1. Filosofia - concepie despre lume i modalitate de gndire.

Corelaia dintre filosofie i alte forme de

cultur: mitologie, religie, tiin. Filosofia i tiina economic.
Filosofia este une din principalele forme a manifestarii spiritului uman, constiintei umane. Ea este teoria despre
lume si om in unitatea lor dialectica. Denumirea filosofie provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste
si sophos-intelepciune, ce inseamna iubire de intelepciune. Ea este un mod spiritual-practic de asimilare a lumii.
Practica ne da folos, cunoasterea stiintifica ne da adevarul, estetica reflecta realitatea prin frumos, morala prin
bine, virtutea, religia-prin credinta. Filosofia generalizeaza cunosinte din diferite domenii ale activitatii umane si
formeaza o conceptie generala despre lume. Cu toate acestea ea nu este o disciplina specifica. Ea nu se
orienteaza nemijlocit la schimbarea lucrurilor, dar se adreseaza omului insusi, reorganizeaza mentalitatea lui.
Conceptia despre lume este totalitatea de idei despre lume in intregime, despre om. Locul lui in aceasta lume
este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om. tiinta cu ajutorul cunostintelor formeaza tabloul
lumii, filosofia este tabloul lumii este numai o amprenta. !itologia- este cea mai veche forma a culturii, este o
modalitate specifica de intelegere a realitatii si e"plicare a acesteia. Ea contine in sine diferite legende, povestiri,
istorii sacre despre aparitia lumii. Forma de cultura# religia- se spune ca ea apare pe baza celei mitologice, ea
reiese din dedublarea lumii in $ parti# naturale si supranaturale% tiinta- un sistem de cunoastere obiective
universale si necesare despre lume. & nu include si atitudinea celui care efectueaza cercetarea'. Filosofie- o
forma a culturii- deosebita si contrara mitologiei si religiei- deoarece ea recunoaste ponderea intelectuala a
omului, deoarece ea este o gindire laica. Ea se formeaza cu ajutorul teoriilor si notiunilor respective,
argumentelor si demonstratiilor logice. Filosofie si stiinta economica# stiinta economica are ca obiect de studiu o
specie de valori fundamentale pentru mentinerea e"istentei umane- valori utilitare. ( $-a particularitate- este o
stiinta umanista, avind ca obiect de studiu oameni cu nevoile si modul de satisfacere printr-o activitate
economica rentabila.
2. Obiectul de studiu i problema fundamental a filosofiei.
Conceptia filosofica are obiectul sau nu atit lumea ca atare , cit sensul e"istentei omului in lume. )biectul
filosofiei contine acele cunostinte care omul le foloseste pentru a construi tabloul universal al lumii sub unghiul
de vedere al (devarului, Frumusetii, *inelui si Echitatii. +n obiectul filosofiei intra nu tot generalul din e"istenta
materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu lumea. Problema fundamentala a
filosofiei- determina raportul dintre gindire, constiinta , spirit, ideie pe de o paret si materie, natura, univers,
e"istenta pe de alta parte. Determinarea raportului lumea spirituala, ideala si cea materiala au $ laturi# ,' latura
e"istentiala &ontologica'- ce e"ista &primordial' constiinta, lumea ideala sau lumea materiala. e impart in doua
categorii !aterialistii si +dealistii. $' latura cognoscibilitatii- daca e posibila sau nu cunoasterea lumii,
cunoasterea esentei lucrurilor ce ne inconjoara. e impart in - categorii# -optimistii-cunostintele noastre
corespund realitatii. -agnosticii-nu , ei spun ca omul nu poate cunoaste, el cunoaste doar aparenta, e"teriorul'.
-scepticii- pun la indoiala, nu stiu si nu pot fi siguri nicicind, ca ceea ce eu stiu este asa cum eu stiu.
3. omeniile principale ale refleciei filosofice. Funciile i metodele de cunoatere ale filosofiei.
Fiindca filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea ea indeplineste mai multe
functii # ontologica, gnosiologica, metodologica, antropologica, sociologica, etica, estetica, a"iologica,
pra"iologica. (dica ea# - sintetizeaza cunostintele si creaza tabloul unic ce ar corespunde nivelului de dezvoltare
al stiintei, culturii si e"perientei istorice. -Fundamenteaza, justifica si analizeaza conceptia despre lume.
-Formuleaza o metodologie generala a cunoasterii si activitatii omului in lumea inconjuratoare.
)ntologia- teorie generala a e"istentei- studiaza fundamentele e"istentei.
/nosiologia-teorie generala a cunoasterii
Logica- stiinta despre formele si legile gindirii corecte
!etodologia- se ocupa cu analiza metodelor de cunoastere.
("iologia- teoria generala a valorii
Etica- teorie despre morala
Estetica- teorie artei, studiaza categoriile frumosului.
!aeutica- socratica este dialogul
Dialectica- metoda de e"punerea a lumii in miscare
!etafizica- abordeaza obiectele si procele in mod izolat
(naliza fenomenologica- selecteaza pe teorie constiinta internationala.
4. Filosofia antic oriental: colile, repre!entanii, problematica.
Filosofia antica orientala apare ca o modalitate de rationalizare a religiei, adica ca o continuare specifica a
religiei. Deasemenea in orient de la bun inceput e"ista o deosebire0diferentiere intre filosofie si stiintele e"acte.
Esenta culturii antice induse se contine in asa numitele 1vede2- in traducere cunostinta, sunt niste carti care au
fost alcatuite pe parcursul mileniului + inaintea lui 3ristos- prima jumatate mileniului + era noastar. 4 carti
principale ,' amaveda $'5ajur veda -' (thar va veda 4' 6ig veda. Ele constituiau cartea de capatii a
aristocratiei. $ directii# heterodo"a- care reiesea din interpretarea libera a cunostintelor 7edelor, descriu diferite
modalitati de gindire si conduita, traditii, norme morale. coala budista, scoala jainista, scoala arvana.
*udismul- la intrebarea sensului vietii , budismul raspunde#
7iata este suferinta
Daca viata este suferinta atunci trebuie sa
e"iste si anumite cauze care o fac asa. Cauza principala este dorinta omului de asi satisface dorintele
Daca e"ista anumite cauze trebuie sa e"iste si anumite mijloace de depasire.
!ijloace# ducerea unui mod de viata corect, folosirea corecta a cuvintelor, evitarea erorilor si a
minciunilor. !ai este o cale# inabusirea tuturor sentimentilor aducerea corpului uman la starea suprema
8irvana. &starea ideala'
coala 5oinista- promoveaza ideea ca sufletul trebuie sa biruie corpul. (firma ca omul este dominat de $ pasiuni
# dor de a trai si frica de moarte.
coala arvana- promoveaza edeea ca atit sufletul cit si corpul sunt compuse din particule. La nastere se
unesc, la moarte se divid. Ei spun placerile trebuie traite din plin
)rtodo"a- acre accepta autoritatea 1vedelor2 coala vendanta, coala 89a9a, coala :oga.
Filosofia China-problema ei spun ca lumea este vesnica si prezinta un tot unitar. +n centrul ei sta problema
corelatiei dintre om si societate, cetatean si stat, problema functionarilor statului. Compus din ; elemente# foc,
apa, pamint, lemn, metal. Filosofia din china- incearca de a lamuri lumea prin ea insasi fara a apela la fortele
supranaturale. Cauza miscarii < interactiunea dintre fortele contrare +n si +en caracteristica materiei.
Daosismul- totul se supune Dao &legii'. Dao este izvorul tuturor. )mul trebuie sa traiasca in conformitate cu
natura.
Confucianismul- problema functionarii statului & ca in familie'
Legista- omul este rau de firea lui, nicicind nu poate fi educat, trebuie impus prin lege sa respecte.
!oista.
5. "roblema temeiului ultim #n filosofia cosmologic a $reciei %ntice.
Problema temeiului ultim in filosofie cosmologica a /reciei antice.Pentru perioada cosmologica & sec. 7+ i.e.n.-
4-= i.e.n.' este caracteristica studierea cosmosului. Pentru filosofii din aceasta perioada este primordiala
problema temeiului ultim. Ei cauta raspuns la intrebarile# ce este universul> Din ce este constituit> De unde a
aparut> coala din !ilet? @hales este acel care promoveaza problema temeiului ultim, a substantei primordiale,
ce sta la baza universului.
@hales- la baza universului se afla apa, tot ce e"ista contine in sine apa, nimic nu poate e"ista fara apa
& spune asa, hrana tuturor vietuitoarelor si insasi caldura se iveste din apa- conditionata de mitologia
egipteana.
(lt reprzentant al scolii din !ilet < (na"imandru- temei ultim &principiu'- apeironul- este unic se afla in
miscare si este nedeterminat. 6eprezinta cauza oricarei nasteri si pierii, totul se naste si piere in el.
(peironul este vesnic, infinit.
(l treilea reprezentant al sc. Din !ilet. (na"imene- temei ultim aerulA cu apeironul aerul este principiul
de baza, inceputul intregii e"istente, Focul , norii, apa, pamint, pietrele- sunt in sine diverse stari ale
aerului. (er- divinitate.
P9thagora- temei ultim numerele-sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor, este o intruchipare a finitului
si infinitului.
3eraclit- temei ultim- focul. @ot ce e"ista este un foc , totul se naste din foc si se transforma in foc.
Lumea este un foc vesnic.
&. "roblema omului #n filosofia antic greac 'sofitii, (ocrate, "laton, %ristotel, )picur, stoicii .a.*.
!eritul sofistilor consta in aceea ca ei au reorientat filosofia de la cercetarea naturii la cunoasterea omului,
gindirii lui. +deile lor pot fi e"primate, prin $ ma"ime#2)mul este masura tuturor lucrurilor2. )amenii pot fi condusi
atit prin convingeri cit si prin violenta considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare
cunoscind $ lumi# sensibila si inteligibila.
ocrateB-1Cunoastete pe tine insuti2- omul trebuie sa se cunosac pe sine si numai atunci cunoscindu-se
pe sine numai atunci se poate atribui pe sine societatii- cunoscindu-si propria valoare. )mul este centrul
universului, omul se invesniceste prin ratiunea si sufletul sau.
Platon- ufletul conform conceptiei lui Platon este vesnic si nemuritor, dupa moartea corpului sufletul
nimereste in lumea ideilor pure , apoi se reincarneaza in alt corp. ufletul este compus din - parti# ratiune
&filosofii', vointa &ofiterii, soldatii' , sensibilitate &reprezentantii muncii fizice'
(ristotel- )mul dupa parerea lui este o fiinta sociala & animal rational si ca animal politic' < omul este
unica fiinta care gindeste.
Epicur- scopul vietii- este fericirea , ea se atinge prin satisfacerea necesitatilor naturale , prin atingerea
linistei supreme a sufletului. Filosofia lui Epicur < activitate ce duce la o viata fericita a omului.
toicii- )mul trebuie sa se supuna ordinii cosmice, el nu trebuie sa doreasca ceea ce nu e in puterea lui.
+l orienteaza pe om spre lumea interioara, spunind ca doar ei se poate gasi principalul si unicul sprijin.
+. Ontologia i gnoseologia #n concepia filosofic a lui "laton. ,n-tura despre lumea ideilor i lumea
lucrurilor sen!oriale.
Paradigma ontologica se refera la intelegerea lumii si e"istentei. +n e"plicarea realitatii Platon reiese din
recunoasterea lumii ideilor si lumii lucrurilor. (devarata lume, e"istenta este lumea ideilor si lumii
lucrurilor este numai umbra, copia imperfecta a lumii ideilor. Lucrurile senzoriale permanent apar si
dispar, se schimba si se misca, in ele nu-+ nimic stabil si adevarat. +deile sunt vesnice, infinite.
pecific este paradigma gnosiologica a lui Platon. El face deosebire clara intre cunostinte si pareri,
cunoasterea rationala si cea senzoriala. )biectul cunoasterii senzoriale, este lumea vizibila, lumea
lucrurilor, Conoasterea senzoriala ne da cunostinte si pareri. (devarata cunoastere este cunoasterea
rationala care are obiectul sau lumea ideilor. %Cunoasterea este reamintirea a ceea ce sufletul a privit in
lumea ideilor pure. (devarata cunoastere- accesibila filosofilor. Cunoasterea necesara pentru educare si
modul de trai corect.
.. Caracteristica general a filosofiei lui %ristotel. ,n-tura despre materie i form.
(ristotel considera ca obiectiv este lumea materiala, iar ideile sunt esenta lumii, reflectarea ei. Lumea materiala
este primara dar nu-+ identica cu materia. !ateria este materialul din care se formeaza lucrurile, obiectele
concrete sunt combinatie materiei si formei. !ateria-+ pasiva si forma- activa. Forma preceda materia in timp.
(paritia lucrurilor este 1formarea materiei in procesul careia participa 4 cauze# materiala, formala, afectiva si
finala. Ca si la Platon e"ista in lumea formelor o anumita ierarhizare care se incheie cu forma suprema-
Dumnezeu. !eritul lui (ristotel- a introdus o suma de concepte # materia , forma.
/. Caracteristica general a filosofiei medie-ale: etapele de de!-oltare i problemele principale.
Filosofia medievala contine urmatoarele perioade#
ec. +-+++ care se numeste apologetica
ec. +7-7+++ patristica
ec. 7+++-C+7 scolastica.
Caracteristici#)rientare generala si caracter religios &dominatie religiei si a bisericii'
(re un caracter propavaduitor
e e"clude subiectivitatea
Poarta un caracter retrospectiv- principala autoritate era antechitatea. (utoritatea suprema- biblia.
+nterpretarea simbolica si alegorica a realitatii
Principala problema in filosofia medievala a fost raportul dintre credinta si ratiune, religie si stiinta, filosofie si
teologie. Ea s-a rezolvat foarte original# prin formularea teoriei adevarului dublu# sunt adevaruri ale ratiunii
filosofice si adevaruri ale credintei, religiei. (sta a fost un fel de impacare intre religie si stiinta.
(pologetica- aparare- reprezinta aparatorii ai religiei crestine
Patristica- (ugustin, @ertulnen- provine de la cuvintul 1 parinte2 < activitatea unei pleiade de ginditori care
au elaborat dogmele invataturilor principale ale bisericii.
colastica- 1coala2- trebuie sa faca aceste dogme accesibile pentru oamenii neinstruiti si sa duca lupta
cu falsificarea religiei crestine. @oma dD(Euino.
10.Caracteristica general a filosofiei renascentiste: umanismul, filosofia naturii, filosofia social-politic.
@endinta oamenilor de a renaste valorile si idealurile antichitatii. )rientata spre om, caracter umanist.
Fmanismul- problema omului si locul lui in lume , unitatea lui fizica si spirituala. Cu aceasta problema se
ocupau scriitorii, pictorii, poetii% Dante (ligheri, Francesco Petrarea, Djovani *occacio. Fmanistii
dezvolta idei despre libertatea si demnitatea omului , despre valoarea vietii pamintesti. ocietatea trebuie
sa formeze un om mare capabil la un comportament binevoitor. Fmanismul este conceptia conform
careea omul este valoarea suprema si trebuie de creat conditii umane pentru dezvoltarea multilaterala si
armonioasa a fiecarei personalitati. )mul este zeificat, ma"imal se apropie de D-zeu. El este creatur de
el insusi,. +n sens restrins umanismul este o miscare ideologica continutul careia este studierea si
popularizarea limitilor, literaturii, artei si culturii antice.
Filosofia naturii- 5. *runo, /. /alilei . tudierea naturii era in strinsa legatura cu dezvoltare a modului de
productie, navigatiei marine, noile descoperiri geografice. copul filosofiei in conceptie reprezentantilor
consta in cunoasterea naturii reale , nu in cu noasterea lui D-zeu. Cazanus il apropie pe D-zeu de natura,
atribuindu-+ naturii calitati divine. Coperne- formuleaza conceptia heliocentrica conform careia pamintul
se roteste in jurul a"ei sale & zi, noapte'. se roteste in jurul soarelui. 5. *runo sistemul mostru solar este
numai unul din multiplele sisteme asemanatoare. +n univers e"ista infinit de sori, paminturi care se rotesc
in jurul planetelor. /alilei considera ca mecanica si matematica stau la baza tuturor stiintilor. Cartea
naturii- este scrisul in limba matematicii.
Filosofia social-politica < se refera la crearea teoriilor despre societate si relatii sociale, politica si relatii
politice , stat, formele de guvernare. 8. !achiaveli, !artin Luther, 5. *odin. !achiaveli neaga conceptia
religioasa conform careia statul depinde de biserica ca putere suprema. 8umai un stat puternic poate sa
faca ordine in societate. Pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune. 5. *odin- +nteresele
statului el le pune mai presus de religie. tatul rezolva problemele familiei. !onarhul este unirea si
absoluta sursa a dreptului.
00. Filosofia modern. Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice.
Filosofia moderna sec C7++, C7+++, C+C. ec C7++- secolul stiintei si revolutiilor stiintifice dar si secolul revolutiilor
filosofice. @emelia gindirii filosofice se transfera din sfera religiei in sfera stiintei.
Empirismul- doctrina filosofica cu referire la domeniul cunoasterii ce afirma ca e"perienta sensoriala este
unica sau principala sursa a cunoasterii. @oate cunostintele se bazeaza pe e"perienta, se dobindesc prin
e"perienta. Empirismul materialist- F. *acon, 3obbes, LocGe.- sursa e"perientei senzoriale este lumea
e"terioara. Empirismul +dealist < 3ume < e"perienta reprezinta totalitatea senzatiilor. Francis *acon
evidentiaza faptul ca in procesul cunoasterii omul se ciocneste cu anumite dificultati 1 cum sunt idolii si
notiunile false2 metoda proprie de depasire a tuturor obstacolelor in calea dobindirii de cunostinte era cea
a inductiei. Pentru a depasi acesti idoli. Empirismul este aproape de sensualism, opus-rationalismului.
6ationalismul- Descartes, Hant, pinoza. 3egel care face parte din curent filosofic cu referinta la
problema cunoasterii care recunoaste cunostinta drept baza a cunoasterii, deci se afla numai prin
ratiune. +zvorul cunostintelor- ratiune. Descartes- unica met. De cunoastere, indoiala- 1 !a indoiesc, deci
cuget, cuget deci e"ist2. Cunoasterea- activitate intelectuala a subiectului de a reproduce realitatea
obiectiv.
pinoza evideniazI - feluri de cunoastere# senzoriale < care ne dI cunotine neclare. cun. raionale < ne dI
cunotine despre modurile substanei. cun. intuitive < ne dI adevIrul. enzualism < &vine de la senzaie, simuri'
afirmI unicul izvor de cunoastere sunt senzaiile organelor de sim.
02. "roblema substantei filosofia modern: dualismul, monismul, pluralismul.
!onismul- conceptie care recunoaste ca temelie a e"istentului o substanI unicI fie ea materiale ori spiritualI. Jn
istorie a e"istat monism materialist i idealist. !onismul cautI izvoarele aciunii tot KnIuntrul lumii, Kn fantezia
omeneascI.
Dualism < concepie ce afirmI $ substane egale, $ Knceputuri Kn e"plicarea lumii < materialI i spiritualI.
6eprezentani# Platon, 6. Descartes. Pluralism- teorie ce admite o multitudine de Knceputuri ori tipuri de e"istenI.
E".# concepiile lui Democrit, Empedocle, (na"agora. Descartes i pinoza Knelegeau substana ca ultima
instanI a e"istenei. Pluralismul este o concepie filosoficI idealistI care neagI unitatea materialI a lumii,
susinKnd cI tot ceea ce e"istI constI dintr-o multitudine de entitIi izolate, independente una de alta.
03. Filosofia iluminismului european: omul, societatea, raiunea.
+luminismul cunoscut i ca ,,Epoca Luminilor2 este o micare ideologicI i culturalI manifestatI Kn sec. al C7+++-lea
Kn mai multe Iri europene, care pune accentul pe ideea LluminIrii2 maselor. ( evoluat mai KntKi Kn Irile care s-au
dezvoltat mai rapid i mai tKrziu Kn sud-estul Europei. Punctul de plecare a iluminismului poate fi consideratI votarea
de cItre parlamentul englez a LDeclaraiei drepturilor omului2 < primul act legislativ care consfinete suveranitatea
poporului, libertatea de gKndire i de aciune a omului . Principalele direcii a iluminismului european sunt# combate
iraionalitatea gKndirii i orKnduirea feudalI. militeazI gKndirea raionalI i egalitatea naturalI a oamenilor.
acioneazI pentru iluminarea maselor prin culturI i educaie. susine libertatea individului. 6eprezentani# Hant,
/oethe- /ermania. LocGe, 3ume <(nglia. Lomonosov < 6usia. +deile iluministe privind metodele pedagogice
pentru instruirea i educaia tinerei generaii au fost ilustrate de 6ousseau Kn lucrarea, devenitI celebrI, LEmile sau
despre educaie2
01. Filosofia clasic german 2 teoria cunoaterii ca e3presie acti-it. cunotinei.
Cuprinde o perioadI relativ scurtI de timp, anii M=2 ai sec. C7++ i anul ,N-, cKnd a murit 3egel. Cu toate acestea
reprezintI un punct culminant Kn dezvoltarea filosofiei germane, avOnd ca reprezentani pe Hant, 3egel, chelling.
Filosofia clasicI germanI a elaborat dialectica modernI, a dus contribuii considerabile la constituirea teoriei
cunoaterii, ca disciplinI autonomI&Hant', subliniind caracterul activ al cunoaterii. Filosofia cl. germ. a reflectat
marile transformIri sociale ale epocii i descoperirile tiinelor naturii. Principalele caracteristici# criticI materialismul
din sec. C7+++ ca fiind mecanicist. elaborarea metodei dialectice de gKndire. tendina de a transforma filosofia Kn
tiinI. continuitatea tradiiilor.
04. escoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana'de la 5ant,6egel*.
Dialectica- noiune filozoficI, care la origine Kn antichitate KnseamnI arta dialogului, mIiestria de a ajunge la adevIr
prin discuie. Prima breI Kn concepia metafizicI despre lume au fIcut-o reprezentanii filosofiei clasice germane
sec.C7+++-C+C. Hant prin teoria sa cosmologicI i evidenierea contradiciilor raiunii pure. 3egel, generalizKnd i
sistematizKnd ideile filosofice precedente el a elaborat un sistem dialectic armonios ce cuprinde toate sferele
realitIii. El a formulat principiile i legile fundamentale ale acestei dezvoltIri&legea unitIii i luptei contrariilor,
legea trecerii schimbIrilor cantitative Kn schimbIri calitative i invers, legea negIrii nega iei', a elaborat un sistem de
categorii ale dialecticii&esenI, fenomen, coninut, formI, cauzI, efect%'. Categoriile dialecticii sunt# singularul i
universul. forma i coninutul. esena i fenomenul. cauza i efectul. posibilitatea i realitatea, necesitatea i
KntKmplarea.
0&. Filosofia mar3ist.
H. !ar" pune la baza dezvoltIrii realitatea materialI. Jn filosofia mar"istI dialectica e KneleasI i ca teorie a
cunoaterii i ca logicI. Jn mar"ism se abordeazI un ir de probleme e"trem de importante referitor la e"istenI,
contiinI, legitIile dezvoltIrii i funcionIrii contiinei. Dezvoltarea societIii conform mar"ismului are loc ca
rezultat al luptei de clasI i contradiciile modului de producie. Lupta de clasI duce la lichidarea societIii cu clase
antagoniste i respectiv lichidarea e"ploatIrii. !ar"ismul a influenat puternic dezvoltarea gKndirii filosofice,
economice i social-politice a sec.CC.
,P. Filosofia lui %.(c7open7ouer si F.8iet!sc7e.
Jn concepiile lui chopenhauer, 8ietzche apare scepticismul, o convingere cI cunoaterea i procesul de cIpItare
a adevIrului sunt acesibile nu fiecIruiindivid. chopenhauer subliniazI cI principala i singura diferenI dintre om i
animal este aceea cI# omul gKndete prin concepte. )mul este caracterizat ca un element metafizic i instinctul
metafizic, ce nelinitete mintea omeneascI este e"primat prin nevoia de a-i potoli mirarea. 8ietzche dezvoltI
conceptul supraomului, care presupune Kncrederea Kn progres. El spune cI dupI cum omul s-a dezvoltat din speci
inferioare, tot astfel se poate presupune cI i din el se va nate o nouI Kntruchipare de viaI care Kl va depIi.
Construiete o filosofie a vieii Kn centrul cIreia este omul, creator de culturI, Kndeosebi geniul. La 8ietzche omul nu
etse cu adevIrat om dacI nu se strIduie sI fie ceea ce nu poate fi.
0.. Fiosofia sec.99.
Filosofia contemporanI este conceputI ca analiza logicI a tiinei, a refleciei asupra trIirilor personale, ca imagine
a lumii obiective. Cu alte cuvinte filosofia contemporanI prezintI o multitudine de orientIri, curente, sisteme ce
interacioneazI i KnregistreazI KmpreunI o dinamicI. Jn filosofia contemporanI sunt puse un ir de probleme, care
au un caracter general-uman# lumea i locul omului Kn ea, esena omului i menirea lui Kn lumea contemporanI,
individul i ominirea, soarta civilizaiei umane, problemele globale. Pozitivism < reprezentantul curentului este
(uguste Conte. (pare la mijlocul secolului trecut. 8eagI rolul filosofiei ca concepie generalizatI despre lume i se
limiteazI la tiinele concrete, confirmate de e"perienI. Problemele filosofiei < fIrI sens. 8eopozitivismul < anii $=
ai secolului nostru, reprezent.# 6ussel, (ustine, !oore. Ei Knlocuiesc filosofia cu analiza logicI a limbajului tiinei i
considerI tiinifice numai acele probleme care au o soluionare e"perimentalI, logicI. Curentul dat a avut influenI
asupra fizicienilor, logicieni etc. E"istenialism < se ocupI cu problema e"istenei, principala problemI caIreia este
antalogia. E"istena este ceva intern care permanent trece Kn e"tern. tucturalism- absolutizeazI metoda
structuralI, el considerI obiectele ca sisteme, ansambluri organizate de elemente. ) structurI se reprezintI ca un
tip sau un model ideal.
0/. %pariia i de!-oltarea g#ndirii filosofice in :oldo-a.
/Kndirea filosoficI din !oldova cunoate o cale lungI de dezvoltare. 7eacuri de-a rKndul Kn !oldova Kn lipsa unei
filosofii teoretice, Knelepciunea popularI reprezenta vechea noastrI filosofie. Creaia popularI < constituia baza
gKndirii teoretice. Legendele i folclorul reflectI concepie popularI despre crearea universului, a omului, lumii.
Perioada iniialI de dezvoltare a gKndirii filosofice din !oldova purta un caracter mitologico-religios. Literatura,
cronicile bisericeti, letopiseele au devenit purtItorii concepiei despre lume. /rigore Freche- LLetopiseul Irii
!oldovei2 < istoria joacI un rol important. !iron Costin- LDe neamul moldovenilor2 < originea neamului. Dimitrie
Cantemir- concepia lui despre lume s-a format sub influena teologiei ortodo"e, filosofiei stoicismului scolasticii
medievale. ( fost primul care a incercat de a formula o termenologie filosoficI romOnI. La baza lumii stau 4
elemente# apa, aerul, focul, pImKntul. Dezvoltarea economicI a !oldovei din sec. C+C a constituit o premisI
obiectivI a studierii bogIQiilor naturale ale QIrii, dezvoltIrii RtiinQei Ri KnvIQImKntului, a pregItirii specialiRtilor din
diferite domenii Ri mai ales pentru industrie Ri agriculturI. ecolul C+C Kn !oldova este secolul iluminismului.
6eprezentanQii lui luptau pentru instaurarea lumii raQionale, societIQii bazate pe egalitate, libertatea politicI
drepturilor civile. Din iluminiRti fac parte /h. (sachi, C.tamati, C.8egruzzi, ( Donici, ( 3Kjdeu, !. HogIlnicianu, *.P
3aRdeu R.a. Jn operele sale ei criticau neajunsurile societIQii e"istente. Fn loc deosebit ocupI ( 6usso, 7.
(lecsandri, ! Eminescu, care luptau Kmpotriva feudalismului Ri e"ploatIrii naQionale. LucrIrile lor conQin idei social-
politice Ri filosofice, gKnduri despre om, naturI, locul Ri rolul lor Kn viaQa societIQii, despre monarhie Ri formele
guvernIrii statale, despre religie Ri proceduri juridice R.a.
2;.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.8otiunea de e3istenta si materie ,formele lor.Obiecti-itatea
materiei si obiecti-itatea spiritului.
)ntologia este tiina despre e"istenI. E"istena este noiunea cea mai generalI care cuprinde tot ce fiineazI
independent de voina omului, tot ce e"istI# realitatea material obiectivI, valorile spirituale i e"istena omului.
E"istI diferite tipuri de e"istenI#a naturii i a lucrurilor Kn naturI. a omului. spiritualI &procese i contiente'. socialI.
)3istenta este tot ceea ce e"ista ,tot ceea ce este,indiferent de forma pe care o are#materiala sau ideala,indiferent
de faptul cine este purtatorul acestei forme.E"istenta reprezinta insasi faptul de a fi,de a avea o realitate obiectiva.
!(@E6+( este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.Din perspectiva
fizicii,materia apare sub forma de substanta sau energie,din perspectiva filosofica,materia este tot ceea ce ne
inconjoara,trasaturile sale definitorii fiind#masa,necesarul de spatiu,structura interna si energia termica,interna a
materiei.Ea se intilneste in asa stari de agregare ca#lichida,solubila si gazoasa.Caracteristicile principale ale
materiei#-masa,-volum,-structura.
20. (paiul i timpul. <impul i spaiulsocial.
paiul este modul de e"istenta a materiei ce e"prima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere,
dimensiuni, structuralitate si interactiune. @impul este modul de e"istenI a materiei care reflect durata, succesiunea
schimbIrii i dezvoltIriisistemelor material. paiul i timpul sunt Knsuiri a obiectelor material i ele nu pot e"ista Kn
afara materiei. Din acest punct de vedere puten evidenia spaiul i timpul astronomic, fizic, biologic, psihic i social.
@impul social < caracterizezI durata, succesiunea activitIilor umane i relaiilor sociale Kn dezvoltarea proceselor
sociale. @impul social este diferit de la o epocI la alta. paiul social are un sens uman. Poate fi Kneles numai
luKndu-se Kn considerare activitatea omului. tructurile spaiale sociale se formeazI datoritI activitIii oamenilor.
(ristotel considerI cI spaiul este suma locurilor pe care le ocupI corpurile i cI atKt material cKt i spaiul ar fi finite.
3egel < spaiul i timpul ca fiind $ categorii ale ideii absolute. Hant considerI cI Kn lumea ociectivI nu e"istI spaiu
i timp.

22.:iscarea si formele ei.8otiunea de progres si regres.
!iscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Fnivers. +n calitate
de categorie filosofica presupune e"aminarea diferitor schimbari, de la deplasari mecanice pina la procesele de
gindire. !iscarea este un mod fundamental de e"istenta a materiei, un atribut esential al acesteia si consta in
totalitatea schimbarilor, proceselor, sistemelor materiale care constituie universul. +n dependenta de modul de
organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare# mecanica, fizica, chimica, biologica, sociala.
!icarea mecanicI- deplasarea corpurilor Kn spaiu. !icarea fizicI- mecanica moleculelor, e".#temperatura,
sunetul, lumina. !icarea chimicI < fizica atomilor, reaciile de o"idare i reducere. !icarea biologicI < chimia
proteinelor, metabolismul, viaa. !icarea socialI < include viaa material, totalitatea relaiilor sociale.
Progresul este o dezvoltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de schimb calitativ, de la
inferior spre superior. Progresul presupune o imbogatire a caracteristicilor, o apropiere fata de un anumit
obiectiv. 6egresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor, a fenomenelor realitatii, la fel ca si
progresul, regresulare un character relative.
23.)senta dialecticii si legile ei.
ialectica &grec. dialegomai - KntreQin o conversaQie, disput' - noQiune filosoficI, care la origine Kn antichitate
Knseamna arta dialogului, mIiestria de a ajunge la adevIr prin discuQie, prin descoperirea contrazicerilor Kn
raQionamentul oponentului. Dialectica filosofilor greci din acea perioadI purta caracter spontan. Cel mai mare
dialectician al /reciei antice 3eraclit afirma cI totul e"istI Ri concomutent nu e"istI, deoarece totul curge Ri se
transformI necontenit, apare Ri dispare. E bine cunoscutI ma"ima lui 1Panta rei2 &1totul curge2'. Lumea, dupI
3eraclit, este constituitI din contrarii, iar lupta dintre contrarii este cauza dezvoltIrii. ocrate privea dialectica ca
mIiestria de afla adevIrul prin ciocnirea pIrerilor contrare, modul de a duce o discuQie RtiinQificI. Platon numea
dialectica metodI logicI care cu ajutorul analizei Ri sintezei duce la cunoaRterea adevIratului e"istent < ideilor.
(ristotel KnQelegea dialectica ca mIiestria demonstrIrii Ri respingerii Lui (ristotel Ki aparQine meritul de a defini Ri
cerceta formele esenQiale ale gKndirii dialectice. Dialectica Kn aceastI perioadI este KncI foarte primitivI Ri
simplistI,deoarece filosofii greci antici mai mult atrIgeau atenQia asupra miRcIrii Ri a legIturilor dintre lucruri, decKt
asupra a ceea ce se miRcI, se transformI Ri se leagI. Ei nu ajunseserI la descompunerea obiec-telor Ri
fenomenelor naturii Kn pIrQile componente Ri la analiza lor, fIrI de care este imposibilI cunoaRterea profundI Ri
multilateralI a lor.
=egile dialecticii sunt cele mai generale legi ale dezvoltIrii naturii, societIQii Ri gKndirii umane. Legea este
reflectarea legIturilor Ri relaQilor dintre obiecte Ri fenomene care au un caracter intern, stabil, repetabil, esenQial.
=egea trecerii sc7imbrilor cantitati-e #n calitati-e - una dintre legile fundamentale ale dialecticii, conform cIreea
schimbarea calitIQii obiectului are loc atunci, cKnd acumulIrile schimbIrilor cantitative ating o anumitI limitI.Pentru
medicinI aceastI lege are importanQI Kn KnQelegerea proceselor patologice, diferenQierea lor Ri determinarea tacticii
tratamentului.
=egea unitii i luptei contrariilor - una din legile fundamentale ale dialecticii, care dezvIluie sursa automiRcIrii Ri
dezvoltIrii obiectelor Ri fenomenelor. Ea e"primI esenQa, 1nucleul2 dialecticii, deci reflectI procesele din profunzime,
de la nivelul esenQei. +zvorul dezvoltIrii este contradicQia dialecticI. )rice obiect Ri fenomen prezintI unitatea Ri lupta
pIrQilor contrare. Contrariile sunt acele laturi Ri tendinQe ale obiectelor Ri fenomenelor ce se e"clud Ri se
condiQioneazI reciproc. Ele au caracter obiectiv Ri universal Ri interacQiunea lor formeazI contradicQia dialecticI.
ContradicQia dialecticI e"istI Kn toate obiectele Ri fenomenele, se schimbI numai stIrile lor, parametrii cantitativi,
caracterul contradicQiilor Ri semnificaQia lor pentru sistem. Laturile ei sunt unitatea Ri identitatea &armonia',
deosebirea Ri contrariul &disarmonia', contradicQia &conflictul, lupta'. ContradicQia dialecticI acutizKndu-se duce la
conflict, iar ultimul cu necesitate trebuie sI fie rezolvat. Jn procesul rezolvIrii contradicQiilor se lichideazI numai acele
momente care s-au Knvechit Ri frKneazI dezvoltarea. Cu rezolvarea unor contradicQii apar altele Ri asta are loc
permanent.
=egea negrii negaiei - proces a dezvoltIrii, conform cIruia vechiul este negat de cItre nou, iar noul la rKndul sIu
este negat de ceva Ri mai nou. 8egarea dialecticI este categoria filosoficI care e"primI momentul de legIturI,
succesiune a diferitor etape, stadii Kn procesul de dezvoltare a realitIQii. Dezvoltarea este un proces de trecere de la
o calitate la alta, de la vechi la nou, de la interior la superior.
21. eterminismul si indeterminismul.8otiunea de lege.Clasificarea legilor.
Jn literatura filosoficI prin determinism se desemneazI pe de o parte caracterul determinant al proceselor din
univers i mecanismele proceselor de determinare. Jn literature filosoficI KntKlnim cel pu in - modalitI i de concepere
i definire a determinismului. ,'modalitatea descriptivI. $'modalitatea e"plicativI&teoria cauzalitI ii'. -'modalitatea
globalI&e"primI sensul i ordinea lucrurilor'. Legea- categorie filosofica care e"prima raporturile esentiale necesare,
generale, relativ stabile si repetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen . Legile se clasificI# Kn dependen I
de gradul de generalitate# legi particulare&Kntr-o anumitI sferI'. legi specifice&cazuri pariculare'. Jn depende I de
sfera de ac iune# ale naturii, ale societI ii, ale gKndirii. Jn dependen I de caracterul ac iunii# legi statistice, legi
dinamice.
24. 8otiunea de constiinta.(tructura constiintei."roblema constiintei in filosofie si psi7ologie.
Con tiin a- Knsu ire a materiei superior organizatI, func ia superioarI a creierului, specific oamenilor i legatI cu
vorbirea. Este capacitatea omului de a se eveden ia pe sine Knsu i din lumea KnconjurItoare, de a- i da seama
despre lumea sa internI. tructura con tiin ei reprezintI o totalitate de procese psihice cognitive, affective. 8ucleul
con tin ei este gKndirea, intelectul. Con tiin a este imposibilI fIrI cuno tin e.
Gindirea este capacitatea de analiza si sinteza, de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. Aceasta ne da
informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. Gindirea umana are un caracter abstract, generalizat, ea se exprima prin notiuni.
Emotiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii, ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului.
Vointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului, este un autocontrol a personalitatii. La
animale si copii mici nu exista vointa, ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate.
26.Constiinta de sine :esenta,caracteristica,manifestarea.
Constiinta de sine este capacitatea individului de a se intelege si aprecia pe sine insasi ca subiect cunoscator, simtitor si activ,
reprezentind astfel prima etapa a dezvoltarii constiintei. Contiina de sine capacitatea individului de a se !nelege i aprecia pe
sine !ns"i ca subiect cunosc"tor, simitor i activ. #ormarea contiinei !ncepe de la reflectarea propriei sale existene corporal",
psi$ic", social". %n dezvoltarea individului ea se !ncepe a forma de la v!rsta de & ani i presupune anumite etape de cunoatere pe
sine !ns"i. 'eosebirea sa de alii se !ncepe de la !nsuirea numelui s"u, corporalit"ii sale, dispoziiei i st"rilor sufleteti,
aciunilor sale i calit"ilor personale. (rm"toarea etap" este evidenierea sa din lumea !ncon)ur"toare, orientarea i !nelegerea
locului s"u !n aceast" lume, !nelegerea sa ca reprezentant a anumitui grup social, colectivit"i. Etapa superioar" este legat" de
apariia eului ca personalitate i se manifest" nu numai prin distincia sa de alii i mediul !ncon)ur"tor, dar i aprecierea sa ce se
manifest" prin aa noiuni ca ruinea, cinstea, demnitatea, datoria .a. Este important de a avea !n vedere succesiunea dezvolt"rii
contiinei de sine i respectiv personalit"ii pentru a !nelege ordinea i complexitatea dezvolt"rii procesului patologic. Aceea,
ce !n procesul filogenezei i ontogenezei se formeaz" !n ultimul r!nd, !n caz de patologie se distruge primul. *pre exemplu, la
bolnavi cu patologie psi$ic" !n primul r!nd se deregleaz" aa calit"i ca cinstea, demnitatea, ruinea, pe urm" se tulbur"
orientarea !n timp, spaiu i lumea !ncon)ur"toare, iar !n ultimul r!nd se deregleaz" percepia la nivelul corporalit"ii.
2+.Contientul i incontientul. ,n-tura lui (.Freud i neofreidismul.
2 ni-eluri ale constiintei: constient si inconstient.
8i-elul constient include acele procese psi7ice de care noi ne dam seama le intelegem, se gaseste in centru
atentiei noastre.>nconstient este domeniul al psi7icului ce consta dintr-o totalitate de procese operatii si star
ice nu sunt repre!entate in constiinta subiectului.Fenomenele inconstientului nus ce-a misterios ce tot acea
acti-itate a sistemului ner-os superior care in momentul dat nu se gaseste in centru atentiei constiente, nu
se resimte de indi-id.O conceptie specifica despre constient a fost de!-oltata de Freud care absoluti!a
inconstientul si instinctele. >nclinatiile inconstiente formea!a continutul emotiilor si trairilor. upa parerea
lui Freud psi7icul omului este format din 3 ni-eluri
0*)ul ambrige-aici domina pasiunile ba!a inconstientei
2*)ul-sfera fenomenului constiintei
3*(uper )ul- Cen!ura, lumea normelor sociale
2..Contiina i limba. Contiina i memoria. >ntelectul artificial i modelarea procesului de gndire.
<otalitatea elementelor structural ale constiintei apar si se di!-olta in procesul muncii. )le se materiali!ea!a
mai intii de toate in limba si -orbire. =imba este un s?stem obiecti- deosebit in care se imprima e3perienta
social istorica, se acumulea!a conostintele, se imbogatesc personalitatea cu acele -alori care au fost
elaborate. =imba@ul este un mod de comunicare intre oameni constribuie la formarea structurilor logice,
mi@loc intre gindire si obiect, -erificare a conostintilor, de argumentare. Constiinta este memorie, fara de
care nu am a@unge la identitatea de noi insine sau ne-am pierde. :emoria constribuie un fel de trasatura de
unire intre ce am fost si ceea ce sintem in pre!ent si spre ceea ce aspiram sa fim in -iitor, este identitatea
eului nostru. An om care si-a pierdut memoria, si a pierdut in mare parte constiinta. Cunoasterea gindirea se
manifesta ca un process creator. $indirea creatoare presupune capacitatea omului de asi formula probleme
si de a le oferi solutii.
2/.$noseologia ca teorie a cunoaterii. (ubiectul i obiectul cunoaterii.
Cunoasterea este un proces de productie al cunostintelor. "rocesul cunoasterii repre!inta un act care are
loc in cadrul constiintei indi-iduale, care folosind cunostinte initiale produce alte noi. Cunoasterea este
proces dialectic contradictoriul al reproducerii treptata in constiinta. Cunostintele sunt re!ultatul acti-itatii
cogniti-e a omului, ele apar si functionea!a in procesul acti-itatii practice a omului. "rocesul cunoasterii
presupune un obiect si un subiect. Obiectul este acea parte a realitatii spre care este orientate acti-itatea
subiectului. )l e3ista idependent de subiect. (ubiectul poate fi atit un indi-id luat aparte cit si un grup de
persoane. >n procesul cunoasterii obiectul si subiectul se afla intro permanenta interactiune.
3;.Cunoaterea tiinific, specificul i structura ei. )pistemologia. "aradigma tiinific.
Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita treapta de de!-oltare a societatii urmarind descoperirea legilor
structurilor profunde. %u un c7aracter s?stematic si metodic, re!ultatele fiind organi!ate in sisteme logice
autonome. )le cercetea!a mecanismele principiile si legitatile cunoasterii. )pistemiologia este teoria
cunoasterii stiintifice, este o ramura a filosofiei care se ocupa cu originea natura metodele scopurile
cunoasterii stiintifice. "aradigma stiintifica este un set de idei caracteristice impartasite de o comunitate de
sa-ant care ser-esc drept model pentru formularea si re!ol-area problemelor teoretico-stiintifice. )a
repre!inta un anumit stil de gindire ce determina o etapa concreta a de!-oltarii stiintei.
31.Logica si metodologia cunoasterii stiintifice.Specificul cunoasterii economice.
Logica si metodologia cunoasterii stiintifice studiaza raportul dintre logica si metodologie.Logica stiintei reflecta logica
structurilor stiintifice, reprezinta teoria principiilor pe baza carora se organizeaza investigatia stiintifica.Logica stiintei
abordeaza problema metodelor si formelor cunoasterii stiintifice, natura descoperirelor stiintifice,dialecti+a traditiei si inovatiei
in procesul cunoasterii stiintifice.Logica stiintei analizeaza ansamblul bine ordonat de propozitii ale sintaxei logice ale
limba)ului.Logica stiintei se ocupa cu analiza formala si confruntarea diferitor notiuni stiintifice intre ele cu scopul de a le
evidentia sensul, corectitudinea formala,legaturile si valoarea relative a adevarului.,roblema fundamentala a logicii stiintei este
cercetarea legaturii ce se stabileste intre cunostintele data si cele noi, atat la etapa elaborarii ipotezelor cat si la etapa verificarii
lor.Ca metodologie generala a cercetarilor stiintifice logica stiintei cuprinde metodele utilizate in procesul descoperirii si
sistematizarii cunostintelor.,rintre acestea mentionam analiza si sinteza, inductia si deductia,observatia,experimentul,
ipoteza,modelarea,formalizarea, etc.'e asemenea sunt studiate procedeele-generalizarea,abstractizarea,analiza, sinteza, definitia,
observatia, experimentul, preclucrarea datelor experimentale.(nitatea logicii si metodologiei stiintei este observata de Aristotel,
cugetatorul care in lucrarea ./0rganonul// analizeaza aspectul logic ce instrument apriori in activitatea savantului.Logica este
utilizata de Aristotel cu scopul de ai oferi stiintei forma demonstrativa,iar opiniei forma argumentarii.
32."roblema ade-rului #n tiina i filosofie. Obiecti-itatea ade-rului. %de-rul i credina.
%)B%CA= )(<) O C%<)$OC>) F>=O(OF>C% C) B>D)%D% COC)("O8)8<% %)CB%<% % >:%$>8>> CA
OE>)C<A=, % CA8Ostintelor cu realitatea. :i@loacele de destinatie intre ade-ar si fals si de a califica ce-a ca
fiind ade-arat sunt:
0*Catiunea
2*>ntelegerea
3*=egi logice
%de-ar stiintific este ade-arul dobindite si do-edite de stiinta e3perimentata este e3act incomplete.
%de-ar filosofic este mai radical mai esential , atributul ade-arului stiintific. "oate e3ista ade-ar material
formal metafi!ic. %de-ar a credintii sau a unei opinii. %de-ar absolut este coincidenta absoluta a obiectului
cu imaginea. %de-ar obiecti- este cel ce nu implica atitudinea subiectului.
33.(ocietatea ca obiect de studiu al filosofiei. (tructura societii, elementele ei.
(ocietatea desemnea!a ansamblul in care este integrate -iat afiecarui om cu preocuparile, dorintele si
actele sale. (ocietatea este un comple3 unital, s?stem integrat de relatii intre oameni. 5ant afima ca omul se
poate reali!e in cadrul societatii. 6egil afirma ca omul are ne-oie de semen pentru a fi recunoscut. (tructura
societatii constituie subectii sociale, relatii dintre oameni, institutiile sociale, acti-itatea umana. "rincipalele
sfere ale societatii sunt: sfera economica, sfera politica, sfera sociala, sfera spirituala.
31.(istemul economic al societii. )conomia ca scop i mi@loc de e3isten a societii.
(fera economica este una dintre ce le mai fundamentale ce cuprinde productia, sc7imbul si consumul
bunurilor. >mportanta sferei economice re!ida faptul ca ea creea!a o ba!a materiala a societatii, influentea!a
stratificarea sociala procesele politice si sfera spiritual 'cultura*. >mportanta sferei economice pentru
societate este satisfacerea ne-oilor omului de 7rana, adapost imbracaminte, de aparare constituie
obiecti-ul prim al acti-itatii economice. )conomia se ocupa tot mai mult pentru a gasi mi@loacele si solutiile
optime pentru a obtine cel mai mare randament cu cel mai mic effort.
34.(ocietatea i natura, corelaia lor. "robleme ecologice contemporane, biosfera i noosfera.
8atura si societatea e3ista ca un tot intreg care in permanent interactionea!a. (ocietatea Constituie o
treapta in de!-oltarea naturii dar ea se condce de legile sale proprii. Cel mai -ec7i mod de interactiune
social natura: este modul coie-oluti--culegetor. 8otiunea de natura este una larga si inglobea!a si lucrulire
din natura: lumina, stelele indepartate, transformarilor reciproce ale particulelor, intinderile nemarginite ale
oceanelor. Eiosfera este in-elisul pamintului cuprins de -iata si dotat cu o organi!are geologica si fi!io-
c7imica specifica. Eiosfera include organismele -ii inclusi-e omul si mediul ambient. Odata cu aparitia
societatii umane biosfera poate fi transformata in
noosfera 2 ea constituie in-elisus <errei ce cuprinde sfera interactiunii naturiisi societatii pe ba!a actiunii
rationale a omului. Cunoscind legitatile naturii si perfectionind te7nologiile omenirea de-ine o forta
constienta de transformare a spatiului planetar si cosmic. 8oosfera are tendinta de a se largi permanent.
3&.(istemul social i politic al societii.
"rin s?stem politic inlegem acest s?stem partial al societatii ce cuprinde ansamblu relatiilor institutiilor
conceptiilor, comunicatiilor de natura politica prin care se asigura organi!area, functionarea si conducerea
societatii. (ocietatea se pre!ice ca un s?stem social global care este structurat in subsisteme care
constituie la rindul lor sisteme de sinestatatoare cu structure, mecanisme si functii proprii. in cadrul
oricarui s?stem social global cele mai importante sunt partiale: s?stem politic, s?stem economi,
informational, spiritual, militar. Conceptul de sistem politic sa impus sub notiunea de ,, organi!are politicaF.
3+.Caportul dintre natural i social #n om. 8oiunile de indi-id, indi-idualitate, om, personalitate.
Omul traiste si isi desfasoara acti-itatea intrun mediu natural si social. %ristotel spunea ca omul este
natural, o fiinta politica destinata de a trai in societate . 8atura il impinge pe om spre asocieri. "rin >ndi-id se
intelege ce-a singular in sens spatial temporal, se foloseste cu referire la oameni. "rin indi-idualitate se
intelege totalitatea particularitatilor specific unui indi-id sau unei persoane care deosebesc un indi-id de
altul, persoana cu insusiri morale sau intelectuale deosebite. "rin personalitate inlegem trasaturi
emotionale, cogniti-e si GGGGG.
-M.)biectul si problematica antropologiei filozofice,notiulele ei de baza.Principalele conditii filozofice despre om.
(ntropologia-ea studiaza problematica omului sub aspectele sale cele mai generale prin sintetizarea datelor tuturor
stiintelor particulare despre om.e ocupa cu studiul stiintific al omului.tudiaza toti oamenii din toate epocile si
trateaza toate dimensiunele umanitatii.+n centrul antopologiei-este ideea de cultura.
Principalele teorii antopologice ale epocii sunt cele datorate lui 3.pencer&organismul social',Harl
!ar"&determinismul social si evolutia umanitatii#ca lupta intre clase',@a9lor&definirea culturii'.
Conceptia crestina despre om-reiese credinta ca omul este ultimul si cea mai superioara dintre creaturile
pamintesti.
-N.ensul si scopul vietii omului.Fenomenul alienarii.
Problema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie.ensul vietii este cel pe care ni-l atribuim.ensul se
constituie in noi insene fiindca rezultatul interactiunelor structurilor constituante ale constiintei.+n prim aspect in
abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei,de a medita asupra
urmatoarelor chestiuni#are valoare viata>merita ca sa fie traita>
Camos afirma ca sensul vietii este cea mai prezenta dintre chestiuni.
7iata are valoare daca e traita in conditii umane,daca e luminata de constiinta de sine a omilui,daca dobindeste un
sens,dar viata poate dobindi sensul numai prin activitatea umana.
ensul vietii-un produs social.
4=.("iologia-esenta si notiunele de baza.@ipuri de valori si dealectica lor.7alori general umane.
("iologia-obiectul a"iologiei il constituie studierea valorilor generece si a legaturilor generale ale sistemelor de
valori.
Fniversul valoric semnifica cea ce este omul prin valorile create sic ea ce poate fi si trebuie sa devina omul prin
idealurile,inspiratiile,proiecte,dorinte.
7alorile sunt realitatea artificiala constituita de om in procesul realizarii unor aumite scopuri.
7alorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,orienteaza,motiveaza si regleaza actiunile,gindirea si
comportamentul uman.
Ea este proprie subiectului.
Lumea valorilor este credinta omului si reprezinta o dimensiune esentiala a e"istentei umane.
4,.Cultura ca obiect de studiu a filosofiei.Cultura si societatea,subcultura,contracultura.
Cultura cuprinde 1intregul mosaic al creatiei umane2.
+n cultura intra tot ce a creat,a conservat si a difuzat ca valoare mintea omineasca din momentul cind a facut primul
pas desprinzindu-se de natura.
Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul process de afirmare a sa ca
fiinta sociala.
Deosebirea dintre cultura si natura#
-daca natura este stiinta obiectiva independenta de constiinta,cultura este stiinta constientizata.
-procesele din natura se manifesta spontan.)rice act de cultura necesita componenta spirituala.
-realizarile culturale,traiesc prin oameni.
-natura este supusa unor cause,legi,necesitati%cultura apare ca o e"presie a libertatii umane ca rezultat al
succesului repurtat de om.
4$.cultura de masa si cultura de elita.Cultura si globalizarea.
@oata viata sociala este dominate de cultura.Din aceasta cauza pretutindeni traiesc oameni ei creeaza cultura
nee"istind societati aculturale si aici macar indivizi lipsiti de cultura.)rice societate are cultura,oricit de simpla ar fi
ea.
Dezvoltarea culturii reprezinta intotdeauna rezultatul unitatii continuitatii si discontinuiitatii.
4-.Cultura si civilizatia#unitatea si deosebirea.Contradictiile civilizatiei comporane.
8otiunea de cultura se afla in strinsa legatura cu cea de civilizatie.Cultura constituie masura dezvoltarii
personalitatii umane.
Cultura si civilizatia sint concepte in actiune,nu orice valoare culturala rezulta din faptele civilizatiei dar orice
fenomen de civilizatie presupune valori culturale.
/radul de civilizatie se apreciaza nu numai dupa amploarea activitatii culturale dar si de masura in care patrimonial
cultural,artistic sau stiintific transforma conditiile e"terne de viata ale oamenilor.
Fnii savanti,cultura o opun civilizatiei.Considera ca stiinta si tehnica dezvoltindu-se in sinul civilizatiei este ostila
culturii.
44.8otiunea de morala.tructura moralei.pecificul normelor morale.
!orala-un sistem de norme,idealuri,cerinte care caracterizeaza anumite comunitati sociale si de aceea morala are
intotdeuna un caracter istoric.
-un set de reguli,norme de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala.
La baza moralei-sta constiinta de sine,constientizarea de catre individ a propriei sale valori in raport cu valorile
altora.
8ormele morale se manifesta in toate domeniile de activitate.
8orma morala este datoria autoimpusa de catre fiecare constiinta libera si care ii cere omului sa vrea prin tot ceea
ce gindeste si face sa fie om la nivelul ma"im al posibilitatilor sale.
8ormele morale se bazeaza pe autonomia vointei,fiind impuse de constiinta morala,sunt insotite de sanctiuni
spirituale si au drept fire sociala promovarea unui ma"imum de societati.
4;.Etica de afaceri#esenta si principii fundamentale.
Etica in afaceri este studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatile si scopurile
intreprinderii comerciale.
8u este un standard normal separate ci este studiul modului in care in conte"tul afacerilor pune persoanei morala.
Etica in afaceri este studiul situtiilor,activitatilor si deciziilor in care se ridica probleme in legatura cu ceea ce este
moralmente bine si rau.
4S.6eligia ca fenomen social si cultural.6aportul dintre morala si alte forme ale culturii#religia.juirsprudenta,stiinta.
!orala este in corelatie strinsa cu religia de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele,idealul,faptul de a fi
politicos
!orala si jurisprudenta#
(tit regulile morale cit si cele juridice sunt reguli normative,care se aplica in mod descriptiv relatiilor sociale.
(ceste reguli au un caracter necesar si constringator,care trebuie sa fie constientizat de catre orice fiinta rationala.
!orala si stiinta#
Chiar daca nu simt strins legate totusi.pe de o parte,principiile morale pot influenta activitatea profisionala a
savantilor iar pe de alta parte morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale.
4P.6eligiile mondiale#particularitatile,unitatea si deosebirea dintre ele.
Crestinismul-este o religie universala ,construita pe temeiul credintei in Cristos ca fiu al lui Dumnezeu trimis ca sa
ne rascumpere din pacat.)mul creat dupa chipul lui Dumnezeu.
+ndoism-religia poporului evreu,poate fi considerate cea mai veche dintre religiile moneteiste.
3enduismul-scripturile hinduse sub numele de 7eda,povestesc originile lumii,vieghe zeilor.8u e"ista despre
Dumnezeu o idTe unica.)mul e print ca fiinta impersonala.
+slamul-religia musulmanilor,Dumnezeu este unic si este numit (lah.Cartea sfinta a lui +slam-Coranul.Carte sfinta
<contine solutii pentru toate problemele omului,toate sperantele vietii.
*udismul-buda,e"tins la nivel mondial,care este sensul vietii.
@aoismul-religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta.@ao-lege a cerului.
Principiile acestei tendinte pot fi descoperite in ritmurile legate de apa,gaz,foc.
Confucianismul-fondat de Confucius.
*rohmanismul.
)rice religie se bazeaza pe credinta.Credinta este convingerea despre e"istenta lui Dumnezeu,este atitudinea
emotionala parsonala catre lume.Credinta religioasa specific#lumea supranaturala este adevarata lume,ca ea este
primordiala.
4M.6eligia si stiinta.6eligia si libera cugetare.Locul si rolul religiei in conte"tul civilizatiei contemporane.
Din timpurile stravechi pe om l-a interesat problema originii sale.(stazi e"ista doua pareri#-evolutie&Charles Darvin'
-creatie&*iblia'
tiinta si religia sunt doua e"emple ale dorintei omului#de a cunoaste adevarul dar e"ista si o diferenta semnificativa
intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel a adevarului religios.
@ocmai de aceea de-a lungul timpului cele doua au fost in conflict,datorita ipotezelor si conceptiilor diferite care le
promovau.
/ioGdono *runo-a fost ars pe rug pentru conceptiile pe care le promova.
Liber-cugetator este acela care isi formeaza opiniile bazindu-se pe fapte pe care le vede.
Ea sa manifestat cu respingerea doctrinelor religioase impuse de biserica pe parcursul timpului.
Liber cugetator-cere libertate deplina de gindire,e"presie,publicare si actiune.