1.

Riscul concept i trsturi

ntr-un sens general, riscul reprezint posibilitatea ca o actiune viitoare s genereze
pierderi care vor afecta patrimoniul, interesele, activitatea si rezultatele unui agent economic.
Unii autori francezi2 riscul este un element de incertitudine care poate afecta activitatea
unui agent economic sau derularea unei operatiuni economice.
n definiia dat de OCDE (Organizaia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic), se
apreciaz c riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecine nedorite s se
produc.
DEX - Dicionarul explicativ al limbii romne defineste riscul ca fiind posibilitatea de
a ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau de suportat o pagub, sau ca pe un
pericol posibil.
Riscul prezint urmtoarele trsturi specifice:
- riscul este un eveniment incert, dar posibil, originea lui aflndu-se n incertitudine;
- riscul este un eveniment pgubitor (material sau moral);
- efectele riscului, odat produse, nu mai pot fi nlturate;
- riscul apare n toate activitile umane, n raporturile dintre oameni sau n raporturile
om-natur.

2.Tipologia riscurilor

n principal pot fi ntlnite urmtoarele categorii de riscuri:
1.dup nivelul la care este localizat, riscul poate fi:
a)risc macroeconomic (la nivelul rii) este generat de interaciunea factorilor de natur
economic, politic sau social, a cror evoluie n timp trebuie luat n considerare de ctre
managementul firmei.
b)risc sectorial (al afacerii) este determinat de caracteristicile sectorului n care firma si
desfsoar activitatea,fiind, mai departe, dependent de sistemul politic, de infrastructur,
legislaie, cultur, concuren etc.;
c)risc microeconomic (al firmei) este determinat de factori endogeni, specifici fiecrei
ntreprinderi n parte.
2.dup posibilitatea de interpretare a legii de probabilitate, riscurile se pot clasifica
n:
a)riscuri subiective depind de aprecierile subiective ale fiecrui individ, de informaia sa, de
temperamentul su;
b)riscuri obiective inerente oricrei activiti caracterizate printr-o anumit probabilitate de
variaie a rezultatelor si sunt independente de individ.
3.dup posibilitatea de previziune, riscurile pot fi:
a)riscuri previzibile sunt provocate de factori ce pot fi prevzui nainte de desfsurarea unei
operaiuni sauactiviti. Principalele cauze care determin aceste riscuri sunt: decesele,
maternitatea, btrneea, modificarea brusc a temperaturii prin schimbarea anotimpurilor,
fluctuaiile valutare n condiiile unei crize economice mondiale etc.
b)riscuri imprevizibile sunt provocate de factori imprevizibili, ntmpltori, ce nu pot fi
prevzui nainte de nceperea derulrii unei operaiuni. Cauzele acestor riscuri pot fi: secet,
inundaii si alte calamiti naturale, evenimente fortuite precum: rzboaie, greve,
naionalizri, restricii valutare impuse de stat etc.

4.dup originea factorilor care le genereaz, riscurile pot fi:
a)riscuri interne sunt generate de factori care acioneaz n interiorul unei ntreprinderi si sunt
legate de modul de conducere, organizare si desfsurare a activitii firmei respective. Cauzele
acestor riscuri pot fi: defeciuni ce pot aprea n funcionarea mijloacelor fixe, fraude
provocate de angajai, greve ale personalului, accidente de munc provocate de nerespectarea
normelor de protecie a muncii, penaliti pltite partenerilor de afaceri ca urmare a
nerespectrii contractelor din motive subiective etc.;
b)riscuri externe sunt determinate de factori din afara ntreprinderii si afecteaz activitatea
firmei n cauz.Cauzele apariiei acestor riscuri pot fi: majorarea impozitelor de ctre stat,
oscilaii ale cursului valutar, modificri nefavorabile ale dobnzii bancare, calamiti naturale,
pierderi financiare provocate de partenerii de afaceri, etc.
5.dup natura lor, riscurile pot fi:
a)riscuri pure - sunt consecine ale unor evenimente accidentale sau fortuite care provin din
aciunea unor fore exterioare necontrolate care produc evenimente de for major (uragane,
surpri de teren, inundaii, grindin, ngheuri deosebite, etc.) sau din comportamentul
psihologic al omului n sistemul economic si social existent (rzboi, atentate, etc.).
b)riscuri speculative - sunt dependente de apariia sau existena unor factori ca: fiscalitate,
drepturile si obligaiile ntreprinderilor (decizia puterii publice), tehnicile de producie
(brevete, informaii), factorul uman (vrst, sex, nivel de pregtire), factori organizatorici si de
structur (organizare, fuziune, absorbii);
6.din punct de vedere al consecinelor asupra activitii economico-financiare,
riscul poate fi:
a)riscul de exploatare sau riscul economic arat variaia rezultatului de exploatare la
modificarea condiiilor de exploatare si exprim incapacitatea firmei de a se adapta la timp si cu
cele mai mici costuri la variaiile mediului economico-social.
b)riscul financiar exprim variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificrii
structurii financiare a ntreprinderii.10 Dac decizia de a investi determin riscul activitii
economice (de exploatare), decizia de finanare genereaz riscul financiar. Altfel spus riscul
financiar este riscul asociat modalitilor de finanare a firmei.
c)riscul de faliment sau de insolvabilitate reprezint posibilitatea de apariie a incapacitii
de onorare a obligaiilor scadente ale societii, nscute din angajamente anterioare contractate,
din operaii curente, determinabile pentru continuarea activitii.
7.n funcie de domeniul pe care-l afecteaz, riscurile pot fi:
a)riscuri sociale sunt provocate de evenimente sociale previzibile sau imprevizibile, precum
boala, decesul, invaliditatea, reducerea nivelului de trai, somajul, maternitatea etc. Protecia
mpotriva acestor riscuri depinde, n mare msur, de politica statului n domeniu, de nivelul de
dezvoltare a economiei naionale, calitatea sistemului educaional.
b)riscuri politice sunt determinate de evenimente politice majore, precum rzboiul, revolta,
grevele, embargoul, naionalizarea, etc.; Acoperirea riscurilor politice este aproape imposibil de
realizat, avnd n vedere efectele ce decurg din declansarea factorilor care le produc, precum si
de interesele majore ale statului, care se opun intereselor individului, ntreprinderilor,
organizaiilor.
c)riscuri economice sunt cele mai numeroase si pot fi:
1.riscul de organizare si conducere const n inexistena n structura funcional a
ntreprinderii a unor compartimente specializate sub form de servicii, secii, sectoare, funcie
de volumul si natura afacerilor precum si lipsa de informare sau chiar informarea gresit ntre
aceste structuri organizatorice.
2.riscul de investiii - rezult din inutilitatea, utilitatea parial sau ineficiena economic a
unei investiii si are efecte negative grave asupra activitii firmei.
3.riscul de aprovizionare este riscul de a nu putea asigura aprovizionarea continu cu materii
prime, materiale, combustibil, energie necesare desfsurrii procesul de producie.
4.riscul de fabricaie poate fi determinat de factori tehnici, economici, sociali, naturali.
5.riscul de depozitare este legat de modul n care sunt asigurate spaiile de depozitare a
produselor si mrfurilor, de dimensiunile si caracteristicile tehnico-funcionale ale acestora, de
modul n care sunt amplasate si administrate aceste spaii.
6.riscul de desfacere sau riscul comercial este riscul de apariie a pierderilor n urma relaiilor
cu clienii sau ca urmare a modificrii condiiilor pieei.
7.riscul valutar este generat de fenomene si procese specifice pieei valutare, precum
devalorizare, revalorizare, reglementrile privind transferurile valutare si convertibilitatea, care
au consecine deosebite asupra situaiei economicofinanciare a unei firme.
8.riscul creditului provine fie din incertitudinea creditorului cu privire la ncasarea creanelor
ca urmare a lipsei de bonitate a debitorului, fie din incertitudinea debitorului cu privire la
posibilitatea achitrii la timp a datoriei, datorat nerealizrii veniturilor programate.
9.riscul de munc presupune nendeplinirea corect si la timp a sarcinilor de munc ceea ce
determin ntrzierea lucrrilor, apariia penalitilor, rezilierea contractelor.
10.riscul de publicitate comercial poate proveni fie din lipsa de publicitate, fie din publicitatea
deformat.
11.riscul n contractele economice este riscul de crestere a preului pe pia, n timp ce
ntreprinderea trebuie s livreze produsele la preuri inferioare, fixate prin contracte semnate
anterior, sau riscul de deteriorare a preului datorit fluctuaiilor valutare.
12.riscul licitaiilor se refer la pagubele pe care le pot avea fie firma organizatoare a
licitaiei, fie firma participant.
13.riscul tehnologic se refer la pierderile pe care le poate suporta ntreprinderea datorit
neimplementrii celor mai noi tehnici si tehnologii.
14. riscul de transport se refer la pierderile materiale sau financiare pe care ntreprinderea le
poate suporta ca urmare a efecturii transportului materiilor prime, materialelor, produselor,
mrfurilor n condiii improprii sau cu ntrziere.
15.riscul ratei inflaiei inflaia afecteaz rentabilitatea unei firme, din acest motiv
ntreprinderea trebuie s in seama de deprecierea monetar n ncheierea contractelor si n
ntocmirea situaiilor financiare.

3.Clasificarea factorilor de risc

1.n funcie de locul aciunii, factorii de risc pot fi:
a) factori externi - sunt factori legai de caracteristicile economiei naionale sau ale
sectorului de activitate n care activeaz firma, de sistemul politic sau social al rii.
b) factori interni - sunt legai de caracteristicile intrinseci ale fiecrui agent economic.
2.dup natura lor, factorii de risc pot fi:
a) factori economici - au n vedere relaiile sau fluxurile economice interne;
b) factori sociali - acetia se refer la mediul social al unei ri poate fi privit:
1


3.dup posibilitatea de previziune, factorii de risc pot fi:
a) factori previzibili (ceri sau determinabili) - acioneaz n cadrul unor procese controlate de
conducerea firmei;
b) factori imprevizibili (inceri sau aleatori)- acioneaz necontrolat ca urmare a unor abateri
de la desfsurarea normal a unor procese economice sau sub impulsul unor fore din exterior,
ce nu pot fi controlate (piaa intern si extern, fore ale naturii, etc.);
4.dup posibilitatea de verificare a aciunii lor, factorii de risc pot fi:
c) factori controlabili - pot fi controlai;
d) factori necontrolabili - nu pot fi controlai, de exemplu factorii naturali;
5.n funcie de efortul propriu al firmei, factorii de risc pot fi:
a) factori dependeni de efortul propriu - si au originea n efortul propriu al firmei de a
economisi, de a folosi raional orice categorie de resurse sau de a aplica orice logic de
organizare si funcionare a procesului productiv, toate acestea cu scopul reducerii oricrui tip de
risc ce poate rezulta din aceste activiti;
b) factori independeni de efortul propriu - sunt cei care nu izvorsc din efortul propriu al firmei
si provin n principal din mediul n care firma si desfsoar activitatea.
6.dup nivelul la care acioneaz, factorii de risc pot fi:
a) factori macroeconomici - aici se regsesc factorii de natur economic, politic sau social a
cror aciune n timp trebuie luat n considerare de ctre managementul firmei.
b) factori sectoriali - acioneaz asupra sectorului n care firma si desfsoar activitatea si sunt
dependeni de sistemul politic, de infrastructur, legislaie, cultur, concuren etc.;
c) factori microeconomici se refer la factorii endogeni, specifici fiecrei ntreprinderi n parte.
7.dup durata de exercitare a influenei, factorii de risc pot fi:
a)factori de durat (continui);
b)factori tranzitorii (discontinui).

4 Factorii macroeconomici

Factorii macroeconomici sunt factorii externi care au impact major asupra nivelului de risc
al unei firme, acionnd asupra mecanismului decizional impunnd o bun nelegere de ctre
decident a mediului economic general, a vulnerabilitilor economiei naionale, a relaiilor
structurale ale acesteia, a calitii sistemului politic si instituional al statului.
Dup natura lor factorii externi se pot grupa n:
a)factorii economici
starea economiei naionale - are n vedere dimensiunea economiei naionale, precum si
cresterea economic nregistrat de aceasta pe o perioad de timp determinat (3-5 ani);
dimensiunea pieei interne - acest aspect este luat n calcul de ctre investitorii strini, ns n
cadrul acestora exist o categorie aparte - cuttorii de piee (care si internaionalizeaz
activitatea n vederea valorificrii produselor lor pe alte piee externe), pentru care dimensiunea
unei piee este fundamental n luarea deciziei de internaionalizare.4
situaia financiar intern - existena unei piee financiare dezvoltate ofer investitorilor
strini: posibiliti de ptrundere pe pia, posibiliti de finanare, modaliti de protejare
mpotriva unor riscuri economice sau politice.
factorii geografici - principalii factori sunt: dotarea cu resurse naturale, dependena de
importul de combustibili si energie,accesibilitatea formelor de relief, densitatea reelei de
transport, densitatea reelei de post si telecomunicaii, calitatea infrastructurii si a serviciilor
oferite.
b)factorii sociali - se refer la structura social, la diferenele ntre nevoi si aspiraii,
valorile spirituale ale populaiei, tradiiile acesteia. Ei se pot grupa n urmtoarele categorii:
factori generai de diverse aspecte legate de fora de munc si ocuparea acesteia;
factori generai de diverse aspecte legate de populaie si veniturile acesteia;
factori generai de dimensiunea cultural a mediului social;
influene externe la nivelul mediului social.
c)factorii politici - urmresc calitatea liderilor politici si a partidelor politice, puterea
relativ a guvernului si eficiena instituiilor statului. Factorii politici cuprind: tipul si structura
de guvernare, partidele politice, caracterul, ideologia si concepia politic a personalitile
politice, promovarea, stabilitatea si permanena politicilor guvernamentale, statul si instituiile
sale, mecanismele de control care asigur stabilitatea si longevitatea unui sistem politic.

5.Factorii sectoriali

Factorii sectoriali sunt factorii externi care influeneaz n mod considerabil rezultatele
activitii oricrei ntreprinderi, se refer, n general, la piaa pe care activeaz o firm si
cuprind n principal: furnizorii, clienii si concurenii.
Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice ce livreaz unui sau unor clieni o marf, un
produs sau presteaz un anumit serviciu.
Contractele de aprovizionare ncheiate cu furnizorii trebuie s urmreasc obinerea unor
costuri minime cu materiile prime si materialele cumprate, dar si desfsurarea ritmic a fluxului
de producie n cadrul ntreprinderii. Principalele riscuri ce pot aprea sunt legate de:
nerespectarea de ctre furnizori a condiiilor specificate n contracte;
majorarea preurilor de vnzare a materialelor;
falimentul unui furnizor important;
riscul ca firma s nu poat achita furnizorii ca urmare a unei crize de lichiditi.
Clienii sunt persoanele care cumpr frecvent produsele sau serviciile unei firme sau
dintr-un magazin, consumatori obisnuii ai unui local. De asemenea ei pot fi persoane care
apeleaz la serviciile unui avocat, ale unui medic, ale unui croitor,.
Si n cazul consumatorilor, riscurile ce pot aprea sunt legate de:
nerespectarea termenilor contractuali;
pierderea unor clieni neurmat de gsirea altora;
impunerea unor condiii dezavantajoase pentru firm sau solicitarea unor avantaje
financiare atunci cnd clienii dein o situaie privilegiat.
Concurenii sunt agenii economici care se confrunt pentru cstigarea si conservarea
clientelei, n scopul rentabilizrii propriei activiti. Succesul sau esecul unei firme pe pia
depinde, n mare msur, de deciziile concurenilor. n aceste condiii, firma trebuie s se
informeze n permanen cu privire la nivelul investiiilor ntreprinderilor concurente, la
nivelul productivitii muncii acestora, al capacitilor de producie, al strategiei lor
comerciale.





6.Factorii microeconomici

Factorii microeconomici sunt factorii interni care acioneaz n mod direct asupra
nivelului riscului si al performanelor activitii unui agent economic si cuprind urmtoarele
categorii mai importante: potenialul uman, potenialul tehnico-material si potenialul
financiar.
Potenialul uman este unul din factorii principali de producie si reprezint coordonata
esenial a dimensiunii si calitii activitii firmei. Potenialul uman al ntreprinderii este dat
de efectivul si structura profesional si de vrst ale salariailor, de nivelul de calificare si de
inteligena acestora, de vechimea lor n ntreprindere.
Potenialul tehnico-material este format din resursele materiale utilizate de ctre firm
si cuprinde activele imobilizate si activele circulante, iar cantitatea, structura si calitatea acestora
trebuie s fie conforme cu nivelul si calitatea activitii pe care firma doreste s o desfsoare.
Potenialul financiar reprezint totalitatea resurselor financiare si este reprezentat de
capacitatea ntreprinderii de a produce profit, de disponibilitile bnesti ale acesteia, aflate n
conturile bancare, de volumul creditelor si a altor datorii pe care le are, precum si de scadena
acestora, pe de o parte, si de volumul creanelor si scadena acestora, pe de alt parte.

7.Abordri generale privind riscul economic

Deciziile legate de structura capitalului folosit de o firm sunt luate avnd vedere dou
elemente: riscul economic si riscul financiar al firmei.
Riscul de exploatare (economic) decurge din fluctuaiile rezultatului exploatrii n
funcie de poziia fa de pragul de rentabilitate si de structura costurilor de exploatare (fixe si
variabile).
Riscul financiar se refer la variabilitatea suplimentar a dividendului pe aciune (cash-
flow-ul ctre investitori) si la probabilitatea crescut de insolvabilitate care se produce atunci
cnd o firm foloseste surse de capital cu cost relativ fix, cum ar fi creditele bancare sau capitalul
preferenial, n cadrul structurii sale de capital.
Riscul economic sau de exploatare exprim incapacitatea firmei de a se adapta la
timp si cu cele mai mici costuri la variaiile mediului economico-social si reflect variabilitatea
rezultatului economic n funcie de condiiile de exploatare.
Pe termen scurt, o astfel de situaie nu este alarmant, deoarece este posibil ca n
politica firmei s fi intervenit anumite evenimente care au modificat evoluia asteptat.
Pe termen lung, perpetuarea unei situaii negative poate accentua foarte mult riscul de
exploatare, astfel c autonomia financiar a firmei se va reduce odat cu cresterea gradului de
ndatorare.
Din analiza pragului de rentabilitate se pot constata urmtoarele aspecte:
atunci cnd cifra de afaceri se situeaz cu pn la 10% peste pragul de rentabilitate, situaia
firmei este instabil;
cnd cifra de afaceri este cu pn la 20% mai mare dect cea a punctului critic, firma are o
situaie relativ stabil;
dac cifra de afaceri depseste punctul mort cu peste 20%, situaia este confortabil.


8.Analiza riscului economic pe baza pragului de rentabilitate pentru firmele
monoproductive

Punctul critic corespunde nivelului de activitate pentru care ansamblul ncasrilor
acoper ansamblul cheltuielilor nct profitul este nul.
Pragul de rentabilitate reprezint punctul n care veniturile firmei sunt egale cu
cheltuielile acesteia, adic:
CA = CT P = 0
unde: CT - suma cheltuielilor totale; CA - cifra de afaceri; P - profit.
A1. Determinarea pragului de rentabilitate n uniti fizice
Relaiile necesare n determinarea acestuia sunt:


unde: CA - cifra de afaceri; CT - cheltuieli totale; q - volumul fizic al produciei; p - preul
unitar; cft -cheltuieli fixe totale; cv - cheltuieli variabile pe produs; cvt-cheltuieli variabile totale.
Teoria punctului critic, cunoscut si sub denumirea de analiza cost-volum-profit, d
posibilitatea calculrii si altor mrimi care s ntregeasc informaiile furnizate, precum:
cifra de afaceri critic: = cr cr CA q p ;
gradul critic de utilizare a capacitii de producie


perioada critic:

unde: qcr - producia critic; qm- capacitatea de producie; CAcr - cifra de afaceri critic
Determinarea pragului de rentabilitate n uniti valorice
Calculul pragului de rentabilitate n expresie valoric se face plecnd de la relaia de calcul a
pragului de rentabilitate n uniti fizice si nmulind ambii termeni ai relaiei cu preul unitar
astfel:


unde: CAcr - cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate, respectiv cifra de afaceri critic;
- rata marjei cheltuielilor variabile.


9.Analiza riscului economic pe baza pragului de rentabilitate pentru firmele care fabric
o gam larg de produse

Pragul de rentabilitate se determin numai n expresie valoric astfel:

Presupunnd c preul de vnzare si costul variabil mediu sunt constante atunci Cvt CA este
constant si relaia de mai sus devine:



unde: CApr - cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate; cft - cheltuielile fixe totale;
cvt - cheltuielile variabile totale; CA - cifra de afaceri total; mcvt R - rata marjei cheltuielilor
variabile
totale n cifra de afaceri.

10.Evaluarea riscului din exploatare

Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul unor indicatori care ne indic n ce
msur poate oscila volumul activitii desfsurate, fr ca aceast oscilaie s implice riscul
nregistrrii unor pierderi:
marja de siguran n mrimi absolute;
indicele de siguran;
abaterea indicelui de siguran;
momentul de realizare a punctului critic.
1.Marja de siguran n mrimi absolute (Msa) exprim diferena valoric existent
ntre volumul de activitate realizat efectiv si volumul de activitate aferent punctului critic,
determinndu-se cu relaia:
Msa = CACacr
2.Indicele de siguran (Is) exprim raportul dintre veniturile realizate efectiv si
veniturile aferente pragului de rentabilitate. El se mai numeste si coeficient de volatilitate si are
aceeasi valoare informaional ca si marja de siguran.


3.Abaterea indicelui de siguran (AIs) exprim procentual ecartul dintre volumul de
activitate realizat si volumul de activitate corespunztor pragului critic. Se determin dup
relaia:


4.Momentul de realizare a punctului critic (denumit si punct mort) reflect numrul
de zile de care ntreprinderea are nevoie pentru a realiza nivelul de producie aferent punctului
critic.



11.Analiza riscului economic pe baza coeficientului de elasticitate

Definiie. Coeficientul de elasticitate se mai numeste si coeficientul de levier al
exploatrii, se determin pe baza cifrei de afaceri aferent pragului de rentabilitate si msoar
sensibilitatea (elasticitatea) rezultatului exploatrii la variaia nivelului de activitate.
Acest coeficient se determin astfel:


unde: RE - rezultatul exploatrii; CA - cifra de afaceri;
La nivelul pragului de rentabilitate rezultatul exploatrii este nul (Repr = 0) si atunci calculul
coeficientului de elasticitate se realizeaz astfel:


Valoarea acestui coeficient este dependent de poziia nivelului de activitate fa de
pragul de rentabilitate. Cu ct ntreprinderea se ndeprteaz de pragul de rentabilitate cu att
elasticitatea este mai redus, deci riscul economic mai mic, iar cu ct se apropie de pragul de
rentabilitate, elasticitatea este mai mare, iar riscul creste.
n funcie de valoarea coeficientului de elasticitate, ntreprinderea se poate afla n
una din situaiile urmtoare:
a)instabil, cu un risc economic ridicat dac e > 11;
b)relativ stabil, dac e ~ 6 (dac e se afl n proximitatea valorii 6);
c)confortabil, cu risc redus, dac e < 6;


12.Consideraii generale privind riscul financiar

Riscul financiar reflect variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificrii
structurii financiare a ntreprinderii.
Riscul financiar este partea variabilitii ratei de randament a capitalurilor proprii
care se datoreaz ndatorrii sau variabilitatea profitului net, sub incidena structurii financiare a
firmei.
Pe baza celor dou definiii similare de mai sus, se pot desprinde cteva trsturi
caracteristice ale riscului financiar, astfel:
se refer la nesigurana obinerii unei rentabiliti suficiente din activitatea de exploatare
care s permit acoperirea cheltuielilor cu dobnzile;
apariia sa este cauzat de prezena capitalului mprumutat n cadrul structurii de capital a
ntreprinderii;
materializarea riscului financiar presupune reducerea remuneraiilor cuvenite acionarilor
(dividende sau profituri nete);
n mod direct, materializarea riscului financiar afecteaz numai acionarii firmei.
Principalele categorii de participani la viaa economic a ntreprinderii interesate
de analiza riscului financiar sunt:
managerii sunt interesai de aspecte cu privire la stabilirea strategiei n privina
investiiilor viitoare pe care firma doreste s le realizeze, a resurselor financiare de care are
nevoie si a disponibilitii procurrii acestora
creditorii sunt interesai de riscul pe care l suport atunci cnd acord credite unei
ntreprinderi.
acionarii sunt interesai de valoarea de pia a companiei la care dein aciuni.
investitorii se refer la potenialii acionari sau obligatari care doresc s cumpere
titluri emise de firma respectiv (aciuni sau obligaiuni) atunci cnd aceasta decide s atrag
noi resurse financiare.
investitorii instituionali sunt reprezentai de ctre firme mari, din acelasi domeniu
de activitate sau din alt domeniu, implicate n operaiuni de fuziuni si achiziii.
ageniile de rating sunt companii specializate ce analizeaz capacitatea unei firme de
a rambursa obligaiile sale financiare fa de diversi creditori.
Riscul financiar depinde de patru factori: riscul economic, gradul de ndatorare,
evoluia ratei dobnzii, fiscalitatea.


13. Analiza riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate

Calculul pragului de rentabilitate se face asemntor cu calculul pragului de rentabilitate
din exploatare, lundu-se n considerare si cheltuielile cu dobnzile ca elemente de cheltuieli fixe.
Pragul de rentabilitate financiar reprezint acel nivel de activitate corespunztor cruia
veniturile din exploatare acoper cheltuielile din exploatare si cheltuielile cu dobnzile.
Astfel se va calcula o cifr de afaceri care corespunde unui prag de rentabilitate global
(CAprg) pe baza relaiei:

unde:
CAprg - cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate; cf - cheltuieli fixe (din exploatare); cd -
cheltuieli cu dobnzile; cv - cheltuieli variabile totale; CA - cifra de afaceri; Rmcv - rata marjei
cheltuielilor variabile.
Analiza efectiv a riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate se face prin
intermediul acelorasi indicatori utilizai n cazul riscului din exploatare:
1.marja de siguran n mrimi absolute (Msa) exprim diferena valoric existent ntre
volumul de activitate realizat efectiv si volumul de activitate aferent punctului critic, determinndu-
se cu relaia: Msa = CACAcr
Din metodologia de calcul rezult c marja de siguran n mrimi absolute trebuie s fie
pozitiv pentru ca ntreprinderea s obin profit.
2.indicele de siguran (Is) exprim raportul dintre veniturile realizate efectiv si veniturile
aferente pragului de rentabilitate. El se mai numeste si coeficient de volatilitate si are aceeasi valoare
informaional ca si marja de siguran:

3.abaterea indicelui de siguran (AIs) exprim procentual ecartul dintre volumul de
activitate realizat si volumul de activitate corespunztor pragului critic. Se determin dup relaia:

4.momentul de realizare a punctului critic (denumit si punct mort) reflect numrul de
zile de care ntreprinderea are nevoie pentru a realiza nivelul de producie aferent punctului critic.


14.Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier

Utilizarea de ctre o firm a unor resurse financiare cu cost fix implic folosirea
levierului financiar.
Levierul financiar exprim impactul structurii financiare asupra rentabilitii financiare
a firmei.
Efectul levierului financiar exprim variaia ratei rentabilitii financiare a
capitalurilor proprii n funcie de corelaia dintre rata rentabilitii economice si rata dobnzii
precum si fa de gradul de ndatorare.
Efectul de levier reprezint practic incidena ndatorrii asupra rentabilitii
capitalurilor proprii si depinde pe de-o parte de corelaia care exist ntre rata rentabilitii
economice si costul mediu al datoriei (rata dobnzii), iar pe de alt parte de nivelul ndatorrii.
Pentru a se ajunge la determinarea efectului de levier trebuie avute n vedere
urmtoarele relaii:
a) dac se exclude impozitul pe profit, rezult c rezultatul exerciiului (Rex) se determin ca
diferen ntre rezultatul exploatrii (Re) si dobnda (Dob) pltit pentru resursele financiare
mprumutate (Dft):7 Re x = Re Dob
unde:
rezultatul exploatrii se poate determina n funcie de rata rentabilitii economice (Rre) ca
produs ntre activul economic (Ae) si rata rentabilitii economice (Rre):


dobnda se calculeaz ca un produs ntre nivelul datoriilor (D) si rata dobnzii (Rd) astfel:
Dob = D Rd
b)pe baza relaiilor de mai sus se nlocuieste si se determin rata rentabilitii financiare (Rf):



n concluzie rata rentabilitii financiare se determin dup relaia:




Din analiza corelaiei dintre rata rentabilitii economice si rata dobnzii, se pot ntlni
urmtoarele situaii:
1.de siguran, cnd Re > Rd,
2.de indiferen, cnd rata Re = Rd
3.de risc, cnd Re < Rd.

15.Aspecte generale privind riscul de faliment


Riscul de faliment sau de insolvabilitate reprezint posibilitatea de apariie a
incapacitii de onorare a obligaiilor scadente ale firmei, nscute din angajamente anterior
contractate, din operaii curente, determinabile pentru continuarea activitii, prelevri
obligatorii.
Insolvena este acea stare a patrimoniului firmei debitoare care se caracterizeaz prin
insuficiena fondurilor bnesti disponibile, pentru plata datoriilor exigibile.2
Solvabilitatea reprezint capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor scadente
care rezult, fie din angajamente anterior contractate, fie din operaii curente a cror realizare
condiioneaz continuarea activitii, fie din prelevri obligatorii.3
Principalii parteneri ai firmei interesai de analiza riscului de faliment sunt:
bncile sunt preocupate n mod evident de calitatea portofoliilor de credit ce le formeaz;
diferite categorii de acionari interesai s-si protejeze capitalul investit si s se poat
bucura de beneficiile oferite de respectiva investiie (obinerea de dividende);
investitorii doresc s cunoasc starea firmei nainte de a-si investi capitalul deinut;
creditorii au interesul sa-si recupereze capitalul acordat sub form ce mprumut;
partenerii de afaceri (clienii, furnizorii), doresc s ncheie relaii cu companii sigure care
s-si poat ndeplini obligaiile contractuale.
Criteriile generale care stau la baza identificrii ntreprinderilor n dificultate sunt:
insolvabilitatea, adic activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor;
suprandatorarea, caz n care gradul de ndatorare este att de mare nct compromite
capacitatea ntreprinderii de a face fa datoriilor scadente;
existena unor fapte de natur s compromit continuitatea exploatrii.

17. Analiza riscului de faliment prin metoda indicatorilor de echilibru

Pentru analiza riscului financiar pe baza metodei indicatorilor de echilibru se folosesc:
fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria.
Sintetizat acesti trei indicatori se determin astfel:
1.Fondul de rulment:
FR Capital permanent active = - imobilizate nete
FR = Active circulante - datorii totale pe termen scurt
2. Necesarul de fond de rulment
NFR = Active ciclice - pasive ciclice
3.Trezoreria net
TN = Fondul de rulment - necesarul de fond de rulment
Riscul de neplat pe termen scurt a obligaiilor rezult din punerea n coresponden a
lichiditii activelor cu exigibilitatea pasivelor. Pot exista urmtoarele situaii:
1. AC = DTS FR = 0 chiar dac pe termen scurt ntreprinderea si poate achita obligaiile,
acest echilibru este fragil, putnd fi compromis de orice dereglare n ncasarea creanelor.
2. AC DTS FR 0 se nregistreaz un excedent de lichiditi, ntreprinderea fiind ntr-o
situaie favorabil care i permite s fac fa obligaiilor ajunse la scaden.
3. AC DTS FR 0 lichiditile nu acoper exigibilitile, iar ntreprinderea
nregistreaz dificulti din punct de vedere al echilibrului financiar.
Analiza riscului trebuie s se urmreasc n dinamic, n corelaie cu necesarul de fond
de rulment, respectiv prin urmrirea relaiilor fundamentale de trezorerie.
Dac FR NFR T 0 - ntreprinderea are suficiente resurse pe termen lung, nu numai
pentru finanarea NFR, ci si pentru efectuarea de plasamente sau deinerea de disponibiliti.
Dac FR NFR T 0 - resursele pe termen lung nu acoper necesarul de fond de
rulment, ntreprinderea fiind considerat vulnerabil. n acest caz ntreprinderea devine
dependent de bnci, situaie care poate genera riscul nerennoirii creditelor curente, precum si
riscul de a accepta condiii de creditare neavantajoase, n special cu o rat a dobnzii mare.
Dac FR = NFR T = 0 - meninerea unei trezorerii care s tind spre zero poate fi
expresia unei politici de gestiune financiar. n acest caz ntreprinderea elimin att riscurile pe
care le prezint deinerea unei supralichiditi, ct si riscurile unei trezorerii negative.

18.Analiza riscului de faliment prin metoda ratelor de lichiditate

Ratele de lichiditate msoar capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor pe
care le are pe termen scurt.
Analiza ratelor de lichiditate se realizeaz prin compararea ansamblului lichiditilor
poteniale (active care pot fi transformate n moned pe termen scurt) cu exigibilitile
poteniale (datorii care trebuie rambursate pe termen scurt). Formele pe care le mbrac ratele
de lichiditate sunt: rata lichiditii generale, rata lichiditii reduse, rata lichiditii curente,
rata lichiditii imediate.
1.Rata lichiditii generale (Rlg) exprim capacitatea ntreprinderii de a-si onora
obligaiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare.R lg = Active
circulante/Pasive circulante
unde:Active circulante = stocuri + creane + investiii financiare pe termen scurt +
disponibiliti bnesti;
Pasive circulante = datorii pe termen scurt.
De cele mai multe ori se consider c lichiditatea general reflect o situaie favorabil
bun, dac are valori cuprinse ntre [1,2 si 2] limita minim a sa fiind 1.
2.Rata lichiditii reduse (Rlr) exprim capacitatea ntreprinderii de a-si onora obligaiile pe
termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid n disponibiliti. n
acest fel, pentru calculul ratei, se elimin influena lichiditii stocurilor. Ca modaliti de
calcul, rata lichiditii reduse se poate determina:
a)prin scderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante si raportarea la valoarea
pasivelor circulante:

b)prin raportarea sumei creanelor, investiiilor financiare pe termen scurt si
disponibilitilor bnesti, la valoarea pasivelor circulante:


3.Rata lichiditii curente (Rlc), pune n coresponden elementele cele mai lichide
ale activului cu obligaiile pe termen scurt, reflectnd capacitatea ntreprinderii de a-si onora
obligaiile pe termen scurt din plasamente si disponibiliti.

Valoarea optim a acestei rate este cuprins ntre [0,4 si 0,6],
4.Rata lichiditii imediate (Rli) caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a rambursa
prompt datoriile, innd cont de disponibilitile existente.


Valoarea optim a acestei rate de lichiditate este cuprins ntre [0,2 si 0,3].

19.Analiza riscului de faliment prin metoda ratelor de solvabilitate

Solvabilitatea poate fi definit n dou modaliti:
a)ca aptitudinea ntreprinderii de a face fa angajamentelor sale n caz de lichidare;
b)ca si capacitatea unei firme de a-si achita obligaiile pe termen lung.
Pornind de la aceste definiii, putem analiza solvabilitatea plecnd de la: solvabilitatea patrimonial
si solvabilitatea patrimonial la termen.
1.Solvabilitatea patrimonial (Sp) exprim gradul n care capitalul social asigur acoperirea
obligaiilor pe termen mediu si lung, determinndu-se cu relaia:


unde: TML - mprumuturi pe termen mediu si lung.
Acest indicator reflect o situaie favorabil pentru valori cuprinse ntre 40 - 60%, limita sa
inferioar fiind de 30%.
2.Solvabilitatea patrimonial la termen (Spt) se poate construi n dou variante:





20.Aspecte generale privind riscurile investiionale

Abordarea riscului n investiii este generat de corelaia strnsa care apare ntre
investiie si risc n procesul adoptrii unei decizii de investiii. Aceast corelaie este
determinat de particularitile investiiei.
Riscul investiional reprezint orice situaie n care nu se cunosc cu certitudine
caracteristicile unui eveniment viitor, dar n care se cunosc cel puin numrul de alternative
posibile ale valorilor respective si posibilitatea de apariie a fiecreia dintre ele.
Riscul investiional reprezint ca posibilitatea ca investiia actual s nu
realizezerentabilitatea asteptat.
Decizia de investire reprezint ansamblul aciunilor economice complexe care s ia n
considerare riscul la care investitorul se expune si indiferent de obiectul sau natura sa, investirea
nseamn ntotdeauna asumarea unor riscuri n sperana obinerii unui cstig viitor suficient
pentru a compensa riscurile anticipate.
Riscul asociat deciziei de investiii se caracterizeaz prin faptul c nu se cunosc cu
certitudine caracteristicile evenimentelor viitoare care pot afecta derularea proiectului de
investiii, dar se cunoaste numrul de alternative posibile ale valorilor respective si
probabilitatea de apariie a fiecreia dintre ele.


21.Clasificarea riscurilor investiionale

1. Dup tipul activitii avem:
a) riscuri n investiii reale - presupun implicarea riscului n tranzaciile cu bunuri materiale
cum ar fi cldirile, echipamentele industriale mijloacele de transport
b)riscuri n investiii financiare - tranzacionarea pe pieele financiare implic un nivel
ridicat de risc si ar putea fi periculoas pentru unii investitori.
2. n funcie de perspectiva din care sunt abordate, riscurile pot fi:
a)macroriscurile sunt rezultatul evoluiei ntr-un anumit sens a condiiilor de mediu de afaceri
n care este localizat investiia. n categoria macroriscurilor intr totalitatea riscurilor de mediu
cum ar fi:
-riscul de ar - reprezint expunerea la pierderi ce pot aprea ntr-o afacere cu un partener
strin, cauzate de evenimente specifice care sunt, cel puin parial, sub controlul guvernului
rii partenerului;
-riscul de transfer - exprim posibilitatea ca guvernul s nu poat sau s nu doreasc s pun la
dispoziia firmelor private valuta solicitat n schimbul monedei naionale, destinat achitrii
obligaiilor externe;
-riscul suveran exprim probabilitatea ca un stat s nu poat sau s nu doreasc s-si onoreze
angajamentele externe din cauze aflate sub controlul guvernului respectivului stat;
-riscul politic - si are originea n msuri de politic economic sau n msuri cu caracter militar
adoptate de stat din raiuni ce vizeaz uneori protejarea intereselor naionale.
-riscul de pia reprezint riscul cu privire la profit si capital care apare datorit modificrii
valorii portofoliilor de instrumente financiare.
b)microriscurile sunt determinate de factori endogeni, specifici sectorului de activitate, firmei si
proiectului propriu-zis si/sau de insuficienta corelare ntre particularitile activitii si limitele
impuse de cadrul general al rii gazd.
3. n funcie de nivelul la care se pot manifesta, riscurile investiionale pot fi:
a)riscul de proiect reprezint probabilitatea apariiei unei erori privind deciziile sau soluiile
luate pe baza proiectului respectiv, responsabilitatea fiind cel mai adesea cea a echipei de
proiectare.
b)riscul de societate reprezint posibilitatea ca un eveniment major s afecteze activitatea unei
societi comerciale, de natura s duc la declinul sau chiar falimentul acesteia.
c)riscul de ramur sau riscul domeniului de activitate - reprezint riscul asociat ramurii de
activitate n care o firm activeaz; cele mai riscante ramuri de activitate n opinia bncilor sunt
tranzaciile imobiliare, construciile, industria si comerul;
d)riscul regional - reprezint riscul de investiii care ar putea aprea n anumite regiuni;
e)riscul de ar - n sens larg, riscul de acest risc exprim probabilitatea pierderilor financiare
n afacerile internaionale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si/sau
politice din ara analizat.
4. n funcie de domeniul de manifestare riscurile investiionale pot fi:
a)riscul tehnic sau tehnologic - se refer la pierderile pe care le poate suporta ntreprinderea
datorit neimplementrii unor tehnici si tehnologii noi si moderne.
b)riscul natural este generat, de regul, de:
-calamiti naturale: furtun, cutremur de pmnt, alunecarea terenului, inundaie, grindin etc.
-culpa unui ter.
c)riscul economic este dat de capacitatea firmei de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la
variaiile mediului.
d)riscul financiar este reprezentat de reducerea ratei profitabilitii firmei, fa de rata medie
stabilit pe orizontul de timp considerat.
e)riscul economico-financiar are la baz o serie de cauze si manifestri multiple precum:
-imprevizibilitatea mersului economic;
-evoluia cursului valutar;
-evoluia ratei dobnzii;
-evoluia fiscalitii,
f)riscul de faliment - reprezint probabilitatea ca o societate comercial s nregistreze pierderi
att de mari
g)riscul politic - n domeniul investiiilor se au n vedere n special investiiile realizate n
strintate.
h)riscul de tranziie - este specific rilor foste comuniste pentru perioada de trecere la
economia de pia.
5. Dup sursele de apariie riscurile pot fi:
a)risc sistematic depinde de factori economici generali ca inflaie, recesiuni, rzboaie, variaii
ale ratei dobnzii care determin conjunctura economic a rii;
b) riscul nesistematic este determinat de acei factori de risc care depind n mod nemijlocit de
condiiile interne ale firmei.
6. Dup posibilitatea de previziune, riscurile investiionale pot fi
a)riscuri previzibile sunt provocate de factori care pot fi prevzui nc din faza
precontractual a investiiei;
b)riscuri imprevizibile sunt determinate de factori care nu pot fi anticipai si care apar dup
asumarea obligaiilor contractuale.
7. Dup localizarea lor riscurile investiionale pot fi:
a)riscuri interne sunt generate de factori care acioneaz n interiorul unei ntreprinderi
b)riscuri externe sunt determinate de cauze localizate n afara ntreprinderii si care afecteaz
activitatea firmei n cauz.

22.Metoda analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate reprezint o tehnic de studiu a modificrilor unor concluzii,
rezultate n urma unor cercetri, fa de variaiile posibile ale valorilor factorilor sau fa de
erorile diferitelor mrimi coninute n estimaiile fcute.
Analiza de sezitivitate parcurge dou etape:9
luarea n considerare a modificrii fiecrui parametru, n timp ce ceilali rmn
neschimbai;
luarea n considerare a modificrii simultane a mai multor variabile, ca de exemplu capitalul
investit, preul de cumprare sau de vnzare a produselor, durata de realizare a obiectivului de
investiii, iar apoi se recalculeaz indicatorii de eficien.
Metoda analizei de sezitivitate const si n modificarea unuia sau mai multor elemente
componente ale venitului adic pre de vnzare, cantitate vndut sau costului, respectiv costul
materiilor prime si materialelor, al forei de munc, al utilitilor ntr-un sens favorabil sau
nefavorabil pentru un obiectiv de investiii, cu scopul de a stabili limitele n care acesta rmne
rentabil.
Pentru a cunoaste limitele minime si maxime (exprimate procentual) ntre care pot varia
diferii factori sau variabile ce stau la baza calculului veniturilor si costurilor astfel nct profitul
s fie nul, se poate calcula indicele de sensitivitate.

23.Metoda punctului critic

n proiectarea oricrui obiectiv de investiii este important s se cunoasc de la ce nivel
(ncrcarea capacitii) activitatea de exploatare a proiectului devine rentabil. Acest lucru se
poate determina pe baza analizei punctului critic sau pragului de rentabilitate
Punctul critic (pragul de rentabilitate) reprezint acel nivel al produciei sau
activitii firmei pentru care veniturile sunt egale cu cheltuielile. Acesta se poate calcula att
fizic ct, sivaloric, dac se pot delimita cheltuielile n fixe si variabile.
Cunoscnd valoarea punctului critic si a estimrilor privind nivelul produciei ce va fi vndut
Dup punerea n funciune a proiectului se poate msura distana dintre acestea si, cu ct
aceasta este mai mic, cu att proiectul de investiii este mai riscant.
Analiza pragului de rentabilitate liniar ofer informaii de gestiune interesante din punct
de vedere al calculului economic, dar mai puin pertinente sub aspectul realitii economice,
datorit urmtoarelor limite: presupune o cerere limitat, la pre fix, randamente si costuri (fixe
si variabile) constante pe perioada de analiz; orizontul pe care l are n vedere este scurt si nu
determin modificri n structura produciei.


24.Analiza riscului prin tehnica simulrii

Simularea este o tehnic de realizare a experimentelor cu calculatorul si implic
utilizarea unor modele matematice sau logice, care descriu comportarea unui sistem real de-a
lungul unei perioade mari de timp.
Scopul acestei analize este de a nltura inconvenientul utilizrii unei singure valori
(pesimiste, optimiste sau cea mai probabil) prin luarea n calcul a aspectului probabilistic al
variaiei elementelor fluxurilor de costuri si/sau venituri.
Cele mai importante etape pentru conducerea cu succes a simulrii pot fi grupate n patru
domenii majore:
stabilirea problemei de rezolvat;
construirea modelului de simulare;
realizarea experimentelor de simulare;
analiza rezultatelor.
Considerat ca una dintre cele mai complexe si eficiente metode de analiz a riscului n
proiectele de investiii, tehnica simulrii are o aplicabilitate mai redus n special n firmele de
dimensiuni mici si mijlocii datorit faptului c necesit cunostine de specialitate si produse
informatice specializate.

25.Aspecte generale privind riscul n asigurri

Asigurarea este o activitate economico-social care const n protecia persoanelor
fizice sau juridice n calitate de asigurai mpotriva diverselor riscuri si este realizat de ctre
societi specializate, n calitate de asigurtori.
Asigurarea este un aranjament (o nelegere) prin care una dintre pri numit
asigurtor promite s plteasc celeilalte pri numit asigurat sau deintorul poliei o
anumit sum de bani dac se ntmpl ceva ce l face pe asigurat s sufere o pierdere financiar.
Riscul n asigurri reprezint acel pericol sau primejdie la care sunt supuse bunurile,
oamenii, afacerile si pentru care societile de asigurri pot oferi protecie.
Din punct de vedere juridic riscul n asigurri reprezint evenimentul viitor, posibil
dar incert, al crui moment de apariie este nedeterminat si aflat n afara influenei si voinei
prilor, contra cruia asiguratul si ia msura de protecie prin ncheierea asigurrii.
Din punct de vedere al tehnicii riscul reprezint probabilitatea de producere a
eveniment agreat n asigurare care se determin pe baza legilor statisticii aplicate la constatrile
fcute asupra unui numr mare de cazuri ntmplate n trecut n mprejurri comparabile.
Pentru ca riscul s poat constitui elementul unei asigurri trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a)s fie msurabil n bani
b)se asigur numai riscurile pure
c)s existe un numr mare de expuneri independente
d) pierderile trebuie s fie fortuite
e)s fie licite
f) s fie suportabile ca mrime si frecven

26.Criteriile de clasificare a riscurilor n asigurri sunt:

1.din punct de vedere al asigurabilitii:
a) riscuri pure - sunt riscurile care pot fi preluate sub protecia financiar de ctre companiile de
profil;
b) riscuri speculative - se refer la acele evenimente care n momentul producerii pot conduce la
trei situaii diferite de finalizare: pierdere, situaie neschimbat sau cstig;
2.din punct de vedere al implicaiilor si naturii lor:
a) riscuri fundamentale - se refer la acea categorie de riscuri a cror producere afecteaz o parte
semnificativ a populaiei unei ri sau a unei regiuni si care genereaz pierderi de o amploare
foarte mare;
b) riscuri particulare - sunt riscuri a cror producere afecteaz un numr relativ redus de
persoane, iar efectele lor nu ating dimensiuni catastrofale.
3.din punct de vedere al (ne) implicrii indivizilor n producerea riscurilor:
a) riscuri obiective - sunt acele evenimente generate de forele distructive ale naturii si care nu
pot fi controlate de om;
b) riscuri subiective - sunt generate sau influenate de comportamentului uman prin:
necunoastere, lips de prevedere, impruden, vinovie, etc.
4.din punct de vedere a evoluiei probabilitii de producere a riscului:
a) riscuri constante n timp - probabilitatea de producere a acestora nu se schimb;
b) riscuri variabile n timp - sunt acele fenomene la care pe durata asigurrii, probabilitatea de
ivire a riscului se modific.
5.din punct de vedere a teoriei managementului riscului:
a) riscuri statice - sunt riscuri asigurabile deoarece apariia acestora genereaz doar pierderi, iar
neproducerea lor nseamn meninerea neschimbat a situaiei financiare;
b) riscuri dinamice - sunt neasigurabile si sunt identificate cu riscurile comerciale tipice care pot
genera, att pierderi, ct si cstiguri, n funcie de modificarea contextului n care acestea se pot
manifesta;
6.din punct de vedere a modului n care sunt tratate de ctre asigurtori:
a) riscuri asigurabile - sunt cele acceptate de ctre companiile de profil
b) riscuri neasigurabile - sunt riscurile pentru care asigurtorii nu si asum responsabilitatea
suportrii pagubelor n cazul producerii lor.


27.Analiza riscurilor obiective si subiective

Riscul obiectiv reprezint acele caracteristici de pericol, precum si mprejurrile care
sunt n general inerente persoanelor asigurate, dac se face abstracie de pericolul subiectiv.
Riscurile obiective pot fi:
a)riscurile obiective exogene - a cror probabilitate poate fi calculat cu un grad nalt de
precizie si care se situeaz n afara individului, fiind independente de aciunile sale.
b)riscurile obiective, dar cu informaie privat - probabilitile legate de aceste
riscuri constituie, n mare parte, informaii private ale individului.
c)riscurile obiective endogene sunt riscurile a cror manifestare este consecina unor
variabile controlate de fiecare individ si cunoscute numai de el.
Caracteristicile riscului obiectiv:
se reduce odat cu cresterea numrului de expuneri;
riscul obiectiv variaz n mod invers cu rdcina ptrat a numrului de cazuri aflate n
observare;
poate fi cuantificat statistic cu ajutorul dispersiei, al deviaiei standard sau al coeficientului
de variaie; cuantificarea riscului obiectiv este foarte folositoare pentru un asigurtor sau pentru
un manager de risc.
Riscul subiectiv reprezint riscul care apare n acea mprejurare n care o persoan
provoac n mod intenionat o pagub sau exagereaz valoarea daunelor produse.

28.Analiza riscurilor statice si dinamice

Riscurile statice sunt riscuri asigurabile deoarece apariia acestora genereaz doar
pierderi, iar neproducerea lor nseamn meninerea neschimbat a situaiei financiare.
Dac se menin aceleasi niveluri ale preurilor, ale produciei, ale veniturilor si acelasi
nivel de tehnologizare, tot vor exista persoane care vor suferi pierderi financiare. Aceste pierderi
apar ca urmare a unor cauze distincte de domeniul economic, cum ar fi: evenimente naturale,
nesinceritatea unor persoane. Spre deosebire de riscurile dinamice, riscurile statice nu reprezint
o surs de cstig pentru societate.
Riscurile dinamice sunt acele riscuri neasigurabile si sunt identificate cu riscurile
comerciale tipice care pot genera, att pierderi, ct si cstiguri, n funcie de modificarea
contextului n care acestea se pot manifesta.
Schimbri ale preurilor, ale capacitii si structurii produciei, ale tehnologiei, pot
duce la pierderi financiare pentru cei implicai n economie. Riscurile dinamice aduc rezultate
pozitive doar pe termen lung, ntruct ele sunt rezultatul ajustrii unei alocri defectuoase a
resurselor.

29. Analiza riscurilor fundamentale si particulare

Riscurile fundamentale reprezint acele riscuri a cror producere afecteaz o parte
semnificativ a populaiei unei ri sau a unei regiuni si care genereaz pierderi de o amploare
foarte mare.
Riscul fundamental afecteaz fie societatea, n general, fie grupuri de oameni, si nu poate
fi inut sub control, nici mcar parial, de ctre o singur persoan (calamiti naturale,
inflaia, somajul etc.).
Riscurile fundamentale sunt considerate, n general, ca fiind de resortul societii si al
guvernului si actualmente statul nelege s se ocupe de consecinele unor evenimente ca:
somajul, tulburrile sociale, eventuale catastrofe naionale etc.
Riscurile particulare sunt riscurile a cror producere afecteaz un numr relativ redus
de persoane, iar efectele lor nu ating dimensiuni catastrofale.15
Riscul particular se refer la acele evenimente viitoare pe care le putem ine parial sub
control, desi nu le putem prevedea. Ele provin, de exemplu, din deciziile individului de a deine
o proprietate, de a conduce o afacere etc. Deoarece riscurile particulare intr n responsabilitatea
indivizilor, fiecare dintre acestia trebuie s le suporte consecinele.
Spre deosebire de riscurile fundamentale, un risc particular este un risc care afecteaz
numai anumite persoane si nu ntreaga comunitate.

30.Analiza riscurilor pure si speculative

Riscurile pure sunt riscurile care pot fi preluate sub protecia financiar de ctre
companiile de profil deoarece ndeplinesc dou condiii de baz:
1. ele exist indiferent de voina indivizilor (adic clientul nu si le asum n mod
constient, nu e la latitudinea acestuia, dac riscul planeaz sau nu asupra sa);
2. n cazul apariiei lor se genereaz pierderi, iar dac acestea nu se produc situaia
financiar a asiguratului rmne neschimbat (deci nu exist n nici un caz posibilitatea de
cstig).
Principalele categorii de riscuri pure care pot cauza incertitudine financiar se refer
la:17
a) riscurile personale sunt riscuri care afecteaz direct un individ:
riscul decesului prematur
riscul venitului insuficient pe perioada pensionrii
riscul unei snti precare
riscul somajului
b)riscurile de proprietate apar atunci cnd proprietatea personal si activele imobiliare
pot fi afectate sau chiar distruse n cazul unui incendiu, trsnet, tornade, furtuni si a altor cauze.
n general, se pot distinge dou tipuri de pierderi asociate cu distrugerea sau furtul proprietii:
pierderi directe
pierderi indirecte
c)riscurile de rspundere - potrivit legii, orice persoan poate fi considerat
rspunztoare pentru rnirile sau pagubele aduse proprietii cu influene negative asupra
vieii altei persoane. n urma unor astfel de aciuni, un judector poate obliga pe vinovat la
plata unor despgubiri.
Riscurile speculative sunt riscurile care se refer la acele evenimente care n
momentul producerii pot conduce la trei situaii diferite de finalizare: pierdere, situaie
neschimbat sau cstig.
Riscurile speculative pe care o persoan si le asum n mod constient, voluntar si care pot
conduce chiar si la nregistrarea unui profit, nu pot fi preluate n asigurare de ctre companiile n
domeniu.
Riscurile speculative sunt legate de deciziile care se iau ntr-o companie, constituind
evenimente cu probabilitate de apariie mare si depinznd n mare msur de profitul si mediul
n care acestea acioneaz.

31.Consecinele riscurilor n activitatea de asigurri

Evoluia aprecierii noiunilor de risc si incertitudine n ultimele decenii a manifestat
trei tendine principale:
cresterea ntr-un ritm fr precedent a situaiilor de risc si incertitudine;
se nregistreaz o utilizare din ce n ce mai intensiv a resurselor stiinei (management,
marketing, statistici aplicate n economie) n procesele de studiu ale riscului si incertitudinii
sistemului socio-economic;
se constat o amplificare si diversificare a consecinelor pe care aplicaiile si tehnicile de
analiz a riscului si incertitudinii le-au generat n cadrul mediului social, n natur, la nivelul
fiecrui agent economic.
Verbul a asigura se refer att la msurile de precauie si de prevedere, ct si la
oferirea unei sigurane sau unei garanii n legtur cu ceva. Acest ceva face trimitere la
evenimente nedorite cu consecine materiale, financiare, vtmri grave sau deteriorri ale strii
de sntate si chiar decese.
Concret, asemenea evenimente pot fi:
a)independente de om,
b)dependente de om,
Identificarea si evaluarea expunerii la daune presupune identificarea obiectelor din
patrimoniu care sunt expuse la riscuri, identificarea riscurilor ce pot cauza pagube si
comensurarea consecinelor care pot fi de mai multe feluri:
a)consecine fizice - prin modificarea aspectului, al formei obiectelor din patrimoniu;
b)consecine funcionale - pierderea parial sau total a capacitii de producie;
c)consecine financiare - se refer la riscuri ce presupun fonduri bnesti pentru acoperirea
pagubelor provocate.
Cele mai importante consecine ale riscului n societate sunt urmtoarele2:
a)ngrijorare: evenimentele riscante tind s creeze o stare de incertitudine si s provoace
oamenilor agitaie.
b)oportuniti pierdute: dac riscul este cel care consum resursele companiei, atunci firma nu
le mai poate folosi n scopuri financiare.
c)costuri de finanare a riscului: atunci cnd riscurile duc la pierdere, companiile pot s
aleag ntre reinere si transfer al riscului ctre o alt parte
d) dimensiunea fondurilor de urgen trebuie mrit - este prudent ca anumite fonduri de
urgen s fie create.
e)societatea este lipsit de anumite bunuri si servicii
f)apar neplcerile si frica - pot fi date numeroase exemple pentru a ilustra agitaia si frica
cauzate de riscuri.
g)inabilitatea de a plnui: atunci cnd exist informaii imperfecte si incertitudini n ceea ce
priveste rezultatele sau variaii de la rezultatele anticipate, managerii nu pot crea planuri de
afaceri realiste;
h)speculaie: Fr efort, nu exist cstig, fr risc, nu exist beneficii.


32.Metode de protecia mpotriva riscurilor controlul pierderii

Controlul pierderii - presupune o serie de aciuni care reduc att frecvena, ct si
severitatea pierderilor si are ca obiective: prevenirea si reducerea pierderilor.
Scopul prevenirii si reducerii pierderilor este acela de a diminua pierderile la un nivel
minim compatibil cu un anumit nivel, rezonabil, de efort uman si cheltuieli.
Prevenirea pierderilor se aplic pentru a diminua probabilitatea de apariie a unei
pierderi astfel nct frecvena acesteia s fie redus.
Prevenirea pierderilor este important si pentru companii.
Pe scurt, obiectivul metodei de prevenire a pierderilor const n evitarea unei pierderi.


33.Metode de protecia mpotriva riscurilor reinerea

Reinerea - este acea metod de protecie mpotriva riscurilor prin care o persoan
fizic sau juridic si pstreaz responsabilitatea asupra unei pri sau a ntregului risc.
Reinerea poate fi aleas constient sau inconstient de existena unui potenial de pierdere.
Reinerea poate fi:
a)reinerea activ a riscurilor poate fi remarcat atunci cnd o persoan este constient de
riscuri si planific n mod deliberat s rein o parte sau ntregul set de efecte.
b)reinerea pasiv a riscurilor - anumite riscuri sunt reinute n mod inconstient din cauza
ignoranei, a indiferenei sau a comoditii celui afectat. Reinerea pasiv este periculoas
dac riscul reinut are un potenial ridicat de distrugere.

34.Metode de protecia mpotriva riscurilor asigurarea

Asigurarea - se realizeaz n condiiile n care o persoan fizic sau juridic care este
ameninat de un risc oarecare, plteste unei entiti distincte (compania de asigurri) o
anumit sum de bani, n schimbul creia aceasta din urm se oblig s suporte, total sau
parial, pierderile generate de producerea evenimentului nedorit.

35.Aspecte generale privind riscul n activitatea bancar

Riscul bancar reprezint un conglomerat sau complex de evenimente cu consecine
adverse pentru banc, de cele mai multe ori interdependente, prin aceea c pot avea cauze
comune sau c producerea unuia poate genera n lan si alte evenimente adverse.
Riscul bancar reprezint fenomenul care apare pe parcursul derulrii operaiunilor
bancare si care provoac efecte negative asupra activitilor respective, prin deteriorarea
calitii afacerilor, diminuarea profitului sau chiar nregistrarea de pierderi, afectarea
funcionalitii bncii.
Obiectivul analizei riscurilor bancare const n minimizarea cheltuielilor asociate
acestora pentru toate expunerile care au fost identificate, dar nu si evitate sau eliminate.
ntr-o economie modern o banc se consider c trebuie s ndeplineasc urmtoarele
principale funcii:
a)funcia de protejare a resurselor financiare n excedent ale entitilor economice
si persoanelor fizice, prin pstrarea acestora n depozite bancare;
b)funcia de intermediere ntre firmele care dispun de resurse n excedent si le plaseaz
n depozite bancare n calitate de mprumuttori si entitile economice care se afl la un
moment dat n deficit de resurse financiare si care particip pe piaa monetar n calitate de
mprumuttori;
c)funcia de transfer a fondurilor n economie.
Avnd n vedere o multitudine de variabile care determin riscul bancar, exist o
serie de clasificri, si anume:
1. n funcie de caracteristica bancar:
a. riscuri financiare: riscul de lichiditate, riscul de capital;
b.riscuri de prestare: riscul operaional, riscul tehnologic, riscul introducerii de noi produse;
c. riscuri ambientale: riscul de frauda, riscul economic, riscul legal.
2. n funcie de genez:
a. risc de exploatare;
b. risc financiar;
c. risc de faliment.
3. n funcie de natura lor:
a. riscuri comerciale;
b. riscuri provocate de clauze de for major;
c. riscuri politice.
4. n funcie de expunerea la risc:
a. riscuri pure - sunt riscuri a cror expunere este generat de activiti si de procese bancare cu
potenial de a produce evenimente care s se soldeze cu pierderi,
b. riscuri lucrative (speculative) - n acest caz expunerea la risc este generat de ncercarea de a
obine profit maxim.

36.Riscuri bancare n funcie de piaa care determin apariia riscului- Riscurile de pe
piaa produsului

Riscurile de pe piaa produsului se refer la aspectele strategice si operaionale ale
gestiunii veniturilor si cheltuielilor de exploatare. Riscurile de pe piaa produsului cuprind:
1.riscul de creditare se mai poate numi si: risc de parteneriat, risc de insolvabilitate a
debitorului, risc de nerambursare sau risc de deteriorare a calitii activelor si exprim
probabilitatea nencasrii la scaden de ctre banc a fluxului de venituri anticipat (inclusiv
dobnda) sau poate consta doar n simple ntrzieri la plat, ambele datorate modificrilor
survenite n nivelul solvabilitii debitorului.
Riscul de creditare este asumat de toate bncile si poate genera probleme serioase att
bncii n cauz, ct si ntregului sistem bancar dac expunerea la risc este substanial.
2.riscul de strategie (de afaceri) este legat de mediul de afaceri al bncii, incluznd
cadrul
macroeconomic, factorii legali si regulatorii, infrastructura sectorului financiar si sistemele de
pli, si riscul sistemic general (de ar).
3.riscul datorat reglementrilor bancare - poate s apar n cazul n care instituiile
financiare funcioneaz ca centre de profit n baza unor licene care pot fi revocate, ceea ce
poate s duc la pierderea unor investiii importante.
4.riscul de operare const n riscul nefuncionrii corespunztoare a sistemelor de
calcul
computerizate;
5.riscul de marf - preurile mrfurilor pot s afecteze uneori imprevizibil bncile,
precum si ali creditori, avnd impact general att asupra economiilor, ct si asupra debitorilor.
6.riscul resurselor umane rezult din politica de personal: recrutarea, pregtirea,
motivarea si meninerea specialistilor.
7.riscul legal mbrac dou forme, si anume:
a. responsabilitatea creditorilor atunci cnd debitorii au pretenia c falimentul lor a
fost cauzat de faptul c banca a promis c nu va retrage creditul sau c va acorda credite
suplimentare;
b. litigii legate de deseuri toxice depozitate pe terenul deposedat, care iniial a stat la
baza acordrii de credite ca garanie.
8.riscul de produs se refer la marele risc ca produsele oferite de ctre o instituie
financiar s se uzeze si s devin necompetitive.


37.Riscuri bancare n funcie de piaa care determin apariia riscului-Riscuri
determinate de piaa de capital

Din punct de vedere al pieei de capital, exist urmtoarele tipuri de risc:
1.riscul ratei dobnzii
Dobnda este suma ce revine proprietarului capitalului la rambursarea unui mprumut
acordat, sau preul folosirii capitalului, precum si remunerarea riscului pe care l implic
mprumutul respectiv.
Rata dobnzii reprezint sensibilitatea rezultatelor financiare la variaia nivelului
ratelor dobnzii sau acel risc de deteriorare a situaiei patrimoniale a bncii sub influena unor
modificri adverse a nivelului dobnzilor pe pia.
Riscul ratei dobnzii este riscul curent sau prospectiv care afecteaz cstigurile si
capitalul, cauzat de modificarea ratei dobnzii.
2.riscul de lichiditate este riscul nregistrrii de pierderi sau al nerealizrii profiturilor
estimate, ce rezult din imposibilitatea bncilor de a onora n orice moment obligaiile de plat
pe termen scurt, fr ca acestea s implice costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate de bnci.17
Lichiditatea bancar reprezint capacitatea unei bnci de a face fa, n orice moment,
att obligaiilor asumate n numele clienilor, ct si n nume propriu.
3.riscul valutar este riscul curent sau prospectiv care afecteaz cstigurile si capitalul,
cauzat de modificarea cursului valutar.Acesta apare la orice cumprare sau vnzare de moned,
alta dect cea n care se evideniaz n contabilitate. Riscul cursului de schimb afecteaz att
piaa produselor, ct si piaa de capital.
4.riscul de decontare reprezent de probabilitatea ca n cadrul tranzaciilor efectuate,
titlurile de crean, titlurile de capital si mrfurile s nu se deconteze dup data de livrare
scadent. Astfel trebuie s se calculeze diferena dintre preul de decontare stabilit prin
contract pentru titlurile de crean, titlurile de capital sau mrfurile n cauz si valoarea lor
curent de pia. Diferena se calculeaz, n vederea acoperirii riscului de decontare, numai n
cazul n care implica o pierdere.



38.Riscuri bancare n funcie de expunerea la risc

n funcie de expunerea la risc a unei societi bancare, care este generat att de
ansamblul activitii sale, ct si de fiecare tip de operaiune (tranzacie) efectuat, se
identific expunerea pur la risc (riscuri pure) si cea suplimentar (riscuri lucrative). n acest
context, se poate face clasificarea riscurilor dup criteriul activitii bancare n: riscuri pure si
riscuri lucrative.
1) Riscuri pure sunt cele care apar ca urmare a activitii bancare curente, de fiecare zi.
Aceste riscuri pot fi difereniate n:
riscuri fizice:
riscuri financiare
- riscuri criminale si frauduloase:
riscuri de rspundere:
2)Riscuri lucrative (speculative) sunt generate de ncercarea de a obine profit mai
mare,prin activiti ce au drept consecin cheltuieli suplimentare, deci si posibile pierderi mai
mari.
Riscul speculativ implic obinerea unui profit sau a unei pierderi, n timp ce riscul pur
implic o singur alternativ, aceea a pierderii. Riscurile speculative sunt legate de deciziile care
se iau ntr-o companie, constituind evenimente cu probabilitate de apariie mare si depinznd n
mare msur de profitul si mediul n care acestea acioneaz.

39.Riscuri bancare n funcie de caracteristicile bancare

Clasificarea succint a principalelor tipuri de riscuri asumate de o banc universal n
desfsurarea operaiilor proprii impune urmtoarele categorii de riscuri:
-riscuri financiare asumate n gestiunea bilanului;
-riscuri de prestare caracteristice pentru sfera serviciilor bancare;
-riscuri ambientale care sunt generate de operarea bncii ntr-un mediu concurenial strict
reglementat de autoritatea bancar si ntr-un spaiu economic caracterizat de propia sa dinamic.
n funcie de caracteristica bancar si de grupa de risc avem urmtoarele tipuri de riscuri:
a)n funcie de operaiile bilaniere avem riscurile financiare care sunt cele mai
importante riscuri din aceast categorie si a cror gestionare incorect poate duce la falimentul
treptat al unei societi bancare.
Principalele riscuri financiare care pot afecta activitatea unei societi bancare sunt:
riscul de creditare - exprim probabilitatea ncasrii efective, la scaden, a fluxului de
venituri anticipat;
riscul de lichiditate - exprim probabilitatea finanrii efective a operaiilor bancare;
riscul de pia - reprezint riscul de variaie a ratei dobnzii, riscului valutar si riscului de
variaie a cursului activelor financiare;
riscul de faliment - exprim probabilitatea ca fondurile proprii ale bncii s fie insuficiente
pentru a acoperi pierderile rezultate din activitatea curent.
b)n funcie de serviciile bancare avem riscurile de prestare care sunt asociate operaiilor
din sfera serviciilor financiare; aici sunt cuprinse urmtoarele riscuri:
riscul operaional -exprim probabilitatea ca banca s devin incapabil s mai asigure
servirea clienilor ntr-un mod rentabil;
riscul tehnologic - este asociat calitii si structurii ofertei de produse financiare care au si
ele un ciclu de via propriu si tind s fie nlocuite de produse mai performante;
riscul produselor noi - este asociat inovrilor din sfera produselor financiare si exprim
probabilitatea cumulat a producerii mai multor evenimente adverse precum: situarea cererii sub
nivelul anticipat, depsirea nivelului planificat al costurilor specifice, lipsa de profesionalism a
echipei manageriale, etc.
riscul strategic - exprim probabilitatea de a nu alege strategia optim n condiiile date.
c)n funcie de cadrul de activitate avem riscurile ambientale cuprind acea clas a
riscurilor care este considerat ca avnd un puternic impact asupra performanei bancare, dar
asupra crora societatea bancar are un control limitat.30 Aceast grup de riscuri cuprinde:
riscul de fraud este un risc de ordin intern si exprim probabilitatea comiterii unor furturi sau
a unor alte acte contrare intereselor bncii de ctre angajaii acesteia;
riscul economic exprim probabilitatea diminurii performanei bncii ca urmare a unei
evoluii adverse a condiiilor de mediu; este asociat evoluiei mediului economic n care
acioneaz banca si clienii acesteia si se poate manifesta la nivel sectorial, regional, naional
sau internaional;
riscul concurenial exprimprobabilitatea reducerii profitului n condiiile modificrii
raporturilor de pia n defavoarea bncii;
riscul legal reflect faptul c bncile trebuie s opereze n contextul stabilit de reglementrile
legale n vigoare, chiar dac acestea le creeaz un dezavantaj competitiv fa de alte instituii
financiare concurente.

40. Riscuri bancare n funcie de elementele afectate de producerea riscului

n funcie de elementele afectate de producerea riscului, literatura de specialitate
deosebeste:
1) Riscuri financiare - afecteaz elemente de activ si pasiv, iar proasta gestionare a
acestora conduce la falimentul treptat al unei societi bancare. Aceste cuprind urmtoarele
tipuri de risc:
riscul de credit;
riscul titlurilor guvernamentale;
riscul de schimb valutar;
riscul ratei dobnzii;
riscul de pre;
riscul de lichiditate a pieei;
riscuri tehnice, organizatorice (afecteaz fluxul de numerar).
2) Riscul tranzacional - este asociat potenialelor cstiguri sau pierderi dintr-o
anumit tranzaciei care este sensibil la schimbrile cursului de schimb. Principalele elemente
supuse riscului de tranzacie sunt: creanele de ncasat, obligaiile de plat, repatrierea
veniturilor sau dividendelor, plata mprumuturilor sau veniturilor obinute din dobnzi toate
denominate ntr-o moned strin. Aceast categorie de riscuri cuprinde:
riscul tranzacional n cazul vnzrilor fcute n moned strin;
riscul tranzacional n cazul obligaiilor de plat n moned strin;
riscul tranzacional al contractelor n moned strin;
riscul tranzacional n cazul primirii de credite sau investiii n moned strin.

41. Clasificarea riscurilor bancare de Banca Reglementelor Internaionale

Banca Reglementelor Internaionale este un organism financiar-bancar nfiinat n
1930 prin acordurile Conferinei de la Haga din acelasi an, referitoare la reglementarea
definitiv a plilor datorate aliailor, de ctre Germania pe baza Tratatului de pace de la
Versaille.
O alt clasificare a riscurilor bancare este dat de Banca Reglementelor
Internaionale, astfel:
1) Riscuri financiare:
riscul ratei dobnzii
riscul cursului de schimb
riscul de lichiditate
riscul titlurilor cu venit variabil
2) Riscuri legate de parteneri:
riscul clientelei
riscul aprut pe piaa interbancar
riscul de ar
riscul de credit
3) Riscuri comerciale:
riscul de produse
riscul serviciilor
riscul de plat
riscul de imagine
4) Riscuri legate de fora de munc ca numr, structur ori ca pregtire profesional,
eficien,
5) Riscuri operaionale si tehnice, legate de calitatea operaiunilor, de nivelul de
informatizare,
6) Riscuri ale gestiunii interne:
riscul de reglementare
riscul de deontologie (al personalului);
riscul de strategie (alegerea unei strategii inadecvate momentului);
riscul de insuficien funcional;
riscul resurselor umane (numr, componen, pregtire profesional , educaie)
riscul de comunicare (comunicarea intern a societii bancare si comunicarea extern);
riscul controlului intern total si financiar.
n conformitate cu prevederile Bncii Reglementelor Internaionale de la Basel
(Elveia), clasificarea riscurilor este fcut n:
a) riscuri financiare:
b) riscuri legate de parteneri:
c) riscul comercial:.
d) riscuri legate de fora de munc;
e) riscuri operaionale si tehnice, legate de calitatea operaiunilor, nivelul de informatizare si
telecomunicaii;
f) riscul gestiunii interne:

42. Indicatori de msurare a riscurilor bancare indicatori ai riscului de creditare

Pentru estimarea riscului de creditare pe baza ponderii activelor de calitate slab, care ntrzie
sau nu permit realizarea veniturilor anticipate se determin urmtorii indicatori:7
1.rata creditelor restante:


2.rata creditelor neperformante:


Este de dorit ca cele dou rapoarte s abia valori minimale, creditele restante, dar mai ales cele
neperformante genernd probleme n activitatea si asupra rezultatelor financiare ale bncii.
Ali indicatori ai riscului de creditare utilizeaz n formula de calcul rezervele si provizioanele pe
care bncile le constituie pentru acoperirea eventualelor pierderi:
3.rata rezervelor pentru pierderi:


Raportul exprim sintetic asteptrile manageriale privind evoluia calitii portofoliului de
mprumuturi.
4.rata provizioanelor fa de pierderi:


Raportul reflect nivelul de pruden adoptat de banc n politica sa de creditare.

5.rata provizioanelor n profit:



Raportul exprim costul acoperirii riscului de creditare asumat de banc.

43.Indicatori de msurare a riscurilor bancare indicatori ai riscului de lichiditate

Principalii indicatori pentru analiza lichiditii:
1.lichiditatea global reflect posibilitatea elementelor patrimoniale de activ de a se transforma
pe termen scurt n lichiditi, pentru a satisface obligaiile de pli exigibile;
2.lichiditatea imediat reflect posibilitatea elementelor patrimoniale de trezorerie de a face
fa datoriilor pe termen scurt;
3.lichiditatea n funcie de total depozite reflect posibilitatea elementelor patrimoniale de
activ de a face fa datoriilor reprezentnd totalul depozitelor;
4. lichiditatea n funcie de total depozite si mprumuturi reflect posibilitatea elementelor
patrimoniale de activ de a face fa datoriilor reprezentnd totalul depozitelor si mprumuturilor.

44.Indicatori de msurare a riscurilor bancare indicatori ai riscului ratei dobnzii

Riscul ratei dobnzii este msurat fie prin raportul ntre activele si pasivele sensibile la
dobnd, fie prin diferena ntre acestea. Indicatorii mai avansai ai riscului ratei dobnzii
includ msurarea gapului la diferite termene de scaden, pe baza unor estimri de reinvestire.
Indicatorii riscului ratei dobnzii utilizai n practica bancar sunt:
1.riscul ratei dobnzii se determin ca raport ntre activele productive si pasivele purttoare de
dobnzi.
2.marja absolut a dobnzii bancare este exprimat prin veniturile nete din dobnzi si reflect
capacitatea bncii de a acoperi cheltuielile cu dobnzile din veniturile obinute prin ncasarea
dobnzilor la creditele acordate.
3.marja procentual brut a dobnzii bancare rezult din raportarea marjei absolute a
dobnzii bancare la activele productive x 100.
4.marja procentual net a dobnzii bancare se calculeaz ca raport ntre nivelul mediu al
ratei dobnzii active si nivelul mediu al ratei dobnzii pasive x 100.

45. Aspecte generale privind riscul de ar

Riscul de ar reprezint expunerea la pierderi ce pot aprea ntr-o afacere cu un
partener strin, cauzate de evenimente specifice care sunt, cel puin parial, sub controlul
guvernului rii partenerului.
Riscul de ar exprim probabilitatea pierderilor financiare n afacerile
internaionale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si /sau politice din ara
analizat.
Riscul de ar poate fi definit n mai multe moduri:3
(1) incertitudinea care apare atunci cnd exist fonduri ce trebuiesc transferate n afara
rii;
(2) evaluarea credibilitii unei ri, n special, din punct de vedere al plii datoriei
externe;
(3)posibilitatea ca un stat suveran s nu doreasc sau s nu poat sasi onoreze
angajamentele fa de partenerii externi;
(4) debitorii dintr-o ar care a contractat un mprumut s nu fie n msur s-si onoreze
angajamentele datorit unor factori independeni de voina sau capacitatea lor.
Evenimentele care, de regul, influeneaz riscul de ar sunt de natur:4
politic: rzboi, ocupaie militar strin, revolte cu substrat ideologic, dezordine care are la
origine revendicri teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politic regional;
social: rzboi civil, revolte si dezordini provocate de diferene etnice, sindicalism militant,
divizri religioase, contradicii ntre anumite clase sociale;
economic: diminuarea cresterii produsului intern brut timp ndelungat, cresterea ratei
inflaiei, deprecierea considerabil a monedei naionale, scderea accentuat a ncasrilor din
export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri bruste ale
importurilor de produse alimentare si petrol, criza economic actual, modificri majore ale
politicii economice.
n abordarea riscului de ar se au n vedere cel puin urmtoarele considerente:
- natura riscului (ce anume este supus riscului: mprumut sau investiie direct);
- termenul de expunere la risc (termen scurt, mediu, lung);
- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau privat);
- evenimentele care port genera risc (politice, sociale, economice);
- probabilitatea de realizare a evenimentelor menionate;
- evaluarea si prognozarea riscului;
- ci de evitare si diminuare a riscului.

46. Factorii care influeneaz riscul de ar factori de risc de natur macroeconomic

1.Politica macroeconomic priveste modul n care administraia public, statul, poate
influena economia, procesele si fenomenele economice. Impactul msurilor macroeconomice
difer n funcie de tipul de ar. De pild, n rile n curs de dezvoltare msurile
macroeconomice au un impact mult mai rapid si mai puternic dect n rile dezvoltate.
2.Strategia comercial vizeaz msurile referitoare la administrarea situaiei
comerciale n relaiile economice internaionale pentru substituirea importurilor si promovarea
exporturilor. Substituirea importurilor presupune politici vamale tarifare si netarifare asupra
produselor de import care se consider c se pot realiza si pe piaa intern.
3.Rolul si implicarea statului n economie. Remodelat sau chiar de-a dreptul nou, statul
rmne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de funcii si de puteri diferite, chiar dac
mijloacele s-au modificat si se modific nencetat.
4.Modul de formare a preurilor. Se au n vedere cele mai importante preuri n
economie, cum sunt: cursul de schimb, rata dobnzii, preul de consum (cu deosebire al
produselor alimentare), preul inputurilor industriale, n special preul energiei, care de cele
mai multe ori sunt controlate de guvern.
5.Prioriti n investiii. Pe parcursul execuiei unor proiecte de investiii pot s
apar dificulti financiar valutare care determin ncetinirea sau chiar stagnarea temporar si
implicit sporirea costurilor acestora.
6.Structura financiar. Plasamentele financiare antreneaz de regul transferuri mari de
fonduri. Pentru a se asigura aceast mobilizare de fonduri este necesar si o structur financiar
care s serveasc dezvoltrii durabile n ara gazd.

47. Factorii care influeneaz riscul de ar factori de risc de natur politic

Printre factorii politici care pot influena mrimea riscului de ar se pot include:
a) Factorii politici interni
_Democraie alternativ. Trsturile fundamentale ale acestui tip de guvernare sunt:
_un guvern/executiv s nu fie n funcie mai mult de dou legislaturi succesive;
_alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constituie;
_prezena activ a mai multe partide politice si o opoziie viabil ;
_dovada verificrilor si a balanei dintre cele trei elemente ale guvernrii: executiv, legislativ si
justiie;
_existena unei justiii independente;
_protecia libertilor persoanei prin prevederi constituionale sau alte garanii legale.
_Democraie dominant. Trsturile fundamentale ale democraiei dominate sunt:
_un guvern / executiv care s fie n serviciu mai mult de dou legislaturi succesive;
_alegeri libere si corecte pentru legislativ si executiv, determinate de constituie sau de lege;
_prezena activ a mai multe partide politice;
_dovada verificrilor si a balanei dintre executiv, legislativ si justiie;
_dovada unei justiii independente;
_dovada proteciei libertilor persoanei.
_De facto un partid stat. Trsturile eseniale ale unei astfel de guvernri sunt:
_un guvern / executiv care s fie n serviciu mai mult de dou legislaturi succesive, sau unde
sistemul politic / electoral este intenionat sau distorsionat astfel nct s asigure dominaia
unei guvernri particulare;
_administrarea reglementrii alegerilor ca si determinarea de constituie sau de lege (statute,
regulament);
_dovada restriciilor asupra partidelor politice care nu se afl la guvernare, stnjenirea liderilor
sau susintorilor partidelor politice care nu se afl la guvernare, impedimentele create si
obstacolele provocate numai de partidele politice care nu sunt la guvernare, frauda electoral, etc
_De iure un partid stat. Identificarea trsturii unui partid stat de iure este:
_cerin constituional este aceea s existe numai un partid de guvernmnt;
_nevoia existenei ctorva recunoasteri legale ale opoziiei politice.
_Autarhie
b) Factori politici externi
_Factorii care vizeaz instabilitatea politic n zon. Declansarea unui rzboi, modificarea
frontierelor, loviturile de stat susinute din exterior nu afecteaz numai rile unde acestea au
loc, ci efectele acestora se propag negativ pe o arie mare n zon, incluznd si rile vecine
care nu se afl n conflict.
_rile cu importan strategic (geopolitic). Vizeaz rile care au o poziie strategic din
punct de vedere militar, resurse minerale de o importan deosebit. Aceste ri joac un rol
hotrtor n zon.
_Apartenena la grupri politice. Calitatea de membru al OECD sau al Uniunii Europene
permite accesul la resurse financiare si asisten financiar. n alte condiii nu ar putea
beneficia de accesul la aceste resurse.
_Instabilitatea economic din exterior. Multe ri au legturi econo mice, comerciale si de
cooperare puternice. Dac n cadrul uneia dintre aceste ri au loc perturbri economice
serioase,dereglri, crize, etc., cu certitudine efectele acestora se rsfrng si asupra celorlalte ri
independente.


48.Analiza indicatorilor folosii n analiza riscului de ar indicatori
macroeconomici de rezultate

1.PIB-ul pe locuitor exprim gradul n care o ar exploateaz factorii de producie n
scopul obinerii de bunuri si servicii destinate pieei. n funcie de valoarea PIB/locuitor se
apreciaz nivelul de dezvoltare a rii.
2.Evoluia real a PIB-ului - msoar cresterea economic si se analizeaz n mod
absolut, ct si raportat la cresterea populaiei.
3.Formarea brut a capitalului. Nivelul si evoluia sa caracterizeaz potenialul de
crestere viitoare.
4.Deficitul bugetar ca procent n PIB. Este un indicator de ,,sntate al economiei.
5.Inflaia indic gradul de stabilitate a preurilor.
6.Indicatorii structurii financiare - reflect costul capitalului si gradul n care sistemul
financiar ncurajeaz formarea economiilor interne.
7.Ali indicatori macroeconomici

49.Analiza indicatorilor folosii n analiza riscului de ar indicatori ai balanei de pli

Situaia balanei de pli reflect capacitatea unei ri de a obine valuta necesar
acoperirii datoriei externe si vulnerabilitatea respectivei ri la socurile externe. Cei mai
importani indicatori, din perspectiva analizei riscului de ar sunt:
1. indicatori care reflect performana comerului exterior:
-ritmurile de crestere a exporturilor si importurilor;
-elasticitatea cererii n funcie de venit pentru produsele importate;
-elasticitatea cererii n funcie de venit pentru produsele exportate;
-gradul acoperirii importurilor prin exporturi;
supraevaluarea cursului de schimb.
2. Indicatorii volatilitii veniturilor externe ofer informaii cu privire la capacitatea
economiei de a suportasocuri externe. Cei mai importani indicatori sunt:
-ponderea exportului ctre principalii parteneri n total export;
-dependena de export (raport ntre valoarea exporturilor la principalele categorii, fa de total
export);
-importul de bunuri si servicii raportat la PIB;
-ponderea importului de bunuri si servicii neeseniale n total import;
-ponderea importurilor de resurse energetice;
-ponderea importurilor produselor alimentare.
Unii dintre indicatori (ca de exemplu ponderea principalelor ri, a principalelor produse n total
export) indic sensibilitatea exporturilor la schimbrile externe. Cu ct gama produselor
exportate este mai mare si destinatarii mai muli, vulnerabilitatea la risc a economiei este mai
redus.
3. Indicatori care reflect sustenabilitatea deficitului de cont curent si anume :
-raportul ntre soldul contului curent si ncasrile n contul curent;
-soldul contului curent raportat la PIB.
O valoare puternic negativ a primului indic o slbiciune a economiei.


50.Metode de evaluare a riscului de ar sisteme de evaluare a riscului de ar

Procedee formale. Un procedeu simplu are n vedere:
selectarea unui numr de indicatori relevani, ca de exemplu: rata cresterii PIB, gradul de
ndatorare, rata inflaiei etc;
se plaseaz pe o scal (de ex. de la 0 la 10), fiecare variabil individual;
se calculeaz scorul prin nsumarea punctelor acordate. Scorul se poate exprima si procentual.
Procedee statistice. Tehnicile statistice principale includ: analiza comparativ, modelul
probabilistic, modelul logistic si modelul experimental, etc. Metodologia folosit const n
selectarea unui esantion de ri, pentru o anumit perioad de timp, si mprirea acestora n
dou categorii: ri are au ntmpinat dificulti n onorarea serviciului datoriei si ri care si
au onorat, conform contractelor, datoria extern. Apoi, sunt cutate variabilele care pot fi
determinate n delimitarea ntre cele dou categorii. Variabilele sunt ulterior integrate ntr-o
funcie de probabilitate din prelucrarea creia se poate estima probabilitatea ncetrii de plat.
Sisteme de alarmare rapid. Aceste sisteme, spre deosebire de cele precedente care se
bazeaz pe estimarea riscului pe analiza datelor pe serii lungi de timp, efectueaz predicii
pentru un orizont de timp scurt si au ca obiectiv identificarea dificultilor concomitent cu
producerea lor.
Modele probabiliste. n msurarea riscului de ar se are n vedere evaluarea corect a
probabilit ii de apariie a unor evenimente capabile s influeneze negativ capacitatea de
plat a datoriei externe. Estimarea se bazeaz pe o list de factori care pun n eviden
dependena dintre mediul economic si cel politic al unei ri.