Sunteți pe pagina 1din 51

SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

DIAGNOSTIC si TRATAMENT
prof. univ. dr. Silvia Mru




Next Previous
Sindromul endo-parodontal
Controverse
Literatura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o
controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei
dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii
de os marginal.

- Chapple I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface.
Dent Uptade 1999:26:331-334
- G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontalendodontic controversy
Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123130.
- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision making in the treatment of combined
periodontal-endodontic lesions.
Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?
Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

Next Previous
Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante de
comunicare intre endodontiu si periodontiu:
- Foramenul apical
- Canalele laterale si accesorii
- Tubulii dentinari



Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate
funcional iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea
progresia bolii in aceste tesuturi.
Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala
pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de
tratament adecvate.
Sindromul endo-parodontal
Mecanisme de formare
Next Previous
Difuzarea produsilor
din pulpa degenerata

Parodontiul
de sustinere.

Regiunea apicala
Raspuns
inflamator rapid
Pierderi osoase
Mobilitate dentara
Fistule
Leziuni
periradiculare
Next Previous
Progresia
bolii parodontale
spre pulpa
canalele laterale/
canalicule dentinare
expuse
manopere
de terapie
parodontal
susceptibilitate
la s. din plac

cresterea
rspunsul inflamator
pulpar
resorbie ext.
a peretelui
radicular
!Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar
dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniului
Next Previous
Sindromul endo-parodontal
Leziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce
i are originea n organul pulpar sau n ligamentul parodontal, i care are
potenialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe ci.

Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate
prin:
Criterii radiologice
Criterii histologice
Criterii clinice
Bolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea
dentara (Glickman, Wang, 1997);
Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu un
proces inflamator lateral in ligamentul
parodontal

EFECTUL INFLAMAIEI PULPARE
progresia patologiei pulpare n spaiul periodontal
nlocuirea esuturilor spaiului desmodontal cu
infiltrat inflamator i asociere de resorbie osoas,
cementar, dentinar

Next Previous
Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu
Caile naturale

foramen apical
canale laterale / accesorii
canalicule dentinare

ligamentul periodontal
osul alveolar
drenajul vasculolimfatic comun

Cile artificiale

perforaii iatrogene
fracturi

cai potentiale care explica
-reciprocitatea inflamatiei-

Next Previous
Cile de comunicare dintre endodoniu i
parodoniu
calea principal de
comunicare intre pulp si
parodoniu.

Produii bacterieni i
inflamatori pot trece prin
foramen producand
patologia periapical.

Apexul este de asemenea
poarta de intrare a
produilor inflamatori din
pungile parodontale
adanci la pulpa dentara.
Foramenul apical
Foramen apical
Canal accesor
Resorbie dentinar
Next Previous
Cile de comunicare dintre endodoniu i
parodoniu Tubulii dentinari

Expunerea tubulilor dentinari
defectelor de dezvoltare,
boli sau proceduri parodontale

Studiile realizate prin microscopie
electronic au demonstrat ca dentina
expus la nivelul jociunii amelo-
cementare se intalneste in 18% din
cazuri; pacientii cu hipersensibilitale
cervicala sunt un exemplu al acestui
fenomen.

Zona apare dupa detartraj i surfasaj
radicular si dupa condiionare cu
perhidrol 30%;

Diametrul tubulilor scade odat cu
varsta sau ca raspuns la aciunea
continu a stimulilor de intensitate
sczut prin depunere de dentina ce
blocheaz tubulii.

Tubuli dentinari contaminai
Tubuli dentinari deschii.
Se descrie absena proceselor odontoblastelor
Next Previous
Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu
S-a estimat ca 30-40% din
dini au canale accesorii si
laterale - majoritatea in 1/3
apical a rdcinii.

De Deus- studiu pe 1140 dinti
27% -canale laterale
17 % in 1/3 apical,
9% in 1/3 medie si
2% in 1/3 coronar.

Kirkham:
a studiat 1000 dini umani cu
boal parodontal - numai
2% aveau canale laterale la
nivelul pungilor parodontale.

#prevalena bolii parodontale
asociate canalelor laterale
este relativ scazut.


Prevalenta dintilor cu canale laterale (De
Deus)
27%
73%
dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale
2%
9%
17%
Prevalenta dintilor cu canale laterale
(Kirkham)
2%
98%
dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale
Canalele radiculare laterale si accesorii
Canale laterale i accesorii
Next Previous
INVESTIGATOR TEHNICA

INCIDENTA
RUBACH &
MITCHELL 1965
Dinti sectionati 45%
LOWMAN &
COLAB. 1973
Studii
microscopice
59% M.sup.
55% M. inf.
BURCH &
HULEN 1974
Studii cu s.
radioopace
76%
VERTUCCI &
WILLIAMS 1974
Coloratii cu
hematoxilynina
46%
KIRKHAM 1975 Studii cu s.
radioopace
23%
PINEDA&
KUTTLER 1972,
nu au putut demonstra prezena
acestor canale n zona furcaiei

Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie
Next Previous
Inflamaia pulpar poate induce reacie inflamatorie in
esutul parodontal interradicular.
Molar.inf. cu
trat.end.
si radiotransp
in zona
de furcatie
Radiografie
dupa 1 an
cu vindecare
osoasa
Seltzer si colab.
Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal disease.
Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 14741490.
164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular
periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124129.
Canalele laterale se
pot observa radiografic
Radiotransparena lateral
asociat unui dinte
cu necroz pulpar
Next Previous


Aspecte clinico-paraclinice
ale examinrii factorilor
implicai n etiologia

SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL


Next Previous
Sindromul endo-parodontal
Manopere de diagnostic pozitiv si diferential
Examene clinice
toate testele pentru diagnosticul afectiunilor
pulpare si parodontale
( inspectie , palpare, percutie),
- teste de vitalitate,
- teste de mobilitate,
- sondajul parodontal,
- depistarea fistulelor

Examene paraclinice
examene radiologice retrodentoalveolare
- radiografii digitale
- CT
Next Previous
Resturile pulpare
necrotice,
prod. de degradare
microbiene, alti iritanti
Foramenul
apical
Marginea
gingivala
Marginea
gingivala
Periodontita
retrograda
Foramenul
apical
Periodontita
marginala
Influenta patologiei pulpare asupra periodontiului
Next Previous
Bacteriile, fungii si virusurile
Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental pulps
in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral Pathol,
20: 340349.
- au demostrat relaia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si
afectiunile periapicale
- ntr-un studiu pe cobai n care pulpa dentara a fost lasat deschis
in mediul oral; necroza pulpar a fost urmat de inflamaie
periapical acut i cronic.
Totui, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free,
pulpa a rmas vital i nu s-a produs inflamaia iar zona expus a
fost acoperit cu dentin.
Studiul demonstreaza ca in absena bacteriilor i a produilor lor , leziunile
periapicale de cauza endodontic nu se produc

Printre agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile,
fungii si virusurile.
Acesti patogeni pot afecta periodontiu trebuie eliminati in timpul tratamentului de
canal.
Next Previous
Blomlof si colab. 1988
Blomlof L, Lindskog S, Hammarstrom L. Influence of pulpal
treatments on cell and tissue reactions in the marginal
periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577583.

au realizat intenionat defecte pe suprafaa radicular
pe dini extrasi de maimut cu sau far apexogenez.
canalele au fost fie infectate sau umplute cu hidroxid
de calciu i replantate n alveole.
dupa 20 de saptmani s-a observat retracia gingival
pe suprafeele de dentina denudate

Next Previous
Jansson si colab.
Jansson L, Ehnevid H, Blomlof L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal
disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598602.
Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlof L. The influence of endodontic infection on
progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729734.

au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodoniului
marginal n zona de dentin denudat i a ligamentului
parodontal.
Rezultatele au artat ca la dinii infectai defectele erau acoperite cu 20%
mai mult epiteliu iar n cazul dinilor neinfectai numai 10% erau
acoperite de esut.
au concluzionat c patogenii din canalele radiculare infectate
favorizeaz retracia gingival n zonele de dentin denudat.
Aceeai cercetatori ntr-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au
evaluat 175 de dini tratai endodontic la 133 de pacieni.
Pacienii cu predispozitie la boala parodontal i care aveau tratamente
endodontice nereuite au artat o pierdere osoas de 3 ori mai mare
decat n cazul dinilor fr infecie endodontic.
Next Previous
Jansson si Ehnevid

au investigat i efectele inflamiei pulpare, prin sondaj parodontal,
la molarii cu zona de furcaie expus.
Ei au gsit c inflamaiile endodontice la molarii mandibulari se
asociaz cu o pierdere de ataament la nivelul furcaiei iar progresia
bolii parodontale la acest nivel este produs prin trecerea patogenilor
din pulpa infectat n parodoniu prin canalele accesorii i tubulii
dentinari din zona de furcaie.

Rupf si colab.
au studiat tipul patogenilor n inflamaiile pulpare si parodontale la acelai dinte.
au fost identificai Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium
nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.

Aceti patogeni au fost gsii atat la dinii cu infecii endodontale cat si la cei cu parodontit
apical cronica.

Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociaz infeciilor endodontice ceea ce susine
interrelatia endo-parodontala.
Next Previous
Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fr
ntrziere pentru a preveni reacutizarea afeciunii i instalarea unei
comunicri marginal-apicale permanente .
Molar: 46
tumefiere Vestibulara:
durere
sensibilitate la palpare;
Rx.: radiotransp. in jurul
rdcinii meziale care
ajunge pn la furcaie;

Dup tratament
Endodontic corect osul
alveolar se reface.
Next Previous
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici








In functie de originea si natura lor, agenii etiologici nebiologici pot fi
extrinseci sau intrinseci.

Agentii extrinseci:
Corpii strini Prezena corpilor strini se asociaz frecvent cu inflamaia esutului
periapical
Calea falsa in tratementele endodontice
Agentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)
Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie)
Incisiv lateral cu necroz pulpar i leziune
periapical, initial i la 9 luni de la tratamentul
endododntic; s-a realizat tratament chirurgical i
examen histologic unde s-au descoperit cristalele
Charcot Leyden
Next Previous
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Tratament endodontic incorect realizat

Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui
tratament de succes.
Din pcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariia
leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.
Prezena semnelor i simptomelor precum i a semnelor radiologice
indic existena unui tratament endodontic incorect realizat.
Eecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau
retrograde cu o rat de succes mare.
Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniial
daca este diagnosticat corect si tratat cauza eecului.
Tehnicile de retratare s-au imbuntait f. mult n ultimii ani prin
folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.
Next Previous
Tratament endodontic incorect realizat
Reactii periapicale si interradiculare dupa obturatii
radiculare incorecte

Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se restructureaza
Next Previous
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Restauratii incorecte
Percolrile coronare reprezint o cauz important de eec n tratamentul endodontic.
Restauraia coronar este prima barier mpotriva contaminrii spaiului
Restauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament
se observa refacerea tesutului periapical
Traumatismele
Fracturile , Subluxatiile si
extruziile traumatice
Perforatiile cai false
Anomaliile de
dezvoltare
santuri de deezvoltare
Next Previous
Evaluarea factorilor etiologici nebiologici
Resorbtia
Resorbia radicular este o afeciune ce se asociaz unui fenomen fiziologic
sau patologic care se manifest prin pierderea de dentin, cement si/sau os
alveolar.
Fenomenul poate ncepe n parodoniu afectand iniial suprafaa extern a
dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,n principal dentina din interiorul
canalului radicular(resorbtie intern).
Resorbia extern radicular poate fi imprit n 3 categorii :
- resorbie progresiv inflamatorie
- resorbie invaziv ( neinflamatorie)
- resorbie de nlocuire ( neinflamatorie)
Next Previous
Sindromul Parodonto-endodontic

Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpei
Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar
dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniului
Inflamaia parodontal poate exercita efect direct asupra pulpei;
Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre
foramenul apical cu necroza pulpara asociata;
prin evoluia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral i
ca urmare s duc la apariia necrozei pulpare.

Post operator dinii vitali pot prezenta simptome de pulpit sau
pulp necrotic.
n acest caz se indic terapia endodontic n plus fa de cea
parodontal.

Progresia bolii parodontale
Next Previous
Progresia bolii parodontale prin afectarea
ligamentelor parodontale
Dei a fost stabilit o relaie clar cauz - efect ntre
infecia intracanalicular i leziunile periapiculare,
penetrarea bacteriilor n direcie opus (ctre pulp) n
cursul bolii parodontale, este un subiect controversat
Teoretic, canalele laterale i
foramenul apical adiacent pungilor
parodontale ar trebui s favorizeze
accesul microorganismelor orale
ctre sistemul canalicular al
rdcinii.
Next Previous
Sindromul endo-parodontal

DIAGNOSTICUL= PROVOCARE

au fost studiate initial ca
entitati separate
fiecare boala primara poate mima
caracteristicile clinice ale celeilalte

pot avea o influenta etiologica asupra
progresiei celeilalte boli

Next Previous
SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

Diagnosticul dif.
al afectiunilor
endo-parod.
boli endodontice
primare
boli parodontale
primare
boli combinate
Boli endod.
primare
cu afectare parod.
sec.

Boli parodontale
primare
cu afectare
endod.sec.
Forma adevarat
combinat
Next Previous
MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL
LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE FR AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR
patologie periapical ce se exteriorizeaz sub forma traiectului de fistul via spaiu desmodontal la
nivelul sulcusului
fistula este mult redus, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase
tratamentul endodontic conduce la rezoluia leziunii
LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR
ci de comunicare spaiu endodontic spaiu desmodontal (frecvent zona de furcaie)
terapie endodontic asociat cu tratament parodontal minim
LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE FR AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR
dini n general vitali
sunt interesai frecvent incisivii laterali maxilari (anuri de dezvoltare)
prognostic funcie de terapia parodontal
LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR
survin n urma evoluia infeciei parodontale spre spaiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari
pot surveni dup terapie parodontal (simptome de pulpit sau de necroz pulpar)
se indic terapie endodontic alturi de cea parodontal
LEZIUNI COMBINATE ADEVRATE
leziuni endodontice i parodontale concomitente i cu evoluie independent, grade diferite de afectare pulpar i
parodontal
unirea prin progresie a leziunilor face imposibil stabilirea originii primare de afectare
indiferent de situaie, se indic terapie endodontic i parodontal
Next Previous
MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI
ENDO-PARODONTAL
Defect osos profund i aparent cu interesare
endodontic. Dintele este totui vital.
Aspectul radiografic la 2 ani indic regenerarea
tisular favorabil fr terapie endodontic.
Leziune combinat adevrat.
Cele dou leziuni evolueaz independent.
Lsate netratate, aceste leziuni se vor uni.
Next Previous
Boala endodontica primara

Rx. preoperatorie
radiotransparenta
periradiculara la
radacina distala
Punga parodontala.
profunda si ingusta
La 1 an dupa
terapia endodntica
Vindecare clinica a
defectului vestibular
Next Previous
Boala endodontic primar cu
afectare parodontal secundar
RX- preop.
Interradic.- defect in reg.
apicala a rad. meziale
Rx. Dupa trat.
end.
Rx. Dupa 1 an- Defectul
osos vindecat incoplet
fara terapie parod.
Next Previous
Afeciuni primare parodontale
Complicaiile bolii parodontale


Pulp integr
Parodoniu
sntos
Parodoniu
infectat
Pulp infectat,
necrotic
foramen apical,
fractur vertical
radicular
foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
fractur vertical
foramen apical,
canale laterale
tubuli dentinari
perforaii radiculare
fractur vertical
foramen apical,
canale laterale
perforaii radiculare
fractur vertical
Next Previous
BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE
ENDODONTIC SECUNDAR
Progresia unei pungi parodontale se produce pan la afectarea esutului apical;
pulpa devine necrotic prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul
foramenului apical.
La dinii monoradiculari
prognosticul este rezervat iar rezecia apical reprezint o alternativ de tratament.
Sursa de infecie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontal, in momentul in
care foramenul este afectat.

Tratamentul parodontal poate induce apariia afeciunilor endodontice.

Canalele laterale i tubulii dentinari pot fi deschii n mediul oral n timpul
detartrajului i surfasajului n camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt
afectate de chiurete i de microorganismele se apar n timpul tratamentului

Next Previous
Complicatii ale bolii parodontale
In acest caz, parodontita
cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Fractur coronar
Resorbie radicular extern
Next Previous
Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+)
punga parodondala in zona meziala
P1 sup -Rx.-
pierderea de
substanta osoasa
(TV+)
verificarea cauzei
parodontale cu un con
de gutaperca in punga
parodontala
Ex.histologic-
Pulpa intacta
Next Previous
Complicatii ale bolii parodontale
In acest caz, parodontita
cronic progreseaz
apical de-a lungul
rdcinii.
In majoritatea cazurilor:
testele de vitalitate
sunt normale
acumulare de plac
i tartru
accesul n pung
parodontal este
larg.
Prognosticul
depinde de stadiul
bolii parodontale i
de eficacitatea
tratamentului.

Fractur coronar
Resorbie radicular extern
Next Previous
Afeciuni endo-parodontale combinate
La fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune
endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o
punga deja existenta.

Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelai dinte,
pot comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune
combinata ,numita cu adevrat leziune endo-parodontale.

cand drenajul se produce la nivelul furcaiei n cazul molarilor,
mai ales cand exist canale laterale ce se deschid in zona de
furcaie.

Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucie osoasa
importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

Nu este intotdeauna uor de evaluat implicarea fiecrui factor in
progresia leziunii, att timp cat mai multe semen clinice, cat si
imaginile radiologice se confunda
Next Previous
Afeciuni endo-parodontale combinate
Next Previous
Afeciuni endo-parodontale combinate

Aceste afeciuni au frecven redus

Aceast situaie este ntalnit mai
frecvent la dinii monoradiculari

Dac afeciunea intial este sever,
esutul parodontal nu rspunde prea
bine.

Pierderea de ataament este mai
mare iar prognosticul rezervat

Cand drenajul se produce la nivelul
furcaiei n cazul molarilor, mai ales
cand exist canale laterale ce se
deschid in zona de furcaie.

La pluriradiculari amputatia
radiculara este o alternativ la
tratament

Molarul 1 inferior
Afectiune combinata
endo-parodontala;
Next Previous
Afeciuni endo-parodontale combinate-
tratament
Next Previous
Tratamentul si Prognosticul
Prognosticul i tratamentul fiecrei afeciuni endo-parodontale
variaz.

Afeciune primar endodontic trebuie tratat endodontic pentru
un prognostic bun.

Afeciune parodontal primar trebuie tratat numai parodontal
iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

Afeciune primar endodontic i secundar parodontal trebuie
tratat ntai endododntic, reevaluat la 2-3 luni i apoi dac este
cazul tratament parodontal.

Aceasta perioad permite esutului s se vindece i reduce riscul
bacteriemiei n faza iniial de vindecare.
Next Previous
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Planul de tratament i prognosticul depind n principal de diagnosticul de
boala endodontic sau parodontal.

Factorii principali ce trebuie luai n considerare sunt vitalitatea pulpar
i extinderea defectului parodontal.

Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este
dificil.
In afectiunea endodontica primar pulpa este vital i infectat sau
devital iar la afeciunea parodontal pulpa este vital.

Semnele clinice pentru afeciunea primar endodontic i secundar
parodontal i invers sunt asemntoare.

Dac leziunea este detectat i tratat endodontic fr s exise semne
parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic
retrospectiv.

Dac nu exist semne de vindecare se indic realizarea tratamentului
parodontal.
Next Previous
Amputatia corono-radiculara
la molarii mandibulari
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice
Next Previous
Dubla premolarizare
Tratamentul sindromului endo-parodontal
Alte solutii terapeutice
Next Previous
EXTRACTIA
Next Previous
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
Experienta clinica arata ca ansele de a trata leziunile
endodontice sunt mai bune dect cele parodontale.
n prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului
permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat
este de asemenea observat la dinii pluriradiculari cnd fistula se
exteriorizeaz in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.
O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde
punga parodontalanu este mrginit de un epiteliu ci de un esut
de granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea
rapida.
n prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament
parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.
Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permit suprimarea
inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataament.
n prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata
dup tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci
rezultatul este aleatoriu
Next Previous
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
Cei mai muli autori recomanda sa se inceapa cu faza
endodontica justificnd aceasta prin potenialul de
regenerare al leziunilor endodontice.

Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi
identificate cu precizie dect dup tratamentul endodontic,
aspectul radiologie al vindecrii limita intre zona de leziune
endodontica si cea de origine parodontala.

Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai
simpla prin care se obine cel mai bun rezultat. Aceasta
regula evita toate interveniile chirurgicale traumatizante
pentru pacient.

Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili
condiiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa
se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .
Next Previous
Evaluarea potenialului de regenerare
i atitudinea terapeutic
In cazul unui tratament global pluridisciplinar ,
endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de
pregtire parodontala iniiala , dar el nu trebuie sa fie
dect pe radacinile conservabile din punct de vedere
parodontal.
Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea
pariala sau totala a dinilor in cauza.
Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluie
satisfctoare in fata acestui tip de leziune , dar
indicatia lor trebuie fcuta cu prudenta , tinand cont de
forma , si de stadiul de distracie osoasa.
Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de
eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili
deci ca , cu ct afectarea parodontala este mai mare,
cu att mai mici sunt ansele de success.
Next Previous
Concluzii
Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie
dintre tesutul pulpar si periodontiu;

Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt
foramenul apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai
false prin iatrogenii.

Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale
individuale sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu
este intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si
paraclinice pentru a obtine un diagnostic corect;


Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si
periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare,
premolarizarea ) si tehnicile regenerative ofera abordari alternative
care impreuna cu abilitatea clinicianului pot rezolva aceste probleme
clinice complexe.

S-ar putea să vă placă și