MIOLOGIE

Mecanica Muschilor
MUSCHII sunt conectati cu oase, cartilaje, ligamente, si piele, fie
direct, fie prin intermediul unor structuri fibroase numite tendoane
sau aponevroze.
Acolo unde un muschi este atasat de os sau cartilaj, fibrele se termina
in extremitati oarbe pe periost sau pericondru, si nu intra in relatie
directa cu tesutul osos sau cartilaginos.
Mecanica Muschilor
Acolo unde muschii sunt conectati cu pielea, stau ca un strat turtit
subcutanat si sunt conectati cu tesutul areolar prin fascicule de fibre,
(ca la muschii fetei).
Muschii variaza extrem de mult in forma. La membre, sunt de lungimi
considerabile, in special cei mai superficiali; inconjoara oasele, si
constituie o importanta protectie pentru articulatii. La trunchi, ei sunt
lati, turtiti, si extinsi, si ajuta la formarea peretilor cavitatilor
trunchiului./ de aici terminologia, lung, lat, scurt, etc., folositi in
descrierea muschiului.
Mecanica Muschilor
variatie considerabila in aranjarea fibrelor unor muschi
referitor la tendoanele de care sunt atasati.
La unii fibrele sunt paralele si merg direct de la origine la
insertie; acestia sunt muschii cvadrilaterali, precum
Tireohioidianul.
Mecanica Muschilor
La muschii fuziformi, fibrele sunt usor curbate, asa incat
muschiul se ingusteaza spre capete.
In altii fibrele sunt convergente; iau nastere printr-o origine
lata, si apoi converg spre o insertie ingusta. (muschii
triunghiulari ex, m. Temporal).
In altii, originea si insertia nu se afla in acelasi plan, dar planul
liniei de origine intersecteaza pe acela al liniei de insertie; (ex.
Pectineus)
Mecanica muschilor
In unii muschi (ex., Peronei) fibrele sunt oblice si converg, ca
penele, intr-o parte a unui tendon care se intinde pe toata
lungimea muschiului; (muschi unipenati).
La altii fibrele oblice converg pe ambele parti ale unui tendon
central ( muschi bipenati, ex Rectus femoris).
Exista muschi in care fibrele sunt aranjate in facsicule curbe in
unul sau mai multe planuri, ca la Sfinctere.
Aranjamentul fibrelor este important pentru puterea necesara
si gradul de miscare al muschiului. Muschii cu fibre lungi mare
amplitudine de miscare dar forta scazuta./ fibre scurte- invers.

Numele muschilor
Numele aplicate deriva din:
(1) pozitia lor (Tibialis, Radialis, Ulnaris, etc);
(2) directia lor, (Rectus abdominis, Obliqui capitis, Transversus
abdominis);
(3) utilitatea lor, Flexori, Extensori, Abductori, etc.;
(4) forma lor, (Deltoideus, Rhomboideus);
(5) numarul fasciculelor (Biceps, Triceps);
(6) punctele de insertie (Sternocleidomastoideus,
Sternohyoideus, Sternothyreoideus).
Muschi-terminologie
origine desemneaza atasamentul mai fix sau central
termenul insertie punctul mobil pe care se aplica forta
muschiului;

(N.B. Originea este absolut fixa numai la un mic numar de
muschi, precum cei ai fetei care - printr-o extremitate se
insera pe oase imobile iar prin cealalta pe tegument; la cel
mai mare numar de muschi, muschiul poate fi facut sa
actioneze din orice extremitate.)
Mecanica muschilor
Pentru a duce la capat o miscare este necesara o COMBINATIE DE MUSCHI
care nu poate face rabat la nici o componenta a ei. /
unul (sau mai multi) muschi din combinatie este forta principala a
miscarii;
cand acest muschi trec peste mai mult de o singura articulatie alti muschi
(muschi sinergici) intra in joc pentru a inhiba miscarile nedorite;
Un al treilea set de muschi (muschi de fixare) fixeaza membrul.
(ex, miscarea de inchidere a pumnului: (1) forta principala: Flexorii
degetelor, Flexor pollicis longus, si muschii mici ai policelui; (2) muschii
sinergici sunt Extensores carpi, care previn flexia incheieturii mainii; (3)
muschii de fixare sunt Biceps si Triceps brachii, care stabilizeaza cotul si
umarul.
Mecanica Muschilor
Fiecare muschi nu poate fi tratat totdeauna ca o singura
unitata pentru ca diferite parti ale aceluiasi muschi de multe
ori au actiuni diferite (Pectoralis major, Deltoid, Trapezius)
Totusi, cei mai multi muschi constituie de obicei UNITATI, in
sens mecanic.

Muschii
scalpului

Epicranius
(frontalis/
occipitalis/ galea
aponevrotica)
Muschii pleoapelor
Levator palpebr superioris.
Orbicularis oculi.
Corrugator
Muschii nasului
Procerus.
Depressor septi.
Nasalis.
Dilatator naris posterior.
Dilatator naris anterior
Muschii gurii
Quadratus labii
superioris.
Quadratus labii
inferioris.
Caninus.
Triangularis.
Zygomaticus.
Buccinator.
Mentalis.
Orbicularis oris.
Risorius.
Masseter.
Pterygoideus externus.
Temporalis.
Pterygoideus internus
Muschii principali ai
masticatiei
Muschii antero-laterali ai gatului
I. Cervical Superficial .
II. Cervical Lateral .
III. Supra- si Infrahioidieni.
IV. Vertebral Anterior .
V. Vertebral Lateral.
Muschii laterali ai gatului
Muschii laterali ai gatului
Trapezius
Sternocleidomastoideus
Muschii supra si infra-hioidieni
Digastricus.
Mylohyoideus.
Stylohyoideus.
Geniohyoideus
Muschii VERTEBRALI
ANTERIORI si LATERALI
ANTERIORI
Longus colli.
Rectus capitis anterior.
Longus capitis.
Rectus capitis lateralis.

LATERALI
Scalenus anterior.
Scalenus medius.
Scalenus posterior.
Muschii spatelui
I. Muschii profunzi ai spatelui
II. Muschii Suboccipitali
III. Muschii Toracelui.
IV. Muschii Abdomenului.
V. Muschii Pelvisului.
VI. Muschii Perineului.
Muschii Profunzi (intrinseci) ai
Spatelui
Splenius capitis.
Multifidus.
Splenius cervicis.
Rotatores.
Sacrospinalis.
Interspinales.
Semispinalis.
Intertransversarii.
Mentin coloana in pozitie erecta + diverse actiuni (rotatie, etc.)
Muschii Suboccipitali
Rectus capitis posterior major.
Obliquus capitis inferior.
Rectus capitis posterior minor.
Obliquus capitis superior.
Muschii Toracelui
Intercostales externi.
Levatores costarum.
Intercostales interni.
Serratus posterior superior.
Subcostales.
Serratus posterior inferior.
Transversus thoracis.
Diaphragm.
Respiratie linistita
INSPIR
Prima si a doua pereche de coaste sunt fixate de rezistenta structurilor cervicale;
ultima si, prin ea a 11-a pereche, fixate de Quadratus lumborum.
Celelalte coaste sunt ridicate astfel incat primele doua spatii intercostale sunt
micsorate iar celelalte sunt marite in latime. Aceasta duce la cresterea
diametrului antero-posterior si transvers ale toracelui;
Diametrul vertical este crescut prin coborarea domului diafragmatic
Plamanii se expansioneaza in toate directiile cu exceptia posterior si superior.
Ridicarea c. 8, 9, 10 este acompaniata de o miscare laterala si posterioara ceea
ce duce la cresterea diametrului transvers al abdomenului superior;
Elasticitatea peretelui abdominal anterior permite o usoara crestere a
diametrului antero-posterior a acestei parti, ceea ce compenseaza (spatiul
pentru viscere) scaderea diametrului vertical diameter al abdomen.
EXPIR
Efectuata prin recul elastic al peretilor sai si prin actiunea muschilor abdominali
care imping viscerele deplasate inferior de diafragm.

RESPIRATIA PROFUNDA


Toate miscarile respiratiei linistite existente si amplificate.
Umerii si marginile vertebrale ale scapulelor sunt fixate si intra in actiune
muschii Trapezius, Serratus anterior, Pectorales, si Latissimus dorsi, Scaleni
si Sternocleidomastoidei (acestia din urma- cand capul este fix trag sus
sternul si fixeaza claviculele).
Prima coasta nu mai este stationara ca in respiratia linistita, dar impreuna
cu sternul, este ridicata; cu ea, toate celelalte coaste, cu exceptia ultimei
sunt mai ridicate.
Impreuna cu coborarea accentuata a diafragmei aceasta duce la o crestere
considerabila a diametrelor toracice.
Muschii abdominali anteriori intra in actiune astfel incat ombilicul este
tras in sus si posterior, dar aceasta permite diafragmului sa exercite o mai
puternica influenta pe coastele inferioare; diametrul transvers al portiunii
superioare a abdomenului este mult crescut si unghiul subcostal este
deschis.

Muschii profunzi ai spatelui: Serrati posteriores superiores si Sacrospinales
si continuarile lor sunt de asemenea adusi in actiune; curbura toracica a
coloanei vertebrale este partial intarita, si toata coloana, deasupra
vertebrelor lombare inferioare este trasa inapoi.
Aceasta creste diametrele antero-posterioare ale toracelui si portiunii
superioare a abdomenului si largeste spatiile intercostale.

Expirul profund - reculul peretilor si contractia muschilor antero-laterali
ai peretelui abdominal, si a Serrati posteriores inferiores si Transversus
thoracis.


Halls Dally (op. cit.)
In cea mai adanca respiratie posibila:
Manubriul sternal se misca 30 mm in sus si 14
mm anterior;
Latimea unghiului subcostal, la un nivel de 30
mm sub articulatia dintre corpul sternului si
procesul xifoid, creste cu 26 mm;
Ombilicul este retractat si tras superior cu 13
mm.