Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
{!gqqea,
upq4lltre insugirile caracteristice ale
orqanismelor vii" se ie'alizeaza la om
prin intermediul
$i-sGmului
osteoarticrllar, cu rol-pasiv,
9i
al siitemu-
-iui
muicular, componenta actival
aCestea asigura
mi$caiilij-corpului,
ale unor segmente ale sale
9i
locomotia.
Jpif izare--5alil-te*
0steogeneza
pezvoltarea
oaselor are loc prin procesul de osteo'
qeneza,
care consta ih transformarealesutului
cartila-
linos
sau coqiunctivo'fibros al embrionului in schele-
tulosos al adultului.
P@rrd,faze:
Ogteogeneza 1 cartilaj hiahry Z centu
(punct) primar de osificare;
3. capilare epifizare; 4. tenri secundari de osificare; 5. cavitate medu-
lara;'6. os sitongios; 7. os compac! 8. periost 9' ePifize; 10' diafiza.
d Zona intem:d, osteogena, a periostului.
Dupa ce
procesul
de cregtere a incetat,.epif[ e
ramdn acoperite cu ull strat sublire de cartilaj hialn'
numit cartiiaj articulariln
jurulv6rstei de2O-25 doani,
cartilajele de cregtere sunt inlocuite de
lesut
osos,'.iar
epftrab-lg-qgdeaza la diafize.
?unctele- Ce
secundaraii6iTnaf-tarziil''ffi diferite reqiuni ale osu-
rui@e_a;t"ts{gFr6zitlTEJe
articulate,-gr"estepsoase^
-Osteogeneza
este
qn
Pfoces
gqlg?l al organis'
mulu-i. E6 C6 face sub influenla unoi enZinie cu rotin
cal6filire*Tc,lidiaze), a unor
.vrtqrrune. P, E, .N,-a
unoi-hormffi
(fip"fftqf,
, tiroidieni,
paratiroidiqni"ss'
I5!)-SLa
"ttor
f actori metabolici.
Scheletul
9r9rg3ng-duse
gi rea!_stente
fiififfi;at si
arhiGffi;ii
ffidl-lqfseaS'*F'
etmoid, mandibuli,
fPll3J:- msrila$ sf*
liniilor de
r-ea in grosime a
*ffista
gi oase, cum ar fi
CaoitolulV
6sart&r--
{WS!rstJ'idr}!f,
-e&-'L''
t0
t-tr'\
-25
qe/.
"ftb$-.,*
,,;29
(anrv.'"
ftrqrhrld{'..-
t4
E
{i4*r
^
c^S
z-
fur.nno.lux
irJli"-
\Dlutf
.{'}^dr
.|r'hte
-b71U'eua
Sctteletut 1. os frontal; 2. cutia toracic6; 3. humerus;4. radius; 5. ulna;6. carpiene; 7. metacarpiene; 8. falange; 9. simfiza pubianE 10. ilicn;
11, ischion; 12. maxilar; 13. rnandibuld;14. manubriu; 15. corp sternah 16. apendice xifoid; 17. femur; 18. rotuld;19. fibul6; 20. tibie; 2L taderre
22. metatarsiene; 23. falange; 24. oase parietale; 25. os occipital; 26. clavicula; 27. scapula; 28. coaste flotante
(libere); 29. coloana
r'erte
bral6; 30. sacrum;31. coccis
(coccige).
7
Caprtoi,ut V
$sheFet*l
c,npuii;;
e*.rcr,ri
a- *"*aniu,
care adapostegte
en.
cefalul, pi-din'viscerbcraniu,
unde su aniiiat qegryen_
1grlgeriierige
ate organetor
de-;;i;
A
ei_
prime[e
segmente
ale aparatelor
respirator
Si
diqestiv.
..:ryHT$$
gre forma
unui ovoid,
-u
partea
mai
votumtnoasa
situata posterior,,prezent6nd
o baTa gi o
3:1,:
-o:::le
bolrii.sunt
legai;
iil;-;I" prin
suturi.
naza neurocraniului
este prevazuta
cu orificii
prin
care ies. nervii
cranieni, pi""".'ii-ie,i;"il#;
,.Il.T1
9i intr.a
o sede de ailqre:
"urotida
int"rnd,
ver-
tebrala,
arterele
meningee..Unul
dintre orificii
"rtJ
rn;i
mare gi
se numeste
gaura
occipitala.
La acest nivel.
maouva
se continua
cu bulbul,
iar menihgeie
spinale
cu meningele
cerebrale.
illeurocraniul
eSte.alcatuit
din patru
oase nepe-
ll*:lt*l'$'oi4*r**i4
qiL..pit r
-
ei a;
ooua oase perechi
-
temporale
Si.palr,qtete.
,*-Yli$
es-Lgjglrqt
din
sase
oase pe-rechi
(TgIrlgg.
p3ptin e,
.n.aza-le, lacrimale,
zi gomatice
sii*_
nffi1gd;
infirioarej
si
joua'
-c,il
;;"*l#
lvomerul
gi
mandibula).
'"'.Cur.rlryrr CHEIE
::,'lli::r:^_9::I:t,a,
osificare
encondrata,
epifiza,
i
'aranza, periost,
neurocraniu,
viscerocraniu t
TEME gtAPLtCATtl
$Gnrpafi
raspunsurile
corecte:
,-,O.ur". .pneumatice
cu forma
neregulata
sunt:
L?:tmot
g
ul; b. mandibulal?.pf
enoidul;
d. f emurul.
"J.;ompletati
spaliile punEate
cu termenii
cores.
punzdtori:
T*i::'
j""*:*?lii
le"Till ri dd nagtere,.oaselor
..r.n J.l_i,l_.
-
"r.l"i.,i"i,
"liirp,iiiii
Craniut 1. frontal; 2. sfenoid;
,3.
nazal; 4. etmoid; 5. lacrimal;
6. zigo-
matic; 7. maxilar;
8. mandibula;
9. canal uraiti" Liiu.; fO. o""ipiiJ;
11. temporal;
f2.
parietal;
13. palatin;
fa.
"ornui
l5.;;ra
occipitala.
gi
.......................,
realizand gi
cregteie;r-i;
a oaselor lungi.
g8tabilifi
daca
enunlririle
legate prin
coniunctia
f :TT:::
r.yn t adevarate.
sau ialse; i
";*;i
i;';;
re consrderafi
adevarate,..determinafi
dacd inhe ele
existd
o relatie
de cauzalitatq
Oasele
membrelor,
ale viscerocraniului
si cele
::*:
t:
jorl.neaza prin
osificar;
;;;;;;;ial
a"-#
rece provin
din
fesut
conjunctiv.
@Gasif
raspunsul
gregit
.
Din oasele neurocraniului
fac parte:
a. frontalul;
b. occipitalut;
c. patatineb;
;:i;..fi"h.
-'
S' ngjglgl*Sru
n n
hj u I u ;
_=
.
-
qs${etmfl4iryglgglg
vertebrata;
steiii; coaste'
si
$tiln@rc;t;aGiuiq
aiE"pffii
U'iln-sj
cete doua
oase coxale)
Coloana vertebfala
lseraula:SlSl9tu!:4 el*nind
situ ata i n
part
ea
T$rlei
a*B-o$g[qe1g
-a
borpului.
indepiiiresre
un
]l?'Y iot ?L*l99l1l!1e
a3o;pqlui, protejarea
maduj
ver spnaru
$r executa_rea
diferitdlor
migcari ale hun.
dyluj
Et s"epslff
_ ,Verte?ra.tip
prezinta,
in partea
sa anterioard,
cor.
Puf
.vertebraliar
posterior,
arcul vertebral,
care este
t!94]_!e
corpuf v-ertebral prin
doi pediculi
vertebrali.
lse$ua
din urm6, prin
suprapunere,
delimiteaza
o-ri_
ncme
-rntervertebrale_(de
conjugare) prin
care ies
rreMi
.spinali.
intre
"oipul
ulriuBtui' p&;;"lii;"rt._
Dra[ gt
arcul vertebral
se afla orificiul vertebrai,
care._
prin
suprapunere,
formeazi
..".lrf
-vertenral
ce
adapostegte
maduva.
1/\\. i
--]-
z
3
A
t
6
7
1
6
2
l1
Sdreletul
toracelui
.Toracele.osos.
este forr.nl.antsior
de sterB pos.
terrgl de coloana yertsbrala
ian-.lateral, de_coaste.
-.
Stgpul.egt! un'oi lat, siiuat
anterior, p" linia me
9ten4.g
"tqrccelui.
Fp!1fp-Unet-djn
ynan-ubriq
corp
9i
.
6pendfcele'
xifoid;tare-iamane
lcartilaginos
pani in
jurul
virstei de 40 de ani.
Vertcbri lombae L corp; 2 orificiu vertebral; 3. arc vertebral:
4..apo.fizd articulard superioara; 5. apofiza spinoasd; 6. suprafafd de
articulare; 7. apofrzit transvers6; 8. pedicul
vertebral.
L'rlcr{
Coloana vertebralE 1. vertebre cer-
vicale (7);
2. vertebre toracale (12);
3. vertebre lombare (5);
4. osul
sacru (5);
5. coccigele'(4-5).
de
cele-12:
Dimensiunile
fqfmg_tqlqgelui
variazd
!4
funcfie
centurii
superftrr-"litii-i
mdinii). Centura
atrffidfi1
(
;
/P*
i:"+
idat
dS forma triunghiulara, age-
66inii
Capitnlul V
se articu-
leaza cu femuru_1,, Epifiza distala se articuleaza cu
--.
- i^ \
TEME
9r
APLTCATTI
O GAsif raspunsul gregit:
Osul coxal provine din sudarea oaselor: a. ilion;
b. ischion; c. sacru;d. pubis.
Scheletul m6inii este format din oasele: a. car-
piene; b. metacarpiene; c. tarsiene.
Clavicula este un os lung care are: a. formd de ,S'
culcat b. o extremitate mediala care se articuleaz6
cu manubriul; c. o extremitate laterala care se arti-
culeaza cu scapula; d. o fata costala care se arti'
culeaza cu tuberculul ultimei coaste.
O Aflati raspunsul corect
Curburile coloanei veftebrale in plan frontal se
numesq a. scolioze; b. cifoze; c. lordoze; d. condroze.
Osul sacru are ca principale caracteristici: a. pro-
vine din sudarea ultimilor 4-5 vertebre ale coloanei;
b. reprezinta o ramagila a cozii mamiferelor; c. fefele
laterale au o suprafafa de articulare cu coxalul;
d. vdrful se articuleaza cu L5, iarbaza cu coccigele.
Articuiatiiie
Articulatiile sunt orqane de leqatura intre oase,
f i i@p a gra?il-=aemomft eG;m
culdliile se impart in sinartroze
gi diartroze.
tahrsutlotftarsian). r
,.ffiff ;adcp_t!.r_?.*Brsximd.-nr:mSA-q9pul-f
Lb-U!ei,
careYartid[rGazacuparte_q-lelsnp-gji-b-t-ei.s;!.s"sPj-
fira-distalblGie se
-eitieut6azffiu'Giusui.
S-citila"este
ul_g.sgiJnfltjffi*"cu baza in sus, si-
tuaft fft6nilonul-muschiului cvadricep$. Fala sa pos'
fi rri6nilonulmu
gchiului
cvadriceps. Fala sa pos'
obra setiffileazE cu dpifiza di3tbla a femurrilti.
Scheietuf
-piciorului
eite foinia!--_il!!
-7*-oage-
1qr
siene. 5 oase metatarsiene si 14 falanqe
(numai
doua
pentru degetul I- haluce).
-*+
tffr6di5"ib
Kinetogmma mersului normal 1. articulatia coxofemurala; 2. coap'
sa; 3. articulalia genunchiului; 4. gamba; 5. articulalia tibiotarsiana;
6. picior.
osos (sindesmoz'e
9i
sifreondrozdosifiCate cu vdfS*th).
Diarhozele
Sunt'"fiiCulafii care pg-q-q.de un grad variabil de
mobllitgt-e- giseimpart i n dmfiartroze
(articulafii semi'
moniteilil. irtrodii
(articulalii
mobile).
iAmfiarfidtld ;au
suprafet'ir articulare
plane sau
ugdr concave
(articulatiile
dintre
-corpurilb
vertebralE
care se fac prin interpunerea discurilor interver'
tebrale).".*,,
Arhodiile
sunt articulatii sinoviale, cu o mare
mobilitate.
La nivelulunei articulaliimobile, migcarile depind de
forma suprafelelor articulare.
Ele se pot realiza in
jurul
unui ax, a doua axe sau a
trei axe.
Artrodiile prezinta mai multe elemente structurale:
.
suprafele articulare;
.
capsula articulara;
.
membrana sinoviald:
1
z
3
4
5
6
,t-r
'.
,t.
'* ^t
,
- - . . . .LUVltt
lL LliLrL
;
vertebra, pediculi vertebrali, arc vertebral, orificiu
;
;
vertebral, os sacru, coccige, cifoza, lordoza, stern,
:
;
coastir, clavicula, scapula, humerus, radius, ulna,
;
.
carpiene, metacarpiene, falange, ilion, ischion,
;
.
pubis, tibia, femur, fibula, tarsiene, metatarsiene '
-t'Y.P.7.'/,'!
!
|
,
i;;:;j4Q'l'
i i \1.
TEME gt
APLtCATil
O Gasifi rdspunsul gregit:
Sinartrozele sunt articulafii: a. semimobile; b. care
executi migcari foarte reduse; c. Iipsite de cavitate
articulara; d. care, dupd tipul
lesutului
constitutiv,
pot
fi sindesmoze, sincondroze sau sinostoze.
Comptetali spafiile punctate
cu termenii cores.
punzatori:
Articulafiile care poseda
un grad variabil de
se numesc
Ai
se impart in
9i
............... .
O Enmerafl
elementele componente ale unei arhodil
O hec'rzafi diferenfele dintre rotatie, circumductig
pronafie gi
supinatie.
Fiziologia
oaselor
Articulatia genunchiulul
1. membrana sinoviald; 2. cavitate articu-
lara; 3. rotula; 4. ligament articular; 5. menisc.
r gavitatea
articulara;
'
liggMenlejrticulare.
Tipurile de migciri in articulatil
IE4g:.
Migcari de apropiere-saudeindenar-
Extensre ta-e a doua segmgryLg_alAlr{gte.
Se
qqlgffi
f, irmri.ex:raffif
*
Se fac
in
ju+rl
Un!{i.ax transv-er.gl
Prin adducfie se realizeaza apropierea
fafd de axul median at
-cofiiutui,
iar
prin-
abductie, indeBartarea fata
.de
a{glpedian
^"
Mi
scare
reqliaali_t_n-iglq!__elului-sarc
tr_ece prh.lunggl
.
p.
_egnAnt_Ului_ce-
se
deplaseaza; poate
fi externa sau in-
te-
tgspre cbrp sarfin aftra
Este migcarea complexa care tota-
lizeaza flexia, ext6nsia, abductia,
adduclia gi le asoc_iata cul61"ri{iii.
-
Pronilia este migcarea de rotafie a
nTaftIii-Ffrn care poli-ciile
. !e
rof.e.gie
medial, pa.hr-ra privind i.n.
jgs,
iar
supinalia este migcarea inversa. La
Rotafie
Abductie-
AclduCUe
Circumductie
Prol_g!ig-
QgE4"
Ee..1
F.
E.
re
le
l:
'
- -.Cuvrgrtr
cHE:E
.:
i
sinartroze, sindesmoze, sinostoze, sincondroze,
i
;
diartroze, amfiartroze, artrodii, abduclie, adduclie,
1
.
pronalie,
supinafie, circumductie
'
spnjin.
q
l:
P6rghii osteemusculare F
= forta; R = rezistentd; S =
tr
Capirolul V
2r-Bel""Cs*uol"991ie3-5;a*qglgaae-vitale:
i
cuti4 craniana pentrlf
.encefql;
.
canalul rahidian pentru maduyq spinari!;
o
cutia tolacica peltru inima gi plamdni;
:hiazin:ul-gspspentiu.'ci-rganelipelvine.
3. Rol. antitoxic. Oasele refin numeroase substan-
!e
toxice (Hg,
Pb,_f[{_tgqs-q aCcidental in organism
E!
le.-elib_efqiza treptat, Tiin<i" apoi eliminate r6nal. in
felul acesta, goDcentlel^iq
sangvina a toxicului_nu
*g1ept_e
p_Lee
T.{l,s-r.-_f
g,!,
!.
preven ite ef e ctele nocive
asupra atror
grgane.
4.-R.ol de sediu
pdncrp.e!
al organelor |re-mglopo-
ietice,_la-eppii,
toate-oasele, iar Ia adult oasele..late
eon[in madgva r-o_91,9,*!ematogena J-a adult, maduva
Zin-caiidlut-ceirtiit al diafizei oaselor lungi este gal-
_]_ipg_G*ut
aaipos cu rol de rezerva),
iar
ia,valsinlci,
este cenugie, nefunclionala.
'
5. Rol in metabolisnrul calciul-ulfos.f-o,rului
9i-elec-
tolifilor. Oasele reprezinta principalul
rezervor de
substante minerale al organismului.
Compozifia chimicd a oaselor
Osg!_g.onfine20% apa
9i
80% reziduu uscat. Este
akefiit diiitr-o' ina-trice brganica solida, care este
-fodit6
inult intariti de.depqzitele de saruri de calciu.
l4atrtcea oi rganicd.a osululEgtgglcialu[a
W:gb_%
din fibre de colagen, iar
lestu[este-.un
mediu omogen
hu'mif substantra fundamentald, i mpreuna constituind
_o,seina,_Fibrelg dg-colagen
se extind in primul rdnd
de-a lungul liniilor de forla de tensiune
9i
dau osului
'
marea'sa-rezistenta la tensiune;'
S ar ui i[C- minera le.. S0nt reptEzgntalg
_iq*sp
ecial
de fosfatul de calciu, iar cea maiimportanta sub,stanla
cristalind"dst e ftlilfoitapati.ta
La nivelut oiielor au loc p-ro--c.ese
metab-o-l!g9,
gimi-
lare celorlalte organe. O particularitate
mstahlica
o
constituie marea afinitate a substantei fundamentale
fati de sarurile minerale.
'Mecanisnrut
iacincarii osoase. Primul stadiu al
formarii osului este secrelia de colagen gi substanta
fundamentala de catre osteoblaste. Ritmul sintezei
substanfelor organice este influenlat de glandele
endocrine. Hipofiza, din STH, gonadele gi
tiroida, prin
hormonii lor, m6resc ritmul sintezelor proteice din os.
Glucocorticoizii, insd, stimuleaza activitatea osteo-
clastelor care distrug structura proteica
a osului.
Efecte asemanatoare are gi parathormonul. Ritmul
sintezei substanlelor organice din os scade cu vdrsta.
Prin prelucrarea extracelulara a materialului prote-
ic obfinut, se formeaza osteoidul, similar cartilajului,
dar diferit de acesta prin faptul ca in el precipita sa-
rurile de calciu. Pe masura ce se formeaza osteoidul,
unii osfeobla-sff raman incastrati in el
gi
sunt denu-
miti osteocite.
La c6teva zile dupa formarea osteoidului, sarurile
de calciu incep sa precipite pe suprafafa fibrelor de
colagen, constituind cristale de hidroxiapatita. Rolul
cel mai important in acest proces il
joaca
afinitatea
substanfei fundamentale a osului pentru
sarurile
fosfocalcice gi
concentrafia calciului si a fosforului
din sdnge. Procesul de mineralizare se afla in echili-
bru permanent
cu un proces
de sens contrar, demi-
neralizarea. Prevalenla unuia sau a altuia depinde de
echilibrul fosfocalcic din s6nge. Rolul cel mai impor-
tant in reglarea acestui echilibru il au parathormonul,
calcitonina gi vitamina D. Acliune mineralizanta mai
au hormonii sexuali, somatotropul, hormonii timici gi
epifizari, iar acfiune demineralizanta, ACTH gi gluco-
corticoizii.
Osteogeneza gi
osteoliza
-
remodelarea osului
Osul este in permanenfa
format de catre osteo-
blaste gi este continuu lizat acolo unde sunt active
osteoclastele.
in mod normal, exceptdnd oasele in cre-stere, rata
osteogenezei gi
cea a osteolizei sunt egale, astfel
incdt masa totala a osului ramdne constanta. De obi-
cei, ostoclastele exista sub forma unor mici populafii
care consuma din os weme de aproximativ trei s6p-
tam6ni, sapdnd un tunelce poate avea 1mm diametru
9i
o lungime de mai mulli milimetri. La sfdrgitul aces-
tei perioade,
osteoclastele dispar gi tunelul este inva-
dat de osteoblaste. Urmeazd osteogeneza, vreme de
c6teva luni, osul nou fiind depus in straturi succesive
pe suprafala interna a cavitafii, pdna ce tunelul este
umplut. Osteogeneza inceteaza atunci cdnd osul
incepe sa stdnjeneasca vasele care iriga zona. Canalul
haversian este, agadar, tot ce ram6ne in cavitatea
iniliala. Fiecare t!ri!.o-riu gqgs-nou aparut in acest mod
se numegte
,6ifriin
gi
este format dintr-un canai
Havers, din lamele osoase inconjuratoare
9i
din
osteocite in osteoplaste.
Formarea
9i
liza osoasa determina continuu ajusta-
rea rezistenlei proporlional cu gradul de solicitare,
remodelarea pentru a susfine adecvat forfele meca-
iice conform modelului sarcinilor la care este supus
gi formarea matricei osoase noi.
Repararea unei fractwl Fractura unui os activeaza
maximal toate osteoblastele periostale gi intraosoase
implicate in ruptura. Apar multe osteoblaste noi din
celule osteoprogenitoare (celulele
stem ale osului). in
scurt timp, se dezvolta intre cele doua capete rupte
ale osului o mare aglomerare de
lesut
osteoblastic
$
matrice organica noua (calus), urmata de depunerea
sarurilor de calciu. in lunile care urmeaza, el este
remodelat intr-o structura osoasa corespunzatoare.
Repararea unei fractr.rt 1. canal medular; 2. os compact; 3. periost;
4. fibrocartilaj; 5. vase noi de s6nge; 6, calus; 7. os refacut.
. - -.CuvurrE
cHErE
i
pdrghie,
matrice organicA, oseina, hidroxiapatita,
i
i calcificare, osteogeneza
ti
osteoliza, bsteoid, i
I osteon, fractura
:
TEME
9t
APL|CAT|I
O Crupali rdspunsurile corecte:
Rolul scheletului de protecfie a unor organe este
asigurat de a cutia craniand pentru encefal; b. ca-
nalul rahidian pentru mdduva prelungiti; c. cutia to-
racica pentru
inimi
gi pldmdni;d.
bazin pentru
ficaf
pancreas gi
rinichi.
Calcificarea osoasa se face prin: a. oprirea
secreliei de colagen a osteoblastelor; b. formarea
osteoidului, in care precipiti sirurile de calciu;
c. actiunea vitaminei B; d afinitatea substanlei fun-
damentale a osului pentru
sdrurile fosfocalcice;
e. scdderea N+ in sdngb.
Rezistenfa osului la presiune gi
compresiune este
asigurata de a. fibrele de colagen din tendoane;
b. cristalele de hidroxiapatitd legate str6ns de seg-
mentele de fibra; c. fibrele de colagen dispuse in
segmente periodice
repetitive;d. s6rurile de calciu.
g
edsif rispunsul gregit
Formarea
9i
liza osoasd duc la a. ajustarea rezis-
tenfei, proporfional
cu solicitarile; b. remodelarea,
pentru susfinerea sarcinilor la care osul este supus
de fogele mecanice;c. dezvoltarea calusuluide sub-
stitulie permanentd;
d. formarea noii matrice
osoase.
-
Slstemul musculgl este format din mugchi, cae
sunior@ne aitiveTFinigaeiii,Aedsl rol esie-r-eah
ffiSenel6
=sornmiee"=-aVAnit
in'-sff Uefiiia-ie""Tdsiit-rfr iisdrleii"stria-t..Muschii''-m
foffi e vaiiard. Selitrcriil milgini,[ffi1mf-[e6,
trffiep{ffiffichi tiiii'iafiiilEiFFi-iffiaai'H-a5dofie-
junctiva,
numita fascia mu$chiului."
Sub"hdE:aifa-5e
ina o fama de
lesut
conjunLtir,.'efiniiirirll diLJeIe
pomesc,
r!
interior,
septuri conjungtlve, prurnrs.uryl;
tecfiine de
teslLggpiunqtiv
i nvelssc
f.r.ek.fb-rc
recr rrng
-_oe
Tej+cgry:unE\
muscufara
-'enaom8lum
)
dcpt
in forma dd-cupola
-
*'musfiiul-_tap-eE
bu2elor
si
cel al
care predomina,
-$u-lghii-"qc-h-lstisiprg?lg.a*.9,..po{iun-e---q-entrqE
muscular6, mai voluryr{lggpp.nUmita
-cq
gl, g-qt-+iu
rert er vvsq v^u!Isfl1#.u4rvqr!_ qtv
Orqg
t
WuaJor-+esutTibros.
Unul
exteriorul corpului muscular-se afla 6-membianA-e5ii-
gi vegeta-
Inervatia somatica senzitiva este asigurata de den-
dritele
-neuionilor
s-oin?itbsen2itivi din ganglionii
spinali, care ajung la porliunea
centrala a fibrelor mus-
Cirlare din structura fusului neuiomuscular.
7
I
9r
mobil-gi*sie numegf6 inserfia mu;chiirlDi. ln general,
.
originea_e*ste gggfu-dqr:gQ-
Sulog
simuselii-iu
-mal
n
ytt"
:rid;
i:
Feffiiii
ep dircv3dri Cep i. Cora ul m u
s-
se insera pe osul fix
9i
se nurfrE$le
chiului' ili" rb.rm-at-2nn
-nuiiliur"iidru
riiiit".- r-i
are o
mu
,'
^\.AI
/OLr'tu6\
1-
l*
i(.i:''l
u
2-*-
\R,i!
Capitolul V
3
4
5
6
/tt
ry._
4
Stsuctra mufctriuhi:
1. perios$ 2. tendo-n; 3' fascie; 4' mugchi
t"n"fiu"; 5. ebimisium; 6.
Perimisium;
7' fascicuh 8' fibra muscu'
lari:9. endomisium.
Principalele
grupe de mugchi
scheletici
9
h
tr,
fe
E
F
|as
FT
F:
f-t4
F13
L,
t
f-10
['
t
L-,
l,
I
I
I
Cepitolul V
Mugchii trunchiului
. .
ltggghii rnrnchiului
Ee
grypeaza in mugchii spate,
lU_ilaL""fei,.
mugchii anierolaterali ai toracelui gi
-
mugchii anterolaterali ai abdomenului.
MuFm spateluf gi
di
{_efe;i. !n
plan
superficial,
superlor 5d afld rirugchii trapezi.
-
*s-IsgD=pez$e
rqrttrB-9--eqp$i
Jiq'e*F
apJopte scapubte. Sunt inervati de cdtrehiffifacce
5or)
Inlerior de musthii trapetGtmalnh:ffi
l5.mugchiul sternocleidomastoidian; l6.mu9chiul maseter; 17.mu9-
chiul o_rbicular al pleoapeloq
l8.mugchiul frontal; 19. mugchiul tem-
porgl;_2!. mugchiul occipital; 21. mugchiul triceps brahial; 22 rom-
boidi 23. mugchiul mare dorsal; 24. aponevroza lombar6; 25. mug-
chii fesieri; 26. mugchiul biceps femural; 22. mugchiul triceps sural;
28. solear.
l9
20
27
posterioard
a abdomenului, se afl6
abdominali. ln totalitate,
q
Ei apropie bralul de iorp
-
adduc.tia bratului,
care
"dil:i6lul-&-
a
membrelor
mugchii tibial g[erig gi qxteryqiJl
e.e,@i
APLTCATil
raiffiriumugchii
bazin
Si
rotatia late
Fiziologia mugchilor scheletici
-
Mwchi!
scheletici asigura tonusul,
poslun*echili'
bud,mimicaqffi
#TE-vomnjEue."ComPonenta-ef
ec'
Tarffi,iifte#loLfiffiaefinus'
posturd, edrilibru
-S
"re*esase,
"precunr.,$i-a*actiuitifii""rnotorii
voluntare,
a*expresiei.siarilor
afectiv e,glgfionale
9i
limbajului o
repr6zinta mUgchjul stJiat
sorndfrc. Mugchii scheletici,
Ctr
Ei
ceietatte tipuri de mugchi, se caracterizeaza
prin
proprietatea de a transforma energia chimicd in ener'
Lie mecanica. Aceasti transformatq atl;*loc-la
nivelul
i
iarcomerului, cu un randament de,l$Jg.Ei
i
_11g9chii
scheleticlteprezinlq-g21o.ximativ
a0 % din
I
rnasa organlsmulul.
I
'
Cdrfifodfia bioctrimica a mugchiului
I
Mugihii corrJin 80S apg,9i 20% reziduu uscat, for'
I
$a.q.A,in"substanteorg;anice'gianorgmt-ce. . . . I
Suhstanlele organice. Cele mai importante sunt
I
proteinele (localizat-e in miofhrile-$i':sarcoPlasma)'s+
I
sribitanlele energetice-.
i
!
I
-:
Capitolul V
Proteinele de la nivelul miofibrilelor formeaza sar-
comere. Unele sunt proteine
contractile (actina,
mio-
zina), altele au rol reglator (troponina,
tropomiozina).
Proteinele citoplasmatice
sunt reprbzentate
de
enzime gi
mioglobina cu structura gi
roluri asemand.
toare cu ale hemoglobinei din eritrocite.
Substanfele
enqpgeticg ale mugchiului sunt glico.
genuf trigliceridele gi
moleculele macroergicq-ade.
nozintrifosfatul (ATP)
9i
creatinfosfatul (Cp).
ATp
furnizeaza direct energia necesara contracfiei, iar Cp
asigurd refacerea moleculelor de ATP.
Substanlele anorganice clorufi, bicarbonafi, sul-
fafi, fosfafi de sodiu, potasiu,
calciu, magneziu.
Proprietifile mugchilor
_Cgntactilitat:gaestS__proprie_tate-a.-"specif ica
T3?ghlglUj
eirerxezinta _cgpgqitatea
de.a
f,gzvolta
ten-
,siune
intre capetele sale sau de a be scurta" Baza ana-
Ibffiffi' ciint'mttitiiafi 6lie saiiomeriiilar baza mo-
leculara o constituie proteinele
contractile.
manifestarea electrici de la nivelul membranei fibrei
musculare gi
fenomenele mecanice de la nivelul sar-
comeruluise produce
un lan! de reaclii fizico-chimice,
numit cuplaj excitatie-gontracfie.
Extensibititaf ea jnie_goprietatfi*_r.nl$-gbiu.lgi.de
ffi
acJrunea"-ung forte- eiiteiiiiiie.
, Substratul anatomic al extensibilitatii''il"'iepieziiita
fiUiele-sqdunCtive
9i
elastice din mupchi.
'
Elas tic italeaEsle_prgpqigtflee*specific.g
.IgSshilor
d6-aseaGlffi eTiiS;^"ti:*.i"*dieH_$iliiiiii';;i
Fffifi/fa-lffif<Ie*'re'iihts
atunci cand f6rtu u incetat sa
acfioneze. Baza anatomica a acestei proprietdfi
o
reprezinti fibrele elastice din structura perimisiumului.
@.o
I
stape"de.
"lensiung-
p.er.
-trgtenlfu -*qe$S19"[!tlg3mu-gchilor-careaq,i4.g.ryqlie
ast
spnzitiva
intacte. Dupa denervare,
toriuEul mugchilor scheletici dispare. Tonusul muscu-
lar este de natura reflexa.
Confracfii ale fibrei musculare shiate:
oizometriss_-*_L."ufgimeg-J1qgghiglgtl4rnine
,nes
-fri19$iurieacrdttetoaire.udfi
tfi;rj
%ra..'h* r-.f_n'-'
aCestui tip de conhacfe, mugchiul nu presteazd
lucru
mecanic extern; toata energia chimica se pierde
sub
forma de cdldurd plus
lucru mecanic intem. Exemplu de
conlracfie izomehicd este susfinerea posturii
corpului
-rQamnice.="tundmeamu$chirilui
'r{adrz6riar.-ten,-
siunearamdne
-Co.nSlanta-.Jvlugchii
realizeaza lucru
*ffi"ecaniATilste
contrac.lii sunt caracteristice majori-
tdfii mugchilor sheletici;
Fxctta,bifitaJea
se datoleaaa-propriefatilor-
mem-
rdspund la un
o
auxotonicd
-
variaza gi
lungimea.gi._i9,Agjlnea
gF5mq;1fr-mrinruneratuvitar;ut,
"uite,
f iecare
mUgchi trece prin
faze izometrice, izotonice
$i
auxe
tonice.
Mecanismul
conbactiei mugculare
Substratul,morf"glggtq_el_genlmsliei.este._miof
ibrila
ctlEar6ffijl.iar"
A-E6c'iitiii;;tina
$
rnili;;.
-
Forla de contractie a rinui'mugchi
depiride de
numarul de fibre stimulate gi implicate in contracfig
de grosimea
fiecirei fibre musculare gi
de lungimea
inifiala a fibrelor. Lungimea.ideala
de repaus a unei
fibre musculare este aceea de.la care fibia poate ge-
nera forla de contracfie mrximd.
Manifestarile conhacfiei mueculare
F:=t:l
l--t- 1?
-
I-t
-l-.-
107
Cmbacfe (cu
fonnaea canploclor actinEmioztE) L mitocorr
drie; 2. nucleu; 3. saci de stocaie a calciului: 4. miofibrila 5. sa
colema; 6. sarcomer relaxat; 7. banda H luminoas6: 8. disc in'hrnecat
(bandA
A); 9. disc clar (banda
I); 10. membrana
Z 1l fihnent de
miozina; 12 filament de actin6; 13. sarcomer in conbactira.
unei unitafi motorii se sumeaz6, d6nd potentialele
de
.f
Capitolul V
placa motorie. Activitatea electrica a intregului mugchi
sau a unitalilor motorii componente poate fi inregis-
trata, obfindndu-se electromiograma.
*in"prfffiefa"ffi=9o
de secunde ale unui efort moderat
sau intens, timp necesar aparatului cardiovascular sa
regleze aportul de oxigen Dupa primele 2 minute de
efort, necesitafile energetice sunt satisfacute in cea
mai mare parte aerob.
3*,_llgUfestdrile mecanfce se studiaza cu gi!r-
@a-uniri
3ffiirl-unfl cu ;a-
loare prag, deteimina o contrac-tie musculara unic6,
numita secusa musculara. care are urmdtoarele
componente:
a.
faza
de latentd, dureaza din momentul
ap_licarii
e:Sflantului-gi pdna-la aparitia contracliei. In timpul
acestei faze. are loc manifestarea electrlca a con-
tracfiei, a carei durata depinde de tipul de mugchi,
fiind de la cca
_0,,01.s
la mugchiul striat;
P-.f.ryadecont"ra-c-{ig-Og.U-ain"m.edis:."0'O4s;
c.
faza
de relaxare dureaza 0,05 s.
SbtuiaDoaffiica. Durata
totaii a se-cuseiGste de
g,ls,iar
amplitudinea ei vari-
azi propogional cu intensitatea stimulului aplical
pdna la o valoare maxima. Acest fapt se explica prin
antrenarea in c-bhtratfis a unui numar tot mai mare
de fibre musculare, pe masura ce intensitatea stimu'
lului cregte,
p6na in momentul in care toate fibrele se
contracta simultan. in acest moment, intensitatea
stimulului este maximala. Stimularea in continuare cu
stimuli supramaximali nu este urmata de cregterea
amplitudinii secusei. Daca, in loc de stimulare unic6,
se folosesc stimuli repetitivi, la intervale mici gi regu-
late, curba rezultata nu mai este o secusd, ci o
sumatie de secuse numite tetanos. Exista doua feluri
-deJetanos
a.,inS_gmple\, alcarui grafic prezinti un platou din-
!at,
exprim6nd sumarea incompleta a secuselor la
stimularea repetitiva cu frecvenfd
joasa
de 10-20 sti-
muli/secunda;
L-ep.D1ple-t,
al carui grafic prezinta un platou regu-
lat, exprimdnd sumalia totala a secuselor, obfinuta
prin aplicarea stimulilor cu o frecvenla mult maimare:
50-100 stimuli/secunda.
Joate
contaqtiile voluntare ale mugchilor din orga'
nism sunt tetanosuri si nu secuse. deoarece comanda
^Voliiri6i?i
se transmiie la mugchi prin impulsuri cu
frecvenla mare. Exista insa in organism
9i
situalii in
care contractia este o secus6r frisonul, sistola car-
diaca, contracfia oblinuta in urma reflexului miotatic.
/
I I I IIITTII'III tr
Conhactia muscular* a. secusa; b. tetanos.
Forta dezvoltata de mugchi in timpul tetanosului
este de 4 ori mai mare decdt cea dezvoltata in timpul
secusei.
4. Manifestdrile,tgrmice ale contractiei se dato-
:__
- t-.-i
reaz6-Ien'iomenelor biochimice din fibra musculara.
Randamentul contrac{iei masei musculare este de
30%, ceea ce inseamna ca 70% din energia chimica
se hansforma in energie caloricd.
Oboseala musculard consta in reducerea tempo'
rara a capacitalii de contraclie a mugchilor
9i
este
practic proporlionala cu rata epuizarii glicogenului
muscular la care contribuie gi scaderea pH-ului intra-
celular, prin acumulare de acid lactic, inhibdnd unele
enzime. Mai are loc
gi
diminuarea transmiterii sem'
nalelor nervoase la nivelul
joncfiunii
neuromusculare.
Jonctiune neurfintrgcuhr& 1. fibra neuronala motorie; 2. ramifica$
nervoasq 3. nucleul fibrei musculare; 4. miofibrila; 5.
placa motorie;
6. mitocondrii; 7. fanta
joncfiunii;
8. placa motorie (oncfiunea neuro
musculara); 9. vezicule sinaptice.
mp*ona
9i
aboffa musqiaH
Cregterea masei totale a unui mugchi se numegte
hipertrofie musculari, iar scdderea acesteia se nu-
megte atrofie musculari. Hipertrofia mugchiului se
datoreazd cregterii numdrului de miofibrile.ln paralel
cu inmullirea numdrului de miofibrile are loc
Ai
dez'
voltarea tuturor sistemelor enzimatice care participd
la fumizarea energiei.
unitatea motorie
Fiecare fibri nervoasa motorie care
pirise$e midu'
va spin6rii inerveazi de obicei mai multe fibre muscu-
lare. Toate fibrele musculare inervate de o singuri fibrd
nervoas6 motorie constituie o unitate motorie.ln gene
ral, mugchii mici, cu reacfie rapid6, zupugi unui conhol
exact confin putne fibre musculare
pe unitatea mote
rie. Mugchii care nu necesiti un grad fin de conhol pot
ave4 pentu o unitate motorie, sute de fibre musculare.
Transmiterea impulsurilor de la nervi la fibrele
musculare scheletice are loc la nivelul
joncfftnii
netr
rurnugctlare
Fiecare fibrd musculard scheletici primegte o sin-
guri terminafie axonicd. Terminafia se gasegte ln
fanta sinaptica, formata printro invaginare a mem-
branei fibrei musculare.
La nivelul terminafiei presinaptice se g6sesc vezi'
culele sinapticg care contin neurotransmifdtorul
-
acetilcolina.
Membrana postsinaptici confine numeroase pliuri
joncfionale,
in apropierea cdrora se afli receptorii
pentru acetilcolina.
Eliberarea neurotransmitdtorului este declangatd
prin depolarizarea membranei presinaptice. Cand
acetilcolina se leaga de receptorul postsinaptic, deter
mini depolarizarea membranei
postsinaptice gi
aparifia potenfialului terminal de placd. Acesta va
inifia un potenfial
de acfiune in fibra musculari.
Ulterior, acetilcolina se va
{esprinde
de
pe receptor
gi
va fi degradati enzimatic iHgnta sinaptici de cdtre
acetilcolinesterazi. )
.
Asociali oasele scheletului, denumite in coloana din stdnga, cu clasificarea dupi forma acestora,
prezentati
ln coloana din dreapta
Asociali unele forme ale mugchilor cu denumirile acestora:
1. vertebr6
2 maxilar
3. carpiene, tarsiene
'-'
'
4. ulna, fibuld
5. rotula
6. clavicula
1. patrulateri
2. cupold
3. fuziforma
4. triunghiulard
5. circulard
a.lungi
b. scurte
c late
d. neregulate
e. sesamoide
f. alungite
a. bicepsul femural
b. marele dorsal
c. diafragma
-
d. piramidalal abdomenului
e. sfincterul piloric
Completafi spafiile
punctate cu termenii corespunzitori:
Mugchii au proprietate de a ............... energia in energie la nivelul cu un ran'
dament de ............... %.
Proteinele din microfibrile sunt
(...............9i
miozina)
9i...............
(hoPonina
9i...........-..),
iar cele
din sarcoplasma sunt
gi ..-r..-.-.. .
Enwnerafi
gi
deftniti proprietafile mugchilor.
Redactaf un eseu cu tema
"sensibilitatea
gi
migcarea, componentele func{iilor de relatie", shucturat dupi
urmdtorul
plan:
.
importanta integritafii anatomo-funcfionale a organelor de simf in perceperea lnsugirilor obiectelor
9i
deruldrii fenomenelor din mediul extem
gi
intem;
.
rolul sistemului nervos in transmiterea,
prelucrarea gi
integrarea informaliei;
.
sistemul endocrin ca factor reglator al cregterii
gi
dezvoltarii organismelor
gi al comportamentului urna$
.
migcarea ca modalitate de integrare a organismului in mediu.
t