4.4.

Procesul de fundamentare a deciziilor administrative

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul
deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea
deciziilor normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate
de cererea de servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape.
1. Initierea deciziei administrative
Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul
este constituit din initiativele decizionale.
2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia
Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie
satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este
evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor
corespunzatoare.
Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii
unei anumite nevoi sociale.
3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative
Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui
volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va
creste si calitatea deciziei.
4. Selectarea si analiza informatiilor culese
Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de
importante selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza
acestora.
5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
!sentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate
pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la
realizarea
carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare,
informationale
atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost.
6. Adoptarea deciziei
Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care
corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea
propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le
poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea
materialelor
rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate.
Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in
considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie
rezolvata.
7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative
Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care
exercita
functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. !le urmaresc
in
mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate.
8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative
"n procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu
reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au
initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta
decizie care sa corespunda noilor conditii. #ituatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare,
pe
care societatea le suporta foarte greu.
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata,
necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si
politice
ale societatii in perioade distincte de timp.
4.5. Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor
administrative
"n literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul
de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in
considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.
4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional
Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza
necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a
fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate $vezi figura
4.5.. !odelul rational"compre#ensiv de fundamentare a deciziilor administrative
"n stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de
specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o
institutie publica
Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv.
Principalele caracteristici ale modelului rational % comprehensiv sunt urmatoarele
- !ste cuprinzator &
- 'fera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor &
- Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca
experienta sa &
- (aciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime.
Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite.
-)u este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor
administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare &
- Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de
realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile eficienta, rationalitate si eficacitate &
- Atrage costuri ridicate &
- Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie
pentru personalul institutiilor publice.
4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional
!xista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt
model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative.
Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in
institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in
considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de
stat,
motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica. Derularea
procesului decizional *n trei etape distincte
+ Determinarea obiectivelor&
+ (ormularea alternativelor decizionale&
+ Alegerea celei mai bune alternative&

4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional
Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o
procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea
unor
reguli si proceduri formalizate pentru a identifica (actorii situationali, interesele partidelor din
opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.
!xista doua tipuri de adjudecare
1. Prospectiva
-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune
modificari in serviciile oferite de acestea.
. $etrospectiva
-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta
se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea
organizatiilor administrative.
(orma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia
impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid.
Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in
considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa
permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

+ (undamentarea unei decizii acceptabile
, Constituirea unor pachete de probleme
, -uarea *n considerare a elementelor de cost

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor
administrative. (iecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in
anumite tipuri de institutii publice.
%A$A%&'$()&(%(
, "mplicarea unei proceduri speciale de adjudecare
, , -uarea *n considerare a intereselor partidelor politice
, Considerarea interesului public pe termen lung
, 'rientarea pentru crearea unor pachete de legi
(.*efinitiile deciziei administrative
Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai
multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a
celputin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii,
in general.
((.Particularitatile deciziei administrative
a. este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii
administrative
b. presupune derularea unui proces in mai multe etape
c. este rezultatul activitatii mai multor persoane
d. este avizata de una sau mai multe persoane
e. volum mare de munca
(((.%erintele deciziei administrative
Decizia administrativa trebuie sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa
intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna.
(+.&ipologia deciziilor administrative
/Dupa situatia concreta la care se refera decizii normative, decizii individuale &
/"n functie de orizontul de timp decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii
pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente &
/Dupa frecventa adoptarii decizii periodice, decizii aleatoare &
/Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului decizii integrate, decizii avizate &
/Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare decizii individuale, decizii de
grup &
/"n functie de continut decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de
schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice &
/Dupa gragul competentei decidentului decizii executorii, decizii de administrare &
/Dupa nivelul ierarhic decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior &
+.Participantii al decizia administrativa sunt participanti la executarea deciziilor,
functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor.
+(.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative
!ste un proces complex ce presupune derularea a opt etape
0. "nitierea deciziei
1. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare
2. Documentarea
3. #electarea si analiza informatiilor
4. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
5. Adoptarea deciziei
6. 7rmarirea aplicarii si respectarii deciziei
8. (ormularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei
+((.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative
!xista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de
fundamentare a deciziilor administrative abordarea manageriala, politica, legala.
&ipologia riscurilor.
*efini,ia riscului
sacrificiul unui avantaj imediat, sau absen9a unui consum imediat, *n schimbul unor
avantaje viitoare&
pierderea unui avantaj cert :i imediat rezultat din achizi9ia :i st;p<nirea unui bun real,
sau din consumul unui serviciu, contra unui avantaj viitor :i incert rezultat din
investi9ia *n valori imobiliare&
incertitudinea asupra valorii unui bun financiar, valoare ce se va *nregistra la o dat;
viitoare.
' alt; accep9iune a riscului ne-o ofer; =Dic9ionarul de Management> editat la Paris $1??0. *n
care se men9ioneaz; c; riscul *nglobeaz; patru idei
idee de pericol sau primejdie $este factorul de temut.&
idee de cost, str<ns legat; de precedenta $m;sura acestui cost se evalueaz; *n termeni
care arat; gravitatea riscului.&
idee de m;sur; posibil; a evenimentului, exprimat; *n termeni care arat; frecven9a de
apari9ie a acestuia&
idee de prezentare deliberat; a unui pericol determinat *n vederea ob9inerii unui
avantaj.
@in<nd cont de aceste dou; accep9iuni se pot stabili caracteristicile noiunii de risc valabile nu
doar *n domeniu economic ci :i *n cel politic, social sau militar. Acestea ar fi
riscul este un eveniment incert, dar perfect posibil, care *:i are originea *n
incertitudine&
riscul este un element care produce daune morale sau materiale&
efectele sale odat; produse nu mai pot fi *nl;turate.
Cu toate acestea, analiza literaturii economice *n problema riscului ne demonstreaz; lipsa unei
opinii unice referitor la definirea no9iunii de risc. 7n interes deosebit *l prezint; ins;, analiza
comparativ; a abord;rii no9iunii de risc *n teoriile neoclasic; :i clasic;.
n teoria clasic, riscul se limiteaz; la a:teptarea matematic; a pierderilor care pot ap;rea *n
cazul alegerii uneia din variantele posibile. An acest caz, riscul este reprezentat ca pierderile ce
apar *n urma realiz;rii uneia sau alteia din deciziile luate. !conomi:tii -. Bastrighin :i C.
Baisberg definesc riscul ca =pierderi posibile>, prin aceasta defini9ie ei situ<ndu-se pe pozi9iile
teoriei clasice a riscului.
An anii D2?. economi:tii A. Marshal :i A. Pigon au elaborat bazele teoriei neoclasice a riscului.
!sen9a ei const; *n urm;toarele *ntreprinz;torul consider<nd profitul ca o variabil; *nt<mpl;toare
:i activ<nd *n condi9ii de incertitudine *n cadrul unei tranzac9ii, acesta este condus de =mrimea
profitului a!teptat !i mrimea variabil a riscului posibil>.
(rancezii Michael Bouch :i Eerard )aullen *n cartea ="e control de gestion bancaire et
financiere>, definesc riscul ca fiind un angajament care poart; o incertitudine dat;, cu o
probabilitate de c<:tig sau prejudiciu, indiferent dac; aceasta din urm; este degradare sau
pierdere.
An Bom<nia, *n opinia prof. univ. dr. Alexandru Puiu =riscul reprezint posibilitatea de obinere
a rezultatelor favorabile sau nefavorabile #ntr$o aciune viitoare exprimat #n termeni
probabilistici>
0
. Aceast; opinie referitoare la risc nu poate fi considerat; singular;. ' alt;
nuan9are a defini9iei riscului o confer; Academicianul Costin C. Firi9escu :i dr. !milian M.
Dobrescu care definesc no9iunea de risc ca fiind =examinarea #n termeni probabilistici a
posibilitii de obinere a unor rezultate favorabile sau nefavorabile #ntr$o afacere: eveniment
viitor !i probabil a crui producere ar putea provoca anumite pierderi% &iscul poate fi natural
'cutremur( inundaie( epidemie)* social + politic 'grev( criz de guvern( embargo( rzboi( stare
de necesitate( sc,imbarea regimului politic)* economic 'fluctuaiile valutare( fluctuaiile
preurilor( neexecutarea unor obligaii contractuale( neplata unor mrfuri livrate( !i un risc de
independen +neexecutare$ care decurge din faptul c asociatul nu mai vrea s onoreze
obligaiile ce$i revin prin contractul de cooperare economic la care este parte)-%



.. *up- localizarea lor, riscurile sunt. interne $care business ris.s. :i externe.
a/ $iscurile interne - sunt cele localizate *n interiorul *ntreprinderii :i sunt legate de
func9iile acesteia. Aceste riscuri pot fi subclasificate *n riscuri *n domeniul factorului
=capacitate de realizare uman>& riscuri *n sfera produc9iei& riscuri *n domeniul logisticii
m;rfurilor.
a0. riscurile *n domeniul factorului =capacitate de realizare uman > pot ap;rea *n oricare din
fazele circuitului produsului, *ncep<nd cu faza de cercetare%proiectare :i merg<nd p<n; la
comercializare :i derularea opera9iunilor financiar%bancare pe care le genereaz;
1
.
Complexitatea mediului economic interna9ional cere celor implica9i *n tranzac9iile comerciale
interna9ionale, cuno:tin9e vaste :i actuale *n orice moment. Biscurile generate de
nerespectarea condi9iei de mai sus pot fi diminuate printr-o foarte atent; alegere a
speciali:tilor angrena9i *n afacerile economice interna9ionale. Aceea:i solu9ie se recomand; :i
*n domeniul tehnicii :i tehnologiei de v<rf, pentru diminuarea riscurilor privind nerespectarea
confiden9ialit;9ii care favorizeaz; spionajul economic, fenomen cu puternic impact *n
economia mondial; :i care are urm;ri grave nu doar pentru *ntreprinderi, ci chiar pentru
economiile na9ionale. -a solu9ia amintit; se adaug; :i m;surile suplimentare de stimulare a
personalului *n sensul perfec9ion;rii sale continue sub aspect profesional&
a/) riscurile #n sfera produciei + sunt generate de factori care determin nerespectarea
obligaiilor asumate prin contractul extern !i #mbrac urm;toarele forme riscuri de inova9ie
:i tehnologice& riscuri provenite din cooperarea economic;& riscul informational.
- riscurile de inovaie !i te,nologice % apar ca urmare a ne*ndeplinirii inova9iilor
:i moderniz;rilor scontate *n domeniul produc9iei pentru export :i care vizeaz;
aspecte cum sunt fiabilitatea, estetica produselor sau tehnologiilor de fabrica9ie
folosite. Aceste riscuri au *n vedere uneori doar aspectul financiar $cheltuielile de
inovare dep;:esc cheltuielile scontate prin studii de fezabilitate, duc<nd uneori la
pierderi..
7n risc important pentru importatorii din 9;rile *n curs de dezvoltare sau cu
legisla9ii incomplete sau foarte flexibile *n domeniul securit;9ii muncii *l
0
Alexandru Puiu % 01anagement #n afacerile economice internaionale>, !d. "ndependen9a !conomic;, Cucure:ti,
0GG1&
1
#tere Popescu % =&isc !i eficien #n activitatea de cercetare + dezvoltare>, Bevista (inan9e, Credit, Contabilitate,
nr. 8 H0GG5&
constituie riscul de a fi folosi9i drept =cobai>
2
, exportatorii experiment<ndu-:i
produsele sau tehnologiile insuficient testate, pe ace:ti importatori de pe diverse
pie9e.
An urma transferului de tehnologie pe baze comerciale, realizat prin
comercializarea de inova9ii brevetate sau de InoJ%hoJ, exist; riscul ca
importatorii s; nu realizeze produsele la parametrii proiecta9i la nivelul produselor
din 9ara exportatoare sau la unul apropiat de acesta
3
. Acest risc, care *l prive:te pe
importator *n special, *l poate afecta :i pe exportator *n condi9iile *n care plata se
face *n produse realizate cu tehnologia v<ndut;, sau prin cote procentuale din
comercializarea produselor realizate sub licen9;.
- riscurile provenite din cooperarea economic; % sunt specifice exporturilor
complexe :i pot fi riscuri de cooperare intern; :i riscuri de cooperare
interna9ional;. An primul caz furnizorul general lucreaz; cu subfurnizori din 9ar;,
*n al doilea caz, subfurnizorii sunt firme str;ine. Biscurile de cooperare se refer;
la neconcordan9e de ordin tehnico% calitativ ce pot s; apar; pe timpul derul;rii
contractului, sau la nerespecterea termenilor termenelor de livrare a
subansamblelor.
- riscul informa9ional % se manifest; sub forma *nt<rzierilor sau deform;rilor din
circuitul informa9iilor ce pot s; apar; *ntre participan9ii la o afacere economic;
interna9ional;. Cel mai adesea, asemenea distorsiuni apar *n circuitul
informa9ional dintre produc;tori :i firmele de comer9 exterior, fie sub forma
inform;rilor insuficiente asupra pie9ei externe, realizat; de exportator, fie sub
forma neinform;rilor referitoare evenimentele tehnico % economice care pot
influen9a nerealizarea contractului extern de c;tre produc;tor.
a2) &iscurile #n domeniul logisticii mrfurilor + reprezint; posibilitatea apari9iei pierderilor,
avariilor, distrugerilor pe parcursul transportului, cu prilejul depozit;rii :i manipul;rii m;rfii.
Aceste riscuri cad *n sarcina proprietarului de drept al m;rfii, *n momentul producerii
riscului. De aceea, este foarte important ca *n contract s; fie clar precizat momentul
transferului propriet;9ii de la un partener la altul $sunt rare cazurile de disociere a riscurilor
de proprietate
4
.. Cea mai utilizat; form de acoperire a acestui tip de riscuri o reprezint;
asigurarea bunurilor la institu9ii specializate de asigurare. An cazul *n care *n logistica
m;rfurilor intervin intermediari, riscurile privind r;spunderea contractual; a acestora se
acoper; prin clauzele acordului *n baza c;ruia are loc presta9ia.
b/ $iscurile e0terne % se manifest; *n mediul exterior *ntreprinderii ce particip; la tranzac9ii
interna9ionale :i se subclasific; *n func9ie de sursa lor *n riscuri contracuale, riscuri
conjuncturale :i riscuri politice.
b3) &iscurile contractuale % sunt acele riscuri legate de ne*ndeplinirea culpabil; sau
neculpabil; a obliga9iilor asumate prin contract de c;tre una din p;r9i. Biscurile contractuale
se clasific; la r<ndul lor *n riscul de neexecutare $inadempien9;.& riscul de insolvabilitate.
2
Costea Munteanu, C;lin K<lsan % =4nvestiii internaionale-( !ditura 'scar Print. Cucure:ti. 0GG4&
3
Alexandru Puiu % =Conducerea !i te,nici de comer exterior-( !ditura Didactic; :i Pedagogic;, Cucure:ti, 0G65&
4
Kictor Cabiuc, 0&iscurile #n v5nzrile comerciale internaionale>, !ditura Ltiin9ific; :i !nciclopedic;, Cucuresti,
0G81&
- riscul de neexecutare % este neclar definit *n literatura de specialitate, *n sensul c; nu se
precizeaz; dac; include sau nu :i riscul privind neplata a pre9ului. Cel mai adesea *ns;,
riscul de neplat; este analizat separat. An aceste condi9ii, riscul de neexecutare se refer; la
doar obliga9ia de predare a m;rfii $calitate, cantitate, termen, loc. a exportatorului :i, la
obliga9ia importatorului de a prelua marfa. )erespectarea acestor obliga9ii genereaz; *n
prima situa9ie risc pentru importator :i *n a doua situa9ie risc pentru exportator. Biscul
importatorului este mai important *n situa9ia *n care el este doar intermediar :i deci
trebuie s; livreze marfa importat; unui alt client.
- riscul de insolvabilitate sau de neplat a preului % este riscul exportatorului :i este cu
at<t mai mare cu c<t timpul scurs *ntre momentul livr;rii m;rfii :i cel al pl;9ii este mai
lung. #e poate vorbi de risc de insolvabilitate :i pentru importator c<nd s-a f;cut o plat;
*n avans % riscul materializ<ndu-se *n aceast; situa9ie prin nerestituirea avansului *n cazul
rezilierii contractului interna9ional.
b/) &iscurile conjuncturale sunt generate de mediul economic *nconjur;tor al tranzac9iei,
deci de acela care se afl; *n afara controlului p;r9ilor contractante. Biscurile conjuncturale
cele mai importante sunt riscul de pre9 :i riscul valutar.
$riscul de pre % apare datorit; nesuprapunerii momentului *ncheierii contractului
extern cu momentul efectu;rii pl;9ii. Acest risc are dou; forme de manifestare
riscul exportatorului care apare *n condi9iile *n care pre9ul stabilit prin contractul
extern este mai mic dec<t pre9ul mondial *n momentul *ncas;rii& :i riscul
importatorului care apare *n condi9iile *n care pre9ul contractului este mai mare
dec<t pre9ul mondial *n momentul pl;9ii.
(undamentarea corect; a pre9ului de export :i acceptarea unui pre9 mai avantajos
la import, *n cadrul unei conjuncturi date, reduc acest risc, neput<nd *ns; s;-l
elimine datorit; ac9iunii unor factori ce 9in de modificarea conjuncturii economice
regionale, interna9ionale de politic; economic; a 9;rilor partenere $factori
comerciali :i monetari..

$ riscul valutar reprezint; =posibilitatea *nregistr;rii unei pierderi *n cadrul unei
tranzac9ii comerciale sau financiare ca urmare a modific;rii cursului valutar
$apreciere % depreciere., a valutei de contract, *n intervalul dintre momentul
*ncheierii contractului :i data efectu;rii pl;9ii *n valut;>
5
. Ca :i riscul de pre9,
riscul valutar are dou; forme de prezentare, c<te una pentru fiecare partener
pentru exportator *n situa9ia *n care apare posibilitatea reducerii puterii de
cump;rare a valutei *n care este exprimat pre9ul din contract, *ntre momentul
contract;rii :i cel al *ncas;rii crean9ei :i pentru importator *n situa9ia *n care apare
posibilitatea cre:terii puterii de cump;rare a valutei de contract, *n intervalul de
timp dintre semnarea contractului :i plata pre9ului.
Acest aspect al riscului valutar se mai nume:te :i risc al cursului de schimb. 7n
alt aspect al riscului valutar, a:a numitul =risc de transfer valutar este mai
frecvent #nt5lnit #n diferitele forme de cooperare economic internaional
6
.
Acest risc este generat de condi9iile economice, financiare, valutare din 9ara
importatorului care *mpiedic; sau obstruc9ioneaz; transferul valutei *ncasate de
5
C. C. Firi9escu % =1oneda% 1ic 6nciclopedie>, !ditura Ltiin9ific; :i !nciclopedic;, Cucure:ti 0GG1&
6
Monica Dudian % 06valuarea riscului de ar>, !ditura All CecI, 0GGG&
exportator c;tre 9ara acestuia. Biscul de transfer valutar este deci un risc al
exportatorului.
b2) &iscurile politice sau instituionale apar sub inciden9a factorilor politici, fiind mai
puternice *n urma unor evenimente importante ca r;zboi, lovituri de stat, revolu9ii, *n
general evenimente care au ca efect imediat anarhia :i nesiguran9a :i nu *n ultimul r<nd
modific;ri juridice importante
8
.

1..3. ' alt; clasificare care trebuie men9ionat; este cea realizat; *n func9ie de con,inutul
1i natura riscurilor. An func9ie de acest criteriu riscurile se *mpart *n dou; categorii
a) riscuri comerciale 'cu coninut economic): riscuri privind bonitatea partenerilor
comerciali& riscuri privind negocierea neurmat; de contractare& riscul de pre9& riscul privind
fluctua9iile valutare& riscul ratei dob<nzii& riscul ratei infla9iei& riscul soldului balan9ei de pl;9i&
riscuri privind v<nz;rile pe credit& riscuri privind modificarea condi9iilor de executare a
contractelor& riscuri privind neplata pre9ului sau nerestituirea avansului& riscul de neexecutare a
contractului *ncheiat&
b) riscuri necomerciale 'cu coninut neeconomic): stare de r;zboi, blocade economice,
embargo, schimbarea regimului politic, calamit;9i naturale, anularea autoriza9iilor de import sau
export.
Aceast; clasificare prezint; interes practic sub aspectul c;ilor de urmat pentru evitarea efectelor
pe care pot s; le aib;. Astfel, este evident din enumer;rile de mai sus c; riscurile necomerciale
pot fi foarte pu9in sau deloc influen9ate de c;tre comerciant, *n timp ce riscurile comerciale pot fi
influen9ate *n mod hot;r<tor.
Alt; clasificare maim mult sau mai pu9in cunoscute&
Mai multsua mai pu9in seriaos&
Mai u:or sau mai greu de *nl;turat
Alt; clasificdare
- riscuri pure % consecin9e ale unor evenimente accidentale ce nu pot fi prev;zute&
- riscuri speculative % legate de deciziile adoptate *n cadrul unei campanii fiind evenimente
cu o mare probabilitate de apari9ie, depinz*nd *ntr-o mare m;sur; :i de factorii endogeni
ce infl:uen9eaz; acest proces
Anbmfunc9ie de m;rimea lor riscuri macro, care sunt rezultatul evolu9iei sau conducerii*ntr-un
anumit sens a unei institu9ii :i riscuri micro % determinate de factori specifici domeniului de
activitate a institu9iei
Biscurile *n gestionarea resurselor umane sunt determinate de mai mul9i factori
- incompeten9a
- dep;:irea competen9ei
- exces de putere
- mentalitatea, cultura, educa9ia
Biscuri politice
- comerciale
- comunitare $*ntreruperea aprovizion;rii cu ap; :i electricitate
- riscuri de reglementare cum ar fi anul;ri de autoriza9ii de import etc.
8
Mircea Co:ea % =6valuarea riscurilor-( !ditura -ux -ibris, Cra:ov, 0GG6&