Sunteți pe pagina 1din 102

Ie

PREFA
Pragmatici, trebuie s fim pragmatici n privina controlului pe care l exercitm asupra
echilibrului nostru ponderal, adic asupra greutii.
De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar
sigur i, apoi, pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost
considerat mult vreme un gaj al cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul
eficienei i punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de ndat ce a atins acest stadiu,
fiecare caut sl fac reversibil, adic s slbeasc. !tunci, trebuie s gseasc o cale, trebuie
s opteze pentru o "metod# sau $ poate %mai simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, s devin
contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuie controlat pe termen lung.
(umeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe
termen scurt i mediu, dar implic asemenea privaiuni, nc)t devin o serie de constr)ngeri greu de
respectat... *i, ncetncet, ascensiunea ctre nlimea scrii gradate a c)ntarului este reluat.
!ceasta este o experien pe care am trito.
+alea pe care neo propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica i gastronomia,
pstr)nd avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui
nou mod de alimentaie. Prin urmare, trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s
contientizm ceea ce m)ncm, s ne adaptm metabolismului pentru a slbi ntro prim etap i,
apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. !ceast cale nu este dec)t un compromis ntre
acceptabil i obligatoriu. ,iina uman nu poate fi constr)ns n permanen, ea are nevoie de
diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de a m)nca.
Pun)nd n practic aceast metod, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost i este
eficace.
Doctor Philippe ROUGER
Confereniar la Universitatea PARIS VI
Director ajunct al Institutului Naional e !ransfu"ii
CUVNT NAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aie a contraiciilor(
)n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinific *i sunte% convin*i c$ acest
+eniu , ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva
ecenii &ncoace(
Dar aceast$ evoluie *tiinific$ ful+er$toare nu se prouce &n %o unifor%- eoarece e/ist$
%ulte o%enii une %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori
are tenina e a re+resa(
Nutriia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- une %ai o%ne*te
*i o total$ anarhie( 0iecare consier$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &nea%n$ s$
spun$ ce $ Du%ne"eu(
1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluia efinitiv$ nu va
fi acceptat$ e toi(
Aev$rul &n privina nutriiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e
*tiin$ *i %e%#ri foarte speciali"ai ai corpului %eical( Aev$rul *tiinific este ascuns , in rutin$ *i
in ultra'conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseuo'profesioni*tilor &n ietetic$(
E +reu s$ accepi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun
creinelor traiionale *i "runcin$ e'a reptul ieile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in
ele( Aceste patru criterii sunt ur%$toarele2
3( , -eoria caloriilor este fals. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ funa%ent *tiinific-
ilu"orie &n %$sura &n care aoptarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntoteauna la e*ecuri(
4( , Proastele obinuine alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu%
*i natura lor &noielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea
tre#uie s$ &nv$$% s$ ale+e% #ine &n privina +lucielor(
5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile
$un$toare- ale+.nu'le pe cele #une(
6( , -rebuie sa ne mbogim alimentaia cu fibrele pe care le conin %ai ales fructele-
le+u%ele ver"i- le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$(
7Secretele nutriiei7 constituie- &ntruc.tva- aev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenialul a ceea ce
tre#uie s$ *ti% espre un su#iect a c$rui i%portan$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste
taine &i privesc nu nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$
constr.n+eri *i privaiuni , ci *i pe aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala
opti%$(
OBEZITATE I CIVILIZAIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'prousul
civili"aiei(
Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$
pro#le%$ nu e/ist$(
De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puin la speciile care tr$iesc &n
%eiul lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferin$(
Parao/al- toc%ai &n societ$ile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul poneral(
Se pare c$ acesta este corolarul nivelului e via$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul
&ntre+ului curs al istoriei(
Cu unele e/cepii- cei %ai +ra*i inivi"i se +$seau &ntoteauna la cate+oriile sociale cele %ai
#o+ate(
Deseori- e/cesul e +reutate era consierat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i
al s$n$t$ii &nfloritoare(
Nu se spunea +ras *i s$n$tos8
Ast$"i %entalit$ile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %oificat canoanele e
fru%usee , oa%enii au evenit con*tieni e neajunsurile +reut$ii prea %ari(
O#e"itatea este consierat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc
pentru s$n$tate(
Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ii &n lu%e- sunte% o#li+ai s$ constat$% c$ &n Statele Unite-
cea %ai #o+ata ar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaie(
Or- ac$ lu$% &n consieraie %oul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ euce% c$
toc%ai proastele o#i*nuine ali%entare stau la #a"a o#e"it$ii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$e*te
pe "i ce trece(
Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar
aca ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ereitare- nu este %ai puin aev$rat c$ ele sunt
consecina relelor o#i*nuine ali%entare(
A a#ora acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa
nu%ai e si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii traiionale se atorea"$ toc%ai
acestei a#or$ri trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%eiul unor re+i%uri
e &nfo%etare- a% face %ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ aopt$% proste*te liste e
%eniuri +ata f$cute- nu%$r.n caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nele+e%
cu% ne funcionea"$ or+anis%ul *i &n ce fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente(
Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ eucativ$ o#li+atorie *i-
&nainte e a &ncepe punerea &n practic$ a %etoei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#atei
trei etape- care constituie o aev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei(
;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuine ali%entare o#.nite &n c.teva ecenii-
asociate cu rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a
%eta#olis%ului nostru( Aceast$ situaie este cea care uce- &n consecina- la o#e"itate *i #oal$(
Apoi- o con*tienti"are a %oului &n care ne funcionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$$% efectiv
cu% ne funcionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv(
)n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ilor lor *i a fa%iliei in care
acestea fac parte(
)n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a
responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaiei- ci *i echili#rul
poneral(
Iat$ ce va invit s$ escoperii &n capitolele care ur%ea"$(
INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea-
r$spunea% invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar
nu convin+ea pe ni%eni(
0$r$ &noial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare parao/al- %ai ales aca punei e/cesul e
+reutate pe sea%a o#li+aiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onorai puin
ca% prea es +astrono%ia( )n orice ca"- asta creei u%neavoastr$(
Cu si+uran$ c$ ai &ncercat eja s$ aplicai un nu%$r incalcula#il e %etoe care circul$ *i
fi+urea"$ e%ult printre locurile co%une( Dar &ntoteauna ai constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt
eseori contraictorii *i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea
ca"urilor- i%posi#il e aplicat &ntr'un re+i% e via$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea
constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte scurt ti%p(
Prin ur%are- suntei a"i- ca *i acu% c.iva ani- preocupai e ceea ce- &n %o puic- a% putea
nu%i exces de greutate.
>a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta
vreo opt"eci e Ailo+ra%e- aic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faa e +reutatea %ea ieal$(
)n fon- nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$li%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.iva
ani p.n$ s$ &%plineasc$ patru"eci(
P.n$ atunci- avusese% o via$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu
poneral p$rea sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'aev$r e e/cese- nu erau
ec.t foarte oca"ionale *i aveau- &n %o esenial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune
in su'vestul 0ranei- +astrono%ia face o#li+atoriu parte in eucaie( Ea evine chiar un at
cultural funa%ental(
A#anonase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu
%ai %.nca% cartofi *i- cu e/cepia vinului- nu %ai #ea% alcool(
Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa$ e "ece ani- ceea ce repre"enta o
cur#$ e pro+resie relativ %oest$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai
cur.n chiar su# acestea(
Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n coniii cu totul iferite- atunci
c.n %i s'a &ncreinat o responsa#ilitate la nivel internaional- &n cartierul +eneral al unei societ$i
%ultinaionale a%ericane la care era% an+ajat(
Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le
controla%- &n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoite e reuniuni cu caracter +astrono%ic(
)ntors la Paris- tre#uia , &n carul funciilor %ele e la serviciul Relaii Pu#lice Interne , s$
&nsoesc vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta
f$cea parte in o#li+aiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a
activit$ii(
Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$i- nu avea% %ai puin e C A+ &n
plus( !re#uie spus c$ &n acea perioa$ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu
aranjase eloc lucrurile(
Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva(
>a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puin- locurile
co%une cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepionante pe care le cunoa*te%(
Apoi- foarte repee , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %eic +eneralist
pasionat e pro#le%ele nutriieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e
funa%entul ieteticii traiionale(
0oarte cur.n up$ aceea- o#inuse% re"ultate eose#it e pro%i$toare( Atunci- %'a%
hot$r.t s$ aprofune" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup
far%aceutic *i avea%- astfel- acces la infor%aii *tiinifice care %$ interesau(
Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#in %ajoritatea pu#licaiilor france"e *i a%ericane in
acest o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli aucea re"ultate- eu voia% s$ le &nele+ #a"a (
*tiinifica( Dorea% s$ *tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare(
De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaie- cu e/cepia "ah$rului(
C.n ai ca %isiune s$'i &nsoe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile
ori s$ te li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva(
Prin ur%are- a% pierut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i vei afla
*i &nele+e- %ai eparte- cu%(
Dar enunarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta(
Dup$ c.teva luni- a% reactat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenialul
%etoei- care &nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate(
)ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i
e/plica #a"ele *tiinifice ale %etoei(
Dar nu era &ntoteauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea
aesea re"ultatele( )n toate ca"urile- fora cultural$ a ieilor %o*tenite- e altfel &n contraicie cu
%etoa %ea- era prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nelese &n %o neclar( De aceea- &n
%intea %ea s'a e"voltat treptat ieea e a reacta un ocu%ent %ai co%plet(
Cartea e fa$ are pretenia e a fi un ghid *i- scriin'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit
ur%$toarele scopuri2
, s$ e%iti"e" ieile %o*tenite- printr'o ar+u%entaie suficient e convin+$toare- pentru ca
acestea s$ fie a#anonateD
, s$ pre"int #a"ele *tiinifice funa%entale- inispensa#ile pentru &nele+erea feno%enelor
nutriieiD
, s$ enun re+uli si%ple- .n esenialul funa%entului lor tehnic *i *tiinificD
, s$ &nf$i*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate coniiile e aplicare a acestei %etoeD
, s$ au- pe c.t posi#il- o aev$rat$ %etoolo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic(
)n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i
&ncercat( Ast$"i- a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto$ eficient$ *i u*or e aplicat(
Vei &nv$a- in aceast$ carte- c nu te ngrai pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci
prost(
Vei &nv$a s$ v$ +estionai ali%entaia a*a cu% v$ +estionai #u+etul(
Vei &nv$a s$ v$ conciliai o#li+aiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere(
Vei &nv$a- &n fine- s m)ncai ntrun mod mai sntos, fr ca s adoptai o alimentaie
trist(
Cartea e faa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %etoe e
ali%entaie- care const$ &n a nva si menii echilibrul ponderal, n timp ce continui s te bucuri
de plcerile mesei, iniferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant(
Dar- ca o consecin$- vei afla cu surprinere c$- aopt.n aceste noi principii ali%entare-
vei re+$si ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'ai pierut e %ult( 1i v$ voi
e/plica e ce(
Vei afla c$ anu%ite o#i*nuine ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca
ur%are- a unei perfor%ane sportive sau profesionale %inore(
Vei *ti c$- aopt.n anu%ite principii e nutriie funa%entale- u*or e pus &n aplicare- vei
putea eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i vei re+$si o vitalitate opti%$(
De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ poneral este %oest ori aproape
nul- &nv$area %etoei *i a principiilor pe care tre#uie sa le aoptai pentru un control eficient al
ali%entaiei este e %are i%portan$(
Aceasta conuce- &n orice ca"- la o#.nirea unei noi ener+ii- +aranie a unei %ai %ari
eficiene &n toate o%eniile vieii personale *i profesionale(
Vei constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'ai rese%nat s$
tr$ii- vor isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet(
Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a
vinului *i ciocolatei &n special- intenia %ea nu era c.tu*i e puin ca- scriin'o- s$ pla+ie" e/celentele
+hiuri +astrono%ice pe care le cunoa*tei cu toii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiinc$
&ntoteauna %i'a fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie(
A% avut *ansa- e c.iva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar
str.n+erea e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a%iraie(
;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu
%ai are nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea
tuturor celorlalte(
CAPITOLUL I
MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#orare hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu
si+uran$- cea %ai %are <+af$ *tiinific$= a secolului EE(
Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ funa%ent
*tiinific real( 1i- totu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol(
Privii &n jurul u%neavoastr$ *i o#servai'i pe cei in anturajD vei constata c$ oa%enii- cu c.t
sunt %ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le
&n+ur+itea"$((
Cu foarte rare e/cepii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a
#a"at &n %o esenial pe teoria caloriilor(
;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i%
e efectele secunare cel puin e"astruoase(
Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter
scanalos- care a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n staiul la care a ajuns
ast$"i- nu este nici o e/a+erare ac$ vor#i% e o aev$rat$ <coniionare colectiv$=(
A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR
Doi %eici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in
;ichi+an- au e%is , &ntr'o pu#licaie in 3I5@ , ieea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei
ali%entaii prea <#o+ate= &n calorii- ec.t o eficien$ a %eta#olis%ului=(
Stuiul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e
o#servaii foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa$ prea scurt$ pentru a avea un
funa%ent *tiinific serios(
)n ciua acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un aev$r *tiinific irefuta#il *i- e
atunci- a fost consierat rept <liter$ e evan+helie=(
!otu*i- la c.iva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#urai , f$r$ &noial$ , e tapajul f$cut
&n jurul escoperirii lor- au e%is- cu ti%iitate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care
ajunseser$( Dar acestea au trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e
stuii %eicale al %ajorit$ii $rilor occientale une &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele
noastre(
B. TEORIA CALORIILOR
Caloria este cantitatea e ener+ie necesar$ pentru a riica te%peratura unui +ra% e apa e
la 36JC la 3KJC(
Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n- pentru a'*i %enine te%peratura la
apro/i%ativ 5CJC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &nat$ ce corpul intr$ &n aciune-
chiar *i nu%ai pentru a'*i p$stra po"iia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o
nevoie supli%entar$ e ener+ie( Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era-
pentru a &neplini actele eseniale ale vieii(
Dar nevoia cotiian$ e ener+ie varia"$ &n funcie e inivi- v.rst$ *i se/(
Teoria caloriilor ese !r"#oarea$
Dac$ nevoile ener+etice ale unui inivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t
4@@@- se va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua
o cantitate e ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecin$- la o
sc$ere &n +reutate(
! contrario- ac$ un inivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e
4K@@- &*i va crea un e/ceent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e
+r$si%i e re"erv$(
!eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$
pierere e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaie inspirat$ irect in teoria lui
>avoisier asupra le+ilor ter%oina%icii(
)nc$ in acest staiu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieuiasc$ pri"onierii in
la+$rele e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar
fi avut un funa%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &nat$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au
epui"at- aic$ up$ c.teva luni(
)n acela*i %o- se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- aic$ 6@@@'K@@@
e calorii pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un
funa%ent real- ace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.iva ani- 6@@'K@@ e
Ailo+ra%e(
Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puin , eci reuc.nu'*i cantitatea "ilnic$ e
calorii a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e inivi"i se &n+ra*$- e*i
ra#$ e foa%e(
C. E%PLICAIA
Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se prouce piererea &n +reutate- e*i se reuce aportul e
calorii8
De fapt- piererea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate-
%otivul pentru care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaiile lor s'au &ntins pe o
perioaa %ult prea scurt$(
0eno%enul este ur%$torul2
S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale iniviului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p
&nelun+at- aportul caloric a fost reali"at &n funcie e aceast$ nevoie( Dac$ raia e calorii scae
su#it la 4@@@- se va utili"a- &ntr'aev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o
co%pensa *i se va constata o pierere &n +reutate(
)n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- fa$ e cele
4K@@ inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieuire , &*i va ajusta foarte rapi
nevoile ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va
consu%a ec.t 4@@@( Prin ur%are- piererea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi( Dar or+anis%ul nu se
va opri aici( Instinctul e supravieuire &l va &%pin+e la o pruen$ %ai %are( Iar aceast$ pruen$ va
fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t
4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va
stoca iferena e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$(
Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o parao/al , &n ti%p ce
su#iectul %$n.nc$ %ai puin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e(
De fapt- fiina u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc
iferit fa$ e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'aev$r- parao/al- ar
c.inele hr$nit foarte nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituinu'*i-
astfel- re"erve pentru c.n va fi &nfo%etat(
C.i intre u%neavoastr$ nu ai fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ funa%ent , a
caloriilor8
Cu si+uran$ c$ ai &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest
fapt este eose#it e aev$rat pentru su#iecii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e
fe%ei a c$ror epresie nervoas$ re"ult$ prea aesea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n
aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin foarte repee sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$
cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe care o aveau la &nceput(
;ajoritatea %e%#rilor corpului %eical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a
c$ pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$
%$n.nc$ pe ascuns( Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *eine e terapie e +rup
3
- une
3
Acestea sunt eose#it e r$sp.nite &n Statele Unite( 9n(a(:(
fiecare o#e" vine *i &*i eclar$ pu#lic- &n faa cole+ilor- piererea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori
c.*ti+ul &n +reutate- sancionat cu fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este
eparte e cea %eieval$(
O%ul &n halat al# 9cu e/cepia unor anu%ii speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puine &ntre#$ri
asupra cuno*tinelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n
si%#olice( )n afara unor locuri co%une- cultura sa *tiinific$ &n %aterie e nutriie este ca% reus$(
De altfel- nutriia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %eici( A%
re%arcat c$- printre cei ou$"eci e %eici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toi-
f$r$ e/cepie- au fost au*i &n situaia e a se interesa e nutriie- e a face cercetare *i e a reali"a
e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniial- avuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$
le re"olve(
Ceea ce este consternant- #a chiar scanalos- este faptul c$ , &n r.nurile %arelui pu#lic , a
fost l$sat$ s$ se e"volte ieea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinific$ real$(
Aceast$ teorie a o#.nit- in p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenial al
civili"aiei noastre occientale(
!eoria caloriilor este at.t e a.nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun
restaurant al unei colectivit$i- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e
calorii al fiec$rui fel e %.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tin$ e cau"$( Nu trece o
s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre nu%eroasele reviste fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol
asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$i*.n ulti%ele %eniuri puse la punct e echipe e speciali*ti &n
ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun aproape f$r$ eose#ire- <o %anarin$ la %icul
ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la pr.n" *i o %$slin$ seara(((=(
!otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acorare hipocaloric$ a pro#le%ei s$
ne ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntoteauna
re"ultate( Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest
re"ultat- up$ cu% a% v$"ut- este &ntoteauna efe%er( Revenirea la situaia iniial$ este nu nu%ai
siste%atica- ar &n %ajoritatea ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv
este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$erea caloriilor= a evenit o for%ia#il$ %i"$ econo%ic$(
E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un aev$rat
lo##L- ai c$rui principali #eneficiari sunt inustria ali%entar$ *i c.iva #uc$tari 9interesai:- cu
co%plicitatea speciali*tilor &n ietetic$(
!eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tii *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ suntei *i e#arasai e
ea( Pentru c$ este at.t e a.nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ vei surprine &nc$ %ult
ti%p- e aici &nainte- co%port.nu'v$ up$ principiile sale(
C.n vo% a#ora %etoa e ali%entaie pe care o reco%an &n cartea e fa$- vei fi foarte
tul#urai- &n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contraicie cu aceast$
fai%oas$ teorie(
Dac$ este ca"ul- recitii acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare(
CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU
;AR!IRIU> OMENU>UI
9up$ Dr( H('P( Ruasse:
Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o
re"isten$ la sl$#ire(
Se vee- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se reuce raia caloric$- rana%entul re+i%ului scae
*i or+anis%ul tine nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniial$- ci *i s$'*i constituie re"erve
supli%entare(
CAPITOLUL II
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR
Cre c$ acest capitol este sin+urul puin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in
cau"a caracterului s$u tehnic- lucru pentru care vei avea #un$voina s$ %$ iertai( Restul c$rii va
putea fi citit- ac$ vrei- ca un ro%an(
De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %eniona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tii
espre ce este vor#a- altfel &nele+erea +lo#al$ a %etoei risca s$ v$ scape(
A% &ncercat s$ reuc capitolul e fa$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nele+ c$
nu conine ec.t esenialul a ceea ce tre#uie s$ *tii(
Dac$- totu*i- vei &ncepe s$ c$scai *i vei aor%i up$ al "ecelea r.n- trecei repee la
re"u%atul capitolului( Dar &nainte e a a#ora %etoa propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va
&ntoarcei la el- altfel asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$(
Ali%entele sunt su#stane co%esti#ile care conin un anu%it nu%$r e ele%ente or+anice- ca2
proteinele- lipiele- +luciele- precu% *i s$ruri %inerale *i vita%ine( !otoat$- ele sunt co%puse *i
in ap$ *i %aterii nei+era#ile- ca fi#rele(
A. PROTEINELE (sa! PROTIDELE)
Acestea sunt celulele or+anice ale %ateriei vii- aic$ ale %u*chilor- or+anelor- ficatului-
creierului- oaselor etc( Sunt for%ate in cei %ai si%pli co%poneni- nu%ii a%inoaci"i( Unii intre
ace*tia sunt fa#ricai e c$tre or+anis%( ;ajoritatea celorlali a%inoaci"i provin &ns$ intr'un aport
e/terior- reali"at prin inter%eiul ali%entaiei- &n care proteinele pot avea o u#l$ ori+ine2
, origine animal. cantit$i %ari se +$sesc &n carne- pe*te- #r.n"$- ou$- lapteD
, origine vegetal. &n soia- %i+ale- alune- cereale inte+rale *i &n unele le+u%inoase(
Iealul este e a consu%a at.t proteine e ori+ine ve+etal$- c.t *i proteine e ori+ine
ani%al$(
Proteinele sunt inispensa#ile pentru or+anis%2
, pentru construcia structurilor celulare-
, ca eventual$ surs$ e ener+ie- up$ transfor%area &n +luco"a 9ciclul OREMS:-
, pentru proucerea anu%itor hor%oni *i neuro%eiatori
4
-
, pentru constituirea aci"ilor nucleici 9necesari reproucerii:( Un re+i% ali%entar cu eficit
e proteine poate avea +rave- consecine asupra or+anis%ului2 topirea %u*chilor- ofilirea
pielii etc(
Raia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la
aolescent(
>a ault- ea tre#uie s$ repre"inte un +ra% pe Ailo+ra%ul e +reutate- cu un %ini%u% e KK
e +ra%e pe "i la fe%eie- *i C@ e +ra%e pe "i la #$r#at(
Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un ault- tre#uie s$ repre"inte cel puin 3KP in
aportul ener+etic "ilnic( Dac$ &ns$ consu%ul e proteine este- &ntr'aev$r- prea %are- iar activitatea
fi"ic$ este insuficient$- re"iuurile proteice vor persista &n or+anis% *i se vor transfor%a &n aci uric-
su#stan$ responsa#il$ pentru &%#oln$virile e gut.
Cu e/cepia oului- proteinele ani%ale sau ve+etale nu auc cantitatea echili#rat$ e
a%inoaci"i necesari or+anis%ului(
A#sena unui a%inoaci poate constitui <factorul li%itativ= care s$ st.njeneasc$ asi%ilarea
altor a%inoaci"i( De aceea- ali%entaia tre#uie s$ asocie"e proteinele e ori+ine ani%al$ cu cele e
ori+ine ve+etal$(
O ali%entaie #a"at$ nu%ai pe proteine ve+etale 9ve+etarianis%: ar fi e"echili#rat$- ar fi
lipsit$- &n special- e cistein$- ceea- ce ar provoca tul#ur$ri ale cornoaselor 9un+hii- p$r:(
4
Neuro%eiator- aic$ su#stan$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influena unei e/citaii *i care prouce un
efect #iolo+ic aaptat 9n(a(:
)n schi%#- un re+i% ve+etarian- care inclue ou$ *i lactate poate fi echili#rat(
B. GLUCIDELE (sa! *IDRAII DE CARBON)
Gluciele sunt %olecule co%puse in car#on- o/i+en *i hiro+en(
Glice"ia
Gluco"a este principalul <car#urant= al or+anis%ului( Ea este stocat$- ca re"erv$- su# for%$
e +luco+en- &n %u*chi *i ficat(
Glice%ia repre"int$ procentul e +luco"$ in s.n+e( Pe ne%.ncate- are e o#icei valoarea e
un +ra% e +luco"$ la litrul e s.n+e(
C.n se a#soar#e , pe ne%.ncate , o +luci$ 9p.ine- %iere- f$inoase- cereale- ulciuri etc(:-
se o#serv$ o variaie a procentului e +luco"$ in s.n+e- up$ cu% ur%ea"$2
, &ntr'un pri% ti%p- +lice%ia cre*te 9%ai %ult sau %ai puin- &n funcie e natura +luciei:-
, &ntr'un al oilea ti%p 9up$ secretarea insulinei- e c$tre pancreas:- +lice%ia scae- iar
+luco"a p$trune- astfel- &n celule-
, &ntr'un al treilea ti%p- +lice%ia revine la nor%al 9vezi schema de mai jos:(
;ult$ vre%e- +luciele au fost &ncarate &n ou$ cate+orii #ine ifereniate- &n funcie e
capacitatea lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapie pe e o parte- *i "aharuri lente- e
cealalt$(
>a ru#rica zaharuri rapide- fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i
"aharo"a- care se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe(
Denu%irea e <"aharuri rapie= se #a"a pe creina confor% c$reia , av.n &n veere
si%plitatea %oleculei e hirat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi- la puin
ti%p up$ in+erare(
)n schi%#- se &ncarau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luciele a c$ror %olecul$
co%ple/$ tre#uia s$ fac$ o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul
procesului e i+estie- a*a cu% este- &n special- ca"ul a%ionului in f$inoase- care eli#erea"$
+luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i pro+resiv.
Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespune unei creine
eronate(
E/peri%ente recente oveesc- efectiv- c$ %olecula e hirat e car#on nu coniionea"$
prin co%ple/itate rapiitatea cu care +luco"a este eli#erat$ *i asi%ilat$ e c$tre or+anis%(
Se constat$ c$ v.rful +lice%ic al tuturor +lucielor 9aic$ a#sor#ia lor %a/i%$:- luat &n %o
i"olat- pe ne%.ncate- survine &n acela*i interval e ti%p 9up$ circa o ju%$tate e or$ e la in+erare:(
Astfel c$- &n loc s$ vor#i% e vite"a e asi%ilare- este %ai aecvat s$ stuie% +luciele &n
funcie e cre*terea +lice%iei pe care o inuc- aic$ in funcie e cantitatea e +luco"a prous$(
Este a%is- prin ur%are- e c$tre toi oa%enii e *tiin$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%-
clasificarea +lucielor tre#uie s$ se fac$ &n funcie e puterea lor +lice%ic$- efinit$ prin conceptul e
indice glicemic(
Naharuri si%ple 9+luco"a *i fructo"a in fructe *i %iere:
Naharuri co%ple/e 9cereale- f$in$- cartofi- le+u%e uscate:
Naharuri u#le 9"ah$r al#- %alto"a in #ere- lacto"a in lapte:
I+,icele -lice"ic
Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +lucie este efinit$ prin inicele +lice%ic- care a fost aoptat &n
anul 3IC?( El corespune suprafeei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei inuse e c$tre +lucia
in+erata(
Se a ar#itrar +luco"ei inicele 3@@- care repre"inta suprafaa triun+hiului e pe cur#a
hiper+lice%iei corespun"$toare( Inicele +lice%ic al altor +lucie este- astfel- calculat upa
ur%$toarea for%ula2
Inicele +lice%ic este cu at.t %ai riicat- cu c.t hiper+lice%ia inusa e +lucia testata este
%ai %are(
S$ re%arc$% c$ prelucrarea inustrial$ a +lucielor %$re*te inicele +lice%ic al acestora
9corn'flaAes Q BK- poru%# Q C@- ful+i e cartofi instant Q IK- cartofi fieri Q C@:(
Se *tie- e ase%enea- c$ nu nu%ai cantitatea- ci *i calitatea p$rii fi#roase a +luciei &i $
acesteia un inice %ic sau %are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ Q IKD p.ine al#$ , #a+het$ Q C@D p.ine
inte+ral$ Q K@D p.ine +raha% Q 5KD ore" al# Q C@D ore" neprelucrat Q K@:(
INDICE G>ICE;IC RIDICA! INDICE G>ICE;IC
SCRNU!
;alto"$ 33@ 0ul+i e ov$" K@
Gluco"$ 3@@ Cereale cu t$r.e K@
P.ine foarte al#$ IK Ore" co%plet K@
0ul+i e cartofi instant IK P.ine e +r.u inte+ral$ K@
;iere- ulcea$ I@ Paste in f$in$ , cernut$ 6K
Corn flaAes BK P.ine e secar$
co%plet$
6@
;orcov BK ;a"$re vere 6@
Naharo"$ 9"ah$r al#: CK 0asole al#$ 6@
P.ine al#$ C@ P.ine inte+ral$ 5K
Ore" al# C@ >actate 5K
Cartofi C@ 0ructe proaspete 5K
Poru%# C@ >inte 5@
Sfecl$ C@ N$ut 5@
Miscuii C@ 0asole uscat$ 4K
Paste 9f$in$ al#$: ?K Ciocolat$ a%$ruie 44
Manane ?@ 0ructo"$ 4@
Stafie ?@ Arahie 3K
>e+u%e ver"i S 3K
Din orina e a si%plifica- propun ca +luciele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+lucie
#une= 9cu inice +lice%ic sc$"ut: *i <+lucie rele= 9cu inice +lice%ic riicat:- eoarece aceast$
istincie v$ va per%ite s$ escoperii- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ceentului
u%neavoastr$ poneral(
Gl!ci,ele rele
Acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare provoac$ o cre*tere %are a +luco"ei in s.n+e
9hiper+lice%ie:(
Este ca"ul "ah$rului e %as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca
pr$jiturile:- ar este *i ca"ul tuturor +lucielor rafinate inustrial- ca f$ina al#$ *i ore"ul al#- sau al
alcoolului 9&n special alcoolul istilat:- precu% *i al cartofului *i al poru%#ului(
Gl!ci,ele .!+e
Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt +luciele a c$ror asi%ilare e c$tre or+anis%
este sla#$ *i provoac$- prin ur%are- o cre*tere reus$ a +luco"ei in s.n+e(
Este ca"ul cerealelor #rute 9f$in$ cu t$r.e:- al ore"ului inte+ral *i al unor f$inoase ca lintea *i
#o#ul- ar %ai ales ca"ul %ajorit$ii fructelor *i al tuturor le+u%elor- pe care le inclue% *i &n
cate+oria fi#relor ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole vere: *i care conin- toate- o cantitate reus$
e +lucie(
C. LIPIDELE (sa! GR/&IMILE)
Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i(
)n funcie e ori+inea lor- se eose#esc ou$ %ari cate+orii e lipie2
, lipidele de origine animal sunt lipiele pe care le conin carnea- pe*tele- untul- #r.n"a-
s%.nt.na proasp$t$ etc(D
, lipidele de origine vegetal sunt lipiele in uleiul e arahie- %ar+arina etc(
Se pot clasifica lipiele *i &n ou$ cate+orii e aci"i +ra*i2
, acizii grai saturai, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- ou$ *i lactate 9lapte- unt-
s%.nt.n$- #r.n"$:D
, acizii grai mononesaturai sau polinesaturai/ acestea sunt +r$si%ile care r$%.n
lichie la te%peratura a%#iental$ 9uleiul e floarea'soarelui- e rapi$ *i %$sline:- e*i unele
pot fi soliificate prin hiro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( !otoat$- &n aceast$ cate+orie
tre#uie incluse toate +r$si%ile e pe*te(
>ipiele sunt necesare &n ali%entaie( Pe l.n+$ aceasta ele conin nu%eroase vita%ine 9A- D-
E- O: *i aci"i +ra*i eseniali 9aciul linoleic *i aciul linolenic: *i servesc la ela#orarea unor hor%oni(
Nu%ai +r$si%ile presate la rece , o#inute in pri%a presare , +arantea"$ coninutul e aci"i
+ra*i eseniali(
Asi%ilarea +r$si%ilor este pertur#at$ c.n acestea sunt a%estecate cu +luciele rele- ceea ce
are rept consecin$ o i%portant$ stocare e ener+ie- su# for%a +r$si%ilor e re"erv$(
)n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu
+r$si%e ne'au invaat ali%entaia- c.n- e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai
puine +r$si%i- ar la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$(
Anu%ite lipie sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$
tipuri e colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %eninerea colesterolului total la
cel %ai sc$"ut nivel posi#il- prin reunirea tuturor coniiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$
fie cel %ai %are
5
(
!re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipiele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$-
sunt unele care au tenina e a'l face s$ sca$ si%itor(
De fapt- pentru a fi o#iectivi- +r$si%ile tre#uie &%p$rite &n trei cate+orii2
3( grsimile care mresc colesterolul
Acestea sunt +r$si%ile saturate care se re+$sesc &n carne- %e"eluri- unt- #r.n"$- untur$-
lactateD
4( grsimile care nu au dec)t o mic influen asupra colesterolului
Acestea sunt coninute e crustacee- ou$- carnea e pasare , 9f$r$ piele:D
5( grsimile care scad colesterolul
Acestea sunt uleiurile ve+etale2 %$sline- rapi$- floarea'soarelui- poru%# etc( C.t espre
pe*te- +r$si%ea acestuia nu intervine cu aev$rat &n %eta#olis%ul colesterolului- ci constituie un %o
e prevenire a #olilor cariovasculare- f$c.n s$ sca$ tri+liceriele *i &%pieic.n tro%#o"ele( Prin
ur%are- tre#uie s$ %.nc$% pe*te +ras 9so%on- ton- scru%#ie- herin+- sarin$:(
;etoa e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luciele
<#une= *i cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+ei &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ avei
un colesterol cu tenin$ e cre*tere sau ac$ orii s$ fii asi+urai &%potriva riscului #olilor cario'
vasculare
6
(
D. 'IBRELE ALIMENTARE
5
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:
6
Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenei sale asupra riscurilor cario'vasculare( V$
reco%an$% s$'l citii cu atenie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %etoe va fi cea aecvat$(
9n(a(:
Acestea sunt su#stanele coninute &n special e le+u%e- le+u%inoase- fructe *i cereale &n
stare #rut$(
De*i ele nu au nici o valoare ener+etic$ a priori- fi#rele ali%entare joac$ un rol e/tre% e
i%portant &n i+estie- &n special atorit$ celulo"ei- li+ninei- pectinei *i a %ucila+iilor pe care le conin(
Ele asi+ur$ un #un tran"it intestinal- iar a#sena lor st$ la ori+inea %ajorit$ii ca"urilor e constipaie(
0i#rele fiin- totoat$- foarte #o+ate &n vita%ine- oli+oele%ente
K
*i &n s$ruri %inerale- insuficiena lor
poate uce la +rave carene(
Ele &%pieic$ a#sor#ia- pe cale i+estiv$- a lipielor- i%inu.n astfel riscul e
aterosclero"$(
Pe e alt$ parte- fi#rele au avantajul e a li%ita efectele to/ice ale anu%itor su#stane
chi%ice- cu% sunt aitivii *i coloranii( Dup$ opinia unor %eici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re ar
avea capacitatea e a proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor
i+estive(
)n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e via$ in $rile inustriali"ate a avut ca ur%are sc$erea
consu%ului e fi#re(
0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i- &n vre%e ce aportul "ilnic
necesar ar fi e 6@ e +ra%e(
)n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate 9eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap
e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+(
Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntoteauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani
esenialul hranei lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$-
aic$ f$in$ #rut$- care coninea fi#rele e celulo"a in +r.u(
Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e via$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$
le+u%ele- iar pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- aic$ f$in$ in care au fost eli%inate
fi#rele( )n acest %o e/plic$ autorit$ile %eicale in Italia nu nu%ai frecvena %ai %are a o#e"it$ii-
ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a cancerelor i+estive(
?
&UR&ELE DE 'IBRE (CELULOZ/)
0i co+ce+ra1ia lor la 233 - ,e ali"e+e
Produse cerealiere 0egume uscase ,ructe uscate oleaginoase
!$r.e 6@
+
0asole uscat$ 4K + Nuc$ e cocos
uscat$
46
+
P.ine
inte+ral$
35
+
;a"$re
uscat$
45 + S%ochine uscate 3B
+
0$in$
necernut$
3I
+
>inte 34 + ;i+ale 36
+
Ore" inte+ral K + N$ut 4 + Stafie C +
Ore" al# 3 +
P.ine al#$ 3 + Cur%ale I +
Arahie I +
0egume verzi ,ructe proaspete
;a"$re vere 34 Var"$ 6 + N%eur$ B +
K
Oli+oele%ente , aic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$i infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt necesare
pentru anu%ite reacii chi%ice in or+anis%- &neplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
?
Ve"i pu#licaiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriie in Centrul Naional e Cercetare a Cancerului-
Genova( 9n(a(:
fiart$ +
P$trunjel I + Riichi 5 + Pere cu coaj$ 5 +
Spanac fiert C + Ciuperci 4-K + ;ere cu coaj$ 5 +
0etic$
C
K + ;orcovi 4 + C$p*uni 4 +
An+hinare 6 + Salat$ vere
9l$ptuc$:
4 + Piersici 4 +
Pra" 6 +
S'a e%onstrat c$ fi#rele 9celulo"a: au o aciune #enefic$ &n ca"ul o#e"it$ii( Introucerea lor
&n ali%entaie are ca efect sc$erea +lice%iei- ca *i a insuline%iei 9aic$ a secreiei e insulin$:- care
sunt r$spun"$toare , up$ cu% vo% veea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e
re"erv$(
Dintre cele patru %ari fa%ilii e su#stane ali%entare- proteinele sunt a#solut necesare
or+anis%ului- eoarece conin a%inoaci"i cu at.t %ai inispensa#ili- cu c.t corpul nostru nu *tie s$'i
fa#rice( !ot a*a stau lucrurile &n privina unor anu%ite +r$si%i care conin vita%ine *i a oi aci"i
+ra*i eseniali 9aciul linoleic *i aciul linolenic:- pe care celulele noastre sunt incapa#ile s$ le
sinteti"e"e( Nu%ai +luciele ar putea fi consierate cel %ai puin necesare- pentru c$ or+anis%ul *tie
s$ prouc$ +luco"$ in +r$si%ile e re"erv$(
Dar tre#uie *tiut c$ lipiele *i proteinele se +$sesc eseori co%#inate &n acelea*i ali%ente-
cu% este ca"ul c$rnii(
Pe e alt$ parte- nu%ai +luciele *i lipiele au o putere ener+etic$ %are(
De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$-
proteinele( Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenena sa la
oar trei cate+orii2
, +lucie sau hirai e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=:
, lipide
, fibre alimentare
C.n un ali%ent va conine- &n acela*i ti%p- *i +lucie *i lipie- ca &n ca"ul arahielor- vo%
spune c$ este glucidolipidic.
REZUMAT
Proteinele sunt su#stane care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2
carne- pe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt inispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$(
1lucidele sau hidraii de carbon sunt su#stane care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc
&n ali%ente care- la ori+ine- conin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%ion 9f$in$- cereale- f$inoase:(
A#sor#ia +lucielor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt
clasificate &n funcie e puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin inicele +lice%ic( Se poate face- e
ase%enea- iferena &ntre <+luciele #une=- cu inice sc$"ut- *i --+luciele rele=- cu inice +lice%ic
riicat(
0ipidele sunt su#stane a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt
+r$si%i 9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne-
lactate:- altele- i%potriv$- contri#uie la sc$erea lui 9uleiul e %$sline etc(:(
,ibrele alimentare %celuloza&. &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- anive-
pra"- spanac- fasole vere:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conin
fi#re &n %are cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficiena lor uce la carene
+rave(
C
0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:
CLA&I'ICAREA LIPIDELOR4 GLUCIDELOR4 GLUCIDO5LIPIDELOR I A
'IBRELOR ALIMENTARE
>IPIDE
B
G>UCIDE A>I;EN!E
G>UCIDO'
>IPIDICE
0IMRE
A>I;EN!ARE
I
CARNE 0RINR >AP!E SPARANGTE>
, OAIE PUINE NUCI SA>A!R VERDE
, VACR MISCUIVI A>UNE SPANAC
, VIVE> OREN ARATIDE VINE!E
, CA> CAR!O0I ;IGDA>E RO1II
, PORC PAS!E CREIER DOV>ECEI
;ENE>URI GRI1 0ICA! VE>INR
PASRRE CU1'CU1 SOIA 9f$in$: VARNR
IEPURE !APIOCA GER;ENI DE
GRUU
CONOPIDR
PE1!E 0ASO>E
USCA!R
PAS!E CU OU VARNR ACRR
CRAM ;ANRRE NUCR DE
CAHOU
0ASO>E VERDE
CREVE!E >IN!E NUCR DE
COCOS
PRAN
>ANGUS!R NRU! CIOCO>A!R ARATIDE
>ANGUS!R ;ORCOVI NATRR ARDEI GRAS
OU ;IERE ;RS>INE ANDIVE
UN! A>COO> CAS!ANE CIUPERCI
MRUNNE!U
RI
PORU;M CAS!ANE
DU>CI
NAPI
U>EIURI 0RUC!E SCOICI SA>ASI0I
3@
;ARGARIN
E
0RUC!E
USCA!E
S!( HAWUES 0RUC!E
S!RIDII >EGU;E USCA!E
AVOCADO
CLA&I'ICAREA GLUCIDELOR
GLUCIDE RELE GLUCIDE BUNE
NATRR DIN !RES!IE
9al# sau ro*cat:
CEREA>E MRU!E
9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(:
NATRR DIN S0EC>R 0AINR MRU!R 9necernut$:
NATRR MRUN NERA0INA! PUINE inte+ral$
;IERE PUINE e secar$- inte+ral$
SIROP DE ARVAR PUINE cu t$r.e
DU>CIURI OREN inte+ral
;E>ASR PAS!E in f$in$ inte+ral$
B
!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conin *i proteine
9protie:( 9n(a(:
I
Conin o foarte sla#$ proporie e +lucie( 9n(a(:
3@
Salsifi- lat( 2corzonera hispanica 9n(tr(:
DU>CEVURI- HE>EURI GER;ENE DE GRUU
)NGTEVA!R DE 0RI1CR MOM VERDE
MRU!URI DU>CI >IN!E
9sucuri aciulate- coca cola: 0RUC!E
0RINR RA0INA!R VE>INR
9pentru #a+hete- fran"el$-
pes%ei:
NAP
PRRHI!URI DIN 0RINR
A>MR 1I NATRR 1I NATRR
GER;ENI DE SOIA
PINNA ;UGURI DE MA;MUS
MRIO1E- CORNURI-
MISCUIVI
INI;R DE PA>;IER
0OIE!AHE- SU0>EURI SA>SI0I
PAS!E A>ME VINE!E
9spa+hete- ravioli etc(: DOV>ECEI
OREN A>M 9rafinat: CAS!RAVEVI
A;IDON DIN CAR!O0I RO1II
;ORCOVI RIDICTI
PORU;M CIUPERCI
A;IDON DIN PORU;M VARNR
GRI1- CU1'CU1 CONOPIDR
A;IDON 0ASO>E VERDE
CEREA>E cernute PRAN
, 0U>GI DE PORU;M ANGTINARE
, PE!A>E DE PORU;M ARDEI GRAS
, OREN SU0>X SA>A!R VERDE
A>COO> 9&n special istilat: SPANAC
NRU!
;ANRRE USCA!R
0ASO>E USCA!R
CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@P
cacao
CAPITOLUL III
CUM &E PRODUC 6ILOGRAMELE N E%CE&7
A% v$"ut &n capitolul I c$ solul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu
putea e/plica e/cesul poneral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are-
e/ist$ o alt$ e/plicaie- pe care o propun spre stuiu &n acest capitol(
A. IN&ULINA
Procesul e constituire sau e neconstituire a +r$si%ii e re"erv$ fiin le+at irect e secreia
e insulin$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e fa$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on(
3nsulina
33
este un hor%on secretat e pancreas- rolul ei fiin vital &n %eta#olis%( 0uncia sa este
aceea e a aciona asupra +luco"ei aic$ asupra "ah$rului: in s.n+e- astfel &nc.t aceasta s$ intre &n
esuturile or+anis%ului( )n acest staiu- +luco"a este folosita fie pentru a satisface nevoile ener+etice
i%eiate ale corpului- fie , ac$ e/ist$ &n cantitate %are , s$ constituie re"erve e +r$si%e(
Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce coniii- cu ce tip e
ali%entaie *i &n ce proporii se constituie re"ervele e +r$si%e(
B. INGERAREA UNEI GLUCIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singur 9f$r$ alt aaos:(
P.inea este o +luci$ al c$rui a%ion transfor%at &n +luco"$ trece irect &n s.n+e(
Or+anis%ul se afl$- su#it- &n hiper+lice%ie
34
9cre*terea procentului e "ah$r in s.n+e:( Pancreasul se
ecie- atunci- s$ secrete insulin$( Aceast$ secreie e insulin$ are- e fapt- ou$ o#iective2
3( , S$ fi/e"e +luco"a &n esuturile or+anis%ului- fie pentru a constitui o re"erv$ e ener+ie
pe ter%en scurt- folosit$ pentru nevoile vitale i%eiate ale corpului 9+lico+en:- fie pentru a constitui
un stoc pe ter%en %ai lun+- ca re"erv$ e +r$si%eD
4( , S$ sca$ procentul e "ah$r in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:(
C. INGERAREA UNEI GLUCIDE I A UNEI LIPIDE
De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt(
)n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faa unui proces ientic celui escris la
para+raful preceent(
Glucia se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$
insulin$(
Diferena funa%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipia se re+$se*te &n s.n+e-
transfor%at$ in aci +ras(
Dac$ pancreasul se afl$ in perfect$ stare- o"a e insulin$ pe care o va secreta va fi e/act &n
raport cu cantitatea e +luco"$ ce tre#uie prelucrat$( Dac$ pancreasul are o funcionare efectuoas$-
cantitatea e insulin$ pe care o va eli#era va fi %ai %are ec.t cea necesar$ pentru prelucrarea
+luco"ei *i- astfel- o parte in ener+ia lipiei 9care- &n %o nor%al- ar fi fost evacuat$:- va fi stocat$
anor%al- ca re"erv$ e +r$si%e( )nele+ei- acu%- c$ starea pancreasului este aceea care &l eose#e*te
pe iniviul cu tenin$ la &n+r$*are e cel care poate %.nca orice- f$r$ s$ se &n+ra*e- pri%ul fiin
afectat e hiper'insulinis%(
D. INGERAREA LIPIDELOR &INGURE
De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singur 9f$r$ alt- aaos:(
;eta#olis%ul unei lipie sin+ure nu are nici un efect +lice%ic- aic$ nu are loc nici un fel e
eli#erare e +luco"$ &n s.n+e( )n consecin$- pancreasul nu secret$ practic insulin$(
33
Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(:
34
Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:
4n absena insulinei nu exist, prin urmare, stocare de energie.
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipie nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul
procesului e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanele care sunt necesare
%eta#olis%ului s$u ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i eseniali- precu% *i s$rurile
%inerale 9calciul in lactate:(
Aceast$ e%onstraie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e
*tiin$ e%ineni- &i face pe %uli s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ii ei( C$ci realitatea- v$ ai sea%a-
f$r$ &noial$- este puin %ai co%plicat$(
)n schi%#- ea preci"ea"$ esena feno%enului care ne interesea"$- esena in ceea ce tre#uie
cunoscut pentru a &nele+e re+ulile funa%entale pe #a"a c$rora vo% lucra(
Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$-
efine*te procesul funa%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca
s$ &nele+ei e ce- continu.n s$ %.ncai a#solut nor%al- ar <diferit=- putei piere , &ntr'o pri%$
etap$ , toate Ailo+ra%ele e/ceentare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %eninei la un nivel ieal(
Not$2 Pancreasul este- &ntruc.tva- *eful e orchestr$ al %eta#olis%ului( Dac$ este &n
#un$ stare- &*i va &neplini nor%al funcia care const$ &n sc$erea +lice%iei prin
proucerea o"ei aecvate e insulin$( Dac$ este afectat- eci ac$ sufer$ e
hiperinsulin$- va avea tenina s$ eclan*e"e o stocare anor%al$ e aci"i +ra*i-
aic$ +r$si%i e re"erv$( De aceea- pancreasul , prin funcia sa insulinic$ , va fi
responsa#il pentru Ailo+ra%ele e/ceentare( Vo% veea %ai eparte c$ o
ali%entaie hiper+luciic$ uce- &n ti%p- la o isfuncie pancreatic$(
CAPITOLUL IV
GE&TIONAREA DEPOZITELOR DE GR/&IME
)n capitolul preceent a% pus &n evien$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$(
Acesta este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area <e ce ne &n+r$*$%8=(
Ai &neles c$ asociaia lipideglucide, n cadrul unei funcionri pancreatice detectuoase,
poate sta la originea 5ilogramelor excedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +lucie- ar
tre#ui s$ preci"e" c$ %$ refer la <+luciele rele=- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II- cau"a
+r$si%ii ar fi %ai e+ra#$ calitatea- ec.t pre"ena acestora in ur%$ &n ali%entaie(
Poate c$ *tii eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*tei este %ecanis%ul *tiinific al
feno%enului(
Pro#a#il c$ nu cunoa*tei nici %etoa prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale
modului de alimentaie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %eninerea echili#rului poneral(
S$ ne i%a+ina% c$ suntei un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n- e fapt , in.n cont e
&n$li%ea pe care o avei , +reutatea u%neavoastr$ ieal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Avei-
prin ur%are- o +reutate e/ceentar$ e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intoteauna o corpolen$
*i o +reutate %ai %are ec.t cea <nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta
nu &nsea%n$ c$ noul %oel ali%entar pe care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F
Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era
aproape ieal$- pe c.n aveai 4@'4K e ani( Dar- puin c.te puin- f$r$ ca s$ v$ ai sea%a- ai luat
c.teva Ailo+ra%e- &n %o pro+resiv(
;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 seentaris% *i schi%#area
re+i%ului ali%entar(
Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe
scara social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecina %aternit$ii(
Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferina taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinele
ali%entare o#.nite &n carul vieii profesionale *i sociale(
Deci avei %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$pai e ele(
)n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consieraie nu%ai aspectul tehnic al
feno%enului(
Principiul e #a"$ al noului %o e ali%entaie escris &n cartea e fa$ se #a"ea"$- &n parte-
pe faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- se evit$ a%estecarea lipielor cu +luciele rele- av.n +rij$ s$
prefer$% lipiele #une- &n scopul prevenirii #olilor cario'vasculare(
>ipiele vor fi &nsoite e iferite le+u%e- &n special e fi#re 9ceea ce vo% veea- %ai
eparte- &n etaliu:(
Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luciele rele nu fi+urea"$2
Nr. 2.
2ardele 9lipie #une Y proteine:
6mlet cu ciuperci 9lipie Y fi#re:
2alat verde 9fi#re:
7r)nz 9lipie Y proteine:
&a! Nr. 8
+ruditi 9fi#re:
Pulpa de berbec cu
fasole verde
9lipie Y proteine Y fi#re:
2alat verde 9fi#re:
8meur 9+lucie #une Y fi#re:
&a! Nr. 9
2alat de roii 9fi#re:
-on cu vinete 9lipie #une Y proteine Y
fi#re:
2alat verde 9fi#re:
7r)nz 9lipie Y proteine:
Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conine +lucie rele( Este evient c$ fiecare intre
aceste feluri va fi %.ncat f$r$ p.ine( Atenie la #r.n"eturile e vaci- care conin K + e +lucie la 3@@
e +ra%e( Este %ai #ine sa le consu%ai la %icul ejun sau la +ustare- evit.n s$ le %.ncai la
sf.r*itul unei %ese care conine lipie(
35
S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi Zcu% are loc piererea &n
+reutate(
)n capitolul preceent a% v$"ut c$- ac$ ali%entaia ar fi lipsit$ e +lucie- pancreasul nu ar
secreta insulin$ *i c$- &n consecin$- nu s'ar constitui +r$si%i e re"erv$(
Deoarece or+anis%ul are nevoie e ener+ie pentru a'*i %enine echili#rul vital 9%eninerea
te%peraturii corporale la aproape 5C
o
C *i consu%ul ener+etic pentru %i*care:- el va recur+e la
+r$si%ile e re"erv$ pentru a o#ine ener+ia care &i este necesar$(
Astfel- ali%ent.nu'se a#solut nor%al 9aport e vita%ine- s$ruri %inerale etc(:- or+anis%ul &*i
va reuce e la sine +r$si%ile e re"erv$- care constituie e/cesul e +reutate( )ntruc.tva- el va are-
cu prioritate- stocurile e +r$si%e acu%ulate &n preala#il(
Poate cunoa*tei re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprineri2 <ulti%ul intrat ,
ulti%ul ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=(
)n pre"ena +lucielor rele- re+ula stocurilor nu este nicioat$ respectat$- in %o%ent ce-
up$ cu% a% v$"ut &n capitolul preceent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru
nevoile i%eiate 9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su#
for%$ e +r$si%e e re"erv$- f$r$ nici o speran$ e ie*ire(
Eli%in.n +luciele rele in #olul ali%entar- or+anis%ul &*i re+$se*te eci una intre funciile
sale pri%are- care este aceea e a folosi cu prioritate stocurile- pentru a se aprovi"iona cu ener+ie(
Dar &ntre#area pe care v'o punei cu si+urana- &n +.n- este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai
e/ist$ +r$si%i e re"erv$8
Atunci c.n acestea au fost co%plet utili"ate *i ne +$si%- &ntruc.tva- &n <lichiare e stoc=-
atunci c.n or+anis%ul *i'a re+$sit practic +reutatea nor%al$- el hot$r$*te s$ p$stre"e un <stoc
ta%pon %ini%=- pe care *i'l va ali%enta treptat- el &nsu*i- pe %$sura nevoilor(
Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant orinator- va pune la punct o +estiune opti%$ a
stocurilor sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferena
+lucielor rele(
Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ facei eucia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru
%o e ali%entaie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncai cartofi pr$jii- pr$jituri *i alte ulciuri(
Gluciele rele vor putea face parte &ntoteauna in ali%entaie- cu coniia e a nu le in+era ec.t &n
%o e/cepional *i- pe c.t posi#il- &ntoteauna separat e lipie- ceea ce va constitui- totu*i- o
a#atere e care va tre#ui s$ inei cont &n +estiunea u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% veea &n
capitolul ur%$tor cu% s$ aplicai aceast$ re+ul$ cu u*urin$(
Vo% veea- %ai ales- c$ , up$ ce surplusul e +r$si%i e re"erv$ a fost resor#it , atunci
c.n vei intra &n fa"a e sta#ili"are- vei putea inclue iar- &n %esele care conin lipie- o anu%it$
cantitate e +lucie rele( Dar va tre#ui s$ fii prudeni i selectivi(
Deoarece afeciunea e care suferii- pentru a folosi un ter%en %eical- este o proast
toleran la glucoz. Aceasta este sin+ura iferen$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$nii nor%al-
ar <depunei grsimea= *i vecinul- care este uscat ca un #.- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=(
Avei o intoleran$ la "aharuri- poate e natur$ ereitar$- ar suntei- cu si+uran$- una intre
%ult'prea'nu%eroasele victi%e ale eplora#ilelor o#i*nuine ali%entare proprii civili"aiei noastre(
!otul &ncepe chiar in copil$rie2 apa &nulcit$- piureurile- pr$jiturelele- #o%#oanele *i
35
;ai %ult- ale+ei e preferin$- #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n seil$:- pentru a eli%ina "erul
care conine +lucie 9lacto"$:( 9n(a:
acaelele( Apoi- pastele *i ore"ul( Sunt cu %ult %ai u*or e preparat ec.t o spu%$ e elin$ sau o
%.ncare e pra"( Au fost- up$ aceea- +ust$rile- tartinele +roase e p.ine cu unt- chiflele cu lapte-
#rio*ele- ulceurile *i turta ulce e la #unica( ;ai t.r"iu- la internat *i la ar%at$- &n ca"ul #$r#ailor-
au "ai fost cartofii- %acaroanele *i ore"ul( Era nevoie e lucruri hr$nitoare- care s$ u%ple #urta( 1i-
&ntoteauna- %ult$ p.ine *i "ah$r( Vi se spunea c$ "ah$rul este #un pentru %u*chi(
)n continuare- pe vre%ea stueniei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ii- fie vreun
fast'foo ori un sanvici %.ncat la #irtul in col( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau
or+ani"ate pe neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hirai e'
car#on'partL=(
Iar e c.n ai intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaia u%neavoastr$ este %ult %ai e
calitate- suntei %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuine ali%entare ale anturajului(
36
Acas$- %.ncai ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a$u+.n uneori *i un sos al#(
Este rapi *i u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e(
Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntoteauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or
s$ %$n.nci un sanvici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu(
1i- apoi , prouctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &i lipse*te &n per%anen$( Pe
urata orei e pau"$ pentru %asa &i aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau
profii- 'pur *i si%plu- ca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &i per%ite s$'i re"olvi unele pro#le%e-
ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(
3K
Cafea tare- pe
c.t posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&neles- "ah$r nor%al- fiinc$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n
ace*tia nu lucrea"$(
S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii-
sau- in nou- %esele traiionale e fa%ilie( Cartofii copi &n spu"$ , la ar$- la %a%[%are , sau
+ratinai *i pe care ar fi o cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$(
1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#enu%=- o%uleul lui ;ichelin- v$ fa#ricai propriul pneu- o
roat$ e re"erv$ e care n'o s$ v$ folosii nicioat$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te
v$".n cu ochii(
Dar- %ai ales- iat$ cu% ai fost sau suntei into/icai cu +lucie e proast$ calitate- aic$
+lucie care eli#erea"$ +luco"a &n cantitate %ult prea %are(
De aceea- va tre#ui s$ facei o cur$ e e"into/icare- ceea ce- e altfel- va coincie cu
piererea e/ceentului e +r$si%e(
)ntruc.tva- va tre#ui s v ridicai pragul de toleran la zaharuri. Pentru c$- pe %o%ent- &l
avei foarte sc$"ut( Ceea ce &nsea%n$ c$- e &nat$ ce a#sor#ii cea %ai reus$ cantitate e +lucie ,
*i- &n special- e +lucie rele , pancreasul u%neavoastr$ se pune pe trea#$ *i prouce o o"$
anor%al$ e insulin$(
Cu alte cuvinte- o"a e insulin$ prous$ e pancreasul u%neavoastr$ nu se %ai raportea"$
la cantitatea e +luco"$ eli#erata &n s.n+e( 1i- pentru c$ este e/ceentar$- ea are ca efect recuperarea
unei p$ri in aci"ii +ra*i pentru a'i stoca su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( 0acei pur *i si%plu-
hiperinsulinis%(
Dar aceste fai%oase o#i*nuine ali%entare $un$toare- care vi s'au i%pri%at sau pe care le'
ai aoptat in u*urin$- nu au rept sin+ur$ consecin$ +r$si%ea u%neavoastr$( Ele %ai sunt
r$spun"$toare *i pentru un %are nu%$r e afeciuni e care ai suferit *i suferii &nc$- intre care- cele
%ai i%portante sunt oboseala *i tul#ur$rile i+estive- cu toate i%plicaiile cunoscute( Aceste ou$
aspecte speciale vor fi stuiate etaliat &n capitolele espre hipo+lice%ie *i espre i+estie(
)n acest staiu- in s$'%i lini*tesc i%eiat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le
reco%an nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor traiionale ,
un spaiu e %anevr$ nese%nificativ(
Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la introucere( Vei putea pune &n practic$-
foarte u*or- re+ulile enunate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$
36
Un stuiu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;eicine= , f$cut asupra unui nu%$r e K6@
e auli- toi aoptai in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n- o ori+ine ereitar$ 9p$rinii #iolo+ici:(
9n(a:
3K
Cafeaua- up$ cu% vo% veea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreiei e insulin$ *i %$re*te- astfel-
sensi#ilitatea la hiraii e car#on( 9n(a(:
rar &nt.lnit$(
Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%ai cate+oric unele ali%ente sau co%#inaii- v$ va fi
cu at.t %ai u*or s'o facei- cu c.t vei lua %asa &n ora*(
Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#ai e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu
poi pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospoina casei va &nele+e 9v$".n re"ultatele *i citin
aceast$ carte: c$ noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru
copii- ea &*i va schi%#a repee p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%(
)n +eneral- &n via$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a%is( Ceea ce riic$
&ntoteauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e fa$ nu
v$ sunt necunoscute- aceasta este raiunea pentru care %uli intre u%neavoastr$- lipsii e un +hi-
nu au putut nicioat$ s$ le aplice &n %o eficient(
Prin ur%are- stuiai &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulu%it$ lui- vei c.*ti+a *i
<#$t$lia pneului=- ar vei o#.ni *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(
CAPITOLUL V
METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele preceente vi s'au p$rut- poate- puin ca%
lun+i- at$ fiin ner$#area pe care o aveai e a ajun+e la %etoa propriu'"is$- pentru a aplica- f$r$
&nt.r"iere- noile principii care tre#uie s$ v$ &nlesneasc$ reali"area o#iectivului2 pierderea n greutate,
fr ca s v mai ngrai vreodatD *i aceasta- continu.n s$ ucei o via$ social$- fa%ilial$ *i
profesional$ neschi%#at$(
Dar insist foarte %ult , ares.nu'%$ &n special celor care ar avea tenina s$ nu'i ea
i%portan$ , asupra faptului c$ lectura capitolelor preceente este a#solut inispensa#il$ pentru ca
aplicarea &n practic$ a acestor principii s$ fie #ine &neleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu aev$rat-
esenial s$ cunoa*tei anu%ite %ecanis%e *i- astfel- s$ v$ scoatei pentru toteauna in %inte iei
pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$ la calorii(
A*a cu% a% ar$tat %ai sus- escrierea %etoei se va face &n ou$ etape2
3( , pierderea propriuzis n greutate/
4( , meninerea echilibrului ponderal- aic$ fa"a e sta#ili"are sau <rit%ul e croa"ier$=(
A. PIERDEREA N GREUTATE : 'AZA I
Pri%ul lucru care tre#uie f$cut c.n &ncepi s$ pui &n aplicare un proiect , care %ai este *i un
proiect a%#iios , este s$'i fi/e"i un o#iectiv(
Prin ur%are- tre#uie s$ eter%inai care este nu%$rul e Ailo+ra%e pe care le avei &n e/ces-
fiin con*tieni e faptul ca fiecare or+anis% are o sensi#ilitate proprie( E/ist$ %ai %uli factori care
pot e/plic iferena2 se/ul- v.rsta- trecutul ali%entar- istoricul ietetic- ereitatea( De aceea- este
+reu e spus c.te Ailo+ra%e vei putea piere &ntr'o s$pt$%.n$( Pentru unii- va fi un Ailo+ra%-
pentru alii- %ai puin( )n alte nu%eroase ca"uri- s'ar putea o#ine o sc$ere i%portant$ la &nceput-
apoi una %ai lent$( Nu fii nelini*tii ac$- pentru u%neavoastr$- acest proces va fi %ai lent ec.t la
o alt$ persoan$ in anturaj( Poate c$ v'ai f$cut eja o iee %ai %ult sau %ai puin precis$ espre
Ailo+ra%ele pe care orii s$ le pierei( 1tiu- e e/e%plu- c$- ac$ ai putea sc$pa e 6'K A+ 9in
cele 3@'34- pe care le avei &n e/ces:- ai fi foarte fericii(
)n ceea ce %$ prive*te- eu v$ &ncuraje" sa fii %ai e/i+eni( 0$r$ &noial$ c$ suntei a%#iio*i
&n viaa profesional$( 0ii- prin ur%are- *i &n privina +reut$ii u%neavoastr$(
a. ALIMENTELE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
1tiu in e/perien$ c$- in punct e veere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i-
foarte %ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce
nu este( Dar- &n realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e
lun+$- &nc.t nu s'ar %ai ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar
%ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai #ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n(
ZA*/RUL
Este ca%pion la toate cate+oriile e +lucie rele(
Nah$rul ar tre#ui s$ fie &nsoit &ntoteauna e si%#olul pericolului( Pentru c$ este un produs
care poate fi periculos, c.n este consu%at &n cantitate %are- a*a cu% este- in p$cate- ca"ul
%ajorit$ii conte%poranilor no*tri *i- %ai ales- al copiilor(
I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este inispensa#il s$ fii convin*i o at$ pentru
toteauna e rolul s$u nefast &n ali%entaie *i e consecinele sale- nu nu%ai &n privina e/cesului
poneral- ci %ai ales &n privina o#oselii 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:- a ia#etului-
+astritelor- ulcerelor- cariilor entare *i %alaiilor coronariene(
Dar "ah$rul este inispensa#il- poate c$ v$ +.nii u%neavoastr$( Ei #ine- nuF nu este
inispensa#il( Dovaa este c$- ti%p e "eci e %ii e ani- o%ul nu 3'a avut la ispo"iie *i nu i'a fost
r$u in cau"a asta- ci i%potriv$(
Nah$rul- cu %ai puin e ou$ secole &n ur%$- era &nc$ un prous e lu/- puin accesi#il
pentru %ajoritatea oa%enilor( Ast$"i- "ah$rul face acelea*i rava+ii c.t alcoolul *i ro+ul la un loc(
Dar- vei &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul
%ini% inispensa#il in s.n+e8
Mun$ &ntre#areF
Aflai c$ or+anis%ul nu are ce face cu un aport e/terior e "ah$r 9e altfel- toc%ai &n acest
ca" este pertur#at- la nivelul +lice%ic: c$ci el *tie s$ *i'l fa#rice sin+ur- su# for%$ e +luco"$- c.n
are nevoie- *i asta *i prefer$- +luco"a fiin- &ntr'aev$r- sin+urul car#urant al or+anis%ului(
Pe %$sur$ ce or+anis%ul &*i eter%in$ nevoile e "ah$r- acesta in ur%$ este fa#ricat irect
in re"ervele e +r$si%e( Gr$si%ile sunt- pur *i si%plu- transfor%ate &n +luco"$(
De aceea- nu %ai consu%ai "ah$rF
Din ou$ una2 ori v$ lipsii e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$
3?
(
PINEA
P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De
#ine- &n ca"ul <p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul prousului e
proast$ calitate- care este v.nut &n %area %ajoritate a #rut$riilor(
P.inea o#i*nuit$ este fa#ricat$ cu f$ina cernut$ 9f$r$ s$ %ai vor#i% e aluaturile inustriale
con+elate: *i- e aceea- este total lipsit$ e ceea ce este necesar unui %eta#olis% nor%al( Pe plan
nutritiv- ea nu auce ni%ic altceva ec.t ener+ie su# for%$ e +luco"$(
Pe plan i+estiv- p.inea nu auce ec.t tul#ur$ri- at fiin c$ toate ele%entele care ar fi
tre#uit s$'i asi+ure o #un$ i+estie au isp$rut &n procesul e rafinare a f$inii(
De altfel- cu c.t o p.ine este %ai al#$- cu at.t este %ai <rea=( Pentru c$ al#eaa inic$ un +ra
&nalt e cernere a f$inii(
P.inea cu t$r.e
3C
sau p.inea inte+ral$- fa#ricat$ up$ %oa veche- cu f$ina necernut$- este
%ult %ai accepta#il$- pentru c$ ea conine fi#re 9celulo"$:( Cantitatea e +luco"$ pe care o
eli#erea"$ este cu %ult inferioar$ celei in p.inea al#$( Deci <&n+ra*$= %ai puin(
Dar- oric.t ar fi e #un$- *i aceast$ p.ine va fi supri%ata e la %as$( )n schi%#- va tre#ui sa
%.ncai p.ine- &n cantitate nor%al$- la %icul ejun- a*a cu% vo% veea- &n etaliu- %ai t.r"iu(
V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%eiat(
Dac$ suntei un consu%ator o#i*nuit cu p.ine al#$ cu% este ca"ul pentru 6KP in populaie-
nu avei ni%ic e pierut- ac$ nu o %ai %.ncai 9cu e/cepia Ailo+ra%elor:( )n schi%#- avei totul e
c.*ti+at- pentru c$ este at.t e $un$toare s$n$t$ii u%neavoastr$- &nc.t hot$r.rea luat$ este foarte
&neleapt$(
Dac$ &ns$ %.ncai exclusiv p.ine nea+r$ sau p.ine inte+ral$- fa#ricat$ in f$in$ necernut$
9ceea ce ovee*te c$ avei eja o #un$ cultur$ ietetic$:- riscai- &ntr'aev$r- s$ pierei ceva- %ai
ales la nivelul tran"itului intestinal(
Dar fii pe pace- nu nu%ai c$ vei putea s'o %.ncai la %icul ejun- &n continuare- ar v$ vo%
reco%ana- &n co%pensaie- consu%ul e le+u%e #o+ate &n fi#re- al c$ror rol &n tran"itul intestinal
este la fel sau chiar %ai i%portant(
'/INOA&ELE
0$inoasele sunt constituite in a%ion( Acestea sunt- &n %ajoritate- +lucie rele- iar unele vor tre#ui
s$ fie e/cluse(
+artoful
Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anecot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost aus in
lu%ea nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiin$ aceast$ r$$cin$ #un$ e at
3?
Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a:
3C
>a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:
oar la porci( Au consierat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu
popoarele norice , +er%ani- scaninavi- irlane"i((( care au aoptat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu
prea aveau &ncotro- fiinc$ eseori altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
0rance"ii au tratat cu ispre acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole(
Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea i folosirea
cartofului- scris e Par%entier- pentru ca s$ se eci$ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune(
;ai t.r"iu s'a escoperit c$ acesta era plin e vita%ine *i e s$ruri %inerale- ar c$ &*i
pierea %ajoritatea calit$ilor prin fier#ere *i- %ai ales- prin cur$area cojii(
E/peri%ente recente e%onstrea"$ c$ +luco"a eli#erat$ e cartof &n carul proceselor
%eta#olice este foarte %are(
Dieteticienii traiionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( )n
raport cu un inice 3@@- care este cel al +luco"ei pure- s'a putut e%onstra c$ inicele cartofului este
C@- ceea ce face in el unul intre +luciele rele- &n ciua co%ple/it$ii %oleculei sale e hirat e
car#on 9ve"i capitolul II:( )n afar$ e aceasta- s'a putut verifica faptul c$ prelucrarea inustrial$ a
cartofului 9piureul instant: &i face s$ creasc$ inicele +lice%ic la IK(
Prin ur%are- uitai'v$ la cartoful a#urin- in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a.nc
ispreF
Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se "runcin$(
Cartoful pr$jit- &n sine- este un ali%ent +lucio'lipiic- &ntru'c.tva ca p.inea cu unt( El nu
poate fi consu%at f$r$ riscul e a v$ &n+r$*a- eoarece uleiul e pr$jit care &l &%#i#$ va fi stocat su#
for%a e +r$si%e e re"erv$(
0riptura cu cartofi pr$jii este eci o ere"ieF
Alun+ai'v$ in %inte i%a+inea aceasta- care este a celei %ai proaste co%#inaii ali%entareF
>ipiele in carne *i +luciele rele in cartofii pr$jii constituie un a%estec contra naturii(
Eu *tiu c.t v$ cost$ a#anonarea acestui fel <naional=- ar este preul care tre#uie pl$tit
pentru a v$ atin+e o#iectivul( C.n vei fi ajuns la re"ultat- nu vei re+reta(
Citin capitolul asupra i+estiei- vei &nele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul
e carne *i +lucie *i v$ vei a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secunare
este r$spun"$tor( Ai putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o
cartoaf$=(
De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ cee" &n faa unor cartofi pr$jii- ci
s$ hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poi hot$r& orice:-
ar nu oricu%( Pentru c$- ac$ tot te a#ai- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e
%ai #un( Dac$ vrei s$ li%itai consiera#il pa+u#a- atunci %.ncai cartofii pr$jii cu salat$( Este
e/celent$- ar- %ai ales- fi#rele e celulo"$ in salat$ per%it- &ntr'un fel- captarea a%ionului *i fac
in acest a%estec o +luci$ care eli#erea"$ +luco"a &ntr'o cantitate e/tre% e li%itat$(
Atunci c.n v$ co%anai friptura- la restaurant- for%ai'v$ refle/ul e a &ntre#a i%eiat cu
ce +arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntoteauna *i altceva &n afara cartofilor( >uai fasole vere- ro*ii-
spanac- vinete- elin$- conopi$- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conin
+lucie releD atunci luai nu%ai salat$ vere(
Acas$- folosii'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+ei le+u%ele cu care vei servi carnea(
Fasolea uscat
Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ cona%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai
e sus- cu privire la cartof( Ei #ine- se &n*eal$F In pri%a versiune a c$rii e faa- nu cru$% nici
fasolea *i nici cel %ai no#il %o e a o prepara2 iahnia(
Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in CastelnauarL- ar- %ai
ales- e la fraii Span+hero- pentru i+norana %ea(
De atunci- a% escoperit cu surprinere *i %are satisfacie virtuile #o#ului e fasole( Acesta
tre#uie clasificat printre +luciele #une- at fiin c$ pre"int$ un incie +lice%ic foarte sc$"ut(
3B
!otu*i- v$ reco%an s$ evitai fasolea uscat$ &n 0a"a I- cu e/cepia ca"ului &n care v$ hot$r.i
3B
Ve"i capitolul II 9n(a(:
s'o consu%ai &n e/clusivitate- la %icul ejun- &n locul p.inii ne+re(
Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n
li%ite raionale , &n 0a"a II(
Orezul
Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin traiie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un
ali%ent co%plet- eoarece conine toate ele%entele nutritive inispensa#ile pentru %eninerea vieii(
)n schi%#- ore"ul al#- consu%at , &n +eneral , ast$"i- este foarte rafinat( 1i asta &ntr'o
ase%enea %$sur$- &nc.t nu'i %ai r$%.ne aproape nici un fel e ele%ente nutritive- cu e/cepia unuia
e care te'ai lipsi #ucuros2 a%ionul(
Ore"ul o#i*nuit 9ecorticat: tre#uie- prin ur%are- e/clus- pentru c$ , la fel ca *i f$ina cernut$
, este o +luci$ rea- care eli#erea"$ o %are cantitate e +luco"$(
Di%potriv$- ore"ul co%plet *i- chiar %ai #ine- ore"ul s$l#atic canaian vor putea intra &n
%eniul u%neavoastr$- cu coniia e a nu le %.nca &%preun$ cu lipiele 9unt sau #r.n".:( Asociat
cu ro*iile 9sc$"ute prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a
fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea 9ve"i reeta in ane/$:(
>a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu aev$rat- un
%are p$cat(
Pro#a#il c$ aceast$ a#sen$ se atorea"$ aspectului s$u +ri'%aroniu(
Prorumbul
Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii(
Acu% patru"eci e ani- nu +$seai o cutie cu poru%# &n toat$ Europa- pentru c$ era un
ali%ent re"ervat e/clusiv ani%alelor(
)n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor(
Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;ile'\est( A ur%at o
perioa$ e aev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaia
&nfo%etat$ a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuin$ care a fost aus$ *i &n Europa- o
at$ cu ocupaia a%erican$ e up$ r$"#oi(
Cu% s$ te %ai %iri- ast$"i- c$ poru%#ul are un inice +lice%ic riicat ceea ce'l clasific$
printre +luciele rele , e vre%e ce a folosit secole &ntre+i la &n+r$*atul vitelor8 Dar %ai interesant e
*tiut este faptul c$ prelucrarea inustrial$ a poru%#ului &i %$re*te consiera#il inicele +lice%ic- ceea
ce face ca pop'corn'ul *i corn'flaAes'urile s$ ai#$ o putere hiper+lice%ic$- altfel spus- e
--supra&n+r$*are=(
Pastele
Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/cluei in
ali%entaie( Prin natura lor- pastele sunt +lucie rele- fa#ricate- aproape &ntoteauna- in f$in$
cernut$- cu aaos e lipie2 unt- ou$( #r.n"$- uleiuri etc( 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane
pu#licitare- ar- cu- c.t sunt %ai <#o+ate=- cu at.t pastele evin %ai +lucio'lipiice *i- astfel-
contrarii principiilor noastre(
V$ &nele+ a%$r$ciunea la +.nul c$ tre#uie s$ supri%ai pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt
proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase(
!otu*i- ac$ in nefericire suntei servii cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$
ec.t un profun ispre:- avei fora e a nu v$ atin+e e ele- c.t ti%p suntei &n 0a"a I- aic$ &n fa"a
e pierere &n +reutate( Atunci c.n ai atins <rit%ul e croa"ier$= in 0a"a II- +ustai'le- ac$
suntei si+uri c$ %erit$ acest sacrificiu(
C.t espre pastele inte+rale- aic$ acelea fa#ricate in f$in$ necernut$- vor putea face parte
in ali%entaia nor%al$ a 0a"ei II *i v$ voi spune %ai t.r"iu &n ce %o%ent al "ilei este %ai convena#il
s$ le %.ncai(
Pastele co%plete sunt clasificate &n cate+oria +lucielor #une- &n %$sura &n care inicele lor
+lice%ic este nu%ai e 6K(
!re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest prous este clasificat 9&n 0rana:- &n %o a#u"iv-
printre prousele ietetice( Co%ercianii pot- astfel- s$ le v.n$ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele
nor%ale- ceea ce este cu at.t %ai scanalos- cu c.t preul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$
%ateria pri%a sufera %ai puine prelucr$ri inustriale(
)n $rile norice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.nute la acela*i pre ca *i
celelalte( Pute% eci spera c$ eschierea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$
situaie &ntr'un %o fericit(
Celelalte glucide rele
;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%ai cu
re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunai cel puin te%porar(
E/ist$ *i alte +lucie rele2 vei +$si o list$ e/haustiv$ la sf.r*itul capitolului II( Este %ai #ine
s$ le cunoa*tei- ca s$ le putei evita c.t nu e prea t.r"iu- c.n le &nt.lnii &ntr'un %eniu- &ntr'o
%.ncare sau &n farfuria u%neavoastr$( S$ cit$%- la +r$%a$ cu*'cu*ul- ca *i toate celelalte cereale
prelucrate *i &%#o+$ite cu +r$si%i- "aharuri *i cara%el- pe care le %.ncai eseori la %icul ejun- ca
s$ ave% con*tiina &%p$cat$(
C.t espre linte- n$ut- %a"$re uscat$- v'ai fi a*teptat s$ le veei fi+ur.n &n aceea*i lista( >e
vo% re"erva &ns$ un trata%ent e favoare- pentru c$- e*i sunt f$inoase- au avantajul e a nu eli#era
ec.t o cantitate reus$ e +luco"$( Vor fi e/cluse- totu*i- in 0a"a I- ar vor putea fi inte+rate up$
aceea &n %eniu- &n carul fa"ei e sta#ili"are(
)n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +lucie- espre care vreau s$ vor#esc &n
continuare2 fructele(
'RUCTELE
0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &nr$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l
supri%ai in ali%entaie- %uli intre u%neavoastr$ ar &nchie cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai
continua lectura- at.t ar fi e scanali"ai e o ase%enea su+estie(
Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e via$- e <#o+$ie= *i e
s$n$tate( 0ructul este- &nainte e toate- o surs$ e vita%ine- &n orice ca"- a*a se consier$( ;$
+r$#esc s$ v$ au toate asi+ur$rileD nu vo% supri%a fructele( Ins$ va tre#ui s$ le %.ncai &ntr'un %o
iferit *i s$ v$ #ucurai e #inefacerile lor f$r$ a suferi *i inconvenientele lor( Pentru c$ sunt %ult %ai
+reu e asi%ilat ec.t ai cree(
0ructul este alc$tuit in celulo"$- ar este *i o +luci$- eoarece conine <"ah$r= su# for%$
e fructo"$( Iar fructo"a tre#uie s$ fac$ o#iectul unei atenii cu totul speciale- pentru c$ se
transfor%$ &n +lico+en 9ener+ie isponi#il$ rapi:( Din fericire- cantitatea e "ah$r in fructe nu este
prea %are *i- oricu% este eli#erat$ &n cantitate %ic$- atorit$ fi#relor pe care le conin acestea(
Cantitatea e ener+ie transfor%at$ nu constituie o pro#le%$( )n orice ca"- este o ener+ie care va fi
folosit$ pentru nevoile i%eiate( Re+ula i%portant$ 9*i ac$ ar tre#ui s$ reinei oar una- atunci pe
asta s'o reinei: este c$ fructele , &n +eneral , nu pot fi combinate cu nimic altceva/ nici cu lipie *i
nici cu proteine(
Aceast$ o#servaie nu este f$cut$ oar &n lu%ina piererii &n +reutate care ne interesea"$( Ea
se #a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C.n sunt %.ncate &ntr'o co%#inaie- fructele pertur#$ i+estia
altor ali%ente i+erate *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier %ajoritatea propriet$ilor 9vita%ine etc(: pentru
care au fost %.ncate( De aceea- cea %ai +rav$ +re*eal$ pe care o putei face este s$ consu%ai fructe
la sf.r*itul %esei(
Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaii- e*i acesta este su#iectul
capitolului espre i+estie(
A%ionul tre#uie obligatoriu , pentru a fi i+erat , s$ fie &nsoit e o en"i%$- nu%ita
ptialin$- *i care este secretat$ la nivelul salivei( ;ajoritatea fructelor au proprietatea e a istru+e
ptialina( De aici- re"ult$ c$ a%ionul nu %ai este i+era#il &n pre"ena fructelor( Molul ali%entar
r$%.ne- prin ur%are- --&n suferin$= &n sto%ac- une va fer%enta su# aciunea c$lurii *i a u%iit$ii(
Consecina irect$ a acestui feno%en va fi o anu%it$ #alonare atorat$ +a"elor precu% *i tul#ur$rile
i+estive- &n +eneral( Poate c$ eja &nele+ei %ai #ine unele si%pto%e care v$ sunt fa%iliare(
C.n fructele sunt consu%ate &%preun$ cu lipiele *i proteinele- e e/e%plu carne sau
#r.n"eturi- ele r$%.n #locate un ti%p anu%e &n sto%ac- &n loc s$ treac$ , a*a cu% ar tre#ui , &n
intestin- une sunt i+erate nor%al( Dar carnea are proprietatea e a r$%.ne %ai %ult$ vre%e &n
sto%ac- une sufer$ cea %ai i%portant$ fa"$ in i+estia sa- %ulu%it$ unor en"i%e aecvate(
0ructele vor r$%.ne pri"oniere &n sto%ac- une- su# efectul c$lurii *i al u%iit$ii- vor
fer%enta- prouc.n chiar *i alcool( Deci toat$ i+estia va fi pertur#at$(
)n acela*i ti%p- fructele &*i vor piere toate propriet$ile 9vita%ine:- ar , cu% o nenorocire
nu vine nicioat$ sin+ur$ , %eta#olis%ul proteinelor va fi *i el tul#urat- e aici ap$r.n #alon$rile
atorate putrefaciei anor%ale(
,ructele trebuie deci consumate singureF Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$at$ la *coal$(
Copiii no*tri ar avea %ai puine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse
pentru a reaciona( )n schi%#- pentru un ault , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la
sf)ritul mesei sunt o adevrat otrav
1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8
De fiecare at$ c.n suntei pe sto%acul +ol( Di%ineaa- e e/e%plu- &nainte e %icul ejun(
Dar- up$ aceea- va tre#ui s$ a*teptai- p.n$ s$ &ncepei s$ %.ncai- astfel2 o ju%$tate e or.- ac$
%icul ejun este +luciic 9aic$ pe #a"$ e cereale- e e/e%plu: *i o or$- ac$ este lipiic 9ou$-
*unc$- #r.n"eturi:(
De ase%enea- vei putea %.nca fructe seara- t.r"iu- &nainte e culcare( Aic$- la cel puin 4'5
ore up$ ce ai luat cina(
Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte
atorit$ %etoei e ali%entaie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an$ s$ nu consu%e portocale la
culcare- vita%ina C av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie(
Un fruct poate'fi consu%at- eventual- *i la %ijlocul up$'a%ie"ii( Dar va tre#ui s$ v$
asi+urai c$ a trecut suficient ti%p e la pr.n" 9circa trei ore: *i c$ %ai este estul$ vre%e p.n$ la
cin$ 9cel puin o or$:(
Putei chiar s$ luai %ese co%puse nu%ai in fructe( Cu coniia s$ nu %.ncai ec.t at.ta(
>$%.ia aproape c$ nu conine "ah$r- e aceea- putei s$'i #ei sucul 9ne&nulcit: &n orice
%o%ent sau s$'l folosii la %.ncare(
!otoat$- evitai pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreie
e insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipiele in felul principal(
Voi &ncheia aceste r.nuri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe c.t posi#il-
%.ncai fructul &%preun$ cu coaja( Ea conine celulo"$- ceea ce v$ ajut$ &n tran"itul intestinalD &n
coaj$ se afl$ cea %ai %are cantitate e celulo"$ 9*i- uneori- chiar vita%ine:(
Coaja fructelor li%itea"$ puterea lor +lice%ic$( Deci vei sl$#i %ai %ult 9sau v$ vei &n+r$*a
%ai puin:- ac$ respectai aceast$ re+ul$(
Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heai cu cea %ai %are strictee- ne'au %ai
r$%as e pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n- alcoolul(
ALCOOLUL
Alcoolul &n+ra*$F A*a creei- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ ai avut *i re%u*c$ri la
+.nul c$ toate Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ceentare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu%
se insinuea"$( Nu era nevoie s$ c$utai %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care
este situaia &n aceast$ privina(
Este aev$rat c$ alcoolul &n+ra*$( Dar mult mai puin ec.t "ah$rul- p.inea al#$- cartofii *i
ore"ul( De aceea- up$ ce ai pierut Ailo+ra%ele &n e/ces- putei reintrouce rapi vinul- &ntr'o
cantitate a#solut accepta#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i:( Alcoolul &n+ra*$ pentru c$ este o
+luci$ rapi %eta#oli"at$ *i pus$ &n re"erv$ i%eiat$- up$ ce a sti%ulat secreia e insulin$( Dar
aceasta se &nt.%pl$ &n special c.n suntei pe sto%acul +ol( C.n este eja plin- %ai ales cu protie'
lipie 9carne- pe*te- #r.n"eturi:- alcoolul se %eta#oli"ea"$ %ai puin rapi- prin co%#inarea sa cu
ali%entele- *i prouce- astfel- o cantitate reus$ e +r$si%i e re"erv$(
Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu putei altfel- *i
tre#uie s$ inei co%panie invitailor u%neavoastr$- atunci luai o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e
ro*ii sau un Perrir(
Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special
al#( Dar- pentru Du%ne"eu- nu acceptai s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a
ascune calitatea %eiocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care
se c$"ne*te c.te unul s$'l invente"e pentru a'*i ovei ori+inalitatea(
Dac$ nu putei altfel- acceptai ca aperitiv un pahar e *a%panie #un$- ar &n nici un ca" s
nu o bei pe stomacul golF )ncepei- %ai &nt.i- s$ %.ncai niste antreuri(
Dar fii ateniF Antreul f$r$ +lucie( Vei &nv$a foarte repee s$ le recunoa*tei(
Sunt accepta#ile2 %$slinele- #r.n"a- %e"elurile 9sala% sau c.rnat uscat- e e/e%plu: sau
chiar pe*tele(
!otu*i- &n 0a"a I va tre#ui s$ &ncercai s$ supri%ai co%plet #$uturile'aperitiv- eoarece
aceasta este o fa"$ ri+uroas$- &n care re+ulile e #a"$ ale %etoei tre#uie s$ fie aplicate cu a#solut$
strictee- pentru a avea eficien$ &n procesul e sl$#ire(
B/UTURILE DIGE&TIVE
C.t espre #$uturile i+estive- tre#uie s$ le punei cruce( Coniacurile- ar%a+nacul sau
rachiurile e pere sunt elicioase- ar $un$toare in toate punctele e veere- pentru echili#rul
u%neavoastr$ poneral( >$sai prouc$torilor naionali +rija e a'*i vine proucia la e/port( Este
#ine pentru #alana 9co%ercial$: a 0ranei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$(
Dar poate c$ suntei aepi ai #$uturilor tari eoarece ai cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei
#ineF n'avei nici o tea%$- up$ ce vei aopta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$
carte- nu vei %ai avea eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F
BEREA
Nici &n privina #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n( Pentru c$ eu o consier o #$utur$ care
tre#uie consu%at$ cu foarte %ult$ %oeraie(
Dup$ cu% cunoa*tei sl$#$no+i care se &noap$ cu +lucie rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%-
tot a*a ai &nt.lnit , cu si+uran$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o
pensie e #$tr.nee= 9acesta este ca"ul soiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:(
Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti care sunt efectele secunare ale #erii2
#alonare- cre*tere &n +reutate- respiraie ur.t %irositoare- ini+estie- &n ciua pre"enei iasta"elor-
%icile en"i%e a c$ror %enire este toc%ai e a ajuta i+estia( S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e-
re"ultatul ar fi catastrofal(
Merea conine tot ce e %ai r$u2 alcool 9esi+ur- &n cantitate %oerat$:- aci- ar- %ai ales- o
%are cantitate intr'o +luci$ , %alto"a 96 + la litru: , al c$rei inice +lice%ic este 33@- aic$ *i %ai
riicat ec.t al +luco"ei( De altfel- asocierea intre alcool *i "ah$r favori"ea"$ hipo+lice%ia- care st$
la ori+inea o#oselii- eci a perfor%anelor sc$"ute 9ve"i capitolul espre hipo+lice%ie:( Prin ur%are-
#erea este o #$utur$ cu o %are putere ener+etic$- ac$ ne referi% la constituirea +r$si%ilor e
re"erv$( De aceea- a#anonai #erea- %ai ales &ntre %ese( Dac$ nu putei re"ista- facei ca *i &n ca"ul
cartofilor pr$jii( )neplinii'v$ aceast$ orin$ e vreo ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in
cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'ai asi+urat- cel puin- c$ este o #ere e
calitate(
)n 0a"a I- v'a* reco%ana s$ eli%inai efinitiv #erea( )n 0a"a II- &n schi%#- a*a cu% vei
reintrouce o cantitate re"ona#il$ e vin- putei , in ti%p &n ti%p , s$ #ei un pic e #ere la o %as$
9%a/i%u% 55 e centilitri:(
VINUL
A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privina c$reia re"ervele
%ele vor r$%.ne %ai nuanate(
Nu se face nici o istincie &ntre vinul al# *i vinul ro*u- cu e/cepia %eniunii c$ vinul ro*u-
conine , &n +eneral , %ai %ult tanin( !aninul are- &ntr'aev$r- virtui terapeutice speciale- &n %$sura
&n care procianiina pe care o conine per%ite li%itarea for%$rii e ateroa%e(
De aici *i p.n$ la a spune c$ vinurile #o+ate &n tanin contri#uie- &ntr'o oarecare %$sur$- la
prevenirea #olilor cariovasculare- nu este ec.t un pas- pe care nu%ero*i oa%eni e *tiin$- ca
profesorul ;as]uelier
3I
l'au f$cut(
)n 3ICI- o anchet$ foarte serioas$- reali"at$ &n An+lia , *i referinu'se la 3B $ri , a
evieniat faptul c$ %ortalitatea prin infarct %iocaric este eose#it e sc$"ut$ la populaiile care
consu%$ e o#icei vin 9e 5'K ori %ai reus$ &n 0rana *i Italia- ec.t &n Europa e nor:(
Prin ur%are- vinul va putea face parte in ali%entaia nor%al$ in carul %etoei- cu coniia
e a ra%.ne la o cantitate re"ona#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i: *i e a fi #$ut- pe c.t posi#il- la
sf.r*itul %esei- aic$ atunci c.n sto%acul s'a u%plut eja cu hran$(
In 0a"a I- este #ine s$ renunai la vin c.t %ai repee posi#il( )n 0a"a II- vinul va putea fi
consu%at "ilnic- f$r$ prejuicii pentru %eninerea +reut$ii( !otu*i- cantitatea #$ut$ va tre#ui s$ fie
a%inistrat$ a#il- cu celelalte +lucie 9%$ +.nesc &n special la ciocolat$ sau la eserturi- &n +eneral:(
Dar acesta va face o#iectul unui para+raf etaliat- puin %ai eparte(
C.n vei fi &n 0a"a I- aic$ aceea &n care tre#uie s$ fii foarte fer%i- poate c$ o s$ v$ fie +reu
s$ luai %asa &n fa%ilie sau cu prietenii- f$r$ s$ #ei o pic$tur$ e vin( Pentru c$- ac$ anunai in
capul locului c$ nu #ei- ceilali pot fi jenai(
Sfatul %eu este acesta2 l$sai s$ vi se u%ple paharul *i luai'l &n %.n$ la fel e es ca *i atunci
c.n ai #ea nor%al( )n%uiai'v$ #u"ele- &n loc s$ #ei(
A% practicat aceast$ %eto$ %ai %ulte s$pt$%.ni *i v$ ro+ s$ %$ creei c$ ni%eni nu a
o#servat c$ nu #ea% ni%ic(
)n acela*i %o- ni%eni nu a re%arcat vreoat$ c$ nu %.nc$% nici o f$r.%itur$ e p.ine(
Pentru a a aceast$ ilu"ie- &%i &ncep &ntoteauna #ucata e p.ine- ar r$%.ne rupt$- pe %as$(
Nicioat$ nu %'a% <atins= e ea s'o %$n.nc(
CA'EAUA
Aev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort-
tre#uie proscris$( Mei cafea ecofeini"at$ sau cafea ara#ic$ sla#$- care conine %ult %ai puin$
cofein$( Acu%- se +$se*te practic peste tot cafea ecofeini"at$ *i este &n +eneral- #un$( Chiar *i acas$
putei face o cafea ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$(
Dac$ suntei un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &noial$ c$ si%ii nevoia s'o #ei ca pe
un e/citant- pentru a v$ tre"i(
Dac$ avei- e o#icei- %o%ente e o#oseal$ #rusc$ *i- %ai ales- spre ora 33 i%ineaa sau pe
la %ijlocul up$'a%ie"ii- &n ti%pul i+estiei- aceasta este in pricina hipo+lice%iei 9ve"i capitolul care
&i este consacrat:(
Cofeina este inter"is$ pentru c$- e*i nu este o +luci$- are ca efect sti%ularea pancreasului *i
+enerea"$ o secreie e insulin$(
Dac$ ai luat o %as$ f$r$ +lucie rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o
prostie s$ co%pro%itei aceast$ situaie #un$- provoc.n o secreie e insulin$ <%o#ili"atoare=
printr'o cea*c$ e cafea tare( Dac$ suntei #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ trecei la
cafeaua ecofeini"at$- e &nat$ ce vei &ncepe s$ aplicai %etoa( >a puin ti%p up$ aceea- vei fi
surprin*i s$ constatai c$ ai *i uitat e nevoia e cafea(
Este i%portant e su#liniat- totoat$- c$ %arii #$utori e cafea 9cu sau f$r$ cofeina: se e/pun
unui risc supli%entar2 cre*terea procentului e colesterol in s.n+e 9ve"i capitolul asupra
hipercolesterolului:(
Atenie- e ase%enea- la ceaiD teina are acelea*i efecte ca *i cofeina *i- &n plus- afectea"$
a#sor#ia fieruluiF
LIMONADELE I B/TURILE ACIDULATE
Aceste #$uturi sunt preparate- &n +eneral- in e/tracte aproape &ntoteauna sintetice e fructe
sau e plante *i toate au acela*i efect %ajor2 conin %ult "ah$r(
3I
Ve"i cartea octorului ;aurL- ;eicina cu ajutorul vinului- Eitura AR!U>EN( 9n(a(:
Deci sunt $un$toare *i- ca ur%are- tre#uie total e/cluse- nu nu%ai pentru c$ au &n
co%po"iie %ult "ah$r- ci *i pentru c$ aciul in ele are ca efect iritarea sto%acului- +astrita *i
aerofa+ia(
Chiar ac$ sunt f$cute pe #a"$ e e/tracte naturale- tre#uie s$ v$ ferii e ele- pentru c$ pot fi
to/ice( S'a o#servat c$ e/tractele naturale e citrice conin- &ntr'aev$r- ur%e i%portante e
su#stane nocive- cu% sunt terpenele(
C.t espre cele %ai rele intre aceste #$uturi- cele pe #a"$ e cola- ar tre#ui s$ fie ori
inter"ise- ori se%nalate printr'o eticheta special$- cu% sunt pachetele e i+$ri &n SUA2 <Acest
prous este periculos(((=(
Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las
octorului E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e
4@
2
-->a ora actual$- #$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola=- pre"entate pe piaa european$- conin- la
3I centilitri 9coninutul %eiu al unei sticle %ici:- circa 43 %+ e cofein$ *i 3@4 %+ e aci fosforic(
Cofeina are propriet$i e/citante( Aciul fosforic este un aciifiant intens- iar %area lui concentraie
e fosfor risc$ s$ e"echili#re"e raportul calciu^fosfor in ali%entaie- cu un +rav pericol e eficit &n
privina fi/$rii calciulul &n oase( )n sf.r*it- ar tre#ui s$ e/iste asi+urarea c$ aciul fosforic utili"at nu
conine ur%e prea #$t$toare la ochi e %etale to/ice +rele( Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite
<pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iia actual$ , trebuie s fie categoric interzise copiilor i
adolescenilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(=
Cre c$ aceast$ eclaraie nu %ai are nevoie e co%entarii(
Iniferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reco%anarea %ea fer%$ este
aceea*i2 f$r$ li%ona$- f$r$ #$uturi aciulate- f$r$ colaF
LAPTELE
>aptele natural este un ali%ent +lucio'lipiic- aic$ are &n co%po"iie at.t +r$si%i- c.t *i
+lucie( Prin ur%are- este %ai #ine s$'l evitai *i s$ nu cu%p$rai ec.t lapte e+resat(
Gluciele se afl$ &n "er *i sunt eli%inate &n %o%entul fa#ric$rii #r.n"eturilor- care nu %ai
p$strea"$ ec.t lipiele *i proteinele 9cu e/cepia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:(
)n #r.n"a e vaci cu @P %aterii +rase- nu %ai r$%.n ec.t proteinele *i puine +lucie 9K + la
3@@ e +ra%e e #r.n"$:(
&UCURILE DE 'RUCTE
Nu %$ voi e/tine asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe
este vala#il- up$ cu% #$nuii- *i &n ca"ul sucurilor e fructe(
V$ reco%an- totu*i- s$ preferai fructele pentru a #eneficia- astfel- e celulo"a in pulpa
acestora( Mine&neles c$ nu%ai sucurile e fructe pe care le vei face sin+uri in fructele proaspete
sunt acceptate( Nu consu%ai nicioat$ a*a'"isele sucuri e fructe in fer%eri- lipsite co%plet e
vita%ine- prea acie *i &n care se aau+$ siste%atic "ah$r(
PUNEREA N APLICARE A 'AZEI I
PIERDEREA N GREUTATE
0a"a I a %etoei noastre nu este- &n %o o#li+atoriu- cea %ai ificil$- pentru c$- &n +eneral-
va fi e ajuns s$ supri%ai total oar unele lucruri( Dar- pentru a reu*i cu aev$rat- va tre#ui- totu*i-
s$ v$ &nsu*ii perfect elementele de baz ale sistemului.
Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/periena %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri(
Departe e %ine ieea e a %$ &noi e capacit$ile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila
un nou concept( Dar- &n ca"ul e fa$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i ieile %o*tenite- care sunt cu
4@
1hidul de dietetic- Eitura ;ara#out( 9n(a(:
%ult %ai &nr$$cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura=
noastr$( Ieile estul e si%ple e/puse aici , al c$ror funa%ent *tiinific este opera unor %eici *i a
unor cercet$tori
43
, nu au ie*it- in p$cate- intre pereii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contai pe
cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine &n ceea ce vei &ntreprine(
Va tre#ui- e e/e%plu- s$ &nele+ei c$- ac$ luai o %as$ proteino'lipiic$ 9co%pus$ in
carne sau pe*te cu le+u%e:- vei putea s$ %.ncai- ac$ orii s%.nt.n$
44
f$r$ a a#u"a *i f$r$ nici un
prejuiciu pentru noile re+uli ali%entare pe care le respectai(
)n schi%#- aca vrei s$ %.ncai #r.n"$ e vaci &n cursul unei %ese pe #a"$ e +lucie-
sin+ura #r.n"$ care v$ este &n+$uit$ este cea cu @P %aterii +rase(
Iata- %ai jos- un fel e +hi pentru punerea &n practic$ a 0a"ei I(
MICUL DE;UN
Mic!l ,e<!+ +r. 2$
Este un %ic ejun glucidic(
, 9n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente:
, cereale prelucrate 9ful+i:
, p)inea neagr sau integral
, br)nz de vaci cu :; materii grase
, cafea decofeinizat sau ceai sla#
, lapte degresat
, ndulcitor sintetic 9la nevoie:(
Caracteristica acestui %ic ejun este faptul c$ este alcatuit pe #a"$ e +lucie #une- ceea ce
&nsea%n$ o eli#erare e +luco"$ %oerat$ *i- %ai ales- a#sena oricrui lipid(
Prin ur%are- el cuprine succesiv2
9( ,<9+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%ana %ai e+ra#$ o portocal$-
ou$ %anarine sau un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ia vita%inei C este foarte eficace(
Dac$ vrei un %$r- %.ncai'l foarte &ncet- cu coaj$(
Manana- prea #o+at$ &n +lucie- nu ne interesea"$(
Respectai cu strictee cele 4@ e %inute sau %ai %ult e la in+erarea , pe ne%.ncate , a
acestui fruct *i p.n$ la &nceputul %icului ejun propriu'"is( Reco%anarea %ea este s$ %.ncai
fructul la sculare- apoi s$ v$ facei toaleta *i s$ nu luai %icul ejun ec.t up$ ce v'ai &%#r$cat-
ceea ce v$ va lua- chiar ac$ suntei foarte rapi"i- cel puin o ju%$tate e or$(
A %.nca un fruct la %icul ejun- &n 0a"a I nu este o o#li+aie *i nici o coniie e reu*it$(
Este opional( Dac$ nu %.ncai nicioat$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncai
siste%atic- oar pentru c$ le %enione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i
care ar fi foarte frustrai ac$ ar fi lipsii co%plet e ele- a% inicat- %ai sus- c$ i%ineaa- pe
ne%.ncate- este unul intre rarele %o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel- putei- ac$ orii-
s$ luai un %ic ejun co%pus e/clusiv in fructe( Dac$ ale+ei %icul ejun nr( 4- care este proteino'
lipiic- nu vei putea %.nca fructul ec.t ac$ respectai intervalul e cel puin o or$(
P=3(>! (>!1<?2 Cu%p$rai e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot-
ar este f$cut$ %ai %ult sau %ai puin #ine- pentru c$- eseori- este prous$ intr'un a%estec e
sorti%ente e f$in$- &n care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@P( Pentru a'i recunoa*te
calitatea- asi+urai'v$ c$ te/tura ei este relativ +rosier$( 0erii'v$ e p.inea nea+r$ care nu are ec.t
nu%ele *i culoarea acesteia( Ieal este s$ consu%ai p.ine nea+r$ <inte+ral=- aic$ av.n toate
co%ponentele #o#ului e +r.u 93@@P in fi#rele lui:- ceea ce face in aceast$ o +luci$ #un$- cu
inice +lice%ic foarte sc$"ut( P.inea +er%an$ sau suee"$ are- &n +eneral- aceste caracteristici- ar
tre#uie s$ fii ateni- c$ci i se aau+$ eseori "ah$r sau +r$si%i(
P.inea nea+r$ se &%#i#$ %ai rapi cu lichiele in sto%ac( Deci vei avea %ai repee sen"aia
43
Ve"i #i#lio+rafia(
44
Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ avei un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$ %ai
sla#$ e per%is$( 9n(a(:
e saietate( Pentru c$ noi nu vo% %$sura nicioat$ cantitatea- a* fi tentat s$ v$ spun c$ putei
%.nca tot ce orii( )n realitate- %'a* %ulu%i s$ spun- &n privina p.inii2 %.ncai'o --raional=(
Putei consu%a- e ase%enea- chifle pr$jite 9eseori e provenien$ suee"$:- ca si craAeri
fa#ricai in f$in$ necernut$( E/ist$ %ai %ulte %$rci- ar este i%portant , &nainte e a ale+e una , s$
o verificai #ine- ca s$ nu conin$ "ah$r sau +r$si%i(
>a fel- ac$ luai pes%ei- nu'i ale+ei ec.t pe cei care sunt f$cui in f$in$ necernut$- &n
%o inte+ral- *i care nu conin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar(
Dar ce vei pune pe p.ine8 )n 0a"a I este- cu aev$rat e/clus s$ punei unt sau %ar+arin$-
spre eose#ire e ceea ce vei putea face &n 0a"a II( E/clus- totoat$- s$ punei %iere sau ulcea$(
;ierea *i ulceaa sunt +lucie rele- cu o foarte %are concentraie e "ah$r( De aceea- tre#uie
eli%inate cu desv)rire.
Prin ur%are- v$ propun s$ punei #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- pe felia e p.ine( Dac$
a%estecul vi se pare ca% fa- putei pres$ra pe easupra un &nulcitor , ar putei ec.t foarte puin-
eoarece puterea sa e a &nulci este foarte riicat$ , sau- ac$ preferai- sare(
Dar putei s$ ale+ei *i ful+ii e cereale- pentru %icul ejun(
Pentru aceasta- ar tre#ui s$'i preferai pe cei +rosieri- care nu conin nici un aaos ine"ira#il-
ca "ah$rul- +r$si%ile- cara%elul- %ierea( Verificai #ine co%po"iia- care tre#uie s$ fie %enionat$ pe
cutie( Va tre#ui- &n orice ca"- s$ e/cluei tot ceea ce este prous pe #a"$ e ore" *i poru%#(
+!,>!9! D>+6,>3(38!-? 2!9 +>!390 20!7
45
2 Nu voi %ai reveni aici asupra
necesit$ii i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ avei o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'
ai putea o#i*nui cu cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru
s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i %ai #ine( Dac$ #ei ceai- nu'l facei prea tare( 1i ceaiul conine
cofein$(
0!P->0> D>1<>2!-2 Dac$ punei lapte &n cafea sau &n ceai- folosii nu%ai lapte e+resat(
Chiar *i laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n coninut- lipie( Cel %ai #ine este s$ luai
lapte e+resat'praf- pentru c$ putei reali"a- &n acest %o- un a%estec %ai concentrat(
Mine&neles c$ nu vei %.nca "ah$r o#i*nuit 9eja vi l'ai alun+at co%plet in %inte:( 0olosii
"aharina(
Mic!l ,e<!+ +r. 8
;icul ejun nr( 4- in 0a"a I- este s$rat 9proteino'lipiic:- aic$ nu va conine nici un fel e
+lucie- fie ele <#une= sau --rele=( Este cel pe care vi'l reco%an c.n suntei la hotel- eoarece nr( 3
nu este &ntoteauna u*or e luat &n e/terior(
46
Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conine- la ale+ere2
, ou
, unc i@sau jambon, c)rnai
, br)nz
, cafea decofeinizat, cafea sla#$ sau ceai sla#
, sm)nt)n sau lapte 9e preferin$ s%.nt.n$:
, zaharin 9la nevoie:(
Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferen$ c$ nu are nici p)ine
prjit, nici fulgi de cereale, nici dulcea *i #ine&neles- nici "ah$r(
E/cluerea oric$ror +lucie in acest %ic ejun este capital$(
PRNZUL
Pr.n"ul- luat acas$ sau &n ora*- va fi &ntoteauna proteino'lipiic- ceea ce nu &nsea%n$ c$
tre#uie s$ conin$ o %are cantitate e +r$si%i 9ve"i capitolul II- asupra lipielor <#une= *i <rele=:(V$
voi a &ns$ c.teva e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu vei face nici o +re*eal$(
V$ reco%an s$ consultai- %ai ales- lista +lucielor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiai- ca s'o
45
Dac$ orii s$ #ei cacao- asi+urai'v$ ca aceasta s$ nu conin$ "ah$r(
46
)n ipote"a c$ avei hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%anat( Pentru cei care nu au astfel e pro#le%e-
este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipie 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
avei %ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ai repee pe inafar$(
'eniul tip pentru pr)nz va fi urmtorul
, cruit$i
, pe*te *i^sau ca%e
, le+u%ele per%ise 9ve"i lista:
, salat$
, #r.n"$
, #$utur$2 ap$ neaciulat$(
A+re!ri
Sunt per%ise toate salatele- cu coniia ca printre co%ponentele sale s$ nu fie +lucie( Este-
&n special- ca"ul salatei <_ la Nisa=(
De aceea- asi+urai'v$- &nainte e a co%ana un fel e %.ncare- c$ nu conine nici cartofi-
nici poru%#- nici %orcovi- nici sfecl$(
Evitai- totoat$ 9nu%ai &n 0a"a I:- ali%entele +lucio'lipiice- cu% sunt nucile( Daca suntei
la restaurant- nu co%anai salat$ cu nuci- ci %ai e+ra#$- o salat$ cu sl$ninua( !otu*i- fii ateni2 va
tre#ui s$ preci"ai foarte #ine- &n %o%entul c.n facei co%ana2 salata s$ nu ai#$ crutoane- pentru
c$- e %ulte ori- #uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a$u+a(
0ii vi+ileniF Nu &ncepei prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$
avei &n veere o#iectivul ur%$rit( Ar$tai'v$ e/i+eni &n faa chelnerilor( Dac$ ai preci"at <f$r$
crutoane= sau --f$r$ poru%#=- nu le acceptai --e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %uli oa%eni e
servit(
Dac$ orii ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fii convin+$tori-
insist.n asupra faptului c este absolut exclus s acceptai chiar i cea mai mic urm din ceea ce
nu dorii, n felul care vi se va servi
)n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este
s$ spun c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At.ta ti%p c.t vei +$si &n salat$ fasole vere- pra"-
an+hinare- var"$- conopi$- ro*ii- anive- sparan+hel- ciuperci- riichi- #r.n"$ sau %e"eluri- %.ncai
c.t vrei( Vei e/clue in aceast$ list$ salata e sfecl$ ro*ie- eoarece conine "ah$r- precu% *i
%orcovii(
C.t espre ou$- nu e/ist$ , up$ cu% *tii , nici o restricie- chiar ac$ au %aione"$(
4K
Ei- aF
;aione"a *i s%.nt.na sunt per%ise la %esele proteino'lipiice( Dar nu este nici un %otiv s$ facei
in asta o or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncai &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitai- &n
ca"ul &n care avei tenina la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:(
Putei lua- ca antreuri- *i ton- sarele &n ulei- cra#- lan+ustine- so%on afu%at sau %ar%at(
Evitai- totu*i- &n 0a"a I- striiile- scoicile Saint Hac]ues sau pateul e ficat e +.sc$( Acestea conin
o cantitate e +lucie *i- astfel- risc$ s$ v$ &nt.r"ie re"ultatele f$r$ a le co%pro%ite( Nu v$ fie tea%$
&ns$- &n 0a"a II le vei putea %.nca up$ cu% orii(
'el!l =ri+ci=al
0elul principal va putea fi co%pus- &n special in carne sau pe*te( Nu e/ista nici o restricie &n
acest o%eniu , poate oar &n privina prepar$rii , e*i ar fi e orit s$ preferai pe*tele(
Carnea *i pe*tele nu vor fi preparate panA. Pes%etul face parte intre +lucie( Pe*tele nu va
fi at prin f$in$( 0erii'v$ e li%#a'e'%are <%euniere=( Co%anai &ntoteauna pe*tele la grtar.
Evitai- e ase%enea- +r$si%ile pentru pr$jit- <saturate= e c$lur$- nu &ntoteauna u*or e i+erat- *i
periculoase in cau"a colesterolului(
Atenie la sosuriF Daca suntei aepii <noii #uc$t$rii=- sosurile sunt- &n +eneral- foarte u*oare-
&n %$sura &n care nu conin f$in$( )n %ajoritatea ca"urilor- sosul este re"ultat prin co%#inarea cu o
s%.nt.n$ av.n coninutul e +r$si%i foarte reus(
4K
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificai'i co%po"iia( Pro#a#ilitatea e a conine "ah$r- +luco"$ sau
f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
C.n %.ncai carne- putei s$ luai- eventual- un sos #earne"
4?
- ac$ v$ place *i nu avei
pro#le%e e colesterol( Dar evitai mutarul, n ,aza 3. Acesta este f$cut cu f$in$ e/tras$ in planta
cu acela*i nu%e *i este o +luci$( )n cantitate %ic$ nu eranjea"$ prea %ult( De aceea- &l
reintrouce% &n 0a"a II(
)n ceea ce prive*te +arniturile- vei ale+e cu prioritate le+u%ele #o+ate &n fi#re( De la ro*ii la
ovlecei- trec.n prin fasole vere- vinete sau conopia- avei e une ale+e( Consultai lista in
ane/$- pentru ca s$ le cunoa*tei pe toate- eoarece sunt nu%eroase(
A*a cu% v'a% reco%anat %ai &nainte- ac$ nu +$sii altceva la restaurant- %.ncai pur *i
si%plu salat$ vere- fetic$- salat$ crea$- cicoare sau p$p$ie( 1i o putei %.nca at.t c.t orii- ca
antreu- fel principal- precu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a(
Br>+?a
De acu%- tre#uie s$ va o#i*nuii s$ %.ncai #r.n"a fr p)ine. Nu este eloc i%posi#il *i vei
veea- up$ aceea- c$ o savurai %ai #ine( De altfel- o vei aprecia cu at.t %ai %ult- cu c.t vei putea
, &n cur.n , s$ o &nsoii *i cu puin vin(
)n orice ca"- oa%enii #ine crescui %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuitul *i cu furculia( De
aceea- nu %ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Dac$- totu*i- v$ eranjea"$ prea %ult- &ncercai s$
%.ncai #r.n"a cu salat$( lat$ *i o alt$ tehnic$2 &ntre#uinai ca*cavalul ca suport pentru alte
#r.n"eturi(
)n 0a"a I- v$ vor fi per%ise aproape toate #r.n"eturile( !otu*i vei fi re"ervai &n privina
#r.n"ei e Cantal
4C
- ca *i a #r.n"eturilor e capr$- care conin o cantitate %ic$ e +lucie( Este %ai
#ine s$ le evitai &n perioaa e &nceput(
Deser!rile
Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult
ti%p e coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$
4B
sau laptele e pas$re(
B#!!rile
A% spus eja c$- &n 0a"a I- tre#uie s$ evitai orice #$utur$ alcoolic$- inclusiv vinul( Deci #ei
ap$- ceai rusesc sau ceai e plante- ac$ v$ place( Dar evitai apele +a"oase- pentru c$ v$ u%fl$ *i v$
pertur#$ i+estia(
Oricu% v$ reco%an s$ nu #ei ec.t foarte puin &n ti%pul %esei- eoarece riscai s$ v$
<&necai= sucurile +astrice *i s$ v$ eranjai i+estia( Dac$- totu*i- tre#uie s'o facei- &ncepei nu%ai
up$ a oua ju%$tate a %esei( Nu #ei in %o%entul &n care v$ a*e"ai s$ %.ncai( Acesta este un
o#icei $un$tor- pe care &l au prea %uli se%eni ai no*tri( 1i este responsa#il pentru o parte intre
tul#ur$rile e %eta#olis% ce se reflect$ asupra i+estiei( 7ei mai bine ntre mese 9%ini%u% un litru
e ap$:(
Dac$ %er+ei la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+ei e la
consu%area #$uturilor'aperitiv alcoolice( >uai un suc e ro*ii( Dac$ nu avei &ncotro- acceptai o
#$utur$ alcoolic$ 9un Air
4I
- e e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%ii'o- ar nu o #ei( ;uiai'
v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a <participa=- ar nu o consu%ai( Apoi- o putei <face uitat$= pe
uneva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$ e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai
+reu s$ v$ e#arasai e ea( Atunci- ai ova$ e i%a+inaie( Punei paharul la &ne%.na a%atorilor
e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia <in neatenie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2
Dac$ aceast$ Z specie nu %ai e/ist$ &n anturajul u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci
v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e *a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau
4?
Verificai'i co%po"iia( Dac$ suntei la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt aaus
neorit( 9n(a(: ^ Sos #earne"- aic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(:
4C
Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#inut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal- in
provincia Auver+ne:( 9n(tr(:
4B
Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
4I
Oir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(
chiuvetei(
Dac suntei n ,aza 3 i v aflai la o recepie, iat c)teva sfaturi.
Acceptai paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Vinei'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e(
;uiai'v$ #u"ele &n el- in c.n &n c.n- ac$ avei si+urana c$ nu'l vei #ea( Apoi- punei'l- cu
iscreie- jos(
;.ncarea servit$ la o recepie constituie- &n schi%#- o aev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$
pro#le%$ f$r$ soluie(
Este e/clus s$ %.ncai sanvi*uri- oric.t ar fi ele e %ici( Dar ce se afl$ pus pe p.ine este
foarte #un pentru u%neavoastr$2 o felie e so%on- sala%- o ronel$ e ou- sparan+hel etc( Dac$
suntei estul e iste ca s$ separai partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la
recepii e/ist$ &ntoteauna lucruri confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar(
+utai br)nzaB &ntoteauna vei +$si *i #r.n"$ su# o for%$ sau alta( ;ai ales &n cu#ulee
%ici( +utai i c)rnciorulB A* fi foarte surprins s$ nu fie( C.rn$ciorii %ici- pentru cocAtail- sunt
%ereu pre"eni la cere%onii( Profitai ca s$ %.ncai c.i orii- &n %$sura &n care suntei convin*i c$
nu conin f$in$( )ns$ atenie la %u*tarF
Dac$ vei consiera c$ facei parte intre oa%enii care nu re"ist$ &n faa %.nc$rurilor e/puse-
ac$ v$ te%ei c$ vei cea- inevita#il- pentru c$ nu v$ putei o%ina atunci c.n v$ este foa%e- iat$
o soluie2 &nainte e a %er+e la recepie- ron$ii ceva per%is- c$ s$ v$ asi+urai sto%acul(
Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$
pe an- &%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea-
up$ cu% %i s'a povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte
eas$( Cu #urta #ine <pus$ la cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puin e/cesiv &n
faa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le aveau nicioat$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au
o#.nit repee reputaia e a avea ni*te copii e/tre% e #ine eucai(
Dac$ v$ este tea%$ c$ nu vei re"ista- %.ncai- &nainte e a %er+e la recepie- 3'4 ou$ tari sau
o #ucat$ e #r.n"$( De altfel- o#i*nuii'v$ s$ avei &ntoteauna la u%neavoastr$ #uc$ele e #r.n"$
<Ma#L#el= sau <Vache ]ui rit=(
5@
Dac$ avei <un %ic +ol= % sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- putei s$ u"ai *i chiar s$ a#u"ai
e acest su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente putei %.nca orice- e pe lista ali%entelor
per%ise( Atenie oar s$ nu in+erai prea %ulte lipie- up$ ce ai luat o %as$ +luciic$( De e/e%plu-
nu %.ncai o #ucat$ e #r.n"$ la ora I i%ineaa- ac$ ai luat %icul ejun la ora B(
4n ipoteza c vei fi invitai acas la prieteni, situaia va fi , prin efiniie , %ai ificil$- &n
%$sura &n care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consiera#il reus$(
S$ e/a%in$% situaia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i
cunoa*tei #ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitai e li#ertatea
raporturilor cu ei *i <vinei'le pontul= &n %o iscret( )ntre#ai'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu
v$ fie tea%$ s$ le ai su+estii(
)n ipote"a c$ suntei foarte puin inti%i cu +a"ele- va tre#ui s$ reflectai *i s$ i%provi"ai(
Dac$ invitaia are un caracter <e/cepional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi
foarte surprins s$ vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi(
Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncai'l- cu toate c$ nu este reco%anat &n 0a"a I ca
ali%ent pe care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n- nu are nici o i%portan$( !otu*i-
pentru Du%ne"eu- nu m)ncai i p)inea prjit cu care a fost servit. Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici
%$car #una cre*tere(
Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncai'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i
conine f$in$( Dar nu v$ l$sai u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravai situaia
accept.n s$ luai e trei ori(
Dac$ avei ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncai oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'
lipiic *i l$sai restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu suntei % co%pania unor persoane
apropiate- ni%eni nu va face i%politeea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i
pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na casei se va a#ine s$ &ntre#e <e ce nu i'a pl$cut cojia8=
5@
)nc$ o at$- aceste reco%an$ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are
hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
)n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu vei avea nici o pro#le%$- eoarece +arniturile
sunt- e o#icei- la iscreie( Putei lua- si%#olic( puin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le
%.ncai(
Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %urii e foa%e- scoatei'v$ p.rleala cu salat$ *i- %ai ales- cu
#r.n"$( Dac$ %.ncai %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$
i'ai l$sat eoparte coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o
rnare varietate e sorturi( De o#icei- invitaii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care
au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru #r.n"$( Prin ur%are- onorai platoulF
Evient c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiinc$ este &ntoteauna +reu sa spui <nu-
%ulu%esc- nu oresc=( Atunci- insistai s$ nu vi se ea ec.t o bucic mic de tot *i facei ca cei
c$rora nu le %ai este foa%e2 l$sai'o- &n #un$ parte- &n farfurie(
)n sf.r*it- a*teptai c.t %ai %ult- p.n$ c.n vei &ncepe s$ #ei( ;ai &nt.i- #ei vinul ro*u- &n
special cu #r.n"$(
Dar- ac$ situaia a fost %ai rea ec.t v'ai a*teptat- ac$ nu ai putut a#solut eloc s$ avei
i%a+inaie &n faa a+resiunii +lucielor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fii
%ai vi+ileni- pe viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare(
!re#uie s$ *tii c$- &n 0a"a I- suntei &nc$ foarte sensi#ili la +luco"$( ;etoa e fa$ vi"ea"$
riicarea pra+ului u%neavoastr$ e toleran$- ar at.t ti%p c.t acesta nu a atins nivelul #un-
sensibilitatea la glucoz v rm)ne mare.
1i este a#solut evient c$- ac$ aucei &n or+anis% , e a"i pe %.ine , o %are cantitate e
+lucie rele- up$ ce fusese privat e ele c.tva ti%p- acesta o s$ le asi%ile"e cu %are #ucurie( 1i vei
capitali"a- &ntr'o sin+ur$ sear$- toate +r$si%ile e re"erv$ pe care le'ai pierut &ntr'o s$pt$%.n$ sau
ou$(
Cu c.t vei fi %ai avansai &n 0a"a I 9care tre#uie s$ se &ntin$ pe 4'5 luni:- cu at.t
rec.*ti+area &n +reutate va fi %ai puin catastrofal$(
)n schi%#- ac$ facei <un %are e/ces=- la 4'5 s$pt$%.ni up$ ce ai &nceput 0a"a I- riscai s$
revenii su#it la un nivel foarte apropiat celui la care v$ aflai la &nceput( Acest fapt v$ poate
escuraja co%plet( !otu*i- spunei'v$- ca *i &n alte &%prejur$ri- c$ o #$t$lie pierut$ nu v$
co%pro%ite *ansele e a c.*ti+a r$"#oiul(
CINA
Cina va fi ori proteino'Iipiic$ ori pe #a"$ e <+lucie #une=(
Ci+a +r. 2$
Dac$ este proteino'lipiic$- cina va se%$na- ca o sor$- cu pr.n"ul( Diferena re"ult$ in
faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntoteauna
%ai li%itat$( Dar ac$ ai *tiut s$ v$ convin+ei fa%ilia *i s$ ai reco%anaiile care v$ convin- nu ar
tre#ui s$ &nt.%pinai nici o ificultate( Iealul ar fi s$ &ncepei %asa e sear$ sup$ eas$( )n ea vei
putea pune napi- pra"- elin$- var"$ etc( Va fi co%pus$- &n e/clusivitate- in le+u%ele in Ane/a nr(
3( Atenie- e/ist$ riscul ca #uc$t$reasa s$ fie tentat$ s$ pun$ *i cartofi( C$ci- pentru ea- supa e
le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Cartoful are- &ntr'aev$r- capacitatea e a <le+a= supa( Dar acest
rol poate fi jucat *i e elin$( E/ist$ *i un alt %ijloc e a le+a o sup$ e le+u%e2 a$u+ai un +$l#enu*
sau c.teva ciuperci pasate cu %i/erul *i transfor%ate &n piureu(
Pentru a &%#un$t$i +ustul supei e le+u%e- putei s$'i a$u+ai- &n %o%entul % care o servii
la %as$- o #uc$ic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uri$ e s%.nt.n$- #ine&neles- ac$ nu tre#uie s$ v$
suprave+heai cu strictee colesterolul(
Dac$ orii- putei %.nca la cina orice fel e carne( Reco%anarea f$cut$ persoanelor
v.rstnice- e a nu consu%a carne seara- re"ult$ in faptul c$ eli%inarea to/inelor in carne se face
%ai ificil atunci c.n- &n cursul aceleia*i %ese- s'au in+erat *i +lucie( Di+estia *i- ca ur%are-
so%nul risc$ s$ fie- astfel- pertur#ate(
>a tineri- to/inele- %o#ili"ate cu concursul +lucielor- se evaluea"$ %ai u*or- atorit$
activit$ii fi"ice( Iat$ un %otiv supli%entar pentru ca seentarul care suntei- cu si+urana- s$ nu
a%estecai +luciele cu carnea- chiar ac$ avei puine Ailo+ra%e e pierutF
)n afar$ e carne- e/ista ou$le- care se pot prepara &n iverse %ouri( ;.ncai o%lete cu
salat$( Sunt elicioaseF
!otu*i- seara preferai pe*tele- este %ai u*or *i v$ protejea"$ pe plan vascular(
>a capitolul #r.n"eturi- pe l.n+$ faptul c$ nu avei restricii- profitai c$ suntei acas$ *i
%.ncai iaurt
53
( Acesta este e/celent pentru i+estie- eoarece conine ele%ente ce reconstituie'flora
intestinal$( Dar fii ateniF Nu %.ncai ec.t iaurturi #une- f$r$ aro%e sau fructe( Verificai ca
fer%entul lactic s$ fie natural( Vei fi si+ur c$ nu v$ &n*elai ac$ vei cu%p$ra iaurt e fer%$ sau cu
stanar &nalt(
Dac$ luai %asa acas$- profitai- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care
v$ plac- ca rasolul( ;.ncai lucruri pe care nu le vei +$si nicioat$ la restaurant- ca an+hinarea
fiart$( Este elicioas$- plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult %
privina tran"itului intestinal *i scae +lice%ia( Nu uitai- %ai ales- s$ %.ncai le+u%e2 ro*ii- spanac-
anive- vinete- conopi$- pra"- ovlecei- ciuperci(
Ci+a +r. 8$
Cina nr( 4 va fi +luciic$(
)n afar$ e ele%entele care v$ sunt inter"ise &n toate ca"urile 9"ah$rul- cartofii etc(:- va tre#ui
s$ evitai- cu strictee- s$ %.ncai lipie la o %as$ +luciic$(
0$r$ lipie &nsea%n$ f$r$ carne- pe*te- ulei- unt- ou$- #r.n"$ 9cu e/cepia #r.n"ei e vaci cu
@P +r$si%i- cu% este aceea pe care o %.ncai la %icul ejun:(
R$%.n- prin ur%are- toate le+u%ele ver"i *i ore"ul neprelucrat- fasolea *i lintea( Dar- atenie-
f$r$ unt- %ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A% putea inclue &n aceast$ list$ pastele f$cute in
f$in$ necernut$- nu%ai c$ sunt +reu e +$sit( Dac$- totu*i- avei *ansa e a le fi o#inut- va tre#ui
neap$rat s$ le verificai- ca s$ nu conin$- su# nici un %otiv- %aterii +rase( C.n le vei %.nca f$r$
unt *i f$r$ #r.n"$- vei evita jalea care v'ar cuprine &ncuraj.nu'v$ cu un sos e #usuioc sau e
ro*ii- a%#ele reco%anate la ore"ul neprelucrat 9ve"i ore"ul- la Capitolul IV- espre f$inoase:(
Pentru a &ncheia- iat$ o iee pentru cina nr( 42
, 2up de legume 9f$r$ unt sau s%.nt.n$:
, orez neprelucrat cu sos tomat
, salat
, br)nz de vaci cu :; grsimi.
V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luciic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l
reco%an nu%ai e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ facei
cea %ai %ic$ eroare- totul va fi co%pro%is(
V$ reco%an- prin ur%are- s$ luai la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipiic$ pe #a"$ e
ou$- carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise(
GU&TAREA (PICNICUL)
Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uran$- in iverse %otive- s$ nu avei ti%p s$ %.ncai( )n
+eneral- e/ist$ tenina e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaa , in ou$ una2
ori renunai la %as$ ori v$ %ulu%ii s$ &nfulecai repee un sanvi*(
N! s#ri1i +icio,a# =ese @reo "as#. Este una intre re+ulile e aur ale ieteticii( >a li%it$-
53
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +lucio'lipiic( De aceea- nu se reco%an$ s$ %.ncai %ai %ult e unul la o %as$(
9n(a(:
%.ncai e 6'K ori pe "i- ac$ v$ face pl$cere- ar nu renunai nicioat$ la una intre cele trei %ese
principale( Este cea %ai +rav$ eroare pe care o putei face( Este cel %ai #un %ijloc e a v$
esta#ili"a &ntre+ul %eta#olis%( Inter"icei'v$ aceast$ practica *i #la%ai'i pe toi cei care o aopt$(
Dac$ proceai &n acest fel- or+anis%ul u%neavoastr$ se va +$si &n situaia c.inelui hr$nit &n %o
nere+ulat care &*i face re"erve- e cu% +$se*te ceva e ros(
)n staiul la care ne afl$%- sunt convins c$ ai i"+onit efinitiv in %inte ieea sanvi*ului cu
unt *i *unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n
&ncheierea c$rii e fa$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuine ali%entare
care ne vin irect in ara pe care o consier$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a%iraia *i
sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n anu%ite privine 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau
ietetica: pe eplin &nrept$ite( Prin ce vo% &nlocui toate astea8 Dup$ tot ce ai &nv$at p.n$ acu%-
este e ajuns oar puin$ i%a+inaie(
Iat$- la +r$%a$- tot ce putei cu%p$ra pentru a lua co%o o <+ust$ric$= la locul e %unc$
sau &n ti%pul unei c$l$torii- oricare ar fi coniiile2
, unc de Praga, &ntoteauna t$iat$ &n felii foarte su#iri- care pot fi %.ncate cu %.naD
, salam
54
. aici vei avea nevoie e cuit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD
, ou tari. le putei cere *i &n localuriD
, roii. ac$ avei +rij$ s$ avei &n per%anen$ la &ne%.n$ ni*te *erveele- ro*ia este ieal$(
Poate fi %.ncat$- efectiv- ca un fructD
, br)nzeturi. toate %er+- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi
e/clue in oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu
fie eloc apreciate e vecinii apropiai- %ai ales ac$ suntei &n tren( Ale+ei- intre ele- tipul
<Ma#L#el= sau <Vache ]ui rit=(
Dar ac$ suntei a#solut lipsit e %erine- putei- a*a cu% v'a% %ai se%nalat- s$ luai o
+ustare alc$tuit$ nu%ai in fructe( ;.ncai c.t orii- p.n$ v$ s$turai( Neca"ul- &n privina fructelor-
este c$ sunt i+erate rapi(
De aceea- up$ vreo ou$ ore- v$ putei po%eni cu o --fo%ic$= pe care o vei potoli u*or- cu
ajutorul unui %$r- e e/e%plu( Chiar *i &n ca"uri li%it$- nu recur+ei nicioat$ la +luciele rele cu%
sunt pr$jiturile uscate- care v$ sunt inter"ise- sau- *i %ai puin- la napolitane ori altele ase%enea- ca
s$ v$ taie foa%ea(
Ajun+e%- acu%- la sf.r*itul 0a"ei I(
Dac$ &nainte e a aopta aceste principii ali%entare %.ncai "ah$r &n %o nor%al sau erai un
%are a%ator e ulciuri *i pr$jituri- vei putea sl$#i 4'5 A+ &nc$ in pri%a s$pt$%.n$( )n nici un ca"
s$ nu v$ oprii &n acest %o%ent- eoarece vei avea toate *ansele s$ punei la loc- &n ou$ "ile- tot
ceea ce ai pierut &n opt(
Dup$ aceast$ pri%$ perioa$- sl$#irea va eveni %ai pro+resiv$ *i- &n %$sura &n care vei
aplica cu scrupulo"itate reco%an$rile %ele- piererea &n +reutate va fi nere+ulat$(
Aceast$ pierere &n +reutate ar tre#ui eci s$ ai#$ un rit% susinut- e*i se face &n %o
a#solut iniviual- a*a up$ cu% a% preci"at %ai &nainte(
E/periena arat$ c$ re"ultatele se o#in %ai u*or la #$r#ai ec.t la fe%ei- cu e/cepia- poate-
a hiperan/io*ilor sau a celor care fac trata%ente %eica%entoase eose#ite 9unele %eica%ente
favori"ea"$ efectiv cre*terea &n +reutate:( 0e%eile &ns$ rein %ult %ai %ult$ ap$ 9&n %o%entul ciclului
sau ca reacie la stres *i la pro#le%ele afective:- ceea ce poate infir%a calculele- pentru o scurt$
perioa$( Dar asta nu &nsea%n$ c$ nu vor o#ine re"ultate la fel e #une- ci i%potriv$(
S'a re%arcat c$ unii su#ieci e se/ fe%inin aveau- c.teoat$- %ai %ulte ificult$i ec.t alii-
&n o#inerea re"ultatelor(
Au fost ientificate patru cau"e posi#ile2
, an/ietatea- care sti%ulea"$ &ntr'un %o anor%al secreia e insulin$D
, ere+l$rile hor%onale in %o%entul aolescenei sau al %enopau"eiD
, pro#le%ele tiroiiene- estul e rare- e altfelD
, o anu%it$ for%$ e re"isten$- proprie or+anis%ului fe%inin respectiv- %anifestat$ cel
puin la &nceput *i e/plicat$ prin %ultiplele privaiuni la care a fost supus- ca ur%are a
54
Nu se reco%an$ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor putei %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:
re+i%urilor hipocalorice a#u"ive *i succesive(
Dac$ &nainte ai avut unele pro#le%e &n privina procentului e colesterol- e acu% nu %ai
avei nici cel %al %ic %otiv e tea%$( Pentru c$- &n %$sura &n care ai *tiut s$ v$ +estionai cu
inteli+en$ consu%ul e lipie- &n foarte scurt ti%p ar tre#ui s$ v$ e#arasai e aceast$ +rij$(
0u+ii e +r$si%i- nu %.ncai prea +ras *i- %ai ales- evitai +r$si%ile saturate care v$ %$resc
colesterolulD ale+ei +r$si%ile care sca colesterolul r$u- f$c.nu'l s$ creasc$ pe cel #un(
Aceste noiuni au fost efinitiv a%ise e c$tre toi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e
pu#licaii *tiinifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra
hipercolesterolului:(
De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %eicul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n
privina acestei noi a#or$ri a pro#le%ei- care nu corespune cu ceea ce a fost &nv$at el( Evoluia
%entalit$ilor se face- &n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci
c.n se &nf$i*ea"$ fapte *tiinifice irefuta#ile(
)n %o nor%al- ac$ respectai re+ulile 0a"ei I- este i%posi#il s$ nu o#inei re"ultate( Dac$
lucrurile stau altfel sau ac$ sl$#irea se o#ine up$ o perioa$ anor%al e lun+$- &nsea%n$ c$ e/ist$
un lucru pe care nu l'ai &neplinit corect(
De fapt- ar tre#ui s$ facei- c.tva ti%p- o list$ e/haustiv$ cu tot ceea ce %.ncai e i%inea$
*i p.n$ seara( )n lu%ina acestei c$ri- vei +$si- cu si+uran$- ceea ce nu %er+e(
S'ar putea- e e/e%plu- s$ consu%ai prea %ult iaurt sau prea %ult$ #r.n"$ e vaci nor%al$
9+lucio'lipiic$: ori s$ %.ncai cu re+ularitate supe care- up$ spusele celor in fa%ilie- nu conin
ec.t le+u%e <per%ise=- ca2 ro*ii- %$cri*- pra" etc( 0ii %ai circu%speci *i verificai sursa( Ai putea-
e e/e%plu- escoperi c$ fai%oasele supe sunt in pachet sau in cutie( Or- ac$ suntei ateni la
co%po"iia &nscris$ o#li+atoriu pe a%#alaj- vei re%arca ui%ii c$- pe l.n+$ le+u%ele per%ise- e/ist$
*i +lucie rele- su# for%$ e a%ion- "aharuri- e/tro"$- precu% *i a+eni e &n+ro*are sau colorani(
Prin ur%are- fii +rijuliiF Chiar ac$ aceste principii ali%entare nu sunt +reu e pus &n
practic$- ele cer , cel puin &n pri%$ fa"$ , unele eforturi *i- hai s$ recunoa*te%- unele sacrificii( Dar
nu le co%pro%itei proste*te(
AtenieF Dac$ inei- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu trecei #rusc la aplicarea acestei
%etoe( Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa$ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e
hran$- survenit$ #rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Vei risca s$ luai 4'5 A+- &nainte e a
sl$#i( Pentru a evita aceste Ailo+ra%e inutile- &ncepei s$ aplicai %etoa socotin caloriile ti%p e
c.teva "ile- &n continuare *i %$rin pro+resiv raia cu c.te 3@@ e calorii pe "i(
DURATA 'AZEI I
)ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &noial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2
C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8
Cu riscul e a v$ face s$ ".%#ii- voi r$spune cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri
co%ici- ast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epine e un %are nu%$r e para%etri(
A% putea r$spune c$ fa"a I tre#uie s$ ure"e at.t c.t este nevoie pentru a sc$pa e e/cesul
poneral- *tiin c$ pro+resia sl$#irii se face- &n +eneral- up$ criterii iniviuale(
Dar a% putea enuna- ca re+ul$- c$ sf.r*itul fa"ei I corespune %o%entului &n care ai atins
+reutatea ieal$( 1i- pentru a o calcula- este e ajuns s$ citii Capitolul EIII(
)n loc s$ vor#i% e +reutatea ieal$- ar tre#ui s$ vor#i%- %ai cur.n- e +reutatea e for%$
sau e echili#ru- o noiune foarte iniviual$- ce corespune atin+erii unui pra+ incolo e care
or+anis%ul &nsu*i ecie s$ nu %ai sl$#easc$- sta#ili".nu'se(
Dac$ avei e sl$#it 3@'3K A+- 0a"a I ar putea ura e la c.teva s$pt$%.ni la c.teva luni(
Dac$ nu avei e pierut ec.t 6'K- putei fi tentat s'o scurtai- e &nat$ ce v'ai atins
o#iectivul(
Or- v$ rea%intesc c$ scopul 0a"ei I- &n afar$ e a va sc$pa e Ailo+ra%ele &n e/ces este- &n
special- acela e a oihni pancreasul- pentru a'i per%ite s$'*i riice pra+ul e tolerana la +luco"$(
)n consecin$- ac$ scurtai pre%atur 0a"a I- riscai , cu toate c$ eventualele Ailo+ra%e au
isp$rut , s$ nu'i fi acorat pancreasului ti%pul necesar pentru a'*i rec$p$ta s$n$tatea(
)n ipote"a c$ nu ai avea e sl$#it *i c$ ai aplica %etoa nu%ai pentru a reo#.ni o vitalitate
fi"ic$ *i intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( Avei interesul s$ prelun+ii c.t %ai
%ult posi#il fa"a I- pentru a v$ reechili#ra &n %o efinitiv toate funciile %eta#olice *i i+estive(
)n realitate- pro#le%a uratei fa"ei I nu ar tre#ui pus$- eoarece trecerea &n fa"a II nu se va
face e a"i pe %.ine- ci pro+resiv(
1i- apoi- vei constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul
unor privaiuni(
De altfel- vei veea c$ v$ vei si%i at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$sii(
&/ REZUM/M PRINCIPIILE DE BAZ/ ALE 'AZEI I
(u amestecai niciodat glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea-
+r$si%ile- uleiurile: &n cursul aceleia*i %ese(
>vitai toate elementele glucidolipidice 9ciocolata- avocao- ficatul- alunele:(
>liminai n totalitate zahrul in ali%entaie(
(u m)ncai dec)t fin necernut.
(u m)ncai dec)t p)ine neagr cu tr)e sau integral, fabricat cu fin necernut 9o
%.ncai nu%ai la %icul ejun:(
9itai cartofii i, mai ales, pe cei prjii.
9itai orezul alb. ')ncai numai orez neprelucrat sau slbatic 9cu %oeraie:(
(u m)ncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut.
<enunai provizoriu la alcool, sub toate formele. aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o
%$sur$ esenial$- &n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintrous- &n o"e re"ona#ile(
>vitai cafeaua prea tare. O#i*nuii'v$ s$ #ei cafea ecofeini"at$(
(u srii niciodat peste o mas. Reparti"ai ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il ,
la aceea*i or$(
0imitai consumul de "lipide rele#, prefer)ndule pe cele "bune#, pentru a preveni #olile
cario'vasculare 9ve"i Capitolul II:(
4ncercai s bei c)t mai puin c)nd m)ncai, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu
#ei nicioat$ la &nceputul %esei(
(u m)ncai n grab. 'estecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei.
Preparaiv singuri sucurile de fructe. >vitai buturile acidulate i sucurile de fructe
fabricate industrial, care conin zahr.
!teptai C ore dup o mas glucidic 9e e/e%plu- up$ %icul ejun: nainte de a ingera
lipide.
!teptai D ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide.
')ncai multe fibre alimentare %celuloz&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in
Capitolul II:(
!vertisment. cele enunate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate
&n te/t( )n nici un ca" nu tre#uie s$ le consierai ca pe %etoa &ns$*i- su# for%$
conensat$( Aplicaia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat
cuno*tin$ e capitolele anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru
ali%entar ce ar risca s$ evin$ periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipielor(
(ot. )n cursul acestei pri%e p$ri a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e
+lucie2 cele <#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol piererea &n
+reutate- *i cele <rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic(
Diferena intre ele nu este #a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +lucie- ci- &n
special- pe %oul &n care &*i eli#erea"$ +luco"a potenial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t
f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consierat$ %ai <rea=- ca +luci$( Cu c.t p.inea
va conine %ai %ulte cereale #rute- va fi inte+ral$ , eci cu c.t va conine %ai %ult$
celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e veere +luciic 9ve"i Capitolul II:(
EAe"=le ,e "e+i!ri =e+r! 0ANA I
99
55
)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ vere- ori cu o #r.n"a ietetic$ 9coninut e
Me+i!ri =e+r! =r>+?$
Salata e ro*ii
Iepure cu p$trunjel
0asole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Salat$ e castravei
0ileu e %orun 9cu sos to%at:
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Riichi cu unt
Escalop e curc$
Anive &n$#u*ite
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Scru%#ie cu vin al#
Miftec tocat la +r$tar
Mroccoli
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Salat$ e ciuperci
Pui fript
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Salat$ e ini%$ e pal%ier
Cotlet e porc
Piureu e elina
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Pra" cu soS vine+ret$
Rinichi la +r$tar
Salsifi
56
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Velin$ cu sos r`%oulae
Pulp$ e %iel
Dovlecei +ratinai
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Sarine &n ulei
C.rnai francfurter
Var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Sparan+hel
Calta#o* la +r$tar
Piureu e conopi$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Salata vere crea$ cu sl$ninu$
Pui la +r$tar
;a"$re vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Sup$ e carne
Rasol
Napi , pra" , var"$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
So%on afu%at
Ra$
Ciuperci cu p$trunjel
Salat$
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
!on &n ulei
Miftec tartar
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Var"$ ro*ie
Calcan cu capere
Piureu e fasole vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
1unc$ e Pra+a
So%on afu%at
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
+r$si%i reus:( 9n(a(:
56
Salsifi- r$$cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:
Mr.n"$ ;o""arella
Escalop e viel
Var"$ e Mru/elles
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#-
ceai e plante
Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$:
Antricot
Vinete
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e
plante
Me+i!ri =e+r! ci+# (=roei+o5Ii=i,ice)
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n
cas$:
Ochiuri
Nacusc$
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e pe*te
1unca e Pra+a 9sla#$:
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ vere
Iaurt natur 9unul sin+ur:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e ceap$
0lan e ton 9ve"i reeta in
ane/$:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci sla#$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sup$ e le+u%e
Piept e pui rece- cu %aione"$
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella-
ro*ii *i #usuioc
Vinete +ratinate 9ve"i reeta
in ane/$:
Salat$ e anive
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Salat$ e ciuperci
Vinete u%plute
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9scurs$:
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Castravei cu s%.nt.n$
ietetic$ 9cu coninut e
+r$si%e reus:
O%let$ cu %$cri*
Salat$ vere
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Sparan+hel
0ileu e pe*te al#- &n$#u*it
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai e plante
Di@erse "e+i!ri -l!ci,ice =er"ise B+ Ca?a I4 ,ar reco"a+,ae4 B+ s=ecial4 =e+r! Ca?a II
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n
cas$:
Ore" neprelucrat sau s$l#atic-
cu ro*ii
Un iaurt cu @P +r$si%i
Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$:
Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Pepene vere
;.ncare e linte 9cu sos e
#r.n"$ e vaci cu @P %aterii
!o%ate cu p$trunjel la cuptor
;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e
#r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i:
+rase:
Salat$ cu l$%.ie
Un iaurt cu @P +r$si%i
Un iaurt cu @P +r$si%i
Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne
*i f$r$ +r$si%i:
Sos e #r.n"$ e vaci cu @P
+r$si%i *i sos <harissa=
5K
Grapefrut
Vinete u%plute cu piureu e ciuperci
*i #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Un iaurt cu @P +r$si%i
(ot. Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luciice(
B. 'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreinere:( V'ai &nsu*it perfect
principiile noului %o e ali%entaie( Ai eli%inat pentru toteauna unele ali%ente <periculoase=( Ai
aoptat- e c.teva s$pt$%.ni- o#i*nuine ali%entare noi( Ai pierut nu%$rul e Ailo+ra%e care
constituise o#iectivul u%neavoastr$ *i suntei pre+$tii s$ trecei &n 0a"a II(
Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i-
cu si+uran$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n
0a"a II *i nu %'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaiune.E
0a"a II- up$ cu% o inic$ titlul- este fa"a meninerii echilibrului ponderal. De'a#ia in
acest staiu vo% &nv$a- cu aev$rat- s$ ne gestionm alimentaia.
)n 0a"a I ai supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri ,
sunt inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o intericie total$( Vor fi oar
unele lucruri pe care le vei evita, ar nu%ai &n unele coniii(
)n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puin stricte- %ai nuanate( Aceasta este latura
proprie oric$rei +estiuni(
Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$
pentru toteauna- ci *i arta e a le aplica(
Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci
c.n ave% e'a face cu o or+ani"aie a%inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a%inistraie
e/ist$ re+ulile- toate re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o
a%inistrare a ali%entaiei- a*a cu% ai f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i
o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie artei- re"i$ toat$ iferena Spa+3@4'3@5a
&ne%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- putei %.nca , &n %o e/cepional , s%.nt.n$ sau lapte
+ras- &n cantitate foarte %oerat$(
;icul ejun +luciic- a*a cu% v$ este el reco%anat &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri(
Or+ani"ai'v$- e aceea- &n consecin$- pentru a aopta efinitiv aceste re+uli(
;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n- s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile
hoteluri pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pieica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e
ori in %inunatele cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un(
C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul
echili#rului %eu ali%entar(
Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a
cinei( Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ine- pe c.t
posi#il- s$ #eau vin la cin$(
Ai &neles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioas a abaterilor. S$
spune% c$ e/ist$ o anu%it$ toleran$ &n privina a%estecului e lipie'+lucie( 1i c$- at.t ti%p c.t nu
vei ep$*i li%ita re"ona#il$- v$ vei %enine echili#rul poneral(
Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la inivi la inivi( Ea epine
e sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reaciona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a
%$rit pra+ul e toleran$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$
5K
Tarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor'african$( 9n(tr(:
proucia e insulin$ va fi %ai #ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a
eli%ina e/ceentul e "ah$r in s.n+e( Dar fii pe pace- vei escoperi sin+ur- cu u*urin$- care este
aceast$ li%it$- c.nt$rinu'v$ cu foarte %are re+ularitate(
Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ stai &n per%anen$ cu ochii pe
c.ntar *i s$ v$ suprave+heai +reutatea a*a cu% v$ suprave+heai #u+etul personal( 1tii- f$r$
&noial$- c$ a#aterile sunt u*or e co%pensat ac$ acionai la ti%p(
0a pr)nz, fie c$ luai acas$- la cantina &ntreprinerii ori &ntr'un %are restaurant- vei respecta
una intre re+ulile e aur2 fr p)ineB Dac$ ai co%anat striii- %ai #ine cerei 5'6 &n plus- e*i
acestea sunt +lucio'lipiice- ec.t s$ %.ncai o felie e p.ine cu unt(
Dac$ suntei &n restaurant- nu %.ncai p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu
so%onul afu%at( Co%anai- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi
&nsoit e p.ine pr$jit$( Deci nu vei fi tentat(
Dac$ %.ncai ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t
ficatul este ca% +lucio'lipiic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista
ali%entelor per%ise &n 0a"a I(
Renun.n la p.ine , cu e/cepia %icului ejun , v$ vei o#i*nui treptat s$ savurai %ai %ult
%.nc$rurile rafinate cu care vei fi servii( Acest fapt este eose#it e aev$rat &n ca"ul ficatului e
+.sc$- %ai ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat
pr$jit putei %.nca &ntoteauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puin e'a
face cu o#iectul c$rii e fa$- at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n
+eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la restaurant, m)ncai ceea ce nu putei m)nca acas.
Deseori- sunt uluit &n faa conservatoris%ului e care fac ova$ cei ce %$ &nsoesc la
restaurant- fie c$ sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it
ceea ce este %ai co%un *i %ai clasic- aic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- iniferent ac$ se afl$
acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$ iplo%aia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renune
la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana lor o#i*nuit$(
Dac$ au ova$ e tot at.t e puin$ i%a+inaie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+
pe patronii sau pe acionarii lor(
>a restaurant- co%anai %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat
%arii #uc$tari france"i talentul( 0rana este una intre puinele $ri in lu%e une , chiar *i la K@@ e
Ailo%etri e $r% , se +$se*te &ntoteauna pe*te( Profitai *i &ncurajai aceast$ e/cepional$ stare e
fapt(
Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncai cu #r.n"$(
Dac$ suntei &ntr'unul in locurile rare- une se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchie ochii-
nu%ai &n ca"ul &n care nu ai avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ui
e/cepionala co%#inaie intre #r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;`oc- vechi e c.iva
ani(
c. '#i+oasele
Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispre cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i
poru%#ul(
Ai &neles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate
pentru cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipiele- creea"$ coniii
favora#ile epunerii Ailo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inai e la
%asa e pr.n" *i e sear$- cu e/cepia &%prejur$rii c.n luai- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie(
Dac$- e e/e%plu- v'ai hot$r.t s$ v$ &neplinii pofta e cartofi pr$jii- nu pierei in veere
s$'i %.ncai cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate vei fi
&n situaia e a nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ceai cu u*urin$( Prin
aceasta &nele+ c$ tre#uie s$ v$ <pro+ra%ai= &ntr'un ase%enea %o- &nc.t , in instinct , s$
reacionai ne+ativ- respin+.n'o in oficiu( Dar fii lini*tii- chiar ac$ vei ajun+e la o ase%enea
perfor%an$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n vei fi o#li+ai s$ facei e/cepii e la re+ul$-
pentru ca s$ v$ satisfacei o poft$(
)n --#uc$t$ria %oern$= une %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6
le+u%e oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$sai una- nu va o#serva ni%eni(
Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fii invitai la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$
*i acr$( 1i- ac$ ai l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%i$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care
nu s'a e"lipit- relaiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$
a%itei o a#atere &n plus- cu at.t %ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ auce nici o pl$cere &n co%pensaie(
)n orice ca"- tre#uie s$ *tii c$- up$ ce v'ai %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +lucie
rele- va tre#ui s$ le sc$ei in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- suntei
o#li+ai s$ &n+hiii nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafie *i ro%- pe care +a"a a
preparat'o special pentru u%neavoastr$- v$ vei &n+reuna consiera#il pasivul( 1i poate c$ vei fi
nevoii- &n funcie e +ravitatea a#aterii- s$ v$ &ntoarcei vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili
echili#rul(
)n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar$ &n privina unei tenine naturale e a consiera , &n
ca"urile isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai facei +riji( 1i e a v$
spune- l$s.nu'v$ p$+u#a*- c$ --o s$ veei u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcai cu pa+u#ele=(
Acesta este un pericol care v pate i trebuie, cu orice pre, s nu cedai n faa luiB
Nu &ncetai nicioat$ s$ aplicai principiile &nv$ate- su# prete/tul c$ --e Cr$ciun este
i%posi#il s$ le aplici=(
1tiu asta- pentru c$ este o situaie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile
cele %ai critice este posi#il s$'i +estione"i #ine ali%entaia( Ai f$cut o a#atere in o#li+aie- e
acor- ar tre#uie s$ *tii cu% s$ o co%pensai- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioaa ur%$toare- evit.n
, cel puin , ceea ce este posi#il e evitat( Dac$ &ncepei s$ punei &n practic$ reco%anaiile %ele
<up$ ureche=D atunci nu vei reu*i nicioat$ s$ ie*ii la li%an(
Ceea ce tre#uie , *i ai &neles acest lucru , este s$ v$ riicai c.t %ai %ult pra+ul e toleran$
la +luco"$( Dac$ revenii &n 0a"a I ori e c.te ori ai luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu vei avea
chiar o reu*it$(
V$ pot spune- in e/perien$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul
%eu e toleran$ la +luco"a este e/tre% e riicat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n
pri%ii ani- cu at.t poi s$ supori %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari(
;etoa pe care o propun are ca scop s$ v$ scoat de sub dependena fa$ e proastele
o#i*nuine ali%entare pe care le avei in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor
obinuine pozitive. Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu vei %ai avea practic nici un efort
e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta &nele+ c$ vei o#.ni o serie e refle/e care vor inuce- &n
per%anen$- ale+erea cea #un$- &n carul +estiunii u%neavoastr$(
Dac$- &ntr'un restaurant- veei pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$-
co%anai'le( Dar facei asta &n cuno*tin$ e cau"$( Profitai la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca-
ar inei'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative(
)n ipote"a c$ v$ eciei- &n cursul unei %ese- s$ %.ncai pateu e ficat e +.sc$- striii *i
scoici Saint Hac]ues , f$r$ s$ v$ lipsii e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i
&nt.lnii &n felul principal un cartof- puin ore" sau ni*te paste- evitaile cu orice pre. Nu suntei
chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca s$ nu fii &n stare s$ re"istaiF
Citin aceste r.nuri- *tiu c$ nu suntei total convin*i c$ vei fi capa#ili s$ facei fa$ *i s$
avei estul$ voin$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place(
Ei #ineF vei veea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inai( C.n vei constata- cu
#ucurie- re"ultatele spectaculoase la care ai ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o
incon*tient- vei avea %ari ificult$i e a cea &n faa tentaiilor(
Vei ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ vei auto'+estiona(
,. 'r!cele
)n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi
aplicate % continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuai s$ %.ncai fructele pe sto%acul +ol(
Cu si+uran$- ai &neles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$
e +lucie 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o
at$ cu alt$ %.ncare- sunt prost i+erate( Citii #ine capitolul asupra i+estiei *i vei afla %ai %ulte(
E/ist$ &ns$ anu%ite fructe- al c$ror procent e +lucie este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un
inconvenient aca le %.ncai &n 0a"a II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile-
"%eura *i %urele(
>a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncai c$p*uni *i "%eur$(
Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipiic$- le putei a$u+a s%.nt.n$(
Dar fii ateni- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$(
Dac$ nu ai avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- putei
cere chiar *i fri*c$- e*i conine puin "ah$r( Acas$- putei prepara fri*ca folosin "aharin$(
;ai e/ist$ un fruct pe care &l putei %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei-
#ine&neles2 acesta este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncai ca antreu- a*teptai- ac$ este
posi#il- un sfert e or$ &nainte e a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se
&nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l putei
a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar
*i aici- reco%anarea nu are &n veere ec.t eventualele pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privina
pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici(
Nu%ero*i cititori ai eiiilor preceente %i'au scris- &ntre#.nu'%$ ac$ tre#uie s$ consiere
fructele fierte la fel ca fructele crue( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuane( 0ructele
fierte fer%entea"$ %ai puin ec.t cele crue( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai reuse( Un co%pot-
o par$ coapt$ sau o piersic$ <%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$(
)n schi%#- tre#uie s$ *tii c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte
propriet$ile- %ai ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$(
C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/cluei &n totalitate in pricina coninutului %are
e "ah$r(
0ructele uscate al c$ror inice +lice%ic este %eiu- care conin- &n %ajoritate- fi#re
#inef$c$toare- vor putea fi incluse &n ali%entaie- pentru a susine un efort fi"ic %are( S%ochinele
uscate sunt- esi+ur- cele %ai #une intre ele- iar #ananele cele %ai rele(
e. Deser!rile
Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$-
e felul %eu- &%i plac <ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special(
0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e(
)n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaa- e paste ca% vreun an- ar f$r$
ciocolat$ n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$(
<Noua #uc$t$rie= inclue *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece
ani- %arii no*tri #uc$tari- care sunt toi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consiera#ile &n o%eniul
creativit$ii *i al in+enio"it$ii(
Cofetarii france"i au evenit- e la istan$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea-
fru%useea- parfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica prouselor lor ,Gaston >enbtre
5?
este- cu
si+uran$ unul intre cei %ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ia iscipoli- care
nu sunt eparte e a'*i e+ala profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier=
5C
in cartierul nostru-
%erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %oel al +enului- at.t sunt e e/traorinare spu%ele e acolo- unele
%ai u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele(
)n 0a"a II vei putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac
pr$jiturile- nu le %.ncai ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile
cu %etoa noastr$ sunt- natural- cele care conin cea %ai puin$ f$in$ *i cel %ai puin "ah$r( Dup$
cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o
conin 9ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar "ah$rul este- &ntoteauna- foarte puin( Cre%a fonant$
e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reet$ o vei +$si &n ane/$- nu conine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o
+reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- aic$ KP. C.t espre "ah$r- nici %$car nu a fost prev$"ut(
Puinul pe care &l conine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o pr$jitur$ cu care v$
putei electa- &nscriin oar o a#atere %oest$ &n pasivul u%neavoastr$ cotiian(
5?
Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?(
5C
0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(
V$ reco%an- totoat$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conine aproape eloc
+lucie- cu e/cepia puinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e
ulce- up$ +ustul u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a$u+ai puin$ "aharin$ 9ve"i reeta in
ane/$:(
A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e
cea %ai #un$ calitate 9cu coninut %are e cacao:- nu are ec.t puine +lucie- iar inicele s$u
+lice%ic , e+al cu 4@ , este sc$"ut(
5B
Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o
spu%$ e fructe 9luai- e preferin$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistena unei
tarte( Conine estul "ah$r *i c.teva +lucie rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$
a c$ea &n pati%a calculelor- c$ felia e #avare"$ conine %ai puine +lucie rele ec.t o furculi$ e
cartofi pr$jii- o felie e p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri(
)n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e
#avare"$ &%#r$cat$ &n aluat( ;.ncai interiorul- care este- eseori- o &n+heat$- *i l$sai &n farfurie
aluatul- care nu pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +lucie
rele cu concentraie %are(
Dac$ v$ place &n+heata- nu v$ lipsii e ea- pentru c$ inicele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:(
Cantitatea e "ah$r pe care o conine este relativ %ic$ 9la &n+heata e #un$ calitate:- &ns$ inicele
+lice%ic al &n+heatei e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K(
!re#uie s$ %ai *tii c$ r$ceala &n+heatei , contrariu a ceea ce se cree , nu contri#uie la
u*urarea i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea$- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o
+enerea"$ r$ceala(
1i- ac$ v$ place &n+heata- poate c$ preferai s'o %.ncai cu sos e ciocolat$ cal$- *i cu un
%unte e fri*c$- pus elicat su# o u%#relu$ japone"$( Nu &n+hiii &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$
nici %$car echivalentul unui nesuferit e cartof(
C.t espre tarte- fie ele preparate inustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ii e f$in$ *i e
"ah$r un coninut , un procent e +lucie rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.nit( Dar- &nc$ o at$
totul este o chestiune e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n
spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore" al#(
Dac$ nu v'ai a#$tut ec.t puin sau eloc toat$ "iua- hot$r.i sin+uri( Dar- ca *i &n toate
celelalte privine- nu ale+ei s$ %.ncai ceva ec.t ac$ suntei si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va
tre#ui s$'l facei up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii(
C. Alcool!l
!oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu%
v'a% at e &neles- vei putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui-
*i &n ca"ul lor- s$ facei o ale+ere( V$ previn c$ nu vei putea s$ incluei in oficiu , chiar ac$ este
unul intre vechile o#iceiuri , #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$
suntei e/cepional$- care , prin efiniie &nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nelept s'o facei( Va
tre#ui s$ v$ +estionai #$utura- up$ cu% v$ +estionai %.ncarea(
D. B#!!rile5a=erii@
Ca aperitiv- luai %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +in-
chiar ac$ le a$u+ai ap$ sau sifon
5I
- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$
echivalentul- &n alcool- al unei ju%$t$i e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin(
Acesta este %otivul pentru care nu #eau nicioat$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul
e/cepional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu co%esenii- cer- e preferin$- un pahar e vin(
De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ auc$ i%eiat vinul pe care &l vo% #ea la
%as$( Dac$ este un Moreau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$ 9MrouillL- 0Ieurie:-
%er+e cu orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptai p.n$ co%anai toate felurile- pentru a *ti ce
5B
Confor% lucr$rii Firtuile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Terv` ROMER!- E( Artulen- Paris( 9n(a(:
5I
!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conine "ah$r( Nu'l %ai #eiF 9n(a(:
vei #ea( 1i- apoi- putei co%ana &ntoteauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu
luai ec.t o ju%$tate e sticl$(
Vinul #$ut ca aperitiv este- parao/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin
sau Sin+apore putei cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consiere , a*a cu%
se &nt.%pl$ e %ulte ori &n 0rana , rept un $ran in creierii %unilor Corre"e sau un %uncitor e
la Renault(
Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #ei ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n
este GhisAL sau ceva echivalent( Dac$ nu putei altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luai &nc$ un pahar
e vin sau e *a%panie(
)n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e
#una +estiune a ali%entaiei tale( Dac$ v$ aflai la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant
eoarece +a"a &i a*teapt$- e %ulte ori- pe ulti%ii invitai- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite
%.nc$ruri- care poate ura %ai %ult e o or$(
Dac$ suntei printre cei care au politeea e a fi punctuali- putei fi pu*i &n situaia e a
suporta vreo ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ron$it ec.t +lucie rele *i c.n
e*ti hot$r.t s$'i p$stre"i a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivni$- e c$tre
prietenul u%neavoastr$ sau pentru cre%a e "%eur$ pe care +a"a o reu*e*te- e o#icei- la
perfecie(
;esele care- pentru %ine- au evenit un aev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'
sa/oni( E*ti ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai
t.r"iu- s$ nu'i faci ilu"ii c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$(
;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se
instalaser$ &ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- une- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i
s'a riicat s$ plece( Nu %ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2
<Vai- oar nu vrei s$ plecai chiar acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate-
la ora *apte- +.ninu'se c$ en+le"ii %$n.nc$ foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care
nu acceptaser$ ec.t un sin+ur <rinA=- ajutai *i e hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii(
Dac$ avei e/periena unor ase%enea serate- ai r$%as- cu si+uran$- uluii v$".n ce
cantitate e alcool pot &n+hii- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate ai re%arcat *i c$ cea %ai %are
+rij$ a st$p.nului casei este s$ <reauc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichiul in p$h$rele
invitailor( Aceast$ practic$- pe l.n+$ faptul c$ nu'i per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie
ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt
ru+ai s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in %o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine
anu%e(((:(
A% acorat %ai %ult$ atenie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o
capcan, fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hie" up$ e/periena
%ea- e/ist$ &ntoteauna %oalitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei(
Oricu%- a%intii'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privin$2 %.ncai &n preala#il proteine'
lipie 9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i
&nceputul unei catastrofe %eta#olice(
Finul
)n capitolele preceente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i ai putut tra+e
conclu"ia c$ preferina %ea se &nreapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Moreau/- &n
special(
Este aev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$a e vinurile al#e sau
e alte vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n carul +estiunii
fiec$ruia(
Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e
Sauterne( 1i- ac$ avei norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepional- cel %ai #un %o
e a'l aprecia este s$'l &nsoii cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorB
0icatul- up$ cu% *tii- este +lucio'lipiic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ile
si%#olice , c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere
potenial$- &n plus( 1i- ac$ v$ folosii toi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% vei %ai +estiona
restul8
Dar suntei li#eri s$ v$ hot$r.i pentru Sauterne- cu coniia s$ v$ li%itai strict la un
%ini%u%- aic$ at.t c.t este necesar ca s$ v$ savurai ficatul e +.sc$( S$ *tii &ns$ c$ un pahar e
Sauterne echivalea"$ cu trei pahare e ;eoc(
Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne
co%pro%ite echili#rul +lucio'lipiic- atunci s$ #e% un vin %ai puin ulce- ceea ce constituie o
foarte %ic$ a#atere( Vinul ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj.
Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuane- e
%are i%portan$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui
coninut e alcool se situea"$ &ntre I *i 34( )n aceast$ cate+orie vei +$si vinurile e Meaujolais- e
Ga%aL- e >oara , ca Chinon- Mour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e
re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e Savoia( Este evient c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su-
coninutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv e a le a la o parte(
0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au tenina prea pronunat$ e a consiera c$
un vin ro*u e Moreau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.iva ani( Este falsF 1i &i felicit
pe speciali*tii- ca *i pe reactorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ ieea c$ foarte %ulte
vinuri e Moreau/ pot fi #$ute tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une
restaurante france"e- o +a%$ vast$ e e/celente <vini*oare e Moreau/=( Criticii +astrono%ici nu
uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t
raportul intre calitate *i pre este &ntoteauna satisf$c$tor(
!otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu iniferen$ %arile soiuri care %o$ie &n
str$funurile pivnielor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tii c$ vinurile vechi- fie ele e
Mour+o+ne ori e Moreau/- nu se #eau- ci se e+ust$( )nv$ai s$ facei acest lucru- care tre#uie
neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii oric$rui france"(
Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care
participau str$ini *i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculi &ntr'un o%eniu &n care
nu%ero*i str$ini se puteau %.nri cu ni*te cuno*tine i%presionante(
A% re%arcat &ntoteauna c$ acest tip e cuno*tine poate fi e %are ajutor &n carul relaiilor
pu#lice- &n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuia se &nnoa$ cu +reu- chiar
ac$ interlocutorii sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perien$- ca acesta este un su#iect eose#it e
pl$cut *i preferat conversailor cu privire la vre%e sau chiar la cursul olarului(
)ntorc.nu'ne la reco%an$rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II putei #ea trei pahare e
vin ro*u f$r$ s$ tul#urai echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$
perfect echili#rat$2
+iuperci G la grecHue
limbdemare la grtar, zacusc
salat
zmeur
cafea decofeinizat
!rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu coniia s$ nu &ncepei s$
#ei ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- aic$ up$ ce ai avut +rij$ s$ in+erai o cantitate e hran$
suficient$ pentru a neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce ai
putea cree- vinul nu va avea ca efect secunar so%nolena e up$'a%ia"$(
Daca avei o reuniune e lucru up$ %as$- vei constata c$ parao/al- toc%ai cei care au
%.ncat +lucie rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$
tenin$ e a %o$i(
Este a#solut evient c$- ac$ nu ai #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$ri
este e a v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli funa%entale- v$ putei per%ite- totu*i- s$ v$
satisfacei *i o#li+aiile socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$
#ei ap$- c$ci nu este e orit s$ ep$*ii o ju%$tate e litru e vin pe "i(
A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate(
Aceasta este practica pe care v'a% &ncurajat s'o aoptai(
Daca in+erai alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%eiat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at-
cu efectele pe care le cunoa*tei e acu%2 secreie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e
re"erv$- precu% *i stare e a%eeal$- atunci c.n nu suntei o#i*nuii cu #$utura(
Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaie- iar %eta#oli"area lui va
fi &ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puin efecte secunare ne+ative-
cu% sunt cele e %ai sus(
Pute% euce c$ ave% tot interesul s ncepem s bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd s ne
scoatem p)rleala la sf)ritul mesei.
!otoat$- v$ reco%an s$ nu #ei nicioat$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare parao/al-
ar v$ voi spune care sunt %otivele acestei afir%ai(
C.n #ei vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% ai &neles-
&nt.r"iat$- eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele(
1i- ac$ aceste ali%ente sunt proteine sau lipie 9carne- pe*te:- care , prin efiniie , se i+er$ foarte
&ncet %eta#oli"area alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este
%ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul <&n+ra*$= %ai puin(
Dac$ #ei ap$ &n alternan$ cu vinul- nu facei ec.t s$ iluai alcoolul cu apa- iar acest
a%estec- &n loc s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va
trece &n s.n+e- ca *i cu% ai fi fost cu sto%acul +ol(
!oat$ lu%ea v$ reco%an$ s$ #ei %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice(
Este aev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepia ca"ului c.n o #ei foarte
%oerat( ;ai &nt.i- pentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar
apoi pentru c$ este cel %ai #un %ijloc e a %eta#oli"a i%eiat alcoolul pe care l'ai #$ut(
De aceea, obinuiiv s bei c)t mai puin n timpul mesei si, mai ales, s nu bei ap
atunci c)nd bei vin.
i. B#!!ri ,i-esi@e
Pentru c$ ai &neles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut
%ai spre sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptai s$ v$ spun c$- ac$ #ei ceva alcoolic up$ ce ai %.ncat-
este %ai inofensiv ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i(
<P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De une *i nu%ele e
<i+estiv=( Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n
lipie- alcoolul poate ajuta &n procesul i+estiv(
Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Moreau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu
ter%ina nicioat$ o %as$ 9up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e$ tineree:- f$r$
s$ #ea un pahar intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicioat$ altceva ec.t
Moreau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'o #.n vreoat$ ap$ &n cursul %esei(
Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e
ani( 1i ea #ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate(
De aici *i p.n$ la a euce c$ a%.nou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ii- este
un pas pe care nu %$ ha"are" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*tei c$ acesta este un feno%en
tul#ur$tor(
Din punct e veere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %oest <stropit$=-
alcoolul #$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte
%ic$(
)n schi%#- ac$ vrei s$ #ei un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul-
n'a* r$spune pentru ur%$ri- %ai ales ac$ ai #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar
plin ochi cu alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0acei totalul *i <Vin'te- P.rleoF=
V$ las s$ tra+ei sin+uri conclu"ia(
CaCea!a
)n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$strai #unele o#iceiuri pe care le'ai eprins &n 0a"a I- aic$ s$
nu consu%ai ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care ai reu*it s$ eli%inai o#oseala #rusc$
atorat$ hipo+lice%iei *i sto%acului &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunarea la
cofein$ este la fel e salutar$ ca *i renunarea la nicotin$(
!otu*i- ac$ ai reu*it s$ v$ riicai pra+ul e toleran$ incolo e care are loc secreia e
insulin$- eventuala a#sor#ie a unei %ici cantit$i e cofein$ nu va constitui o a%eninare pentru
echili#rul u%neavoastr$ re+$sit(
<. Celelale .#!!ri
Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%onaele- sucurile aciulate-
laptele *i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a$u+at( Respectai *i &n 0a"a II toate reco%an$rile pe
care vi le'a% at %ai &nainte(
Co+cl!?ie
0a"a II este cel %ai u*or *i- totoat$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I-
eoarece nu i%plic$ ec.t foarte puine restricii- iar intericiile sunt *i %ai puine( )n schi%#- este
%ai ificil$ pentru c$ cere o +estiune &ne%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt
per%anena *i ri+oarea( Prin ur%are- fii vi+ileni *i &ntoteauna ateni- pentru c$ va tre#ui s$ evitai
riscurile(
Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocolii este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n
+estionarea ali%entaiei in.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #ei un GhisAL
&nainte e %as$ *i apoi a*teptai felul principal- pentru ca s$ &ncepei unul intre cele Ztrei pahare e
vin per%ise( Dac$ ai reinut #ine c$ aciunea alcoolului este %ai reus$ atunci c.n avei sto%acul
plin- s$ nu a*teptai un efect spectaculos al acestei practici- c.n ai #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe
ne%.ncate(
>a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stuiai'le #ine- pentru a le
aplica &n %o ar%onios(
Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaia altern.n perioaele e <total$
ne+lijen$= cu revenirea la stricteea 0a"ei I- ca s$ salvai <ce %ai putei=( Dac$ v$ l$sai u*i e o
ase%enea practic$- nu cre c$ vei re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care vei a#anona totul *i vei
reveni proste*te &n punctul e plecare- aic$ la acelea*i Ailo+ra%e(
O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/ai- *i care este scopul %etoei %ele- este s$ ajun+ei s$
v$ sta#ili"ai( 1i nu vei reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaa( Dac$-
la &nceput- 0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat(
Pentru c$- pe %$sur$ ce o practicai- +estionarea ali%entaiei va eveni o o#i*nuin$ *i un refle/(
Atunci- vei fi ajuns la un nou %o e a tr$i(
Nu v$ l$sai i%presionai *i escurajai e anturajul u%neavoastr$(
Nu &ncercai nici s$'i convin+ei cu orice pre pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e
eprinerile( Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea
<reli+ie=( Ocupai'v$ e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionai'v$ ali%entaia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e
%as$( Chiar ac$ +re*elile a#erante pe care ei le fac &n faa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e
Saint'Mernar- nu &ncercai s$'i ajutai ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutai f$r$ voia lor- riscai s$'i
veei evenin a+resivi- pentru c$ &i facei s$ se si%t$ prost( C$ci %uli intre ei *tiu c$ +re*esc- ar
nu au nici o voin$ s$ ias$ in aceast$ stare(
V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o
<li#ertate su# suprave+here=- o li#ertate coniionat$(
Suprave+heai'v$ &n per%anen$( Nu fii pri"onierul +reut$ii- ci o#servai oar ceea ce arat$
c.ntarul( !re#uie s$ avei un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evien$ cu preci"ie
re"ultatul a#aterilor( Prin taton$ri- ur%$rin &ntoteauna o#iectivul e a atin+e +reutatea ieal$- vei
reu*i s$ v$ p$strai echili#rul( Dac$- in nefericire- vei &ncepe s$ v$ a#atei- nu schi%#ai irecia
aleas$( 0acei- pur *i si%plu- corecia necesar$ pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- vei
veea c$ ai &nceput s$ fii conu*i pe nesi%ite e <pilotul auto%at=(
REZUMATUL PRINCIPIILOR 'AZEI II
+ontinuai s nu amestecai glucidele rele cu lipidele. Dac$ suntei constr.n*i- &ncercai s$
nu le a#sor#ii ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoinu'le cu %ulte fi#re 9e e/e%plu- salat$:(
(u m)ncai niciodat nici zahr buci, nici tos, nici miere, nici dulcea, nici bomboane,
,olosii, n continuare, zaharin dac este necesar.
(u m)ncai deloc $ sau doar n cazuri excepionale $ finoase %excepie fac orezul
neprelucrat sau slbatic, pastele complete i legumele uscate&.
+ontinuai s nu m)ncai p)ine la pr)nz i la cin( Nu %.ncai ec.t la %icul ejun p.ine
nea+r$ sau inte+ral$(
,eriiv de sosuri. !siguraiv c nu conin fin(
4nlocuii de fiecare dat, c)nd este posibil, untul cu margarina de floareasoarelui 9&n
special la %icul ejun:(
(u consumai dec)t lapte degresat(
')ncai mai ales pete i preferai lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardio
vasculare(
,ii ateni la deserturi. Nu %.ncai ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure(
;.ncai cu %oeraie ciocolat$- &n+heat$ 9e fructe: *i fri*c$(
Evitai- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r(
Ale+ei %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puin 9lapte e pas$re-
cre%$ en+le"easc$:(
7ei c)t mai puin la mas(
(u bei niciodat buturi alcoolice pe stomacul gol.
>vitai s bei aperitive i digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul
e/cepional(
7ei, de preferin, ampanie i vin, ca aperitiv- ar %.ncai &n preala#il cruit$i- #r.n"$-
%e"eluri sau #uc$ele e cra#.
0a mas, bei de preferin ap 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe
"i:.
(u bei ap, duc bei vin.
7ei apa n rstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:(
!teptai s m)ncai suficient, nainte de a ncepe s bei vin.
(u bei niciodat buturi acidulate, cola i limonade.
+ontinuai s bei numai cafea decofeinizat ori cafea i ceai slabe.
<epartizaiv n mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.
E%EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN 'AZA II4 PENTRU P/&TRAREA
EC*ILIBRULUI PONDERAL I ATENUAREA ABATERILOR
Pri"a ?i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
6@
Cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Avocao cu sos vine+ret$
0riptur$ cu fasole vere
Cre%$ cara%el
M$uturi2 4 pahare e vin
63
Cin$ Sup$ e le+u%e
O%let$ cu ciuperci
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:
A ,o!a ?i
;icul ejun Suc e portocale
Cornuri *i #rio*e
64
Unt
Cafea cu lapte
65
Pr.n" Cruit$i 9ro*ii Y castravei:
0ileu e pe*te sla# la +r$tar
Spanac
Mr.n"$
M$uturi2 un sin+ur pahar e vin
Cin$ An+hinare cu sos vine+ret$
Ou$ ju%$ri cu ro*ii
Salat$ vere
M$uturi2 ap$
A reia ?i
;icul ejun Un fruct
P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
66
Cafea ecofeini"at$
>apte s%.nt.nit
Pr.n" Aperitiv2 un pahar e vin al#d
Y cu#ulee e #r.n"$
So%on afu%at
Pulp$ e oaie cu fasole pitic$
Salat$ vere
Mr.n"$
6@
A#atere %ic$(
63
A#atere %are(
64
A#atere %are(
65
A#atere %ic$(
66
A#atere %ic$(
Spu%$ e ciocolat$
6K
M$uturi2 5 pahare e vin
6?
Cin$ Sup$ e le+u%e
Ro*ii u%plute 9ve"i reeta:
Salat$ vere
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
M$uturi2 ap$
A =ara ?i
;icul ejun Ou$ ju%$ri
1unc$
C.rnat
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte
Pr.n" 3 u"in$ e striii
!on la +r$tar cu ro*ii
!art$ cu c$p*uni
6C
M$uturi2 4 pahare e vin
6B
Cin$ Sup$ e le+u%e
Conopi$ +ratinat$
Salat$ vere
Iaurt
M$uturi2 ap$
A ci+cea ?i
EF
;icul ejun Suc e portocale
0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" 0icat e +.sc$
K@
So%on la +r$tar cu spanac
Cre%$ fonant$ e ciocolat$ a%$ruie
K3
M$uturi2 5 pahare e vin
K4
Cin$ Sufleu e #r.n"$
Mer#ec cu linte
K5
Mr.n"$
>apte e pas$re
K6
M$utur$2 5 pahare e vin
KK
(ot. A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o
reco%anare- %ai ales &n privina cantit$ii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase
pahare e vin ep$*esc cu %ult ju%$tatea e litru consierat$ ca un %a/i%u% ce nu
tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile( Prin ur%are- acest tip e a#atere va tre#ui s$ fie
a#solut e/cepional(
6K
A#atere %ic$(
6?
A#atere %are(
6C
A#atere %ic$(
6B
A#atere %are(
6I
A#atere %ic$(
K@
A#atere %are(
K3
A#atere %ic$(
K4
A#atere %ic$(
K5
A#atere %ic$(
K6
A#atere %are(
KK
A#atere %ic$(
A 0asea ?i : Re@e+ire co"=le# la Ca?a I.
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i
Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat
Pr.n" Cruit$i 9castravei- ciuperci- riichi:
Pe*te &n$#u*it cu sos to%at
Mr.n"$
M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante
Cina Sup$ e le+u%e
1unc$ sla#$
Salat$ vere
3 iaurt
A 0a=ea ?i
;icul ejun P.ine nea+r$
Mr.n"$ e vaci
Cafea sau cafea ecofeini"at$
>apte e+resat
Pr.n" Salat$ e anive
Antricot cu fasole vere
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
K?
Cin$ 0ructe2
3 portocal$
3 %$r
3 par$
3K@ +ra%e e "%eur$
M$uturi2 ap$
A o=a ?i
;icul ejun P.ine nea+r$
;ar+arin$ ietetic$
Cafea sau cafea ecofeni"at$
>apte e+resat
Pr.n" CocAtail e crevei
!on cu vinete
Salat$ vere
Mr.n"$
M$uturi2 4 pahare e vin
KC
Cin$ Sup$ e le+u%e
;.ncare e linte
C$p*uni
M$uturi2 3 pahar e vin
KB
K?
A#atere %ic$(
KC
A#atere %ic$(
KB
A#atere %ic$(
CAPITOLUL VI
*IPOGLICEMIA : BOALA &ECOLULUI
A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale
pentru corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipielor- prin aceasta &nele+e%
procesul e transfor%are a +r$si%ilor(
Scopul principal al c$rii e fa$ este- &n realitate- stuierea %eta#olis%ului +lucielor *i a
consecinelor acestuia(
A% v$"ut- &n capitolele preceente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol
eter%inant &n %eta#oli"area +lucielor( 0uncia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a
funciona asupra +luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n- &n acest
%o- for%area +lico+enului in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$(
Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$erea procentului
e "ah$r coninut e acesta 9+lice%ie:(
Dac$ pancreasul prouce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es-
eci ac$ aceasta este- e fapt- isproporionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at-
procentul e "ah$r in s.n+e va sc$ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e
hipo+lice%ie(
Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntoteauna unei carene e "ah$r &n ali%entaie-
ci unei prea %ari secreii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r(
Dac$- e e/e%plu- v$ si%ii intr'o at$ o#osii- pe la ora 33 i%ineaa- aceasta arat$- &n
%ajoritatea ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al(
V$ aflai &n stare e hipo+lice%ie(
Dac$ in+erai o +luci$ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi
transfor%at$ foarte repee &n +luco"$( Pre"ena +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e
"ah$r *i vei si%i- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o
secreie e insulin$- care o va face s$ ispar$- restituinu'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i
%ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este- e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce
ne+re*it la a#u"uri(
Un %are nu%$r e oa%eni e *tiin$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecina unei
hipo+lice%ii cronice( De &nat$ ce alcoolicului &i scae procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te
r$u *i este &ncercat e orina e a #ea( Alcoolul este foarte repee transfor%at &n +luco"$- procentul
e "ah$r in s.n+e se %$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aia e #ine va
isp$rea foarte rapi- c$ci insulina va face s$ sca$ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e(
>a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are
e a #ea altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele
insuporta#ile ale hipo+lice%iei( Astfel- &nele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=(
Aolescenii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei
confi+uraie sea%$n$ cu inii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %eicii a%ericani au
constatat acest fapt , situaia respectiv$ &i preispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel-
in ce &n ce %ai %ult &n ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape
pro+ra%at pentru a trece e la #$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a
atra+e atenia p$rinilor asupra riscurilor poteniale ale a#u"ului e +lucie rele(
Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2
, o#oseal$ #rusc$-
, irita#ilitate-
, nervo"itate-
, a+resivitate-
, ner$#are-
, nelini*te-
, c$scat- lips$ e concentrare-
, ureri e cap-
, transpiraie e/cesiv$-
, pal%e u%ee-
, rana%ent *colar sc$"ut
, tul#ur$ri i+estive-
, +reuri-
, ificult$i &n e/pri%are(
>ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu
&nsea%n$ c$ ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o
per%anent( Unele sunt foarte efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Ai o#servat- e
e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie
ora la care iau %asa(
Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'ai re%arcat-
pro#a#il- chiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala.
O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'aev$r- +enerali"area o#oselii(
Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osii(
Di%ineaa- c.n se scoal$- sunt eja <istovii=- la sf.r*itul i%ineii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele
ore ale up$'a%ie"ii or% cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a
sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$ ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$sc-
literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %o$ie &n faa televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au
+$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe( Atunci- &nvinov$esc stresul vieii %oerne-
"+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a lupta &%potriva acestui feno%en- nu
*tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri %inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n
%ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru ali%entar(
Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e
sc$"ut( Iar aceast$ situaie este consecin$ irect$ a unei ali%entaii e/cesiv e #o+ate &n +lucie rele(
Prea %ult "ah$r- prea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %uli cartofi- paste- ore" al# *i
#iscuii care +enerea"$ o secreie e/cesiv$ e insulin$(
;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecii care au tenina e a se &n+r$*a cu
u*urin$ pot fi hipo+lice%ici( Dar stuii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n
ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte %uli oa%eni sla#i sunt afectai e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului
e/cesiv e "ah$r *i e +lucie rele( Diferena intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul
%eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$ nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e
"ah$r in s.n+e- feno%enul *i consecinele sale sunt acelea*i(
Stuiile pun &n evien$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaiile +lice%ice(
Se cree c$ aceasta ar fi o e/plicaie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iie( )n orice ca"- s'a
oveit c$ epresiile post'natale sunt o consecin$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere(
Dac$ vei pune cu serio"itate &n practic$ %etoa pre"entat$ &n capitolul preceent- vei putea
constata rapi- &n afar$ e piererea &n +reutate- *i alte consecine po"itive( Fei regsi, efectiv, mai
mult bucurie de a tri, mai mult optimism i vitalitate. Dac$ aveai st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le
vei %ai avea( Vei fi ca noi- in punct e veere fi"ic *i %ental(
Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.nu'l pe cel e +lucie rele- eci supri%.n orice
secreie e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u ieal( 6rganismul
i regsete treptat instinctul de a fabrica el nsui zahrul de care are nevoie, din grsimile de
rezerv. Nu%ai cu aceast$ sin+ur$ coniie procentul opti% este asi+urat(
Dup$ opinia %eicilor *i a oa%enilor e *tiin$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una
intre afeciunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate-
&nc.t %eicii +enerali*ti nu o a%it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$
infor%aie asupra su#iectului- e care &nv$$%.ntul %eical se ocup$ oar c.teva ore- &n toi anii e
stuiu(
Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ suntei sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$
re+ulile ali%entare enunate &n capitolul preceent( >a %ai puin e o s$pt$%.n$ up$ ce ai &nceput-
vei constata- cu entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Vei escoperi <aceast$ vitalitate pe
care o aveai &n u%neavoastr$= *i care , &n ciua consu%ului e ap$ %ineral$ %eicinal$ , nu s'a
e/teriori"at p.n$ acu%(
De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carena e vita%ine- s$ruri
%inerale *i oli+o'ele%ente( Aepii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsii e aceste ele%ente- atorit$
cantit$ilor %ici e ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat-
este s$r$cit e aceste su#stane(
De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncai fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine
inte+ral$ *i s$ consu%ai uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$(
Astfel- vei avea asi+urat$ raia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o
funcionare opti%$ a or+anis%ului(
CAPITOLUL VII
DIGE&TIA
Poate vei fi tentai s$ trecei cu veerea lectura acestui capitol cre".n c$ esenialul pe care
oreai s$'l aflai in cartea e fa$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare(
Dac$ aceasta v$ este intenia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscai s$ pierei infor%aii e/tre% e
interesante(
Nu nu%ai c$ vei escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care avei unele pro#le%e +astro'
intestinale- ar vei *ti , %ai ales , cu% s$ le evitai &n viitor(
Este aev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &nep$rte"e e
el a priori. Dar %$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n- totu*i- esenialul pe care
tre#uie s$'l *tii pentru a &nele+e perfect %ecanis%ele i+estive(
A&PECTUL TE*NIC AL PROBLEMEI DIGE&TIEI
Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect
fi"ic sau %ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se
istin+ patru etape principale- le+ate e2
3( , +ura
4(, sto%ac
5(, intestinul su#ire
6( , intestinul +ros 9colonul:
2. G!ra
e Rolul %ecanic
, %asticaia
, e+lutiia
e Rolul chi%ic
, secreia salivar$
Saliva conine o en"i%$
KI
foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a
transfor%a a%ionul &n maltoz- aic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n
intestin(
De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar(
Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%ionul( De une
re"ult$ i%portana unei %asticaii suficiente *i a unei entiii s$n$toase(
8. &o"ac!l
e <olul mecanic
Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( Aic$ sto%acul este ani%at , &n
%o%entul i+estiei , e contracii %usculare al c$ror scop este evacuarea coninutului s$u &n
intestin(
e Rolul chi%ic
Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhiric- %ucin$: pentru a crea un
%eiu aci- per%i.n- astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &neplineasc$ %isiunea(
Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora(
>ipiele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hiroli"$ care va continua &n intestin(
KI
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stane nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie folosit$ o a
treia su#stant$- a c$rei pre"en$ eclan*ea"$ co%#inaia sau reacia( Aceasta a treia su#stan$ se nu%e*te catali"ator(
9n(a(:
9. I+esi+!l s!.1ire
e !ciunea mecanic
, peristaltic$
e !ciunea chimic
A%ionul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulu%it$ en"i%elor in secreia pancreatic$ , &n
+luco"$ 9"ah$r si%plu:(
>ipiele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i(
Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i(
Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ire- su#stanele nutritive prelucrate vor putea fi
irect asi%ilate e c$tre or+anis%(
Gluco"a 9fost$ +luci$:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipie: vor fi
asi%ilai prin eli#erare &n s.n+e(
E( I+esi+!l -ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:
e !ciunea mecanic.
, peristaltic$
e !ciunea chimic
Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenial$ e a aciona prin inter%eiul fermentaiei-
asupra resturilor e a%ion *i e celulo"$- iar prin inter%eiul putrefaciei acionea"$ asupra
re"iuurilor protiice( )n acest staiu- are loc a#sor#ia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor
fecale- cu o eventual$ proucie e +a"e(
AME&TECURILE ALIMENTARE
C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care
le cule+ea pe parcurs( )ntors la a$postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n
perioaele ificile sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieuia %.nc.n anu%ite r$$cini( Dac$ vei
o#serva %oul &n care se hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertateD in s.nul naturii- vei putea re%arca
faptul c$ nici ele nu a%estec$ nicioat$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu-
%$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un %o%ent al "ilei- iar +r$unele &n altul( O%ul este sin+ura fiin$ vie
care consu%$ ali%entele up$ ce le'a a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele eseniale
pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri intestinale(
!ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel ,
eseori la ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi
sta#ilit$(
Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaiilor ali%entare posi#ile *i nici nu
voi ar$ta consecinele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul
c$rii- a*a c$ las aceast$ sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie(
;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ facei o iee suficient e
cuprin"$toare &n privina feno%enului *i pentru ca s$ &nele+ei %ai #ine anu%ite efecte secunare
po"itive pe care le vei constata up$ punerea &n aplicare a %etoei e +estiune ali%entar$ propus$
&n cartea e fa$(
Cu si+uran$- v$ a%intii una intre reco%an$rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneral-
fructele nu tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=(
C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i
oca"ie- &*i pier propriet$ile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate(
Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$-
e acu% cunoa*tei- &n %o esenial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citii &n continuare(
Co".i+a1ia Cr!ce5a"i,o+
0ructul care conine fructo"$ 9%ono"ahari$ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puin &n
sto%ac- eoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ire(
)n schi%#- a%ionul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$-
une- %ulu%it$ aciunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n
sto%ac- pentru a fi up$ aceea <i+erat= co%plet &n intestinul su#ire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei
9en"i%a in secreia pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e
s.n+e(
Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%ionul- se prouce feno%enul ur%$tor2 aciitatea
fructului va istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &neplini rolul e catali"ator pentru
a%ion( )n loc e a trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%ionul &n sto%ac(
C$lura *i u%iitatea e aici vor face ca fructul , care conine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$
fer%ente"e( Aceast$ fer%entaie va continua &n intestin- antren.n'o *i pe cea a a%ionului- care- &n
ciua aciunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreia pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puin
&n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%ionul neprelucrat va &ncepe- la r.nul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n
colon(
Consecinele tuturor acestor feno%ene2
, #alonare-
, +a"e-
, iritaia intestinelor-
, eteriorarea vita%inelor in fruct-
, risc e constipaie etc(
Co".i+a1ia Cr!ce5=roei+e (car+e4 =e0e)
Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$
pepsin, care se e"volt$ &n %eiul aci creat e sucurile +astrice(
Ai fi &nrept$ii s$ creei c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %eiul aci- atunci
in+estia fructelor acie ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$-
e- &nat$ ce aciitatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a
coniiilor e ela#orare a pepsinei- a c$rei secreie este oprit$(
)n consecin$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul
e/e%plu: va fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%ionul , &n sto%ac- une va fer%enta( )n
a#sena pepsinei- sto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente
%eta#oli"$ri- ele vor intra , o at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacie anor%al$- ale c$rei
re"iuuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate e c$tre or+anis%(
Una intre re+ulile e #a"$ ale %etoei e ali%entaie e/puse &n cartea e fa$ 9al c$rei
o#iectiv este piererea Ailo+ra%elor e/ceentare *i p$strarea pentru toteauna a +reut$ii ieale: este
aceasta2 evitai s$ %.ncai +luciele rele &%preun$ cu carnea 9proteine Y lipie:(
Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a%
%ers la cei %ai %ari speciali*ti in ar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$
i%presionant$ e %eica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i auceau nici o a%eliorare- ar unele &%i
provocau efecte secunare %ai rele ec.t #oala e care suferea%(
Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaie- erau foarte &ncurcai
c.n le e/plica% c$ &%i c$ea Zp$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese
ni%eni chelie- *i , %ai ales , c$- i%eiat cu% &ncepea% s$ #eau Zsau s$ %$n.nc- transpira% in
a#unen$ &n cap(
)n cele in ur%$- a% renunat s$ %ai +$sesc o soluie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea
pentru o%nii e la 0acultate( Cu puin$ voin$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate(
Dar apoi- ca prin far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.iva ani( 1tii e ce8
De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stuiat &n profun"i%e nutriia- spre %area %ea ui%ire- a%
f$cut le+$tura intre noile re+uli e ali%entaie pe care le aoptase% *i dispariia total a relelor e
care suferise%(
Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e$ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic
curent- cea %ai %ic$ iferen$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o
lun$ in an- f$r$ ca +.tul s$ nu'%i ea e lucru(
0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %eica%ente %ai puin
eficace *i- &n special- la leacurile #$#e*ti(
!re#uie s$ fi avut vreo "ece'oispre"ece ani c.n- &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce
"$cea% &n funul patului- un #$tr.n %eic e ar$ %i'a spus- v.r.nu'%i e+etele lui +roase &n +ur$2
<Cel %ai #un leac al an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'i cl$te*ti +.tul in
a#unen$ cu Moreau/ vechi=(
A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stuenie &*i %ai a%intesc- cu si+uran$-
c$ nu pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %eica%ent cu
aev$rat eficace(
?@
1i- cu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a
fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaie accepta#il$(
>a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care
fac o#iectul acestei c$ri- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era
&nc$ prea evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect(
)ns$- la c.iva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evient faptul c$ an+ina cronic$ &%i
isp$ruse co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% ai &neles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul
Moreau/ au fost l$sate pentru toteauna &n ulapul cu %eica%ente(
A.!?!l ,e -r#si"i
C.n %.ncarea p$trune &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchie pentru a'i l$sa
i+estiei ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschierea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t
%asa a fost %ai #o+at$ &n lipie( Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea
#o+at$ &n +r$si%i s$ fie i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aie e +reutate nepl$cut$(
Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaia cu +r$si%i inutile( De aceea- va
tre#ui s$ ale+e% c.t %ai es posi#il %ourile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i(
Pute% pre+$ti ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne
rea%inti% c$ nu tre#uie nicioat$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stan$
canceri+en$(
A'i ale+e +luciele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipieD tre#uie s$
folosii alternativa pe care o constituie fi#rele(
Este necesar s$ fii con*tieni c$ %ulte ali%ente conin +r$si%i ascunse 9pes%ei- pr$jituri-
#iscuii etc(: care- asociate cu +luciele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(
?@
Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:
CAPITOLUL VIII
*IPERCOLE&TEROLUL$ BOLILE CARDIO5VA&CULARE I DIETETICA
Principalul scop al c$rii e fa$ este acela e a v$ &nv$a cu% s$ v$ schi%#ai o#i*nuinele
ali%entare- pentru a piere e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l putei avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t
s$ v$ sta#ili"ai efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricie(
)n capitolele preceente ai v$"ut c$ lipiele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru
constituirea +r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncai &n acela*i ti%p cu +luciele *i- &n
special- cu +luciele rele(
Unii s'ar putea +.ni c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate
+r$si%ile pe care le vor- cu coniia s$ nu fie &ntr'o co%#inaie ali%entar$ inter"is$(
Mine&neles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit
oca"ia(
Schi%#area o#i*nuinelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#ii- este un lucru #un- ar la fel e
i%portant este s'o facei &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e
s$n$tate(
;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a
colesterolului( !otu*i- avea% &nc$ e la &nceput intenia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat
le+$tura cu %ai %uli speciali*ti( Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni
espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %eic , nu %i s'a p$rut &nelept s$ ale+ intre aceste
r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/periena personal$ %i'a per%is s$'%i fac o p$rere &n acest
o%eniu(
Ast$"i- aic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul
e pu#licaii care se ocup$ e el este i%presionant(
Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa
&n #olile cario'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$(
U+ Cals i+r!s
Colesterolul nu este un intrus( El este chiar inispensa#il pentru proucerea unor anu%ii
hor%oni( Corpul conine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre esuturile siste%ului nervos-
nervi *i iferite celule(
El este- &n %are parte- prous e c$tre or+anis% 9C@P:- &n special e #il$- care &l eversea"$-
&n cantitate e B@@'34@@ %+^"i- &n intestinul su#ire(
Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n
%inoritate 95@P:(
COLE&TEROLUL BUN I COLE&TEROLUL R/U
Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e
ou$ cate+orii2
2 lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie
colesterolul la celule *i- %ai ales la celulele pereilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite
+r$soase(
De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiinc$- &n ti%p- el se epune pe
pereii vaselor e s.n+e *i le astup$(
Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un accient vascular2
arterit$ a %e%#relor inferioare-
o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocaric-
un accient vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie(
8 lipo'proteinele cu ensitate %are sau TD> 9Ti+h DensitL >ipoproteins:- care conuce
colesterolul &n ficat- pentru a fi eli%inat(
TD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe
pereii vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$a arterele e epo"itele lor atero%atoase(
De( aici- se euce c$ riscul e accient cario'vascular este cu at.t %ai reus- cu c.t procentul e
TD> este %ai %are(
DOZA;UL &ANGUIN
Nor%ele actuale sunt %ult %ai puin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consieraie ani e'
a r.nul( !re#uie s$ reinei trei noiuni2
, colesterolul total 9TD> Y >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e
s.n+e-
, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +^l-
, TD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +^l- la #$r#ai- *i @-KK +^l- la fe%ei(
RI&CURILE CARDIO5VA&CULARE
Riscurile cario'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4
+^l *i e patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +^l(
Dar s'a putut o#serva c$ 3KP intre infarcturi surveneau la su#ieci care aveau un procent e
colesterol total inferior valorii e 4 +^l( De aceea- aceast$ noiune nu %ai are ec.t o se%nificaie
relativ$(
Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i TD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i
TD>- acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K(
6KP intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol
%ai %are e 4-K@ +^3( Or- *tiin c$ sc$erea procentului e colesterol cu 34-KP per%ite reucerea
cu 3IP a nu%$rului e infarcturi e %iocar- ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$
pro#le%$(
TRATAMENTUL DIETETIC
)n ca"ul hipercolesterolului- %eicul va putea prescrie anu%ite %eica%ente- ar acest lucru
ar tre#ui f$cut oar &n ulti%$ instan$(
O #un$ +estiune a ali%entaiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$(
Iat$ reco%an$rile pe care le putei ur%a- at.t pentru sc$erea colesterolului- ac$ este prea
%are- c.t *i pentru prevenirea lui(
2. : Pier,erea B+ -re!ae
S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor
#iolo+ici( Sc$erea procentului e colesterol este- cu si+uran$- cea care va apare cel %ai repee- cu
coniia s$ nu facei +re*eala e a consu%a &n e/ces lipiele rele(
8. : Li"iarea a=or!l!i ,e coleserol ,i+ ali"e+a1ie
Ali%entele conin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i rojia e
#ere &l au &n cantitate %are(
Or+ani"aia ;onial$ a S$n$t$ii a preconi"at- o lun+$ perioa$- s$ nu se ep$*easc$ un
aport "ilnic e 5@@ %+(
Or- lucr$rile recente au ar$tat- parao/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secunar( Un
aport ali%entar e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa
KP(
De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se
in$ cont e +raul e saturaie a aci"ilor +ra*i in+erai(
9.5 Li=i,ele re.!ie alese
)n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei
cate+orii2
, 1rsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi(
Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol
care se epune pe pereii arterelor- favori".n- astfel- accientele vasculare(
Pu#licaii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puin i%portant ec.t s'a
cre"ut %ult$ vre%e(
C.t espre pas$re- ac$ i se &nep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci
consu%ul acestora ar avea efect reus asupra cre*terii colesterolului(
Aci?ii -ra0i =oli5+esa!ra1i4 ,e ori-i+e a+i"al#
Ace*tia sunt- &n %o esenial- aci"ii +ra*i coninui &n +r$si%ea e pe*te(
S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBP in
+r$si%e e pe*te- nu sufer$ e #oli cariovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la
conclu"ia c$ toc%ai natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire(
Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'aev$r- la o i%portant$ sc$ere a tri+licerielor *i
previne tro%#o"ele(
Se &nele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai
+ras- cu at.t are o influen$ %ai #un$ pe plan cario'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul
e so%on- ton- sarine- scru%#ie- an*oa *i herin+i(
Aci?ii -ra0i "o+o5+esa!ra1i
Pri%ul intre ace*tia este aciul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(
Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au
influen$ #enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca$ efectiv colesterolul r$u
9>D>: *i s$ creasc$ cel #un 9TD>:(
Unii au &neles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o aev$rat$ <pav$"$=
&%potriva pro#le%elor circulatorii(
E. : Tre.!ie "#ri# ra1ia ,e Ci.re ali"e+are
Pre"ena fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipielor(
S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol scae si%itor ac$ se consu%$ pectin$
9%.nc.n %ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile coninute e ov$" *i
le+u%inoase 9fasole uscat$- linte:(
G. : Tre.!ie li"ia co+s!"!l ,e caCea
Stuii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total
cre*te si%itor- iar TD> scae u*or(
Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #ei cafea ecofeini"at$ nu
vei &%#un$t$i valorile(
H. : &e =oae .ea =!1i+ @i+
Profesorul ;a]uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <procianiina=- care are avantajul e a
sc$ea colesterolul total(
Insula Creta- a c$rei populaie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$
cu cel %ai sc$"ut procent e #oli cario'vasculare(
!otu*i- nu tre#uie s$ ep$*ii trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin(
I. : Tre.!ie a"eliora# i-ie+a ,e @ia1#
Stresul- ta#a+is%ul *i seentaris%ul au- *i ele- o aciune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai
#un$ i+iena e via$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$(
REZUMATUL M/&URILOR CARE TREBUIE PU&E N PRACTIC/ DE CEI
CARE AU *IPERCOLE&TEROL
, Dac$ suntei o#e"i- tre#uie s$ sl$#ii(
, Di%inuai'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +^"i:(
, Ale+ei carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:(
, )nlocuii uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:(
, Evitai %e"elurile *i or+anele(
, Preferai pe*tele 9%ini%u% 5@@ +^s$pt$%.n$:(
, ;.ncai unt puin 9%a/i%u% 3@ +^"i:(
, >i%itai'v$ consu%ul e #r.n"eturi(
, ;.ncai lapte e+resat *i lactate cu @P %aterii +rase(
, ;$rii'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:(
, ;$rii'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturai ve+etali 9ulei e %$sline-
floarea soarelui- rapi$:(
, Asi+urai'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
, Nu a#u"ai e cafea(
, Mei 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3^4 sticl$^"i:(
, Do%inai'v$ stresul(
, Practicai- eventual- un sport e re"isten$(
, )ncetai s$ fu%ai(
CAPITOLUL I%
ZA*/RUL E&TE OTRAV/
Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a
alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oi %eicii in lu%e o enun$( Nu e/ist$
colocviu al peiatrilor- cariolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enione"e pericolul
"ah$rului *i- %ai ales- pericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenial(
)n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en
pentru a'l enu%i(
Ale/anru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia Inului- &l
escria ca pe <un fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=(
Plinius cel M$tr.n &l %eniona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=(
A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era
ese%nat acest prous e/otic(
A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia(
!reptat- *i $rile ara#e i'au prins +ustul(
Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii
nu%ai sunt r$"#oinicii &nr$"nei e a alt$at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=(
!restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occient cu oca"ia Cruciaelor( Spaniolii au &ncercat
s'o cultive &n suul $rii lor(
A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erul e "ah$r evine i%portant in punct e veere
econo%ic( Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$esc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror
%unc$ avea s$ contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0rana avea
eja nu%eroase rafin$rii(
Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #locaa continental$- care se instalea"$ up$
aceea- l'au eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an$rilor oa%enilor e *tiin$ in acea epoc$ ,
s$ e"volte proucia e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu aev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea
proceeului e e/tracie a "ah$rului- f$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34(
C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0rana e/ista eja o supraproucie e "ah$r- ar consu%ul
s$u nu era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i(
)n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+
?3
pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa
cinci #uc$i pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n
3I?@- acesta a ajuns la 5@ A+- iar &n 3IC4 la 5B A+(
)n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@(
Nicioat$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a
ali%entaiei sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt(
1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iie- &n acest o%eniu( V$rile
an+lo'sa/one cunosc o situaie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite
, se &nv.rte*te &n jurul a ?4 A+ pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se
&nscrie- &n ciua se%nalelor e alar%$- pe o pant$ ascenent$(
?4
Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$
proporia e <"ah$r ascuns=
?5
in consu%ul total cre*te %ult %ai rapi( )n 3IC@- proporia e "ah$r
in+erat inirect 9#$uturi- ulciuri- conserve etc(: era e K@P( )n 3IC@- aceasta a evenit e ?5P(
Statistica pune &n evien$ o situaie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu introucerea
&nulcitoarelor e sinte"$ *i cu atituinea foarte fer%$ a corpului %eical- consu%ul irect e "ah$r
9#uc$i sau tos: tine s$ sta+ne"e *i chiar s$ sca$(
)n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul inirectD
acesta afectea"$ &n special copiii *i aolescenii( 1tiai- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau
?3
)n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte reus2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(:
?4
Nu este ca"ul 0ranei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul ajunsese la 5C
A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ere se va confir%a( 9n(a(:
?5
Nah$rul ascuns este cel a$u+at &n #$uturile *i ali%entele v.nute &n co%er( 9n(a(:
cu cola repre"int$ 6 #uc$i e "ah$r8 1i %ai *tii c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu
c.t lichiul este %ai rece8
Atracia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%onae- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n
co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaionale foarte
puternice- iar i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au
instalat &n $ri su#e"voltate- une nevoile ali%entare pri%are ale populaiei uneori nici nu sunt
satisf$cute(
Consu%ul e felurite &n+heate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepional- cu
oca"ia unei s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea
istri#uitoarelor auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare
per%anent$ la consu%( Iar achi"iionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t
este relativ ieftin$( )ntr'un super%a+a"in poi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 A+ e #o%#oane care
cost$ c.iva franci( Solicitarea consu%atorului potenial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i
re"ista &nsea%n$ aproape un act e erois%(
Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toi *ti%
acest lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t
%ar puin(
Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile cario'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul
tri#urilor masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i ,
este efectiv lipsit$ e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n
schi%#- locuitorii insulei Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puine +r$si%i- au un procent e
%alaii coronariene foarte riicat(
Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.nit$ &n $rile
occientale- &nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco'entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$
s$n$tatea oa%enilor in $rile inustriali"ate- up$ #olile cario'vasculare *i cancer(
C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.ni%- #ine&neles- la ia#et( Dar +re*i% ac$
cree% c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ereitari favora#ili( Nu toi ia#eticii auli
sunt o#e"i- e*i- &n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ vei %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite-
v$ vei &n+ro"i e <%onstruo"it$ile= pe care le vei veea( Astfel- v$ putei face o iee e ceea ce
vor eveni- peste ou$"eci e ani- copiii no*tri e ast$"i(
Stuiile *tiinifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$
consu%ul e/cesiv e "ah$r(
)n lu%ina capitolelor preceente- vei &nele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un prous
chi%ic pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel-
nu%eroase tul#ur$ri i+estive(
)n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tii c$ "ah$rul provoac$ un eficit
e vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +lucielor( Nah$rul-
ca *i orice fel e a%ion rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De
aceea- el va o#li+a or+anis%ul s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n- astfel- un eficit ale
c$rui consecine sunt- &n +eneral2 nevro"a- o#oseala- epresia- ificult$ile e concentrare- e
%e%orie *i e percepie(
Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$i
la *coal$(
NDULCITOARE &INTETICE
V'a% reco%anat eja s$ supri%ai "ah$rul( Este foarte evient c$ nu vei putea nicioat$ s$'
l evitai- atunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ vei reu*i s$ eli%inai "ah$rul tos
*i cu#ic- vei reali"a un %are pas(
Din ou$ una- ori v$ lipsii e el ori &l &nlocuii cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ patru tipuri principale e eulcorani e sinte"$( !oi- cu e/cepia poliolilor, au
proprietatea e a nu posea nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$(
2. : ZaDari+a
Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc
asi%ilat$ e or+anis%ul u%an *i are o putere e &nulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei
in "ah$r( Unele sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %eiul aci *i e a putea
suporta o te%peratur$ %eie( A fost cel %ai co%erciali"at eulcorant e sinte"$- p.n$ la apariia
asparta%ului(
8. : Cicla"a!l
Este %ai puin cunoscut ec.t preceenta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in
#en"en *i are o putere e &nulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust
nepl$cut &n +ur$(
Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- aic$ re"ist$ la te%peraturi
foarte &nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e soiu- ar e/ist$ *i
cicla%atul e calciu *i aciul cicla%ic(
9. : As=ara"!l
A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al
>a#oratoarelor Searle(
Asparta%ul este asociaia a oi a%inoaci"i naturali2 aciul aspartic *i fenilalanina(
Asparta%ul are o putere e &nulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El
nu las$ un +ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consierat$ ca
pur$(
;ai %ult e *ai"eci e $ri &l folosesc la fa#ricarea prouselor ali%entare *i a #$uturilor- iar
noua le+islaie france"$ per%ite utili"area sa ca aitiv ali%entar(
)nulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %uli ani( )n special
"aharina- care a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo
to/icitate- &n o"a "ilnic$ e 4-K %+^A+- ceea ce ar corespune cantit$ii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru
un ault( Unele $ri au inter"is- totu*i- folosirea ei 9e e/e%plu- Canaa:(
1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite(
C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate
stuiile efectuate asupra lui au oveit c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari-
fapt recunoscut oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A%inistration:(
?6
Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2
, co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cale *i reciD
, pur$- eose#it e reco%anat$ pentru eserturi *i preparate culinare(
Un co%pri%at are puterea e &nulcire a unei #uc$i e "ah$r e K +ra%e *i conine @-@C + e
+lucie asi%ila#ile( O lin+uri$ e pur$ e asparta% are puterea e &nulcire a unei lin+uri e "ah$r
pur$ *i conine @-K e +lucie asi%ila#ile(
)n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a%isi#il$ e 4 co%pri%ate^A+( Asta &nsea%n$ c$ o
persoan$ cu +reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se
constata- &n ti%p- vreo to/icitate a prousului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e
c$tre Co%itetul 1tiinific pentru Ali%entaia U%an$ in Co%isia European$(
Dar atenie la eulcorani2 ac$ e/ist$ certituinea c$ sunt lipsii e to/icitate- &n schi%# ei ar
putea- cu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$
pentru a i+era ni*te +lucie- ar acestea nu apar(
Dup$ o utili"are &nelun+$ a prousului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele
noastre e re+lare a %eta#olis%ului(
Cu at.t %ai %ult- cu c.t inustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu
+ust e lipie- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaieF
)n faa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea$F
Astfel- folosirea unui eulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e
orit s$ ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului(
?6
0DA este A%inistraia pentru Ali%entaie *i ;eica%ente( 9n(tr(:
E. : Poliolii
)n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau eulcoranii &n %as$- care sunt folosii la
prepararea anu%itor prouse 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust
ulce nu%ai cu c.teva +ra%e e su#stan$(
Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu prouc carii( Ei
au aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care
sunt rea#sor#ii( Inicele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaiei
in colon- chiar #alon$rile *i iareea(
Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea aesea- &ntre#uinarea lor nu ne
poate &%pieica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%(((
;eniunea <f$r$ "ah$r= ascune- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol-
%altitol- lactitol- lLcasin- polie/tro"$ etc(
CAPITOLUL %
CUM PUTEI REDOBNDI UN ABDOMEN PLAT
;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privina +reut$ii *i toate se preocup$ e #alon$rile
prea frecvente ale a#o%enului lor(
A#o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte
%are sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror seiu este a#o%enul- se trauc &n
e/terior prin variaii e volu% i"+raioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%-
preocupate(
0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcion$rii aparatului +enital( Este
aev$rat c$- &naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are tenina , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel ,
s$ rein$ apa( Dar- chiar ac$ aceast$ retenie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului
#a"in- &n ansa%#lul corpului ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiia +inoi$ a +r$si%ii- care se
acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al coapselor- corespune- in punct e veere <antropolo+ic=- unei
re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea al$pt$rii- chiar *i &n perioae e foa%ete- a*a cu%
o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani(
)ns$ retenia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a#o%enului(
P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puin- ec.t %anifestarea evient$ a unor
tul#ur$ri i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuine ali%entare(
C.n ai citit capitolul consacrat i+estiei- ai putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e
proastele co%#inaii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie prouse
siste%atic(
V'ai at sea%a- cu si+uran$- c$ proastele co%#inaii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la
cei care le practic$- toate afeciunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a%
c$utat s$ v$ fac s$ &nele+ei c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il
str.ns le+at$ e proastele co%#inaii ali%entare(
Iniferent ac$ avei sau nu Ailo+ra%e e pierut- ac$ suntei fe%eie *i avei tenina e <a
face #urt$=- va tre#ui s$ punei &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n
capitolele preceente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest
aspect *i- prin ur%are- nu au citit- cu atenie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$rai *i
u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc- totu*i- s$ citii neap$rat capitolele ur%$toare2
--Clasificarea ali%entelor=(
<Tipo+lice%ia=(
<Nah$rul este otrav$=(
<Di+estia=(
MNCAI 'RUCTELE PE &TOMACUL GOL
0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ coniie2 s nu fie
amestecate cu nimic altceva.
V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$
serioase tul#ur$ri i+estive(
Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele
persoane au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrainicat-
eoarece au %anifest$ri e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:(
>a %ajoritatea inivi"ilor &ns$- aceste afeciuni nu sunt puse i%eiat &n evien$ e eventuale
si%pto%e alar%ante- fiinc$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"isten$- acionea"$ prin %$suri e
co%pensaie(
Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe uneva( R$ul se petrece &n profun"i%e
*i- &ntr'o "i- va ie*i la suprafa$ su# for%a unui si%pto% eose#it( (
Anu%ite persoane au o sen"aie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$
%as$( Mine&neles c$- atorit$- %anifest$rilor eviente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$(
Dac$ nu v$ nu%$rai printre aceste persoane- nu ai avut nici un %otiv ca s$ renunai la un
o#icei ali%entar pe care &l consierai &nte%eiat(
)ns$ ac$ ast$"i avei #urt$- aflai c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri
anor%ale este- totu*i- faptul c$ %.ncai fructele up$ %as$(
Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte
rapi$- ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute(
Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte
scurt , &n intestinul su#ire- une este asi%ilat( Vita%inele pe care le conine sunt trans%ise
or+anis%ului e/act &n acest %o%ent(
)nele+ei- acu%- e ce , ac$ ai %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi
oprit$2 pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa$ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul
intestinului su#ire(
Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$#$tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat
&ntr'un a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.nul- se va transfor%a &ntr'un .fnos care
va provoca o %are "$p$ceal$(
;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %eiul en"i%atic necesar *i eseori
inispensa#il unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se
+$sesc &ntr'o staionare provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pieica proucerea pepsinei- en"i%$
esenial$ pentru %eta#oli"area c$rnii(
)ntre+ul coninut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$
a fructului( Iar aceast$ pertur#are se va trauce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie
ale c$rei efecte vor fi ur%$toarele2
, a%ionul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi
eci i%perfect$- &n acest staiu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului
i+estivD
, fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul
acestuia- atorit$ pre"enei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$(
1i- &n aceast$ a%#ian$ u%e$ *i cal$- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$
fer%ente"e- eoarece conine +lucie care se transfor%$ rapi &n alcool(
Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaa lor
nu puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nele+ei e ceF
Dar cel %ai %are neca" se va prouce- e fapt- la nivelul intestinului su#ire- eoarece
<%arfa= livrat$ e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a
fost i+erat$ insuficient &n sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaie , *i'
a pierut toate vita%inele(
Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ire va fi ca% e"orientat(
;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$
&n aplicare proceuri e e/cepie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e
a &ncetini- &nc$ o at$- procesul i+estiv(
Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$(
1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a#o%en e fe%eie- av.n
&n veere sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inena(
Dup$ cu% ai v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o
activitate anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate(
Intestinul +ros va tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proceuri e e/cepie- al c$ror principal o#iectiv va fi
istru+erea e*eurilor ali%entare prin fer%entaie *i putrefacie- &n funcie e natura acestora(
Aceste proceuri i+estive e e/cepie- folosite prea frecvent sau &n per%anen$- vor +enera
o continu$ pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu
activitatea nor%al$(
Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcionale ale colonului( Unele intre
%anifest$rile eviente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a#o%enului *i #alon$rile
per%anente(
CUM TREBUIE MNCATE 'RUCTELE7
Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces
i+estiv- tre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol(
)n loc s$ %.ncai fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncai &nainte( Ieal ar fi s'o facei cu
cel puin o or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proceai &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet
i+erat$- aic$ s$ %.ncai fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$(
Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n putei %.nca fructe2
, i%ineaa- la sculare- cu cel puin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD
, la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- aic$ la cel puin patru ore up$ ce ai ter%inat
pr.n"ulD
, seara- &nainte e culcare- cu coniia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie
apro/i%ativ respectat(
V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitai citricele 9portocale- +rapefruit- %anarine: &nainte
e culcare- c$ci vita%ina C pe care o conin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut inicate
i%ineaa- la sculare- sau la %ijlocul up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puin %ole*eala(
ATENIE LA &UCUL DE 'RUCTE
Aev$raii speciali*ti &n nutriie se str.%#$ &ntoteauna c.n au e sucul e fructe(
Deoarece ei cre- &n %o parao/al- c$ sucul e fructe [nu este o #$utur$ natural$(
;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncreinai c$ acestea conin e/celente su#stane nutritive-
inispensa#ile s$n$t$ii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale(
M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o
cantitate %ai %are e vita%ine(
Din nefericire- nu este cu totul aev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte
inte+rant$ in fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %eiului
lor natural- care e fructul- este e/tre% e efe%er$(
Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este
aruncat$ up$ ce sucul a fost e/tras(
)n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aciitatea- astfel
&nc.t sunte% o#li+ai s$'l &nulci% a$u+.nu'i "ah$r(
Cu riscul e a v$ surprine- nu v'a* reco%ana s$ #ei sucuri e fructe- chiar ac$ le facei
u%neavoastr$(
Pentru c$- &n afar$ e aciunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+-
in+erat &n cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aciitate 9aciitatea
care va istru+e alte vita%ine- a*a cu% ar face'o oetul:( Evitai- &n orice ca"- s$ #ei %ai %ult suc e
fructe ec.t ai face'o %.nc.n fructele in care este e/trasD a$u+ai'i puin$ ap$ *i un eulcorant
e sinte"$- ac$ vrei s$ fie %ai ulce(
REG/&II5V/ ABDOMENUL PLAT
Dac$ a#o%enul v$ este u%flat- ac$ suntei #alonai &n per%anen$- v$ sf$tuiesc , pentru a
v$ re+$si p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ punei &n practic$ ur%$toarele re+uli2
, m)ncai fructele exclusiv pe stomacul gol,
, nu amestecai niciodat proteinolipidele cu glucidele,
, nu bei niciodat buturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:-
, facei puin gimnastic abdominal pentru a v ntri muchii 93^6 or$ &n fiecare
i%inea$:-
, combatei constipaia m)nc)nd p)ine integral, complet sau cu tr)e i multe fibre
alimentare,
, n sf)rit practicai relaxarea 9sofrolo+ia:(
Anu%ite afeciuni &nruite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9ar nu
e/clusiv:(
Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$sii a#o%enul plat- ar nu va reu*i nicioat$ s$ r$"#easc$ e
una sin+ur$ %uli%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'ai %.ncat p.n$ &n
%o%entul respectiv(
CAPITOLUL %I
CUM TREBUIE *R/NII COPIII7
Ali%entaia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a
%a%ei( )n ti%pul pri%elor luni e via$- %oul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va coniiona
acestuia starea e s$n$tate- aic$ *ansele e supravieuire(
Dac$ &n cursul acestei perioae intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree-
aler+ie etc(- specialistul consultat- anali".n situaia- va pune ne&noios aceste %anifest$ri pe sea%a
ali%entaiei copilului *i o va schi%#a &n consecin$(
;eicii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntoteauna cau"e
ali%entare( Schi%#.n ali%entaia- ajut.n'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluie eficace- ec.t
prescriin un %eica%ent(
)n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &nat$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al=
9aic$ &ntr'un %o %ai %ult sau %ai puin ase%$n$tor aultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n
%inte nici p$rinilor *i nici %eicilor s$'i schi%#e %oul e ali%entaie- ac$ se &%#oln$ve*te(
Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate
astfel(
Apariia #olii la un copil- ca *i la oricare alt inivi- este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune
fi"ic$(
Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva
tuturor a+resiunilor %icro#iene in %eiul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect
la +ur$- se spune c$ <este i%uni"at &%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nele+e c$ ispune e
un siste% e ap$rare care &l &nar%ea"$ &%potriva atacurilor %icro#iene(
Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i
aultul: &*i p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent-
pentru a'i asi+ura supravieuirea &n %eiul %icro#ian care &l &nconjoar$(
!otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puin eficiente-
eci %ai vulnera#ile(
Molile- cu e/cepia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea
or+anis%ului(
Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$(
De aceea- %oul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anen$ preocuparea p$rinilor(
Din p$cate- copilul in $rile noastre inustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in
ce &n ce %ai prost hr$nit in punct e veere calitativ(
Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n
anu%ite ca"uri- ar tre#ui %ai #ine s$ fie evitate(
O ALIMENTAIE DE O CALITATE DEPLORABIL/
Evoc.n %oul &n care sunt hr$nii copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pieica s$ nu %$
+.nesc la cel &n care sunt hr$nite ani%alele o%estice(
Cu c.iva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i
o cutie( Este cu %ult %ai practicF
C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu coniia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(
Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii funa%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele
f$r$ a avea *i inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i
#anii pentru unt=(
!oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave%
copii- cu coniia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei(
Pentru a r$spune acestei tenine- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii inustriale
estinate %inunailor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$inie( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit
soluii inustriale practice- pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$nii cu u*urin$( Este e ajuns s$ eschi"i o
cutie sau <un #orc$nel=(
0ii lini*tii- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiinc$ unele sunt foarte
#une- ar eu %$ revolt &%potriva +enerali"$rii lor(
Iat$ eci principiile e ali%entaie a copiilor- pe care vi le reco%an- cu scopul principal e a
le asi+ura acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecin$ natural$ a unei hrane s$n$toase(
ALIMENTE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE
P>i+ea
Ca *i aultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu
f$in$ cernut$( V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul
rafin$rii(
Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proceeu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este
inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e
tul#ur$ri i+estive *i e o#oseal$(
'#i+oasele
C.n copilul are o corpolen$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleran$ la +lucie-
nu e/ist$ nici un %otiv ca s$'l privai total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se
&nt.%pl$ aesea , s$ evin$ #a"a ali%entaiei(
Recur+erea siste%atic$ la +luciele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n
%ajoritatea ca"urilor- consecina unei lipse e i%a+inaie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate-
f$r$ o cheltuial$ &n plus( Recitii ta#elul in ane/a nr( 5 *i vei veea c$ e/ist$ o cantitate
i%presionant$ e le+u%e- la care nu v$ +.nii nicioat$(
Este a#solut necesar s$'i &nv$ai pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +lucie rele( C$ci- ac$ ei
le tolerea"$- up$ toate aparenele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$
&n aceia*i ter%eni c.n &*i vor ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i facei s$ aprecie"e e foarte
ti%puriu *i altceva- %ai ales le+u%ele e care a% vor#it eja(
)n privina pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n
co%er( Va tre#ui s$ nu le ai copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un
eficit e vita%ina M(
C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le ai ore" neecorticat- pre+$tit up$ reeta in ane/$(
Ore"ul natural- cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tii- un fel e sine st$t$tor(
C.n le vei a copiilor f$inoase- facei &n a*a fel- &nc.t s$ evitai- pe c.t posi#il- s$ le
%$n.nce &n acela*i ti%p cu carnea(
Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor(
!re#uie s$ *tii c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +lucielor #une( Este ca"ul fasolei
uscate *i a lintei( Deci nu e"itai s$ le preparai cu re+ularitate(
'r!cele
Or+anis%ul copiilor are resurse pe care aultul le'a pierut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$-
f$r$ prea %ulte pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe(
De aceea- la copii- se poate %enine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$(
Dar e &nat$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e
#urt$- +a"e:- va fi %ai #ine s$ supri%ai fructele &n cursul %esei( Ca *i aultul- copilul va consu%a
fructe pe sto%acul +ol sau la +ustare- cu coniia s$ nu %$n.nce ec.t at.t(
B#!!rile
Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai
puin- cu sucul e fructe fa#ricat inustrial- cu li%onaa sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru
c$ este o aev$rat$ otrav$ pentru copil(
)n %o e/cepional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l putei l$sa pe copii s$ #ea
c.teva pahare in aceste #$uturi- ar spunei'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'ai a s$ #ea alcool(
Iar &n ceea ce prive*te #$uturile cu cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$
ar #ea alcool(
Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%ana#ile- pentru c$ au o concentraie prea
%are e "ah$r( Deci &l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.nu'io aev$rat$ epenen$(
Nici laptele nu este reco%anat &n ti%pul %esei( Ai v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$
este o %are +re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n
cocoloa*e care &%#rac$- apoi- particulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice(
>aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$ ni*te tul#ur$ri i+estive(
Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificai ac$ o fac pe
sto%acul +ol(
>a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar
feno%enele pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o(
ZaD#r!l 0i ,!lci!rile
N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta
ar fi cea %ai re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor(
)n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a$u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel
pe care &l conin eserturile 9pr$jiturile- &n+heatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i
l$sai pe copii s$ %$n.nce "ah$r- su# orice for%$ s'ar pre"enta el(
!re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele
cara%eli"ate acoperite cu ciocolat$= 9acestea in ur%$ conin aproape B@P "ah$r:(
Recitii- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$
convin+e o at$ pentru toteauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii(
Pe e alt$ parte- este i%portant s$ ferii copiii e a eveni epeneni e +ustul ulce( Este
necesar pentru s$n$tatea lor i%eiat$ *i inispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare(
Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i fore"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori
%ar+inali- &n ti%p ce tr$iesc &ntr'un %eiu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv
pentru a a#ica- eclar.n c$ n'avei ce s$ le facei(
Ceea ce putei face- &n orice ca"- este s$ sta#ilii un control ri+uros- cel puin acas$- *i s$'i
p$"ii pe copii- e la cea %ai fra+e$ v.rst$- e o#i*nuina cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$-
cu ti%pul- sclavii acestuia(
De aceea- contrariu spuselor unor %eici- nu este reco%anat s$ le ai su+arilor ap$
"aharat$( )i putei o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc caouri su#
for%$ Ie ulciuri 9pachete e #o%#oane- cara%ele etc(:- facei &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai
%are parte- pe care o vei eli%ina e tot- ulterior(
!otoat$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %oest$- tre#uie s$ le
inter"icei cu es$v.r*ire &naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea-
ar contri#uie *i la pertur#area %eta#oli"$rii puinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca(
!re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M(
Aceasta- a*a cu% a% su#liniat eja- este inispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +lucielor( O caren$ e
vita%ina M o#li+$- prin ur%are- or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui
consecine sunt oboseala, dificultile de concentrare, de atenie, de memorie- aic$ o anu%it$
for%$ e epresie( Este evient c$ activitatea *colar$ va avea- in aceast$ pricin$- %ult e suferit(
TREBUIE NLOCUIT ZA*/RUL COPIILOR CU NDULCITORI7
Dac$ aulilor li se reco%an$ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un eulcorant e sinte"$- e ce nu li
s'ar reco%ana *i copiilor8 Aceasta este- &ntr'aev$r- o &ntre#are #un$(
)n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$(
)n schi%#- ac$ are o corpolen$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a
cate+oric cele c.teva #uc$ele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pur$ pe care i'o
punei peste iaurt
?K
(
Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%anare prive*te toata fa%ilia:- putei
prepara eserturile cu eulcorani(
Acestea fiin "ise- s$ vee% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor(
ME&ELE
C.n alc$tuii %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$rii2
, evitarea suprancrcrii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul,
, evitarea combinaiilor alimentare contra naturii, care slbesc organismul i genereaz
numeroase probleme de sntate.
)n privina ali%entaiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este
un lucru ce ine a priori e #unul si% , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se
&nele+- &n +eneral- %esele &n co%po"iia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +lucie *i lipie(
!ceast opinie este complet falsB
)ntr'aev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +lucie *i lipie- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate
su#stanele e care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n
for%are(
Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %eical- este aceea e a cree c$
echili#rul ali%entar tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese(
C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enion$% c$ acest echilibru trebuie s se
refere la mai multe mese i nu la una singur( Aici este toat$ iferena( 1i este esenialul a ceea ce
tre#uie s$ *ti% *i s$ respect$%- pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+-
&nc$ e la &nceputul acestei c$ri(
Altfel spus- avei +rij$ s$ alc$tuii pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie
protio'lipiele- fie +luciele( Dar nu &ncercai s$ co%#inai siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$
%as$- i%potriv$- evitai acest lucru(
MICUL DE;UN
An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$
a "ilei( 1i asta- &n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=-
alc$tuinu'l in +lucie 9cereale: *i proteine'lipie 9ou$- %e"eluri- *i carne:(
Reco%anarea %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$
glucidele(
Deci le vei putea a conco%itent2
, p.ine- e preferin$ nea+r$-
, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitai'le pe cele care conin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r-
%iere sau cara%el:-
, fructe 9ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:(
)n %$sura &n care +luciele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat
pentru copil s$ nu consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale
9%ar+arin$ e %as$- %ai e+ra#$ ec.t unt:(
Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$
conin$ @P +r$si%i(
;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulcea$- eoarece concentraia e "ah$r 9chiar
ac$ este natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul
e/cepional- &n afara ca"ului &n care este preparat$ cu un &nulcitor e sinte"$(
PRNZUL
?K
Putei- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%er *i al c$rei inice +lice%ic
este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide( Deci va conine carne sau pe*te(
Dar ar fi ieal s$ evitai s$ servii- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele
pentru +arnitur$ ar tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole vere- elin$- conopi$ sau ciuperci:
ve"i lista co%plet$ &n ane/a nr( 5:(
Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipie 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e
orit s$ li%itai esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:(
Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n
afara casei *i- cel %ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinii &i vor sc$pa ali%entaia e su#
control( Dar ac$ nu este <prea +ras=- situaia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$
aceea- lucrurile se vor repara *i la %asa e sear$(
Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuina e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele
ec.t pe sto%acul +ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile(
GU&TAREA
Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese
s$ fie %ai %are- ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenial +luciic$(
Dac$ le ai p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le putei
pune %ar+arin$ e %as$ 9se va evita ulceaa:(
)n sf.r*it- le (putei a ciocolat$- cu coniia s$ fie e #un$ calitate- aic$ av.n un procent
e cacao riicat 9%ini%u% ?@P:(
CINA
Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipie 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci$
<#un$=- care s$ constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete(
Dar oricare ar fi opiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e
9pra"- ro*ii- elin$ etc(:(
)n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conin-
totu*i- up$ cu% *tii- fi#rele ali%entare inispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i
sunt #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$
le %$n.nce este s$ le ai o sup$ #un$ e le+u%e- pe care le'ai pasat cu %i/erul(
O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt
le+u%ele u%plute- ca ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a(
Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea
+a%ei e %.nc$ruri incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi(
>a cin$- ai copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele
cara%el- pe care le putei prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &nulcitor e sinte"$(
E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/cluei- &n orice ca"- acas$2 sanviciul-
ha%#ur+erul *i hot'o+ul( Nu'l vei &%pieica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i
sucurile sau cola( !otu*i- acesta nu este un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$
a#solut contrainicat pentru s$n$tatea lui- eoarece conine o cantitate prea %are e +lucie rele
asociate cu carnea(
Re"ervai acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e
ali%entaie- aic$ atunci c.n nu suntei acas$( Tot'o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA-
pentru Z o ali%entare rapi$- fie la locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile-
&ntoteauna lun+i- &ntr'o ar$ i%ens$ cu% este A%erica(
A %.nca la tine acas$ un hot'o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n
sacul e or%it pe un pat cu #alachin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influena sa asupra s$n$t$ii( De
aceea- evitai s$ c$ei- atorit$ co%oit$ii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este
ca"ul %ajorit$ii oa%enilor in nu%eroase $ri- intre cele %ai civili"ate- une unii copii nici nu *tiu
ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$(
>uai'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n- la ;cDonals sau la Mur+er Oin+- ac$ le face
pl$cere- sau pentru a c.*ti+a ti%p- c.n suntei &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$
e/cepionale( 0erii'v$ s$'i %ai%u$rii pe an+lo'sa/oni- aopt.nu'le proastele o#iceiuri(
CAZURI PARTICULARE
Co=iii =rea -ra0i
Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ceentare- f$r$ ca p$rinii lor s$ fie estul
e &n+rijorai pentru a consulta un %eic(
Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva
Ailo+ra%e &n plus- nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- totoat$- pe #un$ reptate- c$- la
un copil &n plin$ cre*tere- nu poate fi vor#a e vreun re+i% cu calorii reuse( )n nou$ ca"uri in "ece-
&i va lini*ti pe p$rini- spun.nu'le c$- atunci c.n copilul va fi %ai %are- &n special &n perioaa
aolescenei- &*i va re+$si +reutatea nor%al$ pentru v.rsta lui(
!re#uie s$ *tii- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n
evient e tul#urare a %eta#olis%ului(
Deci tratai cu serio"itate un copil uruliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in
ti%p- echili#rul va fi %ai u*or e resta#ilit(
>a copil- ca *i la ault- +r$si%ile e re"erv$ aic$ o proast$ toleran$ la +luco"$( Principiile
ali%entare enunate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare(
C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaia lui va fi posi#il$ , ca *i la ault ,
reinte+rarea pro+resiv$ a c.torva +lucie rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca
atare(
Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$iei prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e
+reutate- f$r$ a'*i schi%#a re+i%ul ali%entar( Aolescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa$ a vieii- o
transfor%are fi"ic$ care +enerea"$ un %are consu% e ener+ie( Este o perioa$ e intens$ activitate
fi"ic$(
Atenie- totu*i- pentru c$ aolescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o
invaria#il un caniat la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta ault$(
Pentru fete- situaia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n
ti%pul pu#ert$ii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul preceent-
or+anis%ul fe%eii este e o %are sensi#ilitate *i orice variaie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate-
sarcin$ sau la %enopau"$: este un factor e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u(
0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enine
<silueta=- aopt$- in p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc
invaria#il c$tre epresii(
!inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ aopte- f$r$ nici un
fel e contrainicaie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra
<linia=- ar &*i vor escoperi- &n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii(
Co=il!l o.osi
Nu v$ frapea"$ s$ constatai c.i copii *i aolesceni , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt
o#osii- li%fatici- t.r.nu'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8
A%intii'v$ c$ un e/ces e +lucie rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora
33- cu so%nolen$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le
re%arc$ %ai ales &n orele e la sf.r*itul i%ineii(
Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi-
p.ine al#$ *i #$uturi ulci(
Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i
%ai %ult feno%enul(
Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faa televi"orului- up$ cu% a% %ai
ar$tatD este o oca"ie propice pentru ron$it- care incit$ aceste tinere fiine %alea#ile *i prea puin
for%ate pentru a avea spirit critic- s$ consu%e ulciuri sau #iscuii( Un staion ar fi %ai #inevent
ec.t acest <sport e salon=(
A#sena unei iversific$ri precoce a ali%entaiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil
e"+ustul pentru fi#re 9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri
%inerale *i oli+oele%ente(
!oate aceste carene repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(
CAPITOLUL %II
&L/BII '/R/ A 'ACE &PORT
)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an$ soiei lui care- se pare- are
aerul unei sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF=
Iat$ &nc$ o iee pri%it$ e'a +ataD iar %.nria noastr$ naional$- A"navour- nu a avut- cu
si+uran$- nicioat$ pro#le%e e +reutate- fiinc$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea
ce cree lu%ea- sportul nu a fcut niciodat pe nimeni s slbeasc.
C.n ai &nceput s$ fii preocupai e e/cesul u%neavoastr$ poneral- presupun c$ v'ai
hot$r.t , ca %uli alii , s$ facei sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucai in nou e sport( 1i pentru asta ai
ales fie #icicleta- fie jo++in+'ul- fie- e %ulte ori- pe a%.nou$(
0iinc$ le'a% &ncercat pe a%.nou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul(
Poi face sport pentru a te %i*ca- a te estine- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'i &nt.lni
prietenii sau pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu
e/cepia unuia2 sl$#itul( Nu vei sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$strai proastele o#i*nuine ali%entare-
care sunt acelea*i ca ale conte%poranilor no*tri(
A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i ieea e #a"$ este
ientic$( C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai tenina s$ %$sori re"ultatele
efortului epus e corpul t$u up$ cantitatea e suoare pe care o faci s$ cur+$(
Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&i ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$
ener+etic$ pe care o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai
ales e consu%ul e +lucie(
>a &nceput- c.n facei sport putei s$ constatai- &ntr'aev$r 9ar nu%ai cu un c.ntar e
foarte %are preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e(
Dar up$ ce v$ o#i*nuii s$ facei cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$ta-
or+anis%ul &ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cerei %ai %ult- ei
#ine- el se va escurca astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea(
0oarte repee- vei putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#ii eloc- ci *i c$ v'ai rec.*ti+at
+reutatea iniial$( A%intii'v$ e c.inele &nfo%etat- care &i &n+roap$ osul( Dac$ &i cerei eforturi
supli%entare or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va prouce puin %ai %ult- ar- in pruen$- se va
hot$r& s$ *i stoche"e puin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$(
Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.i- in refle/- s$ a$u+ai &nc$ cinci
Ailo%etri la parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ orinator cunoa*te #ine le+ea
cererii *i a ofertei- face o ajustare(
Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasai c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n
privina s$n$t$ii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectai &ntoteauna
<s$ nu fore"i nicioat$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicioat$ prin %inte s$ facei circuitul celor 46 e ore
e la >e ;ans- cu o %a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proceai c.n v$ i%punei parcursuri prea
a%#iioase pentru v.rsta- coniia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent(
,acei sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plcere, dar
nu contai c vei gsi n el soluia pentru problema greutii dumneavoastr, dac nu v hotr)i
s schimbai obinuinele alimentare.
Aopt.n principiile %etoei e ali%entaie care face o#iectul acestei c$ri- vei putea
accelera sl$#irea &n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le vei epune vor contri#ui la reechili#rarea
funciilor u%neavoastr$ %eta#olice(
)n 0a"a I- +lico+enul este prous- % %o esenial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$(
Dac$ s'ar %$ri necesit$ile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi(
S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale
c$ror celule +rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"isten$:- ceea ce eter%in$
pancreasul s$ o fa#rice % cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea
pertur#$ ter%o+ene"a- aic$- &n %o parao/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puin$
ener+ie c.n faci un efort(
Aoptarea principiilor ali%entare ale acestei %etoe *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt
eci co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n reo#.nirea unui echili#ru
poneral nor%al- eoarece , &nvin+.n %ai repee insulino're"istena , v$ vei pune e acor cu
propriul corp- cu at.t %ai %ult- cu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(
CAPITOLUL %III
GREUTATEA IDEAL/
C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$
+ras$- or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KP in +reutatea #$r#atului *i 44P in
+reutatea fe%eii(
O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@P
fa$ e valorile %eii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui inivi8
;$surarea- cu co%pasul- a +rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne
foarte i%precis$(
Sunte% nevoii s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $
raportul intre %asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:(
Pentru a ne putea apropia e noiunea e +reutate ieale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula
lui >orent" 9&n care &n$li%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele
e +reutate- &ntoc%ite cu severitate e societ$ile e asi+ur$ri a%ericane2
Dar acest calcul nu ine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii(
)n pre"ent- pe plan internional se folose*te inicele Wuetelet sau M;I 9MoL ;ass Ine/:-
care efine*te raportul intre +reutate *i &n.li%ea la p$trat(
Valoarea nor%al$ a ine/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i%
espre o suprasarcin$ poneral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ ine/ul trece e 6@- ne afl$%
&n pre"ena unei o#e"it$i +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %eicale(
Aceast$ efiniie are o i%portan$ %eical$ *i nu estetic$- ar ine/ul are avantajul e a fi
#ine corelat cu valoarea %asei +rase(
Ine/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2
Ine/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$li%ea
Repartiia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin
inter%eiul raportului2
Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie(
)n o#e"itatea android. +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului
9fa$- +.t *i a#o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntoteauna %ai %are ec.t 3(
Co%plicaiile sunt precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc cario'
vascular(
)n o#e"itatea ginoid. %asa +ras$ preo%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*oluri-
fese- coapse *i partea e jos a a#o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai reuse- prejuiciul este %ai
%ult estetic- cu at.t %ai %ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$(
Dincolo e cifrele %eicilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinific ceea ce ine %ai %ult
e o i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va
preci"a pacientul , este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai
<+reutatea e for%$=- care constituie scopul ce tre#uie atins(
Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai strici
ec.t &nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$
ec.t nor%a teoretic$ i%pus$ e corpul %eical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i$ , poate fi un
%otiv e escurajare chiar in plecare(
Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eite e i%a+inile pre"entate e %ass'%eia , tre#uie s$ fie
atente c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care
or+anis%ul- protejat e ni*te siste%e e re+lare &nelepte- nu va accepta nicioat$ s$ o atin+$(
Greutatea ieal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci$- pe care o va face
o#e"ul cu el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %eic(
CONCLUZIE
>ectura c$rii e fa$ , &nr$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'ai
pus( Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut(
)n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i
li%pe"esc *i s$'%i orone" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a$- ti%p e
%uli ani(
Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit ieea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i
care- ast$"i- a evenit o profun$ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncm#.
Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul
ali%entaiei noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieii noastre sunt consecina ali%entaiei in
trecut( 1i pot afir%a , ar u%neavoastr$ ai &neles eja acest lucru , c forma, tonusul, vitalitatea,
eficiena, dinamismul depind n str)ns msur de modul de alimentaie.
Dac$ vei reu*i s$ *tii cu% s$ v$ +estionai ali%entaia v$ vei +estiona- e fapt- <propria
via$=(
O%ul %oern nu %ai este , in p$cate ,o fiin$ raional$- pentru c$ *i'a pierut toat$
&nelepciunea( )n "iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$(
Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana
ani%alelor- eoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieuirii speciilor(
De &nat$ ce o %ai%u$ nu %ai este fecun$- e &nat$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &nat$
ce leul evine #l.n- iar elefantul &*i piere %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le
%oifica %.ncarea(
C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%inea$- cu o erupie pe fa$- cu o
%i+ren$ e'i vine s$ se ea cu capul e perei sau cu o respiraie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$
e canal- este foarte pro#a#il c$ %eicul care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se
hr$ne*te( Ani%alele *i %a*inile au reptul s$ pri%easc$ toat$ atenia- fiina u%an$ nici una(
Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ orinar$ &n M;\- ai face scanal(
Pentru c$ *tii ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$(
Dac$ &i vei servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fii refu"at- chiar ac$ nu a
%.ncat e opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer
superior- otat cu inteli+en$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiin$ vie care poate fi hr$nit$
cu orice sau aproape cu orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reinerea ori
e"apro#area(
O#i*nuinele ali%entare care s'au statornicit &n $rile inustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi
tre#uit s$ fie e %ult principala preocupare a +uvernanilor lor(
;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'\orl- &n 0loria- *i- &n %ijlocul acestei %uli%i
repre"entative pentru populaia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e
spai%$- v$".n c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BP in locuitorii acestei
$ri sunt o#e"i sau pe cale e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci(
O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect
inte+rat$ % viaa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'\orl=- e/ist$ un
nu%$r e scaune rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iia
pu#licului(
Naiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- parao/al- se afl$ e'a #inelea
&ntr'un proces e e+enerescen$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea pre- atunci &i poi
pune &ntre#$ri foarte serioase &n privina valorii lui(
Aceast$ situaie- up$ cu% o enun$ unii rari e/peri- este re"ultatul unei into/icaii
colective prin a#sor#ia e +lucie rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$
cea %ai %are proporie e o#e"i in SUA se +$se*te &n r.nul tinerilor(
Aceasta ovee*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuine
ali%entare aoptate up$ al oilea r$"#oi %onial(
)n 0rana- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulu%it$ resurselor noastre
culturale *i traiiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista(
!otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ara noastr$- el tine
s$ se e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri
<fast'foo= care s'au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !otoat$- c.n prive*ti
statisticile consu%ului naional e #$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascenent$- ai toate %otivele
s$ cre"i c$ procesul e into/icaie colectiv$- in p$cate- a &nceput e'a #inelea(
Ce.n la &ne%nurile pu#licit$ii *i- %ai ales- ale superficialit$ii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%-
copiii s$ aopte o#i*nuine ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.iva ani-
poate c$ va fi prea t.r"iu ca s$ %ai pute% aciona(
Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%eenie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$
la 4@@(@@@ A%( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car
nu le st$ %intea la asta(
Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traorinar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t
o%ul nu *tie nicioat$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie(
0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai
%are( 1i nu vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ aopte %ai u*or o
conuit$ re"ona#il$ *i- astfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieii(
S8aM$r#atul pe urata vieii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite(
De aceea- are tenina s$ &ntin$ coara la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu
re"istena unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te
&ntoc%ai ca un colos cu picioarele e lut(
!oate +re*elile ali%entare pe care le'ai f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e
or+anis%- care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proceur$ e/cepional$- pentru a le trata(
Deseori- ai v$"ut ap$r.n efectele secunare ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e
iverse ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:(
Acesta este un se%n e saturaie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se
trauce printr'o sensi#ilitate crescut$(
!ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un inivi la altul( Dar cau"a este %ereu
aceea*i- aic$ proasta +estiune a ali%entaiei(
0ii #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- avei totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nele+ c$-
&ncerc.n s$ re"olvai- poate- pro#le%a +reut$ii &n e/ces- ai +$sit *i soluia tuturor celorlalte
afeciuni e care ai putea suferi(
Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.iva ani(
C.n era% stuent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$$%.nt %$ &nru%a-
prin natura iui- c$tre &nalta a%inistraie- aic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu(
)n pri%a "i e curs- irectorul ne'a aunat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2
<Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioaa u%neavoastr$ e
stuii , ec.t o a%#iie2 s v nv s citii, s scriei i s vorbii.#
Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iie ec.t s v nv s
m)ncai.
ANE%E
ANE%A Nr. 2
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E 'AZA I$ PIERDERE N GREUTATE
AN!REURI 0E>U>
PRINCIPA>
>EGU;E DESER!URI
OUR CARNE 9f$r$
ficat:
RO1II IAUR!
;ENE>URI ;ENE>URI SPANAC MRUNNE!URI
SA>A!E2 PE1!E 9orice fel: ANDIVE CRE;R
ENG>ENEASC
R
, RO1II PASRRE SA>A!R
VERDE
>AP!E DE
PASRRE
, 0ASO>E
VERDE
IEPURE CRESON >AP!E DE
PASRRE
, ANDIVE TO;AR 0E!ICR PASRRE
,
CAS!RAVE
VI
>ANGUS!R PRPRDIE 0>AN
, CONOPIDR OUR VINE!E
RIDICTI ' VE>INR
PRAN VARNR
SA>A!R
VERDE
PEN!RU
GARNI!URI2
CONOPIDR
VE>INR UN! VARNR ACRR
CIUPERCI U>EI DE
;RS>INE
0ASO>E
VERDE
SPARANGTE
>
U>EI DE
ARATIDE
NAP
SO;ON
A0U;A!
;ARGARINR PRAN
!ON ;AIONENR ARDEI GRAS
SO;ON
PROASPR!
SOS MEARNEN DOV>ECEI
SARDE>E SARE- PIPER MROCCO>I
SCOICI CEAPR-
US!UROI
MU>M DE
;RRAR
CRAM CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
TO;AR ;RCRI1
>ANGUS!R VERDEVURI CIUPERCI
NO!R2 Consultai cu atenie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ putei folosi cat %ai #ine
acest ta#el( Atenie la <PARANIVII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"-
poru%#- crutoane etc(:(
Atenie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ avei
pro#le%e e colesterol(
Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &nulcitor(
ANE%A Nr. 8
CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E
'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
AN!REURI 0E>U>
PRINCIPA>
>EGU;E DESER!URI
9PA!EU DE: 0ICA!
DE GUSCR
CARNE 9orice fel: RO1II N;EURR
;ENE>URI SPANAC CRP1UNI
OUR PE1!E 9orice fel: ANDIVE PEPENE GA>MEN
;ENE>URI PASRRE SA>A!R
VERDE
IAUR!
SA>A!E2 IEPURE CRESON MRUNNR DE VACI
, RO1II TO;AR 0E!ICR MRUNNE!URI
,0ASO>EVERDE >ANGUS!R PRPRDIE MRUNNR DE CAPRR
,ANDIVE OUR VINE!E
, NUCI VE>INR MRUNNR CAN!A>
, CAS!RAVEVI PEN!RU
GARNI!URI2VAR
NR
MAVARENR
, CONOPIDR UN! CONO
PIDR
1AR>O!R
, CIUPERCI U>EI DE
;RS>INE
VARNR
ACRR
SPU;R DE
CIOCO>A!R
RIDICTI U>EI DE
ARATIDE
0ASO>E
VERDE
PRAN ;ARGARINR NAP )NGTEVA!R DE
0RUC!E
SA>A!R VERDE ;AIONENR PRAN
;ORCOVI SOS MEARNEN ;ORCOVI SU0>EU DE2
VE>INR SARE ARDEI
GRAS
, N;EURR
INI;R DE PA>;IER PIPER DOV>ECEI , CRP1UNI
;U1!AR MROCCO>I , ;URE
AVOCADO CEAPR MU>M DE
;RRAR
, COACRNE
!ON US!UROI ;RCRI1
SO;ON PROASPR! CEAPR VERDE
9ARMAGIC:
CIUPERCI
SO;ON A0U;A! SA>SI0I
SARDE>E VERDEVURI >IN!E
SCOICI MOM
CRAM ;ANRRE
CREVEVI 0ASO>E
USCA!R
>ANGUS!INE NRU!
TO;AR
>ANGUS!R
S!RIDIId
SCOICI SAIN!'
HACWUESd
NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o
cantitate %oerat$(
ANE%A Nr. 9
REETE CU CIOCOLAT/
&PUM/ DE CIOCOLAT/
Pentru ?'B persoane2
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu coninutul e cacao ?@'C@P
, B ou$
, 3^4 pahar e ro% 9C cl:
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$ 9NESS:
, 3 v.rf e cuit e sare
Uila<
, 3 %i/er electric
, 3 crati$ %are
, 3 r$"$toare[
, 4 salatiere %ari
, 3 spatul$
!$iai ciocolata &n #uc$ele( Punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i
turnai'o- &%preun$ cu ro%ul- &n crati$( Punei pe foc cratia- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la
flac$r$ foarte %ic$( >$sai ciocolata la topit( A%estecai cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iia(
Dac$ aceasta este prea +roas$- a$u+ai'i puin$ ap$(
)n ti%p ce se tope*te ciocolata- raei coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:(
Punei ju%$tate in coaj$ &n crati$ *i a%estecai( Spar+ei ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o
salatier$ *i al#u*urile &n cealalt$( Matei al#u*urile spu%$ 9up$ ce le'ai pus sare:- pan$ c.n seD
&nt$resc #ine(
!urnai ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecai #ine- p.n$ c.n o#inei
o cre%$ foarte o%o+en$( !urnai- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecai cu spatula- p.n$
c.n co%po"iia evine perfect o%o+en$( Verificai #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu
fi r$%as la funul vasului ciocolat$ nea%estecat$(
Putei l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+ei %ar+inile , sau o putei r$sturna &ntr'un
castron %are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+ier- purai'o pe easupra cu restul e coaj$ e
portocal$(
Pre+$tii spu%a cu K ore , cel puin , &nainte e'a o servi(
Iealul este s'o facei in ajun(
CREMA 'ONDANT/ CU CIOCOLAT/ AM/RUIE
I+-re,ie+e
, 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu coninutul e ?@'C@P cacao
, 5@@ + e unt
, K'C cl e coniac
, C ou$
, 3 portocal$
, 6 lin+urie e cafea solu#il$
, K@ + e f$in$
??
Uila<
, 3 %i/er electric
??
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KP +lucie- ceea ce
poate fi consierat rept ne+lija#il(
, 3 crati$ mare
, 3 for%$ e chec
, 3 r$"$toare
, 3 spatul$
, 3 salatier$
!$iai ciocolata &n #uc$ele *i punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i
turnai'o- &%preun$ cu coniacul- &n crati$( !$iai untul cu#ulee *i a$u+ai'le &n crati$( Punei cratia
&n #ain'%arie sau pe o plac$- la foc foarte %ic( >$sai totul la topit- &n ti%p ce a%estecai cu spatula-
p.n$ c.n o#inei o past$ foarte cre%oas$(
Spar+ei ou$le &n salatier$( Matei ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificai s$ nu r$%.n$
cocoloa*e(
Raei coaja e portocal$ *i punei ju%$tate in ce ai ras &n crati$ 9e fapt- portocala este
opional$( Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaie
re%arca#il$ , nu o puneiD &n ca" contrar- &ntre#uinai oar partea superficial$ a cojii e portocala *i
&n cantitate foarte %oerat$:(
0olosii- e preferin$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenie2 pr$jitura
cre*te cu 4@P in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"ai o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei
%ar+ini s$ ep$*easc$ %ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fii si+uri c$ ai &ntins #ine untul- topii'l *i
aplicai'l cu o pensul$(
!urnai coninutul cratiei &n salatier$ *i a%estecai #ine ou$le *i ciocolata c$lu$- p.n$
o#inei o spu%$ perfect o%o+en$( U%plei for%a( Pres$rai'i easupra restul e coaj$ e portocal$(
M$+ai'o &n cuptor la 3K@J- ti%p e 5K e %inute(
Dup$ ce o scoatei in cuptor- l$sai'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95^6
or$:(
C.n servii- t$iai felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le punei cu elicatee pe o farfurie &n care
ai a$u+at 4'5 lin+uri e cre%$ en+le"easc$(
Cre%a en+le"easc$ la plicule poate fi o soluie rapi$( Dar tre#uie s$ *tii c$ are "ah$r *i
a%ion(
De aceea- ar fi %ai #ine s$ o facei acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &nulcitor(
Un ulti% sfat2 ac$ punei restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+ier- scoatei'o cu cel puin I
ore &nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar$ toat$ %oliciunea(
ANE%A Nr. E
REETE DIVER&E
O#iectivul acestei c$ri nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reete- &n raport cu
coninutul s$u(
;etoa pe care a% aoptat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperii- &n %o concret- care
sunt principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &neplini o#iectivul ur%$rit(
Re"u%.n la %a/i%u% %etoa %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii(
3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasai e aceast$ iee pri%it$ e'a +ata(
4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul
tuturor %eselor unei "ile(
5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile
9+luciele cu lipiele:(
6( , !re#uie s$ v$ %$rii consu%ul e fi#re ali%entare(
K( , !re#uie s$ supri%ai <+luciele rele= *i s$ nu acceptai ec.t <+luciele #une=(
?( , !re#uie s$ +estionai cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipiele #une=- astfel &nc.t s$
prevenii %alaiile cario'vasculare(
Dac$ p$strai %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"ai fiecare %as$-
iniferent ac$ %.ncai la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+ei- in orice carte e
#ucate reetele care v$ convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu avei ec.t e/e%pleD up$ aceea- vei
putea face propria u%neavoastr$ selecie(
OREZ NEPRELUCRAT CU ROII
Pe+r! E =ersoa+e$
, 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i:
, 5'6 cepe %ari
, 4K@ + e ore" neprelucrat
!$iai ceapa foarte fin *i c$lii'o- la foc %ic- &n puin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Punei
ro*iile &ntr'o crati$ %are- up$ ce le'ai t$iat &n #uc$ele %ici- ca s$ sca$(
C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile(
>$sai totul s$ sca$ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ine un sos puin consistent(
De ase%enea- fier#ei ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proceai cu ore"ul o#i*nuit(
Servii'l fie &%preun$ cu sosul- fie separat(
Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- vei
putea servi o sup$ e le+u%e( Dar fii ateni la esert2 ac$ orii #r.n"$- ale+erea se va li%ita la
#r.n"$ e vaci sau la iaurtul cu @P %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura(
VINETE GRATINATE
Pe+r! H =ersoa+e$
, 6'K vinete foarte %ari
, K@@ + u%plutur$ e c&rnai
, K@@ + ro*ii
, 4@@ + ca*caval ras
, ulei e %$sline
, tarhon
!$iai vinetele &n cu#ulee( >$sai'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o crati$ sau ou$- stropinu'
le u*or cu ulei e %$sline( A%estecai %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%(
Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$rai- piperai *i punei totul &ntr'un vas
%are( M$+ai'l &n cuptor *i l$sai'l circa 6@ e %inute la 3K@J(
)ntre ti%p- l$sai ro*iile la &n$#u*it- ca &n reeta preceent$( Punei carnea pentru c.rnai pe
foc- separ.n #ine toate #uc$ile- &n ti%pul prepar$rii(
C.n vinetele sunt aproape +ata- a$u+ai carnea e c.rnai *i sosul e ro*ii- o#in.n un
a%estec unifor%(
Pres$rai ca*caval ras *i tarhon pe easupra(
M$+ai in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %eiu( Vinetele +ratinate sunt un fel
e %.ncare care poate constitui esenialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipie'protie:- vei putea
&ncheia cu #r.n"$ sau un prous lactat(
Evitai fructele- cu e/cepia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor(
Ur%$toarele ou$ reete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un
e/e%plu e ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu
la o %as$ %ai eose#it$ 9recepie- o reuniune &n fa%ilie etc(:(
'LAN DE TON CU &O& DE PRAZ
Pe+r! E5H =ersoa+e$
, 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 6 ou$
, 4 lin+uri e p$trunjel tocat
Pe+r! sos$
, 6 fire e pra" 9partea al#$:
, 4@@ + e s%.nt.n$
, 4@ + e untD sare *i piper(
Un+ei cu unt o for%$ e chec(
Pasai tonul cu %i/erul- #atei ou$le *i a$u+ai'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$rai-
piperai- punei p$trunjelul(
)nc$l"ii cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:(
!urnai co%po"iia &n for%$ *i #$+ai'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute(
Prepararea sosului e pra"2
Sp$lai pra"ul( )n$#u*ii'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperii'l ti%p e 4@ e
%inute- up$ ce l'ai s$rat *i piperat( Pasai'l cu %i/erul( A$u+ai s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l
servi- &nc$l"ii'l la foc foarte %ic- pe o plac$(
Servii flanul scos in for%$- cal- cu sosul(
Not$2 Pentru variaie- putei &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:(
PATEU DE MI*AL
Pe+r! G =ersoa+e$
, 3 A+ e pe*te 9%ihal:- socotin 4@@ + e persoan$
, ? ou$
, 3 cutie %ic$ e paste e to%ate
, 4 l$%.i
0ier#ei pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu punei pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa
a &nceput s$ #ol#oroseasc$( A$u+ai sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii(
>$sai'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute(
Scur+ei *i presai pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoatei'i *ira
spin$rii( Apoi- punei'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt(
Matei ou$le o%let$- a$u+ai pasta e to%ate- s$rai- piperai- turnai totul peste pe*te(
>$sai'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Servii'l la rece- cu %aione"$-
up$ ce l'ai scos in for%$(
Pentru a <spori= %aione"a- a$u+ai'i un al#u* #$tut spu%$(
Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+ier %ini%u% o ju%$tate e "i(
&U'LEU '/R/ '/IN/
Pe+r! E5G =ersoa+e$
, 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3K@ + e ca*caval ras
, 6 +$l#enu*uri
, 6 al#u*uri #$tute spu%$
, sare- piper
3( , A%estecai #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$rai *i piperai(
4( , Matei al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecai cele ou$ co%po"iii *i punei'le &ntr'o
for%$ e sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%(
Coacei &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute(
;.ncai'l f$r$ &nt.r"iere(
Variant$2 Putei a$u+a- &n co%po"iia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci
pasate cu %i/erul(
ROII UMPLUTE
9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- arei +ra*i etc(:
Pe+r! E5G =ersoa+e$
, ? ro*ii %ari
, 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnai:
, 5@@ + e ciuperci
, 3 ceap$
, 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, sare- piper
, opional2 usturoi *i p$trunjel
Pr$jii carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$rai *i piperai( !$iai ceapa %$runt *i pasai'o cu
%i/erul(
0acei acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'ai sp$lat- pentru a o#ine un piureu(
A%estecai ceapa cu ciupercile *i &n$#u*ii'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e
%$sline( S$rai foarte puin(
!$iai &n ou$ ro*iile- pe l$i%e( A*e"ai'le &ntr'un vas uns cu puin ulei e %$sline( Coacei'le
&n cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0acei un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnai *i 4^5
in piureul e ciuperci( Reparti"ai unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor(
0olosii 3^5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$
vei ori- putei a$u+a usturoi *i
2
p$trunjel fin tocat(
M$+ai'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute(
Coacei- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar$
co%po"iia(
MU&ACA
Pe+r! H =ersoa+e$
, 4 A+ e vinete %ijlocii
, 3 ceap$ %are tocat$
, 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel:
, 3^4 pahar e vin al#
, 3 A+ ro*ii cur$ate e coaj$ *i t$iate
, p$trunjel tocat
, ulei e %$sline
!$iai vinetele &n ronele su#iri- s$rai'le *i l$sai'le s$ stea ti%p e o or$(
)n$#u*ii ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a$u+ai carnea tocat$(
Separai carnea- cu furculia- &n ti%p ce se ru%ene*te(
A$u+ai ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$rai *i piperai(
>$sai totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute(
Cl$tii vinetele *i scur+ei'le( Pr$jii'le u*or pe a%#ele p$ri- &n uleiul e %$sline(
Un+ei un vas ter%ore"istent( Punei straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii(
Pres$rai easupra #r.n"$ ras$(
M$+ai %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute(
&PUM/ DE TON N A&PIC
Pe+r! H5J =ersoa+e$
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3 cutie e ton natur 96@@ + net:
, 3 plic e +elatin$
, 4K cl e vin al#
, 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece
, 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat
, 3 lin+uri$ ras$- e sare
, piper
, %u*tar
Pe+r! or+a"e+are$
, ronele e ou fiert
, ronele e ro*ii
, salat$ vere- p$trunjel
Preparai aspicul confor% %oului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuii ju%$tatea e pahar
e ap$ cu vin al#(
Scur+ei tonul *i f$r.%iai'l 9folosii- eventual- un toc$tor:(
A%estecai #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oetul(
C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9up$ circa 3^4 or$:- a$u+ai tonul *i #r.n"a-
apoi a%estecai'le(
!urnai co%po"iia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei(
>$sai'o 4'5(ore la fri+ier- ca s$ se &nche+e(
Scoatei'o in for%$ si servii'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel(
A$u+ai un sos la ale+ere 9sos vere sau %aione"$:(
TURT/ DE CA&TRAVEI CU BRNZ/ DE VACI
Pe+r! J =ersoa+e$
, 4 castravei e circa K@@ + fiecare
, CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, 3@ foi e +elatin$
, sucul e la o ju%$tate e l$%.ie
, K@ cl e ap$
, 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul
, 3^6 c$el e usturoi ras foarte fin
, sare- piper- corianru
Raei fin cei oi castravei *i p$strai 3^6 intr'unul- pentru orna%entare( S$rai'i- l$sai'i s$
se scur+$ &ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntai'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$(
)n%uiai +elatina % ap$ rece apoi i"olvai'o treptat- la cal- &n cei K@ cl e ap$(
A%estecai #r.n"a e vaci- castraveii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i
coni%entele(
Un+ei u*or- cu ulei e %$sline- pereii unei for%e &nc$p$toare( !apisai'o cu felii fine e
castravei(
!urnai &n ea co%po"iia( Acoperii'o cu feliile r$%ase( >$sai'o s$ se &nche+e- la rece-
%ini%u% ou$ ore *i ju%$tate(
Scoatei'o in for%$ *i ter%inai ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc(
Servii'o- ac$ vrei- cu un sos %ai %ult sau %ai puin coni%entat- &n funcie e +ustul
u%neavoastr$(
TURTA DE CONOPID/
Pe+r! J523 =ersoa+e$
, 3 conopi$ %are
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase
, 3^4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en
, ? ou$
, sare- piper
Punei conopia 9up$ ce ai rupt'o &n #ucheele- ai sp$lat cu ap$ *i oet *i ai scurs'o: &n ap$
clocotit$( S$rai'o( >$sai'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$(
Scoatei'o *i scur+ei'o(
0acei in ea un piureu 9eventual pasai conopia cu %i/erul:( A%estecai'o cu #r.n"a-
laptele- ou$le- sarea *i piperul(
A%estecai #ine totul *i turnai co%po"iia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt(
>$sai'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat
K^?:(
Scoatei'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce ai luat'o in cuptor( Servii'o cu un sos e
ro*ii(
Acest fel se poate %.nca rece sau c$lu 9la te%peratura ca%erei:(
C/PUNI GLACK
Pe+r! J523 =ersoa+e$
, K@@ + e c$p*uni
, 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$
, K al#u*uri
, 4 lin+uri e suc e l$%.ie
, K'? lin+uri e &nulcitor 9praf:
Pasai c$p*unile cu %i/erul sau facei un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Matei al#u*urile
spu%$(
A%estecai c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i eulcorantul- p.n$ ce co%po"iia este
aproape o%o+en$(
A$u+ai sucul e l$%.ie *i turnai a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(
Punei totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoatei c$p*unile cu 3^4 or$ &nainte
e a fi consu%ate(
Pentru a ie*i %ai u*or- trecei for%a pe su# un curent e ap$ c$lu$(
Servii'le cu un sosD ecorai cu c$p*uni t$iate &n ou$(
Sosul2 a%estecai cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e eulcorant praf *i cu
sucul e la 3^4 l$%.ie(
BAVAREZ/ DE ZMEUR/ CU &O&
Pe+r! G5H =ersoa+e$
, K@@ + e "%eur$
, 6 +$l#enu*uri
, 5@ cl e lapte
, ? lin+uri e eulcorant praf
, 5 foi e +elatin$ ali%entar$
)n%uiai foile e +elatin$ &n ap$ rece(
)ntr'o crati$- #atei +$l#enu*urile *i a$u+ai laptele( Punei co%po"iia pe foc %oale *i
l$sai'o s$ se &n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uai'o e pe foc(
A%estecai cu %i/erul "%eura- pentru a o#ine un piureuD a$u+ai &nulcitorul( Scur+ei
+elatina *i i"olvai'o &n cre%a cal$( A%estecai "%eura cu cre%a(
!urnai a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$sai'l s$ se &nche+e- la fri+ier- ti%p e cel
puin 34 ore(
Servii'l rece cu sos e "%eur$(
Sosul2 pasai cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a$u+ai sucul'e l$%.ie *i 5^6 lin+ur$ e
eulcorant(
Ta.la ,e "aerii
Pa+ina
Ie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3
PRE0AVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3
CUVUN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4
OMENI!A!E 1I CIVI>INAVIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5
IN!RODUCERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6
CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C
;I!U> CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C
A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
M( !EORIA CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C
C( EEP>ICAVIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B
CAPI!O>U> II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3@
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@
A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@
M( G>UCIDE>E 9sau TIDRAVII DE CARMON:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33
C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((34
D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 35
SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR:
*i concentraia lor la 3@@ + e ali%ente(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((36
RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3K
C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR
A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3?
C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3?
CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
CU; SE PRODUC OI>OGRA;E>E )N EECES8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3B
A( INSU>INA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3B
M( INGERAREA UNEI G>UCIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3B
C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3B
D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3B
CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4@
GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@
CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 46
;E!ODA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 46
A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46
NATRRU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 46
PUINEA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
0RINOASE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4K
0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4B
A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4I
MRU!URI>E DIGES!IVE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5@
MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5@
VINU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5@
CA0EAUA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 53
>I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((53
>AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 54
SUCURI>E DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 54
PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((54
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 55
PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 56
0elul principal(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5K
CINA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5B
GUS!AREA 9PICNICU>:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 5I
DURA!A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 63
SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((64
;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipiice:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66
Diverse %eniuri +luciice per%ise &n fa"a I- ar reco%anate- &n special- pentru fa"a II(((((((((((((((((((((((((((((66
M( 0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6K
RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K5
EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECTI>IMRU>UI
PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK
Pri%a "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KK
A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KK
CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( KB
TIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KB
CAPI!O>U> VII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?3
DIGES!IA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?3
ASPEC!U> !ETNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?3
3( Gura((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?3
4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?3
5( Intestinul su#ire((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?4
6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascenent- transversal- st.n+ *i escenent:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4
CAPI!O>U> VIII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?K
TIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K
DONAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ??
RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((??
!RA!A;EN!U> DIE!E!IC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ??
RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU
TIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?B
CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
NATRRU> ES!E O!RAVR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ?I
)NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C@
CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( C5
CU; PU!EVI REDOMUNDI UN AMDO;EN P>A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5
;UNCAVI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5
CU; !REMUIE ;UNCA!E 0RUC!E>E8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK
A!ENVIE >A SUCU> DE 0RUC!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK
REGRSIVI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK
CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CC
CU; !REMUIE TRRNIVI COPIII8(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
O A>I;EN!AVIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC
A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGTERE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CB
!REMUIE )N>OCUI! NATRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI
;ESE>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B@
;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B@
PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B@
GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B3
CINA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B3
CANURI PAR!ICU>ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B4
CAPI!O>U> EII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B6
S>RMIVI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B6
CAPI!O>U> EIII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B?
GREU!A!EA IDEA>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( B?
CONC>UNIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( BC
ANEEE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( BI
ANEEA Nr( 3(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( BI
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E(((((((((((((((((((((((((((((((BI
ANEEA Nr( 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I@
C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((I@
0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((I@
ANEEA Nr( 5(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I4
REVE!E CU CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I4
SPU;R DE CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I4
CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((I4
ANEEA Nr( 6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I6
REVE!E DIVERSE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I6
OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((I6
VINE!E GRA!INA!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I6
0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((IK
PA!EU DE ;ITA>V(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( IK
SU0>EU 0RRR 0RINR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I?
RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I?
;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I?
SPU;R DE !ON )N ASPIC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( IC
!UR!R DE CAS!RAVEVI CU MRUNNR DE VACI((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((IC
!UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( IB
CRP1UNI G>ACX(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( IB
MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((IB
!a#la e %aterii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3@@