Sunteți pe pagina 1din 2

"Grigore Vieru a devenit de mai multi ani un simbol al incercarii de renastere spirituala si nationala in Basarabia

postbelica. Pastrand proportiile, el si generatia sa reprezinta pentru aceasta provincie romaneasca napastuita
mereu de istorie ceea ce a fost, la inceputul secolului, generatia lui Qoga pentru Transilvania. Similitudinea de
destin are si o prelungire in plan poetic. Sub presiunea circumstantelor, poezia se intoarce la un limbaj mai simplu
si isi asuma in cip deliberat un mesianism national pe care, in conditii normale, lirismul pur il evita. Vieru, !eonida
!ari, "icolae #abija si toti care sunt cu ei cultiva in cip deliberat temele traditionale si recurg la formule lirice mai
accesibile, voind astfel sa ajunga la inima unor oameni tinuti, de regula, departe de rafinamentele poeziei
moderne.
Proces dificil pentru ca, dupa $rgezi, Bacovia, Blaga, Barbu, este greu sa iesi din timp si sa intorci roata poeziei
romanesti. Poetul de talent afla, ciar si in aceste conditii, calea spre arta autentica. Grigore Vieru a inceput sa
scrie, cum marturiseste undeva, %din frica si singuratate&.
'arele lui model liric si moral este (minescu )%(minescu este izvorul* este lacrima de foc a +niversului&,, iar
cantecul ii pare a fi %sufletul urgent al vietii omenesti&.-ormat intr.o ambianta straina, el se agata de limba materna
socotind ca limba unui popor este istoria lui.
%!imba este cea mai mare dreptate pe care poporul si.a facut.o siesi&, scrie poetul intr.un loc. /amas orfan de
tata )mort in razboi si ingropat in pamant strai", si.a adorat mama si a facut din ea in poezie un simbol comple0
)tara. grai, istorie tragica, vatra a fiintei etc., 1mul care jeleste in poeme muzicale tragediile neamului sau este, in
felul lui, un martir. !.am cunoscut, cu multi ani in urma, in casa lui "icita Stanescu. +n tanar cu fata tragica si
plete romantice. 1cii lui sugerau o lunga insomnie a istorie. "icita Stanescu, cuprins de zel patriotic, dadea un
spectacol de iubire si poezie, iar Grigore Vieru parea totalmente subjugat de ceea ce vedea si auzea. 'ai tarziu,
"icita Stanescu avea sa spuna despre confratele sau basarabean2 %este un mare si adevarat poet* el
transfigureaza natura gandirii in natura naturii. "e imprimavareaza cu o toamna.&" (ugen Simion
"+n poet care si.a asumat greul unui grai trecandu.3 prin inima sa si, incarcat de rabdare, intelepciune si noua
frumusete, il intoarce semenilor sai care.si descid de bunavoie inima sa.3 primeasca, pentru a.si duce mai demn,
pe mai departe viata in spiritul dreptatii, al iubirii ce covarseste si poate birui totul, al credin.ciosiei fata de cele
nepieritoare si al nadajduirii ce nu poate da gres, un asemenea poet ramane.va %suflet in sufletul neamului sau&.
1 astfel de intrucipare e0ceptionala este acest poet, acest om cat o lacrima in rostogol pe obrazul planetei. 4ar
Grigore Vieru nu este singur, stejarii cei mai vigurosi tot in padure cresc, el face parte dintr.o generatie cu carti si
opere ve s.au impus in constiinta cititorilor in ultimele decenii. $s numi doar pe cativa dintre ei, mult mai multi
cuprinsi in antologia aparuta de curand la noi2 !iviu #amian, "icolae #a bija, #umitru 'atcovs5i, 4on Vatamanu,
!eonida !ari, !eo Botnaru, mai tanarul, dar foarte daruitul Valeriu 'atei, George Voda, "icolae (sinencu,
$rcadie Suce.veanu, 4on Georgita, Vasile !evitci, Petru 6adnipru, $ureliu Busuioc, Pavel Botu, Vasile
/omanciuc si sa ma ierte zecile si zecile de nume ilustre ce s.ar cuveni citate aici, reprezentand impreuna cu
Grigore Vieru o scoala poetica de rang european, scriind o poezie care este viata de toate zilele in sufletul omului,
ca painea si apa este rana in spiritul !ogosului intrupat in istorie pentru a in.tesifica miracolul vietii nepieritoare in
inima omului. 1 poezie slujitoare intru edificarea vietii in tot ce este ea minune si bunatate si lumina.
$ fost oare poezia de.a lungul veacurilor altceva decat aceasta slujire7"
4oan $le0andru
"$laturi de dragostea fata de mama.graiul, )mama, faptura de vis aparuta in e0istenta unui sat moldav pentru a.i
da. fiinta poetului* graiul, faptura fara de moarte a neamului, capatand infatisarea !uceafarului (minescu, simbol al
fiintei.nefiinta ca durat$,, se afla, in cip firesc, si cealalta iubire, cea cotidiana, a poetului2 femeia, mireasa.
#iferenta specifica nuanteaza conceptul2 %Tu imbracata mireasa8 (u imbracat in cuvant&. Si tot prin cuvant
cemand.o si zadarnicindu.si cemarile2 %"u, nu mi.e totuna8 #aca vii, daca9 nu.8 (u strig stelele, luna,8 #ar m.
voiesc sa vii tu&. Sau2 %Sufletul care.3 iubesc8 inca n.a venit&.
-olclorizand, uneori, in dor de poezia populara, pe care o reimplanteaza in solul modern, dandu.i, in locul
sofisticarilor alambicate propuse de pseudo.poeti, tineretea si vigoarea permanentei, Grigore Vieru devine
decantatorul irizarilor clare, cu straluminari de luna pe verdele cu roua. +n poet modern cu alura de trubadur de
demult, transmitand meditatii prin gingasia sentimentelor.
#e aici muzicalitatea cantilenara si trecerea versurilor ciar in arta cantecului, inganarea melodioasa de ritm pentru
copii, care.i incanta pe cei ce.i descifreaza abecedarele, operand o instruire prin joc in spiritul aleselor gesturi si
sentimente pana la dragostea de mama, de grai si de tara, 3.a impins pe poet mai departe, transformand versurile
in cantece9pentru tineret. #e aici cantabilitatea refrenica, dar si un tribut platit dorintei de spectacol.
(0ista, pe langa numeroasele te0te anume pentru muzica, si poeme de dragoste si de dor, care smulg lui Tudor
George patimi melodice de o rara frumusete, travestind e0presia lui Grigore Vieru in doine, romante si cantilene
de profunda emotivitate lirica.
Parafrazand gandul pe care.3 e0primase in poema in limba ta, Grigore Vieru plange secolii de impovarare
nedreapta ai neamului, si rade solar traind bucuriile vietii si nadejdilor de maine. 1 face cu sinceritate si emotie, cu
dramatismul acestor trairi totale ale celui implicat in viata nationala si a umanitatii. +nitatea viziunilor sale adunate
in cartea care 3.a reprezentat cu prilejul implinirii virstei de :; de ani, Scrieri alese, se inscrie ca o tangenta, in
perspectiva timpului, la ceea ce au insemnat, la vremea lor, #oine si lacramioare de V. $lecsandri, Poezii, volumul
de debut al lui 1ctavian Goga, cartea de poeme a lui $l. 'ateevici sau, mai dinspre noi, 4mnele Transilvaniei de
4oan $le0andru. $ceeasi simplitate clara a desavarsirii gandului in vers, aceeasi e0presie in cantarea istoriei, a
folclorului si spiritualitatii. 4ar deasupra, ca steaua sa, ca propria %stea de vineri&, mama.graiul, tridentul de aparare
a traditiei, dragostei si viitorului".
Victor <raciun