Concepia neopozitivist a dreptului a lui H.

Hart
Gnditorul englez H.L.A. Hart (1907199!" este #iloso# al dreptului.Lucrarea sa $%e
Concept o# La& (19'1" este una dintre cele (ai i(portante cri de #iloso#ie )uridic care
aplic te%nicile analizei lingvistice la siste(ul de legi )uridice* #unda(entnd o poziie
+eopozitivist ,n acest do(eniu.
$eoria )uridic a lui H.Hart este ,ndreptat ,n direcia )urisprudenei analitice* care ,-i are
originea ,n concepiile lui ../ent%a( -i ..Austin.
0ornind de la de#iniia lui ..Austin a dreptului ca 1ordin al suveranului2*H.Hart
critic teoriile )usnaturaliste -i caracterizeaz teza )usnaturalist* con#or( creia 1dreptul
inec%ita3il 4 este nondrept2* ca parado5* e5agerare sau 1pur -i si(plu eroare2. 6 ase(enea
a#ir(aie* re(arc el*este identic cu a#ir(aia* de ase(enea gre-it* c 1legile 4 nu sunt drept2.
7n aceste raiona(ente ale lui H.Hart toc(ai #oarte clar -i iese la lu(in esena legist a
concepiei neopozitiviste a dreptului pro(ovat de el.
7n teoria sa despre drept* Hart reiese din aceea c scopul (ini( al vieii sociale a
oa(enilor este supravieuirea. 8e aceasta* con#or( opiniei lui Hart* -i este legat prezena
#unda(entelor raionale pentru postulatul* c dreptul -i (orala tre3uie s conin anu(ite nor(e
de co(portare. Aceste nor(e raionale -i necesare (ocrotirea sntii*proprietii-i
pro(isiunilor" ca 1adevruri ,nelese de la sine conin nunu(ai sensul se(antic al doctrinei
)usnaturaliste* dar* ,n a#ar de aceasta* ele au de ase(enea o i(portan %otrtoare pentru
,nelegerea dreptului si (oralei -i l(uresc* de ce de#iniia #or(al a dreptului -i (oralei* care nu
ia ,n consideraie un anu(it coninut sau tre3uinele sociale* se dovede-te a #i att de
nesatis#ctoare 7ns* deopotriv cu recunoa-terea unei ase(enea ,nrudiri genetice a dreptului -i
(oralei -i a unitii nor(elor #unda(entale (raionale-inecesare"* Hart vor3e-te-i despre
deose3irea lor9 1#aptele naturale2(vulnera3ilitatea acestor nor(e* ,nclcarea lor" necesit trecerea
de la #or(ele )uridice e5clusiv (orale de veri#icare a co(porta(entului oa(enilor la cele
organizate. A-adar* dreptul se deose3e-te de (oral prin aceea c este un siste( de sanciuni
#orate. Aceste sanciuni* l(ure-te Hart* sunt necesare nu de aceea c #r ele ,n general nu ar #i
e5istat (otive pentru o ordine legal: ele sunt necesare ca garanie a #aptului* c interesele
celora* care de 3unvoie vor respecta dreptul* s nu #ie aduse ca )ert# celora* care nu vor
respecta nor(ele #r constrngere. ;r un siste( de sanciuni de constrngere respectarea
nor(elor ar #i legat de riscul de a #i ,n-elat. 7n #aa unui ase(enea pericol raiunea cere* ca
activitatea ,n co(un* 3enevol a oa(enilor s se realizeze ,n cadrul ordinii #orate. 8reptul
(dreptul pozitiv" dup structura sa* const din reguli (nor(e"* pe care Hart le divizeaz ,n pri(are
-i secundare.
<egulile )uridice pri(are 4 sunt regulile care o3lig. =le ,nsrcineazcu o3ligaii #r a
lua ,n consideraie voina persoanelor corespunztoare.=le sunt legate de a(eninarea cu
sanciuni* care ca (otiv tre3uie s rein de la co(porta(entul interzis.
<egulile )uridice secundare 4 acord autoritate privat sau pu3lic.<egulile* care
acord autoritate privat* creeaz persoanelor private posi3ilitatea de a sta3ili singure legturi
)uridice cu alte persoane prin inter(ediul contractelor* testa(entelor etc. <egulile* care acord
autoritate pu3lic* deter(in activitatea ,n s#era legislaiei* )ustiiei* ad(inistrrii. <egulile
secundare nu necesit de la destinatar s se co(porte ,ntrun (od anu(it* dar dau posi3ilitate
unor persoane aparte*,n anu(ite condiii* s creeze drepturi -i o3ligaii.
8ac* spune H.Hart* ,n spiritul e5peri(entului presupus* siste(ul )uridic ar consta doar
din reguli pri(are* el va su#eri de a-a nea)unsuri ca9 incertitudine datorit lipsei criteriului
despre aciunea sau inaciunea regulii corespunztoare: caracter static datorit lipsei posi3ilitii
de a adapta regulile la circu(stanele sc%i(3toare: ine#icacitatea constrngerii sociale
datorit lipsei instanei* care ar putea s soluioneze de#initive -i autoritar* dac va #i sau nu
,nclcat* printro anu(it aciune* o oarecare regul.
Aceste nea)unsuri pot #i dep-ite* dup Hart* cu a)utorul regulilor )uridice secundare* care
acioneaz ca reguli despre reguli. Ast#el* un (i)loc ,(potriva incertitudinii este introducerea
regulii de recunoa-tere*care deter(in* cu( tre3uie creat regula* ca ea s poat #i regul a
siste(ului de drept. 6 ase(enea regul a recunoa-terii* ,n cel (ai si(plu caz* poate #i lista*
instituit autoritar* a regulilor pri(are cu indicarea condiiilor* ,n care acioneaz alte nor(e. Ca
(i)loc de dep-ire a caracterului static al siste(ului de drept serve-te introducerea regulilor de
(odi#icare* care ,(puternicesc indivizii sau grupurile sociale s introduc ,n siste(ul )uridic
reguli noi -i s le anuleze pe cele vec%i. >ne#icacitatea siste(ului alctuit din reguli pri(are poate
#i dep-it cu a)utorul regulilor de decidere* care con#er anu(itor instane ,(puterniciri de a
sta3ili ,n (od autoritar* dac este ,nclcat vreo regul pri(ar sau nu.
7n siste(ele )uridice co(ple5e regula de recunoa-tere 4 este nu ooarecare
regul singular* care conine criteriul pentru aciunea regulilor pri(are* ci un -ir ,ntreg de reguli
de recunoa-tere* ce #or(eaz o ierar%ie co(ple5 (din nor(e ale constituiei -i legislaiei".
<egula de recunoa-tere* care d criteriul pentru aciunea tuturor celorlalte reguli ale siste(ului*
H.Hart o nu(e-te 1regul #inal2. =a d criteriul superiorpentru aciunea regulilor siste(ului.
?pre deose3ire de 1nor(a principal2 speculativipotetic a luiH.@elsen* 1nor(a #inal2
a lui H.Hart poart un caracter real -i singur este drept (regula )uridic ,n vigoare".
Anirea (uniunea" regulilor pri(are -i secundare duce la constituirea dreptului (siste(ului de
drept". 0entru e5istena siste(ului )uridic*conc%ide H.Hart* este necesar -i su#icient s e5iste
dou condiii (ini(e917n pri(ul rnd* regulile de co(portare* realitatea crora este
sta3ilit decriteriul #inal -i superior al siste(ului* tre3uie s #ie respectate de toi: iar ,n al doilea
rnd* regulile de recunoa-tere pentru criteriile realitii )uridice* regulile de (odi#icare-i regulile
de decidere tre3uie s #ie e#icient percepute de ctre #uncionari ca standard pu3lic general
deco(porta(ent o#icial21!B.
7n interpretarea structural %artian a dreptului este evident prezena unui -ir de idei
neopozitiviste -i directive ale nor(ativis(ului Celsenian.Ast#el* ca(u#lnd rdcinile etatiste ale
(odului neopozitivist de ,nelegere a dreptului* H.@elsen considera (odul de a3ordare
caracteristic vec%iului pozitivis( con#or( cruia dreptul este un produs* o dispoziie (ordin" a
puterii o#iciale (a suveranului"* drept (od de interpretare 1sociologic2* de care tre3uie curit
-tiina )uridic.Con#or( (odului de interpretare 1)uridic2* dreptul ca siste( de nor(e o3ligatorii*
la ,nsu-i @elsen capt realitatea sa nu de la stat* ci de la1nor(a principal2.
8e o logic -i sc%e( ase(ntoare se conduce ,n principiu -i H.Hart* ,n concepia cruia
dreptul ca siste( de reguli (nor(e"* dease(enea* capt realitatea sa nu de la stat* ci de la o
oarecare nor( #unda(ental 4 regul #inal* superioar. 8nd acestui #apt o i(portan
%otrtoare* H.Hart scrie9 1...+oi ne dezice( de poziia con#or( creia te(elia siste(ului )uridic
este deprinderea de supunere suveranului neli(itat )uridic*-i o sc%i(3( cu concepia regulii
supre(e de recunoa-tere* care d siste(ului de reguli criteriul realitii21!'.
7ns* din punctul de vedere al esenei ,nelegerii dreptului o i(portan principial are anu(e
ceea ce une-te pozitivi-tii vec%i -i cei noi9-i unii -i alii prin drept (,n deose3irea lui de nondrept*
de e5e(plu*de (oral"* pe care ei ,l descriu ,n (od di#erit* au ,n vedere unul -i acela
-i lucru 4 ordinul suveranului* constrngerea autoritar