Belgia

BELGIA
Anul I,
Obiect : Geografie Economica
1
Belgia
Cuprins
Capitolul I : Repere geografice generale
1.1 Asezare geografica
1.2 Suprafata
1.3 Relieful
1.4 Clima
1.5 Populatia
Capitolul II: Turismul
2.1 !iecti"e turistice
2.2 Cazarea
2.3 Transportul
2.4 #astronomie
Capitolul III: $arile orase
Capitolul I% &conomia
Capitolul %: In'icatori economici
5.1. In"estitiile 5.2.Inflatia
5.3.(atoria e)tern
5.4.(eficitul !ugetar
5.5.Rata oma*ului
5.+.,i"elul 'e e'ucatie
5.-. PI./ul
2
Belgia
Capitolul I Prezentare genarala
3
Deviz na ional :
Eendracht maakt macht ( neerlandez )
Belgia
L'union fait la force ( francez )
Einigkeit macht stark ( german )
Unirea face puterea
Imn na iona l La Brabanonne ( francez Brabanteana)
Capital Bruxelle s
Populai e 1.31.21! ( 2 " )
#oor$ona% e !&!'()*+ (&21',*E !.)(--". (.3!2 !
Limbi oficial e neerlandez , francez , german
Sistem politi c monarhie constituional
Reg e Albert I I
Prim-inistr u !"es #eterm e
Independen
$declarat % octombrie &'( )
$ recunoscut
&* a+rilie
&'( *
Suprafa #oc &( *
$,otal ()-./' 0m 1
$ 2 a+a n3d
Popula i e #oc 4 5
$,otal &)-.'%-.(% e/%. 2 "
$ 6ensitat e (%%,(/ loc-30m1
PIB (nominal) #oc & '
$,otal ( 2 - ) 7(*%,. de miliarde
$ PIB +er ca+ita 7%&-5).
PIB ( PP 8 ) #oc ( )
$,otal ( 2 ( ) 7(&5,/ de miliarde
$ PIB +er ca+ita 7(&-%))
Moned euro (9, E0 1 ) : &)) eurocen i
Fus ora r ;, 8 <&
$ "ar ;, 8 </
Domeniu interne t
.2 e . .e u
Prefix telefoni c
332
Prefix radiofoni c
4+A5467
(
Cod IS O ).5 3 B=# 3 B=
embru al> ?@ ; , ; = , ?,A @ , Benelu x
Belgia
Regatul Belgiei, cunoscut coloc"ial ca Belgia, este o ar An =uro+a de Best- =ste unul dintre
membrii fondatori ai ;niunii =uro+ene Ci gzduieCte maDoritatea instituiilor acesteia +recum Ci alte
instituii internaionale im+ortante, inclusi" ?,A@- Belgia se An"ecineaz cu Erile de Fos, Germania,
arele 6ucat al #uxemburgului, Hrana Ci area @ordului-
Belgia este situat +e frontiera ce di"ide =uro+a germanic de =uro+a latin iar cele dou mari
regiuni ale rii marcheaz acest lucru- Regiunea de limb neerlandez Hlandra, situat An Dumtatea de
nord a rii, are .'2 din +o+ulaie iar regiunea de limb francez Balonia, situat An Dumtatea de sud,
are (/2 din +o+ulaie- Regiunea 8a+italei Bruxelles, oficial biling", este o encla" maDoritar
francofon situat An Regiunea Hlamand, dar An a+ro+iere de frontiera cu regiunea "alon Ci are &)2
din +o+ulaie- ? mic comunitate germanofon exist An estul Baloniei- 6i"ersitatea ling"istic Ci
conflictele +olitice Ci culturale asociate acesteia sunt reflectate An istoria +olitic Ci An sistemul com+lex
de gu"ernare-
Belgia este o monarhie constituional Ci o democraie +arlamentar- 8ontextul istoric
+articular a fcut ca organizarea +olitic belgian s fie foarte com+lex-
Ieful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are +rerogati"e reduse- =l
numeCte +rim ministrul, dar acesta trebuie s aib s+riDinul +arlamentului- Prim ministrul este Ceful
gu"ernului federal, format dintr-un numr egal de miniCtri neerlandofoni Ci francofoni- Jistemul
Duridic este bazat +e dre+tul ci"il ce ACi are originile An 8odul @a+oleonian- 8urtea de 8asaie este
ni"elul cel mai Analt al ierarhiei Duridice, situat +e un ni"el su+erior fa de 8urtea de A+el-
.
Belgia
Parlamentul federal este bicameral format din Jenat Ci 8amera Re+rezentanilor- Primul
este format din %) membri aleCi, /& re+rezentani ai comunitilor Ci &) membri coo+tai- embrii
maDori ai familiei regale care figureaz An lista de succesiune la tron sunt senatori de dre+t- 8amera
inferioar este format din &.) re+rezentani aleCi An && arondismente electorale, +rin "ot +ro+orional-
6eoarece Belgia este una dintre +uinele ri cu +artici+are la "ot obligatorie, este ara cu una dintre
cele mai mari +rezene la "ot-
6in anii &*4) An Belgia nu mai exist +artide +olitice naionale, acestea di"izKndu-se +entru a
re+rezenta interesele +olitice Ci culturale ale comunitilor- Princi+alele +artide din fiecare comunitate
re+rezint trei gru+uri +olitice im+ortante> #iberalism de drea+ta (Hlamanzii #iberali Ci 6emocrai
(B#6) An Hlandra Ci iCcarea Reformatoare a Belgiei (R) An Balonia), 8reCtini- 6emocrai
conser"atori (Partidul Hlamand 8reCtin-6emocrat (86LB) Ci 8entrul 6emocrat ;manist (cdM)) Ci
social- democrai de stKnga (Partidul Jocialist - 6iferit (J+-a) Ci Partidul Jocialist (PJ)- ? serie de
+artide au reuCit s obin o re+rezentati"itate semnificati" Ance+Knd cu Dumtatea secolului trecut
organizate +e teme naionaliste, ling"istice Ci de mediu-
Pe +lan internaional gu"ernul a a"ut o +olitic de di+lomaie acti" An Africa Ci s-a o+us
Rzboiului din Ira0- Nn iunie /))4 coaliia gu"ernamental a +ierdut alegerile, moment care a marcat
debutul unei crize +olitice im+ortante- Nn decembrie /))4 a fost realizat un com+romis ce a Ansemnat
formarea unui gu"ern +ro"izoriu sub conducerea fostului +rim ministru, gu"ern care a fcut tranziia
(+e data de /( martie /))4) s+re un gu"ern format de creCtin-democratul flamand !"es #eterme,
cKCtigtorul ultimelor alegeri- 6in decembrie /))' +rim ministru este Merman Ban Rom+uO-
Pe lKng ni"elul federal, conform constituiei re"izuite An &**(, Belgia conine Anc / ni"eluri de
administraie federal> ( comuniti ling"istice si ( regiuni-
Hiecare 8omunitate Ci Regiune are +ro+ria adunare legislati" Ci +ro+riul gu"ern- Regiunea
8a+italei Bruxelles este oficial biling", ambele 8omuniti maDore exercitKndu -Ci autoritatea +e
teritoriul acesteia, +entru chestiunile comunitare comune existKnd o 8omisie 8omunitar 8omun-
Biziunile diferite ale celor dou 8omuniti maDore se reflect An structura +articular a instituiilor
oficiale federale- Nn Hlandra 8omunitatea Ci Regiunea au fuzionat, An tim+ ce 8omunitatea francez s-a
limitat doar la transferarea unor com+etene ctre Regiuni- 6in acest moti", sistemul administrati" este
asimetric, instituiile echi"alente din Regiuni diferite nea"Knd aceleaCi +uteri- 8onflictele dintre
diferitele cor+uri instituionale ale structurii federale sunt rezol"ate de ctre 8urtea 8onstituional a
Belgiei-
Pro"inciile Ci Regiunea 8a+italei Bruxelles sunt subdi"izate An comune- 8u exce+ia celor &*
comune din Regiunea 8a+italei care sunt biling"e franco-neerlandeze, comunele din cele / regiuni au
o singur limb oficial, limba comunitii de care ine comuna- 6in acestea /4 sunt comune cu
faciliti, comune An care o serie de ser"icii +ublice sunt oferite An alt limb decKt limba
5
Belgia
oficial a comunei- 6in +unct de "edere electoral Ci al organizrii teritoriale a tribunalelor, comunele
sunt gru+ate An arondismente-
Gu"ernul federal +streaz autoritatea asu+ra chestiunilor comune> Dustiia, a+rarea, +oliia
federal, energia nuclear, +olitica monetar, datoria +ublic, securitatea social Ci controleaz o +arte
im+ortant a finanelor +ublice, sistemului de sntate Ci a +oliticii internaionale- Gu"ernul federal
este res+onsabil de obligaiile Belgiei An cadrul ;= Ci a ?,A@-
1.1 Asezare geografica
Belgia este situata in B-=uro+ei intre ?landa, Germania,
#uxemburg, Hranta si area @ordului-
A fost,mai intai,ocu+ata de celti du+a care,in +erioada.4-.& i-Mr-este
+ro"incie romana cand a Ducat un rol im+ortant in srategia economiei
romane-8e"a mai tarziu este im+artita intre Hranta si #otharingia-
In ="ul ediu,alturi de #uxemburg,?landa si Hranta
nord- estica formeaza regiunea ,arilor de Fos +entru ca in &'&. Belgia,?landa si #uxemburgul sa
formeze Regatul ;nit al ,arilor de Fos-
1.2 Suprafata: ()-./' 0m
2

1.3 Relieful : Relieful Belgiei urca in tre+te de la area @ordului, din @B catre J=, +ana in
masi"ul Ardeni (%))-4)) m), un +odis "echi (Belgia inalta)- In centru se afla regiunea
Brabant, ce"a mai Doasa si inclinata s+re mare- Belgia de Fos, Hlandra, cu colinele din
8am+ine, este situata in B, o regiune nisi+oasa ce se intinde +ana la 8am+ia flamanda +e
coasta arii @ordului- Atat Podisul 8ondroz (J=), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de
a+e +line de meandre, care au sa+at "ai adanci de /))-()) m (Jambre-euse)- In Belgia s-
au +rodus numeroase fenomene carstice, ocrotite in rezer"atii- Reteaua hidrografica este
densa, formata din flu"iul =scaut(Jchelde) si euse (aas,*/. Pm) si afluentii lor #eie,
Jambre, ?urthe etc-Q reteaua hidrografica a Belgiei este na"igabila in mare +arte-
1.4 Clima > tem+erat-oceanica, bogata in +reci+itatii, aduse de "anturile din est- ,em+eratura medie
de "ara este de &4R8, res+ecti" (R8 iarna- In Ardeni clima e mai as+ra, iar in 8am+ine mai calda-
1.5 Populatia: Belgia este unul din statele cele
mai dens +o+ulate din lume, datorit +oziiei +ri"ilegiate +e
continent, deschiderii s+re ?cean- Po+ulaia este format din
"aloni (An sud) care "orbesc un dialect al limbii franceze Ci
flamanzi ..2 (An nord Ci "est) care "orbesc o limb germanica-
()2 din +o+- acti" este +rins An industrie-
4
Belgia
Rata natalitii> &&,'SQ a mortalitii> l),.S- Rata +o+ulaiei urbane *42-
In ceea ce +ri"este religia, 4.2 din +o+ulatie sunt romano-catolici, iar restul de /.2 +rotestanti
sau alte religii- 6e menionat fa+tul c, An Belgia, familia are un caracter foarte inde+endent (belgienii
acce+t relaiile neoficiale)-
Po+ulaia total a rii este de &)-(%'-/45 locuitori (Iulie /))%), densitatea medie a acesteia
fiind de ((4 +ersoane30m/, iar durata medie a "ieii la ni"elul +o+ulaiei totale este de 4',%% ani
(4.-/5 ani +entru brbai Ci '&-4. ani +entru femei)- Nn mediul urban domiciliaz *42 din +o+ulaie Ci
doar (2 An mediul rural- Rata de crestere a +o+ulatiei este de )-&52- Rata net a migraiei
Anregistreaz "aloarea de &-/( emigrani 3 &-))) +ersoane- Jtructura +e gru+e de "Krste Ci +e categorii
de sex este urmtoarea> )-&% ani T &4,&2 (brbai> *)&-%'5Q femei> '5(-)*/), &.- 5% ani T 5.,52
(brbai> (-%))-%&*Q femei> (-(%5-&'/), 5. de ani sau mai mult T &4,(2 (brbai> 4(*-%4*Q femei>
&-)..-4/%)- ,otal +o+ulaie> ),*5 brbai 3 o femeie (/))()-
Re+artitia +o+ulatiei acti"e este de /,52 +rimar,/4,42 secundar,5*,42
tertiar
Capitolul II: Turismul
2.1 Obiective turistice
Gran!Place
'
Belgia
0na $in%re cele 8ai fru8oa/e pie%e ale
Europei. Gran$5Place reune/%e ele8en%ele i/%orice
ale ora/ului cu cele con%e8porane. Garni/i%a cu
8onu8en%e. acea/%a e/%e cen%rul unei re%ele $e
/%razi ingu/%e. pie%rui%e. care /e ra/pan$e/c ra$ial
/pre %oa%e punc%ele car$inale. gaz$uin$ nenu8ara%e
8agazine. re/%auran%e /i cafenele. Aici /e afla
ca/ele Bre/lelor. con/%rui%e in cel 8ai pur /%il 2aroc /i
fini/a%e in 1-,!. la $oar 3 ani $upa ce un
2o82ar$a8en% francez a $i/%ru/ %o%ul. 8ai pu%in
pri8aria ora/ului. 9a%a$ele ace/%or cla$iri /un% i8po$o2i%e cu /%a%ui auri%e $e /fin%i /au eroi.
a%a% $e 2ine realiza%e. inca% par /a :or2ea/ca in%re ele. In nop%ile $e :ara. pia%a e/%e inun$a%a
$e lu8ini $i:er/ colora%e /i $e 8uzica. Aici /e organizeaza anual proce/iunea 488egang.
8agnifica para$a ce recon/%i%uie /o/irea in ora/ a lui
#arol ;uin%ul. in 1!(,. /i %o% aici. la fiecare $oi ani. in
luna augu/%. /e in%in$e un co:or $e flori care acopera
co8ple% par$o/eala pie%ei. %ran/for8an$5o pen%ru
ca%e:a zile in%r5o gra$ina uria/a.
"otel e #ille $Primaria%
#on/%rui%a cu circa 3 $e ani inain%ea
ca/elor Bre/lelor. cla$irea Pri8ariei $o8ina
in%reaga Gran$5Place. 1i$ica%a in /%il go%ic. ea a
fo/% 8o$ifica%a $oua /ecole 8ai %arziu prin
rea8ena<area in%rarii principale (ac%uala =cara a
Leilor) /i 8arirea aripii $rep%e. 6urnul cen%ral.
inal% $e ,- $e 8e%ri. are in :arf o /%a%uie auri%a reprezen%an$u5l pe Ar>ang>elul ?i>ail 2iruin$
2alaurul. =alile in%erioare /un% i8po$o2i%e cu /uper2e %api/erii $a%an$ $in /ecolele al @AI5lea.
al @AII5lea /i al @AIII5lea.
Casa regelui
In ciu$a $enu8irii /ale. ace/% fru8o/ pala% in /%il neo5go%ic. ri$ica% in Gran$5Place. pe par%ea
opu/a Pri8ariei. nu a fo/% nicio$a%a re/e$in%a regala. In prezen% el gaz$uie/%e ?uzeul
ora/ului BruBelle/. un$e po% fi a$8ira%e pie/e $eo/e2i% $e fru8oa/e $in por%elan. argin% /au
$an%ela. precu8 /i o re8arca2ila colec%ie $e /culp%uri go%ice. In galeriile 8uzeului /un%
eBpu/e /i pic%uri cele2re. cu8 ar fi +un%a %aranea/ca a lui Pie%er Brueg>el cel Ba%ran.
&anne'en Pis
,
Belgia
#on/i$era% $e 8ul%i /i82olul ora/ului BruBelle/. ?anneCen Pi/. cele2rul 2aie%el
$olofan care urineaza in%r5o fan%ana. /e afla la %rei c:ar%ale $i/%an%a $e Gran$5Place.
?en%iona% pen%ru pri8a oara in 13"". originalul a fo/% fura% $e ca%re /ol$a%ii francezi in /ecolul
al @AIII5lea. Aer/iunea ac%uala a /%a%uii e/%e o copie realiza%a $in 2ronz. in 1-1,. $e ca%re
Dere8e EuFue/noG. 3i. $eoarece nu$i%a%ea 8icu%ului a $eran<a%. la un 8o8en% $a%. anu8i%e
per/oane influen%e. /5a ince%a%eni% o2iceiul ca :izi%a%orii ora/ului /a5i ofere in $ar :e/8in%e.
Pri8ul care /i5a ara%a% generozi%a%ea a fo/% regele Lu$o:ic al @A5lea. care i5a facu% ca$ou
/%a%uii o fru8oa/a unifor8a franceza. In%re %i8p. gar$ero2a 2aie%elului a a<un/ /a con%ina
pe/%e ! $e co/%u8e. prin%re care /e nu8ara /i un unul popular ro8ane/c. 4 :arian%a
fe8inina a /%a%uii. DeanneCe Pi/. /e afla in pia%a Pe%i% =a2lon.
Caterala Sfintilor &i(ail si Guule
6e8eliile ace/%ei fru8oa/e ca%e$rale au fo/% pu/e in 122-.
ar>i%ec%ura /a fiin$ o in/pira%a co82ina%ie in%re /%ilurile ro8anic
/i go%ic (in epoca ace/%uia $e $eplina inflorire). Prin%re co8orile
/ale /e nu8ara :i%raliile in/pira%e $in $e/enele lui Bernar$ Aan
4rleG (un pic%or $in /ecolul al @AI5lea) /i a8:onul 2oga%
/culp%a% ($a%an$ $in 1-,,) ce infa%i/eaza alungarea lui A$a8 /i
a E:ei $in Gra$ina E$enului.
Place Ro)ale
=i%ua%a in :arful colinei #ou$en2erg. $e un$e /e poa%e
a$8ira in :oie 4ra/ul $e Do/. acea/%a pia%a al2a.
con/%rui%a cu o /i8e%rie neo5cla/ica. are un aer 8ai
curan$ :ienez $eca% 2elgian. Principala /a a%rac%ie e/%e
2i/erica =%5DacFue/5/ur5#ou$en2erg. $a%an$ $in /ecolul
al @AIII5lea. iar in cen%rul ei /e inal%a /%a%uia ec:e/%ra a lui
Go$efroi$ $e Bouillon (1-511). li$er al #rucia$ei In%ai
/i con$uca%or al Ieru/ali8ului.
Gran Sablon
Acea/%a pia%a /ofi/%ica%a gaz$uie/%e. pe langa nenu8ara%e
8agazine /i cafenele. 2i/erica +o%re5Ea8e $u =a2lon.
con/%rui%a in /%il go%ic in anul 13( /i cele2ra pen%ru
fru8oa/ele /ale :i%ralii. Pu%in 8ai
1
Belgia
<o/ $e pia%a Gran$ =a2lon /e inal%a 2i/erica +o%re5 Ea8e $e la
#>apelle. con/%rui%a in /ecolul al @II5 lea. un$e /e afla locul $e :eci al
pic%orului Pie%er Brueg>el cel Ba%ran. 9a%a$a go%ica /i clopo%ni%a
2aroca a 2i/ericii au fo/% reno:a%e i8peca2il. ara%an$ a2/olu%
8inuna%.
#arstele instrumentelor
Gaz$ui% in%r5o /uper2a cla$ire /%il Ar% +ou:eau. con/%rui%a $in o%el /i /%icla. 8uzeul
in/%ru8en%elor 8uzicale eBpune nu 8ai pu%in $e ". $e pie/e $e colec%ie. cele 8ai :ec>i
$in%re ace/%ea $a%an$ $in Epoca Bronzului. In zilele $e <oi. la ) /eara. aici /e /u/%in concer%e.
Sinusoia artistica
EBcen%rica ar>i%ec%ura Ar% +ou:eau /5a na/cu% la incepu%ul /ecolului @@. in BruBelle/. gra%ie
i$eilor lui Henri :an $e Ael$e /i ale lui Aic%or Hor%a. Ace/%a $in ur8a e/%e renu8i% pen%ru
in%erioarele /ale care 2oico%eaza linia $reap%a. %a:anele :enin$ cur2iliniu in con%inuarea
pere%ilor. Hor%a a folo/i% 8a/i: :i%raliile /i fierul for<a% pen%ru a accen%ua fleBi2ili%a%ea /i
$ina8i/8ul liniilor $in proiec%ele /ale.
&ostenire e trista amintire
Aula ?agna $in BruBelle/. un$e a/%azi /e afla Place 1oGale. e/%e locul un$e a fo/% incorona%
#arol ;uin%ul (1!51!!)). rege al =paniei /i i8para% al =fan%ului I8periu 1o8an $e na%iune
ger8ana. 6o% aici. cu $oi ani inain%e $e 8oar%e. ace/%a a a2$ica% in fa:oarea fra%elui /i a fiului
/au. care /i5au i8par%i% i8periul. Ein paca%e pen%ru Belgia. Iarile $e Do/ i5 au re:eni% celui $e5
al $oilea. regele ca%olic P>ilip al II5lea al =paniei. care a a$u/ cu /ine Inc>izi%ia. ?ii $e
oa8eni ne:ino:a%i au fo/% inc>i/i /au eBecu%a%i inain%e $e iz2ucnirea
re:ol%ei $in 1!-).
2.2 Cazarea
Eupa ce BruBelle/ a $e:eni%. la $rep% :or2in$.
capi%ala $iplo8a%ica a Europei. in %ara /5au con/%rui%
foar%e 8ul%e >o%eluri $e luB. ga%a /a5i pri8ea/ca pe inal%ii
oa/pe%i. 4 ca8era $u2la in 8arile ora/e poa%e co/%a $eci
in%re - /i 2 $e euro pe noap%e. Pre%urile 8ai /ca$ la
/far/i% $e
11
Belgia
sa+tamana, +recum si in lunile iulie-august- Persoanele care calatoresc la clasa a doua e mai bine deci
sa a+eleze la stabilimentele +entru tineret (hosteluri) sau la hotelurile +articulare, mai mici si deosebit
de intime- Preturile +entru o camera dubla "ariaza in acestea de la () la %. de euro +e noa+te- In
Belgia exista +este /.) de cam+inguri, inclusi" +entru +ersoanele care calatoresc cu rulota- 6e
asemenea, in aceste locuri s+ecial amenaDate se +ot gasi (in s+ecial in Hlandra) cabane din lemn cu
+atru +aturi, contra unei sume de circa /. de euro +e noa+te-
2.* +ransportul
Belgia are o bogat reea de ci ferate (trans+orturi ce funcioneaz +ractic fr nici o
AntKrziere)Q ci rutiere, flu"iale (+rintre cele mai dense din lume)- RKurile sunt legate +rin canale,
formKnd un excelent sistem de trans+ort +e a+-
6rumurile locale totalizeaz &%'-/&5 0m, autostrzile &-4/4 0m, iar drumurile naionale &/-4.)
0m Ci sunt folosite de mai mult de %,5 milioane "ehicule- 8ile ferate au o lungime total de (-.&' 0m,
dintre care /-5(& 0m electrificate- Acestea se afl An +ro+rietatea statului- Belgia este ara cu cea mai
mare densitate de ci ferate de +e glob- 6in +unct de "edere al infrastructurii aeriene An ar sunt %/ de
aero+orturi Ci un heli+ort- 8el mai mare aero+ort al Belgiei este Brussels @ational Air+ort- RKurile
Belgiei sunt legate Antre ele +rintr-un im+ortant sistem de canale- #ungimea agregat a acestor canale
Ci rKuri na"igabile este de &-./) 0m- 6in cele * +orturi ale Belgiei, AntUer+ re+rezint unul din cele
mai aglomerate +orturi ale lumii- Ramurile militare cu+rind> Armata, Hora aerian, arina,
Fandarmeria naional- 8heltuielile cu armata ating suma de (-* mil-7, re+rezentKnd &,(2 ca +rocent
din PIB- Infrastructura financiar a rii este foarte dez"oltat, existKnd +este 4) de bnci- Bursa de
"alori este re+rezentat de =uronext @-B-, gru+ care ofer Ci ser"icii de cliring Ci informaii-
Gradul de fa"orabilitate ridicat al reliefului Vi nu numai au influenWat +oziti" realizarea unui cadru de
comunicare Vi trans+ort de exce+Wie-AtKt cile ferate Vi rutiere cKt Vi cele de na"igaWie concur s+re /
noduri mari de comunicaWie Vi anume>Bruxelles Vi An"ers-
8el de-al treilea sistem de comunicaWie Vi de trans+ort,cel flu"ial +entru care,sub ra+ortul
densitWii Belgia deWine unul din +rimele locuri An lume,se desfaVoar +e cate"a direcWii maDore Vi
anume>
- +e canalul "an Xillebroe0
- a doua cale flu"ial im+ortant uneVte Jambre cu euse
- a treia cale o formeaz flu"iul Jchelde care face legtura direct cu area @ordului adunKnd inainte
de An"ers Vi alte rKuri sau canale
&/
Belgia
- a +atra cale o constituie canalele care unesc +e de-o +arte orasele An"ers Vi #iege(canalul Albert
construit intre &*()-&*%) cu o lungime de &() Pm), iar +e de alt An"ers cu Gand-
#ungimea cailor ferate de+Vesc %))) de Pm,iar a celor rutiere circa &))-))) de Pm din care +este
&))) de Pm de autostrzi-
2., Gastronomie
Restaurantele din regat ofera bucate gustoase in +ortii mari, maniera ne+retentioasa de ser"ire
adaugand farmec acestor mese co+ioase- Bucataria locala este un amestec ingenios intre cea franceza
si cea germana, +rinci+alele ingrediente folosite fiind carnea si fructele de mare- Belgienii adora
cartofii +raDiti, +e care Dura cu mana +e inima ca ei i-au in"entat- 6e altfel, acestia se +ot cum+ara de la
nenumarate chioscuri numite friture ( frituur in flamanda, frit0ot in dialectul bruxellez), am+lasate
tem+orar in +rinci+alele +iete ale oraselor-
J+ecialitatile belgiene sunt deosebit de sa"uroase, fiind recomandate in s+ecial +ersoanelor cu
+a+ile gustati"e indraznete-
Printre +re+aratele traditionale se numara la+in la 0rie0 (ie+ure gatit in bere cu aroma de
cirese), anguilles au "ert (anghila in sos de "erdeata), Uaterzooi (o tocana suculenta de +ui sau +este)
sau moules aux frites (midii fierte in abur, ser"ite cu cartofi +raDiti)-
#ocalnicii se mai dau in "ant du+a chicons (andi"e belgiene), s+aranghel alb de echelen
(ideal in luna a+rilie) si cre"ete dulci, +escuite din area @ordului- Gustarile cele mai +o+ulare sunt
croYue monsieur (un sand"is cald cu sunca si branza), Dambon dZArdennes (sunca afumata din regiunea
Ardenilor) si tartine au fromage blanc (un sand"is dintr-o felie de +aine neagra, aco+erita cu branza
alba tartinabila, care se ser"este cu ridichi feliate si cea+a "erde tocata)-
Ambrozie din hamei si nectar de malt
Pentru belgieni berea este la fel de sfanta ca "inul +entru francezi- #icoarea din hamei si malt
este atat de res+ectata, incat fiecare din cele +este ()) de sortimente existente +e +iata este ser"it in
+aharul sau, destinat sa-i s+oreasca gustul, aroma si culoarea- Astfel, berea blonda se toarna in
reci+iente cu +icior (+entru a nu se incalzi +rea re+ede), iar cea bruna - in +ahare rotunde- edia
consumului anual de bere este in Belgia de circa &.) litri de +ersoana, ex+licabil daca ne gandim ca
aici sunt fabricate marci de +restigiu +recum Jtella Artois, Moegaarden, #effe sau Belle-Bue-
,uristii care intra in braseriile belgiene trebuie sa stie ce comanda- Berea se clasifica, du+a
ti+ul de +re+arare, in +ilsen (cu fermentare sim+la), tra++istes (cu fermentare indelungata), foudres (cu
fermentare in aer liber), gueuze (refermentata) sau lager (tinuta cate"a luni la rece, du+a fermentare)-
;na din
&(
Belgia
/peciali%a%ile locale. CrieC . con%ine fruc%e 8acera%e ($e regula cire/e). care ii $au o aro8a
$eo/e2i%a /i o %en%a ro/ia%ica.
Capitolul III: Marile orase
Anvers : ora/ul 8a$onelor
#el $e5al $oilea por% al Europei
ca 8ari8e. An:er/ (An%Jerpen
in olan$eza) i8pre/ioneaza in pri8ul
ran$ prin ar>i%ec%ura /a elegan%a.
fiin$ o ingenioa/a i82inare $e cla$iri in
/%il Ar% +ou:eau cu i8o2ile neo5
rena/cen%i/%e /i ca/%ele 8e$ie:ale.
4ra/ul :ec>i e/%e ri$ica% in
<urul celei 8ai
i8pre/ionan%e ca%e$rale go%ice $in
Belgia. Acea/%a a fo/% con/%rui%a
in%re /ecolele al @IA5lea /i al @AI5lea.
a:an$ o /uprafa%a $e circa un >ec%ar. o clopo%ni%a $e 123 $e 8e%ri inal%i8e /i nu 8ai pu%in $e
() $e coloane $e /u/%inere. Ee aici porne/c nenu8ara%e alei pie%rui%e. care $uc /pre
8inuna%e pia%e%e cu $enu8iri 2iling:e. La aproape fiecare col% $e /%ra$a /e ga/e/%e ca%e o
/%a%uie a ?a$onei cu pruncul. a/eza%a cu gri<a in%r5o firi$a inal%a. Ee al%fel. ora/ul An:er/. in
ciu$a fap%ului ca /e afla in%r5o pro:incie fla8an$a. e/%e pre$o8inan% ro8ano5ca%olic.
Pe :re8uri. in i8pri8eriile /ale erau %ipari%e car%i $e rugaciune ce erau apoi
ra/pan$i%e in cele 8ai in$epar%a%e col%uri ale lu8ii cre/%ine.
Prezen%a lui Pe%er Paul 1u2en/ /e /i8%e a2/olu% pe/%e %o% in An:er/. Aici /e afla ca/a
in care pic%orul a locui% $in 1-1 pana la 8oar%ea /a. in 1-(. 1econ/%rui%a pe 2aza /c>i%elor
originale. acea/%a pa/%reaza ca%e:a $in%re o2iec%ele ar%i/%ului. precu8 /i unele $in%re operele
/ale. 6o% in An:er/ /e ga/e/c 2i/erica un$e /e ruga 1u2en/. locuin%ele prie%enilor /i lucrarile
$i/cipolilor /ai. 48niprezen%a e/%e /i /o%ia ar%i/%ului. care i5a fo/% a$e/eori 8o$el pen%ru
por%re%ele 9ecioarei ?aria. #o2orarea $e pe cruce. una $in capo$operele ace/%ui
reprezen%an% al curen%ului 2aroc. e/%e eBpu/a in in%eriorul ca%e$ralei go%ice. pe care 1u2en/
o2i/nuia /a o frec:en%eze.
Obiceiuri pretioase
4ra/ul An:er/ a incepu% /a pro/pere in /ecolul al @A5lea. $upa ce 8e/%e/ugarii locali
au $e/coperi% o %e>nica a:an/a%a $e %aiere a $ia8an%elor. Ee a%unci. ni8eni nu a 8ai reu/i%
/a ii in%reaca in ace/%a ac%i:i%a%e. co8er%ul cu $ia8an%e a$ucan$ in prezen% Belgiei un profi%
anual $e pe/%e 2 $e 8iliar$e $e
1(
Belgia
$olari. 9la8anzii nu /5au 8ul%u8i% in/a $oar cu ace/% /%a%u%. 4ra/ul e/%e a/%azi un cen%ru
cul%ural inflori%or. precu8 /i o capi%ala a 8o$ei in%erna%ionale. +u8ero/i $e/igneri
:e/%i8en%ari /i ar%i/%i $e a:angar$a /5au a$una% aici. 8o%i: pen%ru care po$iu8urile /i
eBpozi%iile locale au 8ereu ce:a nou /i fru8o/ $e prezen%a%.
In$ica%oarele ru%iere $in Belgia /un% /cri/e in li82a 8a<ori%arilor $in fiecare regiune.
a/%fel inca% e 2ine /a /%i%i ca olan$ezul An%Jerpen e/%e An:er/ in franceza. %o% a/a cu8
Brugge e/%e Bruge/. Bru//el 5 BruBelle/. Gen% 5 Gan$. LuiC 5 Liege. Leu:en 5 Lou:ain. iar
+a8en 5 +a8ur. 3i 8ai $erun%an%e /un% perec>ile Bergen 5 ?on/ /i EoorniC 5 6ournai. Pe
$ru8ul $e la BruBelle/ la Liege $enu8irile /e /c>i82a foar%e $e/. pe 8a/ura ce /e
%ra:er/eaza al%erna%i: zonele :alone /i fla8an$e.
Repercusiuni artistice e valoare
Aec>ilor ar%i/%i 2elgieni li /e recunoa/%e 8eri%ul $e a fi $e/coperi% :op/elele $in ulei
:ege%al. ceea ce eBplica :alul $e pic%ori $e :aloare care au %rai% /i au crea% capo$opere
ne8uri%oare pe %eri%oriul ace/%ei %ari. Pri8ul $in%re ace/%ia a fo/% Dan :an EGcC. in /ecolul al
@A5lea. A ur8a% Pie%er Brueg>el cel Ba%ran. care a i8or%aliza% fara egal :ia%a %aranilor
fla8anzi $in /ecolul al @AI5 lea. Pie%er Paul 1u2en/ a $o8ina% :ia%a ar%i/%ica $in An:er/ in
pri8ele $ecenii ale /ecolului al @AII5lea. fiin$ pro8o%orul /i cel 8ai $e /ea8a reprezen%an%
local al /%ilului 2aroc.
&aria- cu conotatii pacifiste
Ee/i Belgia e/%e o 8onar>ie con/%i%u%ionala. in care rolul fa8iliei regale e/%e eB%re8
$e $i/cre%. acea/%a ra8ane un /i82ol al uni%a%ii /%a%ului /i al na%iunii. Belgienii $in a82ele
%a2ere ling:i/%ice /5au 2ucura% prin ur8are in $ece82rie 1,,,. can$ prin%ul P>ilippe.
8o/%eni%orul %ronului. /5a ca/a%ori% cu ?a%>il$e. o %anara cu $u2la a/cen$en%a fla8an$a /i
:alona. $e profe/ie 8e$ic logope$.
Gan
=i%ua% la - C8 /u$5:e/% $e An:er/.
ora/ul Gan$ (Gen% in fla8an$a). e/%e locul
na/%erii lui #arol ;uin%ul. Acea/%a lega%ura
nu i5a i8pie$ica% in/a nici pe fla8anzi /a /e
re:ol%e i8po%ri:a /%apanirii /paniole. nici pe
i8para% /a5 i pe$ep/ea/ca eBe8plar pe
fo/%ii /ai conce%a%eni. In /ecolul al @IA5lea.
ora/ul era cel 8ai 8are pro$uca%or $e
%e/a%uri $in Europa. pen%ru ca. pe/%e
:eacuri. /a
1!
Belgia
i82ra%i/eze cu cal$ura re:olu%ia in$u/%riala. #api%ala a pro:inciei 4o/%5Alaan$eren.
locali%a%ea e/%e pri8ul cen%ru uni:er/i%ar $in Belgia cu pre$are in li82a fla8an$a. #ea 8ai
fru8oa/a zona $in Gan$ e/%e cea $e langa =in%5?ic>iel/2rug (Po$ul =fan%ului ?i>ail). un$e
/e afla cele %rei %urnuri 8e$ie:ale ale ora/ului. Pri8ul apar%ine 2i/ericii =in%5+iClaa/CerC.
$e$ica%a /fa%ului +icolae /i con/%rui%a $upa regulile go%icului %i8puriu. In /pa%ele ace/%eia /e
afla al cel $e5al $oilea %urn. Belfor% (#lopo%ni%a). ri$ica% in 131( /i i8po$o2i% cu un $ragon $e
cupru auri%. ce /e8nifica a:an%ul 2re/lelor locale. #e:a 8ai $epar%e /e zare/%e %urnul $e un
gal2en pali$ al 2i/ericii =in%5Baaf/Ca%>e$raal (#a%e$rala =f. Ba:o). $e a/e8enea cla$i%a in
/%il go%ic. Aici. in /ala $e 2o%ezuri. e/%e eBpu/a pic%ura lui Dan Aan EGcC. in%i%ula%a A$orarea
8ielului 8i/%ic. o ilu/%rare alegorica a 8or%ii lui Ii/u/. i8po$o2in$ 2 $e panouri ale al%arului.
.ruges $.rugge%
Bruge/ e/%e unul $in%re cele 8ai 2ine
con/er:a%e ora/e 8e$ie:ale $in Europa /i cu
/iguran%a cel 8ai :izi%a% $in Belgia. #la$irile
/ale. cele 8ai 8ul%e con/%rui%e in /ecolul al
@III5lea. par nea%in/e $e %recerea %i8pului.
inal%an$u5/i acoperi/urile :e/ele pe/%e apa
%ul2ure a canalelor. Bruge/ e/%e. $e
a/e8enea. foar%e 2oga% in 8uzee /i colec%ii $e
ar%a. a:an$. $e al%fel. nu unul. ci $oua cen%re
8e$ie:ale. reuni%e in <urul pie%elor ?arC% /i
Burg. Pri8a $in%re ace/%ea e/%e
8argini%a $e ca/ele in /%il fla8an$ ce au in$eplini% pe :re8uri rolul $e /e$ii ale 2re/lelor. in
8i<locul ei inal%an$u 5/e /%a%uile lui Pie%er $e #onincC /i Dean BreG$el. eroii re:ol%ei $in 132.
#ea $e5a $oua e/%e locul un$e /e afla =%a$>ui/ (Pri8aria). o 2i<u%erie ar>i%ec%urala in /%il
go%ic. con/%rui%a $in gre/ie in /ecolul al @IA5lea. a carei fa%a$a e/%e i8po$o2i%a cu
nenu8ara%e /%a%ui. #ele 8ai i8por%an%e 8uzee $in Bruge/ /un% Kan%8u/eu8 (cel al
$an%elei). ?e8ling ($e$ica% pic%orului local cu acela/i nu8e) /i Groeninge (un$e /e afla o
/uper2a colec%ie $e pic%uri apar%inan$ pri8ilor ar%i/%i fla8anzi ai genului).
Oglina spiritului flaman
9la8anzii au /i ei un erou popular. pe nu8e 0len/piegel. ceea ce /5ar %ra$uce
aproBi8a%i: prin 6>Gl2u> 4glin$a. +a/cu% pe %eri%oriul ac%ualei Belgii. >a%rul per/ona< (un fel
$e Pacala local) %raie/%e 2une /i rele /u2 /%apanirea lui #arol ;uin%ul. apoi a fiului ace/%uia.
P>ilip al II5lea. EBila% $in 8o%i:e religioa/e. 0len/piegel /%ra2a%e in%reaga 9lan$ra. facan$ o
8ul%i8e $e /%rengarii. $ar o2/er:an$. in acela/i %i8p. ne$rep%a%ile infap%ui%e $e reprezen%an%ii
i8periului. A%unci can$ fa8ilia /a ca$e :ic%i8a freneziei pro5ca%olice $eclan/a%e $e Inc>izi%ie.
eroul /e ala%ura 8i/carii $e eli2erare a Iarilor $e Do/. i82ra%i/an$ religia pro%e/%an%a.
1-
Belgia
/eutralitate in vant
Eupa a$op%area
#on/%i%u%iei $in 1)31. ela2ora%a
$upa 8o$elul celei a8ericane.
Belgia a $e:eni% 8onar>ie
con/%i%u%ionala. pu%erile europene
a/iguran$u5i un /%a%u% $e
neu%rali%a%e garan%a%a. In/a nici acea/%a garan%ie. nici $eclara%iile pacifi/%e ale $iplo8a%ilor nu
au /al:a% acea/%a %ara $e in:azia ger8ana a%a% in pri8ul. ca% /i in cel $e5al $oilea 1az2oi
?on$ial. Parerea 2elgienilor $e/pre for%ele $e ocupa%ie (in ace/%e /i%ua%ii. ca /i in cele
prece$en%e) e/%e eBpri8a%a cel 8ai 2ine. $upa propriile lor $eclara%ii. $e a%i%u$inea 8icu%ului
?anneCen Pi/.
In anii L,. in%reaga Belgie a fo/% zgu$ui%a $e $ez:aluirile pu2lice pri:in$ inco8pe%en%a
$o:e$i%a $e for%ele $e or$ine in in:e/%igarea unui gra: caz $e pe$ofilie. Afacerea ?arc
Eu%rouB a a<un/ $e no%orie%a%e pe plan in%erna%ional. aruncan$ o pa%a pe i8aginea ace/%ui
/%a% al%8in%eri foar%e ci:iliza%. Belgienii in/i/i au fo/% eB%re8 $e $uri cu au%ori%a%ile locale.
3. $in%re ei 8anife/%an$ pe /%razile $in BruBelle/. in 1,,-. i8po%ri:a proa/%ei func%ionari
a poli%iei /i a /i/%e8ului <u$iciar.
0iege $0ui'%
=i%ua% in e/%ul Belgiei. pe flu:iul ?eu/e. Liege e/%e un i8por%an% cen%ru cul%ural /i
co8ercial. precu8 /i un no$ /%ra%egic $e co8unica%ii. Principala a%rac%ie a ora/ului e/%e
Pala%ul Du/%i%iei. ri$ica% ini%ial in <urul anului 1 /i recon/%rui% in /ecolul al @AI5lea. ale carui
-, $e coloane au capi%eluri 2oga% i8po$o2i%e.
Pe langa o pri8arie $in /ecolul al @AIII5lea. ora/ul /e 8ai poa%e lau$a cu $oua
fru8oa/e laca/uri $e cul%: 2i/erica =%. DacFue/. inal%a%a in%re /ecolele al @I5lea /i al @AI5lea.
re/pec%i: ca%e$rala =%. Paul. incepu%a in /ecolul al @5lea. 6o% aici /e afla un o2/er:a%or
a/%rono8ic. precu8 /i un 8uzeu al :ie%ii :alone. gaz$ui% in%r5o :ec>e 8ana/%ire in /%il
rena/cen%i/%. Ace/%a eBpune o2iec%e e:ocan$ ar%a /i cre$in%ele populare ale :alonilor.
incluzan$. prin%re al%ele. o /ala a :ra<i%oarelor /i un 8uzeu al ca$ranelor /olare /i al
8arione%elor.
/amur $/amen%
0nul $in principalele ora/e :alone.
+a8ur /e afla la confluen%a raului ?eu/e cu
=a82re. fiin$ un i8por%an% no$ $e co8unica%ii.
A8pla/area /a la o 8are ra/cruce $e $ru8uri
i5a conferi% in %recu% un rol /%ra%egic $eo/e2i%.
8o%i: pen%ru care a fo/% inal%a%a. pe colina
#>a8peau. o ci%a$ela cu zi$uri groa/e /i
8ul%e 2a/%ioane. /u2 care /e afla o re%ea
1"
Belgia
bogata de coridoare subterane- Pentru a se facilita accesul in aceasta zona, intre oras si citadela circula
un teleferic- In fiecare an, in luna se+tembrie, aici se organizeaza Jarbatoarea Baloniei, la care
+artici+a numeroase gru+uri folclorice- In oras se +oate "izita biserica Jt- #ou+, construita in secolul al
[BII-lea, in stil baroc-
+ournai $1oorni'%
Jituat +e "alea raului =scaut, intr-o
regiune +redominant agricola, ,ournai este,
alaturi de ,ongeren, cel mai "echi oras din
Belgia- Aici s-a nascut, in anul %5., 8lo"is
(8hlodo"ech), intemeietorul regatului franc si
+rimul rege al acestuia- Im+ortant centru artistic
in e+oca medie"ala, ,ournai se +oate lauda cu o
frumoasa catedrala im+odobita cu fresce din
secolul al [II-lea si cu "itralii datand din secolul
al [B-lea- 8lo+otnita
orasului este cea mai "eche din Belgia, ada+ostind nu mai +utin de %( de clo+ote-
Arena in Areni
Amatorii de s+ort din Belgia se simt cel mai
bine in Ardeni, unde se +oate schia +e tim+ de iarna, iar
"ara se +ot +ractica ciclismul sau coborarea torentilor
cu caiacul- Bersantii sunt minunati +entru ascensiuni
montane si exercitii de orientare turistica- 6aca tot
sunteti in zona, nu ratati s+ectaculoasele grote de langa
localitatile Man-sur-#esse, Rochefort si 6inant, ideale
+entru excursii in subteran-
.ru2elles este ca+itala Belgiei, sediul
gu"ernului Vi +arlamentului federal, +recum Vi a mai
multor entitWi federale> Regiunea 8a+italei Bruxelles,
Regiunea Hlandra Vi comunitWile francez Vi flamand-
6e asemenea Bruxelles este una din cele trei ca+itale
ale ;niunii =uro+ene (Am+reun cu
&'
Belgia
#uxemburg Vi Jtrasbourg), sediul ?rganizaWiei ,ratatului Atlanticului de @ord (?,A@), a ;niunii
=uro+ei ?ccidentale Vi a organizaWiei =;R?8?@,R?#-
,ermenul Bruxelles este utilizat +entru a desemna comuna +ro+riu zis Bruxelles (francez
Bille de Bruxelles, neerlandez Jtad Brussel) format din centrul oraVului din interiorul teritoriului
+entagonal delimitat de mica centur a oraVului, cartierele #ae0en, 8artierul =uro+ean, Bule"ardul
#ouise Vi Bois, Vi conWine An Dur de &.)-))) locuitori-
6e foarte multe ori termenul \Bruxelles\ se refer la Regiunea 8a+italei Bruxelles, o regiune
format din &* comune din aglomerate An Durul comunei Bruxelles, zona urbanizat dens de+Vind cu
mult teritoriul comunei Bruxelles- Regiunea ocu+ &5/ 0m1 Vi are +este un milion de locuitori, fiind
una dintre cele trei regiuni ale statului federal Belgia-
Prin extensie, termenul Bruxelles +oate de asemenea s denumeasc +rin metonimie
instituWiile ;niunii =uro+ene, de cele mai multe ori 8omisia =uro+ean-
Bruxelles este oficial biling", limba francez Vi limba neerlandez fiind cele dou limbi
oficiale- @umele oficial al oraVului este Bruxelles An francez Vi Brussel An neerlandez-
Hranceza este limba maDoritWii +o+ulaWiei +recum Vi cea mai utilizat limb- 6in +unct de
"edere istoric, limba "orbit An bruxelles era un dialect local al dialectului brabantian al neerlandezei-
PKn An +erioada ocu+aWiei franceze din tim+ul +erioadei na+oleoniene dialectele flamande erau cele
mai utilizate limbi, atKt de ctre administraWie cKt Vi de ctre maDoritatea +o+ulaWiei, cu toate c
franceza era limba aristocraWiei locale Amc din +erioada dominaWiei burgunde]/^-
Nn secolul al [I[-lea odat cu formarea statului Belgian Vi cu facilitarea accesului la educaWie,
numeroVi "orbitori de dialecte locale au ado+tat franceza An detrimentul neerandezei ca limb
+rinci+al- Printre +rinci+alele moti"e se numr +restigiul mai im+ortant al francezei la momentul
res+ecti" - marea maDoritate a aristocraWiei flamande era "orbitoare de francez iar flamanda era
considerat limba claselor inferioare Vi a mediului rural- Pe lKng aceasta An acea +erioad An Hlandra
nu se stabilise statutul limbii standard, nefiind clar dac aceasta ar trebui s fie limba neerlandez
standard utilizat An ?landa sau un nou standard de codificare +entru limba flamand- Aceast
incertitudine a re+rezentat un factor su+limentar +entru fa"orizarea francezei-
Actualmente, Regiunea 8a+italei Bruxelles este oficial biling" franco-neerlandez- 6e la
abolirea recensmintelor ling"istice An a doua Dumtate a secolului [[ nu exist statistici oficiale cu
+ri"ire la +rima limb a +o+ulaWiei- =stimrile actuale situeaz +o+ulaWia francofon la a+roximati"
.)2, cea neerlandofon la a+roximati" '2, cea biling" la a+roximati" &)2 iar a+roximati" *2
re+rezint +o+ulaWia ce de"ine biling" An
tim+ul "ieWii-
6atorit "alurilor de emigraWie de du+ cel de-al doilea rzboi
mondial Vi a numrului mare de instituWii
&*
Belgia
internaWionale situate la Bruxelles,
se estimeaz ca a+roximati" /)2 din
+o+ulaWie are o alt limb ca limb
matern-
Bruxelles-ul a de"enit un centru
im+ortant a numeroase instituWii
internaWionale, cele mai im+ortante
fiind cele ale ;niunii =uro+ene-
Regiunea conWine de asemenea sediul ?rganizaWiei ,ratatului Atlanticului de @ord Vi a altor &)))
organizaWii internaWionale Vi /))) cor+oraWii internaWionale- Bruxelles este al treilea oraV ca numr de
conferinWe internaWionale organizate de"enind astfel unul dintre cele mai mari centre de reuniuni din
lume - PrezenWa ;= Vi a altor instituWii internaWionale face ca aici s se afle cei mai mulWi ambasadori Vi
DurnaliVti din oricare ca+ital, de"ansKnd Xashington 6-8-- @umeroase Vcoli internaWionale au fost
AnfiinWate aici +entru a deser"ii aceast +rezenW-
Bruxelles este considerat ca fiind ca+itala de facto a ;niunii =uro+ene datorit numrului
im+ortant de instituWii ale ;niunii ce AVi desfVoar acti"itatea aici, cu toate c ;= nu a declarat nici o
ca+ital oficial-
Nn Bruxelles se afl sediile 8omisiei =uro+ene (An cldirea BerlaOmont) Vi a 8onsiliului
;niunii =uro+ene (An cldirea Fustus #i+sius situat An faWa cldirii BerlOamont)- 6e asemenea, trei
sferturi din afacerile Parlamentului =uro+ean se desfVoar la Bruxelles An zona =s+ace #_o+old
(sediul oficial al +arlamentului este la Jtrasbourg)-
Bruxelles-ul a Ance+ut s gzduiasc instituWii An &*.4, odat cu AnfiinWarea 8omunitWii
=conomice =uro+ene Vi a =uratom, a cror sedii erau +artaDate cu #uxemburg- 6in moti"e +ractice
acestea au continuat s AVi desfVoare acti"itatea doar la Bruxelles-
Nn &*5. Bruxelles a obWinut gzduirea +ermanent a 8omisiei Vi 8onsiliului iar An anii
urmtori Parlamentul Vi -a crescut +rezenWa aici, cu toate c +rin tratate era obligat s AVi menWin sediul
din in Jtrasbourg- Nntre /))/ Vi /))%, 8onsiliul =uro+ean Vi-a fixat sediul An Bruxelles- Actualmente
+rezenWa instituWiilor a crescut de factur semnificati", doar 8omisia ocu+Knd +este '5.-)))m1 de
birouri An 8artierul =uro+ean din estul oraVului-
Capitolul IV Economia
/)
Belgia
Belgia are o economie dez"oltat cu o industrie di"ersificat,o agricultur intensi", un sistem
bancar im+ortant Vi o infrastructur dintre cele mai moderne-
Pe lKng ramurile industriale tradiWionale (siderurgie,industrie uVoar,chimie,industrie
extracti"),An ultimii ani au cunoscut o +uternic dez"oltare electrotehnic Vi informatic-Nn industrie
lucreaz +este o treime din +o+ulaWia acti"- Belgia +roduce An medie circa &) milioane de tone de oWel,
.,. milioane tone de crbune, .' de miliarde de PUh de energie electric- Anual se asambleaz circa &
milion de "ehicule(auto)-
Produsul national brut(P@B) +e locuitor este de circa /)-/4) 7-Jtructura de formare a P@B este
urmtoarea >comerW Vi ser"icii 54,5 2Qindustrie /%,' 2QconstrucWii .,/ 2Qagricultur,
sil"icultura Vi +escuitul /,% 2-
Resursele autohtone alturi de cele im+ortate,An +rinci+al cele de subsol,au creat ramuri
industriale de im+ortanW naWional,dar Vi transfrontalier-
? ramura industrial necesar menWinerii unei economii moderne este siderurgia-
Industria chimic,cu un loc im+ortant An resortul industrial,cu o "arietate mare de
+roduse(Angrasaminte,mase +lastice, +roduse farmaceutice)este +rezent deo+otri" An Hlandra Vi An
Balonia-
Industria textil,ramura traditional este concentrat An Hlandra-NntKlnim industria
lKnei,bumbacului,matsii,inului Vi cKne+ei-
=xtrem de di"ersificat se +rezint industria alimentar a"Knd la AndemKn o gam "ariat de
materii +rime Vi un +rocent mare din +roduse destinate ex+ortului-8u+rinde industria crnii,a
lactatelor,a +eVtelui,a conser"elor de legume-
Ju+rafaWa agricol culti"atabil este de &,% milioane de hectareQ.5 2 din acestea sunt aco+erite
cu faneWe Vi +lante furaDere-Nn agricultura lucreaz circa /,4 2 din +o+ulaWia acti"-ProducWia medie de
cereale este de &,'-/ milioane de tone,cea de sfecla de zahar de 4,4 milioane de tone- Randamentul
Analt al agriculturii se bazeaz +e gradul ridicat al mecanizrii (circa &( Ma3tractor) Vi o larg utilizare a
AngrVmintelor chimice(circa ()5 Pg 3hectar)- Junt foarte
/&
Belgia
rs+Kndite cultura legumelor Vi floricultura Andeosebi An zonele +eriurbane unde se asociaz cu
creVterea +srilor Vi a +orcilor-
Ponderea Belgiei An comerWul mondial este de circa (,( 2(locul * An lume atKt la im+ort cKt Vi
la ex+ort), "olumul total al schimburilor comerciale fiind de /%* miliarde de dolari(&/( miliarde de
dolari-ex+ort Vi &/5 miliarde de dolari-im+ort)-
Nn ceea ce +ri"eVte im+orturile, +rinci+alii +arteneri ai Belgiei sunt Wrile ;=>
Germania,?landa,HranWa,area Britanie Vi Italia- =x+orturile au Vi ele ca destinaWie +rinci+al Wrile
;=,Germania,HranWa Vi ?landa absorbind .52 din ex+orturile Belgiei-
Pe +iaa Belgiei acti"eaz +este &)) de agenii de +ublicitate Ci de cercetare a +ieei-
@umrul de +osturi de radio este foarte ridicat (+este %. de +osturi)- 6e asemenea, exist un numr
mare de +osturi de tele"iziune naionale (Hrancofone> AB (, Bel R,#, 8anal Plus BelgiYue, 8lub
R,#, R,BH, R,# ,BIQ Hlamande> BR, (,B&), Petnet, 8an"as, B,%, Panaal /, Panaalz, ,H,
X,B)- Publicitatea +rin tele"iziune are o +ondere semnificati", de +este .)2 din totalul in"estiiilor,
An ra+ort cu +ublicitatea realizat +rin celelalte medii- Nn +rinci+alele oraCe ale Belgiei, au loc
im+ortante manifestri ex+oziionale-
Gradul de +trundere a reelei Internet, a telefoniei fixe Ci mobile este ridicat- Nn anul /))),
existau +este 5) de furnizori de ser"icii Internet, iar An /))/ numrul utilizatorilor a aDuns la
a+roximati" % milioane- Jistemul de telefonie este +uternic dez"oltat, beneficiind de o tehnologie
a"ansat- #a ni"el internaional, Belgia deine . cabluri submarine, +recum Ci staii satelit (/ Intelsat Ci
& =utelsat)-
=conomia foarte dez"oltatQ ramuri tradiionale> ind- textil, sticlrie, ceramic, Clefuirea
diamantelor- Industria metalurgic feroas Ci neferoas (cu+ru, zinc, +lumb, aluminiu), industria
constructoare de maCiniQ maCini agricole, auto"ehicule, maCini unelte, material fero"iar, "ase flu"iale
Ci maritime, farmaceuticQ a+aratur +entru telecomunicaii- Industria de extracie a huileiQ industria de
+relucrare Ci chimizare a +etrolului +e care Al im+ort alturi de o serie de materii +rime de care duce
li+s- Agricultura antreneaz (2 din +o+ulatie acti"Q +re+onderent creCterea animalelor> +orcine Ci
bo"ine- Je culti" cereale (grKu, orz, secar), +lante ind-Q sfecl
//
Belgia
de zahr, legume- 8ca- 4)2 din energia electric este obinut +rin energie nuclear- Jer"iciile sunt
foarte di"ersificate-
=conomia Belgiei Ci infrastructura sunt +uternic integrate cu cele a =uro+ei de Best- Belgia este
situat An centrul unei regiuni +uternic industrializate, ceea ce Ai rezer" un loc +rintre +rimele zece ri
An clasamentul comerului internaional- =conomia este caracterizat de o for de munc foarte
+roducti", un PIB ridicat Ci ex+orturi im+ortante- Princi+alele +roduse de im+ort sunt> alimente,
echi+amente industriale, +roduse +etroliere Ci chimice, diamante brute, Ambrcminte Ci accesorii Ci
textile- Princi+alele +roduse de ex+ort sunt automobilele, +roduse alimentare, oel, +roduse +etroliere,
mase +lastice, textile, diamante finisate-
=conomia este +uternic orientat s+re sectorul ser"iciilor, dar +rezint diferene regionale
im+ortante Antre Hlandra, regiunea mai dinamic, Ci Balonia, regiune aflat Antr-o +erioad
+ostindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale- 8a unul dintre membrii fondatori ai
;niunii =uro+ene, Belgia s+riDin integrarea economic euro+ean Ci +olitica de economie deschis- Nn
&***, Belgia a ado+tat moneda =;R? care a Anlocuit francul belgian definiti" An /))/- 6in &*//
Belgia Ci #uxemburgul formeaz o zon economic comun, iar din &*%% aceste ri fac +arte din
zona economic Benelux-
Gu"ernul Belgiei nu im+une in"estitorilor strini limitri sau controale restricti"e, rezultKnd
un climat in"estiWional liberal- Je solicit totuVi anumite a+robri a unor comisii care reglementeaz
modalitatea de realizare a ser"iciilor An industrie, bnci, asigurri, leasing etc-, res+ectarea anumitor
reguli de +rotecWie a consumatorilor, obWinerea unor autorizaWii de construcWii, demolri etc- din +artea
administraWiilor locale, asigurarea condiWiilor de +roteDare a muncitorilor An sensul de a nu lucra An
conditii +ericuloase, sau de +oluare etc-
8om+aniile strine se bucur An Belgia de tratamentul naWional, fiind asimilate celor
indigene- @u exist restricWii de re+atriere a ca+italului Vi +rofitului Vi nici cerinWe An ceea ce +ri"eVte
+artici+area belgian la constituirea unei firme cu ca+ital strin- 8u toate acestea com+aniile strine se
+ot confrunta cu +robleme comerciale sau de in"estiWii, care adesea sunt rezultatul neclaritWilor An ce
+ri"eVte Am+rWirea res+onsabilitWilor Antre autoritWile locale, regionale sau federale Vi care +oate fi
inter+retat ca o inconsistenW a legislaWiei Vi a a+licrii ei-
6in +unct de "edere al regimului "izelor, Belgia face +arte din gru+ul Wrilor care au semnat
Acordul Jchenghen, cetWenii din R a"Knd ne"oie de "iza +entru
/(
Belgia
Vedere +e teritoriul belgian- 8onform legilor belgiene, cetWenii de alte naWionalitWi (cu exce+Wia celor
din s+aWiul ;-=-) nu +ot solicita un loc de munc An Belgia, daca n-au obWinut An +realabil, +rin
intermediul ambasadelor belgiene acreditate An trile solicitanWilor, un +ermis de munca din +artea
inisterului Hederal al uncii- ?ricum, belgienii nu +ot solicita angaDarea forWei de munc strine fr
acordul +realabil al de+artamentului regional al muncii- Persoanele extra - calificate +ot obWine mai
usor aceste +ermise, An com+araWie cu muncitorii sau +ersonalul mediu- 6u+a eliberarea +ermiselor de
munc, acestea sunt trimise +rimriilor din munici+alitatea unde domiciliaz angaDatorul belgian-
aDoritatea +roduselor manufacturate An Belgia sunt ex+ortate- Princi+alele +roduse la ex+ortul
Belgian sunt maVinile Vi echi+amentele de trans+ort, +rodusele chimice, +rodusele metalurgice,
+ietrele +reWioase, biDuteriile, +rodusele industriei alimentare etc-
Regimul comerWului exterior belgian trebuie Anteles An contextul a+artenenWei acestei Wri la ;-=-
Anca din &*.4, cKnd a obWinut o +iaW de +este (4) milioane consumatori- Benelux-ul - acordul tarifar
stabilit Antre Belgia, ?landa si #uxemburg - a fost +redecesorul ;-=-
Jchimburile comerciale se desfaVoar, de regula, +e baze libere, fr inter"enWia statului,
gu"ernul belgian fiind recunoscut, istoric, +entru +olitica sa comercial nerestricti"- Astfel,
maDoritatea +roduselor +ot fi im+ortate folosind o sim+l declaraWie de im+ort, dar +entru anumite
cazuri trebuiesc obWinute licenWe de im+ort sau de ex+ort de la Jer"iciul Public Hederal +entru
=conomie, Nntre+rinderile ici Vi iDlocii, 8lasa iDlocie Vi =nergie- Nn conformitate cu regulile de
funcWionare a ;= +ot fi +racticate anumite restricWii, cum ar fi> contingentele tarifare sau restricWii
cantitati"e, taxele com+ensatorii, su+rataxele la +rodusele agricole, msurile antidum+ing etc-
Banca a estimat c An /))* Produsul Intern Brut s-a contractat cu (2, mai +uWin decKt +rognoza
anterioar, de (,&2- 8onform estimrilor 8omisiei =uro+ene, economia zonei euro a Anregistrat anul
trecut un declin de %2-
Banca 8entral a Belgiei a maDorat +re"iziunile +ri"ind creVterea economiei An acest an, la &2, datorit
redresrii economiei mondiale- Nn /))* ex+orturile Belgiei au Anregistrat un declin de &&2-
8heltuieli cu cercetarea si dez"oltarea(2 din PIB)
Anul de /)). /))5 /))4 /))' /))) /)&)
referint
a
/%
Belgia
?e$ia -. -.11 -.! !.,, !.,! -.
Capitolul V: Indicatori economici
3.1. 4nvestitiile
Bolumul in"estiiilor directe belgiene An RomKnia la (&-&/-/))' a fost de /%5,. milioane
=uro realizate de ///' societi belgiene T locul &5, cu o +ondere de &,%2 din total-
Jectoarele unde au fost efectuate in"estiiile belgiene> industrie (.),42), ser"icii (/4,'2),
comer en gros (5,%2), trans+orturi (5,/2), comer cu amnuntul (.,(2), turism (&,%2),
construcii (&,(2), agricultur (),*2)-
Princi+alele in"estiii> telecomunicaii (Xirefree Jer"ices Belgium), agroalimentar
(I@Be", Puratos, artens), textile (;co ,extile, 6ra+antex), construcii metalice i +rofile
(8oil+rofil, Foris Ide Grou+), angrenaDe mecanice de transmisie (B,), s+ume +oliuretanice
(Recticel =urofoam), maini unelte +entru +relucrarea metalului (#B6), com+onente din
material +lastic (Jol"aO), distribuie (6elhaize), imobiliare (JIG In"est, 8entrimo)-
2!
Belgia
#a (&-&&-/))*, in"estiiile directe belgiene An ara noastr erau de &*4,/ milioane euro (locul
&') +rin intermediul a //*5 societi comerciale mixte, re+rezentKnd o +ondere de ),4*2 din
totalul ca+italului strin subscris-
!"!Inflatia
Inflaia este un dezechilibru maDor +rezent An economia oricrei ri, re+rezentat de o
creCtere generalizat a +reurilor Ci de scderea simultan a +uterii de cum+rare a monedei
naionale-
Inflaia este un indicator final, care arat la sfKrsit de an fiscal dac +oliticile
gu"ernamentale monetare, fiscale, legislati"e, etc-, alturi de +oliticile Bncii centrale, se
coordoneaz Ci conduc la o stabilitate a +reurilor de comsum-
Princi+alele cauze ale inflaiei sunt emisiunea excesi" de moned +este oferta real de bunuri
Ci ser"iciiQ excedentul de cerere agregat +este oferta agregatQ creCterea costurilor de
+roducie, inde+endent de cererea agregat-
Rata inflaiei An Belgia a fost &-') la sut An a+rilie /)&)- Rata inflaiei se refer la o
creCtere general a +reurilor msurat fa de un ni"el standard al +uterii de cum+rare-
2-
Belgia
5!Datoria extern
? datoriei externe a rii este definit ca o +arte din datoriile totale ale unei ri fa de
creditorii externi-- Aceste creditorii +ot include alte banci, gu"erne, cor+oraii, Ci +ersoane
+articulare- Nn cazul Belgiei>
6atora extern (2 din PIB)> (/)-/2
6atoria extern +e ca+ de locuitor> &&*-5'& dolari
6atoria extern brut> &/%5 miliarde dolari (/))* `&)
/))', PIB (=J,)> ('* miliarde dolari
2"
Belgia
!#!$eficitul bugetar
6eCi Belgia este o ar bogat, cheltuielile +ublice au de+it cu mult +e "enit +entru
muli ani, Ci im+ozitele nu au fost urmrite cu sKrguin-Gu"ernul belgian a reacionat cu
+oliticile macroeconomice slabe din &*4( Ci &*4*, creCterile +reurilor +etrolului +rin
angaDarea de for de munc concediai An sectorul +ublic Ci sub"enionarea industrii cum ar fi
crbune, oel, +roduse textile, sticl, Ci al construciilor na"ale, care au +ierdut marginea
concurenial internaional-8a urmare, datoria +ublic cumulat a aDuns la &/&2 din PIB +Kn
la sfKrCitul anilor &*')- 8u toate acestea, gu"ernul belgian a finanat deficitul din economii, An
+rinci+al +e +iaa intern, minimizand efectele noci"e asu+ra economiei globale-Nn momentul
semnrii tratatului de la aastricht(&**/),care a stabilit condiiile ;niunii =conomice i
onetare,Belgia a"ea un deficit bugetar de 4-&2-;na din cerinele tratatului de la aastricht
a fost ca deficitul bugetar al Belgiei +Kn An &**4 s fie de cel mult (2QBelgia a Ande+linit
acest criteriu,urmKnd ca An /))&,chiar inainte de ado+tarea monedei unice euro,deficitul
bugetar s se ridice la )-/2 din PIB-
2)
Belgia
!!%ata oma&ului
;n total de %-** milioane de oameni alctuiesc fora de munc Belgia- aDoritatea
acestor +ersoane (4(2) lucreaz An sectorul ser"iciilor- Industria belgiana susine /.2 din
fora de munc Ci agricultur numai /2-
2,
Belgia
Pro$uc%i:i%a%ea 8uncii pe anga<a% in Belgia(M)
Anul $e 2 21 22 23 2( 2! 2- 2" 2) 2,
referin%a
?e$ia 13-." 133.- 13-.3 13(.- 131.) 12,.) 12).! 12-.) 12!.! 12!.
!'!(i)elul de educatie
E$uca%ia in Belgia /e $e/fa/oara la un ni:el $e/%ul $e inal%. /i/%e8ul e$uca%ional
$e aici cla/an$u5/e pe locul al 1,5lea in lu8e. EBi/%a in/%i%u%ii $e in:a%a8an% a%a% cu
pre$are in li82a olan$eza. ca% /i cu pre$are in franceza. In ca$rul in:a%a8an%ului
/uperior. pre$area /e face a%a% in uni:er/i%a%i . ca% /i in colegii!
3
Belgia
!*! PI+,ul
PIB-ul Belgiei este Ans An continuare cu (,. la sut mai mic anul acesta, com+arati" cu
anul trecut- =conomia rii a Ance+ut s se contracte acum un an, cam An aceeaCi +erioad- 8a
Ci Belgia, cele mai multe ri din zona euro ar trebui s ias din recesiune- Au reuCit deDa acest
lucru Hrana Ci Germania, rile care formeaz motorul ;niunii =uro+ene-
Belgia, J+ania, Italia si Austria ar +utea fi urmatoarele state euro+ene care sa se confrunte cu
+roblemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia, estimeaza analistii
din cadrul ;BJ, citati de cotidianul belgian #Z=cho-
J+ania, Italia, Belgia si Austria "or fi urmatorul gru+ de state ce "or starni ingriDorarea
in"estitorilor, si o crestere a a"ersiunii fata de risc-
Potri"it ;BJ, cele +atru state au +robleme bugetare curente, +recum si alte +robleme
s+ecifice- Analistii mai "orbesc si des+re \+robleme de +olitica interna\, ce ingreuneaza
e"aluarea financiara a statului-
Nn conformitate cu estimrile actualizate ale =urostat, An zona euro +rodusul intern brut a
sczut cu ),/2 An al doilea trimestru al anului /))*, An com+araie cu +rimul trimestru, An
tim+ ce la ni"elul ;=-/4 T cu ),(2- Nn +rimul trimestru al anului /))* ratele de contracie au
fost -/,.2 An zona euro Ci -/,%2 An ;=- /4- Nn com+araie cu acelaCi trimestru al anului trecut,
PIB-ul aDustat sezonier a sczut An al doilea trimestru al anului /))* cu %,52 An zona euro Ci
cu %,*2 An ;=- /4, du+ scderi de -%,*2, res+ecti" -%,'2 An trimestrul anterior-
31
Belgia
Pro$u/ul in%ern 2ru% (PIB) al Belgiei a /cazu%. in 2,. cu 3M. /e ara%a in
rapor%ul anual al Bancii +a%ionale Belgiene (B+B). care con/i$era rece/iunea $e anul
%recu% ca fiin$ cea 8ai gra:a $e $upa cel $e5al Eoilea 1az2oi ?on$ial.
In 2). Belgia a inregi/%ra% o cre/%ere $e .)M. $e/i criza financiara 8on$iala afec%a/e
/erio/ in$icii econo8ici la /far/i%ul aceluia/i an. Ee aceea. pu%erile pu2lice 2elgiene au
fo/% ne:oi%e /a /pri<ine 8ai 8ul%e in/%i%u%ii financiare. precu8 KB#. EeBia /au 9or%i/.
Belgia a ie/i% $in rece/iune in cel $e5al %reilea %ri8e/%ru al anului %recu%. can$ PIB5
ul /au a inregi/%ra% o cre/%ere $e .!M. In cel $e5al pa%rulea %ri8e/%ru in/a. acea/%a
e:olu%ie /5a ince%ini%. cre/%erea fiin$ $e nu8ai 3M.
32
Belgia
+ibliografie:
JJJ.in$eB8un$i.co 8
JJJ.%ra$ingecono8ic/.co 8
JJJ.%ra:el$oc/.co 8
JJJ.JiCipe$ia.co 8
JJJ.ropor%al.r o
JJJ./cri%u2e.co 8
JJJ.euro/%a%.ec.europa.eu
33
Belgia
3(