Universitatea tefan cel Mare, Suceva

tiine politice, an II
Pcurari Gabriela-Maria
Adevr i Eroare
Adevr sau adevrat este acea propoiie sau !nlnuire de propoiii al crui sau al cror
coninut poate fi verificat "i confir#at prin observaie, prin e$perien, sau prin de#onstraie
lo%ic, #ate#atic sau nu#ai discursiv ar%u#entat& 'Adevr "i '(roare pe l)n%
se#nificaia lor lo%ic sau teoretic, au "i un ad)nc rsunet !n totalitatea vieii u#ane& *up
cu# se accentuea tria adevarului sau slbiciunea lui, deci tria erorii, viaa erorii !n !ntre%ul
ei dob)de"te un colorit opti#ist sau pesi#ist& Atitudinea opti#ist !ncepe prin a constata plina
de !ncredere c orice %)ndire u#an prin c+iar esena ei se !ndreapt spre sine ctre adevar, e
croit oarecu# pe #sura adevarului , !ns ea trebuie sa concead faptul ca atare %reu de
e$plicat, anu#e c #ai rar sau #ai des %andirea se abate de la linia adevarului, c rtce"te,
decade, se 'corupe, "i asfel alunec !n 'eroare "i 'falsitate& (roarea se !nfi"ea ca o
dureroas !nfr)n%ere pentru intelect "i ca o #are u#ilin pentru o#ul ce se strduie"te s
cunoasc&
Atitudinea pesi#ist porne"te de la o dreapt constatare& Se vorbe"te de ',e%i ale %andirii,
ca "i cu# aceastea ar fi cea #ai bun stra- !#potriva erorii& .otu"i, !n ciuda acestor le%i, o#ul
nu nu#ai c %re"e"te, dar se pare c !ns"i condiia sa obi"nuit e rtcirea, eroarea& *ac a#
aduna toate ideiile adevarate "i false care au fost !#bri"ate de o#enire de c)nd e$ist ea a#
constatat c su#a ideilor false este cu #ult #ai considerabil& /u adevarul e re%ula0 nu eroarea,
ci adevarul e e$cepia& ,eibni, !n cartea sa 'Ibide# 1pa%& 2345 afir# c adevrul e #ai #ult
o reco#pens dec)t un privile%iu&
6nc+eierea pesi#ist "i %se"te e$plicaia toc#ai !n teoria cuno"tiinei do#inat de la cei
vec+i p)n asti 7 G)ndirea e o activitate intern sau o spontaneitate& *ac a %)ndi !nsea#n a
8
Universitatea tefan cel Mare, Suceva
tiine politice, an II
Pcurari Gabriela-Maria
fi activ, a construi "i c+iar a crea, atunci, cu toata !n%rdirea a"a nu#itelor 'le%i sau 'principii
lo%ice, %)ndirea ase#enea voinei poate dep"i +otarele disciplinare !n nu#ele libertii sau
spontaneitii, deci rtce"te& Activitatea %)ndirii, in sensul tradiional al acestei noiuni,
pledea #ai de%rab !n favoarea erorii dec)t a adevrului& A %)ndi, pe scurt, e a 'si#bolia, a
falsifica&
/oi cunoa"te# nu#ai ce construi#, 'sinteti#, fabric# !n interior sau pune# de la noi,
iar rodul activitii interne , obiectul, e un si#plu 'feno#en, o #odificare a subiectului,
strin de 'lucru de sine, de realitatea absolut, care se refu cuno"tiinei&
6ntre adevr "i eroare nu se casc prpastia pe care at)ia, fr poate s o doreasc , o releva
nu fr o oarecare satisfacie, !n scopul de a !n%enunc+ia 'or%oliul u#an& 9roc+ard, cu toat
insuficiena tl#cirii sale, e !ndreptit s scrie cele ce ur#ea 7 '6n realitate, dac privi# !n
ori%inea lor pe unul "i altul, adevarul "i neadevarul nu se deosebesc radical& Spiritul nu se
re%se"te !ntr-o stare diferit cu# au ad#is at)ia filosofi& :)nd %)nde"te adevrul "i c)nd
%)nde"te eroarea0 raiunea "i i#a%inaia nu sunt dou faculti etero%ene "i contrare0 ele se
e$ercit laolalta& Spiritul !n el e !nsu"i indiferent adevrului "i falsului0 el %)nde"te pe unul "i pe
cellalt& ;aiunea nu e o intuiie fr %re"0 ea nu e !nlnuit de e$isten "i !ncre#enit !n
conte#plaia e$istenei& (a e o for# abstract "i #obil, deopotriv capabil de a se ata"a la
ceea ce este ca "i la ceea ce nu este& *ar aceast #obilitate e #a#a erorilor0 nu trebuie uitat !ns
c ea e de ase#enea "i condiia descoperirii adevrului&
/u sunt oare si%urana 1credina5 "i adevrul ter#eni ec+ivaleni < = se !ntreab (#ile
9outrou$& 'nu spune# noi aproape indiferent7 eu sunt si%ur, aceasta e si%ur, acesta e adevarul <
Pute# fi oare real si%uri de altceva dec)t de adevr < i adevrul !ndat ce e perceput, nu d
na"tere la si%uran<
:ea dint)i %reutate "i cea #ai de te#ut !n proble#a adevrului sunt o bun !n"irare a
datelor cerute de proble# "i o e$act poiie a proble#ei !ns"i& (ste adevrul 1sau eroarea5 un
ter#en de esen , o proprietate care poate fi privit !n sine c+iar dac nu e$ist !n sine = de"i nu
2
Universitatea tefan cel Mare, Suceva
tiine politice, an II
Pcurari Gabriela-Maria
ar fi privit !n sine e adesea socotit cu a e$ista !n sine, deci cu a fi o substan -, sau c+iar e un
ter#en de relaie< A"adar, adevrul e$pri#a o proprietate, ce se afl !n unitate cu altceva sau e
un si#plu raport&&
Adevrul este o proprietate intrisec a %)ndirii sau a cuno"tiintei sau, adevrul e o e$isten
subiectiv& ,a captul acestei soluii st subiectivitatea sau antropo#orfiarea adevrului&
Adevrul ca proprietate a con"tiinei istorice"te este cunoscut sub dou accepii 7 adevrul-
noiune "i adevrul--udecat 1inclusiv raiona#ent sau deducie5& Potrivit pri#ei accepii
adevrul aparine oricrei repreentri active sau oricrei veritabile idei, cu# susine de pild
Spinoa7 ideea nu e pur i#a%inaie sau 'pictur #ut, ci include !n sine o afir#aie a
adevrului "i o ne%aie a erorii& *e la Aristrotel s-a !ncetenit a doua accepie7 o idee iolat,
oric)t ar fi de 'activ sau afir#ativ nu e nici adevarat, nici fals, ci este sau nu este, e data
sau nu& Adevr "i eroare sunt proprieti ale -udecii care afir# sau nea% ceva 1predicatul5
despre altceva 1subiectul5, c+iar dac verbal -udecata e e$pri#at printr-un sin%ur cuv)nt , ca !n
a"a-nu#itele i#personale 7 tun, plou, foc& Acesta din ur# interpretare este cea #ai obi"nuit
7 adevrul aparine cuno"tiinei sau %)ndirii ca -udecat&
:uno"tiina nu e un duplicat al obiectului, ci e !nsu"i obiectul , !ntruc)t e cunoscut sau
deter#inat de %)ndire, "i anu#e deter#inat a"a cu# el este !n alctuirea lui inti# & >biectul,
pentru ca sa fie deter#inat de %)ndire, trebuie #ai !nt)i s fie avut, adic trebuie sa fie intr-o
relaie psi+ofii cu subiectul, cu 'o#ul& ;elaia psi+ofiic e secundar "i nu ne scoate, cu#
crede idealis#ul, din lu#ea obiectelor, ea 've+iculea obiectul pentru ca #ai apoi %)ndirea
s-l falsifice, a"a cu# e el dat& Aceast constatare preint o #are !nse#ntate pentru definiia
adevrului&
?
Universitatea tefan cel Mare, Suceva
tiine politice, an II
Pcurari Gabriela-Maria
@