SISTEMUL BUGETAR

I. Notiuni generale privind bugetul de stat

Etimologic, cuvantul buget provine de la latinescul budge care inseamna sac sau
punga cu bani. Ulterior, notiunea de buget a evoluat continuu. Motivatia politica a elaborarii sale
(instituirea controlului Parlamentului asupra activitatii guvernului) a fost completata cu cea
financiara (evitarea risipei). Tendinta actuala este de a largi notiunea traditionala de buget atat in
timp cat si in spatiu.
Notiunea de buget poate fi abordata din mai multe puncte de vedere.
Din punct de vedere formal, se poate aprecia ca bugetul de stat apare ca o lista (un act) in
care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile a se realiza intro anumita perioada de timp.
!ceasta definire nu are in vedere, insa, continutul fenomenelor economice, financiare si sociale pe
care indicatorii bugetului le reflecta. "#"d$%b !ceasta definitie are in vedere doar latura formala a
acestuia, care prezinta doar veniturile si cheltuielile publice si durata de timp, pentru care se
elaboreaza bugetul.
Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este actul prin care se prevad si se aproba prin
lege veniturile si cheltuielile anuale ale statului si ale altor entitati de drept public. &eniturile si
cheltuielile inscrise in bugetul de stat au caracter obligatoriu, deoarece, inainte de a se trece la
e'ecutia lor trebuie primita autorizarea parlamentara. (ar, totodata, acestea au un caracter previzibil,
deoarece prin bugetul de stat se cuantifica nivelul veniturilor ce vor fi incasate si al cheltuielilor de
efectuat.
Din punct de vedere economic, bugetul de stat e'prima relatii economice in forma baneasca
care iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut in legatura cu indeplinirea functiilor si
sarcinilor statului. !ceste relatii pot fi privite sub un dublu aspect) pe de o parte, ca relatii prin
intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului, iar pe de alta parte, ca
relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.
In perioada contemporana, bugetul de stat nu mai constituie un simplu act in care se inscriu
veniturile si cheltuielile previzionate ale statului, ci reprezinta un adevarat plan financiar la nivel
macroeconomic. *n tarile cu economie de piata, prin bugetul de stat, se redistribuie intre #+,+- din
produsul intern brut.
!ceasta face ca bugetul de stat sa aiba un important rol financiar si economic. Rolul
financiar consta in aceea ca asigura mobilizarea si repartizarea resurselor financiare necesare
indeplinirii functiilor si sarcinilor statului. Rolul economic consta in masurile pe care le ia statul de a
utiliza impozitele, ta'ele, subventiile si alte cheltuieli publice ca parghii financiare de influentare a
con.uncturii economice. *n prezent, rolul economic al bugetului de stat sa accentuat datorita
contributiei sale la realizarea obiectivelor politicii economice si sociale a /uvernului.
*n ultima perioada de timp unele state au renuntat la denumirea de buget de stat iar locul
acesteia a fost luat de legea financiara. !ceasta schimbare nu a fost formala, ci are o adanca
semnificatie. (aca in sens clasic, bugetul reprezenta o balanta previzionala a veniturilor si a
cheltuielilor banesti ale unei tari, ale unei unitati administrativteritoriale, institutii etc., pentru o
anumita perioada de timp, in prezent literatura de specialitate din tarile cu economie de piata
foloseste notiunea de buget economic sau buget al economiei nationale. *n legatura cu bugetul
economic, facem urmatoarele precizari)
- bugetul economic reflecta toate resursele societatii si destinatia lor, cuprinzand informatii
previzionale in legatura cu productia, repartitia si consumul produsului intern brut, precum si cu
privire la formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat0
Bugetul de stat este singurul plan financiar cucaracter de lege
- este conceput ca un ansamblu de conturi nationale care descriu pentru anul in curs si pentru anul
urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva0
"
- bugetul economic nu are puterea de lege, ci constituie doar un instrument cu a.utorul caruia
guvernul se informeaza asupra situatiei economicofinanciare a tarii. (e aceea el nu poate substitui
bugetul de stat, ci ofera numai informatii care pot fi utilizate de guvern in stabilirea coordonatelor
politicii sale. 1u a.utorul acestui instrument guvernul isi poate forma o imagine asupra efectelor
directe si indirecte produse in economie prin aplicarea unor masuri care vizeaza cresterea
economica.
- informatiile pe care le poate oferi bugetul economiei nationale au un caracter relativ deoarece ele
sunt rezultatul e'trapolarii tendintei de evolutie a indicatorilor din perioada precedenta. Pentru
fundamentarea politicii sale guvernul are latitudinea sa ia in considerare sau nu informatiile oferite
de bugetul economic.
II. rin!ipiile bugetare
2a baza intocmirii si e'ecutarii bugetului de stat stau o serie de prin!ipii care definesc)
modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in bugetul de stat sau sfera de cuprindere a
acestuia0 durata de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa incaseze veniturile si sa
efectueze cheltuielile stabilite0 relatia care trebuie sa e'iste intre totalul veniturilor si cheltuielile
bugetare ca si intre elementele componente ale acestora0 informarea opiniei publice despre limitele
imputernicirii date guvernului de a realiza venituri si de a efectua cheltuieli, ca si despre modul cum
aceasta imputernicire a fost transpusa in practica.
*n tara noastra, conform 2egii privind finantele publice
"
3"4 la baza elaborarii si e'ecutarii
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor
speciale stau)
principiul universalitatii0
principiul publicitatii0
principiul unitatii bugetare0
principiul anualitatii0
principiul specializarii bugetare0
principiul unitatii monetare.

a) Principiul universalitatii. Potrivit acestui principiu veniturile si cheltuielile publice
trebuie sa figureze in buget cu sumele lor totale sau globale.
5copurile politice urmarite, in general, prin elaborarea bugetului si anume, dreptul de
aprobare al parlamentului, nu ar fi indeplinit complet daca in buget nu ar fi cuprinse toate veniturile
si cheltuielile. *n acest mod i se ofera parlamentului posibilitatea cunoasterii veniturilor totale ce
urmeaza a se incasa si destinatia acestora in perioada considerata.
*n practica, insa, a inceput sa se renunte la asa zisele bugete brute care corespund aplicarii
consecvente a acestui principiu, recurganduse la bugete mi'te in care unele venituri si cheltuieli
figureaza dupa principiul 67rut8 adica in cifre globale, iar altele dupa principiul 6Net8, adica per
sold. (e asemenea, unele venituri si cheltuieli sunt scoase complet in afara bugetului formand
fondurile e'trabugetare cu afectatie speciala si bugetele autonome ale unor institutii publice.
*n tara noastra este prevazuta utilizarea atat a principiului bugetului brut (pentru principalele
activitati socialculturale, aparare s.a.) cat si principiul bugetului net in relatiile cu regiile autonome
si institutiile care realizeaza venituri.
b) Principiul publicitatii. Publicitatea bugetului presupune ca dupa supunerea proiectului de
buget dezbaterii parlamentare, si dupa aprobarea bugetului, acesta sa fie publicat spre a fi adus la
cunostinta opiniei publice.
Publicitatea bugetului se realizeaza prin massmedia (presa, radio, televiziune etc.), atat in
faza de intocmire, cat si in faza de aprobare si e'ecutie a bugetului de stat. 1ifrele bugetului sunt
comentate cu prile.ul dezbaterilor parlamentare, nu numai in salile de sedinte ale organelor
legislative, ci si in presa, radiotv s.a.
"
9
(upa aprobarea legii bugetare aceasta este data publicitatii in Monitorul :ficial.
Aplicarea acestui principiu da o imagine mai claraa situatiei financiare a statului
c) Principiul unitatii bugetare. !cest principiu presupune ca toate veniturile si cheltuielile
statului sa fie reflectate intrun singur document si dupa o schema unitara de clasificare.
5ub aspect politic, un buget unitar, ofera posibilitatea e'aminarii de catre corpul legislativ a
politicii financiare de ansamblu promovata de guvern si pe care poate sa sio insuseasca sau nu.
Unii economisti considera ca principiul unitatii bugetare nu mai poate fi aplicat in intelesul
sau clasic datorita comple'itatii activitatilor publice si diversificarii lor crescande. Prin urmare, se
preconizeaza ca in locul cuprinderii tuturor veniturilor si cheltuielilor intrun document unic, sa
e'iste o multitudine de bugete.
!stfel, cu timpul, sa adoptat in practica metoda ca, pe langa bugetul general sau ordinar al
statului, sa se intocmeasca si diferite alte categorii de bugete (bugete e'traordinare, bugete ane'e,
bugete autonome, conturi speciale de trezorerie etc.).
*n Ro"ania, pentru perioada actuala se prevad a fi intocmite, pe langa bugetul ordinar,
bugete ane'e, fonduri speciale si e'trabugetare pe obiective si programe de redresare si de limitare a
dezechilibrelor din economie.
d) Principiul anualitatii are in vedere, pe de o parte, intervalul de timp pentru care puterea
legislativa aproba veniturile si cheltuielile statului, iar pe de alta parte, intervalul de timp in care
puterea executiva realizeaza veniturile si efectueaza cheltuielile aprobate (durata e'ecutiei
bugetului) .
Potrivit acestui principiu, bugetul este aprobat de !atre parla"ent anual. ;atiunea
limitarii autorizatiei parlamentare la un an de zile rezida din considerente de ordin politic si
financiar. E'aminarea proiectului de buget remis spre aprobare, ocazioneaza pentru puterea
legislativa controlul, supravegherea si eventual, limitarea masurilor si actiunilor intentionate de
guvern. 1u cat intervalele la care aceasta e'aminare are loc sunt mai reduse cu atat controlul
respectiv poate fi considerat ca fiind mai eficient.
!sa cum am aratat, anualitatea se refera si la durata e#e!utiei bugetului, in sensul ca, in
decursul unui an, guvernul este obligat sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile aprobate.
*n practica financiara apar frecvent situatii cand unele venituri aferente anului bugetar nu pot
fi incasate pana la finele acestuia, sau unele cheltuieli anga.ate in anul respectiv nu pot fi lichidate
decat in anul urmator.
:perarea veniturilor si cheltuielilor restante ridica problema daca ele trebuie incluse in
rezultatele e'ecutarii bugetului anului in care au fost prevazute sau a celui in care au fost realizate.
!ceasta problema este rezolvata diferit)
in unele tari, durata executarii bugetului este limitata strict la un an, incat la finele anului bugetar
operatiile bugetare inceteaza in mod automat. &eniturile restante si cheltuielile neefectuate se includ
in anul urmator. !cest procedeu se numeste sistem de gestiune, deoarece in documentele
respective se inscriu numai veniturile si cheltuielile pentru perioada de gestiune, adica pentru anul
bugetar respectiv.
Sistem deexercitiu
- in alte tari, durata executiei bugetului este mai mare de un an deoarece se lasa o perioada ($,
luni) din momentul e'pirarii anului bugetar pana la incheierea propriuzisa a bugetului pentru a se
lichida operatiile aferente. 1u alte cuvinte, veniturile si cheltuielile aprobate pentru un an se
realizeaza de fapt in decursul unei perioade de e'ecutie mai mare de un an. !ceasta perioada se
numeste 6e'ercitiu bugetar8, iar sistemul se numeste de exercitiu, deoarece veniturile si
cheltuielile aferente unui buget se imputa acelui buget chiar daca sau realizat dupa e'pirarea anului
In Ro"ania, e'ercitiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic si se incheie pe
baza normelor metodologice elaborate de Ministerul <inantelor Publice. Toate operatiunile efectuate
in decursul unui an in contul unui buget, apartin e'ercitiului corespunzator de e'ecutie a bugetului
respectiv. Pentru toti agentii economici si alti contribuabili, anul financiar are aceeasi durata ca si
e'ercitiul bugetar.
9
394
9
$
Instrumentul tehnicutilizat pentru aplicarea principiului specializarii este
lasificatiabugetara.
e) Principiul specializarii bugetare. Potrivit acestui principiu, autorizarea parlamentara nu se da
in mod global, ci se aproba veniturile pe surse si creditele bugetare pe destinatii de cheltuieli.
*ndividualizarea veniturilor si a cheltuielilor in cadrul procedurii parlamentare de aprobare urmareste
ca, prin detalierea actiunii parlamentare, sa se limiteze competenta organelor e'ecutive in realizarea
acestora.
lasificatia bugetara este o schema de grupare a veniturilor si a cheltuielilor inscrise in
buget. Ea trebuie sa fie simpla si clara pentru a putea fi inteleasa si de catre cei care nu au pregatire
de specialitate si sa raspunda la intrebarile) care sunt sursele de venituri ale bugetului= 1at reprezinta
in randul acestora impozitul pe salarii= 1are sunt veniturile e'traordinare= etc.
f) Principiul unitatii monetare consta in obligativitatea e'primarii tuturor operatiunilor
bugetare in moneda nationala.
<ata de principiile si regulile e'istente in cadrul procesului bugetar romanesc, de-a lungul
timpului s-au impus si altele, complementare acestora, a caror punere in practica este destul de
dificila, in conditiile actuale. Este vorba de)
- principiul neafectarii veniturilor, potrivit caruia veniturile care formeaza fondul bugetar se
despersonalizeaza, adica nu este permisa afectarea unui venit bugetar pentru finantarea unei anumite
cheltuieli bugetare. *n practica se intalnesc e'ceptii, cand se legifereaza constituirea, in afara
bugetului ordinar, a unor fonduri speciale pe seama unor surse speciale, adica scoase si ele in afara
bugetului ordinar. Pentru astfel de venituri cu afectiune speciala se intocmesc, de regula, bugete
separate de tipul celor de.a amintite (e'traordinare, ane'e, autonome, conturi speciale de trezorerie)0
- principiul realitatii, potrivit caruia veniturile si cheltuielile inscrise in buget trebuie stabilite pe
baze reale astfel incat statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul anului dupa aprobarea
bugetului. *n fapt, aplicarea acestui principiu este limitata fie de imposibilitatea de a formula
previziuni in legatura cu evolutia viitoare a economiei, fie de modul in care se efectueaza evaluarile
bugetare0
- principiul echilibrului bugetar. !cest principiu consta in acoperirea cheltuielilor bugetare cu
venituri bugetare considerate ordinare.
In tara noastra, pentru perioada actuala, se considera ca legislatia bugetara sa prevada si
posibilitatea administrarii unui buget deficitar. !coperirea deficitului bugetar se va realiza prin
imprumuturi pe termen scurt, mi.lociu si lung de la banci, case de economii, prin lansarea de
obligatiuni de stat (bonuri de tezaur), atat pe piata interna cat si pe piata e'terna.
*ntocmirea de bugete deficitare in ;omania nu a fost totusi o masura sanatoasa pentru
finantele tarii intrucat de la o cheltuiala publica cu plata dobanzilor de ,- din totalul cheltuielilor
publice in anul ">>?, sa a.uns la 9@,? - la nivelul anului 9++9.
III. Stru!tura siste"ului bugetar. Reparti$area veniturilor si !%eltuielilor pe verigile
siste"ului bugetar
!ipuri de statedupastructura organizatorica
5tructura sistemului bugetar al unui stat este determinata de structura organizatorica a acestuia. In
functie de structura organizatorica, statele pot fi de tip unitar, cum este cazul in ;omania, <ranta,
*talia, 5uedia, :landa, 5pania etc. si de tip federal, cum sunt 5tatele Unite ale !mericii, Elvetia,
1anada, !ustria, /ermania, 7razilia, *ndia, !ustralia s.a.
*n statele de tip unitar teritoriul este impartit in unitati administrativteritoriale la nivelul
carora functioneaza organe ale puterii si administratiei de stat locale. 2a nivel central functioneaza
organele centrale ale puterii si administratiei de stat. 1orespunzator acestei structuri, in statele de tip
unitar e'ista un buget al administratiei centrale de stat si bugetele locale corespunzatoare unitatilor
administrativteritoriale.
*n statele de tip federal e'ista o structura organizatorica in trei trepte care cuprinde) federatia,
statele (provinciile, landerele, cantoanele sau regiunile) membre ale federatiei si unitatile
#
administrativteritoriale proprii fiecarui stat membru al federatiei. <ederatia dispune de organe
supreme ale puterii si administratiei federale, care au competente atat pe plan intern, in limitele
prevazute de constitutie, cat si in relatiile internationale ale federatiei respective. 5tatele componente
ale federatiei dispun de parlamente si guverne proprii, dar au o autonomie limitata in sensul ca nu au
competente in relatiile internationale. <iecare stat membru al federatiei se subdivide in unitati
administrativteritoriale conduse de organele locale ale puterii si administratiei de stat. 5tructura
sistemului bugetar in statele de tip federal cuprinde) bugetul federatiei, bugetele statelor
(provinciilor, landerelor, cantoanelor sau regiunilor) membre ale federatiei si bugetele locale.
*n ma.oritatea statelor veniturile cele mai importante si principalele categorii de cheltuieli
sunt cuprinse in bugetul central sau federal, iar in bugetele statelor membre ale federatiei si in
bugetele locale sunt cuprinse veniturile si cheltuielile de importanta mai mica.
In Ro"ania, asa cum precizeaza legea finantelor publice, constituirea si gestionarea
resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete, si anume)
bugetul de stat0
bugetele locale0
bugetului asigurarilor sociale de stat0
bugetelor fondurilor speciale0
bugetul trezoreriei statului0
bugetelor institutiilor publice autonome0
bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul
asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz0
bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii0
bugetul fondurilor provenite din credite e'terne contractate sau garantate de stat si ale caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice0
bugetul fondurilor e'terne nerambursabile0
!cest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general !onsolidat prin care se
dimensioneaza si se compara, la nivelul uni an, veniturile si cheltuielile statului si ale celorlalte
institutii publice. Operatiunea de consolidare este, in fapt, operatiunea de eliminare a transferurilor
de sume dintre doua bugete componente ale bugetului general consolidat, in vederea evitarii dublei
evidentieri a acestora.
&igura nr .'.(. Stru!tura siste"ului bugetar in Ro"ania
Bugetul de stat este conceput si elaborat ca un buget consolidat, caracter ce decurge din
tehnica intocmirii acestuia, adica, prin eliminarea transferurilor dintre diferite categorii de bugete. 2a
procesul de elaborare si e'ecutie a bugetului de stat participa un numar insemnat de factori, institutii
centrale, ministere, in cadrul carora un rol important revine Ministerului <inantelor Publice si
/uvernului care, dupa insusirea acestuia, il supune dezbaterii Parlamentului.
?
"eniturile ce alimenteaza bugetul de stat sunt evidentiate pe surse de provenienta, fiind
grupate in)
- venituri curente (fiscale si nefiscale) , respectiv) impozitul pe profit, T.&.!., accizele,
ta'ele vamale, impozitul pe venit, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, varsaminte ale
institutiilor publice centrale etc.0
- venituri din capital.
;esursele astfel constituite sunt repartizate , in principal, pentru finantarea cheltuielilor privind
invatamantul, sanatatea, cultura, ocrotirile sociale, alocatiile si a.utoarele pentru copii, alte activitati
socialculturale si de protectie ecologica. Totodata, din bugetul de stat se fac si transferuri de resurse
catre bugetele locale pentru echilibrarea acestora cand resursele proprii nu sunt suficiente.
heltuielile bugetului de stat sunt structurate, deci, pe domenii economice, iar in cadrul acestora pe
cheltuieli curente si de capital.
Bugetele lo!ale reprezinta adevarate instrumente de planificare si conducere a activitatii
financiare la nivel local, fiind intocmite ca bugete autonome. 5tructura bugetelor locale este
consecinta modului in care sunt organizate, din punct de vedere administrativteritorial, localitatile
tarii in comune, orase, municipii si municipiul 7ucuresti.
7ugetele locale sunt alimentate cu venituri proprii (venituri din impozite, ta'e si venituri cu
destinatie speciala) si cu mi#loace de echilibrare de la bugetul de stat sub forma cotelor si sumelor
defalcate din impozitul pe venit si sumelor defalcate din T.&.!.
(aca resursele proprii nu sunt suficiente, bugetele locale pot contracta imprumuturi din
disponibilitatile contului curent general al !rezoreriei statului, pentru acoperirea golurilor
temporare de casa0 pot beneficia de transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat$ sau pot
apela la imprumuturi de la bancile comerciale sau de la salte institutii de credit.
&eniturile astfel constituite sunt destinate finantarii actiunilor specifice administratiei de stat
locale (cheltuielile pentru intretinerea autoritatilor e'ecutive locale, o parte a cheltuieli pentru
invatamantul preuniversitar0 cheltuielile pentru gospodaria comunala0 cheltuieli pentru actiuni
economice de importanta locala etc).
1ompetente in elaborarea, aprobarea si administrarea bugetelor la nivel local o au consiliile
locale, consiliile .udetene si 1onsiliul /eneral al Municipiului 7ucuresti, dupa caz.
Bugetul asigurarilor so!iale de stat si !el al asigurarilor pentru so"a) se elaboreaza si se
aproba in acelasi cadru si in aceleasi conditii in care se intocmeste si se aproba bugetul de stat, insa
este distinct de bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata. !laturi de Ministerul
<inantelor Publice, un rol important in elaborare si e'ecutie il are Ministerul Muncii, 5olidaritatii
5ociale si <amiliei.
(esilegea care le aproba poarta denumirea de 62egea bugetului asigurarilor destat8, aceasta lege
aproba si abordeaza atat problemabugetului asigurarilor sociale de stat, cat si pe cea aasigurarilor
pentru soma#.

Bugetul asigurarilr so!iale de stat
"eniturile bugetului asigurarilor sociale de stat sunt structurate pe sase resurse principale,
din care patru sunt venituri de natura fiscala (contributii pentru asigurari sociale datorate de
anga.atori, anga.ati, alte persoane asigurate si persoane aflate in soma.) iar doua sunt de natura
nefiscala (contributia pentru bilete de tratament si odihna si incasari din alte surse).
heltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat au ca principala destinatie pensiile de
asigurari sociale de stat, cheltuielile pentru cresterea copiilor pana la doi ani, trimiterile la tratament
balnear si odihna, indemnizatiilor si a.utoarelor de asigurari sociale.
"eniturile bugetului asigurarilor pentru soma# se constituie din contributia anga.atorilor,
anga.atilor si contributii datorate de persoanele care incheie contracte de asigurari de soma., precum
si din alte surse.
,
heltuielile bugetului asigurarilor pentru soma# sunt reprezentate de indemnizatiile de
soma., contributia pentru asigurarile sociale de stat pentru someri, platile compensatorii, alocatiile de
spri.in etc.
Fondurile speciale
Bugetele *ondurilor spe!iale se intocmesc si se aproba in fiecare an ca ane'e la bugetul de
stat. !cestea vizeaza rezolvarea unor probleme de natura economica si sociala aparute in economie
si sunt alimentate din resurse special afectate acestor scopuri (e') <ondul de asigurari sociale de
sanatate).
7ugetele fondurilor speciale se aproba de catre Parlament la propunerea /uvernului, dupa ce
prevederile sale au fost vizate de comisiile de specialitate ale Parlamentului, odata cu avizarea
bugetului de stat.
%