Sunteți pe pagina 1din 6

Racul

de Alexandru Ivasiuc


n 12 iulie 1933 se nate la Sighetul Marmaiei Alexandru Ivasiuc :,,ca rezultat al
combinrii a dou linii total diferite: o mam ardeleanc, cobornd dintr-o familie veche de
intelectuali maramureseni... iar tatal meu, bucovinean de la Suceava, profesor-geolog,om care
combina o asprime poate exagerat cu o mare imaginaie.Meseria pe care o fac se datoreaz
probabil lui,de la ai mamei motenind, doar capacitatea de efort fara de care proza nu se poate
fac.
S-a nscut n zodia racului, a fost prozator i romancier romn contemporan, fiul lui
Leon Ivasiuc, profesor de tiinele naturii. A murit lng blocul Scala, care s-a prbuit peste el
la cutremurul din 4 martie 1977. Dup Dictatul de la Viena, care a avut loc pe 30 august, 1940,
familia Ivasiuc a fost nevoit s se refugieze la Bucureti, de unde s-a ntors la Sighet n 1951.
Aici Alexandru Ivasiuc a absolvit liceul Filimon Srbu, care se numete n prezent Drago
Vod.
Dup exmatriculare, Alexandru Ivasiuc s-a nscris la Facultatea de Medicin General din
cadrul Institutului Medico- Farmaceutic din Bucureti. n perioada cnd era student n anul IV a
participat la micrile revendicative ale studenilor din Bucureti n 1956. A fost arestat in
toamna anului 1956, era student la Medicina, a facut inchisoare si a avut domiciliu fortat pana in
1963 sub acuzatia de uneltire contra-revolutionara. Fcuse parte dintr-un grup care planuia o
demonstraie de solidaritate cu studenii maghiari n perioada Revoluiei de la Budapesta.
Studenii urmau s cear satisfacerea unor revendicri cu caracter politic i social; era
ns prevzut i posibilitatea de transformare a mitingului ntr-o micare de rsturnare a
regimului comunist, n cazul n care numrul participanilor era mare. A fost arestat la 4
noiembrie 1956, fiind judecat n lotul care i purta numele. Prin sentina Nr. 481 din 1 aprilie
1957 a Tribunalului Militar Bucureti a fost condamnat la 5 ani nchisoare corecional pe care a
executat-o la Jilava, Gherla i n lagrele de munc Periprava, Stoeneti i Salcia, A fost eliberat,
dup executarea sentinei, ns prin decizia Ministerului Afacerilor Interne Nr 16264/1961 i s-a
fixat domiciliu obligatoriu pe o durat de doi ani n localitatea Rubla (azi Valea Clmuiului din
judeul Brila).
n anul 1963, la terminarea perioadei de domiciliu obligatoriu Ivasiuc a revenit la
Bucureti unde a lucrat, pentru scurt timp, la fabrica de medicamente Sintofarm i s-a cstorit
cu ziarista Tita Chiper. Spre mirarea cunoscuilor, dei avea cazier, a fost transferat la Ambasada
SUA, unde a lucrat pn n 1968. ntre 1968-1969 Ivasiuc a beneficiat de o burs n SUA, unde a
inut o serie de conferine la Columbia, Berkeley, cltorind i n Anglia, spre a susine
conferine la Oxford.Dup ntoarcerea din SUA, a ocupat de-a lungul timpului diverse funcii.
ntre 1970 i 1973 a fost redactor ef i director adjunct al editurii Cartea romneasc,
secretar al Uniunii Scriitorilor, iar ntre 1972 i 1974 a fost director al Casei de Filme 1. In plus,
ajunsese sa creada intr-un fel de marxism sui generis, o viziune a sa personala mai degraba,
extrem de speculativa, decat un marxism real (a se vedea volumul Radicalitate si valoare). Il
amuza sa se considere singurul marxist veritabil dintre scriitorii romani ai generatiei sale. Cheia
abdicarii sale se poate afla, cred, in literatura lui Ivasiuc, mai ales in ultimul sau roman, Racul.
Ivasiuc a fost urmarit necontenit de Securitate. I se daduse numele de obiectiv Iuda. Nu stiu
daca a colaborat si el, ramane oricum o enigma cum un fost detinut a ajuns sa fie angajat la putin
timp dupa liberare ca functionar al Ambasadei SUA. Era de-o inteligenta scaparatoare, capabil
de asociatii de idei absolut spectaculoase. In egal msur, in cazul disidentei lui Paul Goma a
jucat un rol dezolant.
Avea toate datele sa devina um marxist critic, ii citise pe Fromm, pe Adorno si pe
Kolakowski. Nu a facut-o, a ezitat, s-a abtinut, si-a taiat singur aripile. Liviu Malia a publicat
acum cativa ani o carte cu stenogramele intalnirilor lui Ceausescu su scriitorii. La una dintre
acestea, la Neptun, la Casa Scriitorilor, Ivasiuc i-a spus lui Ceausescu ca este marxist si ca, in
pofida acestui fapt, textele ii sunt cenzurate. Liderul partidului i-a raspuns: Daca esti marxist,
lupta!. Cu cine?, mi-a spus Ivasiuc ca i-ar fi placut sa-l intrebe. Nu a rostit acele cuvinte care
ar fi putut declansa apostazia.
Paradoxal si deconcertant, marxismul lui Ivasiuc era al unui fost detinut politic, victima a
comunismului, nu al unui fost instructor al CC al PMR. A spune despre Alexandru Ivasiuc ca era
seducator in conversatie este un understatement. Fluxul gandurilor sale se rostogolea in ritm de
cascada. Dar exact in punctul cand putea numi Rul, se oprea. Frn interioara, blocaj exterior?
Prin 1975 a aparut la Casa Scriitorilor de pe Calea Victoriei imbracat in tinuta de doliu. L-au
intrebat mai multi oameni daca a pierdut recent pe cineva. Cu o mina non-consolabila a raspuns:
A murit unchiul Freddy. Care Freddy? Regele Frederic al Danemarcei, unchiul meu. Se
credea var cu Andreas Rasumowsky, celebrul ziarist german, urmas al familiei princiare care l-a
patronat pe Beethoven. In exceptionala sa lucrare Literatura romana sub comunism , profesorul
Eugen Negrici il include pe Ivasiuc in capitolul Literatura aservita, subcapitolul Dezvaluirea
tarelor societatii socialiste. Literatura instrainarii. Problematica omului si a a optiunii morale in
comunism. Scrie asadar dl Negrici:
Al. Ivasiuc este, fara indoiala, un intelectual de o extrema si splendida inteligenta, care,
insa, nu-l ajuta sa atenueze tinuta oarecum tezista (in sensul unei etici marxiste) a cartilor sale, ce
sint vizibil defazate. Mai mult, prozatorul cauta rezolvarile simplificatoare, elucidarile si
generalizarile instructive cu o anumita insistenta, ca si cum le-ar fi asumat voluntar si in contra
curentului, exact cum a facut-o cu tezele tanarului Marx pe care le-a citit cu pasiune in subterane,
in timp ce confratii sai aflati la suprafata le ignorau, excedati de conspectele anoste din
manualele de socialism stiintific.
,,Racul
La o lectur de suprafa, s-ar prea c Racul, cea mai recent carte a lui Al. Ivasiuc, este
romanul unui antierou, Miguel, un trdtor ajuns unealt a puterii ntr-o ar sud-american.
n Racul, se nfptuiete un fel de complot contrarevoluionar; e mai mult o operaiune
preventiv, care urmrete exterminarea tuturor celor care fac parte din organizaii de stnga. Ea
i vizeaz i pe posibilii viitori comuniti; pentru ca teroarea s aib eficien maxim, sunt
executate la ntmplare i persoane nevinovate. Programul represiunilor indic o tehnic
desvrit a iniierii oricrui individ n tainele fricii. Conductorul acestei bestiale
capodopere de cinism, Don Athanasios, proclam perimarea individualismului: ,,Ca indivizi,
s zicem, suntem pierdui. Ca persoane abia acum vom reui s ne organizm supravieuirea.
Secretarul lui, Miguel, devine protagonistul acestei dezindividualizri a contiinei
umane. Pn i criza traversat de Miguel pare programat de un computer. n analiz se recurge
deseori la amintire. Convenia temporal, n primul rnd, sugereaz familia romanesc n care
textul poate fi ncadrat. Aciunea se ntinde pe durata unei zile i a unei nopi.
Racul este, am crede pentru nceput, faa invers a unei utopii. (Pag 32) Teroarea
satisface nevoia de ordine tocmai impersonaliznd istoria. Moartea impersonal duce la viaa
impersonal a celorlali. Un episod petrecut n noaptea masacrului precizeaz sensul
dezindividualizrii pn i a morii. Unul dintre cei trecui pe list pentru a fi arestat i apoi ucis,
murise cu o zi nainte. Ofierului n aciune i se ordon s aresteze cadavrul, motiv de meditaie
asupra epocii spre care ordinea dorit l conduce: Nu eram doar un simplu uciga, pentru c
asta eram, ci nlturam urma de omenesc din moartea nsi Am neles c intrm ntr-o alt
epoc i nu tiu dac sunt copleit de bucurie c voi supravieui n ea. Moartea trebuie s-i
pstreze caracterul ei solemn, individual. Mcar ea.
Romanul se deschide cu planul terorii, Don Athanasios strategul ei, planific ,,tehnica
terorii(Pag 10).Marea operaiune ,arestrile,execuiile n mas din noaptea care va veni sunt
pregatite minuios.Gandirea de o crud rigoare a dictatorului,asemanatoare unei masini l
proiecteaz pe Don Athanasios ntr-o ordine simbolic.Acesta l numeste pe Fernando
,,mandatarul si conducatorul lor(pag 21).
Personajul central ramane insa Miguel secretarul privat al lui Don Athanasios.Fost
,,dedicat om de stanga e derutat acum cand cunoaste secretul genocidului.Acesta este lasat liber
de Don Athansios noaptea, lucru ce il face sa isi inchipuie in prima instan fie ca l supune la un
test al laitii tiind c nu va ndrznii s avertizeze pe nimeni ,fie c e supravegheat i va fi ucis
dac va face un pas greit,lucruri crora li se mai adug mai trziu cnd Miguel le va spune
vechilor si colegi,ideea c Don Athanasios ar fi anticipat pan si reacia lor de
necredere,dezvluirea fiind luat drept o provocare .De-a lungul plimbrii prin ora,prin
cartierul Vieja,prin centru, cu popasuri pe o banca langa bulevard,la cafenea,apoi acasa la
Tahereh,fost coleg de stnga,Miguel e stpnit de o tensiune interioar, tot mai greu
suportabil pe msur ce noptea se apropie i crete si presiunea secretului pe care l cunoate.
Miguel i privete pe cei din jur i mediteaz asupra existenei umane, n special asupra
relaiei dintre individul mrunt i ignorant i mecanismul atotputrenic.E predispus s perceap
peste tot simboluri:vede statuia lui El Bravo ,,marele eliberator clare pe calul su focos ca pe un
simbol al unor minciuni, oamenii nii i apar ca simboluri ale propriilor ganduri i sentimente
tulburate,necunoscuti ,deci nu erau reali.O semnificaie aparte o are imaginea femeii din Vieja cu
copilul la sn,ca emblem a renaterii, a fertilitii care se opune aberantei exterminrii.
Reeaua simbolic a romanului oglindete direct problematica puterii i a terorii.Episodul
credinei lui Safar,tatl lui Tahereh i membru al unei dictaturii orientale,ofer modelul religios
al puterii absolute.nainte de ai descoperii practicile religioase,Tahereh fusese,n copilrie
marcat profun de plecrile regulate de acas ale tatlui,care i provocau ,,o frica adnc ,copila
de atunci era militant de stnga.
Emblemele puterii, ale confruntrii, lupta dintre ordine i dezordine pare simbolizat n
legenda marelui templu scufundat n vegetaia junglei, imaginea devenind obsesiv pentru
Miguel. Varianta mitizat pe care o tie din copilrie(templul a rmas ascuns sau poate s-a
transformat n copaci) rimeaz cu o revelaie a lui Figueroa,poetul de stnga care alturat unei
expediii de localizare a unui vechi templu legendar,crede a fi gsit ceva ce poate fi considerat
echivalent i anume un arbore uria i solitar ,,reintor al luminii i soarelui sau mai
degrabmartorul su:Formele acelui arbore nu erau dincolo de mine, el reuea s ma absoarb,
aa cum i eu l absorbeam n ntregimea sa nedivizat. Asemenea istorii de o stranie frumusee
erau favorizate de atmosfera exotic a romanului.
Arborele ncununat de lumin putea fi n contextul ,,terorist al romanului un simbol al
victoriei a creterii naturale n faa oricror atentate din partea autoritii artificiale.Miguel i
amintete dealtfel i de cariera sa literar,ns cu aceeai ironie care trateaz comedia
gazetreasc.
Odat declanat teroarea,aceasta are aspectul unui joc,o curte interioar in care au loc
execuii.Trecut prin pericolul morii n ncercarea de a o salva pe Tahere,Miguel i ncheie criza
i se devoteaz muncii de dirijare a terorii reuind s devin dintr-un individ o persoan, conform
spuselor lui Athanasios.
Finalul negrei utopii a puterii absolute se consum ntre dou micri cu sensuri opuse.Pe
de o parte,lichidarea ,,individualismului,adic aducerea oamenilor la acelai numitor
comun,situaie domint de viziunea simbolic a lui Miguel care vede n piaa oraului un rac
ieind tr dintr-un co i-i d seama c a fost instaurat ,,lumea nesfrit a racilor,imperiul
crustaceilor, se simte el nsui metamorfozat n ,,rac, vede soldai raci, i amintete de racul
Athanasios.
Reeaua de simboluri a romanului se inchide,zgomotul de ap din biroul ,,racului-Don
Athanasios repetndu-l pe acela care declanease ntia oar n mintea lui Miguel amintirea
templului scldat n verdea.Motivul racului fusese anticipat de Figueroa care povestise despre
femeia cu pielea prea alb care se roise neplcut lund o culoare de crustaceu.Pe de alt parte
,,racul-Miguel orict de programat simte totui o atracie fa de sirenele fabricilor - simbol al
luptei pentru eliberare - pornind ctre ele ca dirijat de o for obscur,impuls subcontient ce l
trage iari de partea unei lumi a reaciilor individuale ,anulnd-o pentru aceea perfect a
persoanelor.
Anularea propriu-zis,adic moartea cu care romanul se ncheie tragic,ns nu sumbru, nu
este altceva dect concretizarea simpl i direct a acestei contradicii.
Romanul sfrm proiectarea iluziei, instaurnd simbolic lumea inversat dintr-o
oglind, n care se locuiete virtual. Criza real nu se depete deci prin imaginarul-prognoz
iluzorie a viitorului (modul utopic), ci prin ordinea impus de o violen a prezentului, n care
timpul individual se abstractizeaz asemeni celui de nesfrit i rbdtoare lentoare al unui
rac. Individul se va confunda cu specia, precum racul contemplat de Miguel, va putea rmne,
nemuritor, singurul supravieuitor n aceast lume de crustacei, va avea numai natur, nu i
istorie. Anularea fiinei umane ca individ este un tribut pltit civilizaiei tehnice.
Valoarea romanului lui Al. Ivasiuc const n subtilitatea cu care preia temele prozei
moderne. Luciditatea romancierului dizolv orice exagerare, pstreaz proporia necesar, aceea
care i ofer posibilitatea de a filtra problematica civilizaiei contemporane. Al. Ivasiuc nu
pornete de la teorie, ci mai ales de la o realitate. Racul pune n mod parabolic problema
condiiei omului contemporan, n criz accentuat, a crui sensibilitate este asaltat de propria lui
creaie: dominaia tehnicismului.

Bibliografie
siuc. Biblioteca critic , editura Eminescu, Bucureti, 1980,
pag. 242-254
2001, pag. 117-139,141-180
ucureti , 1986, pag. LXXVI-
LXXXIV
pag. 188-216
Albatros, Bucureti, 2002