriconul este satura E&n potp&ri& de nat&r2
erotic2 sa& indecent2F" satura 1iind e<at2 a ori<ine de 'ers&rie 1escenine ,i de ludi&-um, ce
a'ea& trecere /n ti!p& Coc&rior sarcastice care /nso(ea& procesi&nea 3ascin&s&&i &i Li-er Pater.
Oa!enii de ,tiin(2 a& <2sit p0n2 a &r!2 do'ada c2 a&tor& Satiriconului ,i !aree cons&" pe care
Tacit" /n an& G)" / e'oc2 /n :nale, este &na ,i aceea,i persoan2. Petroni& s9a n2sc&t a 5arsiia" c0nd
O'idi& era -2tr0n" /n eBi. A 1ost procons& ,i cons&. /!p2rat& / proteCa" dar Ti<ein a o-(in&t
conda!narea &i a !oarte. Tacit a scris c2 Petroni& a dictat satura sa 1iind pe !oarte" /n ti!p& &nei
c22torii /n Ca!pania" pentr& a se r2=-&na pe Nero. /n oc& &n&i codici /n cinstea principe&i"
Petroni& a scris po'estea de=!2(&rior (stupri+ &i Nero ,i ae c&r(ii sae Ls&- n&!ee &nor tineri 12r2
p&doare ,i a &nor 1e!ei pierd&teM (su& nomini&us exoleterum feminarum=ue+. Pe &r!2 i9a tri!is acest
sarcas! s&- 1or!a &n&i Lpic si<iatM. Apoi" /n an& G)" ,i9a p&s cap2t =ieor" a C&!e" 1oarte ent" /n
-aia sa Editorii din seco& a HVII9ea a& n&!it pe nedrept aceast2 'erita-i2 satura satiricon, din care
s9a& p2strat doar c0te'a 1ra<!ente &n<i ,i ni,te !ici cr0!peie. Ac(i&nea se petrece /n Ca!pania" /ntr9
&n ora, din apropierea Neapoe&i 9 poate Po!pei" poate Opontis" poate Herc&an&! 9 apoi a C&!e
Eacoo &nde Si-ia" /n 1acon& ei" !&r!&r2 /n <rece,te: LVrea& s2 !orUM ,i &nde Petroni& este siit de
Ti<ein s2 !oar2F ,i" /n s10r,it" a Crotona.
Po'estitor& / are ca i&-it pe Giton" &n puer 1oarte t0n2r.
Oc&pat c& asc&tarea &nor Lro!ane oratoriceM (contro*ersia+, po'estitor& n& -a<2 de sea!2 c2 a!ic&
s2& AscWtos 'rea s2 i9# 1&re pe t0n2r& Giton.
Po'estitor& se r2t2ce,te /ntr9&n -orde (lupanar+.
/ntr9&n >an deoc>eat / re<2se,te pe AscWtos. Se ia& a -2taie" pretin=0nd 1iecare c2 este st2p0n&
eBc&si' a t0n2r&&i adoescent. Ei /ntrer&p &n sacri1ici& s2'0r,it /n cinstea &i Priap de c2tre o
!atroan2" Q&artia".care /i s&p&ne a c>in&ri" p&n0nd&9i s2 C&re c2 n& 'or de='2&i !isteree s&rprinse
/n sanct&ar& &i Priap (in sacello Priapi+. 5atroana Q&artia / sie,te pe Giton s2 de1ore=e s&- oc>ii
ei" pe &n co'or pe care por&ncise s29# a,tearn2 s&Citoarea ei PsWc>e" o 1eti(2 de ,apte ani" PannWc>is"
/n ti!p ce ea / !ast&r-a pe po'estitor.
Po'estitor& se d&ce a Tri!ac>io" care d2 &n -anc>et !a<ni1ic" ce se trans1or!2 /n parodia &nei or<ii
de gens pe c0t de -aroc2" pe at0t de <re(oas2. Or<ia" c& aC&tor& 'in&&i" de'ine !eancoic2. Un& =ice:
Kies ni-il est ERi&a n& este ni!icF. At& r2sp&nde: Kum
I I
84
Sexul
i spaima
Petroniu si :usoniu
KO
*ersas te, noxfit EP0n2 te /ntorci" <ata" s9a ,i 12c&t noapteF. Un at& =ice: LS&nte! !ai netre-nici dec0t
!&,tee (muscae+.? Un a patr&ea" /n s10r,it" s&spin2: LNoi n& s&nte! dec0t o -&2 de aer (&ullae+?.
3e!eie s&nt n&!ite p2s2ri de prad2 sa& oae de noapte. Dra<ostea care d&rea=2 este considerat2 &n
,anpriWZ (cancer+. /n 're!ea asta" cee !ai ispititoare 1e&ri de !0ncare c& !eta!or1o=e ,i e1ecte
dra!atice care 1&seser2 concep&te /n &!ea ro!an2 s&nt pre=entate /n c&rs& acest&i -anc>et
Li!periaM.
AscWtos pro1it2 de so!n& po'estitor&&i pentr& a9# sodo!i=a pe Giton ,i / con'in<e s2 pece c& e.
Po'estitor& peac2 /n c2&tarea &i Giton" /nt0ne,te &n poet -2tr0n /ntr9o <aerie de ta-o&ri
(pinacot-eca+, ar2t0nd&9,i /n 1a(a acest&ia &i!irea prod&s2 de an&!ite ta-o&ri a c2ror sens /i sc2pa
(argumenta mi-i o&scura+.
+2tr0n& poet /i ser'e,te ca repic2 eternee disc&rs&ri pe care toate epocie ,i to(i C&rnai,tii" to(i
-2tr0nii s&nt /nc0nta(i s2 e (in2: LN& !ai eBist2 arti,ti. +an& a ni!icit arta (Pecuniae cupiditas -aec
tropica instituit+. Pict&ra a !&rit (Pictura defecit+. L&!ea s10rtecat2 /n -&c2(i 'a aC&n<e a !anii
StWB&&i (ad St>gios manes laceratus ducitur or&is+?.
Po'estitor&" Giton ,i -2tr0n& poet se /!-arc2 pe o cora-ie" &nde Tri1e!a" ne'asta c2pitan&&i" p&ne
st2p0nire pe Giton" 12c0n9d&9,i9# a!ant Epartea de Cos a p0ntece&i s2&" inguinum, este at0t de
1r&!oas2" =ice ea" c2 -2iat& /ns&,i n& pare a 1i atce'a dec0t pre&n<irea propri&&i s2& fascinus+.
Giton 'rea s2 se castre=e. /n ceea ce / pri'e,te pe c2pitan" e pretinde c2 di'in& Epic&r a re&,it s2
a&n<e i&=iie (ludi&ria+ din aceast2 &!e. L/ntotdea&na ,i pret&tindeni e& a! tr2it -&c&r0nd&9!2 de
cipa pre=ent2 ca ,i c&! ar 1i 1ost &ti!a...M
Cora-ia na&1ra<ia=2. +2tr0n& poet n& 'rea s2 1ie deranCat /n ti!p& na&1ra<i&&i: LL2sa(i9!2 ce p&(in
s29!i ispr2'esc 1ra=a;M (Sinite me sententiam expiere!+
La Crotona" po'estitor& /,i c0,ti<2 eBisten(a prostit&0nd&9se. E /nt0ne,te o patrician2: LEBist2 1e!ei
care se da& /n '0nt d&p2 !&rd2rie (sordi&us+ ,i i se tre=esc dorin(ee (li&idinem+ n&!ai c0nd '2d
sca'i c& t&nicie s&1ecate (ser*os altius cinctosQ. C0nd s9o satis1ac2" -2r-2(ia I9a 12c&t de r&,ine"
r2!0n0nd 1asc2. Aceast2 languor se repet2 de c0te'a ori. Patrician2 peac2 s2 ca&te o. Lp2cere !ai
'0nCoas2M (*oluptatem ro&ustam+. Po'estitor& pres&p&ne c2
este 'icti!a &nei 'r2Citorii (*enefico contactus sum+ ,i !er<e a -2tr0na preoteas2 Proseenos ,i9i cere
s29i 'indece i!poten(a Po'estitor& decar2: LSi!t as&pra !ea !0nia &i Priap care do!ne,te /n
HeespontM (2ellespontiaci se=uitur gra*is ira Priapi+. Preoteasa Proseenos recit2 &r!2tor& i!n
priapic: LTot ce =2re,ti pe p2!0nt !2 asc&t2. C0!pia9n1orit2 se o1ie,te de9o 'rea& (cum *olo+, se
&s&c2 ,i (eap2n29i se'a Sa&" de9o doresc" /,i re'ars2 -e,&<&" iar st0ncie sterpe (-orrida saxa+ apee
Ni&&i isc2. Ocean& !i9a9,terne /n 1a(2 'a&ri s&p&se: =e1ir& /,i c&c2 pe <e=nee !ee !&tee &i
adieri. 52 asc&t2 s&p&see 1&'ii" ti<rii HWcarniei" cr&=ii -aa&ri p2=ind o co!oar2. Ce s2 /n,ir doar
ni!ic&riA 5o!it prin desc0ntece" c>ip& &nii (Lunae imago+ co-oar2 din cer...M
Preoteasa Proseenos / o'e,te pe po'estitor c& !2t&ra" /ns2 de<ea-a. Se 'ede o-i<at2 s29# cond&c2 a
o preoteas2 a &i Priap" Oenot>eea E/n <rece,te Lcea a c2rei =e& este 'in&MF. Oenot>eea /i '0r2 /n an&s
&n fascinum de piee (scorteum fascinum+ &ns c& &ei ,i pres2rat c& piper. Pe &r!2 /i o'e,te seB& c&
&n snop (fascem+ de &r=ici 'er=i (*iridis urticae+. At&nci" seB& ren2sc&t a po'estitor&&i se ridic2"
/!p&n<0nd&9i t&nica
N& se ,tie c&! se s10r,e,te ro!an&. Este posi-i ca acest 1ra<!ent con1&= s2 'aore=e c0t orice 1ina.
Petroni& ,i9a scris ro!an& /n anii GG ,i G). Herc&an&!" Opontis" Po!pei ,i Sta-ia a& 1ost acoperite
de a'2 /n )$. Istoria iterar2 ro!an2 /n sens strict se s10r,e,te ea /ns2,i c& &n ludi&rium. Cons&&
Kecimus 6agnus :usonius a 1ost dasc2& &i Pa&in de Noa ,i a /!p2rat&&i Gra(ian. A&soni& este
cre,tin ,i se adresea=2 &i Pa&&s" e /ns&,i cre,tin. Ludi&rium7uA &i A&soni& este de &n <&st /ndoienic:
'rea s2 1ac2 din opera &i Ver<ii& Es&pran&!it L3ecioaraM din pricina p&dorii sae: Part-enien dictum
causa pudoris+ &n ludi&rium (&n sarcas! o-scenF" ei!in0nd 'ers&ri sa& 1ra<!ente de 'ers&ri din
1iecare dintre poe!ee &i. Dar aceast2 seec(ie" care ina&<&rea=2 e'& !edi&" a!estec0nd i!a<ini
eBtrase din )eorgice c& atee /!pr&!&tate din (neida, atest2 tot&,i o 'i=i&ne despre i&-ire ,i &n
p&ritanis! care n& apar(in c0t&,i de p&(in etr&sc&&i Pu&lius $ergilius 6aro. A&soni& /,i pre=int2
ast1e !o=aic& s2& sarcastic: LDeoarece a cee-rarea n&n(ii (cele&ritas nuptialis+ s&nt
KG
Sexul i spaima
/ndr2<ite %escenninos7urile ,i pentr& c2 acest Coc de ori<ine 'ec>e (*etere instituto ludu+ necesit2
icen(e de i!-aC" o s2 '2 de='2&i secretee aco'&&i ,i ae pat&&i (cu&iculi ,i lectuli+. Ast1e 'oi ro,iU
de do&2 ori pentr& c2 a! 12c&t din Ver<ii& &n poet ipsit de p&doare ($ergilium impudentem+?.
So(& se apropie de t0n2ra so(ie: LEa" care de !&t2 're!e /ntorcea cap&" / pri'e,te. Vrea s2 respin<2
ceea ce o sperie. Tre!&r2 /n 1a(a s&i(ei a!enin(2toare. Un !e!-r& asc&ns s&- 'e,!inte" ro,& prec&!
-oa-ee s0n<erii de -o= ,i prec&! cina-r& /,i .arat2 cap& descoperit. /ndat2 ce picioaree s9a&
/nc0ri<at" acest !onstr& >idos" <roa=nic" enor! ,i or- (monstrum -orrendum informe ingens cui
lumen ademptum+ se dep2rtea=2 de coapsa -2r-at&&i ,i" 1ier-inte" o apas2 pe so(ia /n1ier-0ntat2. /ntr9
&n co( retras" spre care cond&ce o c2r2r&ie /n<&st2" eBist2 o cr2p2t&r2 care &ce,te. Ea r2sp0nde,te o
!ias!2 <rea Nici o 1iin(2 p&r2 n& are drept&" 12r2 pri>an2" s2 stea /n acest pra<. Acoo se a12 o
ca'ern2 /n<ro=itoare. Ad0nc&rie ei /nt&necoase r2sp0ndesc !ias!e ce r2nesc n2rie. Acoo" e /,i
/!p0nt2 scoar(a aspr2 ,i nod&rie (ep&,ei sae" ad&n0nd&9,i toate 1or(ee /ntr9&n sin<&r a'0nt S&i(a s9a
/n(epenit ,i -ea" /n i!p&s& ei ad0nc" s0n<ee 'ir<ina. Ca'ernee ad0nci r2s&n2 ,i <e!. Ea" c& o !0n2
a!or(it2" 'rea s2 s!&<2 ar!a" dar '0r1& p2tr&nsese prea ad0nc /n rana de carne 'ie. /ncerc0nd de trei
ori s2 se scoae" spriCinit2 /n coate" ea 'oia s2 se redrese=e. /ns2 de trei ori a c2=&t din no& pe pat. E
contin&2 12r2 1ric2" 12r2 r2<a=" 12r2 odi>n2. A<2(at ,i ipit de piron& s2&" n& a-andonea=2 ni!icD e /,i
(ine oc>ii /ndrepta(i spre stee (oculos su& astra+. Rit!ic" eBec&t2 !i,carea /nainte ,i /napoi" o'ind
&ter&. O-osi(i" ei se apropie de s10r,it. Apoi" &n <010it din ce /n ce !ai des e sc&t&r2 !e!-ree ,i
-&=ee &scate. S&doarea c&r<e peste tot ,iroaie. E s2-e,te ep&i=at ,i 'intree &i /!proa,c2 &n ic>id
(distillat a& inguine *irus+?.
CAPITOLUL VII K/6JS (C $DLL:
3rescee s&nt ni,te re=&!ate tra<ice ae c2r(ior. Aceste re=&!ate ae po'estirii constit&ie" de
ase!enea" aC&toare ae !e!oriei pentr& ate c2r(i. EBerci(i& !e!oriei a popoaree antice a d&s a &n
an&!it n&!2r de te>nici !ne!ote>nice pe care oa!enii din epoca noastr2 n& !ai ,ti& s2 e 1ooseasc2.
Seneca Tat2 a 1ost &na dintre cee !ai !ari !e!orii ae ti!p&i s2&. E p&tea s2 recite" s&- do!nia &i
A&<&st" de a pri!& a &ti!& 'ers" o tra<edie pe care o a&=ise s&- dictat&ra &i Ce=ar. 3rescee"
stat&ie" <r2dinie" casee era& 1oosite ,i ee ca !an&ae de !e!orie. Cicero po'este,te c&!
Si!onides a n2scocit ars memorati*a Earta !e!oriei arti1iciaeF" aC&t0nd&9se de disp&nerea oc&rior
<Dod+ dintr9&n aparta!ent care arsese ,i re&nind sec'en(e /ntreip a 1ost /ntip2rit
/ntr9&n ta-o& pictat" /n ar<i2 proasp2t2" /nainte de a 1i ars2" ori /n cear2" /n =i&a c0nd /,i d2dea&
s&1et&" d&p2 ce i se apropiase de -&=e o<inda de ara!2" pe care 1iii or o (inea& /nc>is2 /ntr9&n
d&2pior din atri&!. 3rances [ates a st&diat aceste procedee de !e!orie arti1icia2 proprii iterat&rior
orae antice. Aproape c& do&2 secoe !ai t0r=i&" %a&ius Quintilianus /,i repre=enta !e!oria ca o
c2dire prin care c&treieri de a &n cap2t a ce2at pentr& a <2si o-iectee dep&se aici L/n !od
arti1iciaM Epictor se sp&nea /n atin2 artifex+.
Casee ro!ane era& /n pri!& r0nd c2r(i" /n a doiea r0nd 9!e!orie. N& tre-&ie s2 &it2! c2 p&neai
picior& /ntr9o Lpa<in2 de carteM" c2 intrai /ntr9&n memorandum at&nci c0nd p2tr&ndeai /ntr9o cas2
ro!an2 ,i tre-&ie s2 e'oc2! n&!aidec0t /n c&<et& nostr& aceste a1ir!a(ii" at0t de <re& de /n(ees
pentr& noi" pe care e 12cea Cicero a 1inee rep&-icii (:d 2erennium, IV" Ke /ratore, IIF:
KK Sexul i spaima
LC2ci oc&rie se ase!&iesc !&t c& t2-i(ee &nse c& cear2 sa& c& papir&s&rie. I!a<inie (simulacris+
sea!2n2 c& iteree (literis+. AranCa!ent& ,i disp&nerea i!a<inior sea!2n2 c& scrierea 3apt& de a
rosti &n disc&rs este co!para-i c& o ect&r2M.
Acestea s&nt a1ir!a(iie &n&i orator care /,i /n'a(2 disc&rs&rie pe dina1ar2" pri'ind&9,i pere(ii.
Cicero ada&<2 c2" deoarece &cr&rie de care /(i a!inte,ti ce !ai -ine s&nt &cr&rie r&,inoase" pentr& a
!2ri capacitatea !e!oriei se 'or 1oosi /ntotdea&na c& 1oos i!a<inie i-idinoase. Ta-o&rie
2&ntrice /ncep s2 se!ene c& ni,te scene pictate sa& c& ni,te ca!ere. Gaeriie ori portic&rie /ncep s2
capete /n12(i,are de 'iseI Visee se 'or pop&a c& caa!-&r&ri 'i=&ae" deoarece ee sea!2n2 aceor
re=&!ate i!o-ie c& care se identi1ic2 !e!oria Ji" 1iind i!o-ie" ee era& patetice. Ji" pentr& c2 era&
patetice" ee /nd&io,a& de a sine ini!a Ji /nd&io,0nd ini!a" ee sar pe pere(i" pe portic&ri" pe ca!ere"
pe 1resce. 3rescee condensa& c2r(ie pe care e condensa s&1et&.
C0nd cei dint0i 1ioso1i <reci ,i9a& /ntors pri'irea spre societatea ci'i2 ,i a& c&<etat as&pra neini,tii
cotidiene /n care se =-2tea dorin(a" pita<oreicii" cinicii" epic&rienii" stoicii" scepticii" adep(ii rei<iior
noi" 1iecare a r0nd& or pretindea& c2 se deose-esc &nii de a(ii. Ei prop2'2d&ia& ideea c2 era& to(i
str2ini acestei 'ioen(e .eBterioare ,i acestei neini,ti interioare. C/nd s9a& insta&rat tiraniie" ei a&
considerat c2 era& str2ini pe acest p2!0nt tiranic ,i c2 tre-&ie s2 se ei-ere=e de ace,ti despo(i ,i s2 se
retra<2 a (ar2. C0nd s9a instaat i!peri&" ei a& interiori=at /ns2,i ideea de patrie. 5ai pro!pte dec0t
Narcis descoperind pietri1icarea /n1rico,2toare a i!a<inii sae" s&1etee 1orti1icate a& !&r!&rat:
cos!os& ,i ego s&nt tot&na.
Epic&r a 1ost /n seco& a III9ea /nainte de Hristos ceea ce 3re&d a 1ost /n seco& a HH9ea ,i ro&
socia pe care doctrinee or ,i 9a& as&!at a a'&t o in1&en(2 ase!2n2toare. Te=a or ini(ia2 este
aceea,i: &n o! care n& se -&c&r2 /,i prod&ce -oaa care / !acin2. An<oasa" ada&<2 a!0ndoi" n& este
dec0t i-ido& seB&a care e=it2" se /ntoarce /!potri'a &i /ns&,i ,i intoBica. Ase!2narea se opre,te aici.
3ra<!ent& O# din Epic&r <2s&ie,te: LTo(i oa!enii
Komus et *illa
K$
/,i trans!it neini,tea prec&! - epide!ieM. E n& se 'oia 1ioso1" ci terape&t. (piEouros /nsea!n2 /n
<rece,te Lce care aC&t2M. C-erapeutiEos /nsea!n2 Lce care 'e<>ea=2M" care are <riC2. E detesta toate
1ioso1iie" consider0nd&9e doar ni,te constr&c(ii de e'a=i&ni ,i i&=ii. Epic&r a /n(ees ce dint/i" sp&ne
L&cre(i&" c2 orice o! /n inti!itatea sa (domi+ are o ini!2 neini,tit2 (anxia corda+, care /i c>in&ie,te
ne/ncetat spirit& c& neini,ti 12r2 rost (Ke natura rerum, IV" #OF. Doar nat&ra /i 'ine /n spriCin. LCeres
i9a dat o!&&i <r0&" iar Li-er 'in&" ,i Epic&r re!ediie 'ie(ii (solacia *itae+.? Re!ediie s&nt /n
n&!2r de patr&: n& tre-&ie s2 te te!i de cee di'ineD de !oarte po(i s2 1ii si<&rD 1ericirea se poate
do-0ndiD tdt ceea ce /nsp2i!0nt2 poate 1i /nd&rat De!ocrit sp&nea: L/!pre&narea seB&a2 este o !ic2
apopeBie (apoplexie smiEre+. C2ci &n o! iese dintr9&n o! ,i se s!&<e" desp2r(it ca de o o'it&r2
(plege+?. Epic&r preia contrari& te=ei &i De!ocrit. Orice p2cere deri'2 din p2cerea sarDt9&&i ,i
1iecare p2cere are o &nitate 'ita2 s&perioar2 /n a-sen(a d&rerii. $oluptas este sin<&ra sen=a(ie &!an2
care di'ini=ea=2 ,i" 12r2 ca s2 ne 1ac2 ne!&ritori" ea 1ace din noi !ai !&t dec0t o /!-inare de ato!i ce
s&nte! de 1apt: ea proc&r2 corp&&i o sen=a(ie de sine s&perioar2 Ea 1ace din s&1et &n sum di'in. N&
eBist2 dec0t o eBperien(2 pentr& La se si!(i 'i&M" care este p2cerea" pentr& c2 ea &ne,te corp& ,i
s&1et&. /!pre&narea seB&a2" care este i='or& corp&&i 'i&" este s1/r,it& corp&&i 'i& /n c&!ea s29
n2t2(ii sae. Acoo 'ia(a totai=ea=2 c& ade'2rat corp& &!an" acoo &nde (st de'ine Sum. Vo&ptatea
poate 1i de1init2: &!an& care 1ace corp c& 'ia(a /n /!-r2(i,are" p2cerea se si!te ea /ns2,i. P2cerea
care se si!te ea /ns2,i este 1ericirea. Ni!ic /n d&rere" nici /n !inte" n& poate 1i co!parat c& aceast2
eBperien(2 totai=atoare.
Soon sp&nea: LNi!eni n& poate sp&ne c2 e 1ericit /nainte de a9i -ate &ti!a cip2M. Epic&r a1ir!a:
LPentr& 1ericirea tr2it2 s2 !&(&!e,ti c>iar /n cipa des2'0r,it2 a pre=en(ei depineFM. Ro!anii =icea&:
LOrice or2 este s&pre!2M. Supremum /nsea!n2" de ase!enea" Lp&nct c&!inantM.
S&-ti2 ,i /ndep2rtat2 este nat&ra i&=orie a =eior" a c2ror 1or!2 &ni'ersa2 este o1erit2 oa!enior /n
'ise. Prin str&ct&ra ato!ic2 1oarte discret2 ,i 1oarte 1&id2 a 1irii or" =eii s&nt corp&ri dia1ane. Ei s&nt
c'asipict&ri. Epic&reis!& a 1ost doctrina ato!&&i spa(ia ,i a ato!&&i te!pora: n& eBist2 dec0t
aparen(e ,i cipe Ecipe de 'ia(2 ,i o cip2 a !or(iiF. Intensitatea cipei este sin<&r& re!edi&.
$8
Sexul i spaima
Komus et *illa
$#
Tre-&ie s2 pre1aci <roa=a !or(ii prin 1rene=ia instantanee ,i i!pert&r-a-i2 c& care tr2ie,ti.
Ato!i ai ti!p&&i" ato!i sociai" discipoii &i Epic&r pre1er2 sin<&r2tatea sa& ce !&t <r&p&rie
&!ane de !ic2 a!pit&dine9/n oc& ora,eor sa& a !&(i!ior. Epic&r a1ir!a c2 orice !&(i!e
/nsea!n2 o 1&rt&n2. C&'0nt& atinesc indi'id coresp&nde <reces99c&&i ato!. Epic&r op&nea !&(i!ii
1iin(ee se!e(e (so&arous+ ,i independente (autarEeis+. Ato!is!& 12r2 1inaitate" care repre=int2
1ond& teoriei ,i care constit&ie !ateria &nic2 a &!ii 1i=ice" cond&ce 1iecare ato! &!an a Lana>ore=2M
Ea independen(2 terape&tic2" a indi'id&ais! sociaF. Acest ato!is! a 'ie(ii cotidiene s9a condensat
/n i!a<inea <r2dinii: s2 ad&ci &n ato! s2tesc /n ora, /n a c2r&i s0n s2 tr2ie,ti ca &n indi*iduum de
'ia(2 consacrat2 &n&i atomos de o cip2. Aceast2 idee /i p2rea c>iar ,i &i Pini& ce +2tr0n o no&tate
incredi-i2. Iat2 de ce secta &i Epic&r a &at n&!ee de Gr2din2.
*
/n an& #)O7" s2p2t&rie ar>eoo<ice de a Herc&an&! a& dat a i'ea2 o -i-iotec2 epic&rian2 c& #)88
de s&&ri de !an&scrise (*olumina+. La'a incandescent2" care a acoperit ora,&" e9a ars !ar<inie.
Aceast2 c2dire a 1ost n&!aidec0t -ote=at2 Via Papir&s&rior. Pentr& c2 era& pietri1icate" &scate"
i!posi-i de der&at" 1iecare *olumen a 1ost dec&pat /n cooane ae c2ror -&c2(i a& 1ost p&se pe &r!2
cap a cap. 5aCoritatea acestor 'o&!e" /n a1ar2 de !aree tratat de 1i=ic2 a &i Epic&r" apar(inea&
prieten&&i &n&i 1ioso1" discipo a &i Epic&r" care a tr2it /n ti!p& Rep&-icii ,i a dictat&rii &i Ce=ar"
,i se n&!ea 3iode!. Opera &i 3iode! este o s&it2 de !ici tratate despre s&1erin(e" !oarte" -o<2(ii"
s2n2tate" !0nie" despre c&'0nt& 1ranc" despre poe=ie" se!ne" =ei" s!erenie !&=ic2. Din #)O7 ,i p0n2
ast2=i" 'o&!ee <2site /n 'i2 din Herc&an&! n& a& 1ost /nc2 toate der&ate" t2iate" transcrise ,i
p&-icate.
LN& po(i nici !2car /n 'is s2 pose=i ti!p& ce deposedea=2M" scrie 3iode! din Herc&an&! (Kespre
moarte, HIVF. N& tre-&ie s2 dore,ti 'ia(2 &n<2 !&ritoriorD N& eBist2 L!ai !&tM ti!p /ntr9o 'ia(2
&n<2 dec0t /ntr9o 'ia(2 sc&rt2. Sin<&ra care contea=2 este cipa !aBi!2 /n penit&dinea pre=en(ei
sae. /n &crarea Sentences
*aicanes se sp&ne: LNiciodat2 n& tre-&ie s2 a!0ni nici o -&c&rieM. Hora(i&" /n ti!p& &i A&<&st" =ice:
'9rpe diem. EI!a<inea de a c&e<e 1iecare =i ca ,i c&! ar 1i 'or-a de o &nic2 1oare ce /n1ore,te era
deci o i!a<ine no&2. N& eBist2 do&2 =ieD n& eBist2 do&2 1oriD n& eBist2 do&2 corp&riD n& eBist2 do&2
1e(eF. 3iec2rei cipe tre-&ie s29i sp&i: LOpre,te9te;M Via(a n& este de 1iecare dat2 dec0t o tres2rire de
rena,tere" care se reprod&ce ast1e (0,nind /n 1iecare din p&nctee sae. Ea /,i ep&i=ea=2 1ericirea de
1iecare dat2" din ce /n ce !ai decantat2 de t&-&r2ri ,i de te!eri. O!& poate LconcentraM pre=ent&.
Care este scop& 'ie(iiA 3oa!ea" so!n&" spas!&. 'i&us, somnus, li&ido per -une7circulam curritur
E3oa!ea" so!n&" dorin(a" iat2 cerc& /n care se /n'0rteF. Spas!& este ceea ce ne ad&ce pe &!e.
Depresi&nea ner'oas2 n& /nt0r=ie s2 se strecoare /n /nt&neric& dinaintea na,terii. /n dec&rs& 'ie(ii
noastre" pasi&nea erotic2 este sin<&r& (e 1ina c2r&ia ne consacr2 corp& nostr&. Ne'oie n& s&nt at0t
de o-sedante prec&! dorin(ee. Ji spre deose-ire de dorin(e" sa(ietatea e stin<e. Niciodat2 >rana"
-2&t&ra" c2d&ra n& o1er2 oc>ior no,tri o-iecte at0t de 1ascinante. N&!esc Lo-iecte 1ascinanteM
o-iectee care d&rea=2 dincoo de satis1ac(ia pe care o o1er2" ,i c>iar /n interior& -&c&riei pe care o
proc&r2. Epic&r =ice c2 p2cerea erotic2 r2!0ne /n noi ca &n etaon a t&t&ror 1ericirior. Act& seB&a
1ace ordinea !acrocos!ic2 i!inent2. Aristote sp&nea c2 1a&s& este 1orCa stear2 &nde cet2(enia
prinde corp. 5o!ent& erotic este acea c0nd 'ia(a se !ani1est2 c& cea !ai !are 1or(2 E1or(a
eBasperat2 ,i d&reroas2 a !e!-r&&i care dore,teF /ntr9o intensitate a<rea-i2. P2cerea este pre=ent&
satis12c&t. /n p2cere este 'ia(a /ns2,i" care ader2 a ea /ns2,i ,i a or<anis!& s2& E,i c>iar a
!ortaitatea or<anis!&&i s2&" prec&! c2d&ra a 1oc sa& a-ea(a a =2pad2.
Vid& /nconCoar2 1i<&rie pictate. Tre-&ie s2 /n(ee<e! acest caracter ins&ar pornind de a 1i=ica
ato!ic2 a &i Epic&r. L&cre(i& credea c2 'id& /nconCoar2 toate &cr&rie. Uni'ers& este in1init" deci
ipsit de centr&. E n& poate 1i asa!-at. L&cre(i& /,i repre=int2 spa(i& ca &n 'id 12r2 !ar<ini" /n care
ato!ii po&2 a nes10r,it /ntr9o !i,care de s&s /n Cos" i!&a-i2 ,i etern2. L&cre(i& /,i
$7
Sexul i spaima
repre=int2 'ia(a ca o i=-&cnire identic2 a se!in(eor care se con1&nd2 c& poaia si!&acreor /n spa(i&.
/n <reac2" eiEon, eidola /nsea!n2 i!a<ini Eicoane" idoiF. /n atin2" simulacra, simul s&nt s&s(in2torii
1antas!eor Ei!a<inior &!inoaseF. Reii era& /ndeose-i /nso(itori i!a<inari: simul, d&-&ri" personae,
!2,ti dionisiace. Iat2 Satura HV de L&cii& (Jt pueri infantes+I LPrec&! copiii" care a 'or-i n& ,ti&
/nc2" n9a& nici o /ndoia2 c2 'ii s&nt stat&ie toate ,i oa!enii s&nt" tot ast1e oa!enii n& se9ndoiesc c2
'isee scornite (somnia ficta+ ade'2rate s&nt" ei cred c9o ini!2 se =-ate9n stat&ia de -ron=. Dar asta9i o
<aerie de pict&ri (pergula pictorum+. Ni!ic ade'2rat n& este (*eri ni-il+. L&cr&rie toate s&nt n&!ai
p2s!&iri (omnia ficta+?. Stra-on ada&<2 c2 /ntrea<a pict&r2 antic2 ()eografia, I" 7" $F const2 /n L!2,ti
de teatr& pentr& a speria s&1etee sa-e" n2scocite de sc&ptori ,i de pictori pe care cond&c2torii
stat&&i /i p2tescM.
Aristote scria: LN& po(i s2 <0nde,ti (noein+ 12r2 i!a<ini !entae (aneup-antasmatos+?. Ji ada&<2 (Ke
memoria, %%$GF c2 n& ar eBista !e!orie 12r2 1antas!e. Latinesc& simulacra trad&ce n& n&!ai
<recesc& eidola, ci ,i <recesc& p-antasmata. Tre-&ie s2 <0ndi! aoat2 cee trei sens&ri prin care
L&cre(i& de1ine,te si!&acree (simulacra+I e!ana(ia !ateria2 a corp&rior care n& s&nt dec0t o
poC<>i(2 de ato!i ,i care ac2t&iesc totaitatea &!ii" &!-ree !or(ior" aparen(ee =eior. N& eBist2
dec0t ato!i. Orice sen=a(ie este o ciocnire de ato!i. Acest contact -r&sc este !&t" alogos, a-s&rd"
a-so&t" in1ai-i-i. Orice 'i=i&ne este o eCac&are de ato!i" care se a'0nt2 contra &nei poi de ato!i /n
'id. L&!ea eBist2 doar printr9o /nt0!pare care se repet2 /n 1iecare cip2. Noi <0ndi! doar printr9o
/nt0!pare care se repet2 /n 1iecare cip2. Noi eBist2! doar printr9o /nt0!pare.
Vid& /nconCoar2 corp&rie oa!enior ato!i. Dorin(a de a 1i independent (autarEeia+ coresp&nde
n2=&in(ei de a 1i ce !ai p&(in ne1ericit. Indi'id& 'a d&ce o 'ia(2 !ai ato!ic2 departe de ora,.
Detestarea ora,&&i ,i /ndep2rtarea de e pe care aceasta o atra<e s&nt pri!ii pa,i spre /n(eepci&ne.
Pini& /i scrie &i 5inici&s 3&ndan&s: LL&a(i &na c0te &na =iee petrec&te /n ora, (in ur&e+ ,i 'e(i crede
c2 '2 ies a socotea2 cipee tr2ite. 5ai !&te dac2 &a(i
Komus et *illa
$*
socoteaa n& !ai iese. Toate oc&pa(iie care p2rea& indispensa-ie (necessaria+ /n =i&a /n care a&
s&r'enit (i se par de,arte /n ca!& de a (ar2 ,i at&nci se na,te ideea c2 aceste =ie a& 1ost pierd&te. Iat2
ce !i9a! =is /ntr9o =i c0nd a! sosit a 'ia !ea din La&rent. A! citit (lego+. A! scris (scri&o+. N& a&d
ni!ic din ceea ce re<ret c2 a! a&=it (ni-il audio =uod audisse+. N& sp&n ni!ic din ceea ce re<ret c2
a! sp&s (nihil dico =uod dixisse paeniteat+. Ni!eni n& 'ine" oricine ar 1i" s2 cao!nie=e a &rec>ie
!ee prin 'or-e r2&'oitoare (sinistris sermoni&us+. E& /ns&!i n& deni<re= pe ni!eni. Nici o dorin(2 n&
!2 /ncearc2" nici o tea!2 n& !2 soicit2" nici o =ar'2 n& !2 neini,te,te. Vor-esc doar c& !ine /ns&!i
,i c& scrierie !ee (mecum tantum et cum li&ellis lo=uor+. O !are" o (2r!" o !&=e& ade'2rat ,i soitar"
'oi dicta(i; (/ maris, o litus, *erum secretum=ue mouseion, dictatis!+?
Ceea ce Epic&r n&!ise autarEeia Ere1&=& de a 1i &n sca'" i-ertatea independent2 de toate &cr&rie ca
scop atri-&it o!&&i /n(eeptF" ro!anii a& trad&s" c&rios" prin temperantia E/n sens de p2cere !aBi!2"
adic2 p2cere care se a12 /n orice cip2 a i!ita d&reriiF. A&tar>ie !ai /nsea!n2 ,i posi-iitatea
re/ntoarcerii /n orice cip2 a starea nat&ra2. Ro!anii" d&p2 r2=-oaiee ci'ie" C&deca& in'a=ia pornind
de a pr2-&,irea 1ie poitic2" 1ie na(iona2" 1ie i!peria2" 1ie cos!ic2. Ei a'ea& /n !e!orie a!intirea
r2=-oaieor ci'ie. A'ea& /n 1a(a oc>ior c&t&rie distr&se ,i r&inee ora,eor" a a c2ror /n!&(ire pe
s&pra1a(a p2!0nt&&i /,i ad&seser2 ei /n,i,i contri-&(ia I!p&s& 1iec2rei persoane pri'ate era s29,i
&neasc2 p2!0nt&rie /n !ari do!enii ati1&ndiare pri'ate" de tea!a acestei
cipe.
Loc&rie ana>oretice era& pictate n& doar /n paatee ora,eor" ci c>iar ,i /n oc&rie destinate i=o2rii
/nse,i. C>iar 'iee din Ca!pania" /nconC&rate de <r2dini" repre=int2 pe pere(ii or 1resce c& <r2dini.
C0nd Pini& /i descrie &i Ro!an&s 'iee pe care e st2p0ne,te" crede c2 1ace o <&!2 co!par0nd&9e
c& piesee de teatr& ae aeBandrinior" c0nd de 1apt n& 1ace dec0t s2 re<2seasc2 /nscen2rie tra<ice
dionisiace care /i pasionaser2 pe ro!ani c& patr& secoe !ai /nainte a <reci: LPe !a& ac&&i Lari&s
a! c0te'a 'ie" /ns2" dintre toate" do&2 /!i prod&c deopotri'2 ,i p2cere ,i -2taie de cap. Una" ridicat2
pe st0nci" ca a +aiae" pri'e,te ac& de s&sD ceaat2" de ase!enea /n sti& ceor de a +aiae"
!2r<ine,te ac&. Din aceast2 pricin2 o n&!esc pe care dint0i: tra<edie (tragoediam+,
$%
Sexul i spaima
Komus et *illa
$O
iar pe ca de a do&a: co!edie (comoediam+. Pri!a parc2 ar 1i ridi9cat pe ni,te cot&rni (=uasi
cot-urnis+. Cea de a do&a 9 pe ni,te cond&ri (=uasi socculis+. Cea dint0i" a,e=at2 pe o coin2 proe!i9
nent2" desparte do&2 <o1&ri !ici. Cea de a do&a !2r<ine,te &n sin<&r <o1&e(" &r!0nd o c&r-2 a!p2.
/n cea dint0i" pro!enada pentr& itiere descrie inii sin&oase din teras2 /n teras2. In cea de a do&a"
itieree !er< pe o aee de9a &n<& (2r!&&i. Cea dint0i esteM 1erit2 de 'a&rie 9 care se spar< /n cea de
a do&a. Din pri!a pot 1i '2=&te -2rcie pescarior. Dintr9a do&a po(i pesc&i c>iar t& (ipse piscari+ ,i
po(i s2 ar&nci c0ri<& &ndi(ei din ca!era ta (de cu&iculo+, c>iar din pat& /n care te odi>ne,ti (etiam de
lectulo+, ca ,i c&! ai 1i /ntr9o -arc2 (naucula+?.
O!& n& oc&ie,te eBc&si' /n interior& &nei domus. Casa s22,&ie,te /n s&1et& &i. Interdic(ia i&-irii
,i a &i Ven&s pasionat2 care se 12cea !atroaneor ro!ane este" paradoBa" insepara-i2 de no(i&nea de
cas2.
Ro!a 1&sese &n sat patrician (2r2nesc" o ad&nare de capi de cas2 En&!i(i Patres+, care repre=enta&
can& or /ntr9o 1a!iie !ai !are En&!it2 senatF" c& o rei<ie 1a!iia2 Earii" i!a<inie p2rin(ior
!or(iF. Esc>i sp&ne /n (umenidele E'ers&rie G8G9GO)F c2 !a!ee n& procreea=2. Apoo a1ir!2 c2
!a!ee n& s&nt dec0t doicie &n&i <er!ene pe care Patres
D
c& mentula or de'enit2 fascinus, / dep&ne
/n ad0nc& !atricei or. /n ce pri'e,te seB&aitatea" 1e!eie s&nt deci str2ine de copiii pentr& care n&
1ac dec0t s2 e o1ere casa p0ntece&i or. Ceea ce contea=2 este Ls2t2re(&M Ece care se a'0nt2" ce care
sareF" care /,i dep&ne acoo s2!0n(a. P&tar> ne reatea=2 c2" /ntr9o" =i" Cato" c0nd peda pentr&
proscrierea i&-irii senti!entae a !atroane" a =is c2 &n o! /ndr2<ostit Lper!ite s&1et&&i s2& s2
tr2iasc2 /n corp& at&iaM EP&tar>" 'ato, HI" OF. O ad!ira-i2 de1ini(ie care cari1ic2 /n acea,i ti!p
stat&t& <eni&&i ,i p&ne /nainte nat&ra de!onic2 a acestei !aadii care este i&-irea senti!enta2: ea n&
este doar antistat&tar2" ea a!enin(2 identitatea persona2. Ea este cea care deter!in2 sc>i!-area casei.
/n Grecia antic2" apoi /n &!ea etr&sc2" apoi /n Ro!a /ns2,i" dra<ostea ,i !oartea /nsea!n2 acea,i
&cr&. Dra<ostea d&ce /ntr9o at2 cas2 Er2pirea Eenei /n cetatea TroieiF. 5oartea d&ce /ntr9o at2
cas2 Er2pirea Perse1onei /n &!ea s&-teran2" cea a tr&p&rior arse ori /n>&!ateF. Eros ,i T>anatos
se!ni1ic2 cee do&2 !ari rapt&ri posi-ie. /nt0i ,i9nt0i" ei s&nt cei doi !ari =ei care Ldeocai=ea=2M din
p&nct de 'edere socia E&n& /n casa so(&&i 'i&" ce2at /n !or!0nt& so(&&i !ortF. Apoi" din p&nct de
'edere 1i=ic" aceste do&2 r2piri cad /n aceea,i stare: so!n& inter!itent sa& de1initi'. Iat2 de ce HWpnos
este e<at at0t de Hades" c0t ,i de Eros. /n >orc2it& dorin(ei sa& /n >orc2it& a<oniei" ei s2'0r,esc rapt&
noaptea. Psi>oo<ia" /n stadi& ei ce !ai 1r&st" a r2!as 're!e /nde&n<at2 aceea,i. R2pirea" /n !atricea
ei" n& desparte pot-os ,i eros. Dor& d&p2 ce a-sent" /n so!n sa& /n stare de 'e<>e" n& deose-e,te
/ndoierea de dra<oste. Care este s2a,& (domus+ ce&i a-sentA 5or!0nt&" ini!a. C0nd Eectra ad&ce
&rna de 1ier" care asc&nde cen&,a 1as2 a &i Oreste" /n 1a(a &i Oreste /n carne ,i oase" scena este at0t de
t&-&r2toare" ca ,i !eta1ora 1rapant2 introd&s2 de Tacit c0nd a1ir!2 c2 ini!a este L!or!0nt&M ceor
pe care i9a! i&-it. Tacit constr&ie,te o co!para(ie a c2rei 1or(2" pe c0t de si!p2" pe at0t de 'ec>e" s9a
pierd&t Ini!a este Ldo!&s in1ernaisM a 1antas!ei ce&i care este i&-it" prec&! !or!0nt& este Lini!a
'ieM &nde oc&iesc L&!-reeM ceor care a& p2r2sit L&!inaM acestei &!i /n 1oc.
/ns2 aceast2 s22,&ire a <eni&&i /ntr9o at2 domus dec0t corp& persona n& este posi-i2 pentr&
!atroan2. Komina Ecea care p2=e,te domus+ n& poate s2 1ie sca'a &nei do!iciieri /n a1ara castei.
Aceast2 o!nipre=en(2 psi>ic2 Esandaee /naripate ae &i P>ers&" aripie &i C&pidonF este
distr&<2toare deopotri'2 pentr& identitatea cet2(enior care s9ar na,te din ea" pentr& p&ritatea castei ,i
stat&t& so(iei. Ro!anii credea& c2 tre-&ie s29i ocroteasc2 pe cet2(eni de pasi&nea a!oroas2"
satis12c0nd&9e dorin(ee /ntr9&n at oc dec0t propria domus. P&tar> po'este,te c2" /ntr9o =i" Cato
Cen=or&" /n9torc0nd&9se de a 3or&!" a o-ser'at &n t0n2r patrician ie,ind dintr9&n &panar. T0n2r&
aristocrat" '2=0nd&9#" ,i9a asc&ns n&!aidec0t 1a(a s&- p&pana to<ii. Cen=or&" /n oc s29# !&stre" i9a
stri<at: LC&raC" -2iete; 3aci -ine c2 1rec'ente=i 1e!ei pierd&te ,i n& te (ii d&p2 1e!ei caste;M A do&a =i"
t0n2r& aristocrat" !0ndr& de apro-area &i Cato" a.re'enit a &panar ,i a a'&t <riC2 s2 ias2" ostentati'"
eBact a aceea,i or2. Cato i9a =is: LTe9a! 2&dat c2 !eriar /n n&!ee pe care a!an(ii / n2scocesc
pentr& dra<ostea or ,i care a d2in&it /n c&'intee 1rance=e Lda!eM ori L!ada!eM. Komina era n&!ee
pe care sca'ee / d2dea& !atroanei. Ea este cea care Ldo!in2M /n domus. Sp&n0nd&9i Komina
EDoa!n2" st2p0n2F ceei pe care o i&-e,te" a!ant& /,i /ncac2 stat&t& ,i de'ine sca'& ei. Ee<ia a H9a
din cartea /nt0i a &i Sextus Propertius st2 !2rt&rie: LS2 te p2=e,ti ,i de 'or-ee !ari" ,i de t2cerea prea
&n<i Ca s2 te -&c&ri de9a!or&9(i 9 s2 1ii !ere& !ai &!i (-umilis+ ,i !ere& !ai s&p&s (su&iectus+. Ca
s2 1ii 1ericit (felix+ c& 1e!eia pe care9o i&-e,ti" sin<&ra pe care9o i&-e,ti" tre-&ie s2 n& !ai 1ii &n o!
i-er (li&er+?. C>iar si!&at2" reciproca 1e!inin2 a acestei sit&a(ii este i!po=i'2: o !atroan2"
Mdomina 9 sca'2M este o contradic(ie /n ter!eni.
Ro!a a 1ost s&p&s2 ea /ns2,i &nei r0nd&iei contraditorii: s2 1ac2 tot& ca s2 n& sece s&rsee 'ie(ii" ae
se'ei 'irie" ae 'ictoriei as&pra ator popoare" ,i s2 1ac2 tot& ca s2 n& i!pice ordinea ora,&&i /n
e1er'escen(a &i Ven&s. Jiroaiee de stropi pe tr&p& &i Ven&s r2s2rind din 'a&ri s&nt rod& 'a&rior
din care ea (0,ne,te. P2cerea ei este e<at2 de senti!ent& Ocean&&i" a c2r&i 1iic2 este" pe care -2r-a(ii
n& o /ncearc2 /n 'o&ptatea care e este proprie. Le!ni&s sp&nea c2 1e!eia /ncearc2 o p2cere de do&2
ori !ai !are 1a(2 de cea a -2r-at&&i: LEa s!&<e s2!0n(a -2r-at&&i ,i o ar&nc2 pe a sa o dat2 c&
aceastaM. Dmpotentia mulie&ris Enep&tin(a 1e!eior de a se /n1r0naF" 'ioen(a /n care e ar&nc2 pasi&nea"
ne-&nia !oipsitoare e<at2 de Ven&s 9 acesta este re1ren& Ro!ei. Este" de ase!enea" !it& ei
1ondator" dionisis!& ei Epe care <recii n& 9a& c&nosc&t /ntr9o ase!enea !2s&r2" pe de o parte din
pricina rit&a&&i pede9rastic" pe de at2 parte 9 din pricina instit&(iei sociae a <inece&&iF. O'idi& scrie
/n :rta iu&iriiI :crior est nostra li&idine plus=ue furoris -a&et EDorin(a 1e!eii este !&t !ai 'ie dec0t
a noastr2 ,i pre=int2 !ai !&t2 'ioen(2 ,i deirF.
Ceea ce a scandai=at /n cee trei c2r(i erotice ae &i O'idi& (:moruri, :rta iu&irii, 2eroides+ este
ideea de reciprocitate" ideea de a a!esteca 1ideitatea ,i p2cerea" !atronat& ,i eros&" <eneao<ia ,i
sen=&aitatea" acea dominatio stat&tar2 a so(iei ,i ser'it&tea senti!enta2 ,i nee<i&it2 a -2r-at&&i
(*ir+. Genia& O'idi& a 1ost eBiat de A&<&st pe !a&rie Dan&-i&&i. So(ia &i" o !atroan2 'i<&roas2"
n& a <2sit de c&'iin(2 s29# /nso(easc2. E a !&rit sin<&r"
d&p2 optspre=ece ani" 12r2 ca so(ia &i s2 1i catadicsit s29# 'i=ite=e !2car o sin<&r2 dat2.
Antoni&" 0n<2 Ceopatra" a ac2t&it &n e<2!0nt de !oarte. Pasi&nea a!oroas2 este /ncercat2 de
a!an(ii /n,i,i ca o a<onie ent2. La 1e Ti-& ,i Deia La 1e Proper(i& ,i CWnt>ia. Aceste e<2!inte de
!oarte" /!pr&!&tate din Orient" aceste dependen(e psi>ice constit&ie contrari& e<2!0nt&&i
reprod&cerii ,i a do!iciierii c2s2toriei ro!ane. Este contrari& senti!ent&&i de pietas Edependen(a
nereciproc2" !er<0nd de a 1i& a tat2F.
Po!pei s9a /ndr2<ostit de so(ia sa EI&ia" 1iica &i Ce=arF. E aC&n<e o-iect& -atCoc&rii" de'enit2
n&!aidec0t pro'er-ia2" ,i aceast2 dra<oste decarat2 a constit&it &na dintre ra(i&nie care 9a& 12c&t s2
piard2 p&terea ,i r2=-oi&. P&terea n& poate s2 1ie e<at2 c& i&-irea Ea n& poate 1i e<at2 dec0t c&
dorin(a C&! ar p&tea do!ina(ia s2 1ie dependent2 de dependen(2A 3ideitatea &i Po!pei pentr& so(ia
sa /9a an&at ascendent& poitic Ep&tera &i de a spori 'itaitatea &!ii roa!ne" de a /n!&(i 'ictoriie
Ro!eiF.
La cap2t& ana>ore=ei" ego de'ine o domus inti!2. Ideea &n&i s&1et indi*iduus a 1ost descoperit2 de
epic&reis!. Ideea &nei a&tono!ii a s&1et&&i /n a!intirea 'inei a 1ost /n1iripat2 de O'idi& a To!is"
pentr& a9,i c2p2ta consisten(a de1initi'2 (conscientia+ a A&<&stin" a Carta<ina S&1et& este o /nc2pere
2&ntric2. Un aco' secret ,i insonor de'ine idea pentr& si>2stria &i Pini& de a Co!o. De a o 'i2 a
ata" 'aius Plinim 'aecilius Secundus n9a /ncetat s29,i p&n2 a p&nct ,ot-eca. /n <rece,te" pict&rii i se
sp&ne ,ograp-ia. +i-ioteca a de'enit s&1et& &i (,ot-eca+. Acest c&'0nt /n <reac2 /nsea!n2 Loc&
&nde /(i or0nd&ie,ti 'ia(aM Eaco'" c2!2r&(2F. Pini& descrie ast1e ,ot-eca sa" Lc2!2r&(aM" oc& &nde
s29,i ad&ne 'ia(a (Scrisori, HVII" 77F: LLa cap2t& terasei" a cap2t& <aeriei" /n 1&nd& <r2dinii" se a12
&n pa'iion (diaeta+ care se -&c&r2 de dra<ostea !ea (amores mei+, dra<ostea !ea ade'2rat2 (*era
amores+. E& 9a! pasat acoo (Dpse posui+. Acoo se a12 o -aie de a-&ri soar2 c& 'edere spre teras2 ,i
spre !are" cee do&2 1erestre 1iind /ndreptate spre soare. Un dor!itor d2" printr9o &,2 d&-2" spre
coonad2 ,i" printr9o at2 1ereastr2" are 'edere spre !are (prospicit mare+. 5iCoc& &n&ia dintre pere(i
este oc&pat de &n
$K
Sexul i spaima
Komus et *illa
$$
aco' (,ot-eca+, care se a1&nd2 /n e. C& <ea!&ri ,i perdee (speculari&us et *elis+ poate 1i" d&p2
dorin(2" re&nit ori separat de ca!er2. /n aco'& pa'iion&&i se a12 &n pat (lectum+ ,i do&2 sca&ne
(duas cat-edras+. La picioare ai !area (a pedi&us mare+, /n spate 9 'iee (a tergo *illae+, deas&pra
cap&&i p2d&rea (a capite sil*ae+. Aceste pri'ei,ti pot 1i ad!irate de a aceea,i 1erestre. /n acest oc
n& r2=-at nici 'ocie sca'ior (*oces ser*ulorum+, nici '&iet& !2rii (non maris murmur+, nici
=-&ci&!& 1&rt&nii (non tempestatum motus+, nici str2&cirea 1&<ereor (non fulgurum lumen+, nici
c>iar &!ina =iei" dac2 1erestree n& s&nt desc>ise. Des2'0r,irea acestei i=o2ri (a&iti=ue secrei+ se
eBpic2 prin eBisten(a &n&i coridor (andron+ /ntre =id& ca!erei ,i ce a <r2dinii. Iat2 de ce =<o!otee
se stin< /n 'id& pere(ior. /n partea op&s2 a ca!erei se a12 o /nc2pere !ic&(2 pentr& /nc2=ire
(cu&iculo ->pocauston perexiguum+, pre'2=&t2 c& o 1erestr&ic2 prin care c2d&ra ce 'ine de Cos este
re<at2. Apoi o antica!er2 (procoeton+ ,i &n dor!itor (cu&iculum+ c& 1a(a spre soare p0n2 a a!ia=2.
C0nd !2 retra< /n acest pa'iion (diaetam+, !i se pare c2 !2 a1& departe de propria9!i 'i2 (a&esse
mi-i etiam a *illa mea+. P2cerea !ea este !are !ai aes /n perioada Sat&rnaiior" c0nd tot rest&
oc&in(ei =-&rd2 /n ne-&niie acestor =ie de s2r-2toare ,i r2s&n2 de stri<2te de -&c&rie. E& n& deranCe=
Coc&rie aor !ei (meorum lusi&us+, iar ei n&9!i t&-&r2 c& ni!ic st&di&M.
I!peri& ro!an n9a c&nosc&t decaden(2" nici decin" nici c2dere. Ci'ii=a(ia i!peri&&i t0r=i& a
c&nosc&t ce !ai /nat ni'e de de='otare din istoria ro!an2. Unei re'o&(ii poitice ,i !onar>ice i9a&
r2sp&ns &n a'0nt ar>itectonic contin&& ,i o 1er'oare artistic2 12r2 precedent. Epic&reis!& a /nse!nat
ana>ore=2. Cinis!& a /nse!nat ana>ore=2 Ede,i -&toi& se a1a /n ora,F. Stoicis!& a /nse!nat
ana>ore=2. Cre,tinis!& a 1ost ana>ore=2. S2 te retrae=iei" t&ris!& caseor pop&are" paradis&rie 1iscae ae !icior can&ri /nst2riteF a 1ost
c&'0nt& de ordine a &!ii antice.
Ora,ee se !2rea& ,i se s2-2ticea&. R&inee a& /ncep&t s2 se eBtind2. Do!eniie s9a& /n!&(it /n saltus
E/n re<i&nie s2-atice de a (ar2 ,i /n !&n(iF. E<aitatea aristocratic2 a 1ost a-andonat2. S9a
insta&rat ierar>ia ,i s9a n2sc&t pasi&nea ierar>iior. N& Constantin a 12c&t episcopii ,i a -irocrati=at
cer&: e a stat&at o pasi&ne ierar>ic2 a oa!enior care a& adoptat pasi&nie i!peri&&i. Din no&
P2rin(ii a& trans1or!at /n to<i ne<re to<ie a-e ae ceor ce s9a& n&!it Patres.
T&tea i!peria2" eBtin=0nd&9se pe p2!0nt" s9a /ndep2rtat de e. Tot& s9a /ndep2rtat To(i s9a&
/ndep2rtat: cei eBia(i de tirani 9 /n ins&e" persoanee partic&are a (ar2" ana>ore(ii /n p&stie.
A&torit2(ie !&nicipae s9a& e!ancipat. Reii care /,i pierd&ser2 p&terea pier=0n9d&9,i o1randee a&
de'enit de!oni. Cere!oniie care /,i p2r2siser2 te!pee de'eniser2 !ai con1&=e" dar n9a& disp2r&t
Ee a& 1ost adoptate de !entaitatea 1a!iiar2. Kaimonul persona" <eni&" /n<e9\ r& p2=itor" <ea!2n&
ceresc" o-2d&irea in'i=i-i2 9 toate s9a& a!estecat. Pira!ida socia2" de'enit2 interioar2" a 1ost
deportat2 d&p2 !oarte ,i ea /ns2,i s9a retras /n cer. /ns&,i c&'0nt& angelos aC&n<e s2 se!ni1ice
a&tono!ia persoanei interioare ,i nicidec&! a1&B& 'ita a <ener2rii sae" pe care / a1ir!a 'ec>i&
)enius ro!an" de=e<0nd&9# de toate e<2t&rie de r&denie. Reior inter!ediari i s9a& ad2&<at acei =ei
speciai care s&nt !artirii arenei sa& ai cr&ci1ic2rior ser'ie. Protector& a /ncep&t s2 1ie c2&tat /ntr9&n
patronaC in'i=i-i" d&p2 o ierar>ie &nic2" etaC0nd&9i pe cei !ai !&t sa& !ai p&(in /ndep2rta(i: <eni&
de'ine /n<er p2=itor" patron& se re<2se,te /n s10nt" /!p2rat& /n patriar>" P2rintee /n D&!ne=e&: &n
imperium proiectat /n cer /i scoate din ordinea p2!0ntean2. /n 1e& ei" -iserica a d&s !ai departe
distri-&irie o-i,n&ite de p0ine ,i de cere!onii. Sacri1iciie s0n<eroase ,i &!ane a& p2r2sit arena" pre9
1er0nd&9se sacri1ici& s0n<eros ,i &!an a &n&i =e& 12c&t o! ,i p&s pe cr&ce ca &n ser' /n !iCoc& &nei
&asilica Ea &nei pie(e acoperite sa& a &n&i -a=arF.
Vec>ea dependen(2 1a!iia2 1iind trans1or!at2 de angelos /n oiaitate 'ertica2" a s&1et&&i 1a(2 de
ori<inea &i etern2" aproapee cre,tin&&i n& !ai este str2!o,& s2&" ci D&!ne=e&. A,a ne /n'a(2
E'an<>eia (eu7angelon+. /ntorc0nd spatee <eni&&i (genius+, care n& a1ecta dec0t genitalia oa!enior"
ace angelos persona este ce e care / an&n(2 eu7angelon. Se poate 'or-i ac&! de D&!ne=e& /n
1iecare o!. S&1et& persona de'ine a r0nd& &i o 'i2 departe de ora," o si>2strie 1erit2 de =orn2it&
-anior ,i de 1isc. C&t& !or(ior este /ntrer&pt. Hr2nirea &!-reor a &at s10r,it. D&!ne=e& de'ine
100
Sexul i spaima
!o,tenitor: de 1apt" +iserica de'ine !o,tenitoare a t&t&ror -&n&rior pe care i e ad&c !oartea ,i
anaCiore=a
Ana>ore=a" recr&tarea !i,c2rii rei<ioase ascetice n9a& a'&t !oti'e eBtra'a<ante: ee s&nt insepara-ie
de /n=estrarea !2n2stirii or" adic2 de re1&=& po'erii cresc0nde a i!po=it&&i !&nicipa. LDe=an<aCare
1isca2M 9 poate aceasta este trad&cerea rea2 a c&'0nt&&i anac-oresis. Acest &cr& este atestat de o
anecdot2. /n an& *#G" 1er!a &i A&rei&s a 1ost atacat2 A&rei&s a decarat: L+ine c2 p2!0nt&rie !ee
s&nt at0t de /ntinse" e& n& a! nici o e<2t&r2 c& oa!enii din sat ,i e& r2!0n acas2 (Eata emauton
anac-orountos+?. :nac-oresis este o retra<ere poitic2 ,i o de=an<aCare 1a(2 de sat Ede 1isc& sat&&iF.
Idea& ana>oret&&i Ea ere!it&&iF este acea,i idea de a&tar>ie pe care / /ncerca ro!an&
constr&ind&9,i o 'i2 /n a1ara Ro!ei" de pid2 a Po!pei. Apare ac&! L!ona>&M (monos, ce sin<&rF"
o!& care n& !ai este concep&t ca &n atomos poitic" ci ca &n !ort socia" ca o independen(2
(autarEeia+ 1a(2 de seco" ca &n soitar a c2r&i epic&reis! s9a /nt&necat de1initi'.
CAPITOLUL VIII 5EDEEA
5edeea este 1i<&ra pasi&nii de!ente. Ea repre=int2" de ase!enea" /n iterat&ra aeBandrin2" apoi /n cea
ro!an2" s&rsa tip&&i !a<icienei Eapoi a 'r2CitoareiF. EBist2 do&2 !ari tra<edii despre 5edeea: cea
<reac2 a &i E&ripide ,i cea ro!an2 a &i Seneca 6edeea a 1ost C&cat2 a Atena /n an& %*# /. H." c>iar
/nainte de r2=-oi& peoponesiac. E&ripide n9a re(in&t doar &n episod din e<end2D e a procedat /n a,a
1e" /nc0t toate episoadee din &n<a 'ia(2 a 5edeei se ad&n2 &n& c0te &n& p0n2 a cri=a 1ina2.
Po'estea este &r!2toarea: Iason era 1i& re<e&i din Iocos" de pe coasta Tesaiei. Unc>i& s2&" Peias"
#9a dat Cos de pe tron& re<at&&i pe 1ratee s2&" iar pe Iason / tri!ite s29i ad&c2 0na de a&r din
Co>ida" de a !ar<inea 52rii Ne<re Ecare era p2=it2 de &n -aa&rF" c& <0nd& c2 n9o s2 se !ai
/ntoarc2.
Iason peac2 pe cora-ia Ar<os" trece printre st0ncie Si!pe<ade" sose,te /n Co>ida" /n re<at& re<e&i
Aietes.
Aietes a'ea o 1at2" 5edeea. Heios" soaree" era -&nic& ei. Circe" sora re<e&i" !2t&,a ei" era
'r2Citoarea" care trans1or!2" a Ho!er" oa!enii /n porci" /n ei ,i &pi" pe care Uise a i&-it9o" tr2ind o
&n2 /n deicii" ,i c2reia i9a d2r&it &n 1i&" pe Tee<on Ecare a /nte!eiat T&sc&&!" &nde a tr2it Cicero"
&nde a n2sc&t ,i a !&rit 1iica &i TerentiaF. C0nd 5edeea #9a '2=&t pe Iason co-or0nd de pe cora-ie s9
a /ndr2<ostit 1&<er2tor de e: LEa / conte!p2. Pri'irea9i a &i 1a(2 (int&ie,te. Ji9n ne-&nia9i crede c2
e n&9i !&ritor. Ji oc>ii de a e n&9,i poate &aM EO'idi&" 6etamorfo,e, VII" KGF.
Re<ee / p&ne pe Iason a !&nci i!posi-ie. 5edeea / sa'ea=2 de 1iecare dat2 de a !oarte"
aC&t0nd&9# s2 s&p&n2 ta&rii c& s&1are de 1oc" s2 se!ene din(ii de -aa&r pe c0!p& &i Ares" din care 9
La 1e c&! pr&nc& ia 1or!2 de o! /n p0ntecee (al*us+ !a!ei"
#87
Sexul i spaima
6edeea
#8*
&nde se asa!-ea=2 1e&ritee or<ane ae 1iin(ei &i ,i a 1e c&!" /n s10r,it" c0nd 'ine soroc&" iese de
acoo ca s2 tr2iasc2 a1ar2M 9 or s2 r2sar2 ni,te r2=-oinici <ata /nar!a(i.
Ast1e" !&(&!it2 5edeei" Iason do-0nde,te 0na de a&r. /n !o!ent& c0nd cora-ia se pre<2tea s2
p2r2seasc2 re<at&" AscWtos" 1ratee 5edeei" o a!enin(2" /ns2 ea / &cide. Apoi &rc2 pe cora-ie" &nde i
se d2r&ie,te &i Iason" 2s0nd&9se c&prins2 de L1rene=ia dorin(eiMD Iason /i 12<2d&ie,te c2 o 'a &a de
so(ie.
La /ntoarcerea /n Tesaia" Peias n& se (ine de c&'0nt ,i re1&=2 s29i /napoie=e &i Iason re<at&. At&nci"
5edeea / con'in<e pe Peias" ca s2 /ntinereasc2" s2 intre /ntr9&n ca=an c& ap2 cocotit2.
Uciderea &i Peias" 1iert /n ca=an" /i sie,te s2 1&<2 din Iocos.
5edeea ,i Iason se sta-iesc /n Corint" a c&rtea re<e&i Creon. Creon /i o1er2 &i Iason pe 1iica sa"
prin(esa Iason accept2" pentr& c2 prin(esa era <recoaic2" ,i o a&n<2 pe 5edeea str2ina
5edeea /i pri'e,te pe cei doi copii" pe care Iason i9a =2!isit c& ea c0nd /nc2 se i&-ea&. Pentr& e" ea
,i9a tr2dat tat2" ,i9a &cis t0n2r& 1rate" #9a &cis pe Peias" i9a d2r&it doi 1ii" iar e o rep&dia=2. 5edeea
intr2 /n ca!era copiior. Un& se n&!ea 5er!eros" ce2at 9 P>eres. /i sp&ne ed&cator&&i: LD&9te ,i e
pre<2te,te toate cee necesare /n 1iecare =iM" ,tiind c2 acestea 'or 1i &cr&rie care /i 'or /nso(i /n
!or!0nt. Ea /i pri'e,te. Se pre<2te,te s29i o!oare. Acesta este !o!ent& s&rprins /n ta-o&.
/n 1resca din casa Diosc&rior" copiii Coac2 ar,ice s&- pri'irea ed&cator&&i. 5edeea st2 /n picioare /n
partea dreapt2. O t&nic2 &n<2" pisat2" /i acoper2 tr&p& p0n2 a c2c0ie. 50na dreapt2 st2 s2 ap&ce
!0ner& spadei pe care o (ine /n !0na st0n<2. /,i /ntoarce pri'irea spre copii" care contin&2 s2 se ase
a-sor-i(i de lusus c& toat2 si<&ran(a ,i illusio speci1ice '0rstei or: &n& st2 c& picioaree /ncr&ci,ate"
spriCinind&9se &,or de !asa c&-ic2" ce2at este a,e=at c>iar pe !as2. A!0ndoi a& !0inie /ntinse spre
ar,ice. Cocotind de 1&rie" 5edeea este tot&,i ca!2. Recept2! i!o-iitatea" ini,tea /nsp2i!0nt2toare
care precede acces& de ne-&nie. /n atin2: augmentum.
/n 1resca din casa &i Iason" pri'irie copiior se /ncr&ci,ea=2 c& pri'irea !a!ei. Ed&cator& se &it2 a
5er!eros ,i a P>eres. S&nt posi-ie do&2 interpret2ri pentr& atit&dinea ,i pri'irea 5edeei. Ori"
rec&e<0nd&9se /naintea cri!ei" ea se =-&ci&!2 /ntre do&2 senti!ente contrarii: !ia ,i r2=-&nareaD /n
ea" !a!a ,i 1e!eia se op&n
&na ceeiateD ea e=it2 /ntre a se a-(ine de a s2'0r,irea act&&i ,i 1erocitatea &n&i d&-& in1anticid. Ori"
rec&e<0nd&9se /naintea cri!ei" /n ea se de=2n(&ie 1&ria ire=isti-i2" act& ire=isti-i" cipa ire=isti-i2 a
!or(ii. Pri!a interpretare este psi>oo<ic2. Cea de a do&a este nonpsi>oo<ic2" 1i=ioo<ic2" tra<ic2.
Este sin<&ra interpretare posi-i2" 1iindc2 este aceea a teBt&&i pe care 1rescee / re=&!2. 3iindc2 este
interpretarea &i E&ripide.
6edeea &i E&ripide" dat0nd din an& %*# /. H." pre=int2 de=inte<rarea rea(iei ci'ii=ate pornind de a
pasi&nea 1e!eii pentr& -2r-at. Dra<ostea de'ine &r2" pentr& &n& dintre i&-i(i dorin(a 'ioen(2 se
trans1or!2 /n cr&=i!e &ci<2toare pentr& 1a!iie ,i de='2&ie Lo!o1a<iaM pe care" /n oc>ii <recior" se
1&nda!entea=2 eros&.
Pasi&nea este o -oa2. XacNie Pi<ea&d a scris o &crare re!arca-i2 despre !edicina antic>it2(ii. /n
ne-&nie" scria C>rWsippos" s&1et& /,i ia a'0nt S2ritor& care ,i9a &at a'0nt n& !ai poate s2 se
opreasc2. O aer<are este ea /ns2,i o Lne-&nieM a !ers&&i ,i o!& care aear<2 n& se poate opri dintr9o
dat2 12r2 s2 cad2. Aristote sp&nea c2 oa!enii" d&p2 ce a& ar&ncat pietree" n& !ai a& p&tin(a s2 e !ai
prind2. Cicero" /n Cusculanes EIV" #KF" scrie: LUn o! care s9a ar&ncat (praecipita*erit+ de a /n2(i!ea
cap&&i Le&cade n& se poate opri d&p2 'rerea &iM. Praecipitato este ac(i&nea de a c2dea /n a-is c&
cap& /nainte. /n Ke ira EI" )F" Seneca 3i& reia i!a<inea &i Cicero c& o!& care sare /n a-is ,i
co!entea=2 ast1e Ls2rit&ra !or(iiM: o!& care s9a ar&ncat n& n&!ai c2 n& poate re'eni /nd2r2t" dar e
Ln& poate s2 n& aC&n<2 acoo &nde ar 1i p&t&t s2 n& se d&c2M (et non licet eo non per*ertire =uo non ire
licuisset+.
5edeea este o 1e!eie care se ar&nc2 /n a-is. 32r2 nici o c>i-=&in(2. 32r2 =-&ci&!area corneian2" 12r2
con1ict& 1or(eor psi>oo<ice. Prec&! o pant2 ori &n ani!a" ne-&nia are o s2!0n(2" o /n1orire ,i &n
s10r,it. Ne-&nia este o e'o&(ieD ea se na,te" cre,te" de'ine ire!edia-i2" /!pin<e spre s10r,it& s2&
1ericit sa& ne1ericit. LNe-&nia (insania+ n& se poate c&noa,te (scire+, prec&! or-irea (caecitas+ n& se
poate 'edea (*idere+?, scrie Ap&ei&s" apoi ada&<2: LDestin& oric2r&i &cr& (fatum rei+ sea!2n2 c& &n
torent deose-it de 'ioent (*iolentissimus torrens+ a c2r&i c&rs n& poate 1i nici oprit (reineri+, nici
acceerat (impelli+?.
104
Sexul i spaima
3resca red2 'ers& ce !ai cee-r& a antic>it2(ii" pe care / roste,te 5edeea: EE&ripide" 6edeea, #8)$F:
LPresi!t ce !0r,2'ie s&nt <ata s29!pinesc" dar <0nd& !e& e co'0r,it de pati!a ce isc29n &!e reee
cee !ai !ariM.
Dac2 eut-umia este secret& 1ericirii" d>st-umia este i='or& ne-&niei. 5edeea 'ede ce o s2 1ac2: 'ede
c2 'a& dorin(ei /i in'adea=2 c&<et& ,i o s2 d&c2 tot& c& e. 5o!ent& aes de pictor n& este
psi>oo<icD eroina n& este s10,iat2 /ntre ne-&nie ,i ra(i&ne. Acest !o!ent este tra<ic: 5edeea asist2
nep&tincioas2 a torent& din ea pe care n& i=-&te,te s29# opreasc2 ,i care o 'a /!pin<e s2 ac(ione=e.
5o!ent& este at0t de p&(in psi>oo<ic" /nc0t E&ripide 'ine c& o eBpica(ie p&r 1i=ioo<ic2: toat2
nenorocirea 'ine din pricin2 c2 'isceree 5edeei" creier&" ini!a ,i 1icat& s&nt 1oarte &!1ate. 5edeea
are prea !&t t->mos. Iat2 ce sp&ne doica: LCe o s2 1ac2 ea c& !2r&ntaiee &!1ate
(megalosplangc-nos+, !&,cat2 de r2&" ce n& poate 1i ainat (d>sEatapaustos+O? E&ripide descrie toate
se!nee ace&i p-ren <re& (&areia p-ren+ care o apas2 pe 5edeea: n& !ai !2n0nc2" &r2,te co!pania
oa!enior" copiii /i prod&c oroareD n& contene,te p0ns&D &neori oc>ii i9s a(inti(i /n p2!0nt" ateori
pri'irea ei este 1ioroas2 prec&! a &n&i ta&rD este s&rd2 a tot ce se 'or-e,te: pe ce apropia(i ea /i
asc&t2 c& tot at0ta aten(ie prec&! st0nca L'a&rie !2riiM... 6edeea &i Seneca centrea=2 /n sti ro!an
/ntrea<a ac(i&ne /n &ti!& !o!ent" dar" a s10r,it" 5edeea pretinde c2 /,i 'a Lr2scoiM 'isceree c&
spada ca s2 1ie si<&r2 c2 acoo n& se !ai a12 &n a treiea copi /n stare de <esta(ie" re=&!0nd /n
!anier2 tra<ic2 care a 1ost ca&=a pati!ii ei ar=2toare 7furor E'isceree eiF" care a 1ost ca&=a dra<ostei
E'a<in& ei ,i dorin(a 1i=ic2 eBcesi'2F" /n s10r,it" care a 1ost rod& E/n &terF. Iat2 do&2 'ers&ri
eBtraordinare <6edeea, #8#79#8#*F: Dn matre si =uod pignus etiamnunc latet, scruta&or ense *iscera
et ferm extra-am EDac2 'reo do'ad2 se asc&nde /nc2 /n ad0nc& !a!ei" at&nci" c& spada 'isceree9!i
'oi scor!oni ,i o 'oi scoateF. Ea str0n<e cee trei pricini /n<e!2nate ae nenorocirior ei care se 'or
La&<!entaM p0n2 'or prod&ce act& prin care 'isceree se 'or r2=-&na pe *ul*a sa /n 1iin(a roadeor pe
care aceasta e9a a='0rit a1ar2 E!ic&(& 5er!eros ,i !ic&(& P>eresF. 5edeea &i Seneca poate sp&ne"
/n s10r,it: 6edeea nune sum EAc&! s&nt 5edeeaF ,i eBpic2: Sae*it infelix amor EO dra<oste ne1ericit2
te d&ce a t&r-areF.
6edeea
#8O
N& eBist2 &n con1ict indi'id&a /ntre ceea ce doresc ,i ceea ce 'rea&. EBist2 &n ocean nat&ra care r&pe
=2<a=& ,i /n care toate corp&rie din 1resc2 ac2t&iesc 'a& /n cre,tere Ecare cre,te p0n2 a
augmentum+. LN& ,ti& ce a >ot2r0t ini!a !ea s2-atic2 /n interior& !e&M (3escio =uid ferox decre*it
animus intus+. C& 5edeea &i Seneca 3i& p&te! /n(ee<e ce 'rea s2 /nse!ne pentr& &n ro!an Ven&s"
LpasionataM. In ea ira, dolor, amor i furor n& se deose-esc. 5ai !&t: /n ea" !aadii ,i pasi&ni se
con1&nd2 ,i dansea=2 -acanaa
&i Hades.
C&! este pri'irea 5edeei furiosaO Pri'irea este 1iB2" 1ascinat2 sa& toropit2" oc>ii /!p&n<2tori Eoc>ii
de ta&r" oc>ii a!enin(2tori" c& pri'iri pie=i,e" s&nt a 1e de -ine se!n& aceei furor, a ne-&niei" ca ,i
a pri'irii /n1ri<&rate a &i Ven&s" a dra<ostei 9 amor+. Ce de a doiea se!n const2 /n di1ic&tatea
<0ndirii. Latinesc& mentes este trad&cerea <recesc&&i p-renes. P-renitis /nsea!n2 !ai /nt0i /nc09
ceaa <0ndirii. Trad&s /n atine,te" difftcultas precede anaist-esia Epierderea con,tiin(ei de sineF pe care
ro!anii o n&!esc furor. C& ate c&'inte" pri'irea 1iB2 precede 1&rt&na" i=-&cnirea /ns2,i" /n c&rs&
c2reia 1&rios& are /n pri'ire &n 'is >a&cinant ,i n& 'ede /n act& (fascinus+ pe care / s2'0r,e,te nici
cri!a pe care este pe cae s2 o co!it2" nici 'is& pe care este pe cae s2 / &r!e=e. Ce care co!ite
cri!a (fascinusul+ este 1ascinat (fascinatus+ /n pri'irea sa. E 'ede &n at spectaco. La Pini&"
'r2Citoaree se c>ea!2 fascinantes. A<a'e" c0nd /,i o!oar2 1i&" 'ede &n e&. Cicero 1oose,te o eB9
presie 1oarte ,ocant2 c0nd sp&ne c2 spirit& /nt&necat Eaneste=iatF are 1erestree /nc>ise
(Cusculanes, I" #%GF. D&p2 acces (augmentum+, oc>ii se desc>id /ndeaC&ns" /nc0t ero& Oedip ,i9i
s!&<e din or-ite: e desc>ide ar< 1erestree /nspre act& s2'0r,it. Ne-&nia se 'indec2 sin<&r2 /n act&
1&rios" e de aC&ns ca s&-iect& s2 se rec&noasc2 ,i ca actor& s29,i rec&noasc2 !0na 12pta,2 /n act& c&
pricina. Pentr& antici" orice eBa<erare /n <0ndire Eorice 1rene=ie a p-renului+ are o i!it2 pe care
acces& (augmentum+ o /nt0ne,te ,i peste care e o s2 treac2. Act& 1&rios n& este dec0t /n1orirea
eBtre!2 care s10r,e,te prin di!in&are ,i ini,tire.
Ast1e se eBpic2 1apt& c2" !ai t0r=i&" 5edeea peac2 a Atena Ea se !2rit2 c& E<e& ,i are c& e &nU1i&"
pe 5edos" pe care / i&-e,te /ntr9at0t" /nc0t e /n stare s29# aC&te s29# o!oare pe Perses ca s29i asi<&re
&n re<at
4
#8G
Sexul i spaima
6edeea
#8)
Posidoni& sp&nea c2 orice -oa2 are o s2!0n(2 (sperma+ ,i o 1oare. 3resca repre=int2 L1oareaM
pasi&nii pe care o concentrea=2 ,i doar !ai t0r=i&" d&p2 s2'0r,irea act&&i" aceasta descoper2 Lcipa
!or(iiM. Hora(i& 'or-e,te de Lc&es&M" s!&<0nd9o din p2!0nt" a L1oriiM cipei. Ji c&! O'idi&
sp&nea c2 p2cerea 1e!eii ad&te a aC&ns a rod" a 5edeea cipa s&rprins2 /n 1resc2 este acea fiiror
aC&ns2 a !at&ritate <maturas+.
Iat2 de ce" a antici" artei i s9a atri-&it /ntotdea&na o 1&nc(ie terape&tic2 sa& p&ri1icatore. Ea pre=int2
si!pto!& ,i" 1iindc2 / i=oea=2" / a&n<2 din cetate ca pe &n p-armaEos, ca pe &n (ap isp2,itor. N& ar
tre-&i s2 se 'or-easc2 de o estetic2 a antic>it2(ii" ci !ai de<ra-2 de o etic2. S2 co!par2! o 5edeea
din antic>itate c& o 5edeea !odern2. Ni!ic dra!atic n& este /n12(i,at /n !at&ri=area concentrat2 pe
care o pre=int2 1rescee: ee arat2 o cip2 care re=&!2 o tra<edie ,i n& de='2&ie" /n nici &n ca="
s10r,it& ei. S9a /nt0!pat ca DeacroiB s2 picte=e o 5edeea. Ji s9a /nt0!pat ca toc!ai T>eop>ie
Ga&tier s2 co!ente=e /n #KOO acest ta-o& ,i s29i de1ineasc2 estetica" op&n0nd&9# din acest p&nct de
'edere" orice s9ar sp&ne" /ntr9o !anier2 1rapant2 spirit&&i pict&rii antice: L5edeea 1&rioas2 a &i
DeacroiB este pictat2 c& o i!pet&o=itate" c& o 1&rie ,i o str2&cire a c&orior /nc0t nici R&-ens n9ar 1i
a'&t ni!ic de o-iectat. Gest& de eoaic2 str0n<0nd&9,i p&ii c& care 5edeea /,i re(ine copii" care 'or s2
scape" este o 1ante=ie s&per-2. Cap& sc2dat pe C&!2tate /n &!-r2 a!inte,te acea eBpresie de 'iper2
pe care 5ade!oisee Rac>e ,tie s2 o etae=e /n pasaCee 1ioroase ae ro&rior ei ,i" 12r2 s2 se!ene c&
nici o !ar!&r2 ,i c& nici &n <>ips" are &n caracter c& ade'2rat antic. Ace,ti copii speria(i" '2rs0nd
acri!i" n& /n(ee< ce se petrece" dar" -2n&ind c2 n& e ce'a -&n pentr& ei" se r2='r2tesc ,i se =-at s&-
-ra(& care9i str0n<e ,i deCa 1&t&r2 p&!na&. Str2daniie or de a se ei-era a& 12c&t s2 i se ridice
t&nicie !ic&(e" ,i corp&rie or 1ra<ede" iradiind ton&ri tranda1irii ,i proaspete" care contrastea=2 c&
paoarea a-2strie" parc2 'eninoas2 a !a!ei" ap2rea& /n toat2 <oici&nea or nepri>2nit2M. La Paris
a'e! <est&ri. La Ro!a pri'iri. La Paris" copii speria(i" care p0n< ,i. se r2='r2tesc. La Ro!a 9 copii se
Coac2" a-sor-i(i de Coc& or. La Paris" o 5edeea c&prins2 de isterie" care eBpri!2 sit&a(ia. La Ro!a" o
5edeea pr2-&,it2 /n 1&ria ei r2=-&n2toare" o 5edee care 1r2!0nt2 1&ria /n !intea ei !ai !&t dec0t o
str&ne,te. La Paris act&" a Ro!a !o!ent& care / precede. N& n&!ai !o!ent& care
precede" ci ,i ansa!-& teBt&&i e&ripidean concentrat /ntr9&n !o!ent care se re(ine ,i care n&
preci=ea=2 ce 'a 1i !ai departe.
La Paris 9 &n stri<2t de oper2. La Ro!a 9 t2cerea o&supefactus.
Ro!anii 'edea& &n s&-iect 1r&!os /n !edita(ia <roa=nic2 a 5edeei Ci<nit2 de Iason ,i /nsp2i!0ntat2
de necesitatea de a9i o!or/ pe 5er!eros ,i P>eres" at&nci c0nd /i s&rprinde pe cae de a se C&ca. Toat2
antic>itatea a ad!irat 5edeea pictat2 de Ti!o!a>. Ce=ar o considera at0t de 1r&!oas2" /nc0t a
c&!p2rat9o a &n pre( eBor-itant /ntrea<a antic>itate a repetat /n &nani!itate !oti'& acestei ad!ira(ii:
cei doi oc>i ai 5edeei. Pri'irea ei era" se pare" o spendoare. 5ar<inea peoapei era Laprins2M. 3&ria
era !arcat2 /n spr0ncean2. 5ia era /n oc>i& /n2cri!at L/n ta-o& pictat de Ti!o!ac>&s" scrie
A&soni&" a!enin(area se a12 /n acri!i (ira su&est lacrimis+L spada str2&ce,te /ntr9o !0n2 care n9a
1ost !0nCit2 de s0n<ee !ic&(ior ei (prolis sanguine ne maculet+?. A&soni& ada&<2 c2 pens&a &i
Ti!o!a> este tot at0t de d&reroas2" pe c0t de d&reroas2 a 1ost spada pe care 5edeea o (ine /n !0na
st0n<2 /n ti!p ce /,i /ncr&ci,ea=2 pri'irea c& pri'irie &i 5er!eros ,i P>eres.
Ap&ei&s a creat ,i e o 5edeea a &i. Sa& ce p&(in a co!p&s &n ludi&rium despre 5edeea. Este o
5edeea s&rprin=2toare" care" separ0nd !oartea copiior de r2=-&nare" ea<2 scena ori<inar2 de na,tere
/ntr9o !anier2 ,i !ai concret2 dec0t o 1ac 'isceree r2scoite ae 5edeei &i Seneca.
Se /nserea=2D ero&" o-osit de c22torie" se /ndreapt2 spre -2ie p&-ice. Pe nea,teptate" d2 peste &n
'ec>i prieten" Socrate" /ntins Cos /n (2r0n2" c& 1a(a p2!0ntie" sa- de /(i 12cea !i2" se!2n0nd c& &n
cer,etor care /ntinde !0na s2 pri!easc2 o stips. Po'estitor& se apropie de e ,i se as2 s2 1ie
rec&nosc&t. Socrate /,i acoper2 n&!aidec0t 1a(a ro,ie ca 1oc& de r&,ine c& !anta&a &i n&!ai petice"
de=<oind&9,i corp& de a -&ric p0n2 a p&-is (a& um&ilico pu&e+. Po'estitor& / sie,te pe Socrate s2
se ridice ,i / d&ce a -aie" / 1reac2" / spa2" /i d2 &na dintre cee do&2 >aine ae sae" apoi / cond&ce a
&n >an. Socrate /i po'este,te despre 'r2Citoarea 5eroe" despre dorin(a insa(ia-i2 a acesteia" prec&!
cea a cee-rei 5edeea (ut illa 6edeea+ ,i despre !in&nie ei: sc>i!-2 oa!enii /n castor" /n -roasc2" /n
-er-ec. /n s10r,it" Socrate ,i po'estitor& ador!:
#8K
Sexul i spaima
-r&sc" &,a se desc>ide" sa& !ai de<ra-2 este proiectat2 a p2!0nt" (0(0nie s&nt s!&se de a oc& or.
Pat& (gra&atulus+ po'estitor&&i este r2st&rnat ,i se pr2-&,e,te peste e" peste po'estitor" care r2!0ne
/ntins pe Cos.
De s&- pat& s2& r2st&rnat" po'estitor& ar&nc2 o pri'ire atera2 (o&li=uo+I 'ede o 1e!eie /n '0rst2
(in0nd o a!p2 aprins2 (lucernam lucidam+ ,i o at2 -2tr0n2" care (inea &n -&rete ,i o spad2 scoas2 din
teac2 (spongiam et nudum gladium+. Aceasta din &r!2 este 5eroe" care se /ndreapt2 spre Socrate" dar
/ntinde !0na ,i i9# arat2 prietenei sae pe po'estitor& de s&- pat& &i pr2p2dit Ceaat2 'r2Citoare" pe
n&!e Pantia" prop&ne s29# s10,ie pe po'estitor" c&! 1ac -acantee (&acc-atim+, ori s29i e<e !0inie ,i
picioaree ,i s29# C&<2neasc2 (*irilia desecamus+. 5eroe /ns2 n9o asc&t2 pe Pant>ia" /,i /n1i<e spada
p0n2 a <ard2 /n partea st0n<2 a &i Socrate" ad&n2 s0n<ee /ntr9&n -&rd&1" '0r2 !0na dreapt2 /n ran2
(immissa dextera per *ulnus+, scor!one,te p0n2 /n str21&nd& !2r&ntaieor (ad *iscera+ ,i scoate ini!a
N&!aidec0t" Pant>ia ast&p2 c& -&retee t2iet&ra ar< desc>is2" =ic0nd: L+&rete" t& care te9ai n2sc&t /n
!are" 1ere,te9te s2 treci &n r0&;M Pe &r!2" /nainte de a p2r2si ca!era" ee da& a o parte !i=era-i& pat
s&- care era asc&ns po'estitor&" se a,a=2 c& picioaree cr2c2nate deas&pra 1e(ei po'estitor&&i" &,&9
r0nd&9,i -2,ica" ,i / as2 in&ndat /n &d& or sc0r-os (super faciem meam residentes *esicam exonerant
=uoad me urinae spurcissimae madore perluerent+.
Po'estitor& istorise,te: LE&" /n starea /n care era! at&nci" tr0ntit a p2!0nt (-umi proiectus+, a-ia
respir0nd (inanimis+, <o (nudus+ ,i /n<>e(at (frigidus+, &dat de &rin2 (lotio perlutus+, ca &n copi de
c&r0nd ie,it din p0ntecee !aic29sii (=uasi recens utero matris editus+?.
Ap&ei&s n& /ntrer&pe /ns2 aici ,ir& a-&ndent a co!para(iior: L5ai !&t: era! pe C&!2tate !ort
(semimortus+. Ji !ai !&t: era! propri& !e& s&pra'ie(&itor (super*i*ens+, pre&n<irea e&&i !e&
(postumus+, candidat (candidatus+ oric&! s2 1i& p&s pe cr&cea <ata pre<2tit2 (destinatae iam cruci+?.
Oa!enii de ,tiin(2 ,i trad&c2torii s&nt p&,i /n /nc&rc2t&r2 de acest &ti! pasaC a &i Ap&ei&s
(6etamorfo,e, I" #%" 7F. Ei !odi1ic2 poate in&ti teBt&. Acesta prop&ne trei i!a<ini: pr&nc& stropit de
&rin2 care toc!ai s9a n2sc&t (editus+ din seB& !a!ei sae" 1iind ar&ncat <o9<o&( pe p2!0nt" o!& pe
C&!2tate !ort" /n
6edeea
#8$
s10r,it" Lpost&!&M /n'iat" /n'e,!0ntat /ntr9o to<2 a-2 sa& ce p&(in ."candidatM a cr&cea ser'i2 <ata
pre<2tit2 E12r2 /ndoia2" pentr& c2 Ai9a o!or0t prieten&" pe Socrate" /n ti!p ce dor!ea 0n<2 e /n
ca!era de a >anF.
Ne !i,c2! /ntre do&2 nec&nosc&te: scena dint0i ,i cipa !or(ii. Aceste do&2 nec&nosc&te n& ne da&
pace ,i se /!-in2 pe nea,teptate. Pita<ora scrie c2 toate s&1etee La ori<ine s&nt ne-&ne" din ca&=a
na,teriiM. E& a! co!entat 1ra<!ent& 7# de AnaBa<ora" care =ice: /psis adelon ta p-ainomena
E3eno!enee s&nt 'i=i-i& &cr&rior nec&nosc&teF. Hipocrate (Kespre regim, I" #7F #9a eBpicat /n
1e& &r!2tor: LPrin ceea ce este 'i=i-i" o!& c&noa,te in'i=i-i&. Prin pre=ent" e c&noa,te 'iitor&.
Prin ceea ce e !ort" c&noa,te ce e 'i&. Un -2r-at" /!pre&n0nd&9se c& o 1e!eie" =2!ise,te &n copi.
Prin ceea ce este 'i=i-i" e ,tie c2 in'i=i-i& 'a 1i a 1e. Ra(i&nea &!an2 (gnome ant-ropou+ 1iind
in'i=i-i2 (ap-anes+, c&noa,te ceea ce este 'i=i-i (ta p-anera+ ,i trece de a copi (eE paidos+ a -2r-at
(es andra+. Prin pre=ent e c&noa,te 'iitor&M. Acest teBt este di1ici" /n coit& ini(ia" Hipocrate L'edeM
tr2s2t&rie copi&&i /n !asc&& care /!-r2(i,ea=2 1e!ea Esa& /n tr2s2t&rie ceor doi i&-i(i care /,i
str0n< /n -ra(e 1or!ee" i&-ind&9seAF Iat2 o 1ra=2 de Seneca 3i&: 3atus est EE este n2sc&tF" pe care o
reia n&!aidec0t 6ori natus est EO!& este n2sc&t pentr& !oarteF. Na,terea repre=int2 s10r,it&
coit&&i. A na,te este o p2cere care !oare.
I
Pasip-ae i :puleius
###
CAPITOLUL IH PASI3AE JI APULEIUS
Secoe de9a r0nd&" Itaia a 1ost A!a=onia &!ii !editeraneene" /ns2" pe p2!0nt& Itaiei" n& eBista&
portocai" !2sini" 2!0i ,i nici 'ii. EBista& /ns2 steCari ,i 1a<i" a c2ror /n2(i!e <i<antic2 era !&t
2&dat2 de <reci: p2d&rie din +r&tti&! pine de ani!ae s2-atice" codrii ad0nci din +ene'ent" care i9
a& oprit pe soda(ii &i Pir&s" 'astee steC2ri,&ri din Gaia cisapin2" &nde p2,tea& t&r!e de !istre(i ,i de
porci pe C&!2tate s2-atici" cen&,ii /nc2" ,i care era& !2r<inite de &!i ,i de castani. Toate aceste
p2d&ri a& disp2r&t. Doar !it&rie ,i n&!ee !ai tr2dea=2 &ni'ers& /n care tr2ia& oc&itorii Ro!ei
antice: &poaica tote!" n&!ee coineor Ro!ei" Vi!ina" Q&erQ&et&a" 3a<&ta... 5istre(ii" &pii"
&r,ii" cer-ii" c2prioaree" capree ne<re" !&1onii !i,&na& peste tot Istoria ro!an2 n& pare s2 1i 1ost
tra'ersat2 dec0t de o pasi&ne: r2=-oi&" /ns2 r2=-oi& n& era pentr& ro!anii antici dec0t o '0n2toare
partic&ar2" pentr& c2 !icie cete care ac2t&ia& pop&a(ia pri!iti'2 era& toate to'ar2,i de '0ntoare:
'0n2toare c& pra,tia" '0n2toare c& -0ta" '0n2toare c& <>ioa<a" '0n2toare c& (ep&,a" '0n2toare c& pasa
Doar !&t !ai t0r=i&" Scipio" apoi /!p2ra(ii a& /!pr&!&tat din Orient ,i din 5acedonia '0n2toarea
c2are ,i c& <onaci. Aristocra(ia ro!an2 o-i,n&ia s2 consacre !ai !&t ti!p c&ti'2rii c0!p&rior" s2
c&treiere p2d&rie" dec0t s2 se /!-&=easc2 a Senat. V0n2torie !i!ate /n a!1iteatre c& prieC&
Coc&rior (lusus+ a& a'&t ini(ia ro& de a tri!ite /nd2r2t a '0n2torie" &!ane sa& ani!ae" pe care 'ia(a
&r-an2 e in>i-a Ee tre=ea& nosta<ia
Ani!a& din noi n& este &n str2in.
Noi ne9a! n2sc&t ani!ae: de aici Ldo-itociaM de care &!anitatea n& se ei-erea=2 orice s9ar /nt0!pa
c& C&r2!intee 12c&te de repre=entan(ii ei ,i c& e<ie pe care ora,ee e p&-ic2 pentr& a e
opri 'ioen(a Ro!a a ar&ncat din no& Grecia /n ani!aitatea speciei" /n ceea ce Grecia ar 1i n&!it !ai
de<ra-2 E<ipt& nea!&&i o!enesc" /n ceea ce !odernii n&!esc incon,tient&D acesta este &n c&'0nt
recent pentr& a dese!na ani!aitatea care st2 a ori<ine" prec&! ,i re/nc>ip&irea corp&&i prin 'ise a
>o!eoter!e. Ro!anii repre=enta& ani!aitatea re/n'iind !it&rie" ei-er0nd&9e de acea desprindere"
pe care <recii o i!p&seser2 1a(2 de 1or!ee ani!ae. 6etamorfo,ele &i O'idi& repre=int2 cartea
&ni'ersa2 a acestei antropo!or1o=e at0t de insta-ie ,i at0t de neini,titoare" care de='2&ie i!itee
o!enesc&&i /n &!anitate. 5arie ro!ane ae &i Petroni& ,i Ap&ei&s /n1r&nt2 direct aceast2 neini,te.
Iat2 ce sp&ne Didona !&rind: LN9a 1ost !erit&9!i s2 d&c o 'ia(2 ipsit2 de n&nt2" ne'ino'at2" ca 1iara"
,i 12r2 s2 ,ti& de9a,a c>in&ri; C&! n9a! p2strat &i Sic>e& ,i cen&,ii credin(a C&rat2;M EVer<ii&"
(neida, IV" OO8F. 5ar(ia sp&nea: 6entiri non dicere ferae EAni!aee s2-atice n9a& /n'2(at s2 !int2F.
Iat2 po'estea Pasi1aei: So(ia &i 5inos" re<ina Cretei" se /ndr2<oste,te de ta&r& di'in pe care Nept&n /
d2r&ise re<e&i. Pasi1ae tri!ite s2 1ie c2&tat Lte>nician&M Deda" c2r&ia /i cere s29i constr&iasc2 o C&nc2
!ecanic2" /n care s2 poat2 s2 se instae=e" ,i s2 1ie concep&t2 at0t de in<enios" /nc0t ta&r& s2 se
p2c2easc2 ,i s2 introd&c2 1ascin&s& /n '&'a ei. Pasi1ae poate ast1e s2 c&noasc2 p2cerea ani!aeor
(ferinas *oluptates+, dorin(ee inter=ise (li&idines illicitas+. X&nca Pasi1aei este ca& troian a dorin(ei.
Ap&ei&s era a1rican" s9a n2sc&t /n #7% a 5ada&ra" ora, din N&!idia De'ine deca!ator a Carta<ina
Se /nsoar2 c& P&dentia" o '2d&'2 -o<at2" care a'ea doi 1ii din pri!a c2s2torie. /n an& #OK" Sicini&s
E!iian&s" 1ratee so(&&i dint0i a P&dentiei" pro1it0nd de t&rne& a1rican a procons&&&i Ca&di&s
5aBi!&s" / ac&=2 pe Ap&ei&s de 'r2Citorie ,i pe deas&pra" de det&rnare de !o,tenire /n n&!ee
nepot&&i s2& Sicini&s P&dens. A'ocat& Tannoni&s a redactat act& de ac&=are" an<aC0nd&9se s2
pro-e=e c2 1ioso1& patonician era /n reaitate &n !a< (magus+ care a e<at prin 1ar!ece corp& ,i
s&1et& P&dentiei. Ni,te sca'i a& dep&s !2rt&rie c29# '2=&ser2 pe Ap&ei&s pre<2tind&9se s2 eBec&te
adora(ia &nor stat&ete o-scene asc&nse s&- o n21ra!2 (sudariolo+, c2 /i p2cea& o<in=ie ,i c2
>ipnoti=a -2ie(i. Ap&ei&s ,i9a scris :pologia ,i a
##7
Sexul i spaima
Pasip-ae i :puleius
##*
pre=entat9o /n 1a(a procons&&&i Sa-rata E a pre=entat o scrisoare a so(iei sae ,i a do'edit c2" departe
de a9i >ipnoti=a pe !icii sca'i" e a preparat o p&dr2 pentr& sp2at& din(ior (dentifricium+. Ca&di&s
5aBi!&s #9a decarat pe Ap&ei&s ne'ino'at /n e<2t&r2 c& -2n&iaa de a 1i magus, /ns2 acest proces a
trans1or!at 'ia(a &i Ap&ei&s ,i i9a !arcat opera. E a p2r2sit Oea" &nde oc&ia c& so(ia sa /ntr9o 'i2
!a<ni1ic2" a'0nd 'edere spre !are. S9a instaat c& P&dentia a Carta<ina De ia P&dentiia" Ap&ei&s a
a'&t &n 1i&" c2r&ia i9a p&s n&!ee 3a&stin&s. Acest pri! proces de 'r2Citorie a antic>it2(ii ro!ane"
intentat de Sicini&s E!iian&s" pentr& care a pedat Tannoni&s" st2 a ori<inea e<endei &i 3a&sL
Ap&ei&s a scris &n& dintre cee !ai !ari ro!ane ae &!ii: cee &nspre=ece c2r(i ae 6etamorfo,elor.
5ai t/r=i&" tot a Carta<ina" &n at a1rican" A&<&stin" a citat aceast2 carte s&- tit& :sinus aureus
(6garul de aur+, pecet&ind a&tor&&i ei pentr& totdea&na ren&!ee de o! dia-oic.
S&-iect& 6etamorfo,elor &i Ap&ei&s" pre&at din &i!itor& ,i 1oarte !ic& ro!an <rec a &i
Lo&Nios" este &r!2tor&: &n -2r-at pe care dorin(a / trans1or!2 /n ani!a 'rea s2 rede'in2 o!. Sa&" pe
/n(ees& <recior: o terio!or1o=2 -r&sc2 este &r!at2 de o antro9po!or1o=2 inter!ina-i2" /ntoc!ai ca
'ie(ie noastre. Po'estitor& ro!an&&i este /n c2&tarea &nei 'r2Citoare. E 'rea s2 de'in2 pas2re" /ns2
de'ine !2<ar. C& ate c&'inte" e 'rea s2 de'in2 Eros" dar e de'ine Priap. Lactan(i& E3ir!ian&s
Lactanti&sF 9 /n Ki*inarum institutionum, I" 7# 9 instorise,te c2 Priap s9a &at a /ntrecere c& &n !2<ar.
6entula !2<ar&&i s9a !2rit !ai !&t dec0t 1ascin&s& etern a =e&&i. Priap #9a &cis n&!aidec0t pe
!2<ar& /nc2 iti1aic ,i a por&ncit !&ritorior ca de ac&! /nainte s29i sacri1ice c0te &n !2<ar.
/ndat2 ce a de'enit !2<ar" po'estitor& se asc&nde /ntr9&n sta&. In sta& p2tr&nd ni,te t0>ari" care /
1&r2 pe !2<ar ca s2 e care prada Trec0nd de a &n st2p0n a at&" po'estitor& trece dintr9o p2(anie
/ntr9ata Cade /n !0inie &nor preo(i ai &i Ci-ee" care 9a& 12c&t !artor a o petrecere c& irrumatio
E1ea(iiF. Apoi /n !0inie &i T>ias&s" patrician din Corint O !atroan2 de ran< /nat ,i 1oarte -o<at2
(matrona =uaedam pollens et opulens+ se /ndr2<oste,te p2ti!a, de 1ascin&s& &i. Ea / p2te,te pe
p2=itor& !2<ar&&i c& o s&!2 !are ca s9o ase s2 petreac2 o noapte c& acesta Apoi a,terne pe Cos
perne de p&1 &!1ate ,i &n co'or. Aprinde &!0n2ri de cear2" /,i d2 Cos 'e,!intee" Linc&si' 1a,2
(taena+ ce /i acoperea s0nii
1r&!o,iM. Se apropie de !2<ar c& &n 1acon de cositor pin c& &ei /n!ires!at / &n<e c& &ei ,i /i
,opte,te: LTe i&-escM (:mo+, LTe dorescM ('upio+, LDoar t& /!i e,ti sc&!pM (Ce solum diligo+, LN&
!ai pot s2 tr2iesc 12r2 tineM (Sine te iam *i*ere ne=ueo+, se a,a=2 s&- !2<ar" /,i introd&ce /n ea pe de9
a9ntre<& (totum+ 1ascin&s& ce !are ,i /n'0rto,at.
T>ias&s a12 de capacit2(ie erotice ae !2<ar&&i s2&. / r2sp2te,te pe pa=nic. Hot2r2,te s29# pre=inte
ca ludi&rium a Coc&rie ce e 'a or<ani=a eBact d&p2 ta-o&rie 'ii /n12(i,0nd X&decata &i Paris.
Po'estitor& este cond&s c& o in1ractoare sortit2 1iareor s2-atice din a!1iteatr& pentr& a se /!pre&na
/n 1a(a t&t&ror. 52<ar& scap2 din aren2" se d&ce pe paCa din Cencrea" ,i =ei(a nop(ii / po'2(&ie,te s2
se d&c2 a s2r-2toarea ce /i 'a 1i consacrat2 ei a do&a =i. 52<ar& se d&ce a s2r-2toare" acoo !2n0nc2
tranda1iri E1orie &i Ven&s ,i ae &i Li-er PaterF. E rede'ine (renatus+ o!. /,i s10r,e,te =iee a
Ro!a" pe C0!p& &i 5arte" preot a =ei(ei Isis.
5asca de &p a &i P>ers& st2 a ori<inea aceor lusi etr&sce. Un -2r-at (ine /n =<ard2 &n &p care se
ar&nc2 as&pra &n&i o! a c2r&i 1i<&r2 este acoperit2 c& &n sac. 5oartea este &n -2r-at c& !asc2 de &p
care L/n'2&ieM 'iii /n noaptea de1initi'2. LXoc&M este p&nerea /n scen2 a &nei praedatio Eprec&!
poe!& /diseea este p&nerea /n scen2 a &nei r2piriF. O'idi& (6etamorfo,e, I" O**F scrie: LT0n2r&
=e&... o &r!2re,te c& pa,i repe=i" c&! / /nde!na A!or /ns&,i. Ca &n c0ine <aic (cani )allicus+, care
a '2=&t /n c0!p desc>is &n iep&re (leporem+ ,i" p&n0nd&9,i a!0ndoi n2deCdea /n aC&tor& picioareor"
&n& c2&ta prada (praedam+, ce2at sa'area (salutem+, &n&" (in0nd&9se aproape" sper2 c2 ac&! / 'a
prinde ,i9# &r!2re,te c& -ot& /ntins" ce2at este /n pri!eCdie de a 1i prins ,i se s!&<e c0nd era s2 1ie
/n,12cat ,i scap2 de <&ra care9# atin<e" a 1e s&nt =e& ,i 1ecioara: e /!-odit de speran(2" ea de tea!2.
Re& tot&,i !ai &,or" aC&tat de aripie &i :mor, o &r!2re,te 12r2 r2<a=" <ata s9o aC&n<2 din &r!2. ,i
r2s&1area &i /n'o-&rea=2 p2r& r2s1irat pe &!erii 1&<arei. C& p&terie isto'iteU ea se 1ace paid2...M
Este re<2sit !o!ent& !eta!or1o=ei 1resceor. Este !o!ent& pr2d2ci&nii E,i n& ce a !eta!or1o=ei
/n da1inF. Este o po'estire de '0n2tor. Este oc>i& &nic a ce&i care (inte,te ,i care o s2 so9
##%
Sexul i spaima
Pasip-ae i :puleius
##O
-o=easc2 pe nea,teptate coarda arc&&i s2& /n s&net& !or(ii" s&net ce coincide c& pr2-&,irea pr2=ii.
Ver-& ro!an excitare a 1ost !ai /nt0i &n ter!en te>nic pentr& c0ini" de1inind stri<2tee care i se
adresa& ca s2 st0rneasc2 prada" s9o &r!2reasc2 ,i s2 se /nd0rCeasc2 /n aceast2 &r!2rire. Oa!enii a&
1oosit c&'0nt& excitare pentr& ei /n,i,i" co!par0nd&9se c& ace,ti &pi pe care /i do!esticiser2 c&
inten(ia de a /!-&n2t2(i prinderea pr2=ii.
O!& se si!te >2r(&it de dorin(2 ca ,i c&! ar 1i >2r(&it de &n &p.
(xcitare a r2!as 're!e /nde&n<at2 &n ter!en de '0n2toare. La Petroni&" po'estitor& peac2 s2
<2seasc2 o -2tr0n2 'r2Citoare ca s29# t2!2d&iasc2 de i!poten(2 (languor+. +a-a /ncepe prin a scoate
din s0n o pas2 din 1ire /!pestri(ate c& care /i ea<2 <r&!a=&. Apoi 1ace c& <&ra ei &n cocoo, de co-"
/ p&ne pe de<et& !iCoci& ,i / ipe,te de 1r&ntea po'estitor&&i. /n 1ine" /n<0n2 &n desc0ntec
(carmine+, por&ncind&9i s2 ar&nce /n s0n ni,te pietricee 'r2Cite (praecantatos+ ,i /n'eite /n p&rp&r2" /n
ti!p ce ea /i pip2ie po'estitor&&i or<an& 'iri. L5ai pro!pt dec0t c&'0nt& (dicto citius+, -2r-2(ia
!ea a ap2r&t !ai '0rtoas2 ca oric0nd" 12c0nd9o pe -a-2 s2 tre!&re de &i!ire. Pri'e,te" stri<2 ea" ce
iep&re (leporem+ a! a(0(at (excita*i+!?
EBista& trei 1e&ri de '0n2toare c&rat itaic2: iep&ree c& a(&" cer-& c& sperietoarea (formido+ ,i
!istre(& c& (ep&,a. Pentr& O'idi&" tot& este '0n2toare. V0n2toarea repre=int2 trecerea necontenit2 de
a ani!aitate a &!anitate. Aret&=a" a O'idi&" sp&ne c2 1e!eia este L&n iep&re pitit s&- &n t&1i," care
o-ser'2 -ot&rie ostie ae c0inior ,i care n& /ndr2=ne,te s2 1ac2 nici cea !ai !ic2 !i,careM (lepori =ui
*epre latens -ostilia cernit ora canum nullos=ue audet dare corpore motus+. Narcis" toc!ai /n c&rs&
&nei '0n2tori" a-2t0nd&9se de a &r!2rirea pr2=ii" /,i p&ne Cos s&i(a ,i" apec0nd&9se deas&pra
p0r0ia,&&i" 1ace din c>ip& s2& o prad2. C0nd L&cre(i& descrie 'isee" e s&rprinde /n !od spontan
i!a<inea &r!2ririi a!2<itoare a &n&i cer- i!a<inar" copoii 2tr0nd" ad&!ec0nd &r!a" &rc0nd de9a
&n<& dr&!&&i /ntr9o at!os1er2 de tea!2 ,i <roa=2 1anatic2 d&p2 <&st& &i. La Ro!a" 0n<2 excitare,
&n at 'er- centra este tot &n 'er- cine<etic: de&ellare. Ke&ellare
/nsea!n2 a /!-0n=i" a s&p&ne" a do!ina" a i&-i" a9,i i!p&ne 'oin(a V0n2toarea 1actice ,i '0n2toarea
in'ersat2 ,i &!an2 9 aceasta9i Ro!a. Dra<ostea ,i Coc&rie de aren2 n& s&nt disocia-ie a,a c&! o arat2
po'estea !atroanei din Corint. Pasi&nea &i SWa era aceea a &i Acteon. A&<&st a cer&t tinerior
patricieni sa& tinerior (iu*enes+ din !&nicipii (municipes+ s2 co-oare /n aren2 ca <adiatori. S&etoni&
a1ir!2 c2 A&<&st a 1ost ce dint0i care a pre=entat spectacoe eBc&si' de '0n2toare. Prin inter!edi&
&i Grotti&s" ce dint0i L/!p2ratM (princeps+ a /n1r2(it de1initi' Ro!a c& '0n2toarea ,i r2=-oi&"
pre'2=0nd poate c2 r2=-oaiee ci'ie" care de'astaser2 ti!p de &n seco cet2(ie" e 'or 2sa /n pace /n
1e& acesta ,i c2 oa!enii" re<2sind&9,i p2!0nt&rie a-andonate" /,i 'or potoi setea de 'ioen(2 /n
r2=-oaiee c& ani!aee ,i 'or deci!a !ai de<ra-2 ani!aee dec0t oa!enii" ,i 'or distr&<e !ai
de<ra-2 p2d&ri dec0t ora,e.
/n &pta pri!eCdioas2 /!potri'a 1iareor" or2,ean& /ncearc2 s2 re<2seasc2 /n e duritia -ar-ar&&i"
'ioen(a apri<2 a duri *enatores ai can&&i pri!iti'" ean& i!pet&o=it2(ii 'ioente de a /ncep&t&ri"
a!enin(area i!ediat2 a !or(ii care te 1ace ero&. 5ai !&t: ansa!-& cait2(ior !aCore care / de1inesc
pe '0n2tor i!p&n ro& &i s&'eran&&i. Orice /!p2rat este &n Herc&e &ci<0nd !on,tri. 5onar>&"
c>iar pentr& a 1i &n paci1icator (eireniEos+ tre-&ie s2 1ie r2=-oinic& popor&&i s2&" c&te=2tor" tenace"
re=istent Pentr& /!p2rat c>iar ,i distrac(ia tre-&ie s2 constit&ie o pre<2tire de r2=-oi. V0n2toarea
precede r2=-oi& ,i rei<ia pentr& c2 ea constit&ie ori<inea acestora: ni!icirea ce&iat ,i sacri1ici& /n
co!&n.
$irtus 'rea s2 /nse!ne Lcapa-i de *ictoria?. A poseda *irtus /nsea!n2 a disp&ne de o 1or(2 red&ta-i2"
a poseda genius 'ictorios. $irtus se /ncearc2 prin in'inci-iitate (lafelicitas+. /!p2rat& 'irt&os ,i
/!p2rat& do!inator a 1iareor. Iat2 de ce e este !enit prin C&r2!0nt s29,i intensi1ice *irtus, s2
!&tipice *ictoria /n repre=enta(ii de a!1iteatr&. Ast1e /,i ad&n2 e 1or(a (*is+, c&raC& (fortitudo+ ,i
'iriitatea seB&a2 (fascinus+.
Ast1e" pasi&nii pentr& '0n2toare i s9a ad2&<at a Ro!a <&st& pentr& -estiaitate. Era n&!it2
-estiaitate /!pre&narea c& ani!ae" atee dec0t o!&. C&! Ti-eri& a 1ost /!p2rat& L(apM" Nero a 1ost
/!p2rat& Le&M. Un& era c& ana>ore=a ,i c&niin<&s&. Ce2at 9 c&
##G
Sexul i spaima
Pasip-ae i :puleius
##)
tra<edia ,i impudicitia. A!intesc sens& ro!an a c&'0nt&&i p&dic: nesodo!i=at. In portret& care i9#
1ace &i Nero" S&etoni& ada&<2 &r!2toarea dest2in&ire: LD&p2 c0te ,ti& de a !ai !&te persoane" Nero
era a-so&t con'ins (persuasissimum+ c2 nici &n o! n& a'eai considera(ie pentr& p&doare ,i n&
!en(inea p&r2 nici o parte din corp& s2& (neminem -ominem pudicum aut ulla corporis parte purum
esse+, /ns2 !aCoritatea oa!enior asc&ndea (dissimulare+ aceastaM.
Ti-eri& =icea: 'otidie perire sentio! ESi!t c2 !or /n 1iecare =i;F Nero decara: Quam *ellem nescire
litteras! EA, 1i 'r&t s2 n& ,ti& s2 scri&;F Nero pretindea c2 des&,e,te noni!-aC& ani!aeor" /!p2rat&
se str2d&ia s2 1ac2 din -estiaitate o specie de teatr&. Trei s&rse care se spriCin2 &na pe ceaat2.
La S&etoni& ($ieile celor doispre,ece ce,ari, HHIH" #F: LNero ,i9a prostit&at p&doarea /ntr9o
ase!enea !2s&r2" /nc0t" d&p2 ce ,i9a !&rd2rit or<anee <enitae" a in'entat acest Coc no& (lusus+I /n129
,&rat /ntr9o piee de 1iar2 s2-atic2 (ferae pelle contectus+, e se repe=ea dintr9o c&,c2 (ca*ea+, aer<a /n
!are =or spre or<anee <enitae (inguina+ ae -2r-a(ior ,i 1e!eior e<a(i de &n st0p (stipidem+, apoi"
d&p2 ce /,i potoea c& prisosin(2 &-ricitatea" se a-andona i-ert&&i s2& Dori1orM.
La Dio Cassi&s (Dstoria roman, LHIII" #*8: LD&p2 ce e<a -2ie(i ,i 1ete" <oi9<o&(i (gBnnas+ de st0pi
/n 1or!2 de cr&ce (staurois+, e se /n12,&r2 /ntr9o piee de ani!a (doran t-eriou+, se repe=ea spre ei" /i
asata c& ner&,inare" !&,c0nd din -&=e ca ,i c0nd ar 1i !0ncat ce'a (osper est-ion+?.
La A&rei&s Victor (Ke 'aesari&us,$,l+I LPor&ncea s2 1ie e<a(i a &n oc" ca ni,te cri!inai" -2r-a(i ,i
1e!ei" apoi" /!-r2cat /ntr9o piee de ani!a" pip2ia c& 1a(a sa or<anee <enitae ae ceor do&2 seBe
(utri=ue sexui genitalia *ultu contrecta&at+ ,i" printr9o in1a!ie ,i !ai !are" a(0(a c&p&rie a tic2o,ii
,i !ai de=onorante (exactor+?.
Aceste scene sadice de -estiaitate 1icti'2 1ac do'ada &nei 'erita-ie p&neri /n scen2: st0p" c&,c2" piee
de ani!a s2-atic" n2'a2. Nero tra<edian& a C&cat pe Canace& n2sc0nd. A C&cat pe Oreste &ci<0nd&9,i
!a!a. A C&cat pe Oedip care ,i9a scos oc>ii. A C&cat pe Herc&e 1&rios. /,i asc&ndea /ntotdea&na 1a(a
s&- !2,ti care /i reprod&cea& tr2s2t&rie proprii (personis e1fectis ad simiJtudinem oris sui+. Teatr&"
lusus, 1resc2" anecdot2 seB&a2 9 toate s&nt
/ntotdea&na cipe ae !or(ii Nero p&rta pe -ra(& drept (dextro &rac-io+ o piee de ,arpe" ce ,i9o '0ra
s&- pern2 (cer*icalia+ ca sa adoar!2. Este posi-i ca aceast2 p&nere /n scen2 spectac&oasa a
/!p2rat&&i Nero" trans1or!at /n ani!a s2-atic" s2 re1ecte o sec'en(2 a rit&a&&i !itriac" care #9a
atras pentr& o 're!e. Scena ar data /n acest ca= din ti!p& ,ederii a Ro!a a &i Tindate in an& GG
S&etoni& po'este,te c2 Nero ar2tase !ai de!&t !&t interes pentr& rit&a&rie orientae ae Ci-eei ,i
pentr& cee ae &i Ata<artis. O e<end2 seB&a2 ar 1i pre&crat /ntr9&n sens i&ian E'en&sianF o scen2 a
1e de !istic2" /ns2 de o at2 nat&r2 ,i in c&rs& c2reia &n I&piter de'enit e& (leo+ a'ea !isi&nea de a9i
p&ri1ica pe preo(i prin 1oc.
Caurul i sritorul
##$
CAPITOLUL H TAURUL JI S4RITORUL
So1oce Tra<ic& a tr2it p0n2 a '0rsta de opte=eci ,i ,ase ani. La s10r,it& 'ie(ii" e a1ir!a c2 este
L1oarte 1ericitM c2 a 1ost ei-erat de i-ido& carna" <ra(ie '0rstei /naintate" c2ci Lsc2pase de &n tiran
1&rios ,i s2-atic (luttonta Eai agrion desspaten+?. /n cartea /nt0i din .epu&lica E*7$ cF" Ce1aos a&d2
r2sp&ns& &i So1oce.
Dorin(a este &n asat a ani!ait2(ii /n noi. Este Lc0inee din noi" ta&r& din noiM. Este de dorit ca o!&"
/n /!pre&n2rie sae" s2 i!ite" /n act& 1i=ic" pe cee ae C&ncior ,i ta&rior" ae &poaiceor ,i &pior" ae
c2(eeor ,i c0inior" ae scroa1eor ,i !istre(ior. S29,i /ndrepte pri'irea spre ani!aee a c2ror
con1or!a(ie se tra<e din aceea,i s&rs2 este" de ase!enea" ine'ita-i 9 ,i aproape !ai potri'it c&
i!pet&o=itatea a'0nt&&i care / c&prinde pe e /ns&,i. Ro!anii" !ai !&t dec0t ate popoare" a& 2sat
'esti<iie acestei st&pori ,i repre=ent2rie acestor !eta!or1o=e care ne 1ac s2 'ede! &n noi /n,ine ,i
!ai ade'2rat dec0t noi /n,ine /ntr9&n ta&r sa& /ntr9&n &p.
5or!0nt& a,a9=is a Ta&rior 9 din TarQ&inia 9 datea=2 din an& O%8 /. H. E apar(inea 1a!iiei Sp&rina
3resca !are" ce acoper2 peretee centra din 1&nd& /nc2perii principae a !or!0nt&&i" repre=int2 &n
ta&r eBcitat" do&2 <r&p&ri erotice &!ane" ,i o scen2 eBtras2 din po'estirie troiene. 3resca p&ne /n !od
dei-erat aoat2" /n aceea,i c&oare ro,ie" /n aceea,i t&,2 'i<&roas2" seB&aitatea &!an2" r&t&
ani!aeor" capcana !or(ii r2=-oinice.
Ta&r& n2'anic do!in2 cipa care precede !oartea &i Troios. La st0n<a" c>ircit" A>ie st2 a p0nd2 /n
spatee 10nt0nii. La dreapta" Troios se apropie c2are. /n centr&" &n pa!ier ro,& /i separ2. LRo,&M ,i
Lpa!ierM s&nt den&!ite /n <rece,te prin acea,i c&'0nt p-oinix. S0n<ee ,i !oartea s&nt str0ns e<ate"
prec&! !oartea &i Troios ,i cea a &i A>ie" se ea<2 /n aceea,i =i" prec&! s&nt e<ate
eros& ta&r&&i ,i ce a oa!enior" prec&! e<ate s&nt concentrarea />anatic2 a capcanei ,i
!on&!entaitatea erotic2 ,i di'in2 a Ta&r&&i di'in ,i iti1aic care se n2p&ste,te peste a!an(i.
Dliada datea=2 din seco& a VUI9ea /. H. Ho!er e'oc2 /n Dliada Croilon -ippoc-armen EHHIV" 7O)F.
Pria!" tat2 &i" 'or-e,te ast1e despre 1i& s2&. AdCecti'& este di1ici pentr& c2 tri!ite a car& de
&pt2" eBpri!0nd /n acea,i ti!p -&c&ria &ptei c2are. Un oraco sp&sese c2 Troia n& 'a p&tea 1i
c&cerit2 dac2 Troios /!pinea '0rsta de do&2=eci de ani. /ntr9o sear2" c0nd -2iat& /,i d&cea caii a
ad2pat" A>ie" care sta a p0nd2 /n spatee 10nt0nii" #9a atacat ,i #9a &cis.
/n 1resc2" as1in(it& ro,&" pasat s&- picioaree ca&&i" indic2 ora c0nd a 1ost &cis" d&p2 '9ntecele
cipriene, t0n2r& Troios.
O at2 'ersi&ne sp&ne c2 A>ie s9a asc&ns d&p2 10nt0n2" &nde Troios /,i d&cea seara caii pentr& c2 /i
/ndr2<ea. A>ie a ap2r&t de d&p2 ad2p2toare. Troios o r&pe n&!aidec0t a 1&<2. A>ie / &r!2re,te.
Troios /,i <2se,te ad2post /n te!p& &i Apoo Ti!-re&. Se /nnoptea=2. A>ie / roa<2 s2 ias2.
Troios re1&=2. A>ie / str2p&n<e c& ancea sa /n2&ntr& sanct&ar&&i.
N& se poate 1ace econo!ie de pre'er-a ,i de pre&!an" /n spatee c2rora" pe de o parte" ceea ce <recii
'or n&!i logos ,i ro!anii ratio, pe de at2 parte" ceea ce <recii ca ,i ro!anii 'or n&!i ego n& s&nt
dec0t ni,te !&,te. Ji ni,te !&,te p&rt2toare ae &n&i 'ir&s ci&dat. N& se poate 1ace econo!ie de
preatin2" nici de &!ea <reac2" pentr& a o-ser'a a ori<inea sa ro& pe care ro!anii antici / d2dea&
pict&rii !&rae. S2 eBa!in2! eBpresia anti=uus rigor. C0nd Tacit 'or-e,te de anti=uus rigor, e
a!inte,te c2 pentr& &n ro!an ri<iditatea precede 1r&!&se(ea ,i e indic2 oc& &nde ri<iditatea ,i
ri<oarea se ea<2 /ntre ee: /n seB& &!an sa& ta&rin pe care dorin(a pare s29# pietri1ice ridic0nd&9#.
N& 'o! ,ti niciodat2 ce t0c d2dea& si!-o&rior 1aice din !or!inte cei ce e ciopea& ori e s2pa& /n
piatr2 ,i e picta&. Poate c2 10nt0na spre care se /ndreapt2 Troios c2are ,i d&p2 care st2 a p0nd2 A>ie
ne de='2&ie sens& i!ediat. S29i 1ac2 pe !or(ii incinera(i ori /n>&!a(i s2 soar-2 p&(in2 'ia(2 pentr& a9i
re(ine /n s2a,& or s&-teran c& scop& de a se 1eri de 1ar!ecee p2s!&ite de &ra
#78
Sexul i spaima
Caurul i sritorul
#7#
s&1eteor pi=!a,e" ast1e /nc0t dorin(a or r2=-&n2toare s2 1ie oprit2 c>iar pe =id& !or!0nt&&i 9
acesta este" poate" sens& LcapcaneorM pe care !or!intee e re=er'2 !or(ior. Sa&" poate" scenee
>o!oseB&ae din C&r& ta&r&&i n2'anic a& 1ost /n12(i,ate c& inten(ia de a Y e asi<&ra" dac2 n& o
s&pra'ie(&ire sa& o rena,tere" ce p&(in to'2r2,ia &nei 'itait2(i paroBistice /n taina ,i cripta
!or!0nt&&i.
Ideea !or(ii eBasperea=2 1rene=ia de a tr2i. Ins2 e'ocarea p2cerii read&ce /n !od ire=isti-i spirit&
spre eni<!ee ori<inii sae 9care p0n2 a &r!2 este =e& !ai nec&nosc&t dec0t !oartea.
Etr&scii antici a& e<at /ntotdea&na dorin(a ,i !oartea. Ce rost a& aceste do&2 'ersi&ni" &na at0t de
si!p& erotic2" ceaat2 at0t de si!p& t>anatic2" ae e<endei &i Troios Er2=-oinic& A>ie a p0nd2
o!or0nd&9# pe r2=-oinic& Troios sosind c2are" sa& t0n2r& r2=-oinic A>ie /ncerc0nd s29# 'ioe=e ,i
asasin0nd&9# pe t0n2r&; r2=-oinic Troios at&nci c0nd acesta se /nc>ide /n sanct&arFA De ce pictor& a
pasat scena >o!oseB&a2 /n 1a(a ta&r&&i n2'anic eBact deas&pra acest&i episod din r2=-oi& TroieiA
Prin ce poate capcana !or(ii s2 1ie e<at2 de coit& anaA /n Dliada EHIII" 7$#" HVII" 77KF" Ho!er
1oose,te c&'0nt& care /nsea!n2 /nt0nire a!oroas2 (oar>st>s+ pentr& a den&!i /n1r&ntarea pe 'ia(2 ,i
pe !oarte /n d&e a &pt2torior. C0nd Hector" 1ratee !ai !are a &i Troios" a&de r&<2!in(ie tat2&i
,i ae !a!ei sae de a se p&ne a ad2post /n spatee =id&rior Troiei" e /,i /ntrea-2 ini!a E se <0nde,te
s29,i ar&nce sc&t&" coi1&" s&i(a ,i ar!&raD se <0nde,te s2 porneasc2 spre A>ie pentr& a9i o1eri pe
Eena ,i co!orie TroieiD /ns2 ceea ce / re(ine pe nea,teptate s2 se d&c2 este 1apt& c2 /n ca=& acesta e
ar 1i L<o /ntoc!ai ca o 1e!eieM ,i c2 A>ie 9ar &cide /ntoc!ai ca pe Troios. La Ho!er" 'er-&
meignumi, care /nsea!n2 coit" are" de ase!enea" sens& de L/n'2!2,eaa &pteiM. A p&ne s&- C&< o
1e!eie este acea,i &cr& c& a o!or/ ad'ersar&. Eros ,i T>anatos a& a!0ndoi aceast2 p&tere de
/!-0n=ire" de <oici&ne pasi'2" de transport /ntr9o at2 domus, a&" /n s10r,it" aceea,i capacitate de
L1r0n<e !e!-reeM.
Pri!a domus este p0ntecee 1e!eii. Cea de a do&a este acea domus /n care -2r-at& 'ioea=2 1e!eie
pentr& a se reprod&ce ,i a reprod&ce casa (domus+. Cea de a treia domus este !or!0nt&.
O!& este /nr2d2cinat /n dorin(a sa prec&! s&<aci& /n !a!a sa" prec&! 1ascin&s& /n *agina, prec&!
-2r-at& !at&r este /nr2d2cinat /n copi2ria sa istoric2" prec&! octo<ene=a &i este /nr29
d2cinat2 /n 1io<ene=2" prec&! 'ia(a este /nr2d2cinat2 /n apartenen(a ei a &ni'ers" a anoti!p&ri" a
rit!&rie cardiace" a rit!&rie nicte!erae" a !aree" a astree care &!inea=2.
De ce 1resca din TarQ&inia pre=int2 i!a<inea &n&i coitus in tergoO Troios /n'ins se o1er2 'ioen(ei.
Este s2-ici&nea care i&-e,te 'ioen(a /n atin2: o&se=uium care se d2r&ie,te st2p0nirii 9dominatio
Esca'ia d2r&ind&9se a&torit2(ii s&pre!eF. Este &n raport de do!inare care asc&nde !ai p&(in /nro-irea
ser*us7ului 1a(2 de dominus, dec0t s&p&nerea infans7ului 1a(2 de Pater (pietas+. A&torii cr&=i!ior n&
s&nt =eii din cer&ri" nici tiranii din i!perii" nici p2rin(ii din 1a!iii. S&nt cei n2sc&(i care /,i cer
n2sc2torii. S&nt s&p&,ii care /,i cer societatea" copiii p2rin(ii" 1e!eie st2p0ni (dominus+, credincio,ii
rei<ia" ne'roticii distan(a p2cerii. S&nt senatorii ro!ani care c>ea!2 as&pra or dispre(& /!p2rat&&i
Ti-eri&.
De ce paedicator, /n oc s2 pri'easc2 ta&r& eBcitat" /,i /ntoarce cap&A
N9o s2 ,ti! niciodat2. La drept 'or-ind este &n !ister.
De ce Or1e& pri'e,te /napoiA /n scena ini(ia2" ori<inea s&-iect&&i /ncearc2 s2 se 'ad2 /n12(i,at2 a,a
c&! o santine2 st2 de pa=2 sa& c&! &n L'oWe&rM str0n<e /ntre de<ete ceea ce 'ede c& oc>ii s2i. Dac2
noi eBist2! este pentr& c2 ei se /!pre&nea=2. P&ra&&i seB&a a i!per1ect /i r2sp&nde Le<oM a
pre=ent. Ceea ce st2 /nd2r2t apare pri'irii" prec&! trec&t& /n pre=ent
Scena dint0i este in'i=i-i2" inaccesi-i2. Ni!eni n& are acces a ea pentr& c2 =ece &ni seenare /
distan(ea=2 pentr& totdea&na de ea Nici &n o! n& poate a&=i stri<2t& /n cipa c0nd s2!0n(a din care
este 12c&t se descarc2. C0nd stri<2t& este so-o=it aceast2 s2!0n(2 st2 /nc2 /n p&terea >a=ard&&i.
Scena in'i=i-i2 este /ntotdea&na n2scocit2. Ea este reco!p&s2 din ee!ente separate ,i indi'id&ai=ate
care /i &r!ea=2. Ea este aceea care d2 1or!2 in1or!&&i" care proc&r2 o i!a<ine /n a-sen(a i!a<inii" o
repre=entare nerepre=en9ta-i&&i intrat /n scen2" sa& intrat /n !aterie" /nainte de ori<ine" /nainte de
concepere ,i /nainte de na,tere Epentr& c2 a o! coit&" concep(ia" ori<inea" na,terea a& 1ost separate /n
dec&rs& ti!p&&iF. 5edita(ia s&-iect&&i as&pra ori<inii sae se a!estec2" 1ire,te" c& a<ita(ia
t&!&t&oas2 a coit&&i care a a'&t oc pentr& ca e s2 1ie
#77
Sexul i spaima
Caurul i sritorul
123
12c&t. SeB&a& n& poate 1i scris a pre=ent E n& c&noa,te ni!ic conte!poran Enici c>iar pe noi /n,ineF.
SeB&a& este consacrat trec&t&&i a-so&t. SeB&a& este aoristic. SumI 'oita&ant. Deoarece 'is& este
seB&a" aceast2 scen2 care o-sedea=2 &!anitatea este 'isat2 ,i /ns&1e(it2 prec&! &n 'is. /ntotdea&na
este 'or-a de o scen2 ani!a2 pornind de a sin<&ra L/nc>ip&ireM spontan2 de care disp&n oa!enii:
'is& Ecare este scena ani!at2 din care e re=&t2F. /nt0!p2tor" Lscena ani!at2M a de'enit o art2:
Lcine!ato<ra1iaM. Cine!ato<ra1& este o in'en(ie te>nic2 prin care s9a re=o'at dintr9o o'it&r2 o
a,teptare !ienar2" &ni'ersa2" indi'id&a2" noct&rn2. Epic&r sp&nea ca =eii" /n poaia necontenit2 de
ato!i cere,ti" era& ni,te 1i<&ri a c2ror co!po=i(ie ato!ic2 se re/noia 12r2 /ncetare" ceea ce =2!isea
cont&r&rie or dia1ane ,i pro'oca /ns&1e(irea or eBtre! de rapid2. Cicero" ironi=0nd&9i pe epic&rieni"
sp&nea c2 tr&p&" carnea =eior epic&rieni era o Lcascad2 de stropiM. L&cre(i& scria pe a !iCoc& c2r(ii
a IV9a (Ke natura rerum, IV" )GKF: LN&9i de !irare" de at1e" c2 aste i!a<ini (simulacra+ se !i,c2
(mo*eri+ ,i c2 /,i =-&ci&!29n tact ,i tr&p" ,i picioare" ,i -ra(e" c&! ni se pare a to(i c2 se9nt0!p2" c0nd
'is& ne prinde. Ve=i" c0nd i!a<inea9nt0i a pierit" c& o at1e de stare ata se na,te" dar crede! c29nt0ia
!i,carea /,i sc>i!-2. 32r29ndoia2 aceasta se9nt0!p2 c& !are i&(ea2" s&nt doar at0ta de repe=i"
i!a<ini at0tea9s de !&te;M C0nd citi! teBtee ro!ane 'ec>i" o ci&dat2 /ns&1e(ire de i!a<ini a,teapt2 o
art2 i!posi-i2.
La opt=eci de Nio!etri d&p2 ce ai tra'ersat <o1& pornind din A!a1i" se a12 !or!0nt& =is a
s2ritor&&i de a Pest&!. Acest !or!0nt a 1ost d&rat c& ce p&(in opt secoe /nainte ca Ve=&'i& s2
er&p2 ,i s29,i re'erse a'a. S2ritor& este capac& ca'o&&i. 3ond& este a-" inia este nea<r2. Este /nc2
Lo &!-r2 proiectat2M. Este ceea ce <recii n&!ea& sEiagrap-ia EteBt&a 9 o &!-ra scris2F" pe care Pini&
o trad&ce: um&ra -ominis lineis circumducta.
Pe piatra ce ast&p2 !or!0nt&" &n !ic personaC /,i ia a'0nt din '0r1& &nei constr&c(ii din -oc&ri de
piatr2 pentr& a s2ri /n /ntinderea de ap2 'erde" aproape de care se a12 &n ar-ore.
N& c&noa,te! !it& pe care / condensea=2 aceast2 scen2. Aristote (Pro&leme, $*7 aF ne 2!&re,te c2
pictorii etici deose-esc
'erdee ,i <a-en& ca s2 1ac2 distinc(ie /ntre ocean ,i 1&'ii. Pindar a'erti=ea=2 /n do&2 r0nd&ri c2 n&
este c& p&tin(2 ca /ntr9o 'ia(2 de o! s2 treci dincoo de cooanee &i Herc&e. Si!onides i9a dedicat &i
Scopas &n poe! care /ncepe ast1e: LN& e &,or s2 de'ii &n o! eBe!par (agat-on+, de ne&itat
(alat-e9s+, -ine /ntip2rit /n !e!oria ator oa!eni (tetrag9non+ pentr& !0ini" picioare ,i <0ndireM. C&
ate c&'inte 9 n& este &,or s2 ai din ti!p& 'ie(ii o stat&ie de Eouros. /n seco& a VH9ea /nainte de
Hristos" Eouros era o stat&ie 1&nerar2 de !ar!&r2 c& picioaree str0nse" -ra(ee ipite de9a &n<& cor9
p&&i" pe care ora,& o consacra &n&ia dintre !e!-rii s2i. /n ti!p& 'ie(ii este <re& s2 treci de
cooanee &i Herc&e. Iat2 ce a1ir!a T>eo<nis: LCred c2 era 1r&!os s2 n& te 1i n2sc&t" dar" dac2 pe
&!e ai 'enit" 1r&!os e s2 dai =or s2 treci c0t !ai de<ra-2 a !or(ii pra<M. Ji 'or-ee &i A>ie /n
In1ern" care sp&ne c2 oa!enii" c0nd /,i ae< destin&" a& do&2 posi-iit2(i: ori o 'ia(2 &n<2 /n anoni!at"
ori o 'ia(2 sc&rt2 de r2=-oinic ,i &n n&!e ne!&ritor. Pe capac& !or!0nt&&i" o!& ponCea=2 /n
!oarte" dincoo de cooanee &i Herc&e" /n ocean& din partea ceaat2 a &!ii" ca o stat&ie de Eouros
/n !e!oria ceor 'ii. Este op(i&nea eroic2. 5ort& /n<ropat s&- piatra din Pest&! a pre1erat s2 ase o
po'este de !oarte /n !e!oria t&t&ror ceor care 'or tr2i o 'ia(2 &n<2 ,i o-sc&r2 prec&! &n -oar.
Cee do&2 spai!e dint0i a& e<2t&r2 c& /nt&neric& ,i sin<&r2tatea" /nt&neric& /nsea!n2 a-sen(a
'i=i-i&&i. Sin<&r2tatea 9a-sen(a !a!ei sa& a-sen(a o-iecteor care o /noc&iesc. Oa!enii c&nosc
aceste spai!e: s2 cad2 din no& /n i!ensitatea a-is&&i di1or! ,i ne<r& a &ter&&i" tea!a de a rede'eni
1et&s" tea!a de a rede'eni ani!a" tea!a de a se /neca" 1rica de a se ar&nca /n <o" <roa=a de a /nt0ni
non9&!an&. S1inB&" ce care /i /ncerca pe c22tori c& <>icitori a Te-a" e&" pas2re ,i 1e!eie /n acea,i
ti!p" c0nd Oedip i9a de=e<at <>icitoarea" s9a ar&ncat /n !oarte din '0r1& !&nte&i 3iNeion. C2derea
&i Icar a pre&at ,ta1eta i!a<inar2 de a !or!0nt& s2ritor&&i.
A crea &!ea /nsea!n2 a c2dea pentr& a (0,ni din no&. Sat& /n a-is" sat& /n !oarte constit&ie ti!p&
dint0i. A1rodita reapare
#7%
Sexul i spaima
,iroind a s&pra1a(a !2rii. Pas2rea n&!it2 c&1&ndar ad&ce p2!0nt cioc.
Ro>ei! a !&rit /n an& #$O*. C& &n an /nainte de !oarte a p&-icat C-e )ates of t-e Kream, &ti!a sa
&crare" pe care a dedicat9o &i Sandor 3erenc=i. Ro>ei! a1ir!a c2 orice 'is /nsea!n2 c&1&ndare /n
interior& propri& pentr& a c2dea din no& /n 'a<in& !a!ei. La na,tere" so!n& aproape contin&&
Lcontin&2M 'ia(a intra&terin2. Rea&" ca o tre=ire" n& este dec0t o cip2 de 1oa!e" de 1ri< ,i de dorin(2
d&reroas2. +2tr0ne(ea desprinde p&(in c0te p&(in corp& din so!n ,i / Lde'&'2M /n !oarte E/n so!n&
12r2 'isF.
3iecare dintre noi este &n ero&" care /n 1iecare noapte co-oar2 /n Hades" &nde de'ine propria i!a<ineD
seB& &i se ridic2 prec&! &n Eouros. /n 1iecare di!inea(2 'is& s2& / /ncredin(ea=2 din no& =orior ca
pe &n arc /ntins ,i oc>ii s2i se desc>id /n &!ina =iei.
Po!pei& r2!0ne !ere& c&1&ndat /n. neant. Herc&an&! r2!0ne !ere& in&ndat de a'2. 5ere&" ce'a
ne1oosi-i" 'i&" 1oarte 'ec>i re'ine necontenit /n s&1et" /n dorin(2" /n nara(i&nie dorin(ei. /n nici o
ci'ii=a(ie" /n nici o societate n& se accept2 ni!ic din ce este conte!poran.
La'a /!pin<e 12r2 /ncetare" !ere& prod&ce de=ordine" !ere& /nsp2i!0nt2.
/ns2 !ere& se pietri1ic2 n&!aidec0t /n contact c& aer&. La'a /,i ast&p2 propri& acces spre ea /ns2,i" se
pietri1ic2 /n opere" se aca9de!i=ea=2 /n i!-aC ,i" &sc0nd&9se" se /nne<re,te ,i de'ine opac2.
Tre-&ie s2 repet2! !ere& 'or-ee &i Esc>i /ncredin(ate &i Peas<os /n .ugtoareleI LDa" a! ne'oie
de o <0ndire pro1&nd2 (&at-eias+. Da" tre-&ie s2 co-or /n a-is (&ut-on+, ca &n s2ritor (diEen
Eolum&eteros+, ca o pri'ire care (int&ie,te (dedorEos omma+?.
CAPITOLUL HI 5ELANCOLIA RO5AN4
Ce repre=int2 &!eaA Ur!ee 2sate de 'a c0nd !area se retra<e do!o. N&!ee acest&i 'a care
(0,ne,te" sp&ne L&cre(i&" este *oluptos ,i e re=&t2 din 1ascin&s& pe care p2cerea &i Ven&s o re=o'2
repede c& prieC& 1iec2r&i coit. Pict&ra este (2r!& re<ret&&i d&p2 reaitate. 6orti&us *i*imus. Iat2 ce
sp&ne 5&sa i-ert&: LP0ntecee nostr& este !or!0nt& r0&rior ,i p2d&riorM. E& !ai ada&< 'or-ee &i
Teren(i& Varro: LPietriceee ,i 1orie s&nt prec&! oasee ,i &n<>iie &i D&!ne=e&M. L&!ea n& are
s10r,it 3e!eee oa!enior o repop&ea=2 prin /!-r2(i,2ri. Nec&r!at2 este &pta /ntre 'e,nica /!pinire
a &!ii ,i 'e,nica S10,iere a ti!p&&i. Ne/ncetat Ven&s ,i 5arte se /ntre(in" se /!-r2(i,ea=2 ,i se
s10rtec2.
D&p2 eCac&are" -2r-a(ii ,i 1e!eie s&nt ,i &nii ,i ceia(i o-osi(i ,i &it&ci. Ei a& so-o=it o cantitate
!ic2 de cea !ai !are caitate. Ei a& secretat esen(a 'ie(ii" dar o consider2 o !&rd2rie pe care o spa2
pentr& c2 se si!t /n !od !isterios n2c2i(i. Ace taedium, de=<&st&" perioada re1ractar2" n& este dec0t
&!-ra pe care coit& re&,it o a,terne pe corp&rie care se tre=esc pe nea,teptate <oite de dorin(2 ,i
con1r&ntate /n atin<erea &r!eor ei. Deoarece coit&rie s&nt prin eBceen(2 scenee /ns&1e(itoare ae
'ie(ii &!ane" re1&B& or /nse!n0nd p&(in2 !oarte.
/n p2cere" ce'a din s&1et& nostr& ne p2r2se,te. Vederea de'ine !ai p&(in a<er2. De'eni! ni,te
ani!ae apatice.
Pri'irea prostra(iei !eancoiei ro!ane n& poate 1i separat2 de pri'irea atera2 a p&dorii ,i a spai!ei.
Cons&& Petroni& a scris: LP2cerea (*oluptos+ /ncercat2 /n coit este nes&1erit2 ,i sc&rt2" ,i act& &i
Ven&s este &r!at de de=<&st (taedium+?. Vo&ptatea n& este dec0t o <ra-2 &nde 'rei s2 1ii cond&s ca
printr9o 'raC2. Satis1acerea ei se c&1&nd2 /n cea de a do&a care &r!ea=2 spas!eor
126
Sexul i spaima
6elancolia roman
#7)
/ntr9o sen=a(ie de decep(ie n& n&!ai /n raport c& a'0nt& dorin(ei care o precede" ci ,i c& &!ina" c&
1&ria" c& elatio Etransport&F care 12cea& o-sesia oreor ce e preceda& ,i a =ieor ce e pre<2tea&.
O'idi& sp&ne c2 e 'or-a de o !oarte de care scapi /n so!n /n <ra-2" L/n'ins" /ntins 12r2 1or(2M.
Perioada c0nd !asc&ii" d&p2 ce s9a& /!pre&nat" contenesc s2 !ai reac(ione=e din p&nct de 'edere
seB&a este n&!it2 de nat&rai,ti Lperioad2 re1ractar2M. 3e!eee n& c&nosc perioad2 re1ractar2 post
coitum. 5i,carea depresi'2 a 1e!ee are oc post partum. 5asc&ii scap2 de de=<&st /n so!n. Ei n&
1&<: ei aear<2 s2 /nt0neasc2 &!ea ceaat2" a !or(ior ,i a &!-reor. Ace taedium a !asc&ior
tri!ite c& <0nd& a 1e!ei" d&p2 /!-r2(i,are" a 1a=a de ini,te ,i de ineBcita-iitate /n care se /nc>ide
copi& d&p2 s&pt. Ro!anii 'or-ea& de o-osea2" de sen=a(ia de r2& de !are 12r2 1&rt&n2" de s&1et
c&prins de <rea(2. Aceasta este ce p&(in anai=a o-i,n&it2 a te!ei taedium *itae, a Lde=<&st&&i de
'ia(2M a ro!anii din antic>itate.
EBist2 &n secret !ai <ra'. Dra<ostea n& este doar &n r2=-oi p&stiitor" nici s2r&t&rie doar carni'ore.
Noaptea n& d&ce spre =i.
Noaptea este o &!e.
Ce'a ce apar(inea 1ericirii se pierde /n /!-r2(i,are. /n ce !ai co!pet a!or" /n 1ericirea /ns2,i" eBist2 o
dorin(2 care /ncin2 toat2 pe nea,teptate spre !oarte. Ceea ce de-ordea=2 de 'ioen(2 /n p2cere este
dep2,it de o triste(e care n& este psi>oo<ic2. De o !eancoie care sperie. EBist2 acri!i a-so&te care
se a!estec2. In 'o&ptate eBist2 ce'a care !oare.
Este &n senti!ent de tandre(e pentr& ce2at care neini,te,te ini!a. Este sen=a(ia cipei care ne este
inaccesi-i2. Este o <eo=ie nedes&,it2 /n trec&t" pe care n& o po(i read&ce /n pre=ent. Det&9!escen(a
pin2 de -&c&rie" ad2&<0nd&9,i sen=a(ia de ceea ce n& poate 1i re/nnoit" sea!2n2 c& dorin(a de a
p0n<e. Se ,tie c2 !&te i<>ioane !or /n !o!ent& 1ec&nd2rii ori a /!pre&n2rii. Ce'a se s10r,e,te.
C0nd i&-irea atin<e <rad& ce !ai /nat de intensitate ce'a ia s10r,it
Un 1ond de ca! <ro=a' apare /n toi& t&!&t&&i. Este posi-i s2 !ori de 1iecare dat2 /n toi& p2cerii.
EBist2 o contopire at0t de contopitoare despre care n& se !ai poate sp&ne c2 e consi!(it2.
Septimius %loreus Certullianus scria /n Ke animaI L/n c2d&ra eBtre!ei <rati1ica(ii" /n c&rs& c2reia
este so-o=it2 &!oarea /!pre&n2rii" oare n& si!(i! deoc c2 ce'a din s&1et& nostr& ne9a
p2r2sitA Oare n& /ncerc2! o stare de apatie /n 're!e ce 'ederea noastr2 de'ine !ai p&(in a<er2A
A,adar s&1et& prod&ce s2!0n(a Se poate sp&ne c2 pr&nc& care re=&t2 este &n pic&r din s&1et&
procreator&&i s2&M. $oluptas, Tert&ian sp&ne i!pede" este o prostratio a pri'irii" pentr& c2 pro'oac2
o Ls2-ire a 'ederiiM. Este &n Mflas-? a p2cerii /nse,i" care ,ter<e p2cerea" or-ind9o. /n p&s" 1a(2 de
scena ori<inar2" n& eBist2 p2cere care s2 n& se cons&!e /n in'i=i-i. 5o!ent& p2cerii s!&<e scena
ce are oc /n 'i=i-iitate. 3ascin&s& este st&pe1iant& st&pe1ianteor. E or-e,te.
De aici ace stupor pe care / a,terne pe 1e(ee care doresc.
EBcitarea pro<resi'2 din ti!p& /!pre&n2rii a 1ost deseori asociat2 c& i!a<inea &n&i carni'or care /,i
de'orea=2 prada. Oa!enii a& considerat /ntotdea&na eBcita(ia ca &n 1oc care arde !ocnit ,i care
!ist&ie pe ne<0ndite tot or<anis!&. Acest 1oc de arti1icii 9or<as!&" p&nct& c&!inant a p2cerii
ardente 9 n& este &n epi1eno!en" &n -ene1ici& s&-sidiar" ci s10r,it& p2cerii. Oa!enii n& doresc pentr&
a se ei-era de o tensi&ne ins&porta-i2. N& se ca&t2 ani>iarea eBcita(iei. /n nici &n ca=" /n a!or n& se
ca&t2 taedium *itae, de=<&st& de 'ia(2. Este 1oc& de arti1icii ne&roo<ic care !ist&ie orice i!a<ine"
orice pict&r2" orice 1i!" orice 1antas!2. Este r2pirea din a-is. Este capt&rarea nec&nosc&t&&i care
precede p2cerea.
Ce /nsea!n2 a pri'i c& coada oc>i&&iA A pri'i dintr9o parte ceea ce n& tre-&ie s2 'e=i. Prec&!
Loreei. Prec&! nereidee.
Ce /nsea!n2 1rance=& relu=uer Ea pri'i c& coada oc>i&&iFA Lure /nsea!n2 a p0ndi din a!-&scad2.
Prec&! A>ie / p0nde,te a 10nt0n2 pe Troios. Co,!ar& Lpri'e,te c& coada oc>i&&iM aceea,i scen2
ca ,i 'is&: scena coit&&i" care n& poate 1i '2=&t2" /nsp2i!0nt2 ,i" totodat2" eBcit2. Care este &p&
!or(ii ce de'orea=2A Este a<resi'itatea /!-r2(i,2rii. +&=ee care se i&-esc s&nt ,i -&=ee care
ciop0r(esc ,i !2n0nc2. Descrierea &i L&cre(i& este eBact2: coit& este o '0n2toare" apoi o &pt2" /n
s10r,it 9 o 1&rie. +&=ee se ridic2 deas&pra din(ior carni'oreor ,i se /ntind /ntr9&n r0nCet s0n<eros" care
se n&!e,te r0s. +&=ee s&nt cee care a!intesc '0n2toarea s2-atic2 ,i de'orarea sacri1ici&&i care o
/nc>eie.
#7K
Sexul i spaima
6elancolia roman
#7$
Groa=a /n p2cere" !ai !&t dec0t o-oseaa din care e 12c&t2" !ai !&t dec0t seirea 3ascin&s&&i ,i
c>ircirea &i 5&to s&- 1or!2 de penis" !ai !&t dec0t Lc22toria pe !eea<&ri str2ineM a dorin(ei" este
e<at2 de so!n& /n care ne c&1&nd2. So!n&" din care te te!i c2 n& te !ai tre=e,ti niciodat2"
constit&ie pri!a &!e a !or(ior. Corp&rie care s9a& /!-r2(i,at recap2t2 /n so!n i!a<inea in'i=i-i2.
Este HWpnos care se a12 /n ini!a &i Eros ,i a &i T>anatos.
P2cerea a!enin(a dorin(a ,i este nor!a ca dorin(a s2 1ie /n stare s2 deteste p2cerea" s2 /ncerce o
a'ersi&ne tota2 /!potri'a det&!escen(ei Eeste p&ritanis!" /ns2 ,i art2F. Dorin(a este contrari&
pictiseii" a ep&i=2rii" a sat&ra(iei" a ador!irii" a de=<&st&&i" a 0nce=eii" a amorp-eia. Orice
-as!" orice !it" orice po'estire (inte,te eBatarea dorin(ei ,i an<aCea=2 &pta /!potri'a p2cerii.
Ro!an& erotic sa& pict&ra porno<ra1ic2 Eprin de1ini(ie n& eBist2 ro!an porno<ra1ic" nici pict&r2
erotic2F n& ca&t2 c0t&,i de p&(in s2 prod&c2 -&c&rie" ci s2 st0rneasc2 dorin(a: ee /ncearc2 s2 eroti=e=e
i!-aC& sa& 'i=i-i&. /ncearc2 s2 sc&rte=e perioada re1ractar2. Decar2 r2=-oi taedium7u-u.
Iat2 de ce taedium *itae, de=<&st& care &r!ea=2 p2cerii" /,i ata,ea=2 artee" prec&! cren<ie ar-orior
se ata,ea=2 de tr&nc>i& or. Arta pre1er2 /ntotdea&na dorin(a. Arta repre=int2 dorin(a indestr&cti-i2.
Dorin(a 12r2 p2cere" po1ta 12r2 de=<&st" 'ia(a 12r2 !oarte.
Ho!er a ad&s /n scen2 pe ce dint0i !eancoic /n personaC& +eero1on. LUr0t de =ei" /ntotdea&na
sin<&r" e r2t2cea prin ,es& Aeison" c& ini!a distr&s2 de triste(e" 1erind&9se din caea oa!eniorM
(Dliada, VI" 788F. C->mon Eatedon !0nc0nd&9i ini!a" =ice Ho!er. Epitet& >o!eric descrie !a<ni1ic
!eancoia: a&to1a<ia corp&&i c& aC&tor& s&1et&&i. Ne1ericit& este &n Narcis de'orat de propria
i!a<ine.
Parr>asios #9a pictat pe HeraNes. Tot e #9a pictat pe 3ioctet. Iat2 po'estea. C0nd HeraNes" !ist&it de
c>in&ri" a 'r&t s2 !oar2" 3ioctet a acceptat s29i aprind2 r&<&. Pentr& a9i !&(&!i" HeraNes i9a d2r&it
arc& ,i s2<e(ie sae. 5ai t0r=i&" 3ioctet" /ndr2<ostit ,i e de Eena" a pecat s2 &pte a Troia. Un ,arpe
#9a !&,cat de picior" ,i rana a /ncep&t s2 r2sp0ndeasc2 o d&>oare de p&tre=ici&ne at0t de
nep2c&t2" /nc0t toate c2peteniie <recior n& a! !ai p&t&t9o /nd&ra. Uise i9a con'ins s29# a-andone=e
pe 3ioctet pe o ins&2 p&stie.
3ioctet este ce dint0i Ro-inson Cr&soe. Este ce dint0i Ls&r<>i&nit pe o ins&2M" c& !&t /nainte de
e<ie /!p2rat&&i A&<&st Este ce dint0i ere!it. Este ce dint0i Ti-eri&.
Anticii sp&nea& c2 3ioctet constit&ie capodopera &i Parr>asios. /n ta-o& &i Parr>asios" s&1erin(a &i
3ioctet era at0t de !are" /nc0t se 'edea i!pede c2 e Ln& !ai ,tia ce este so!n&M. Pictor& i9a pictat o
sin<&r2 acri!2 /n oc>i& &scat. 3ioctet se t0r2,te c& <re& spre prada pe care a do-or0t9o" ca &n o!
c&prins de 1&rie spre i='or& care tre-&ie s29i potoeasc2 setea. Este /n apropierea <rotei &i. E 1ace s2
r2s&ne st0ncie c& 'aiet& &i soitar" !ai !0nios pe oa!enii care 9a& tr2dat dec0t pe rana care /
!acin2. Lacri!ie &i a!are pic&r2 peste s0n<ee ne<r& ce c&r<e peste !ar<inie r2nii &i p&trede.
LPetee9i s&nt =-0rite" s2-atice. S&- peoapa &scat2" o acri!29a9npietritM EPan&di&" :ntologia, IV"
##*F.
Seneca scrie: LN& eBist2 ani!a !ai !oroc2nos (morosius+ dec0t o!&M. Seneca 3i&" pri!& !inistr&
a /!p2rat&&i Nero" a 1ost /ntr&c>iparea &rii pentr& tot ce este 'i&. Ura p2cerea. Ura !0ncarea. Ura
-2&t&ra. Adora -anii ,i tea!a de s&1erin(2. /n toate era op&s& tat2&i s2&. A !&rit !iionar. Seneca
repre=int2 &sc2ci&nea ar=2toare" depresi'2" c>in&it2 a i!-aC&&i ,i a p&terii. Este ce dint0i care s9a
-ote=at Lpeda<o<& nea!&&i o!enescM. Este p&ritan&. L5oartea te d2 a o parte de 0n<2 &n p0ntece
de=<&st2tor ,i r2&9!irositor.M N& S10nt& Pa'e a scris aceast2 1ra=2" ci Seneca 3i& a aceea,i dat2" iar
acesta a scris9o tran,0nd pentr& /ntrea<a &!e
ro!an2.
Seneca 3i& /i scrie &i L&cii&s ELIH" #OF: LTo(i... tind spre -&c&ria s&1eteasc2 (gaudium+, dar n& ,ti&
de &nde s2 do-0ndeasc2 &na statornic2 ,i p&ternic2. Un& o ca&t29n petreceri ,i des1r0nare (luxuria+,
at& /n 1a2 ,i9n <oata cien(ior din C&r& &i" at& /n dra<ostea &nei 1e!ei" at& /n <oria iterar2 9
de,art2 <orie" c2ci n& ad&ce nici o /ns2n2to,ire.9 Pe to(i ace,tia /i a!2<esc !o!ei a!2<itoare ,i de
sc&rt2 d&rat2 (o&lectamenta fallacia et &re*ia+, ca ,i -e(ia care r2sc&!p2r2 ne-&nia 'ese2 a &n&i ceas
(unius -orae -ilarem insaniam+, c& o /nde&n<2 si2 (taedio+, ca ,i apa&=ee ,i
130
Sexul i spaima
6elancolia roman
#*#
aca!a(iie s&cces&&i" pe care9# c0,ti<2 ,i9# isp2,esc c& !&te c>in&riM.
Aceast2 pa<in2 din Seneca pare s2 con(in2 tot&. 50ncare" p2cere erotic2" a!-i(ie" p&tere" ,tiin(2" art2
9 n& eBist2 'aori. Te9ai p&tea crede /n seco& a HH9ea.
Caei&s =ice c2 taedium *itae este triste(e (maestitudo+. Seneca sp&ne c2 taedium, !aadia oa!enior"
'ine de a c&no,tin(a c2 ei a& &n corp sit&at /ntre do&2 i!ite i<no-ie" care /i acord2 coit& din care ei
pro'in ,i p&tre=ici&nea !or(ii /n care se desco!p&n. O dat2 c& !eancoia (ristia trad&ce
melagc-olia+ ap2rea n&!aidec0t corte<i& de=<&st&rior ,i a detest2rior. P-o&os /nsea!n2
melagc-olia Espai!a /nsea!n2 de=<&st de 'ia(2F. Latinesc& tristia concentrea=2 /n aceea,i no(i&ne
dust-umie Eproast2 dispo=i(ieF" nausea, atrac(ia nop(ii" &ra pentr& ant&raC (anac-orisis+, c&1&ndarea /n
spai!2 12r2 !oti'" /n 1ine 9 de=<&st& pentr& /!pre&narea seB&a2 9 coit. Un at si!pto! este
L1&rnic2t&ra care &rc2 p0n2 /ntre &!eriM. L&cre(i& inc&de si!pto!ee /n cinci cate<orii: /n<riCorarea"
a!2r2ci&nea" tea!a" &itarea ,i re!&,carea. E e consider2 anticipare a !or(ii" etar<ie" !aadie a
!or(ii. E n& !en(ionea=2 niciodat2 pentr& e di1ic&tatea de <0ndire (difficultas+ as&pra c2reia doar
Caei&s insist2. L&cre(i& =&<r2'e,te ast1e portret& !eancoic&&i: Pertur&ata animi mens in maerore
metu=ue triste supercilium, furiosus *oltus et acer ESpirit& <re& t&-&rat de ad0nc2 triste(e ,i tea!2"
aspr&9ncr&ntate spr0ncene" s!intit2" -ar-ar2 pri'ire" Ke natura rerum, VI" ##K*F. /n s10r,it" Seneca
3i& este ce care asocia=2 de1initi' sia" !eancoia ,i <eni& (Ke tran=uillitate animi, HVII" #8F: L/n
cipa /n care s&1et& dispre(&ie,te tot ce este ne/nse!nat (*ulgaria+ ,i de r0nd (solit+, ,i se /na(2 pe
c&!i p&rtat de o si!(ire sacr2" n&!ai at&nci 'a c0nta ce'a !ai pres&s de p&terea o!eneasc2M.
Toat2 pict&ra ro!an2 este 12c&t2 din !o!ente etice tri'iae ori soe!ne. Pini& a descris &n ta-o& de
Anti1ios &nde este ad!irat &n -2iat t0n2r s&10nd /n 1oc" i&!in0nd&9,i ast1e 1a(a. Este &n i&=ionis!
de !o!ent. Este &n Linstantane&M.
Via(a se /n1ioar2 de &!in2 pe 1&nda& !or(ii.
3iostrate a pictat &n crani& de !ort. Este" spre deose-ire de $anitile &!ii 'ii" &n '9rpe diem
1&ne-r&: tre-&ie s2 c&e<i 1oarea ceor ce 'or pieri /n ace indi*iduum a ti!p&&i" de care 'or-e,te
Hora(i&" ,i /n ace atomos de &!in2" de care 'or-e,te L&cre(i&. Prin &r!are" 1rescee s&nt Listee de
prad2 ae &!iiM (praedatio+I 1r&ctee /n !o!ent& c&e<erii" pe,tii /n !o!ent& c0nd ies din ap2"
'0nat& care o s2 1ie prins.
O crean<2 de piersici acoperite c& p&1 este a,e=at2 0n<2 &n 'as de stic2 pin c& ap2. Vas& sc0nteia=2.
Un coco, /ncearc2 s2 scoat2 din co, o c&r!a2. O <2in2 s&tan2 se apropie de &n i-ric r2st&rnat
O pas2re ci&<&e,te &n 1r&ct /ntr9o &!in2 ro,iatic2 E'enind dinspre per'a=& 1erestrei pe care este p&s
&n !2r ro,& ,i &ciosF" &n iep&re de cas2" !are" ron(2ie -oa-e dintr9&n str&<&re.
S!oc>inee" piersicie" pr&nee" cire,ee" n&cie" str&<&rii ,i c&r!aee" sepiie" an<&stee ,i stridiie"
iep&rii" pot0rnic>ie ,i st&r=ii s&nt a 1e" ac&! ca ,i odinioar2. Vasee /n care s&nt p&se 9aproape
aceea,i. /n pri'irea 1oa!ei eBist2 o !onotonie 9 prec&! eBist2 o perpet&itate a 1oa!ei care /i s&-C&<2
pe oa!eni 9 care 'isea=2 &n se=on de 1r&cte pe care ea s2 e Lre9c&ea<2M /n a-sen(a sa. 3rescee
parietae din pe,terie preistoriei asi<&ra& /ntoarcerea '0nat&&i pe care '0n2toarea / s!&sese 'ie(ii.
Iat2 &n 'ers i=oat din A1rani&s: Pomum, -olus, ficum, u*a. E5ere" e<&!e" s!oc>ine" str&<&ri.F
Seneca /i repic2 /n epistoa LHHVII: 'i&us, somnus, li&ido, per -une circulum curritur E5asa"
so!n&" dorin(a" iat2 cerc& /n care ne /n'0rti!F. N& doar c&raC& ori n&!ai nenorocirea inspir2 'oin(a
de a !&ri: Lpoate s2 1ac2 asta de=<&st& sa& !onotonia (fastidiosus+ 'ie(iiM. O1randee de -&cate ,i
i-a(iie o1erite !or(ior E=eiorF de s&1etee !ai p&(in de=<&state" ca o parte ce e re'ine" de'in treptat
e1i<ii o1erite &nor e1i<ii. /n !od ci&dat" 1antas!a pin2 de cr&=i!e a &i Parr>asios pict0nd&9# pe
sca'& din Oint n& dispare nici o cip2. Nici aceea a &i Aristide" repre=ent0nd9o pe 1e!eia !oart2
care a2ptea=2. Ceea ce ne /n12(i,ea=2 aceste ta-o&ri de nat&r2 n& !oart2" dar care !oare este n&!ai
s&1erin(a patetic2 ,i pasi'2 a &cr&rior /nainte de a 1i de'orate.
Pr&nee <ata s2 cad2 s&nt ca -ar-&n& care tresat2 pe pa'i!ent dinaintea con'i'ior" care / 'or !0nca
d&p2 ce 'a 1i pre<2tit de c2tre -&c2tar. +ar-&n& este ca ,i sca'& din Oint" care a r0nd&
#*7
Sexul i spaima
&i este prec&! c&r!aa ci&<&it2 de coco," prec&! ciorc>inee ron(2it de iep&re. Aceste ex7*oto
rit&ae ad&c /n scen2 ace o&se=uium Es&p&nerea tota2 a &n&i ser*us 1a(2 de dominus+. Ceea ce este
/n12(i,at s&nt ni,te c>ip&ri (*ultus, /n nici &n ca= prosopa+ /ncre!enite /n 1a(a 1atait2(ii de a 1i
cons&!ate. Acestea s&nt nat&ri /n12(i,ate s&- se!n& coit&&i. N& e 'or-a de t2cerea care e /ncon9
Coar2D eBist2 o o-sec'io=itate seB&a2 /n cirea,2 din cioc& !ierei. Este o d&rere !ai !&t s&p&s2 dec0t
t2c&t2.
Atena /n seco& a II9ea /nainte de Hristos" Ro!a /n seco& I d&p2 Hristos" Oanda /n seco& a
HVII9ea a& c&nosc&t aceea,i cri=2 &r-an2" aceea,i r&pere de ora," aceea,i /ntoarcere a (ar2" aceea,i
cee-rare a nat&rii. Predo!in2 pict&ra de ,e'aet i&=ionist2" acoo &nde ani!a& 1a!iiar pare s2
persiste ,i &nde precaritatea anoti!p&&i trec&t este i!o-ii=at2 /n /ns2,i repre=entarea sa" acoo &nde
-&catee a-&nd2 /ntr9o <riC2 pentr& /ndest&are ,i i!ortai=are s&persti(ioas2" /ntorc0nd&9se dinspre
s1era p&-ic2 spre cea pri'at2" p2r2sind !e<ao<ra1ia pentr& ropo<ra1ie Ea picta o-iecte !iciF" apoi
pentr& riparo<ra1ie Ea picta de,e&ri" o-iecte ne/nse!nate: aici s9a re!arcat <eni& &i Sosos din
Per<a!F. He<e sp&nea despre pict&ra oande=2 c2 a 1ost Ld&!inica &!iiM. Pict&ra ro!an2 a 1ost
xenion7ul &!ii Epre=ent& ospitait2(ii /napoiat <a=dei" Nat&rii" &i Ven&sF. Pictor& Gaaton a reai=at
&n ta-o& de ,e'aet repre=ent0nd&9# pe Ho!er 'o!it0nd (emounta+, /n 're!e ce a(i poe(i /,i c&e<
inspira(ia din ceea ce <&ra &i a '2rsat (ta ememesmena+.
5ar(ia este poet& care a in'esti<at concretio. Din ceea ce p&tea 1i scris ori '2=&t" e a aes tot ce era
!ai 1r&st" !ai seB&a" !ai concret" !ai precis. Un -aroc concret. E descrie !0n2t2rcie" '&'ee
scroa1eor" cornetee c& =ar&ri" mentula pin2 de s2!0n(2 a patronior introd&s2 /ntre -&=ee pueri78or,
'2t&ii" pri!ee codices. E descrie 1orie de e!n9c0inesc. LCacan& este /ntotdea&na !ai !are dec0t
taer& pe care este p&sM" scrie poet&. E descrie -&c2(eee de <>ea(2 s12r0!at2 p&se /n c&pe. Ad&ce /n
scen2 coec(ionari de antic>it2(i" 1ar1&rii 'ec>i" 'in&ri 'ec>i" tapiserii de pe 're!ea Peneopei. /n cartea
a H9a" /,i co!par2 arta c& coceaa care roade -ron=&. Visea=2 a si>2strie" a >ee,tee" a >&&-2riie
din Spania" a <r2dinie de tranda1iri. Visea=2 s2 p2r2seasc2 Ro!a" c>iar ,i casa
6elancolia roman
#**
de a (ar2" din No!ent&!" s2 aC&n<2 a 1er!a copi2riei" s2 aC&n<2 a +i-iis.
La /nsc2&narea &i Ner'a" a adop(i&nea &i Traian" e p2r2se,te /n s10r,it etaC& a treiea de a Q&irina.
Peac2 /n Spania nata2.
Pini& ce T0n2r /i p2te,te c22toria. AC&n<e a +i-iis. /ncearc2 n&!aidec0t o p2cere ne-&n2
sc&0nd&9se doar a ora no&2" 12r2 s2 1ie siit s29,i /!-race 'e,!0nt&" /nc2=ind&9se a &n 1oc c& e!ne
de steCar. Pe &r!2" pictiseaa de a tr2i a (ar2" /ntre &n c0!p de tranda1iri ,i &n ee,te& /nc>is" -ir&ie,te
c& <re& neca=& c2 /!-2tr0ne,te ,i &!-ra !or(ii din L>&&-2ria9i cea a-2M.
5ar(ia este o iterat&r2 care p2r2se,te cetatea.
C& o s&t2 de ani /n &r!2 n& s9ar 1i /nt0!pat a,a ce'a Hora(i& era 1i& de i-ert" ,i Ver<ii& 1i& de oar.
Concep(ia or despre art2 era ser'i2" adic2 arta tre-&ia s2 pac2. Este o iterat&r2 de c&rte. Ei n& se !ai
adresa& cet2(ii or" ci paat&&i.
5ar(ia n& se !ai adresea=2 nici Ur-ei" nici paat&&i i!peria" ci si>2striei &i din pro'incia nata2.
Ro!anii era& o-seda(i de aC&n& !or(ii. Proper(i& e<a i&-irea ,i !oartea ((legii,ll, 7)F: LO" !&ritori"
're(i s2 c&noa,te(i ceas& ce ne,ti&t a !or(ii (incertam funeris -oram+ ,i caea pe care !oartea 'a
'eni.9. Casee noastre 'or &a 1oc (domi&us flammum+, casee noastre se 'or n2r&i (domi&us ruinas+...
N&!ai /ndr2<ostit& c&noa,te (solus amans no*it+ ceas& ,i c>ip& !or(iiM. /n cartea /nt0i scrisese:
LA!or& ce !ai &n< (longus amor+ n&9i niciodat2 prea dest&. 5ai !&t dec0t orice !2 /nsp2i!0nt a
<0nd& c29n cipa !or(ii o s29!i ipseasc2 i&-irea ta. O n&" i&-irea noastr2 a p2tr&ns at0t de9ad0nc /n
!ine" /nc0t c>iar ,i cen&,a9!i (meus pul*is+ /(i 'a p2stra a!intirea. Ne9a! -&c&rat de o &!in2 sc&rt2.
Ne9a,teapt2 noaptea ,i &n so!n <re&" 12r2 'ise. La r0nd&9!i" /n (ara /nt&neric&&i co-or0nd" 'an2
i!a<ine (imago+ a ce&i ce a! 1ost" !ere& 'oi 1i a t2&... O !are dra<oste (magnus amor+ trece c>iarU,i
1r&ntariie !or(iiM ((legii, I" HIHF.
Seneca Tat2 reatea=2 o !a<ni1ic2 disc&(ie <ra!atica2 a'0nd ca te!2 cipa care precede !oartea.
Cornei&s Se'er&s a ad&s /n scen2 ni,te soda(i care cina& /n aC&n& &nei -2t2ii (in posemm diem
pugna+. Soda(ii se /ntind pe iar-2 (strati pe -er&am+. Iat2 ce
#*%
Sexul i spaima
6elancolia roman
#*O
sp&n ei: 2ic meus est dies! EAceast2 =i /!i apar(ine /nc2iF De aici se isc2 do&2 contro'erse. Cea dint0i
este o disp&t2 etic2: soda(ii tre-&ie s2 1ie os0ndi(i pentr& c2 /,i pierd&ser2 n2deCdea /n =i&a de !0ine
(trastinum desperent+. La!enta(ia or era de1etist2. Ei n9a& Lsa'<ardat !2re(ia &n&i s&1et ro!anM
(romani animi magnitudo+. Orice sodat acede!onian ar tre-&i s2 1ie pre1erat /n oc& or" deoarece
acesta n& s9ar 1i /ndoit de s&cces. Sodat& acede!onian ar 1i =is: LRi&a de !0ine /!i apar(ineM.
Cea de a do&a disp&t2 este <ra!atica2. Porce&s /i repro,ea=2 &i Cornei&s Se'er&s c2 a 12c&t &n
soecis! c0nd" 1iind 'or-a despre !ai !&te persoane" =ice: 2ic meus est dies ,i n& 2ic noster est
EAceasta9i =i&a Lnoastr2M de pe &r!2F. Dar Seneca Tat2 inter'ine /n disc&(ie: e /i repro,ea=2 &i
Porce&s propri& &i repro,. C2ci 1r&!&se(ea eBpresiei" =ice e" 'ine de a 1apt& c2 soda(ii /ntin,i pe
iar-2 /n aC&n& !or(ii or n& a& 'or-it ca &n cor de tra<edie (in c-oro+, ci 1iecare a &at pe sea!a sa
!oartea care /i a!enin(a pe to(i" ,i este ca ,i c&! 1iecare (singuli+ ar 1i rostit: 2ic meus est dies
EAceast2 =i /!i apar(ine /nc2F. Ji e conc>ide c2 tea!a de !oarte" pentr& a 1i ero&" este /n !od necesar
persona2.
Soda(ii se c&1&nd2 separat /n a-is. Iat2 ce sp&ne Hora(i&: 3escit *ox missa re*erte. 3iecare dintre
'ocie or este o 'oce pierd&t2.
Caedium7x: ro!anior d&rea=2 tot seco& I. :cedia cre,tinior apare /n seco& a II9ea. Reapare s&-
1or!a !eancoiei /n seco& a HV9ea. Re'ine /n seco& a HH9ea s&- n&!ee de spleen. Apoi" /n
seco& a HH9ea" s&- n&!ee de depresie. Acestea n& s&nt dec0t c&'inte. Dar ee con(in &n secret !ai
d&reros. EBist2 ine1a-i. Ine1a-i& este Lrea&M. Rea& n& este dec0t n&!ee de tain2 a '2<&irii /n
ad0nc& descre,terii. La drept 'or-ind" /n a1ara i!-aC&&i" ni!ic n& este i!-aC. Ji tot ce n& este
i!-aC este rea.
Caedium *itae n& este e<at n&!ai de /ntoarcerea rea&&i. E s12r0!2 ti!p&.
S2 1i 1ost c&prins de dorin(2 ,i s2 'e=i seB& !asc&in 1acid antrenea=2 /ntotdea&na o stare ci&dat2 de
eBta=: LdecaaC orar c& paeoitic&M. Dorin(a ,i tea!a s&nt de aceea,i sor<inte.
L&i /i este tea!2. E este pin de neini,te. E st2 ca o stat&ie.
E dore,te. Este ca o stat&ie.
Dorin(a ca ,i !oartea /,i L1ascinea=2M prada /n aceea,i !anier2 pietri1icatoare. Vra-ia a!enin(at2 de
&n ,oi! se precipit2 spre cioc& pr2d2tor&&i ,i ast1e 9 spre !oarte. Aceasta e 1ascina(ia: ceea ce
<r2-e,te /n !oarte pentr& a sc2pa de spai!a pe care o tre=e,te.
Dorin(a este tea!a.
De ce a! scris" ani /n ,ir" aceast2 carteA Pentr& a /n1r&nta !ister&: p2cerea este p&ritan2.
P2cerea 1ace in'i=i-i ceea ce 'rea s2 'ad2.
P2cerea s!&<e 'i=i&nea a ceea ce dorin(a n& 12c&se dec0t s2 /nceap2 a de='2&i.
:cedia este descris2 de cre,tini ca &n *itium E&n p2cat !ortaF. Este nep&tin(a de a 1i atent Lipsa de
interes pentr& orice" c>iar pentr& -ine" c>iar pentr& aproapee" c>iar pentr& D&!ne=e&. A'e! de9a 1ace
c& o etar<ie dia-oic2. C& 1ascina(ia sin&ciderii. C& depresia care a!pi1ic2 /n oc>ii ro!anior"
de'eni(i cre,tini" tr2s2t&rie ace&i taedium, ae co!pe=en(ei 12r2 i!ite 1a(2 de acest 1a<e interior"
1a(2 de ni!icirea 'oin(ei" 1a(2 de pierderea oric2rei atrac(ii" c&!in0nd /n 'o&ptatea &nei nep2ceri
in1inite" &ra 1a(2 de 'ia(2" care se o-stinea=2 /!potri'a creator&&i s2& En& 1ascin&s& -ioo<ic" ci
di'initatea teoo<ic2F.
Petrarca" /n Secretum., scrie: MCaedium *itae Ede=<&st& de 'ia(2F este sin<&ra pasi&ne aspr2" d&reroas2
,i c&!pit2 /n stare p&r2M. Le<at de aceasta" Petrarca de='ot2 te!a eBtraodinar2 a acri!ior 12r2
!oti'. /n acedia, /n triste(ea p&r2 ,i &ra pentr& /ncarnare tre-&ie s2 'ede! isto'irea eBtre!2 a 'ie(ii.
Este /ns2,i !oartea care >ipnoti=ea=2 /n <est& de a respin<e 1ascin&s&. Cee do&2 Rena,teri"
preoc&pate de a retrad&ce /n <reac2 acest senti!ent" a& rep&s /n circ&a(ie c&'0nt& !eancoie ,i a&
s&pri!at pentr& secoe aceste do&2 etape !on&!entae ,i a&tono!e care a& 1ost taedium7& ro!anior
,i acedia cre,tinior.
En<e=ii a& re&at 'ec>i& c&'0nt atin addictio pentr& a descrie starea de dependen(2 a care aC&n<e
toBico!an& at&nci c0nd a 1ost /ndep2rtat2 starea de toBicitate a dro<&&i. /&se=uium se poate trad&ce
prin dedarea a starea de dependen(2. Din o&se=uium a deri'at
#*G
Sexul i spaima
acest senti!ent de neconcep&t pentr& Ro!a antic2: p2cat& Senti!ent& p2cat&&i / de1inesc as1e: o
e<2t&r2 de'astatoare de dependen(2. Sen=a(ia de 'ino'2(ie interioar2 care o >r2ne,te cre,te pana a
'id& 'ioent /n cipa c0nd n& !ai re<2se,ti /n2&ntr& t2& 'ec>ea dependen(2 de sca'.
CAPITOLUL HII LI+ER
Ea !editea=2. Sti& /i atin<e -&=ee. Ea /,i spriCin2 &,or '0r1& sti&&i de !iCoc& -&=ei. T0n2ra 1at2
este s&rprins2 /ntr9&n !o!ent de concentrare" c& pri'irea r2t2cit2. Ea n& /ncearc2 s2 pac2: este ad0nc
c&1&ndat2 /n !edita(ie. /n !0na st0n<2 (ine patr& t2-i(e de cear2 e<ate /ntre ee.
D&p2 ce ,i9a spriCinit '0r1& sti&&i (st>lus+ de perni(a -&=ei" t0n2ra patrician2 s9a oprit ca s2 se
<0ndeasc2 /nainte de a /ncepe s2 scrie. Oc>ii ei s&nt a-sor-i(i de ceea ce ea &r!ea=2 s2 scrie. Este o
1a(2 pin2 de 'isarea ce&iat
Pri'irea /!-r2(i,ea=2 in'i=i-i& spre care c22tore,te s&1et& ei. Oc>ii i se desprind de oc& /n care
tr2ie,te ,i se c&1&nd2 /n at2 &!e &nde ea 'ede ceea ce dore,te s2 'ad2. 52 <0ndesc a scrisoarea /n
care Post&!ia!&s / /n12(i,ea=2 pe S10nt& Ieroni! &cr0nd /n c>iia &i de ana>oret: Cotus semper in
lecione. Cotus in li&ris est. 3on die non nocte re=uiescit... E5ere& c&1&ndat /n cartea &i" a-sor-it de
ect&ra &i" 12r2 s2 o-oseasc2 'reodat2...F La 1e c&! *oluptas an<aCea=2 taedium ,i atra<e /n so!n" a
1e ect&ra atra<e /n ceaat2 &!e. Scris& /nsea!n2 tot o transportare /n s&1et& ce&iat care /ncearc2
s29# con'in<2. Este s22,&irea >a&cinant2 pe care Cato o inter=icea 1e!eior" o retra<ere din &!ea
c&nosc&t2" &n ti!p petrec&t ai&rea dec0t aici" o ana>ore=2.
Li-er era &n& dintre n&!ee =e&&i 1ascinant. Pentr& antici" 'in& n& /nsea!n2 /n pri!& r0nd -e(ia
care re=&t2 ,i nausea !eancoic2 de a s10r,it. Vin& (Li&er+ de1ine,te !ai /nt0i ceea ce /ncordea=2
seB& -2r-at&&i ESien" +acc>&sF. Apoi" 'in& ne<r& ,i
#*K
Sexul i spaiitm
Li&er
#*$
<ros Ecare era a!estecat c& ap2 cad2F tri!ite a 1ierea nea<r2 (melagc-olia, 'in& trist" 'in& care
!2re,te et-osul 1iec2r&ia" care de='2&ie caracter&F. 3on facit e&rietas *itia sed protra-it E+e(ia n&
creea=2 'ici&" ea / scoate a i'ea2F. Prin 'in" DionWsos scoate a i'ea2 seB& ,i atra<e d&p2 sine
aai& &i 3ascin&s" 1or!at din -2r-a(i a c2ror t&nic2 este s&1ecat2 de c2tre &n olis&os arti1icia" ata,at
a p0ntecee or /n =i&a cere!oniei &i Li-er Pater. E scoate a i'ea2 furor Ene-&nia" concep&t2 ca
1r&ct& s&1et&&i aC&ns a !at&ritateF. Re& Li-er Lei-erea=2M: /nt2re,te seB&D /nt2r0t2 caracter&.
Ap&ei&s" /n Pane<iric& s2& din Carta<ina (%lorida, HHF" casea=2 /n !od di1erit cee patr& 1&nc(ii ae
&i Li-er: LC&pa dint0i e pentr& sete (ad sitim+L cea de a do&a pentr& 'eseie (ad -ila7ritatem+L cea de a
treia pentr& 'o&ptate (ad *oluptatem+L cea de9a patra pentr& ne-&nie (ad insaniam+?.
Ins2 Li-er n& era doar n&!ee =e&&i 1ascinant&&i ,i a 'in&&i. Li-er era" de ase!enea" n&!ee
c2r(ior.
Ei citesc /n t2cere. Ceea ce citea& ace,ti ectori era& c&'inte atine. 6orti&us *i*imus Etr2i! prin
!or(iF. PasaC& din 5&sa i-ert&" at0t de criticat de cote!poranii &i" este ,i !ai 1r&!os: LToate
p2s2rie care =-oar2 de coo9coo" to(i pe,tii care /noat2" toate 1iaree s2-atice care sar /,i a12
!or!0nt& (sepelitur+ /n p0ntecee nostr&. G0nde,te9te ac&! de ce !&ri! a,a de pe nea,teptate
(moriamur su&ito+. Tr2i! prin !or(iM. Grecii ar2ta& !&t2 p&doare Ee&1e!ieF pentr& a sp&ne 1a&s: ei 9
a& s&pran&!it P->sis Enat&raF" '-aris E-&c&ria" Pragma E&cr&F sa& Keina E<ro=a'9!in&nat&F.
Arte!idor sp&ne c2 n&!ee pe care 1e!eie / d2dea& /n !od c&rent !e!-r&&i 'iri era to anagEaion
Econstr0n<2tor&F. Doar noi /n,ine" 1iaree noastre !oarte" dorin(ee noastre" nat&rie noastre !oarte" /n
ad0nc& s&1et&&i s&nt c&'inte atine,ti. 3oc& !ocne,te s&- i!-2. )aude mi-i Edes1at29!2F de'ineI
Mgodemic-e?. 'unnus, LconM" =uoniam, casus, LcasM" causa, Lc>oseM" a& !&rit din seco& a HVIII9
ea" /ns2 ter!enii care e9a& /noc&it a& p2strat /n !od &i!itor o 1or!2 atineasc2: penis" p>a&s"
&ter&s" >W!en. 5ere&" i!-a !a!2" i!-a proto!atern2 este aceea a ins&tei" adic2 i!-a /n care
o-scenitatea este dorit2 ce !ai !&t. 5or!0nt& de care 'or-ea 5&sa n& este niciodat2 /nc>is. Este
i!-a atin2. Ceea ce
eBist2 /nainte de i!-a noastr2 tri!ite a ceea ce eBist2 /nainte de na,terea noastr2. S&-strat& atin 'a
eBpri!a scena cea !ai 'ec>e.
Ceea ce" copii 1iind" citea! /n cosetee de e!n din c&rtea recrea(iior" /n 1ri< ,i c&prin,i de sc0r-2"
ceea ce <ra'a! pe partea interioar2 a ca-ineor de a piscine" ceea ce !&r!&ra! c& 1ric2 prin t&1i,&ri"
ro,ind /n pen&!-r2" /ntin=0nd !0inie" tre!&r0nd" <enerea=2 !ateria &nei i!-i anterioare" /n care se
re<2se,te toat2 Cena" toat2 c&rio=itatea" tot pedantis!& acestei '0rste de 'ioen(2 ,i de spai!2. De ce
societ2(ie noastre conse!nea=2 /n scris" /n c2r(ie de ,tiin(2 sa& c>iar /n c2r(ie erotice" s&- 1or!a or
atin2 c&'intee nonec>i'oce ,i ca&stice" care se /n'a(2 a p&-ertate c& 2co!ie" c& ini!a -2t0nd"
,optind&9e /n ca!er2" pe /nt&nericA Pentr& c2 ar 1i o i!pietate s2 1aci decente aceste c&'inte n2sc&te
s2 1ie r&,inoase ,i a c2ror ips2 de r&,ine str2!&t2 /n at2 &!e" &nde n& eBist2 i!-aC. N& este c&
p&tin(2 s2 1ie de-arasate de 1or!a or cr&d2" piperat2 ,i decaat2 12r2 s2 1ie tr2date. C&'intee o-scene
s&nt c&'inte de dra<oste" pentr& c2 ee se op&n det&!escen(ei i!-aC&&i. R&,inea ,i a-Cec(ia s&nt
ni!-&rie or. Grosoan" <reoi" pin de r&,ine 9prec&! seB& !asc&in n& este dr2<2stos dec0t di1or!"
at0rn0nd <re&" pin de 'ia(2 ,i de r&,ine 9 a,a tre-&ie s2 1ie sin<&r& c&'0nt capa-i s2 atin<2 centr&
&nei pasi&ni. Tot ce 'ine din cate<oria ceor ce se pot sp&ne" din cate<oria status7ulm, 'a tr2da ceea ce
/(i st2 pe i!-2 s2 roste,ti" 'a 1i peri1eric dorin(ei" 'a ins&ta ceea ce ce2at are <enero=itatea s2
de='2&ie de a sine. Caracter& -orridus este ce care de1ine,te 'ers&rie 1escenine. /n an& %)O"
c0nd i!peri& de'enise cre,tin" Sidoni&s Apoinaris" <ineree /!p2rat&&i A'it&s" episcop de
Cer!ont" op&ne /nc2 sti&&i 1&id" !oae" c&r<2tor" dia1an pro=a torosa et =uasi mascula a 1r&!&se(ii
Ener'oas2 ,i" ca s2 sp&ne! a,a" !asc&in2F. Vioen(a c&'inteor 3&'iei adresate &i A&<&st: :ut fuue
aut pugnemus Eori 1ace! a!or" ori 9 r2=-oiF n& ,i9a pierd&t t2ria Ae<erea este !ere& aceea,i ,i cea
!ai si!p2 dintre toate: Ven&s ori 5arte. Lacos a in'ersat scena" p&n0nd /ntre-area 3&'iei /n <&ra &i
Va!ont" ,i r2sp&ns& &i A&<&st /n cea a doa!nei de 5erte&i. Ji doa!na de 5erte&i r2sp&nde:
LPrea -ine" r2=-oi;M
I E/n 1rance=2 9 n. tr.F
140
Sexul i spaima
Liber
#%#
Sept&!i&s este a&tor& &nei 1ra=e eni<!atice ,i teri-ie: :mat =ui scri&et, paedicatur =ui leget ECe
care scrie sodo!i=ea=2" ce care cite,te este sodo!i=atF. :uctor r2!0ne &n paedicator. Este 'ec>i&
stat&s a o!&&i i-er ro!an. /ns2 lector este ser*us. Lect&ra se re<2se,te /n pasi'itate. Cititor& de'ine
sca'& &nei ate domus. A scrie dore,te. A citi se -&c&r2.
Orice -2r-at" orice 1e!eie s&nt pasi'i c0nd sose,te cipa C&is2rii. I&-ita ridic2 -ra(ee /n pasi'itatea
ori<inar2. EBist2 o spai!2 care r2t2ce,te /n pasi'itate. X&isarea 1e!inin2 este o spai!2 care se -&c&r2
de p2tr&ndere. P2cerea este /ntotdea&na &n intr&s. Vo&ptatea s&rprinde /ntotdea&na corp& care
dore,te. S&rpri=a ei este /ns2,i s&rpri=a X&isarea n& deose-e,te niciodat2 spai!a de e,in.
Paton 12cea din spai!2 ce dint0i dar a 1r&!&se(ii. Este 1a!iiari=area c& ce'a nec&nosc&t Aceast2
eBperien(2 este co!para-i2 c& cea a -2r-at&&i descoperind corp& 1e!eii. C& di1eren(a c2 a dori n&
/nsea!n2 a 2sa s2 str2&ceasc2 nec&nosc&t&" a i!o-ii=a spai!a /n cipa pri'irii ,i a de='2&irii.
Pentr& c2 Acteon n& s9a /nsp2i!0ntat /n 1a(a di'init2(ii <oae c0nd s9a trans1or!at /n ani!a. S9a
trans1or!at /n ani!a 'rea s2 =ic2: partea in1erioar2 a corp&&i s2& a dorit9o pe =ei(2. /ns2 a,a ce'a s9a
/nt0!pat 1iindc2 1r&!oasa era o '0n2tori(2 care ,i9a ridicat 'oa& pentr& ca e s2 se trans1or!e /n
ani!a. Pentr& c2 de1ini(ia '0n2tori(ei este: cea care ca&t2 o prad2. La +ra&ron" /n Atica" 1eti(ee din
Atena" /ntre cinci ,i =ece ani" /n speran(a de a se !2rita" tre-&ia& s2 se despart2 de 1a!iii ,i Ls2 se 1ac2
&rsoaiceM /n ti!pi &i Arte!isei. 5icie c2&<2ri(e i!ita& &rsoaica ,i se Ldo!esticea&M /n sanct&ar& or.
De a 1e!eie a -2r-at" prec&! de a !atroan2 a p2rinte n& /nt0ni! dec0t sc>i!-&ri de spai!2.
Lectio este &n o&se=uium. Via(a se intensi1ic2" se d&-ea=2 /n ti!p& inacti'it2(ii seB&ae" adic2 /n
perioada re1ractar2" c0nd satis1acerea dorin(ei o constr0n<e" p2cerea pe care o are de a ea /ns2,i
re'i<or0nd9o /n po'estiri sa& repre=ent0nd9o /n pict&ri. Po'estirea" !ai !&t dec0t seB&" sp&ne 12r2
/ntrer&pere: L/nc2;M 3iindc2 p2cerea ei proprie este dorin(a ,i n& *oluptas. Dorin(a ei constit&ie
ori<inea ei. Dorin(a ei este cea !ai 'ec>e scen2 int&!escent2 E12r2 t&!escen(2 ea n& se poate ar2ta
1ec&nd2F" scen2 ce in'entea=2 intri<a narati'2 /ns2,i c& !&t /naintea i!-aC&&i" care creea=2
/!-inarea s&ccesi'2 a sec'en(eor. Intri<a este cea care o1er2
ti!p&" cea care /n<2d&ie s2 se insta&re=e !o!ent& /ntre /nainte ,i o&p2" repet0nd s&- 1or!2 de scene
'isate scena in'i=i-i2 care o-sedea=2. 5o!ent& Lrecapit&ati' a intri<ii este /ntotdea&na" 12r2
eBcep(ie" s&-iect& pict&rii ro!ane. 3resca este spatium7ul acest&i !o!ent co!pri!at
C0nd /n seco& a IV9ea d&p2 Iis&s Hristos" S10nt& A&<&stin /,i descrie eBta=ee /n 'onfesiuni,
acestea s&nt tot 1resce ro!ane" scene recapit&ati'e c& p&(ine ee!ente de atri-&ire: &n ar-ore" o -anc2"
o carte. A&<&s/in a co-or0t /n <r2din2 c& AWpi&s. / p2r2se,te pe AWpi&s. /,i p&ne cartea (codex+ pe
-anc2. Apoi se /ntinde s&- &n s!oc>in (fici+. A&de o 'oce de copi care 1redonea=2 de partea ceaat2 a
=id&&i <r2dinii: Coile, lege. Coile, lege EIa" cite,te. Ia" cite,teF. Ji e /ncepe s2 p0n<2" pri'ind c& coada
oc>i&&i cartea de pe -anc2.
Pini& ce +2tr0n 9 sa& Pini& din Verona 9 era e /ns&,i &n pasionat cititor. Tre=ind&9se de c&M noapte"
citea c>iar ,i c0nd !0nca" citea pi!-0nd&9se" citea a -aie" citea c>iar /n c'adrire!2" apropiind&9se de
cen&,a Ve=&'i&&i.
Pini& ce T0n2r 9 sa& Pini& din Co!o 9 a !o,tenit pasi&nea &nc>i&&i s2&. Pini& #9a proteCat pe
S&etoni&. L9a aC&tat pe 5ar(ia. A 1ost prieten c& Tacit. Gaston +oissier scria despre perioada de a
s10r,it& i!peri&&i: LN& cred c2 a !ai eBistat 'reo epoc2 /n care iterat&ra s2 1ie at0t de /ndr2<it2M.
Cai&s Soi&s Apoinaris Sidoni&s" c0nd a& n2'2it 'andaii" d&p2 de'astarea Ro!ei de c2tre Genseric"
a scris: M(go tur&am =uamli&et magnam litterarie artis expertem maximam solitudinem appello
EN&!esc sin<&r2tate a-so&t2 o <oat2" oric0t de !are ar 1i ea" de oa!eni str2ini de st&di& iterat&riiF.
L9a! pre=entat pe Pini& /n aco'& /nc2=it ,i i=oat 1onic" pe care ,i9# constr&ise /n 'ia sa din
Toscana aido!a &i 5arce Pro&st /n ca!era sa c& pere(i c2pt&,i(i c& p&t2 de a Paris. Iat2 c&! &cra
e. Pro<ra!& &i de &cr& era at0t de /nc2rcat c& ect&ri" /nc0t s9a /!-on2'it de oc>i Epoate c2 aceast2
o1ta!ie se datora ,i poii de cen&,2 ,i e!ana(iior de s&1 de a er&p(ia Ve=&'i&&iF. Pini& /i
!2rt&rise,te &i Corn&t&s ce !2s&ri tre-&ie s2 ia pentr& a9,i proteCa oc>ii: LA! 'enit /ntr9&n 'e>ic&
per1ect /nc>is" ca s2 =ic a,a"
142
Sexul i spaima
Li&er
#%*
aproape ca o ca!er2 (=uasi cu&iculo+. La sti ,i c>iar a ect&ri a! ren&n(at N& !ai &cre= dec0t c&
&rec>ie (Solis auri&us studio+. /n aparta!entee !ee" c& aC&tor& &nor draperii <roase" &!ina este
di!in&at2. 3ie c2 sca'ii /!i citesc" 1ie c2 e& dicte=M.
L&i 3&sc&s /i preci=ea=2. L3erestree !ee r2!0n /nc>ise ('lausae fenestrae manent+. De-aras0nd&9
!2" n& (i9ar 'eni s2 cre=i /n ce !2s&r2" prin /nt&neric ,i ini,te" de tot ce ar distra<e" i-er (li&er+ ,i 2sat
/n 'oia !ea (mi-i relicus+, n& /!i p&n s&1et& /n ser'ici& oc>ior" ci oc>ii /n ser'ici& spirit&&i (sed
animum oculis se=uor+. Co!p&n /n !inte. Co!p&n ca ,i c0nd a, scrie. /!i ae< c&'intee" e corecte="
presc&rte=" &n<esc" c0t !2 aC&t2 !e!oria. Pe &r!2 c>e! &n secretar (notarium+L /i sp&n s29!i
desc>id2 1ereastraD dicte= ce a! pre<2titD secretar& peac2D este rec>e!atD este tri!is /napoi. D&p2
patr& sa& cinci ore" /n 1&nc(ie de 're!e" !2 d&c pe teras2 ori s&- coonada -otit2" contin&& s2 !edite=
,i s2 dicte=. Urc /n 'e>ic&. Aici 9 acea,i !od de &cr& ca a pi!-are sa& /n pat Ur!ea=2 p&(in so!n.
Pe &r!2 !2 pi!-. D&p2 aceea citesc c& 'oce tare &n disc&rs <recesc sa& atin" pentr& arin<e ,i pentr&
piept. 5ai 1ac o pi!-areD !er< a !asaCD /!i 1ac eBerci(iieD 1ac o -aie. /n ti!p& !esei" dac2 n& o a!
0n<2 !ine dec0t pe so(ia !ea ,i c0(i'a con'i'i" &n sca' cite,te dintr9o carte /n 're!e ce noi !0nc2!.
D&p2 cin2 9 sear2 de co!edie sa& &n c0nt2re( din ir2. Apoi !2 pi!- c& sca'ii !ei instr&i(i. Gra(ie
&nor con'ersa(ii 'ariate ,i pine de /n'2(2!inte" oric0t de &neie repede. Dac2
!i se /nt0!p2 s2 !er< a '0n2toare" n& pec niciodat2 12r2 t2-i(ee !ee de ci!i,irM.
O scrisoare a &i Pini& c2tre Tacit e'oc2 acest a!estec at0t de speci1ic ro!an /ntre Lpr2dareaM c2r(ior
,i pr2darea ani!aeor s2-atice: LO s2 r0=i" Tacit A! prins trei !istre(i s&per-i (tres apros
pulc-errimos+. S9a /nt0!pat /ntr9o p2d&re din -2tr0na Etr&rie. Era! a,e=at /n spatee paseor. A'ea!
0n<2 !ine (ep&,a (*ena&ulum+ ,i s&i(a (lancea+I era& sti& (stilus+ ,i t2-i(ee !ee (pugillares+.
5edita! intens ,i /!i nota!. /!i =icea!: Poate c2 o s2 !2 /ntorc c& !0inie <oae" dar c& ceara pin2.
N& tre-&ie s2 dispre(&ie,ti 1e& !e& de a &cra Spirit& este !en(in&t trea= de 'e,nic& d&9te9'ino a
tr&p&&i. P2d&rie (sil*ae+, sin<&r2tatea or (solitudo+, tot& p0n2 a ini,tea pro1&nd2 (illud silentiumm+
proprii '0n2torii incit2 !ai -ine dec0t orice <0ndireaM.
C& scop& de a scrie a1ar2" c2are sa& /n ti!p& '0n2torii" Pini& a n2scocit c>iar ni,te t2-i(e speciae"
c& !an,on" pentr& iarn2.
/n epoca &i Pini&" stat&tee era& /n perico. Aristocra(ii" de'eni(i c0ini de pa=2 ai ad!inistra(iei
i!periae" s9a& per'ertit a !ora'&rie i-er(ior ,i ser'ior" a& adoptat noii =ei ai acestora" a& ad2&<at
0n<2 'ec>ii de!oni ai <recior" 0n<2 'ec>ie <enii ae P2rin(ior noii angelos. /n an& %)8" no&
pre1ect a Ro!ei" Soi&s Sidoni&s Apoinaris" i9a scris &i Xo>annes: L3iindc2 ac&! n& !ai eBist2
ierar>iie de!nit2(ior care per!itea& deose-irea caseor sociae" de a cea !ai &!i2 p0n2 a cea !ai
/nat2" &nic& indici& de no-e(e de aici /naine 'a 1i ,tiin(a de carteM ((pistulae, VIII" 7F.
/n an& GO" s&- /!p2rat& Nero" /n ora,& Antio>ia" !edic& L&ca a transcris o po'estire" care se
petrece a Ier&sai!" ce i9a 1ost istorisit2 de Ceopa: /n =i&a dint0i a s2pt2!0nii" /n 1apt& =iei. 52ria
5a<daena" Ioana ,i 52ria" !a!a &i Iaco'" !er<0nd a !or!0nt& &i Iis&s c& !ires!e" a& <2sit
piatra r2st&rnat2" <i&<i& des12,&rat /n 1&nd& !or!0nt&&i" ,i nici &n tr&p de !ort
At&nci" 1e!eie a& o-ser'at doi -2r-a(i /!-r2ca(i /n 'e,!inte str2&citoare" care st2tea& /n picioare a
!ar<inea !or!0nt&&i.
Cei doi /n<eri (angelos+ e9a& sp&s 1e!eior:
T Quid =uaeritis *i*entem cum mortuisO EDe ce c2&ta(i printre cei !or(i pe Ce ce este 'i&AF
/n aceea,i =i" doi &cenici E&n& dintre ei 1iind Ceopa" despre care po'este,te L&caF" care pecaser2 din
Ier&sai! pentr& a !er<e a ,ai=eci de stadii dep2rtare" /ntr9&n sat n&!it E!a&s" pe c0nd !er<ea&"
'or-ind de cee /nt0!pate" a& =2rit &n o! <r2-ind pas& s2 se apropie de ei ,i s2 participe a
con'ersa(ia or. Ceopa i9a po'estit despre pro1et& na=arinean r2sti<nit c& trei =ie /n &r!2 de c2tre
e<ionarii ro!ani. C& toate c2 1&sese /n!or!0ntat" !or!0nt& a 1ost <2sit <o c>iar /n di!inea(a aceea
de c2tre 52ria 5a<daena
C0nd a& aC&ns a E!a&s era /nspre a!&r<" ,i nec&nosc&t& s9a 12c&t c2 'rea s2 !ear<2 !ai departe (et
ipse se finxit longius ire+.
/ns2 cei doi discipoi a& st2r&it ca nec&nosc&t& s2 r2!0n2 c& ei ,i i9a& prop&s s2 cine=e /!pre&n2 a &n
>an. Ceopa a =is:
T 6ane no&iscum =uoniam ad*esperescit et inclinata est 1am dies ER2!0i c& noi" c2ci este spre
sear2" ,i =i&a aproape a trec&tF.
#%%
Sexul i spaimei
Li&er
145
Nec&nosc&t& a pri!it
A& intrat /ntr9&n >an. To(i trei s9a& /ntins pe pat&ri" spriCinin9d&9se /n coate.
S9a& sp2at pe !0ini.
Nec&nosc&t& a &at p0inea care se a1a pe !as2. A r&pt9o ,i e9a dat c0te o -&cat2.
(t aperti sunt oculi eorum, et cogno*erunt eumL et ipse e*anuit ex oculis eorum EJi s9a& desc>is oc>ii
or ,i L9a& c&nosc&tD ,i E a disp2r&t dinaintea orF. Reatarea /n <reac2 a &i L&ca este !ai precisaD sa
12c&t Lne'2=&tM (ap-antos+ dinaintea or.
A i&-i" a dor!i" a citi /nsea!n2 a 'edea ne'2=&t& (ap-antos+. A citi /nsea!n2 a &r!2ri din oc>i o
pre=en(2 in'i=i-i2. Ce de care 'or-i(i se a12 0n<2 'oi. E '2 este !&t !ai apropiat" c&! r&dee
'oastre nici n& 'isea=2. E st2 Ldinaintea noastr2 in'i=i-iM. Cea pe care n9o po(i /!-r2(i,a Edar /n a
c2rei /!-r2(i,are /(i a1i o-0r,ia" 1e!eiaF &r!ea=2 corp& !ai aproape ca &!-ra ,i se sp&ne c2 1anto!a
ei -0nt&ie creier& ,i c&treier2 &!ea s&-&nar2 ,i pasionat2 /nainte de a dese!na aeasa Ce a c2r&i
po'este o cite,ti este !ai aproape de tine dec0t /(i e,ti t& /ns&(i. E este !ai aproape de ce care cite,te
dec0t !0na (in0nd carteaD c>iar ,i pri'irea &i a &itat9o" citind" E este /n 'edere prec&! p&pia /n oc>i.
Latinesc& pupilla /nsea!n2 ,i p2p&,ic2. P2p&,ic2 deoarece /n 1&nd& p&piei este desenat2 1i<&ra
!in&sc&2 a !a!ei c& care se Coac2 toate 1eti(ee din toate ti!p&rie. Ce care i&-e,te c& pasi&ne se
apeac2 deas&pra oc>ior i&-itei. Ce ce se apeac2 deas&pra oc>ior i&-itei descoper2 /n ei o 1a(2 !ai
!&t sa& !ai p&(in persona2 ,i !ai !&t sa& !ai p&(in disp2r&t2 care prod&ce tea!2.
Paton scrie (:lci&iade, #** aF: L/n12(i,area ce&i ce pri'e,te oc>i& r2sare /n pri'irea op&s2 prec&!
/ntr9o o<ind2" pe care o n&!i! Lp&pi2M (Eore+, ca 1iind !ode& /n !ic a pri'itor&&i. .. ./n at oc>i"
a,adar" pri'ind&9se" ,i a(intind&9se /n ce are acesta !ai -&n ,i / aC&t2 s2 'ad2 9 iat2 c&! se poate 'edea
oc>i& pe sine /ns&,iM.
5odernii n&!esc Lpa=nic narcisicM d&-& care / ini,te,te pe copi& ce se pri'e,te pentr& pri!a oar2
/ntr9o o<ind2. Este genius7uA ro!an" angelos7AxA <rec" care /nc&'iin(ea=2 i!a<inea persona2. Este
L/n<er& p2=itorM a o<in=ii ,i L<eni& ce -&nM a corp&&i. 5o9
deraii a& pre&at c>iar de a <recii antici c&'0nt& p-antasma pentr& a9i dese!na pe Geni&s sa& pe
I&nona" prote<&itori ai -2r-a(ior ,i 1e!eior care /,i atin< or<anee <enitae c0nd s&nt sin<&ri /n ti!p&
siestei sa& /n =ori. Ei /,i n2scocesc &n d&-& a or /ntr9&n 'is" care n& este 'o&ntar" dar n& este c0t&,i
de p&(in nici in'o&ntar. Acest 'is contri-&ie a 'o&ptate" pe care ei sper2 s9o tr2iasc2 a cap2t&
'is&&i or.
/n<er& care ocrote,te 1e!eie ,i -2r-a(ii /n -&c&ria or i=oata ,i o 1ace s2 /n1oreasc2 este &n /n<er 12r2
n&!e. O oper2 a &i Cre-ion" dat0nd din an& #)*8" este consacrat2 /n /ntre<i!e 1antas!ei
!ast&r-atoare: a,a c&! Socrate a >ot2r0t /n an& *$$ /. H. s2 n&!easc2 'ocea interioar2 daimon,
Cre-ion a >ot2r0t" /n #)*8" s2 n&!easc2 Lsi1 acest de!on a !0inii soitare. Silful se n&!2r2 printre
c2r(ie cee !ai der&tante care a& 1ost scrise despre o!.
i
.
CAPITOLUL HIII NARCIS
N& ,ti& de &nde a& scos !odernii c2 Narcis se i&-ea pe sine ,i pentr& asta a 1ost pedepsit Ei n9a& <2sit
aceast2 e<end2 a <reci. Ji nici n& a& /!pr&!&tat9o de a ro!ani. Aceast2 interpretare pres&p&ne o
con,tiin(2 de sine" o ostiitate 1a(2 de casa (domus+ persona2 a corp&&i" prec&! ,i ad0ncirea
ana>ore=ei interioare pe care a ad&s9o cre,tinis!&. 5it& est]Asi!p&: Un '0n2tor este L!ed&=atM de
o pri'ire Ene,tiind c2 este a saF" pe care o re!arc2 a s&pra1a(a &n&i p0r0& /n p2d&re. E cade /n aceast2
i!a<ine" care / 1ascinea=2" &cis de o pri'ire 1ronta2.
De ce Narcis /n 1rescee ro!ane n& este niciodat2 apecat deas&pra i!a<inii saeA
Este 'or-a de augmentum. Este !o!ent& care precede !oartea Dac2 se apeac2" din cipa c0nd
propria sa pri'ire / 1ascinea=2" e 'a 1i /n<>i(it.
Unde cade Narcis" c&1&nd0nd&9se /n pri'irea /ndreptat2 c2tre eA Cade /n scena /ns2,i: e este n2sc&t
din 'io& s2'0r,it de c2tre &n 1&'i& as&pra &n&i r0&. Anticii s&nt eBac(i: n& dra<ostea pentr& copia sa
/ o!oar2" ci pri'irea
EBist2 trei 'ersi&ni ae e<endei &i Narcis. /n +eo(ia circ&a &r!2tor& mut-osI NarNissos oc&ia /n
Tespia Era &n t0n2r c2r&ia /i p2cea s2 '0ne=e pe !&ntee Heicon. E era i&-it a ne-&nie de &n at
'0n2tor t0n2r" care se n&!ea A!einias. NarNissos n&9# p&tea s&1eri" / respin<ea /ntr&na" p0n2 c0nd"
/ntr9o =i" i9a tri!is /n dar o sa-ie. A!einias a pri!it ar!a" a ap&cat9o de !0ner" a ie,it din cas2 ,i n& s9
a oprit dec0t a poarta &i NarNissos" &nde s9a o!or0t" in'oc0nd" prin s0n<ee care c&r<ea pe pietree de
a poart2" r2=-&narea =eior. La c0te'a =ie de a sin&ciderea &i A!einias"
3arcis
#%)
NarNissos" 1iind a '0n2toare /n Heicon" a po1tit s2 -ea ap2 dintr9&n i='or. Pri'irea &i s9a oprit as&pra
i!a<inii pri'irii pe care o 'edea ,i" at&nci" s9a sin&cis.
Pa&sanias ne reatea=2 &r!2toaree: NarNissos /,i i&-ea sora <ea!2n2 care !&rise /n adoescen(2. E a
resi!(it o d&rere at0t de !are" /nc0t n9a !ai 1ost /n stare s2 i&-easc2 ate 1e!ei. /ntr9o =i" c0nd s9a
'2=&t /n apa &n&i i='or" e a '2=&t9o pe sora &i" ,i tr2s2t&rie ace&i c>ip i9a& ainat d&rerea N& era
i='or sa& r0& /n caea &i s2 n& doreasc2 s2 se apece pe !ai& or ca s2 re<2seasc2 i!a<inea care /i
aina /ntristarea
Aceast2 'ersi&ne !ai ra(iona2 a &i Pa&sanias are a'antaC& carit2(ii: ero& n& se <0nde,te nici o cip2
s2 se ad!ire pe e /ns&,i /n o<inda pe care i9o pre=int2 apa.
O'idi& scrie &r!2toarea po'este: Narciss&s era 1i& 1&'i&&i Ce1is ,i a r0&&i Liriope. /n reaitate" =e&
Ce1is o 'ioase pe ni!12. C0nd copi& s9a n2sc&t" ni!1a Liriope a pecat /ndat2 /n Aonia s29# /ntre-e
pe <>icitor& Tiresias ce destin /i re=er'2 'ia(a 1i&&i s2a Tiresias era or-D a!0ndoi oc>ii &i 1&seser2
os0ndi(i a Lnoapte 'e,nic2M (aeterna nocte+, deoarece c&nosc&se p2cerea si!&tan s&- 1or!2 de
1e!eie ,i s&- aceea de -2r-at. Or-& Tiresias /i r2sp&nde &i Liriope: O^ se non no*erit EDac2 n& se
c&noa,teF.
La '0rsta de ,aispre=ece ani" Narciss&s se 1ace at0t de 1r&!os" /nc0t n& doar 1etee" n& doar -2ie(ii" ci ,i
ni!1ee / dorea&" /n specia o ni!12 pe n&!e E>o. E /i respin<ea pe to(i. /n oc& 1eteor" -2ie(ior"
ni!1eor" e pre1era cer-ii pe care /i '0na /n p2d&re.
E>o era de=n2d2Cd&it2 /n dra<ostea ei. AC&nsese s2 repete toate c&'intee ce e rostea ce de care era
/ndr2<ostit2. C&prins de st&poare (stupet+, Narciss&s ar&nca pri'iri /n toate p2r(ie" a&=ind&9i 'ocea
T 'oeamus! ES2 ne /!pre&n2!;F i9a stri<at e /ntr9o =i 'ocii !isterioase" a c2r&i corp n&9# c&no,tea
,i care / &r!2rea Vocea !isterioas2 i9a r2sp&ns:
T 'oeamus! ES2 ne /!pre&n2!;F
C&cerit2 de 1ar!ec& a ceea ce rostise" ni!1a E>o a ie,it pe nea,teptate din p2d&re ,i c& !are =or #9a
/n2n(&it pe Narciss&s c& -ra(ee sae. E /ns2 a a&n<at9o n&!aidec0t. Dispre(&it2" E>o se retra<e /n
p2d&re. Cope,it2 de r&,ine (pudi&unda+, ea a /ncep&t s2
#%K
Sexul i spaima
3arcis
#%$
s2-easc2. C&r0nd" din s2r!ana /ndr2<ostit2 n9a !ai r2!as dec0t 'ocea ,i oasee. Oasee s9a& pre12c&t
/n st0nci. N9a !ai r2!as din ea dec0t 'ocea t0n<&itoare. Sonus est, =ui *i*it in illa EUn s&net" iat2 ce a
!ai s&pra'ie(&it din eaF.
3etee" ni!1ee ,i -2ie(ii dispre(&i(i se adresea=2 cer&&i" cer0nd r2=-&nare.
/ntr9o =i deose-it de c2d&roas2 Narciss&s !er<e a '0n2toare. O-osit" /nsetat de ar,i(a =iei" se c&c2 /n
iar-2" c& (ep&,a /n !0n2" sa'&r0nd r2coarea &n&i p0r0ia, din apropiere. Vr0nd s29,i potoeasc2 setea"
se apeac2 deas&pra apei. /n ti!p ce -ea" '2=0nd&9,i i!a<inea se /ndr2<oste,te de o i&=ie 12r2 corp
(spem sine corpore amat+. E ia drept corp ceea ce n& este dec0t ap2 <corpus putat esse =uod unda
est+. R2!0ne st&pe1iat" c& 1a(a necintit2 (immotus+, ase!2n2toare c& o stat&ie ciopit2 /n !ar!&r2 din
ins&a P2ros (ut e Pario formatum marmore signum+. /,i conte!p2 oc>ii care i se par do&2 stee.
Petee &i s&nt a 1e de 1r&!oase ca ,i ae &i +acc>&s (dignos Facc-o+.
Quid *ideat, nescitL sed =uod *idet uritur 6o ECeea ce 'ede" n& c&noa,teD dar ceea ce 'ede / !ist&ieF.
:t=ue oculos idem =ui decipit incitat error EAceea,i eroare care /i a!2<e,te oc>ii /i ,i eBcit2F.
Per oculos perit ipse suos EE a pierit prin propriii s2i oc>iF.
O'idi& d&ce ,i !ai departe !it&: Sosit /n In1ern" pe !a& StWB&&i" Narciss&s se !ai apeac2 ,i
conte!p2 apa nea<r2 care tra'ersea=2 in1ern& (in St>gia specta&at a=ua+.
O'idi& este at0t de si<&r de 1ascina(ia &ci<a,2 care are oc de a pri'ire a pri'ire" /nc0t e /ns&,i"
po'estitor&" / apostro1ea=2 ,i / doCene,te pe ero& s2&: LCopi cred&" de ce e,ti /nd2r2tnic ,i9n -ra(e
'rei s2 prin=i i!a<inea 1&<ar2 (simulacra fugacia+! Ce ca&(i t& pe &!e n& eBist2. O-iect& ce9#
i&-e,te" dac2 te9ntorci" s9a d&s" pierd&t e. N2&ca (um&ra+ ce =2re,ti n& e dec0t re1eB& (repercussio+
propriei i!a<ini (imago+?. /ns2 Narcis n& 'rea s2 a&d2 ni!ic din ce /i sp&ne a&tor& s2& ,i r2!0ne
/n!2r!&rit de cei doi oc>i ce9i are dinaintea &i.
O'idi& notea=2 c2 Narcis 'ede /n re1ectarea &i o stat&ie a &i +acc>&s. Re1ectarea n& indic2
ase!2narea Oda &i Hora(i&" adresat2 t0n2r&&i s2& a!ant" pe care Ronsard a pre&at9o pentr&
Casandra" o do'ede,te: LC0nd petee ce9(i =-oar2 pe &!eri s9or t2ia ,i 1a(a ta" ce9i ast2=i !ai r&!en2"
!ai 'ie dec0t o ro=2 ro,2" (epoas2 o s2 1ie" sc>i!-at2" Li<&rine" a>; =ice9'ei !ere& pri'ind&9(i /n
o<ind2 str2in& c>ip a t2& (inspeculo *ideris alterum+I ?Vai" oare de ce" t0n2r" n9a'&i aceast2 !inte
ori de ce n9a! o-raCii /ntre<i" ca /nainteA@M (/de, IV" #8F.
/n12(i,area oa!enior este a 1e de nestatornic2 prec&! apa care c&r<e" ,i identitatea or 9 a 1e de
p&(in persona2 ca ,i c&r<erea ,i a<ita(ia ei. Pentr& antici" pe Narcis n&9# &cide dra<ostea pentr& c>ip&
s2& din ap2" ci pri'irea aceei fascinatio.
Este pri'irea pe care o e'it2 pict&ra ro!an2.
C&! / repre=int2 pictorii ro!ani pe NarcisA EBact /naintea !o!ent&&i !or(ii" prec&! 5edeea
conte!p0nd&9,i copiii pe cae s2 /nceap2 Coc& c& ar,ice. /n 1resce" Narcis /nc2 n& este 1ascinat de
re1ectarea care se a12 a picioaree &i. E cad. S&nte! /ntr9o poieni(2 din p2d&re. T0n2r& '0n2tor (ine
/nc2 (ep&,a /n !0n2. /nc2 n& a '2=&t apa care c&r<e a picioaree &i. /nc2 n& s9a apecat deas&pra ei"
/nc2 n& ,i9a '2=&t re1eB& (repercussio+, pe care noi /n,ine de9a-ia / 'ede! ,i care /n !od dei-erat
este pictat /n <ra-2.
Tre-&ie e'itat2 pri'irea direct2. /ns2 Narcis n& a pre!editat 'ice,&<&rie &i Perse& pentr& a e'ita
pri'irea 5ed&=ei. E n& ,tie de pri'irea direct2" 1a(2 /n 1a(2" &ci<2toare. E n& ,tie c2 eBist2 &n
apotropaion pentr& a e'ita pri'irea pi=!a,2: 1ascin&s&. Apa p0r0&9&i din p2d&re este ca ,i o<inda de
a te!p& din LWcoso&ra" &nde" /n -ron=& t&-&re" credincios& n&9,i 'edea c>ip&" ci conte!pa &n
=e& sa& &n !ort din &!ea s&-p2!0ntean2" a in1ern&&i
S2 ne a!inti! a'ertis!ent& pe care Eros i #9a adresat &i PsWc>e re1eritor a corp& &i: 3on *ide&is si
*ideris EDac2 / 'e=i" n9o s29# !ai 'e=iF.
Este inter=is s2 pri'e,ti /n 1a(2 EPerse&" Acteon" PsWc>eF. Este inter=is s2 pri'e,ti /napoi. Este ceea ce
O'idi& narator& /i sp&ne &i Narcis" /ntrer&p0nd&9,i po'estirea" ,i" c&rios" /i sp&ne /n ter!eni care s9ar
potri'i !ai de<ra-2 pentr& Or1e& dec0t pentr& Narcis: Quod amas a*ertere perdes EDac2 te /ntorci" 'ei
pierde o-iect& pe
#O8
Sexul i spaima
3arcis
#O#
care / i&-e,tiF. De ce Narcis s9ar <0ndi s2 se /ntoarc2A Pri'irea atera2" pie=i,2" a 1e!eior ro!ane ori
se s!&<e &nei pri'iri directe" ori /ncepe o /ntoarcere pe care n& o s10r,e,te.
PsWc>e n& de=<oe,te corp& &i Eros: /n /nt&neric& iatac&&i" apropiind a!pa c& &ei de 1a(a &i" ea /
arde a &!2r. E dispare" presc>i!-0nd&9se /n pas2re. Contee de L&si<nan" &it0nd&9se c& oc>i& &i
&nic ,i indiscret prin <a&ra perete&i de p&!-" o 'ede pe 5e&sina <oa2 /n cad2D ea dispare
pre12c0nd&9se /n pe,te.
Oedip /,i scoate oc>ii. Tiresias" deoarece c&nosc&se p2cerie a!-eor seBe" este or-it. Gor<ona este
'icti!a re1ect2rii ei /n o<inda pe care i9o /ntinde Perse&" o<ind2 co!para-i2 c& apa !atern2 pe care
ni!1a Liriope i9o /ntinde &i Narcis. Eros& or1icior posed2" c& cee do&a seBe" de -2r-at ,i de 1e!eie"
do&2 perec>i de oc>i. DionWsos copi" /ntre s10rea=2" titire= ,i ar,ice" cade /n o<inda sa E&!eaF" &nde
este s10rtecat de c2tre titani. O<inda &i DionWsos este o<inda &i Narcis 9 care este" de ase!enea"
o<inda &i A&<&st. C&! ro!anii a& pre&at aproape tot& de a <reci s&- 1or!a sa teatra2" A&<&st" /n
&ti!a =i a 'ie(ii" La cer&t o o<ind2M (petito speculo+. S&etoni& reatea=2 cipa !or(ii /!p2rat&&i
<$ieile celor doispre,ece ce,ari, HCIHF: LD&p2 ce cer& o o<ind2" dete instr&c(i&ni s2 i se pieptene
p2r& ,i s2 i se aranCe=e o-raCii c2=&(i. Pri'i pe prieteni ,i9i /ntre-2 dac2 <2sesc c2 e a C&cat -ine
co!edia 'ie(ii" ad2&<0nd /n <rece,te aceast2 /nc>eiere: ?Dac2 tot& a !ers -ine" apa&da(i piesa ,i
-ate(i din pa!e;@ Apoi" d&p2 ce 2s2 pe to(i s2 pece... deodat2 c2=& /n -ra(ee Li 'iei" d0nd&9,i
d&>&... Un sin<&r !o!ent de deir a a'&t /nainte de a9,i da s&1et&" c0nd" speriind&9se deodat2" s9a
p0ns c2 este r2pit de patr&=eci de tineriM.
Acteon n& ,tia c2 o s2 s&rprind2 <oici&nea Dianei. C0inii a& de'orat pri'irea 1ronta2. Pri'irea este
c&prins2 de pasi&ne pentr& ceea ce n& c&noa,te. Dorin(a de a 'edea este nec&nosc&t&. A&<&st #9a
pri!it pe O'idi&" #9a pedepsit c& s&r<>i&n& d&p2 e<ea pe care o pro!&<ase L/n c0te'a c&'inte
se'ere ,i tristeM" pentr& c2 '2=&se ceea ce n& tre-&ia s2 'ad2 ,i noi n& 'o! ,ti niciodat2. Iat2 'ers&rie
#8* din cartea a Ii9a a Cristelor. LDe ce n9a! prins de 'este !ai
/nainteA Oc>ii de ce !i9a&necar2A De 'in2 ei a& 1ost;M O'idi& prop&ne e /ns&,i co!para(ia c& Acteon
(inscius :ctaeon+. LP2te,ti <re,eaa c>iar cea 12r2 de 'oie" c0nd /i Ci<ne,ti pe =ei. De c0nd o r2t2cire
'ai; !intea !i9a &at9o" c2s&(a !ea onest2 s9a n2r&it ,i ea.M A&<&st #9a eBiat pe O'idi& a cap2t&
&!ii: s&- LaBa <acia2M a 1ecioarei Parr>asia. LA,a departe pe ni!e n9ai <onit Ni!ic de9aici /ncoo;
Doar 1ri<& ,i d&,!an&; Ji !area c& taa=& de <er /n!2r!&ritM S&nt cee dint0i pa<ini ae con,tiin(ei
de sine. LE& s&nt ce ce /n 'an 'rea s2 de'in2 piatr2. De !ine doar 'or-esc /n ae !ee op&ri. 52
str2d&iesc s2 n& !or /n t2cere. A scrie c2r(i e o -oa2 'ecin2 c& s!inteaaM EBist2 o rea(ie de sc>i!-"
ce n& poate 1i /ntrer&pt2" /ntre o-iect& pierd&t" o-iect& 12r2 pre(" monstrum, >i!er2" !iraco" art2. LPe
!ine poe=ia ,i9o oar-2 r2t2cire pierd&t&9!9a (Perdiderint cum me duo criminaI carmen et error+I Pe9a
do&a n9o pot dest2in&i (silenda culpa+;M
I&i&s +ass&s sp&nea: LAc(ion2! c& !ai !&t2 si<&ran(2 c0nd n& 'ede! ce 1ace!. Ji atrocitatea
act&&i (atrocitas facinoris+ se str2d&ie,te /n =adar s2 n& 1ie !ai p&(in !are" spai!a <formido+ este !ai
p&(in !areM ESeneca9Tat2" 'ontro*erse, VII" OF.
Corp&rie n& a& distan(2 1a(2 de ceea ce s&nt. Corp&rie n& posed2 c& ade'2rat or<anee or. Noi ne
c&1&nd2! /n corp" /n p2cere" dar n&9# posed2! niciodat2. Tot a,a c&! at&nci c0nd citi! c& pasi&ne"
noi n& (ine! cartea /n !0n2 ,i /ncet2! s2 1i! o pre=en(2" /ncet2! s2 1i! &n corp care se percepe pe
sine /ns&,i. Corp& persona n& eBist2 /n conscientia dec0t ca &n corp care s&1er2 sa& ca o /n12(i,are /n
oc>ii ceora(i. Dra!a /ndr2<osti(ior este c2 n& se d2r&iesc s&1icient" p0n2 a cap2t& corp&&i or" /n
dra<oste. Dra<ostea este p&ritan2. Ei n& e'oc2 niciodat2 /!-r2(i,area care i9a &nit pentr& c2 n& a& tr2it9
o niciodat2 /ndeaC&ns. A tr2i /!-r2(i,area c& tot corp& este &cr& ce !ai di1ici /n dra<oste. N&
s&nte! niciodat2 /ndeaC&ns de aten(i a corp& nostr&. N& s&nte! niciodat2 dest& de immediatus.
P2cerea n& o1er2 prieC&" ea pre1er2 &itarea" <ra-a de a 1i satis12c&2
C
uliu
#O7
Sexul i spaima
3arcis
#O*
Narciss&s istorise,te i!posi-ia a&toscopie" i!posi-ia gnot-i seauton, i!posi-ia pri'ire /nd2r2t" spre
trec&t Or1e&" pe coardee irei sae" /ncerca s2 !ai aine rana ce o si!(ea a a!intirea 1e!eii pe care o
i&-ise ,i pe care a pierd&t9o. LPe (2r!& p&sti& te c0nta" 1iind sin<&r" n&!ai pe tine /n =ori ,i9n a!&r<&
c2=&t" tot pe tine; E" p2tr&n=0nd /n Tenar" /n <0teC&" ce9i poarta a1&nd2 pentr& re<at& &i P&ton" ,i9n
codr& c&9a spai!ei /nt&neric" !erse s29i a1e pe !ani" e te!&t& or re<e" s2 a1e ini!i ce n& se9
!-0n=esc de9o &!i2 a o!&&i r&<2. Dar" de c0ntarea9i !i,care" din >2&ri de iad dep2rtate &!-re
&,oare 'enea&" ,i n2&ci de ipsi(i de &!in2D c0te tot !ii ,i iar !ii de p2s2ri s9asc&nd printre 1r&n=e"
c0nd /nserarea ori poaia 1&rt&nii e9a&n<2 din !&nte: !a!e" -2r-a(i ,i ac&! desp2r(ita de 'ia(2
n2&c2 a preap&ternici eroi" ,i copii ,i9nc2 1ra<ede 1ete" tineri pe r&<&ri /ntin,i s&- pri'irea p2rin(ior
-ie(ii" !0& ce ne<r& ,i9&r0t& Cocit c& !&(i!ea9i de trestii" C&r /!preC&r" ,i <ro=a'& de s!0rc c&
=2-a'nic2 &nd2" i9nc2t&,ea=2" iar StiB& c& no&2 oco&ri i9nc>ide. C>iar ,i9ae 5or(ii 2ca,&ri ,i
Tartar& p0n29n ad0nc&ri" ,i E&!enidee9a'0nd ,erpi 'er=&i /nnoda(i printre pete a& a!&(itD /ntreit&9i
<0teC ar< c2scat /n1r0nata9a Cer-er& ,i" 12r2 '0nt" st2t& a &i IBion roat2. /napoind&9se9ac&!a"
sc2pase9n9t0!parior toate ,i se9n2(a spre &!in2" c& d0ns& ,i E&ridice pas& &r!0nd&9i Ea,a
>ot2r0nd Proserpina ca e<eF" c0nd pe i&-it& &i!it / c&prinse deodatU ne-&nia" ne/ndoios de iertat"
dac2 !anii ar ,ti ,i s2 ierte; Stete pe oc ,i" aproape9n &!in2" &it0nd&9,i de e<e" de9a &i dorin(2
/n1r0nt" a pri'it9o pe E&ridice: tr&da pierd&t29i at&nci" /n'oiaa tiran&&i cr0ncen r&pt2" ,i '&iet de trei
ori p2tr&n9se9ae9A'ern&&i !a,tini. ?Cine pe !ine@" stri<2" ?!2 pierd&" ,i pe tine" 'ai" Or1e&A Ce
ne-&nie9ai 12c&tA Din no& /nd2r2t ne9nd&rata soart2 !2 c>ea!2 ,i so!n& !i9nc>ide peoapee <ree.
D&s29s /n '2&9i de noaptea ad0nc2 ,i9ndrept c2tre tine sa-ee9!i -ra(e ,i9a ta n& !ai s&nt" n& !ai
s&nt" 'ai;... C& -ine;@ Rise ,i9ndat2 din oc>i" ca &n 1&! ce se pierde /n aer i!pede" /i disp2r&
dep2rt0nd&9seD /ns2,i pe Or1e&" &!-re9n =2dar ap&c0nd ,i 'oind /n ate s29i sp&n2" n&9# !ai '2=&. Nici
/i dete at&ncea &ntra,& &i P&ton 'oie s2 treac2 !ai !&t trista !a,tin2 de dinainte9i. Ce s2 !ai 1ac2A
Ji &nde s9ap&ce" c0nd soa(a9i r2pit2 iar2,iA Ce p0ns s2 /n!oaie pe !ani" ,i pe =ei" ce c&'inteA Ea"
ac&! rece" p&tind se d&cea /ntr9a StiB&C&i
-arc2. Se po'este,te c2 e ,apte &ni /!pinite de9a r0nd&" s&- pr2'2atica st0nc2" a apa Stri!on&&i"
sin<&r a tot Ceit ,i pe9acestea e9a sp&s /n<>e(ateor pe,teri" ti<ri9!-0n=ind ,i !i,c0nd ,i steCarii din
C&r&9i c& c0ntec. Ast1e /n &!-r2 de pop" 3io!ea9n ad0nc2 triste(e p0n<e pierd&(ii ei p&i" c0nd
p&<ar& ce aspr&" p0ndind&9i" din c&i-&,or" <oa,ei" /i scoate ,i9i ia: /ns2 -iata noaptea9i -oce,te ,i
st0nd pe9o crean<2" !ere& /nnoie,te c0nt&9i /n acri!i ,i &!pe tot oc& de9a!aree9i p0n<eri. Nici o
i&-ire ori <0nd de9nso(ire !i,cat9a pe Or1e&. Sin<&r prin <>e(&ri din Nord r2t2cea" pe Tanais /n nea&a
,i pe Ri1e& c& c0!pii de9a p&r&ri c&prinse de -r&!2" sin<&r Ceind pe r2pit2 &i E&ridice ,i dar& 'an a
&i DisD prin credin(a9i" si!(ind&9se dispre(&ite" ciconiene 1e!ei risipir2 pe c0!p s10,iat&9i tr&p /ntr9a
=eior Cert12 ,i9or<ia de noaptea &i +ac&s. Dar ,i at&ncea c0nd He-r& Ea<rian" d&c0nd cap& s!&s de
pe <0t& de !ar!&r2" coo9n <en&ne ,i 1or1ot / r2st&rna" /ns&,i <as& ,i i!-a cea rece" de s&1et
sterpe" pe ea o c>e!a&" pe -iata de E&ridiceD @E&ridice?" at0t r2sp&ndea& ae 1&'i&&i coaste@M
EVer<ii&" )eor7gice, IV" %GOF.
De a a&toscopie a omop-agie n& e dec0t &n sin<&r pas. Ura 1a(2 de sine a pro<resat /n 're!ea
r2=-oaieor ci'ie" &n e<ionar a t2iat cap& &n&i concet2(ean. Cap&" c&! c2=&se pe pa'i!ent& str2=ii"
a a'&t ti!p s2 !ai sp&n2 c2tre asasin& s2&: (rgo =uis=uam me magis odit =uam egol EPrin &r!are"
cine'a !2 &r2,te !ai !&t dec0t e& /ns&!iAF Este ce dint0i cre,tin din istorie" c& ,ai=eci de ani /nainte
de apari(ia &i Hristos.
R2sp&ns& &i Tiresias pentr& Liriope este car: LTr2i!" dac2 n& ne c&noa,te!M. Narci,ii !or. (go este
o !a,in2 de !&rit. A,a c&! 1ascin&s& (fascinus /n atin2 /nsea!n2 act& /ns&,i" cri!aF s&p&ne a
1ascina(ie erotic2" pri'irea pe care Narcis o /ntoarce c2tre sine (sui+ repre=int2 1ascina(ia sin9&ci<a,2
(fascinus7ul de'ine facinus+. In Narci,ii ro!ani" i!a<inea re'er-erat2 constit&ie &n detai& pasat /n
Cos& 1rescei" &neori eBpediat c>iar a !ar<ine. /n Narci,ii renascenti,ti" re1ectarea soicit2 toat2 <riCa
pictor&&i ,i oc&p2 centr& p0n=ei. /n opere" si!&acree s&nt /ntotdea&na !ai 1ascinante dec0t
154
Sexul i spaima
3arcis
#OO
!odeee din care se inspir2" 1iindc2 operee s&nt !ai p&(in s&specte de 'ia(2 ,i de !eta!or1o=2.
/n(epenirea ri<id2 a 1r&!&se(ii s9a apropiat de ee: !oartea e9a c0,ti<at EBist2 o parte !ai no-i2 dec0t
>i!eree spirit&&i care constit&ie s&rsa or 9 !ai i<no-i2 d&p2 p2rerea or 9 ,i care inte<rea=2 &n
ani!a care n& se deose-e,te de noi ,i care este !ai p&(in s&p&s pri'irii ce9# s!&<e din e /ns&,i ,i /
desprinde de corp. Cei care i&-esc pict&ra s&nt s&spec(i. Via(a n& se pri'e,te. Ceea ce ani!2
ani!aitatea ani!a&&i" ceea ce ani!2 ani!aitatea s&1et&&i n& este distan(at 1a(2 de sine. (go 'rea
o<indirea" separarea /ntre interior ,i eBterior" !oartea a ceea ce 1ace &n d&9te9'ino necontenit de a
&n& a ce2at. De aceea tre-&ie s2 i&-i! ne,tiin(a ca pe 'ia(a /ns2,i" care se contin&2 prin ne,tiin(2.
Orice o! care crede c2 ,tie este separat de cap& s2& ,i de >a=ard& ori<inar. Oric2r&i o! care crede c2
,tie i se taie cap&. Cap& &i" t2iat" r2!0ne /n apa o<in=ii. Ceea ce / sorte,te 1ascina(iei Et&-&r2rii
eroticeF" / proteCea=2" de ase!enea" de ne-&nie.
Patricienee ro!ane a& p2r2sit 1ascina(ia. Ee a& /ncep&t s2 se desprind2 ne/ncetat de ceea ce este 'i&"
s2 1ac2 distinc(ie /ntre dorin(2 ,i spai!2" s2 scinde=e erosul de pot-os, s2 separe coit& ,i dra<ostea
Edeir& tiranic ,i p&ritan" propri& senti!enteor" apar(ine poiticii ,i n& depinde /n nici &n ca= de eros.
Orice senti!ent" spre deose-ire de dorin(2" insta&rea=2 o p&tere as&pra ce&iat" !i=ea=2 pe e" adic2
reai=ea=2 o e<2t&r2 feodalis ,i / i!pic2 /n econo!ia socia2" &nde se con1&nd2 proprietatea &ter&&i
,i capita& <eneao<ic ,i patroni!icF. +2r-a(ii" ca &n para'an /n 1a(a L,e!ine&&iM" a& aC&ns s2 pase=e
ecran& de=<&st&&i de 'ia(2 /naintea 'o&pt2(ii" apoi /naintea <oici&nii corp&&i. 3e!eie s9a& dedicat
pa=ei c&cerniciei 9 pa=ei i!a<inii &nei di'init2(i !oarte" di'initate ae c2rei or<ane s&nt acoperite" =e&
pe care Tat2 #9a sacri1icat. 3e!eie a& a-andonat acest capito" !&rind /n -iserici ,i /n 'iee
ere!itice" pe care e 2sa& !o,tenire. N& !ai este 'or-a de Enea care /,i poart2 tat2 !&ri-&nd pe
&!eri prin Troia /n 12c2ri: D&!ne=e& Tat2 /ntoarce pietatea /!potri'a 3i&&i s2&" pe care / Cert1e,te
ca pe &n ser*us. Cre,tinis!& este &n 1eno!en i!o-iiar coosa" n2sc&t din s&ccesi&nie patricieneor
ro!ane" di'or(ate ori '2d&'e" ori care ,i9a& de=!o,tenit &r!a,ii. Cre,tinis!& este &n 1i& !ort pe care
!a!ee / poart2 pe &!erii or. Pri!a !ani1estare a &rii /!potri'a
dorin(ei este e<at2 de aceast2 ne'oie de pr&nc&cidere sa& ce p&(in de a-stinen(2" care asi<&ra 'iitor&"
asi!i0nd&9# eBtinderii parc&&i i!o-iiar. Nici Vec>i&" nici No& Testa!ent n& propo'2d&iesc nici o
cip2 oprirea reprod&cerii" nici dispo=i(ia testa!entar2 a patri!oni&&i 1&nciar" nici ana>ore=a
anti1isca2 ,i anti!&nicipa2" nici taedium *itae.
SeB&aitatea ro!an2 n& a 1ost repri!at2 prin 'oin(a &n&i /!p2rat" de c2tre o rei<ie ori prin e<i.
SeB&aitatea ro!an2 s9a a&to9repri!at Senti!entaitatea este acea e<2t&r2 ci&dat2 /n care 'icti!a
/ns2,i este cea care tirani=ea=2. Indi'i=ii aser'i(i" o-i,n&i(i c& ser'it&tea" s9a& co!p2c&t /n nep&tin(2 ,i
a& /ncep&t s2 'enere=e ca pe &n =e& e<2t&ra care /i pri'a de i-ertate. Ei s9a& /n'rednicit s2 /nt2reasc2
aceast2 e<2t&r2. S9a& <r2-it s2 'enere=e aceast2 dependen(2 1a(2 de 1e!eie" ,i s2 ada&<e acestei
ser'it&ti -ene1icii sec&ndare de nat&r2 stoic2 /n inten(ia de a aten&a spai!a" de'enit2 an<oas2.
No&a no-e(e a ideii de ser'ici& a a!pi1icat no(i&nea de o-i<a(ie. La 1e c&! 1&nc(ionar& este
o-i<at& principe&i" tot a,a &n senti!ent de o-i<a(ie /ntre so( ,i so(ie <enerea=2 &n senti!ent de
ae<ere reciproc2" ae<ere care reor<ani=ea=2 ,i pare s2 1ac2 'o&ntar2 Esenti!enta /ndr2<ostit2F
e<2t&ra at2dat2 siit2 ,i nereciproc2" ce pornea de a ne'ast2 a so(. Tat2 de 1a!iie aristocrat2"
a&tocrat&" ,e1& can&&i" a ren&n(at de -&n2'oie a &pta de can ,i de'ine tat2 de 1a!iie 1&nc(ionar
a i!peri&&i" s&Citor a principe&i. N& e departe de a s&p&nerea o-sec'ioas2 a a&todiscipin2.
A&toscopia &i Narcis /nt0ne,te a&to1a<ia &i +eero1on.
Goici&nea /ncercase spai!a s&- o pri'ire str2in2. Apoi a resi!(it spai!a s&- pri'irea &i D&!ne=e&.
/n 1ine" a si!(it spai!a s&- propria9i pri'ire. Aceste noi dependen(e reciproce a& d&s a pro!isc&itate
/ntre so(" so(ie ,i copii. /n acea,i ti!p" incest& dintre !a!2 ,i 1i& a aC&ns" treptat" s2 1ie detestatD e
distr&<ea credin(a de'enit2 conC&<a2. /n 1e& acesta s9a trans1or!at /n -orror. A'ort& rit&a" poitic"
co!od" s&- cee trei 1or!e de sodo!ie" a'ort ,i a-andonare" a /ncep&t s2 1ie ar2tat c& de<et&. Tradi(ia
care eBc&dea !atroanee de a a2ptat a 1ost reconsiderat2" tot&,i 12r2 ca ee s2 se s&p&n2. 3a'orin&s
dUAres e9a ordonat =adarnic !a!eor cre,tine s2 a2pte=e. Dorin(a a /ncetat s2 !ai soicite ser'it&tea"
iar
#OG
Sexul i spaima
3arcis
#O)
,er-ii /n,i,i" prin conta!inare" ne!&(&!i(i de a 1i e<a(i c& 1or(a de do!enii" s9a& e<at /ntre ei ,i s9a&
c2s2torit ca ,i oa!enii i-eri. Prin aceasta" >o!oseB&aitatea" din ips2 de o1ert2" apoi din ips2 de
cerere" este /ncet9/ncet !ar<inai=at2" ca tot ce /ncetase s2 !ai 1ie stat&tar. Decen(a" di!in&area
dorin(ei" a&tar>ia" a-stinen(a s&nt no(i&ni care" 12r2 s2 1ie e<ate /ntre ee a ori<ine" s9a& &nit /ntr9&n
1ascic&. Stoicis!& a i&-it /ntr9at0t a&tos&1icien(a" /nc0t dorin(a a p2r&t &n de1ect 1r&st. Dra<ostea
1e!eii" a copiior" a prietenior p&tea 1i toerat2 a &n /n(eept" n&!ai s2 1ie /n stare s2 se a-(in2.
Epistoa &i Pa'e c2tre ro!ani din an& O) ar p&tea s2 1ie epistoa &n&i stoic: 6elius est enim nu&ere
=uam uri E5ai -ine s2 te c2s2tore,ti" dec0t s2 ar=iF.
A& ap2r&t pri!ee contracte de =estre. La sc&rt2 're!e a& &r!at ca&=ee a contractee de =estre" prin
care so(& se an<aCa s2 n&9,i ia nici conc&-in2" nici pais. De,i aceste contracte !atri!oniae n&
atr2<ea& nici o cere!onie e<a2" a& 1ost cee dint0i contracte de c2s2torie din Occident A,a se 1ace c2
/ 'ede! pe /!p2rat& 5arc A&rei&" discipo a sectei &i Epic&r" !0ndrind&9se" /n /nse!n2rie sae
personae" de a n& se 1i atins de o s&Citoare Ecare se n&!ea +enedictaF ,i nici c>iar de &n sca' Ecare se
n&!ea T>eodotosF" oric0t de !&t ar 1i dorit Aceast2 a&tocen=&r2 interioar2 EdeCa aproape psi>oo<ic2F
s9a cristai=at /n te!a: su&iectus et o&se=uens maritus. Doci" s&p&s /nsea!n2 /n pri!& r0nd pasi'.
Ro!anii din 're!ea Rep&-icii 9ar 1i considerat pe &n ast1e de so( ca impu7dicus. +2r-at& a trec&t
s&- C&<& I&nonei I&<a. A!or& genialis de'ine coniugalis. A!or& conC&<a este !it& prin care
s&p&nerea datorat2 1or(ei (o&se=uium datorat &i *irtus+ de'ine psi>oo<ic2 ,i rei<ioas2 (pietas
ifides+.
/n 1e& acesta" /n perioada dintre epoca &i Cicero ,i seco& Antoninior" rea(iie seB&ae ,i conC&<ae
se trans1or!2 independent de orice in1&en(2 cre,tin2. Aceast2 trans1or!are era /nc>eiat2 c& !ai -ine
de &n seco /n &r!2" c0nd rei<ia cea no&2 s9a r2sp0ndit. Cre,tinii a& &at pe sea!a or no&a !ora2
o-sec'ioas2 care /,i &ase =-or& de a instaarea i!peri&&i s&- /!p2rat& A&<&st ,i s&- <ineree s2&
Ti-eri&.
Cre,tinii n9a& in'entat !oraa cre,tin2" c&! n9a& in'entat nici i!-a atin2: ei e9a& adoptat ,i pe &na"
,i pe ceaat2" ca ,i c&! D&!ne=e& e >2r2=ise or.
5oraa seB&a2 a /ncetat de1initi' s2 !ai 1ie o c>esti&ne de stat&t Aceast2 trans1or!are n9a atras nici o
!odi1icare /n e<ie i!peri&&i" deoarece c>iar acestea a& sta-iit9o. Aceast2 e'o&(ie n9a <enerat nici o
trans1or!are a ideoo<iei ,i nici a noii teoo<ii i!periae insta&rate de c2tre A&<&st" A<rippa" 5ecena"
Hora(i&" Ver<ii&" 1iindc2 ee n9a& 1ost doar proteCate" ci ,i accent&ate. A 1ost &n ent proces 1&nciar
'o&ntar" a c2rei pa=2 a 1ost /ncredin(at2 spai!ei. Dar spai!a &!an2 n& are ni!ic de p2=it" deoarece
spai!a n& este ni!ic atce'a dec0t ceea ce p2=e,te de dorin(2. Ji c&! spai!a se p2=e,te de dorin(2" ea
n& p2=e,te dec0t o caren(2. /n &ti!2 instan(2" ea p2=e,te 1r&strarea" a&<!ent0nd spai!a Ea n& p2=e,te"
a drept 'or-ind" Lni!icM: ea p2=e,te non9'ia(a" or<anee acoperite" &n corp /ntr9at0t re1&=at" /nc0t este
!ort ,i (in&t 'e,nic i!o-ii=at prin c&ie.
CAPITOLUL HIV
SULPICIU JI RUINELE PO5PEIULUI
La do&2=eci ,i doi de Nio!etri de ora,& <rec Neapois ENapoiF /ncepea <o1& a1at s&- contro&
oscior. Po!pei era de ase!enea &n ora, /nte!eiat de <reci pe !a&rie &i Sarno" ca ,i Herc&an&! a
nord. Etr&scii i9a& s&p&s pe osci ,i pe <reci. Sa!ni(ii a& c&cerit C&!e ,i Po!pei /n an& %78 /. H.
Ro!anii a& s&p&s Po!pei& a s10r,it& seco&&i a II9ea /. H. /n seco& I /. H. Po!pei& s9a r2sc&at
/!potri'a Ro!ei ,i a 1ost asediat de SWa. Ro!anii a& cooni=at ora,& c& do&2=eci de !ii de oc&itori
p0n2 c0nd Ve=&'i& ,i9a !ani1estat drept&rie de proprietate incontesta-ie as&pra &n&i p2!0nt pe care
/ ridicase /n !iCoc& !2rii.
At&nci" crater& Ve=&'i&&i n& era dec0t &n pisc. Coastee &i era& acoperite de p2d&ri" de pod<orii" de
t&1i,&ri ,i de c0!pii. V&can& era stins de a /ncep&t&rie epocii istorice. /n ti!p& do!niei &i Nero"
/ntr9o =i &!inoas2 de iarn2" O 1e-r&arie UG7" 'iee a& /ncep&t s2 se =<&d&ie. Loc&itorii a& 1ost
e'ac&a(i. C0nd c&tre!&r& a /ncetat" ei s9a& re/ntors.
D&p2 do&2=eci ,i ,apte de ani" c0nd /!p2rat era Tit&s" a 7% a&<&st )$" a /ncep&t er&p(ia. Pini& a 1ost
de 1a(2. Unc>i& ,i9a <2sit acoo !oartea O scrisoare a &i Pini& ce T0n2r c2tre Tacit reatea=2 aceast2
c&1&ndare /n !oarte.
Pini& ce +2tr0n era 1oarte <ras. E se a1a a 5isena" /ndepinind 1&nc(ia de co!andant a 1otei. LLa $
/nainte de caendee &i septe!-rie" /n C&r& orei ,apte" !a!a #9a /n,tiin(at c2 se 'edea &n nor
eBtraordinar prin !2ri!ea ,i aspect& &i. Unc>i& toc!ai &ase !asa ,i r2!2sese &n<it pe pat s2
citeasc2 ,i s2 dicte=e. A cer&t s2 i se ad&c2 /nc2(2rie (soleas+.? Se 1or!ase &n nor <ros c& aspect de
ar-ore <ar&or+. Pe 1&nda& cer&&i p2rea c2 este &n pin (pinus+ c& ra!&rie /ntinse.
Sulpiciu i ruinele Pompeiului
#O$
Pini& ce +2tr0n a ordonat n&!aidec0t s2 se ec>ipe=e o i-&rn2 c& do&2 r0nd&ri de '0se. L9a /ntre-at
pe nepot& s2& dac2 i9ar 1ace p2cere s2 'in2 c& e. Pini& ce T0n2r i9a r2sp&ns c2 ar pre1era s2 citeasc2
,i s2 retranscrie c2r(ie &i Tit&s Li'i&s. Unc>i& s9a d&s s29,i /!-r2(i,e=e sora E!a!a &i Pini& ce
T0n2rF. C0nd a ie,it" i s9a /n!0nat &n !esaC de a Rectina" so(ia &i Casc&s" speriat2 de perico E'ia ei
era sit&at2 !ai Cos" aproape de !areF. Ea i!pora s2 1ie scoas2 dintr9o sit&a(ie /nsp2i!0nt2toare.
LUnc>i& !e& sc>i!-2 pan&. Por&nce,te s2 1ie scoase c'adrire!e. AC&n<e /n !are <ra-2 /n =ona pe
care to(i o p2r2sea&" se /ndreapt2 spre p&nct& peric&os ,i o-sc&r" 12r2 s2 se tea!2 c0t&,i de p&(in"
/nc0t toate 1a=ee caa!it2(ii" pe !2s&r2 ce e o-ser'a c& oc>ii &i" era& notate s&- dictarea &i" /n ci&da
cen&,ii 1ier-in(i" care c2dea c& ne!i&ita pe p&ntea cor2-iei.M
Sose,te. Po&a c& piatr2 ponce ,i" de ase!enea" c& pietricee /nne<rite" arse" s12r0!ate de 1oc. St0ncie
pr2'2ite 1or!aser2 &n pra< care oprea acces& spre (2r!. Pini& se adresea=2 c0r!aci&&i" =ic0nd&9i:
LC0r!e,te spre oc&in(a &i Po!ponian&sM. Po!ponian&s oc&ia de partea ceaat2 a <o1&&i" a Sta-ia.
LPo!ponian&s tre!&ra c0nd &nc>i& !e& 9a /!-r2(i,at.M Po!ponian&s i9a sp&s c2 por&ncise ca toate
-a<aCee &i s2 1ie /nc2rcate pe 'ase /n ca= c2 '0nt& 'a /ncepe s2 -at2. Pini& i9a cer&t s2 /i pre<2teasc2
o -aie. Pe &r!2 a& cinat /n -&n2 dispo=i(ie ,i 'eseie. /n -e=na nop(ii" !&ntee Ve=&'i& str2&cea /n
!ai !&te oc&ri. C&oarea ro,ie era intensi1icat2 de noapte (excita&atur tene&ris noctis+. Viee
a-andonate ardea& sin<&ratice (desertas *illas per soliudinem ardere+.
LPe &r!2" &nc>i& !e& s9a d&s a c&care ,i s9a c&1&ndat /ntr9&n so!n care n& p&tea 1i p&s a /ndoia2.
Unc>i& era i!ens. A'ea o respira(ie c&! a& oa!enii corpoen(i: <ra'2 ,i sonor2 (gra*ior et
sonantior+. Cei care trecea& /ncoo ,i9ncoace" c&prin,i de spai!2" pe 0n<2 &,a &i n& a'ea& ne'oie s2
tra<2 c& &rec>ea ca s29# a&d2 dor!ind.M
C&rtea prin care se intra /n aparta!ent& &i era at0t de pin2 de cen&,2 a!estecat2 c& pietre ponce"
/nc0t" r2!0n0nd prea !&t2 're!e /n ca!era sa" Pini& ce +2tr0n risca s2 n& !ai poat2 ie,i. L9a& tre=it
S9a d&s s29# /nt0neasc2 pe Po!ponian&s. Ni!eni n& se c&case" (inea& s1at. S2 r2!0n2 oare /ntr9&n
oc ad2postitA C&tre!&re de p2!0nt a!pe ,i dese =<&d&ia& =id&rie caseor care se pr2-&,ea&. Oare ar
1i !ai /n si<&ran(2 a1ar2A Piatra ponce ,i
#G8
Sexul i spaima
#G#
-oo'anii care c2dea& din cer era& de te!&t A& >ot2r0t s29,i p&n2 perne (cer*icalia+ pe cap. A,a s9a&
ap2rat de -&c2(ie de piatr2 care c2dea& din cer.
Se &!ina de =i&2 /n C&r& or era /nc2 noapte" o noapte !ai /nt&necoas2 ,i !ai ad0nc2 dec0t orice
noapte (nox omni&us nocti&us nigrior densior=ue+. A& >ot2r0t s2 se d&c2 pe (2r! ,i s2 'ad2 a 1a(a
oc&&i dac2 ar p&tea s29,i reia dr&!& pe !are: era 1oarte a<itat2. LUnc>i& !e& era at0t de <ras" /nc0t
respira c& !are <re&tate. Larin<ee &i era" 1ire,te" deicat ,i str0!t (angustus+L aer& /n<ro,at c&
cen&,2 / /neca Pe (2r! a& /ntins o c&'ert&r2 (linteus+ ,i &nc>i& !e& s9a c&cat pe ea. A cer&t de !ai
!&te ori ap2 proasp2t2 ,i a -2&t 32c2rie ,i !iros& de p&cioas2 i9a& p&s pe 1&<2 pe /nso(itorii &i.
Odoarea de p&cioas2 (odor sulpuris+ #9a tre=it S9a spriCinit de doi sca'i ca s2 se ridice" dar n&!aidec0t
a c2=&t din no&.M
Trei =ie rrtai t0r=i&" di!inea(a" corp& &i a 1ost <2sit intact ,i L/!-r2cat c& 'e,!intee ce ,i e p&sese
c0nd s9a desp2r(it de !a!a !ea ,i de !ine. Se!2na !ai de<ra-2 c& &n o! ador!it (=uiescenti+ dec0t
c& &n o! !ort (defuncto+?.
Pini&9Nepot& /nc>eie" sp&n0nd&9i &i Tacit: LP&te(i re(ine din ea ce '2 con'ine. O scrisoare n& este o
po'esteM. Poate c2 n& este o po'este" /ns2" c& si<&ran(2" este o pict&r2. Este cipa !or(ii. La 1e c&!
pict&ra repre=int2 augmentum7ul, cri=a -oii" cipa !or(ii" cipa tra<ic2 a !eta!or1o=ei" a 1e ,i aceast2
pa<in2 din Pini& despre acoperirea Po!pei&&i este o 1resc2. N& este &n reportaC: este cipa s&rprins2
pe 'i&. Ce !ai 'i& din 'i& s&rprins pe 'i& este !o!ent& care precede !oartea
L5ort& 'i&M este o no(i&ne e!ina!ente ro!an2. Este c>iar &n rit&a propri& -&c2t2riei ro!ane.
+&c2tar& ad&cea pe,tee 'i& /n 1a(a ceor a,e=a(i a !as2 /n s&1ra<erie. Con'i'ii asista& a des12,&rarea
a<oniei. D&p2 ce 'edea& c&! carnea -ar-&n&&i 'i& de'enea stacoCie ,i apoi se desc>idea a c&oare"
d&p2 &ti!ee tres2riri ae pe,te&i pe pa'i!ent" -&c2tar& p&tea s29# ia ca s29# pre<2teasc2 a
-&c2t2rie. O 1e!eie dintr9o pies2 de Pa&t (:sinaria, #)KF /i descrie /n 1e& &r!2tor pe -2r-a(i: LUn
a!ant este ca &n pe,te. E n& 1ace do&2 parae dac2 n& este proasp2t pesc&it. Proasp2t este !&stosM.
Con'i'ii" pri'ind -ar-&n& c&! sare" conte!p2 cipa !eta!or1o=ei /n !oarte. Este spectaco&
Lpasi&niiM =e&&i !&ri-&nd. Este s2ritor& din Pest&!. Arena. Este Po!pei& ori Sta-ia
acoperite de Ve=&'i&. Este Parr>asios pict0nd&9# pe -2tr0n& sca' din Oint.
EBist2 /nc2 o scrisoare a &i Pini& c2tre Tacit Tacit / /ntrea-2 ce a si!(it e" nepot&" /n =i&a de 7%
a&<&st )$" a ora =ece ,i &n s1ert di!inea(a" c0nd r2!2sese /n pat s2 citeasc2 o carte de Tit&s Li'i&s
(Li&rum Citi Li*i+ ,i s2 eBtra<2 citate.
Sose,te &n spanio" care / ins&t2 '2=0nd&9# c2 cite,te c0nd &!ea arde ,i !oare. Pini& ce T0n2r
ridic2 oc>ii" /i co-oar2 din no& pe s&& scris" contin&2 s2 citeasc2" der&0nd c& de<et& !are *olumen7
uA.
L&!ina" =ice e" era parc2 -ona'2 (=uasi languidus+. C2dirie cr2pa&. Sca'ii era& /n<ro=i(i. Spanio&
pecase. Pini& ce T0n2r ,i !a!a &i se >ot2r2sc" /n s10r,it" s2 p2r2seasc2 'ia Ei s9a& a2t&rat !&(i!ii
/n<ro=ite (*ulgus attonitum+, care aer<a din ce /n ce !ai <r2-it2. AC&n,i dincoo de =ona c& c2diri" ei
=2resc (2r!& ar<" !area retras2 ,i o !&(i!e de ani!ae !arine e,&ate pe nisip& ce n& !ai era
acoperit de ap2. Un nor <ros" ne<r& ,i /n1rico,2tor (atra et -orrenda+ a in&ndat cer&. Pini& o (ine de
-ra( pe !a!a sa" care se depasa <re& din pricina '0rstei" a corpoen(ei ,i spai!ei. LCen&,a c2dea c&
ne!i&ita A! /ntors cap& (.espicio+I o d0r2 nea<r2 ,i <roas2 'enea din &r!2 as&pra noastr2"
se!2n0nd c& &n torent ce se sc&r<ea pe p2!0nt" 1&<2rind&9ne.M
Se a,a=2 a !ar<inea dr&!&&i" /n /nt&neric. Pini& preci=ea=2: LEra noapte ca /ntr9o ca!er2 /nc>is2"
c& toate &!inie stinseM (nox =ualis in locis clausis lumine exstincto+. Se a&=ea& 'aietee 1e!eior"
sc0ncetee copiior" stri<2tee -2r-a(ior. C>ip&rie n& p&tea& 1i des&,ite. Oa!enii /ncerca& s2
rec&noasc2 'ocie. Era& !&(i care" de 1rica !or(ii" /,i c>e!a& !oartea. 5&(i ridica& !0inie c2tre =ei.
A(ii" ,i !ai n&!ero,i" =icea& c2 n& !ai eBist2 =ei ,i pretindea& c2 aceast2 noapte 'a 1i 'e,nic2 ,i cea
din &r!2 a &!ii. Cen&,a a-&ndent2 era <rea LNe ridica! din c0nd /n c0nd ca s2 o sc&t&r2!. N& !2
'2ic2rea!: !2 <0ndea! c2 pier o dat2 c& toate &cr&rie ,i c2 &!ea ne!2r<init2 pierea o dat2 c&
!ine.M
#G7
Sexul i spaima
Sulpiciu fi ruinele Pompeiului
#G*
Ti!p& <r2-e,te. 5oartea papit2 /n toate &cr&rie. Percep(ia !eancoic2 ,i aproape psi>oo<ic2 Esa&
ce p&(in c'asipersona2F a r&ineor a 1ost n2scocit2 de c2tre &n patrician ro!an: Ser*ius Sulpicius,
/ntr9o scrisoare adresat2 &i Cicero" dat0nd din &na !artie" an& %O /. H." scris2 c& prieC& !or(ii 1iicei
&i Cicero" T&ia" /n '0rst2 de trei=eci ,i &n& de ani" care ,i9a dat s&1et& /n ti!p ce n2,tea a 'ia din
T&sc&&!" D&rerea &i Cicero a 1ost /ntr9at0t de nest2'iit2" /nc0t toat2 Ro!a i9a scris. Ce=ar i9a scris
din Spania +r&t&s" L&ccei&s" Doa-ea n& a& 1ost cei din &r!2 care s9a& a2t&rat d&rerii &i. S&pici&s"
care pe at&nci era <&'ernator /n Grecia" i9a tri!is o scrisoare care con(inea &n ar<&!ent c& tot& no&
pentr& epoca aceea. Este &n& dintre pri!ee se!ne !eancoice ae Lt&ris!&&iM din /ntrea<a noastr2
ci'ii=a(ie (:d familiar es, IV" OF: LLa /ntoarcerea !ea din Asia" na'i<0nd de a E<ina a 5e<ara" a!
a'&t prieC& s2 pri'esc peisaCee care !2 /nconC&ra&. E<ina se a1a /n &r!2" 5e<ara /nainte" Pire& a
dreapta" Corint& a st0n<a !ea Toate aceste ora,e era& at2dat2 cee-re ,i /n1oritoare. Ac&! n& era&
dec0t r&ine risipite pe p2!0nt ,i care 1&seser2 /n<ropate treptat /n propri& co-. Vai" !i9a! =is" c&!
c&te=2! s2 ne p0n<e! de !oartea &n&ia dintre cei dra<i" noi c2rora nat&ra ne9a 12c&t 'ia(a at0t de
sc&rt2" c0nd /n C&r& nostr& s&nt at0tea cada're de ora,eA Crede9!2" Cicero" aceast2 !edita(ie !i9a
redat 1or(ee. /ncearc2 ,i t&M.
S2 ne re1eri! a oda pentr& $ixi, !o,tenit2 de pe steee etr&sce ae &i Lupu. Hora(i& a re&at te!a
LA! tr2itM" pe care nici o !oarte n& o a!enin(2" care 1ace din a!intirea orei e1e!ere rea=e!& 1iec2rei
cipe" capa-ie s2 eBtra<2 tr2irea pre=ent2 din p&(in& /n,e2tor sa& i!a<inar a 'iitor&&i !ai !&t
dec0t din &!-ra a ceea ce a disp2r&t /n !oarte. M4Dmmortalia ne speres EN& spera &cr&ri eterne;F@ =ic
an& ,i ceas&" ce9(i 1&r2 ti!p& at0t de 1r&!os... Pul*is et um&ra sumus EP&-ere" &!-r2 s&nte!FM.
/n cartea a V9a a Cusculanelor, Cicero po'este,te c2 /ntr9o =i" c0nd se pi!-a prin /!preC&ri!ie
ora,&&i Sirac&sa" /nso(it de c0(i'a prieteni ,i o tr&p2 de sca'i" a o-ser'at printre >2(i,&rie de r&i!ede. Cine are &n !or!0ntA Un !ort.
Este !or!0nt& &i Ar>i!ede. N&!aidec0t" Cicero por&nce,te sca'ior s2 ia &n cosor ,i s2 c&r2(e
!or!0nt& sa'ant&&i.
Apoi dictea=2 &n epita1: LTre-&ia s2 'in2 &n -iet cet2(ean din Arpin&! s2 se!nae=e sirac&=anior
eBisten(a !or!0nt&&i ce&i dint0i dintre <eniie pe care e9a dat ora,& orM.
Possidi&s reatea=2 c2 a -2tr0ne(e &i A&<&stin <$ita s. :ugustini, HHVIIIF" /i p2cea s2 cite=e o 1ra=2
din Potin Epe care Potin /ns&,i o /!pr&!&tase de a Epictet: LN&9i nici o !2re(ie /n a considera c2
pr2-&,irea -&c2(ior de e!n ,i a -oc&rior de piatr2 (ligna et lapides+ ,i !oartea !&ritorior /nsea!n2
&cr& !areM. C& toate acestea" c0nd Ro!a a 1ost asediat2 de re<ee o!-ar=ior" A<i&11" S10nt&
A&<&stin a p0ns pe e!nee incendiate" pe pietree pr2-&,ite" pe distr&<erea ceor >2r2=ite distr&<erii.
Dra<ostea pentr& r&ine a <enerat pasi&nea pentr& reic'e" &cr& ade'erit de !arie predici !eancoice
de a /ncep&t&t& e'&&i !edi&. 3&<en(i& /ncepe: L3ie ca !e!oria a ceea ce s&nte! s2 n& 1ie /n<>i(it2
de p2!0nt...M Ieroni! contin&2: (go cinis et *ilissimi pars Duti et iamfa*illa EE& n& s&nt dec0t cen&,2"
-&<2re din ce !ai ordinar <od" deCa p&-ereF. Orenti&s /nc>eie: L/n !o!ent& c0nd 'or-i!" /ncepe!
s2 !&ri! /ntr9o <oan2 a c2rei a&necare sien(ioas2 ne a!2<e,te. Gr2-i! /ntr&na &ti!a =i (urget
supremos ultima *ita ales+?.
Na!atian&s descrie c22toria pe care a 12c&t9o pe !are /n an& %#)" de9a &n<& coastei tireniene: n9a
'2=&t dec0t r&ine. Cre,tinis!& ,i9a /ns&,it acest t&ris! senti!enta ,i necro1a<" care a 1ost ini(iat de
Ser*ius Sulpicius. C0nd Ro!a a 1ost asediat2 de Totia" /n anul O%G" cet2(enii /n1o!eta(i a& 12c&t t&rte
din &r=icie care cre,tea& printre r&ine. /n ian&arie O%)" Totia a deportat to(i ro!anii ,i &r-ea a 1ost
<oa2 pe de9a9ntre<& ti!p de patr&=eci de =ie. C& cinci s&te de ani !ai /nainte" 5ar(ia sp&nea
((pigrame, IV" #7*F: LN& !ai eBist2 =ei ,i cer& este <o (3ullos esse deos. Dnane caelum+?.
$illa /nse!na 1er!2. Spa(i& pri'at de'ine &n mouseion. Incinerarea de'ine /n>&!are. Pe sarco1a<e s9
a& /n!&(it portretee personae. Scrisorie partic&are" cen=&rate" nonpoitice e9a& re&at. De aici a&
re=&tat po'estirie a&to-io<ra1ice. Indi'id&ais!& ro!an" de a O'idi& a Pini& ce T0n2r" /nsea!n2
di'ini=area 'iei" c&1&ndarea /n c2r(i" trans1or!area s&1et&&i /ntr9&n t&rn 1orti1icat"
#GO
#G%
Sexul i spaima
1ancat de incinte ,i de =id&ri de ap2rare" n& n&!ai ato!ice /n raport c& ora,&" ci ,i ins&are /n raport
c& societatea" opo=i(ia d&r2" irepara-i2 dintre *illa ,i <recesc& polis, dintre *illa ,i ro!an& ur&s.
C>iar destin& c&'0nt&&i 1ran(&=esc M*iile? Epentr& c2 *illa /nse!na 1er!2F eBpri!2 destin& >2r2=it
ora,eor antice c>iar de c2tre oc&itorii or.
N9a eBistat niciodat2 o pr2-&,ire a &!ii casice sa& c2rt&r2re,ti. C2rt&rarii <erudii+, s&- Co'is
<'-lodo*ecc-us+, tr2ia& !ai -ine dec0t s&- /!p2rat& I&ian ,i !&t !ai -ine dec0t s&- A&<&st
Pesi!is!& ri<id a 1ost /ntotdea&na po=a ro!anior. Tre-&ia s2 1ii serios p0n2 a a&steritate" soe!n
c>iar ,i /n dorin(a de=!2(at2 ,i sarcastic2" tre-&ia s2 1ii i!pert&r-a-i p0n2 a /ncetinea2" <ra' p0n2 a
triste(e. Tea!a de a 1i p2c2it" s&spici&nea tota2 1a(2 de ra(i&ne E1a(2 de logosul <reciorF /i
caracteri=ea=2 ,i constit&ie 1ond& cr&=i!ii or" a reais!&&i or. Ei credea& /n Lpro<res& ne<ati'M.
Credea& c2 /n tiranie eBist2 &n pro<res a cr&=i!ii" c2 ti!p&" /!-2tr0nind pe !2s&r2 ce /naintea=2"
spore,te &r0(enia p2!0nt&&i ,i oroarea din ad0nc& s&1eteor. Aceast2 credin(2 /n /nr2&t2(irea
de=astr&oas2 a t&t&ror &cr&rior ,i datoria de a se i=oa /n sin<&r2tatea <r2dinior ,i a&tar>ia
c&nosc&teor *illla sa& insula, sa& eremus Ea si>2striiorF constit&ie c>eia conser'atoris!&&i or. Orice
sc>i!-are /nse!na /nr2&t2(ire. C>iar ipote=ee cee !ai s&!-re era& /ntotdea&na ipote=e de=!in(ite.
Pini& ce T0n2r e'ada din ora, /n !&tee sae *illa a 1e c&! a e'adat din *illa sa /n noaptea er&p(iei
Ve=&'i&&i. La s&d" pe dr&!& ce d&cea spre !are" eBista o !ic2 *illa de pod<oreni. A 1ost re<2sit2 /n
seco& a HVIII9ea. Rocco Gioacc>ino de Ac&-ierre a descoperit9o" a descoperit" d&p2 s2p2t&ri"
Herc&an&! /n #)O% ,i tot /n acea,i an Sta-ia. In #)G*" antica ci*ita de pe coin2 ,i9a re<2sit n&!ee
de Po!pei. LO 10nt0n2 pe care prin(& dUE-e&1 a por&ncit s2 1ie s2pat2 a o distan(2 n& prea !are de
casa &i 9 scria _incNe!ann /nainte de a !&ri asasinat /n an& #)GK 9 a prieC&it descoperirea act&a2.
Acest senior a constr&it aceast2 cas2 pentr& a se odi>ni /n ea din c0nd /n c0nd. Casa era sit&at2 /n
spatee !2n2stirii 1ranciscanior. P&(& despre care este 'or-a 1&sese s2pat 0n<2 <r2dina a&<&stinior
desc&(i. A 1ost ne'oie s2 str2p&n<2 strat& de a'2 p0n2 a t&1 ,i cen&,2. Descoperirea 'esti<iior a 1ost
&n !oti' s2 se inter=ic2 prin(&&i dUE-e&1 contin&area s2p2t&rior pe care e /ncep&se" ,i !ai -ine de
trei=eci de ani n& s9a !ai <0ndit
ni!eni a ee. Coone& corp&&i de in<ineri din Neapoe a re&at s2p2t&rie a ordin& st2p0n&&i s2&.
Acest o! n& a'ea ni!ic co!&n c& antic>it2(ie. A descoperit o inscrip(ie p&-ic2 1oarte !are: a
ordonat s2 se desprind2 iteree de pe perete 12r2 s2 se 1i copiat !ai /nt0i inscrip(iaD toate a& 1ost
ar&ncate de9a 'a!a /ntr9&n co, ,i a,a a& 1ost pre=entate re<e&i Neapoe&i. La /ncep&t s9a& /ntre-at ce
ar p&tea se!ni1ica aceste itere" dar ni!eni n9a 1ost /n stare s2 sp&n2. EBp&se 're!e de !ai !&(i ani
/n ca-inet" 1iecare e p&tea aranCa d&p2 propria 1ante=ie.M
/n #K#$" Arditi" conser'ator de !&=e&" a re<r&pat #87 piese ,ocante scoase /n ti!p& s2p2t&rior de a
Po!rCei" /ncep&te din #)G*" ,i a creat LCa-inet& o-iecteor o-sceneM. In #K7*" coec(ia acestor piese
inter=ise ,i9a sc>i!-at den&!irea ,i de'ine LCa-inet& o-iecteor re=er'ateM. /n #KG8" AeBandre
D&!as" n&!it de Gi&seppe Gari-adi" e9a -ote=at LCoec(ia porno<ra1ic2M. Ji ast1e" D&!as a re<2sit
pe nea,teptate acest c&'0nt a c2r&i n2scocitor" c& 7*88 de ani /n &r!2" se n&!ea Parr>asios.
CAPITOLUL HV VILA 5ISTERELOR
Tre-&ie s2 /n<2d&i secret& p0n2 &nde 'ederea n& !ai este Cenat2. So!n&" doar e" de='2&ie secret&
ce&i care 'isea=2 s&- 1or!2 de i!a<ini. Vis& n& se /!parte c& ni!eni. N& se /!parte nici !2car c&
i!-aC&. P&doarea se re1er2 a seB" dar ca a o tain2. Aceast2 tain2 este inaccesi-i2 i!-aC&&i n&
n&!ai pentr& 1apt& c2 /i este anterioar2 c& !&te !ienii" ci" /nainte de toate" pentr& c2 taina se a12 de
1iecare dat2 a ori<inea &i. Li!-aC& este pentr& totdea&na deposedat de aceast2 tain2. Tot ast1e o!&
care 'or-e,te n& o st2p0ne,te nicic0nd 1iindc2 e a ie,it pentr& totdea&na din *ul*a. Pentr& c2 e n& !ai
este &n infans, ci &n maturus, &n adultus. Pentr& c2 e a de'enit i!-aC. Iat2 de ce" /n pri!& r0nd" acest
secret Lcare n& 'or-e,teM <infans+ t&-&r2 at0t de rar i!-aC&. Iat2" apoi" de ce Li!a<ineaM acest&i
secret / t&-&r2 /ntr9at0t pe o!. P0n2 a a p&ne /n !i,care 'is&. Iat2 de ce 'i=i&nea acestei scene ne
i!o-ii=ea=2 /n t2cere ,i ne /n<roap2 /n noapte.
P&tar> / pre=int2 pe Apooni&s eBpic0nd&9i &i Tespesion c2" o dat2 ce i!ita(ia prod&ce '2=&t&"
i!a<ina(ia poate s2 prod&c2 ne'2=&t&. Apoi" Apooni&s sp&ne pe nea,teptate: LDac2 mimesis &neori
d2 /napoi speriat2" p-antasia niciodat2M E3a'i&s P>iostrate" VI" #$F.
Cicero scria c2 n& se te!ea de ni!ic !ai !&t dec0t de t2cerea care se 12cea /n senat /n !o!ent&
c0nd 1iecare a,teapt2 ca o 'oce s2 r2s&ne.
C0nd intri /n Via Pod<orenior" a1at2 a s&d de Po!pei" t2cerea precede spai!a. Paton sp&nea c2
spai!a este ce dint0i dar a 1r&!&se(ii. E& ada&<" sp&n0nd c2 a doiea dar a 1r&!&se(ii este" poate"
ostiitatea 1a(2 de i!-aC Ea i='or/ t2cereF. /ntr9o 1resc2
$ila 6isterelor
#G)
/n'2&it2 de t2cere" &n copi cite,te. Ni!eni n& / a&de nici c>iar at&nci c0nd des12,oar2 r&o& pe care
/ (ine /n a!-ee !0ini.
N& cred ca 'reodat2 s2 1i o-ser'at cine'a eBtraordinara p&doare a acestei 1resce. Din an&!ite
considerente" aceast2 1resc2 s9ar 1i p&t&t n&!i p&doarea. La st0n<a" o !atroan2 st2 /n Ci(& ei. Apoi
9copi& care cite,te /n ini,tea !ic&(ei /nc2peri. /n centr& 9 &n o-iect acoperit. Cei trei pere(i eBp&n
'ederii oa!enior !ister& p&dorii care a1ectea=2 1e!eie" copiii" -2r-a(ii" de!onii ,i =eii.
/n or<ia dionisiac2" pe care o n&!ea& -acana2" ro!anii socotea& c2 p&doarea era o i!pietate.
Facc-atio consta din castrarea &n&i -2r-at ,i de=!e!-rarea &i /nainte de a 1i !0ncat cr&d. N&!ai
dorin(a nere(in&t2 ,i 1aic2 p&tea L'eneraM corp& &i Ven&s.
Ji tot&,i ace,ti trei pere(i !ici din &!-r2 /nsea!n2 p&doare. 3i<&rie /nsee" <oae" s&nt condens2ri
i!o-ie ,i soe!ne. Copi& cite,te. Este o !e!orie. Este !e!oria La!intirii 12r2 a!intireM /n noi.
Un copi cite,te ,i ceea ce cite,te e ceea ce este repre=entat. E cite,te cope,it de spai!2. Toate
persoanee care particip2 a scen2 s&nt cope,ite de spai!2. Pe c-ora perete&i" pictor& e9a d2r&it c& o
!2re(ie sien(ioas2" pin2 de spai!2.
Orice 1resc2 antic2 reia o po'estire /n ansa!-& ei" oprind&9se as&pra !o!ent&&i cr&cia" as&pra
!o!ent&&i !or(ii" pe care n&9# arat2. Pict&ra po'este,te /ntre<& rit&a /ntr9Lo sin<&r2M cip2. Este
cipa care pre<2te,te augmentum, acces&" cri=a" pre=en(a contin&&&i" anasurma 1ascin&s&&i"
-acana2" conda!narea a !oarte ,i omop-agia. De ase!enea" c0nd teB& ipse,te" orice pict&r2
ro!an2 ia aer& &nei eni<!e.
Spai!a este se!n& 1antas!ei. Spai!a" tea!a" an<oasa n& s&nt ter!eni sinoni!i. An<oasa a,teapt2
perico& pentr& care" crede ea" se pre<2te,te. 3apt& de a te te!e pres&p&ne o s&rs2 c&nosc&t2 1ricii" /n
ceea ce pri'e,te spai!a" ea indic2 starea care s&r'ine c0nd ni!ere,ti /ntr9o sit&a(ie peric&oas2 pe care
ni!ic n& (i9a per!is s9o anticipe=i. Spai!a este e<at2 de s&rpri=2. /n acest sens" ca!era !istereor din
Via Pod<orenior este ca!era spai!ei /n 1a(a &nei 1antas!e.
5ister& apare c0nd spai!ei i se ada&<2 1ascina(ia" pentr& a eBista 1ascina(ie este ne'oie de pre=en(a
&n&i fascinus. %ascinus7uA se a12 /n centr&" acoperit c& o p0n=2 de c&oare /nc>is2 /n co,& sacr& din
st&1. Senti!ent& de spai!2 rei<ioas2 ori de teroare
#GK
Sexul i spaima
$ila 6isterelor
#G$
c&pea=2 sen=a(ia de a 1i dep2,it c& aceea de a 1i do!inat. Acest c&p& pietri1ic2 s&-iect& /n ceea ce
ro!anii de1inea& deopotri'2 prin tremendum ca ,i maiestas. Sen=a(ia de do!inare ad2&<at2 1ascina(iei
prod&ce eBact sen=a(ia Lcreat&riiM /n 1a(a creator&&i ei" a copi&&i 1a(2 de c&p& pe care / 1or!ea=2
dominus ,i domina, a pri'irii 1a(2 de scena ori<inar2.
Scena in'i=i-i2 din spatee 1rescei 'i=i-ie repre=int2 de=<oirea !asc&in2 &r!at2 de sacri1ici& &!an
c& prieC& -acanaei.
C0nd intri /n ta&linum, de a st0n<a a dreapta" se /n12(i,ea=2 do&2=eci ,i no&2 de personaCe.
A,e=at2 /n Ci(& stat&tar" (in0nd&9se deoparte" 1erit2 pri'irii ce&i care intr2 /n ca!er2" domina
pre=idea=2 cere!onia.
O 1e!eie t0n2r2" c& cap& acoperit de '2& n&p(ia" /!-r2cat2 /ntr9&n peplos <recesc" asc&t2 'ocea
care cite,te.
Copi& <o" /nc2(at c& ni,te ci=!e /nate" cite,te rit&a&" der&0nd *olumenul.
O 1e!eie t0n2r2 a,e=at2 (ine !0na dreapt2 pe &!2r& copi&&i" care este <ata s2 citeasc2. 50na st0n<2"
p&rt0nd &n anulus, (ine o carte r&at2 s&.
O !enad2" a'0nd pe cap o c&n&n2 de a&r" (ine /n !0ini o ta'2 rot&nd2 pin2 c& pr2Cit&ri.
L0n<2 !as2" o preoteas2" '2=&t2 din spate" ridic2 '2& de pe &n co, a c2r&i con(in&t este asc&ns
pri'irii.
O asistent2 toarn2 o i-a(ie peste ra!&ra de !2sin pe care i9o /ntinde st2p0na ei.
Un sien ci&pe,te c& pectr& coardee irei.
Un satir c& &rec>i de capr2 /,i pre<2te,te sirinB&.
O 1a&ni(2 a2ptea=2 o iad2.
O 1e!eie" /n picioare" c& cap& ar&ncat spre spate" se tra<e /napoi /nsp2i!0ntat2" c& !0na st0n<2
respin<0nd ceea ce 'ede. V2&" pe care / (ine c& !0na dreapt2" i se rot&nCe,te deas&pra cap&&i" din
pricina re=isten(ei pe care aer& o op&ne.
Un sien -2tr0n" c& o c&n&n2 de ieder2" /ntinde &n&i satir &n 'as pin c& 'in ca s29# -ea.
/n spatee or" &n satir t0n2r ridic2 o persona Eo !asc2 de teatr&F.
Un =e& se rea=e!2 de o =ei(2. 3resca este deteriorat2. EPoate c2 +acc>&s se spriCin2 de Ariana" ori"
poate" de Se!ee.F
/n <en&nc>i" desc&(2" o 1e!eie /n t&nic2 9 !antia /i a&necase peste coapse 9 /ncepe s2 descopere
1ascin&s& /ntins /ntr9&n liEnon Eco, de r2c>it2F.
Un de!on 1e!inin /n picioare" c& aripi !ari ,i ne<re" 1&t&r2 o cra'a,a.
O 1e!eie t0n2r2 /n<en&nc>eat2 pri!e,te o'it&ra" spriCinind&9se de <en&nc>ii &nei ate 1e!ei a,e=ate
pe d&,&!ea" care poart2 pe cap -oneta doicior.
O 1e!eie /n picioare" /ntr9&n 'e,!0nt ne<r&" e<at2 a cap c& 10,ii de p0n=2" (ine /n !0n2 &n ->rsus
sacri1icia.
O dansatoare" '2=&t2 din spate" /n picioare" <oa2" c& !0inie ridicate" -ra(ee arc&ite" se /n'0rte /n
C&r& ei" o'ind ci!-aee.
O 1e!eie" ,e=0nd" se piapt2n2.
O ser'itoare" /n picioare" o aC&t2.
Un C&pidon !ic&( c& aripi a-e /i (ine 1e!eii care se piapt2n2 o o<ind2" care /i re1ect2 tr2s2t&rie
1e(ei.
Un C&pidon !ic&( c& aripi a-e (ine arc&.
5isteree ,i9a& p2strat secret& or. Niciodat2 n& 'o! c&noa,te 5isteree </rgia+ din Ee&sis. Aristote
a eBpicat c2 !isteree era& ac2t&ite din trei p2r(i: ta dr9mena, ta legomena, ta deiEnumena Eac(i&nie
!i!ate" 1or!&ee rostite" &cr&rie de=<oiteF. Dra!2" c&'0nt" eBpo=i(ie. Teatr&" iterat&r2" pict&r2.
Aceste &cr&ri L!isterioaseM Eadic2 re=er'ate preo(ior9ini(ia(i /n !istere 9 m>stes+ se re1erea& a
seB&aitate ,i a &!ea !or(ior. N& e 'o! c&noa,te niciodat2 Enoi e c&noa,te! /ns2" !ai !&t prin
dorin(2 dec0t prin !oarteF.
Prin tradi(ie" se considera c2 Via 5istereor data din an& *8 /. H. Datorit2 ase!2n2rii c& &n !or!0nt
!acedonean" oa!enii de ,tiin(2 a& prop&s an& 778 /. H. Persoana care proceda a de='2&irea sacr2 a
e1i<iei se n&!ea >iero1anL Co,& sacr&" /n care odi>nea p-allosul ce &r!a s2 1ie ar2tat" se n&!ea
liEnon. Din <&ra copi&&i <o ,i 1acid" care cite,te fatumul, ies legomena. /ntrea<a 1resc2 eBp&ne &na
0n<2 ata dromena.
LDe,i 'r2Cie9,i s&s&r2 c0nt&" 12r2 contenire" ro!-& !a<ic se opre,te din contin&a9i rotire" da1in& ce9
ardea c& par2 tace /n
170
Sexul i spaima
$ila 6isterelor
171
c2!in& stinsD n& !ai 'rea din cer&ri &na s2 co-oare dinadins...M ESeBt&s Properti&s" (legii, II" 7KF.
Cere!onia n& are nici &n t0c ,i nici n& tre-&ie s2 i se ca&te 're&n&: ea eBec&t2 Coc& di'in a-s&rd a
-acanaei. N& se poate 'or-i nici de in1erioritate" nici de sinceritate. N& s&nt dec0t ni,te ro&ri
a-sor-ite de Coc. P&s spai!a care este ca aer& dintre indi7*iduus, ca 'id& dintre atomos. Este &n Coc
sacr&. Este lusus, illusio, in7lusio, intrare /n Coc. S&nt tot at0(ia 5er!eros ,i P>eres" care Coac2 ar,ice
s&- pri'irea !atern2. Orice Coc a-soar-e LdeparteeM. Cere!onia n& are dec0t &n scop: s2 despart2 pe
ce ce o s2 1ie ini(iat /n !istere de ce ce n& este Enon!istic&F. Rit&a& !ister&&i n& pretinde c0t&,i
de p&(in credin(a. E /i ad!ite pe cei care ia& parte a e ,i /i /ndep2rtea=2 pe ceia(i 9 d&p2 eBe!p&
nostr&" care /i conte!p2! /n t2cerea or.
Aceast2 megalograp-ia, aceast2 pict&r2 /n picioare" !on&!enta2" s2r-2toreasc2" pasat2 deas&pra
iniei Lorto<ra1iceM care /i ser'e,te de estrad2" /!pr&!&tat2 din arta stat&ar2 ca ,i din teatr& tra<ic"
a!pi1ic2 densitatea carna2 a corp&rior Eceea ce ro!anii n&!ea& pondus+, esto!p0nd /n !od
dei-erat e1ectee de !ateria /n 'e,!inte" o!o<eni=0nd e1ectee de &!in2 pe 1e(e ,i pe -ra(e"
/nt&nec0nd o-iectee" si!pi1ic0nd 1iecare personaC a i!ita propri&&i corp" a LeBtre!aM propriei
extremitas, d0nd i&=ia pre=en(ei 1inite" i!o-ii=0nd <est& <ra'" s&-iniind soit&dinea interioar2
concentrat2.
/n pict&ra ro!an2" ener<ia concentrat2 /n corp&ri n& se r2sp0nde,te /n C&r& or s&- 1or!a &nei ac(i&ni
/ntre corp&rie s&spendate. Aici !i,carea este oprit2. Poate c2 aceasta /nsea!n2 termala tec-nes
Eter!enii arteiF" eBpresie p&s2 /n circ&a(ie de Parr>asios: eBtre!itatea <extremitas+ care /nc>ide
de1initi' corp&rie. Q&intiian a scris c2 pictor& tre-&ie s2 spa(ie=e 1i<&rie pentr& ca &!-ree s2 n&
cad2 peste corp&ri" iar si&eta cont&rat2 s29,i poat2 asocia 'o&!& /n spa(i& <Ke institutione oratoria,
VIII" OF. Heno1on a eBpicat c2 spa(i& /n pict&r2 este o ad0nci!e ,i n& &n 'id" !ai eBact: o c-ora, /n
sens& &n&i centr& tra'ersat de o inie ,i a c2r&i 'o&! este p&(in oc&pat <(conomice, VIII" #KF.
O 'erosi!iitate ire=isti-i2 atra<e /n ci&da rit&&i nec&nosc&t. Ea (ine /n acea,i ti!p de pri'irie de
spai!2 ,i de c&'0nt& 1ata Ecopi& care cite,te fatumul, des12,&r0nd *olumenul+ de'enit sien(ios.
5i,carea de ansa!-& a 1rescei n& este /ncetineaa. Este
pre=ent& etern. Pre=ent& etern 'rea s2 /nse!ne /ncre!enirea Rit& repet2 &n trase& &nde !eta!or1o=a
este i!&a-i2. Este &n teatr& 12r2 p&-ic. Sin<&r& p&-ic este =e& pe care / 1ace s2 re'in2. Este
+acc>&s. 3resca repre=int2 !o!ent& care precede o &acc-atio /n onoarea &i +acc>&s.
Dac2 1resca datea=2 din seco& a III9ea /. H." 3ascin&s& din ace liEnon, acoperit de ace sudariolus,
n& este Priap. Este /ns&,i =e& Li-er Pater. :urelius :ugustinus, 1i& &n&i dec&rion n&!it Patrici&s"
scrie /n cartea a Vi9a din 'etatea lui Kumne,eu EVII" 7#F: L/n toate =iee 1esti'it2(ior or<ani=ate /n
cinstea &i +acc>&s9Li-er" /ntr9&n i!p&n2tor aai era transportat r&,inos& or<an -2r-2tesc pe ni,te
c2r&cioare Eartistic constr&ite ,i orna!entate /n se!n de !are cinstireF" /n pri!& r0nd a (ar2 pe a
r2scr&ci de dr&!&ri" ,i apoi era ad&s p0n2 a Ro!a. /n sc>i!-" /n ora,& <oppido+ La'ini&! se
cee-ra& aceste 1esti'it2(i &-rice ti!p de9o &n2 /ntrea<2 /n onoarea &i +acc>&s9Li-er ,i c& acest
prieC" /n tot dec&rs& aceor =ie" se rostea& cee !ai de=!2(ate 'or-e <*er&is flagitiosissimis+, p0n2 /n
cipa c0nd ace 1a&s era transportat /ntr9&n aai 1esti'" tra'ers0nd 1or& p0n2 /n 2ca,& destinat spre a 1i
p2strat Acoo" o !atroan2 ro!an2" 12c0nd parte din cea !ai onora-i2 1a!iie <mater familias
-onestissima+, era o-i<at2 s2 a,e=e o coroan2 /n !od p&-ic" /n '2=& t&t&ror" deas&pra or<an&&i
<enita -2r-2tesc" 12r2 pic de s1ia2. /n !od& acesta 9 c>ip&rie 9 tre-&ia /!p2cat2 di'initatea Li-er
pentr& /ndepinirea proces&&i /ns2!0n9(2rii /n opti!e condi(ii <pro e*enti&us seminum+, c& ,anse
totae de re&,it2D /n 1e& acesta tre-&ia /n2t&rat2 deoc>ierea <fascinatio repellenda+ (ariniorM.
Li-er Pater era =e& &nei /ntre<i <enera(ii. /n =i&a s2r-2torii &i" tinerii /!-r2ca& to<a 'iriit2(ii ,i
intra&" a r0nd& or" /n casa !at&rior 9 Patres. 3etee ,i -2ie(ii se ad&na& ca s2 -ea" s2 c0nte" s29,i
stri<e aternati' 'ers&ri o-scene" a(0(2toare" n&!ite 1ascinante. Rei<ia dionisiac2 s9a r2sp0ndit /n Itaia
de a s10r,it& seco&&i a III9ea /. H." c& L1ao1oriieM ei" c& aai&rie ei de -acante ,i de<>i=2rie or
satirice: -2r-a(i acoperi(i c& piei de (ap /,i e<a& de !iCoc &n olis&os de e!n sa& de piee n&!it c>iar
fascinum. 5isteree &i /noc&ind or<iie c&nosc&tei gens, Li-er Pater a 1ost 1oarte repede
172
Sexul i spaima
asi!iat &i DionWsos a <recior" ae c2r&i cere!onii 12cea& ape /n aceea,i !anier2 a p-allos. In
Etr&ria antic2" n&!ee etr&sc a &i DionWsos a 1ost a /ncep&t 3&1&ns" apoi =e& a p&rtat n&!ee de
Pac>a. Pac>a ,i ai s2i pac-at-uras s9a& r2sp0ndit /n +osena. Treptat a& aC&ns a Ro!a" &nde +acc>&s
de'ine n&!ee ro!an a &i DionWsos ,i -acanaee 9 n&!ee !istereor &i. Re=&tat& a 1ost a1acerea
-acanaeor din an& #KG /. H. ,i represi&nea senatoria2. S9a /nt0!pat ca /n acest an #KG ro!anii s2
cee-re=e -acanaee a poaee coinei A'entin" /n p2d&rea sacr2 a =ei(ei Sti!&a. /n ti!p& nop(ii"
-acantee a& aer<at despetite" c& tor(ee /n !0n2" p0n2 a Ti-r&. O c&rte=an2 c& n&!e 1oarte 1escenin"
Hispaa 3ecenia" i9a po'estit cons&&&i c2 t0n2r& ei a!ant" Ae-&ti&s" a tre-&it s2 !oar2 d&p2 ce
!a!a &i >ot2r0se s2 1ie sacri1icat de c2tre sectan(ii &i +acc>&s a s10r,it& &nei or<ii sacre Eo
&acc-aio+. Senat& a desc>is o anc>et2 ,i a pro'ocat den&n(&ri. Preo(ii &i DionWsos a& 1ost aresta(i"
or<iie -a!ate" o!or0rea -2r-a(ior" /n ti!p& rit&a&&i" inter=is2 at0t /n Ur-e" c0t ,i /n pro'incie.
Hot2r0rea senat&&i din #KG /. H. n9a a'&t nici &n e1ect C&t& dionisiac a p2tr&ns ,i /n casee
patriciene. S&- i!peri&" e de'ine rei<ia !istic2 cea !ai pop&ar2. Priap a /noc&it" /n <r2dini ,i /n
pod<orii" antic& fascinus a &i Li-er Pater.
Tra<ediie E/n <rece,te Lc0ntecee (ap&&iMF era& ni,te po'e,ti repre=entate /n c&rs& !arior s2r-2tori
dedicate &i DionWsos /n Grecia" dinaintea /ntre<&&i ora,. Tra<ediie a& d&rat de a %)7 a %8G /. H. /n
perioada a!&r<&&i tra<ediei de a a s10r,it& seco&&i a V9ea" /n Grecia" Gor<ias a eBpoatat
res&rsee i!-aC&&i. Este di1ici s2 aprecie=i c&te=an(a &i Gor<ias. E este ce dint0i care a <0ndit
i!-aC& ca posi-iitate de a constr&i o reaitate a&tono!2 /n cadr& rea&&i. E este ce dint0i
LscriitorM. Ni!ic n& eBist2" scria Gor<ias" ,i c>iar dac2 ar eBista" ad2&<a e" n& ar p&tea 1i c&nosc&t. Ji
dac2 ar p&tea 1i c&nosc&t" conc>idea e" n& ar p&tea 1i sp&s" n& ar p&tea 1i co!&nicat. E&ripide Tra<ic&
#9a ad!irat pe Gor<ias So1ist&. E&ripide a pre&at te!e din Gor<ias. E a scris o Eena" pe !ar<inea
&n&i 'is. R2=-oi& din Troia" ca toate r2=-oaiee" n9a /nse!nat dec0t s0n<e care a c&rs /n n&!ee &nei
1anto!e. E&ripide a scris Facantele. EBist2 o. de=ordine de nedescris /n r0nd&iaa so9
$ila 6isterelor
#)*
cia2" sp&n Facantele &i E&ripide. Un ora, n& se /nte!eia=2 dec0t pe sacri1ici& 'ioent a &nei
'icti!e" care de'ine e!isar& ar-itrar a 'ioen(ei sae.
Facantele &i E&ripide a& a -a=2 &r!2tor& !it: +acc>&s EDionWsosF" /nso(it de !enadee sae" !er<e
a Te-a s2 ad&c2 o!a<i& a !or!0nt& !a!ei sae" Se!ee" 1e!eia 1&<erat2 de Re&s. Pe !or!0nt&
Se!eei" DionWsos a r2s2dit o 'i(29de9'ie 12r2 !oarte. 3e!eie din Te-a se a2t&r2 c&t&&i 1&nerar a
&i DionWsos. /nso(ite de Tiresias ,i de Cad!os. Pente&" re<ee Te-ei" inter=ice or<ia rit&a2.
Por&nce,te ca 1e!eie te-ane s2 1ie /nc>ise ,i DionWsos de ase!enea. Re& i=-&te,te s29# deter!ine pe
re<e s2 /!-race 'e,!0nt& de -acant2" atin<0nd&9i 1r&ntea" p0ntecee ,i picioaree. Te<e porne,te /n
<oan2 spre Citeron" &nde !a!a sa ,i !enadee / de=-rac2" / s10,ie c& !0inie or ,i / !2n0nc2 cr&d.
Iat2 o &acc-atio a &nei 'icti!e !asc&ine. Este omop-agia !istereor.
/ntre -2r-a(i ,i 1e!ei n& eBist2 dec0t s10,iere. Societatea ci'i2 n& este dec0t &n '2 s&-(ire ar&ncat
peste 1erocitate ,i o!o1a<ie. Tradi(iie ,i artee c&te n& s&nt dec0t <>eare t2iate care respin< ne9
contenit. /mop-agiaI !a!a /,i de'orea=2 1i&" care" ast1e" se /ntoarce prin s0n<e /n corp& care #9a
n2sc&t. Acesta este eBta=& s0n<eros care 1ondea=2 societ2(ie &!ane. Orice !a!2" a ie,irea din '&'a
sa" /,i /ncredin(ea=2 copi& !or(ii. /n <rece,te" !enade <mainades+ /nsea!n2 L1e!ei ne-&neM. Ee /,i
rotea& cap& ,i se /n'0rtea& /n C&r& or p0n2 c2dea& a p2!0nt
Acesta e ,i s&-iect& 1rescei de a 'i2. O !enad2 se /n'0rte /n C&r& ei. O preoteas2 este 1a<eat2. Este
!o!ent& care precede &acc-atio.
/n piesa &i E&ripide" re<ee Pente& cere de<ea-a s2 1ie oprit2 -acanaa" cere de<ea-a ca +acc>&s s2 1ie
/nte!ni(at /n ad0nc&rie paat&&i. E&ripide / p&ne pe re<ee Pente& s2 =ic2: LPor&nc2 da& s2 1ie9nc>ise
toate por(ie;M Poet& tra<ic / p&ne pe DionWsos s29i r2sp&nd2: LLa ce -&nA Oare pere(ii /i pot opri pe
=eiAM
DionWsos" =e& sacri1ici&&i tra<ic a (ap&&i" =e& care /nc0nt2 spectatorii prin !2,tie &i de ani!ae"
=e& care 1ace s2 te /n'0rte,ti /n ti!p& dans&&i ,i s2 ai&re=i d&p2 ce ai -2&t 'in" este =e& care r&pe
i!-aC&. E sc&rtcirc&itea=2 orice s&-i!are" re1&=2 !edia9ti=area con1icteor" s10,ie orice 'e,!0nt de
pe <oici&nea ori<inar2.
#)%
Sexul i spaima
$ila 6isterelor
#)O
/n 1resca din ca!era !istereor" <oici&nea 'a 1i de='eit2. +acc>&s este -eat E /,i spriCin2 -ra(& ce
tre!&r2.
5essaina a trec&t drept 1e!eia cea !ai a!ora2 din Ro!a antic2: pentr& c2 s9a /ndr2<ostit. I&'ena o
descrie pe 1oarte t0n2ra /!p2r2teas2 apecat2 deas&pra &i Ca&di&" a,tept0nd s2 adoar!2. Apoi"
/!p2r2teasa /!-rac2 de<ra-2 o !antie de noapte (cucullos+, d&p2 care porne,te pe str2=ie Ro!ei"
p&n0nd&9,i o per&c2 ro,ie" ce /i asc&nde p2r& ne<r& (nigrum fla*o crinem a&scondente galero+. Apoi
/!pin<e o draperie 'ec>e" intr2 /n -orde& cad (calidum lupanar+, se /ntinde /ntr9o c2!2r&(2 <oa2
(cellam *acuam+, &nde ia n&!ee <recesc LWcisca
S&nte! a Ro!a: L>cisca /nsea!n2 /n <reac2 L&poaic2 !ic2M.
5essaina se /ntoarce a paat Ltrist2" ar=0nd /nc2 /ntr9&n spas! care /i /ncordea=2 si!(&rieM (ardens
rigidae tentigine *oluae+, s2t&2 de -2r-at" dar nesatis12c&t2 <lassata *iris necdum satiata+, c& o-raCii
pai=i ,i !0nCi(i de 1&nin<inea 2!pii (1umo=ue lucernae+. Ea strecoar2 pe nesi!(ite /n pat& i!peria
(pul*inar+ &n corp pe care n&9# sp2ase de p&toarea -orde&&i (lupanaris odorem+.
/ns2 n& prin ie,irie sae noct&rne /!p2r2teasa adoescent2 ,i9a creat 1ai!a de a!ora2" ci pentr& c2 a
i&-it &n -2r-at Senti!ent& Eo /!p2r2teas2 de'enit2 sca'a &n&i -2r-atF era inter=is !atroaneor !ai
!&t dec0t des1r0&.
5essaina #9a i&-it pe Sii&s. Tacit sp&ne c2 era ce !ai 1r&!os dintre ro!ani <iu*entutis romanae
pulc-errimum+. Era senator. Pentr& a tr2i c& 5essaina" e a consi!(it s2 r&p2 c2s2toria c& I&nia Siana"
care se tr2<ea dintr9o 1oarte 'ec>e 1a!iie aristocratic2. 5essaina a ,ocat &!ea ei pentr& c2 n9a
acceptat s2 /!part2 &n -2r-at. Ea se d2r&ia dra<ostei sae 12r2 nici o preca&(ie ,i c& o intransi<en(2 care
a& scandai=at La /ncep&t Ca&di& a /nc>is oc>ii. Dar 5essaina n& a /n(ees &cr&rie ast1e: ea se
d&cea a Cai&s Sii&s 12r2 s2 se asc&nd2" /n '2=& ora,&&i /ntre<" /nso(it2 de s&ita de sca'i. Por&ncea
s2 se transporte 'esea sa& !o-iier& i!peria pentr& ser-2rie pe care e d2dea a Sii&s. Descendent2
a &i Antoni&" re/ncepea L'ia(a ini!ita-i2M dintre Antoni& ,i Ceopatra E12r2 a a'ea pro-a c2 a re/noit
,i pact& de !oarte prin care L'ia(a ini!ita-i2M a -&nic&&i ei a &at s10r,itF.
Sii&s /ntre=2rea p&terea a cap2t& i&-irii pe care i9o p&rta /!p2r2teasa E i9a prop&s 5essainei s29i
adopte copiii. Ea s9a te!&t n&!aidec0t c2 Sii&s n9o !ai i&-ea A c2=&t a -2n&ia2 c2 Sii&s s9ar p&tea
s2 n9o i&-easc2" ci doar s9o 1ooseasc2 drept !iCoc de a aC&n<e a tron& i!peri&&i. Se >ot2r2,te s2 ia
sit&a(ia s&- contro. Ne!ai<2sind res&rse dec0t /n c&te=an(2 (audacia+, sp&ne Tacit (:nale, HI" #7F"
decide s2 ren&n(e a i!peri&. Hot2r2,te s2 se !2rite c& Sii&s. 3iindc2 orice 1e!eie ro!an2 a'ea
drept& a-so&t de a9,i rep&dia so(&" a&spiciie a& 1ost &ate" sacri1iciie 12c&te" contract& /ntoc!it"
!artorii pre=en(i 9 c2s2toria /nc>eiat2.
Ro!a era st&pe1iat2. I!peri& era =estrea 5essainei. Ori Sii&s" ori Ca&di&s.
La 7* a&<&st %K" =i&a c0nd /ncepea& ser-2rie de c&es& 'iior" 5essaina a >ot2r0t s2 pr2=n&iasc2
Facc-analia. 3e!eie" de<>i=ate /n -acante" /!-r2caser2 piei de 1iare s2-atice ,i cinstea& str&<&rii"
teasc&rie" !&st&" pe Li-er ,i pe +acc>&s. 5essaina" c& p2r& 1&t&r0nd (crine fluxo+, /n'0rtind tirs&
(t->rsum =uatiens+ deas&pra cap&&i" se de<>i=ase /n Ariana L0n<2 ea se a1a Sii&s" /ncoronat c&
ieder2 (-edera *inctus+ ,i /nc2(at c& cot&rni (gerere cot-urnus+.
Ca&di& se a1a a Ostia <ata s2 /nceap2 redactarea Dstoriei etruscilor E/!p2rat& Ca&di& ,tia etr&scaF.
E ordonat ca so(ia &i s2 1ie o!or0t2. C0nd a& sosit cent&rionii pe care Narcis /i tri!isese" ea se
retr2sese de a s2r-2toare. Ac&! se a1a /n <r2dinie ei" pe care e i&-ea !ai p&(in ca pe Sii&s" dar
&nde se si!(ea !ai -ine dec0t /n orice oc din &!e Eera& <r2dinie care /i apar(in&ser2 odinioar2 &i
L&c&&sF. 5a!a ei" Lepida" se a1a 0n<2 ea 5essaina /nc2 !ai era de<>i=at2 /n Ariana A por&ncit s2
1ie c>e!at2 -2tr0na 'esta2 Vi-idia A 2sat din !0n2 tirs& (t->rsus+ ,i a &at &n sti (stilus+. 5edita C&
sti& a !iCoc& -&=ei 'oia s2 /nceap2 o scrisoare c2tre Ca&di&. A'ea do&2=eci de ani. C0nd a
o-ser'at soda(ii &i Narcis /n spatee ar-orior" a 'r&t s29,i p&n2 sin<&r2 cap2t =ieor c& sti& ce9#
(inea /n !0n2" /ns2 ace,tia i9a& &at9o /nainte" ,i tri-&n& care /i co!anda a str2p&ns9o c& sa-ia &i /n
!iCoc& <r2dinii &i Licini&s L&c&&s" /n ini,te.
Oc>ii care se te! /ndep2rtea=2 pe ce care /i 'ede. O cere!onie e'ident p&s2 a p&nct" <ra'2" precis2"
s&'eran2" i!anent2" eni<!atic2" neini,tit2 ,i 1ata2 / /nconCoar2 pe ce care
#)G
Sexul i spaima
$ila 6isterelor
#))
'ede. Tre-&ie ad&se !&(&!iri =e&&i 'ioent care pre=idea=2 cere!onia pentr& c2 a /n<ropat aceast2
'i2 a pod<orenior de pe dr&!& ce d&ce de a Po!pei a Herc&an&!. 52 <0ndesc a !onoo<& pe
care Seneca 3i& / p&ne /n <&ra 3edrei: LNici ini,tea noct&rn2" nici so!n& 12r2 'ise n&9!i c&r!2
s&1erin(aD ci r2& !e& spore,te ,i arde /n2&ntr& prec&! '2p2i se 'ars2 din crater& de EtnaD ,i n& !ai
(es ac&!a" iar caier& de 0n2 !i9a&nec2 din !0n2. N&9!i pace nici /n te!pe s2 <r2!2desc o1rande
,i nici s2 !2 a!estec /n atic cor de 1ete s2 !er< printre atare c& tor(e rit&ae" nici s2 ador 'reodat2 c&
r&2nite /n rit pios =ei(a ce ne9ocrote,te (araM.
Scena s9a a!pi1icat prin cocot& ei ne1ast ,i /n<roparea ei 1ata2. Ve=&'i&" /noc&ind Etna" a 1ost de
ase!enea o !asc2 -r&sc2 a !ed&=ei pietri1ic0nd o pre=en(2 1re!2t2toare de 'ia(2" siderat2" =idit2 /n
instantane& catastro1ei.
Aceast2 1resc2 este ea /ns2,i /!pietrit2 /n instantaneitatea catastro1ic2 pe care o pre<2te,te.
Ceea ce n& este 1r&!os" ceea ce este /n<ro=itor" ceea ce este !ai 1r&!os dec0t 1r&!os&" ceea ce
o-sedea=2 c&rio=itatea care 1ace s2 ca&(i c& oc>ii" acesta este 1ascinant&. Se poate oare 'edea seB&
care n& se 'edeA E este s!&s 'i=i-iit2(ii sae /n atrac(ia dorin(ei care / !2rise" care / &!1ase. E
este s!&s 'ederii /n atrac(ia p2cerii care / de1or!ea=2 /n C&isare.
/n p2cere" &n =e& r2pe,te 1e!eie. /n p2cere" &n =e& /i !2re,te pe -2r-a(i. Arta antic2 /nse!na
/n'i<orare" /n2(are" p&tere" !2re(ie. Arta era p&terea p&terii. Arta era tot ce sporea p&terea =e&&i /n
stat&ia &i coosa2" tot ce eterni=a p&terea oa!enior /n poart2 sa& /n portret& de ,e'aet" sa& /n 1resce"
prec&! odinioar2 /n !e!oria ora,eor a!intirea n&!e&i eroic /n 'ers&rie aed&&i.
Anticii a& atri-&it /ntotdea&na artei &n scop a!-i'aent: &n a!estec de 1r&!&se(e E/n <rece,te Eallos,
/n atine,te pulc-ritudino+ ,i de do!inare sa& de !2re(ie E/n <reac2 meget-os, /n atin2 maiestas+.
Anticii /i repro,a& &i Poicet ipsa de pondus Ede <ra'itateF: prea !&t2 1r&!&se(e ,i n& /ndeaC&ns
pondus. Latinesc& pondus trad&ce <recesc& semnon. Spendoare" de!nitate" entoare" !2re(ie 9
acestea s&nt atri-&tee =eior sa& ae aceora care poart2 /n corp& or p&terea. Aceasta este <re&tatea
etic2 ce tre-&ie s2 se /!-ine c& 1ascina(ia estetic2. Un sc&rt9circ&it de pulc-ritudino ,i de maiestas.
Racine" re&0nd&9# pe Tacit" sp&nea c2 e era /n c2&tarea
&nei Ltriste(i !aiest&oaseM. A&&s Gei&s preci=a: o Ltriste(e !aiest&oas2" 12r2 &!iin(2" nici cr&=i!e"
dar pin2 de spai!2" de tea!2 re'eren(ioas2M (ne=ue -umilis ne=ue atrocis sed re*erendae cuiusdam
tristitiae dignitate+. Iat2 ace *oltum anti=uo rigore a &i Pini&: antica ri<iditate seB&a2 a corp&rior ,i
a c>ip&rior. Er&di(i p2ti!a,i" actorii a!ericani de a HoW`ood a& st&diat c& <riC2 c2r(ie &i Varro"
Q&intiian ,i Vitr&'i&. Xo>n _aWne p&ne picior& pe inia ort-ograp-ia a ecran&&i s&pra/n2(at /nainte
ca e s2 1ie acooD e n& de'ansea=2 niciodat2" dar sose,te /ntotdea&na c& acea /nt0r=iere i!percepti-i2
care ne 1ace s2 presi!(i! epi1ania &n&i =e&D e 'or-e,te d&p2 ce s9a !i,catD e r2!0ne i!pasi-i.
Ni!eni n& sp&ne: LXo>n _aWne Coac2M. Se sp&ne: LXo>n _aWne / corectea=2 pe PoicetM.
3escenin 'ine de a fascinus. Vers&rie 1escenine" i!-a prot&-erant2" a<resi'2" iti1aic2 era& c&'inte
<rosoane (-orridus+. C0nd Seneca Tat2 critic2 -r&ta sti& &i A&rei&s 3&sc&s" e indic2 'is& de
1r&!&se(e propri& Ro!ei Antice: 3i-il acre, ni-il solidum, ni-il -orridum ENi!ic 'i<&ros" ni!ic
te!einic" ni!ic &r0tF. Viriitate" <ra'itate" !2re(ie. Iat2 'or-ee /!p2rat&&i Cai<&a despre sti& &i
Seneca 3i&: LNisip 12r2 !ortarM. G&st& &i Ti-eri& 9 !are coec(ionar de pict&ri reai=ate c& cinci
secoe !ai /nainte /n Grecia 9poate s2 1ie oric0nd 'eri1icat /n ins&a Capri" a c2rei s&Citor 1anatic a
de'enit ,i &nde s9a retras ti!p de &nspre=ece ani. C0nd 'ii dinspre A!a1i c& 'apor&" o &ria,2 1ae=2
a-r&pt2" ro,ie ,i nea<r2" se /na(2 din !are. Este eBe!p& ce !ai -&n pentr& sens& de -orridus. I se
=icea LP2!0nt& sireneorM. 'apreae este &n coos de piatr2 n2r&it ,i a-r&pt. /n TassiinU ACCer" a est de
A>a<<ar" se /na(2 st0nci &ria,e" a poaee c2rora societ2(ie de p2stori" /n &r!2 c& do&2=eci de !ii de
ani" a& pictat &pte" ta&ri care 'or 1i do-or0(i" -2r-a(i /n picioare str2p&n<0nd 1e!ei apecate /nainte.
St0nca de a Capri are acest caracter s2-atic" /nat2" a-r&pt2" ca @n =e& -orridus /n !are. Pict&rie
conser'ate /n a'a Po!pei&&i s&nt acee scene de a Tassii pictate a poaee st0ncior ,i care a& 1ost
sa'ate de sare" asc&nse /n pen&!-ra ad2post&rior" !edit0nd /n ini,tea !ienar2 care e9a /nconC&rat"
/n a-sen(a '0nt&&i" care e9a cr&(at" /n &!-ra care e9a proteCat c&orie" /n i=oarea de &!e ,i /n
dispre(& oa!enior &nde ee a& s&pra'ie(&it 12r2 s2 e pese de nici o pri'ire.
#)K
Sexul i spaima
$ila 6isterelor
#)$
EBist2 &n oc c&nosc&t ,i" totodat2" nec&nosc&t" 1iec2r&i o!: p0ntecee !atern. Pentr& orice o! eBist2
&n oc ,i &n ti!p inter=is: oc& ,i ti!p& dorin(ei a-so&te. Dorin(a a-so&t2 este &r!2toarea: eBisten(a
acestei dorin(e care n& era a noastr2" dar din care re=&t2 dorin(a noastr2. Pentr& orice o! eBist2 o
&topie ,i o &cronie. EBist2 &n ti!p a !ister&&i. I!pet&o=itatea s&pt&&i a no&9n2sc&t Lcontin&2M
spas!& conceperii. A1&B& apte&i a !a!2 Lcontin&2M e!isi&nea s2!0n(ei /ncep&t2 c& no&2 &ni /n
&r!2. EBist2 &n fas7cinus !are" a c2r&i erec(ie d&rea=2 'e,nic ,i care <&'ernea=2 cic& &na(iior" a
anior" a na,terior" a /!pre&n2rior ,i a !or(ii.
/n co,&e(& 1iec2r&ia eBist2 /ntotdea&na &n o-iect atopic ,i anacronic" care /,i 1ascinea=2 LcopiiiM ,i
care se asc&nde /ntotdea&na s&- '2& i!-aC&&i &!an. Iat2 de ce fascinus7uA constit&ie /ntotdea&na o
tain2. O-iect& seB&a r2!0ne !ere& !aestr& Coc&&i erotic. S&-iect& seB&a" /ndeose-i s&-iect&
!asc&in" pierde tot& Eerec(ia /n *oluptos, eBatarea /n taedium, dorin(a /n so!nF.
Ceea ce este !ai asc&ns dec0t asc&ns& constit&ie taina.
Apees se asc&ndea /n spatee ta-o&rior (ipse post ta&ulas latens+ ca s2 asc&te ce sp&nea& pri'itorii.
EBist2 /ntotdea&na &n copi /n spatee &,ii de a ca!era secret2 Eca!era Ldor!itorM" ca!era L!istic2MF
ca s2 asc&te ceea ce n& poate 'edea. 5&=ica este aceea care re1&=2 acest s&net A,a c&! pictor& este
!ere& asc&ns /n spatee ta-o&&i" tot a,a eBist2 !ere& o scen2 /n spatee disc&rs&&i. Renan sp&nea c2
ar 1i de !irare s2 <2se,ti /n trec&t& o!enirii &n &cr& eBtraordinar care s2 1i 1ost 12c&t /ntr9&n !od ce
ar p&tea 1i !2rt&risit. La 1e c&! n& po(i s29# 'e=i pe D&!ne=e& 12r2 s2 !ori. La 1e n& po(i aprecia
ani!aitatea din o! 12r2 s2 1ii pedepsit. Vederea seB&&i !asc&in este teri1iant2" c>iar /n societ2(ie /n
care eBp&nerea 1rec'ent2 / 1ace -ana ,i deri=ori&.
Descoperirea tra<ediei dionisiace ,i a porno<ra1iei (ta&ellae n&!ite li&idines+ este datorat2 <recior.
E'reii ,i ro!anii /,i disp&ta& in'entarea c>io(ior (su&ligaculum+. /ntr9o =i" Noe" d&p2 ce ,i9a s2dit 'ia"
s9a /!-2tat c& 'in" d&p2 care s9a de=<oit ,i a ador!it /n !iCoc& cort&&i (nudatus in ta&ernaculo
suo+. 3i& s2& Ha! a intrat /n cort /n ti!p ce e dor!ea ,i a '2=&t <oici&nea tat2&i. A '2=&t c2 /n Cos&
p0ntece&i tat2&i s2& at0rna& *irilia patris, care 9a& 12c&tD a '2=&t mentula /n ti!p de repa&s. A10nd
aceasta" Noe / -este!2 (maledictus+ s2 de'in2 ro-& ro-ior (ser*us ser*orum+
1ra(ior s2i ()ene,a, IH" 7#F. /n Occident" c>io(ii a& ori<ine d&-2: &na i&daic2" a1&risit2 ,i &ci<2toare"
,i ata ro!an2" /nsp2i!0ntat2 ,i !eancoic2 E/n ti!p& rep&-icii" cons&& Cicero a 2&dat port& de
su&ligaculum pe s&- to<2F.
Oa!enii n& pri'esc dec0t ceea ce n& pot s2 'ad2.
Pri'irea pe care ro!anii a& 'r&t9o atera2 ader2 a pri'irea 1ata2. Pri'irea 1ata2 este pri'irea
fatumului Ea c&'0nt&&i pe care / roste,te copi& der&0nd&9,i s&& de papir&s" c&1&nd0nd&9,i pri'irea
/n ect&r2" der&0nd !oartea ,i rena,terea nat&rii &cr&riorF. Pri'irea 1ata2 n& antrenea=2 con,tiin(a.
Ea antrenea=2 st2r&in(a incident&&i care a decan,at /n2n(&irea catastro1ic2 a destin&&i Ecoit&
ori<inarF. Ea re&ne,te cr&=i!ea !o!enteor care se s&cced ,i care ader2 p0n2 a credin(a (fides+ /n
s&spendarea sens&&i pe care n&9# do!in2!. Este prec&! !o!ent& i!pre'i=i-i c0nd C&isarea
a,teptat2 ne s!&<e no&2 /n,ine ,i ne a,a=2 /n neca= sa& /n 1ericire. Ceea ce s&r'ine are &n ase!enea
a'ans as&pra noastr2" sp&ne RiNe" c2 nici n& i=-&ti! s29i /nt0ni! c>ip&. Ca&=ee 'in d&p2 ace ce'a
care ne9a &at prin s&rprindere. Ra(i&nea n& 1ace dec0t s2 consoe=e /n i!-aC rea& de a 1i 1ost rea.
Ra(i&nea n& 1ace dec0t s2 conC&re corte<i& de =ie a &nei noi i!pro'i=a(ii" care n& st2 niciodat2 /n
st2p0nirea i!-aC&&i.
LNi!eni n& de(ine secret& propri&M. Aceasta este <re,eaa &i Narcis din teBt& &i O'idi&. N& tre-&ie
s2 te c&no,ti. Tot ce te deposedea=2 de tine este secret /n2&ntr& t2& n& po(i distin<e taina ,i eBta=&.
N& este 'or-a de &n te!p&: este o ca!er2 !ic&(2 dintr9o 'i2 /n &!-r2" c& o 1ereastr2 care d2 /nspre
copaci. U,a se desc>ide spre &n fascinus /n co,& de r2c>it2" acoperit" /n &!-r2.
Trecerea printr9o &,2 /n<&st2 /ntr9o /nc2pere i!ens2 repre=int2 'is& principa. Este o regressio ad
uterum. Orice 'is este o 3eEuia. O &!e i-idina2 independent2 9 aceasta este de1ini(ia 'is&&i. Este de
ase!enea aceast2 ca!er2. Este ca!era
De la taedium la acedia
#K#
CAPITOLUL HVI DE LA C:(KDJ6 LA :'(KD:
Le<enda sp&ne c2 Ti-eri&" coec(ionar a pict&rior porno<ra1ice ae &i Parr>asios" a disc&tat despre
pict&r2 c& s10nta Veronica. N& e& a! n2scocit aceast2 scen2. Iacopo da Vara==e este ce care ad&ce o
piatr2 /n aceast2 <r2!ad2 de r&ine" pe care a! dorit s2 e ad&n a &n oc" ,i o do'ad2 pentr& deir&
!e&. Pentr& c2 orice interpretare este &n deir.
Iacopo da Vara==e din Geno'a <Legenda aurea, Ke passione Komini, LIIIF po'este,te c2 Ti-eri& a
c2=&t <ra' -ona' a Ro!a (C>&erius mor&o gra*i teneretur+. /!p2rat&" adres0nd&9se &i Vo&9sian&s"
&n& dintre inti!ii s2i" i9a po'estit c2 a&=ise 'or-ind&9se de &n !edic care 'indeca toate -oie. Ji i9a
sp&s &i Vo&sian&s:
T 'itius *ade trans partes marinas dices=ue P>lato ut -une medicum mi-i mittat ED&9te repede
dincoo de !are ,i sp&ne9i &i Piat s2 !i9# tri!it2 pe acest !edicF.
Era 'or-a de Iis&s" care 'indeca toate -oie c& &n sin<&r c&'0nt. C0nd Vo&sian&s a sosit a Piat ,i i9a
c&!&nicat ordin& /!p2rat&&i" proc&rator& a 1ost c&prins de spai!2 (territus+ ,i a cer&t &n r2<a= de
paispre=ece =ie. Vo&sian&s a /nt0nit /ns2 o !atroan2 (matronam+ care /i 1&sese apropiat2 &i Iis&s. O
c>e!a Veronica" ,i tri!is& i!peria s9a retras c& ea /ntr9&n oc &nde p&tea 'or-i /n si<&ran(2.
T A! 1ost prietena &i" =ice ea Tr2dat din in'idie" Iis&s a 1ost o!or0t de Piat" care a por&ncit s2 1ie
r2sti<nit pe cr&ce.
Tare !&t s9a /ntristat Vo&sian c0nd a a1at c2 !edic& !&rise.
T $e-ementer doleo ES&nt tare /nd&reratF" sp&ne e. S&nt nec2Cit c2 n& pot s2 /ndepinesc por&ncie
st2p0n&&i !e&.
5atroana Veronica /i r2sp&nde:
T Pentr& c2 prieten& !e& c&treiera (ara propo'2d&ind" ,i c&!" 12r2 'oia !ea" era! ipsit2 de
pre=en(a &i" a! &at >ot2r0rea s2 p&n s2 i se 1ac2 portret& <*olui mi-i ipsius depingi imaginem+.
Pictor& !i9a sp&s ce 1e de p0n=2 ,i ce c&ori s2 c&!p2r. S9a /nt0!pat c2 toc!ai pecase! s29i d&c
pictor&&i ce9!i cer&se" c0nd 9a! '2=&t pe Iis&s pornit pe dr&!& c2tre !oarte. Prieten& !e& !9a
/ntre-at &nde !2 d&cea! c& p0n=a ,i c&orie. I9a! eBpicat inten(ia !ea p0n<0nd" pentr& c2 e tre-&ia
s29,i d&c2 /n spate cr&cea. LN& p0n<eM" !i9a =is e ,i a &at p0n=a" apic0nd9o pe 1a(a &i. LIat2 c&! se
pictea=2M" a sp&s" ,i s9a d&s s2 !oar2. Dac2 /!p2rat& de a Ro!a pri'e,te c& e'a'ie tr2s2t&rie acestei
i!a<ini" /,i 'a redo-0ndi n&!aidec0t s2n2tatea.
Va&sian&s o /ntrea-2:
T A, p&tea c&!p2ra c& a&r sa& c& ar<int icoana taA
T N&" /i r2sp&nde ea. N&!ai c& e'a'ie ar=2toare. Voi !er<e c& tine. O s29i ar2t ce=ar&&i acest
portret" s29# pri'easc2" ,i !2 /ntorc.
Va&sian s9a /ntors a Ro!a c& Veronica ,i i9a =is /!p2rat&&i Ti-eri&:
T Piat #9a dat pe Iis&s /n !0inie e'reior" care 9a& r2sti<nit pe cr&ce din =a'istie. Dar o 1e!eie a
'enit c& !ine ,i are portret& &i Iis&s /n !o!ent& !or(ii. Dac2 'e(i pri'i acest portret c& e'a'ie" 'e(i
1i 'indecat /ntr9o cip2 ,i '2 'e(i rec2p2ta s2n2tatea
At&nci" Ti-eri& a por&ncit s2 se a,tearn2 &n co'or de !2tase (pannis sericis+, a pri!it9o pe S10nta
Veronica" ,i a& /ncep&t s2 disc&te despre pict&r2. Pe &r!2 e i9a cer&t s29i arate portret&: a-ia #9a
pri'it c2 ,i9a rec2p2tat s2n2tatea dint0i. Ti-eri&s i9a d2r&it t0r1ei Veronica &n ta-o& 'ec>i E&n Lta-o&9
de9prostit&at2M de Parr>asiosAF ,i a ordonat ca Piat s2 1ie os0ndit a !oarte pentr& c2 / o!or0se pe
Iis&s. /ns2 Piat s9a 12c&t c2 n& pricepe ,i" &0nd spada /n !0n2" s9a o!or0t. /n cipa !or(ii" Piat ,i9a
pri'it !0na care (inea spada D0nd&9,i s&1et&" a rostit:
T 50na pe care !i9a! sp2at9o !9a &cis.
La Tars" /n Ciicia" c&r<e dintotdea&na 1&'i& CWdn&s. Aici" Sardanapa a por&ncit s2 i se ridice o
stat&ie pe care era /nscris precept& &i Epic&r: L+&c&r29te de p2cere at0ta 're!e c0t e,ti 'i&.
#K7
Sexul i spaima
Ke la raedium la acedia
183
Rest& n& /nsea!n2 ni!icM. Ji tot aici" a Tars" s9a n2sc&t Pa'e" cet2(ean ro!an. Era e're&" din
se!in(ia &i +enia!in. A st&diat a sina<o<2 c& cei !ai !ari ra-ini din seco& I. A 'enit a Ier&sai!
,i a st&diat c& G2!2iei. De'ine ra-in. Pe nea,teptate" Pa'e din Tars se con'erte,te a cre,tinis! pe
dr&!& Da!asc&&i" c2=0nd de pe ca" /n an& *7. /n an& *7" 'iee din C&r& ora,eor Po!pei"
Herc&an&! ,i Sta-ia era& /nc2 /n picioare. /n an& O)" Pa'e scria ro!anior: LCei ce tr2iesc d&p2
/nde!n&rie 1irii p2!0nte,ti (secun7dum carnem+ &!-2 d&p2 &cr&rie 1irii p2!0nte,tiD cei ce tr2iesc
d&p2 /nde!n&rie spirit&&i (secundum spiritum+ &!-2 d&p2 &cr&rie spirit&&i. Ji &!-area d&p2
&cr&rie 1irii p2!0nte,ti este !oarte <mort est+, pe c0nd &!-area d&p2 &cr&rie spirit&&i este 'ia(2 ,i
pace <*ita et pax+. 3iindc2 &!-area d&p2 &cr&rie p2!0nte,ti este 'r2C!2,ie <inimica+ /!potri'a &i
D&!ne=e&...M <:d .omanos, VIII" OF. Rac&rsi& S10nt&&i Pa'e este s&rprin=2tor: spai!a ro!an2
de'enit2 'r2C!2,ie" ostiitate 9 iat2 cre,tinis!&. Este adora(ia corp&&i !ort a =e&&i /ns&,i cr&ci1icat
/n !od sarcastic. E n& !ai este =e& desp&iat (@ascinus+. Este di'initatea /n'e,!0ntat2 ,i" totodat2"
reprod&cerea o!enirii de'enit2 in'i=i-i2. Pa'e sp&ne c2 eBist2 do&2 '2&ri ,i s&s(ine c2 eBist2 &n La
doiea 'e,!0nt pentr& o!M: o ar!&r2 ,i &n coi1. Noi n& tre-&ie s2 ne de=-r2c2! <3olumus expoliari+,
a1ir!2 Pa'e" tre-&ie s2 /!-r2c2! pe deas&pra ce&iat 'e,!0nt <super*etiri+ acest La doiea 'e,9
!0ntM pentr& ca tot ce este !&ritor s2 1ie resor-it de c2tre 'ia(2 Eut a&sor&eatur =uod mortale est a
*ita+. Dnduite armaturam Kei ut possitis stare ad*ersus insidias dia&oli E/!-r2ca(i ar!&ra &i
D&!ne=e& ca s2 p&te(i s2 '2 /!potri'i(i /n,e2toriior dia'o&&iF. LSe ,tie ce prod&ce 1irea
p2!0nteasc2: c&r'2s2rie (fornicatio+, nec&r2(enie <immunditia+, sodo!ie <impuditia+, des1r0nare
(luxuria+, idoatrie <idolorum ser*itus+, 'r2Citorie (*eneficia+, d&,!2nii (inimicitiae+, 'raC-e
(contentiones+, <eo=ii <aemulationes+, ani!o=it2(i (irae+, cert&ri (rixae+, disensi&ni (disentiones+,
de=-in2ri <sectae+, pi=!e (in*idiae+, cri!e (-omicidia+, -e(ii (e&rietates+, or<ii (comessationes+ ,i a,a
!ai departeM.
Qui fornicatur in corpus suum pecat ECine se /!pre&nea=2 p2c2t&ie,te /!potri'a propri&&i corpF.
Fonum est -omini mulierem non tangere EEste -ine ca -2r-at& s2 n& se atin<2 de 1e!eieF.
3e!eia a cedat /n 1a(a spai!ei. Dar ce p&(in /n aceast2 spai!2 ea s9a ei-erat de 1ascina(ie ,i de rapt&
potri'nic. Ea de'ine &n -&n a c2r&i sc>i!- a 1ost instit&(iona" proprietate pri'at2 ,i p2cere de o cip2.
S&nt departe ter!ee !iBte de a Ro!a" departe atrinee sa& !ai de<ra-2 L,an(&M so!pt&oasei forica,
&nde ro!anii se a,e=a& &n& 0n<2 at&" con'ers0nd /n 're!e ce eBcreta&" s&nt departe cere!oniie
secrete" &nde 1iecare seB" r0'nind seB& ce&iat ,i eta0nd&9i e1i<ia c& scop& de a ,i9# 1ace propice" de
a9# !2ri sa& de a9# desc>ide" eBc&dea pre=en(a sa rea2.
Vir<o 5aBi!a ,i Pater: 1&nc(iie stat&tare n9a& disp2r&tD ee a& 1ost in'ersateD pietas trece a 1e!ei"
castitas a -2r-a(i. Pa& VeWne a anai=at !eta!or1o=a rea(iior seB&ae conC&<ae" cre0nd p&(in c0te
p&(in !oraa cre,tin2 a c2s2toriei. 5oraa cre,tin2 ,i9a adaptat !oraa i!peria2 p2<0n2 a
1&nc(ionarior" s&p&s2" stat&tar2" c& p2r(i e<ae" apoi e<aitar2" a&torepri!at2" secret2" pri'at2" de'otat2"
cast2" a-stinent2" adic2 /ndr2<ostit2" pro1e!inist2" anti>o!oseB&a2" senti!enta2" asc&ns2.
/n #KKK" Eisa-et> +acN`e decara" a Londra: LRe<area raport&rior seB&ae /n a'antaC& intereseor
1e!eior 9 acesta este ade'2r& nec&nosc&t a cre,tinis!&&iM. Cre,tinis!& a s&p&s -2r-at& a patr&
/n1r0n2ri: Lnici pasi&nea" nici ceas&" nici po=i(ia" nici paternitatea n& !ai s&nt /n !0inie &iM.
Corp&" care era domus pentr& ego 9 inti!itatea at0t de tainic2" /nc0t era in'ioa-i2 pentr& >a&cina(ia
dra<ostei /n oc>ii &i Cato Cen=or& 9 a de'enit ci&d2(enia cea !ai 'r2Cit2" cea !ai potri'nic2" /ntre
nat&r2 ,i istorie" /ntre ani!a ,i i!-aC" /ntre dorin(a seB&a2 ,i c&rio=itatea ,tiin(i1ic2 sa& i'resc2"
tr&p&" care era &n pod" de'ine &n a-is.
C0nd" /n C&r& an&&i 788" cre,tinis!& de'ine rei<ia do!inant2 din I!peri& ro!an" a ap2r&t
contract& de c2s2torie ,i a a-sor-it c& !oda sa !&(i!ea sca'ior Ea c2ror n&!2r cre,tinis!& n& #9a
!ic,orat c0t&,i de p&(inF. Ierar>ia ece=iastic2 a cre,tinior a adoptat 'erticaitatea ierar>iei
ad!inistrati'e i!periae ,i a consoidat9o. 5oraa" care a de'enit a t&t&ror st2rior <status+ s9a
interiori=at ,i a de'enit nor!ati'2 E-&n2 pentr& to(i" -&n2 c>iar pentr& /!p2rat"
#K%
Sexul i spaima
Ke la taedium la acedia
#KO
c&'0nt& <rec Eat-oliEe /nsea!n2" teBt&a" L/n pri'in(a tot&&iMF. Cre,tinii 9 secta Pe,te&i 9 a& c&!p2rat
i!peri& ,i 9a& consoidat. Edict& din an& *7# a a&tori=at dispo=i(iie testa!entare" a a-oit !artiri&
pe cr&ce" a prescris odi>na s2pt2!0na2 ca =i&a Soare&i" a con1erit episcopior stat&t& de 1&nc(ionari
ai i!peri&&i. /ncep0nd din seco& a IV9ea s9a acreditat ideea c2 Ponti1eB 5aBi!&s descindea din
Petr&. Interdic(ia !ienar2 de a atin<e pe,tee c& a!a &n&i c&(it se !o,tene,te ,i /n =iee noastre /n
ad!ira-ie ser'icii de ar<int destinate cons&!2rii pe,te&i 9 a c2ror eBisten(2 a /ncetat s2 ni se !ai par2
!isterioas2.
S&nt scoase 'inerea. EC&'intee r2=-&n2 !or(ii !ai 'ec>i: c&'0nt& 'ineri 'ine de a $eneris dies, =i&a
&i Ven&s. Sacri1ici& pe,te&i /n aceast2 =i a!inte,te de !area apari(ie a A1roditei c0nd a ie,it din apa
ocean&&i d&p2 ce 1ascin&s& t2iat a &i Uranos a 1ost ar&ncat acoo.F
S10nt& Gri<ore e9a inter=is 1ecioareor s2 se scade /n apa !2rii. Atanasie a inter=is 1ecioareor s29,i
spee ate p2r(i ae corp&&i /n a1ar2 de 1a(2 ,i de picioare. /n !arie ro!ane din ti!p& do!niei re<e&i
Ed&ard VII" 1oarte <&state a /ncep&t& acest&i seco" personaCee pres2ra& t2r0(e pe apa din cad2 ca s2
n& 1ie &!iite '2=0nd&9i9se <oici&nea. 3etee tinere" ca s2 se sc>i!-e" /,i scotea& c2!a,a !&rdar2 pe
deas&pra ceei c&rate pentr& a n& 1i s&p&se" 1ie ,i pentr& o cip2" spectaco&&i acestor 'esti<ii
/n1rico,2toare pe care /!pre&narea" <ra'iditatea ,i na,terea e9a& >2r2=it.
Iis&s pe cr&ce poart2 &n linteum /nnodat a -r0&. /n dec&rs& secoeor D&!ne=e& este re/n'e,!0ntat.
Acoper2!0nt& <*elamen capitis+ a 52riei asc&nde <oici&nea 1i&&i s2&. Su&ligaculum7uA /noc&ie,te
linteum7uA, apoi Eolo&ion7ul 'ine /n oc& su&ligacum7*8m Et&nica sirian2 /noc&ie,te c>iot& sc&rtF.
A-is& corp&&i ,i 1rica de p2cere a& d&s a dispre(&irea &!ii eBterioare ,i a !arie i!a<ini ae
in1ern&&i. In1ern& a r2!as etr&sc" <rec sa& !esopota!ian: o di>anie care /n<>ite. Este Gor<ona c&
co(ii ei proe!inen(i sa& +a&-o -&rt29<&ra. /n 1rescee -a=iiceor recon'ertite pentr& s&C-ee cre,tine"
/n arta stat&ar2 a catedraeor" /n 1a(a ceor ae,i" /!-r2ca(i /n ce de La doiea 'e,!0nt a orM" <&ra
&ria,2 a i<>ioanei !or(ii /i /n1&ec2 aco!2 pe cei os0ndi(i ,i /i /n<>ite" ar&nc0nd&9i /n str21&nd&
corp&&i 'e,nic a in1ern&&i. Ast1e 'ia(a &!an2 de'ine &n so!n: seB& este co,!ar&" iar tre=irea ar
tre-&i s2 se con1&nde c& !o!ent& care ar ei-era corp&. D&p2 !orti1icarea -io<ra1ic2"
apoi d&p2 !oartea -ioo<ic2" &n corp ade'2rat ar ap2rea" <orios" s&-i!" nede1or!a-i de dorin(a
in'o&ntar2" /n <r2dina paradis&&i. Ar 1i o -eatit&dine /n'e,!0ntat2. E'& !edi& a eBiat erotis!& /n
in1ern. Prec&! /n pict&rie din copi2rie" prec&! copiii /n,i,i" <oi" cad (ip0nd din '&'a ar< desc>is2 a
1e!eior.
N&!ai L!isticiiM 'or pre=er'a &r!a str2'ec>e a L!isterioaseiM scene pri!iti'e. /n an& #*7*" a
Stras-o&r<" 3ratee EcN>art scria: )ratia est e&ullitio =uaedam parturitionis %ilii, radicem -a&ens in
ipso Patris pectore intimo EGra(ia este o an&!it2 e1er'escen(2 /n na,terea 1i&&i" a c2r&i ori<ine se a12
/n ini!a Tat2&iF. Quid est -odieO :eternitas. (go genui me te et te me aeternaliter ECe este ast2=iA
Ve,nicia. 59a! =2!isit e&9t& ,i t&9e& pentr& eternitateF. Scena ini(ia2 n& este repre=enta-i2. Keus
este 1or!a de paternitate /n care tot& se re'ars2. Tot& c&r<e spre p&ritate pentr& a asc&nde scena
ini(ia2. Aceast2 c&rs2 se n&!e,te istorie. Aceast2 scen2 n& este doar Lin'i=i-i&M" pentr& c2 n& era!
n2sc&(i c0nd ea ne9a 1or!at. Aceast2 scen2 este Lnec&nosc&t2M. Ori<inea noastr2 ne este !ai
nec&nosc&t2 dec0t !oartea noastr2" /n sens& c2 ne,tiin(a /n ceea ce pri'e,te !oartea noastr2 n9a a'&t
oc. Ori<inea noastr2 este nec&nosc&t& ce !ai nec&nosc&t" c2ci ea ,i9a /n12pt&it &crarea o dat2 c& noi
/n,ine /nainte de na,terea noastr2" /naintea !0inior noastre" /naintea i!-aC&&i nostr&" /naintea 'ederii
noastre. C>iar p0ndind9o c&! 1ac acei L'oWe&rsM n& o 'o! 1ace s2 re'in2. C>iar eBpri!0nd9o" o 'o!
/n<ropa Epentr& c2 do-0ndirea i!-aC&&i n& este e<at2 nici de ori<inea" nici de na,terea noastr2F.
C>iar p2cerea are ca pri! e1ect de a ne s&stra<e atrac(iei" ar&nc0nd&9ne /n starea de '2<&ire.
Doar 'isee" /n noaptea /n care =i de =i to(i oa!enii se c&1&nd2" de='2&ie o parte din aceast2 &!e"
c2reia i!-aC& /i /ntoarce spatee. Doar operee de art2" /n &!in2" se apropie de !ar<inea de=9
!2r<inirii. Doar a!an(ii c0nd se de=-rac2 de tot ce /i s&stra<e <oici&nii or a-ordea=2 teren& p2cerii.
/n 1ine" doar operee de art2 capa-ie s2 repre=inte corp& &!an Epict&ra" arta stat&ar2" 1oto<ra1ia"
cine!ato<ra1iaF s&nt /n !2s&r2 s2 read&c2 /n pasee or 'esti<ii ae acestor scene care pro'in din
aceast2 at2 &!e a &!ii.
#KG
Sexul i spaima I
Ke la taedium la acedia
#K)
Este di1ici s2 pri'e,ti ni,te r&ine" pentr& c2 /ntotdea&na 'ede! /n spatee or 1anto!a &n&i edi1ici& /n
picioare care st2r&ie s2 e eBpice. /ns2 n& este dec0t /n i!a<ina(ia noastr2.
/ntotdea&na 'ede! ce'a pierd&t care d2 sens ceor ce r2!0n" /ns2 n& s&nt dec0t n2&cirie noastre.
Oric0t de con,tien(i a! 1i" ad&n0nd 1ra<!ente de 1resce ,i de inscrip(ii" /ntotdea&na co!ite! eroarea
ire=isti-i2 de a crede c2 tot ceea ce a s&pra'ie(&it dispari(iei este &n e,antion 1ide a tot ce a disp2r&t.
Dar ce conc&=ii p&te! noi s2 tra<e! din ni,te 'esti<ii pe care >a=ard& &nei er&p(ii '&canice ni e9a
proteCat /n<>i(ind&9eA
A! 'r&t s2 re1ecte= a opt partic&arit2(i proprii percep(iei ro!ane a &!ii seB&ae: 1ascina(ia
(fascinatio+ 3ascin&s&&i" ludi7&rium7x: propri& spectacoeor ro!ane ,i c2r(ior de satura, !eta9
!or1o=ee ani!ae ,i op&s& or Ero!anee de antropo!or1o=2F" /n!&(irea <eniior ,i a =eior
inter!ediari /n tripa ana>ore=2 epic&rian2" apoi stoic2" apoi cre,tin2" pri'irea dintr9o parte" atera2"
apoi depri!at2" interdic(ia 1ea(iei ,i a pasi'it2(ii" taedium *itae /ncin0nd spre acedia, /n s10r,it 9
trans1or!area castit2(ii (castitas+, proprie !atroaneor rep&-icane" /n a-stinen(a !asc&in2 a ana>o9
re(ior cre,tini. S&nt toate acee c&'inte o-sc&re care p&(in c0te p&(in se e&cidea=2 prin spai!2.
Vederea &nei repre=ent2ri dintre cee !ai directe posi-ie a /!perec>erii &!ane proc&r2 de 1iecare dat2
o e!o(ie eBtre!2 de care noi ne ap2r2! 1ie s&- 1or!a r0s&&i &-ric" 1ie printr9o &i!ire ,ocat2.
Ro!anii antici" /ncep0nd din ti!p& do!niei &i A&<&st" a& aes spai!a
A 1ost &n c&tre!&r de p2!0nt a c2r&i &r!are s9a do'edit !ai i!portant2 dec0t cre,tinarea i!peri&&i"
!ai i!portant2 dec0t in'a=iie din secoee V ,i VI" care n9a& aterat /n !od 1&nda!enta nat&ra" !ai
i!portant2 dec0t descoperirea L&!ii Noi /n c&rs& seco&&i a HV9ea: a!ericanii care tr2iesc acoo ,i
ast2=i" d&p2 ce a& eBter!inat tot ce constit&ia &n o-staco pentr& do!ina(ia or" s9a& cond&s
/ntotdea&na d&p2 acest siste! de spai!2" ,i se reprod&c /n p0ntecee so(iior or /nso(i(i de o <roa=2
care pro'ine !ai !&t de a to<ie a-e ae P2rin(ior senat&&i dec0t de a to<ie ne<re ae P2rin(ior
cre,tini" care i9a& /noc&it a c&rie. P2rin(ii p&ritani care
a& de-arcat /n 'aea r0&&i O>io sa& cei care ,i9a& ridicat capeee din e!n /n <o1& 5assac>&setts a&
ad&s" c&! n& s9ar crede" !ai p&(ine +i-ii /n -a<aCee or dec0t ace taedium pe care L&cre(i& #9a scos
a i'ea2" dec0t acea &r2 ce se o-ser'2 a Seneca" dec0t acea 'ioen(2 indecent2 pe care o citi! a
S&etoni& sa& pe care o -2n&i! a Tacit ,i care /i 12cea s2 1&<2 de &!ea 'ec>e.
/n noie!-rie %8#" c0nd ostie <otice a& tra'ersat Apii i&ieni" doi &pi 9a& atacat pe /!p2rat a 5iano.
A& 1ost spinteca(i ,i din !2r&ntaiee or a& '2=&t ie,ind do&2 !0ini de o!. Conte!poranii a& des&,it
aici o pre'estire care an&n(a de=!e!-rarea i!peri&&i sa& s10r,it& &n&i cic& <orios. Ani!a& care /
a2ptase pe Ro!&&s se /ntorcea /!potri'a popor&&i a c2r&i tote! 1&sese. S9a '2=&t aici o r2st&rnare
a sor(ii" ,i n& 12r2 te!ei. Ro!anii /,i a-andonaser2 tradi(iie na(ionae" 'aoarea or de r2=-oinici"
istoria ,i =eii or pentr& a de'eni !onoatri" tri,ti ,i antropo!or1i. Ji asta deoarece /noc&iser2 tote!&
&poaicei c& &n sca' pe cr&ce. De ac&! /,i !erita& sca'ia +ici& ti!p&&i" /ntr&c0t separase corp& de
<oici&ne" anima de ani!a" con1ort& ser'i ,i 'e,nic de !0ndria indi'id&a2 o-scen2" separase spai!a
de p2cere" 'ia(a de !oarte prec&! -o-& <r0&&i 9 de pai.
+I+LIOGRA3IE
c&prin=0nd 'ersi&nie ro!0ne,ti ae opereor din care s9a& eBtras citatee
#. FDFLD: sau Sf9nta Scriptur, Edit&ra Instit&t&&i +i-ic ,i de 5isi&ne a +isericii OrtodoBe Ro!0ne"
+&c&re,ti" #$$%.
7. Ap&ei&s EL&ci&s Ap&ei&sF" 6garul de aur (6etamorfo,e+, trad&cere de L Teodoresc&" Edit&ra de Stat
pentr& Literat&r2 ,i Art2" +&c&re,ti" #$OK.
*. A&rei& A&<&stin" Kespre 'etatea lui Kumne,eu, trad&cere de Pa& G2e,an&" Edit&ra Jtiin(i1ic2" +&c&re,ti"
#$$K.
%. Cat& ECai&s Vaeri&s Cat&&sF" Poe,ii, /n ro!0ne,te de Teodor Na&!" Edit&ra pentr& Literat&r2 Uni'ersa2"
+&c&re,ti" #$G$.
O. E&ripide" Fac-antele (:lcesta, 6edeea, Fac-antele, 'iclopul+, trad&cere de AeBandr& Pop" +i-ioteca
pentr& To(i" Edit&ra pentr& Literat&r2" +&c&re,ti" #$GO.
G. Ho!er" /diseea, trad&cere de Geor<e 5&rn&" Edit&ra Uni'ers" +&c&re,ti" #$)$.
). Horati&s EQ&int&s Horati&s 3ac&sF" /pera omnia, (/de, (pode, 'armen saeculare+, edi(ie critic2 /n<riCit2
de 5i>ai Nic>ita" trad&ceri de Traian Costa" D. C. Oanesc&" ConsL I. Nic&esc&" Edit&ra Uni'ers" +&c&re,ti"
#$K8.
K. L&cre(i& ETit&s L&creti&s Car&sF" Poemul naturii, trad&cere" pre1a(2 ,i note de D. 5&r2ra,&" Edit&ra
5iner'a" +i-ioteca pentr& To(i" +&c&re,ti" #$K#.
$. O'idi& EP&-i&s O'idi&s NasoF" :rta iu&irii (2eroide, :moruri, :rta iu&irii, .emediile iu&irii, 'osmetice+,
trad&cere de 52ria Vaeria Petresc&" +i-ioteca pentr& To(i" Edit&ra 5iner'a" +&c&re,ti" #$)7D 6etamorfo,e,
trad&cere de Da'id Popesc&" Edit&ra Jtiin(i1ic2" +&c&re,ti" #$G$.
#8. Petroni& ECai&s Petroni&s Ar-iterF" Sat>ricon, trad&cere" c&'0nt /nainte ,i note de E&<en Ci=eN" Edit&ra
Uni'ers" #$$O.
##. Paton" :lci&iade, trad&cere de Sorin Vier&" /n 'oi. Paton" /pere, I" Edit&ra Jtiin(i1ic2 ,i Encicopedic2"
+&c&re,ti" #$)%.
Fi&liografie
#K$
#7. Proper(i& ESeBt&s Properti&sF" (legii, trad&cere de Petre Sta(i" /n 'oi. Poei latini, II" Ke la Ci&ul p9n la
.utilius 3amatianus, +i-ioteca pentr& To(i" Edit&ra 5iner'a" #$)*.
#*. Seneca EL&ci&s Annae&s SenecaF" Scrisori ctre Luciliu, trad&cere de G>eor<>e G&(&" Edit&ra Jtiin(i1ic2 ,i
Encicopedic2" +&c&re,ti" #$)GD Cragedii, trad&cere de Traian Diaconesc&" Edit&ra Uni'ers" +&c&re,ti" #$)$D Ke
tran=uilitate animi ad Serenum (Kespre linitea sufletului, ctre Serenus+, trad&cere de S'etana Steresc&" /n 'oi.
Seneca" Scrieri fdosofce alese, +i-ioteca pentr& To(i" Edit&ra 5iner'a" +&c&re,ti"
#$K#.
#%. C. S&etoni&s TranQ&i&s" $ieile celor doispre,ece 'e,ari, trad&cere de Da'id Popesc& ,i C. V. Georoc"
Edit&ra Jtiin(i1ic2" +&c&re,ti" #$OK.
#O. Ti-& EA-i&s Ti-&&sF" (legii, trad&cere de Vasie Sa'" Edit&ra Uni'ers" #$KK.
#G. Ver<ii& EP&-i&s Ver<ii&s 5aroF" (neida, /n ro!0ne,te de D. 5&r2ra,&" Edit&ra de Stat pentr& Literat&r2 ,i
Art2" +&c&re,ti" #$OGD Fucolice, )eorgice, trad&cere de Teodor Na&! ,i D. 5&r2ra,&" Edit&ra pentr&
Literat&r2 Uni'ersa2" +&c&re,ti" #$G).
CUPRINS
Jng-iul mort al pri*irii Epre1a(2 de Din& 32!0ndF...........O
A'ertis!ent...........................................##
I. Parr>asios ,i Ti-eri&..................................#O
II. Pict&ra ro!an2......................................**
III. %ascinus7ul........................................%O
IV. Perse& ,i 5ed&=a...................................G7
V. Erotis!& ro!an ....................................)#
VI. Petroni& ,i A&soni& .................................K7
VIL Komus et *illa.................................K)
VIII. 5edeea..........................................#8#
IH. Pasip>,;MaiDZ.p&ei&s ................................##8
H. Ta&r& ,i s2ritor& ......... ......?...................##K
HI. 5eanc1cia ro!ana . .U.U.U:.........(..................#7O
HII. Li-er i..............."".iHV.b
c
.C..................#*)
HIII. Narcis.............. ? . .Ui .UYU:M.Y...................#%G
HIV. S&pici& ,i r&inee Po!pei&&i .......................#OK
HV. Via 5istereor....................................#GG
HVI. De a taedium a acedia .........................#K8
Fi&liografie......................................#KK
IN ATEN:IA i-rarior ,i '0n=2torior c& a!2n&nt&
Contra'aoarea ti!-r&&i iterar
se dep&ne /n cont& Uni&nii Scriitorior din Ro!0nia
nr. 7O##.#9#)#.#^ROL" desc>is a +CR"
3iiaa Sector #" +&c&re,ti.
&escrierea 'IP a (i)li%tecii *ai%nale QUI+*A,&- PAS'AL
Se.ul /i s0aima ^ Pasca Q&i<nardD trad.: Nicoae Iiesc&D pre1: Din& 32!0nd. 9 +&c&re,ti: Uni'ers" 7888
#$7 p.D #* B 78 c!. 9 ESinte=eF
Tit. ori<. E1re.F: Le SeBe et Ue11roi
+i-io<r.
IS+N $)*9*%98)8)98
I. Iiesc&" Nicoae Etrad.F
II. 32!0nd" Din& Epre1.F
*$7.GE*)d*KF #)GE*)d*KF
Tip2rit a: PRO TRANSILVANIA Te>noredactor: NICOLAE JER+4NESCU
Te>noredactare co!p&teri=at2 5ARILENA R6P4
UNIVERS IN3OR5ATIC

Sexul Si Spaima - Pascal Quignard

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sexul Si Spaima - Pascal Quignard

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coperta: IOANA CONSTANTINESCU

Redactor: DIANA CRUPENSCHI Redactor artistic: VASILE SOCOLIUC

S-ar putea să vă placă și