CATASTROFE NATURALE

Sunt manifestari extreme ale unor

fenomene naturale,precum cutremurele,
furtunile,inundatiile, secetele, care au o
influenta directa asupra vietii fiecarei
persoane,asupra societatii si a mediului
inconjurator, in ansamblu.
Repartiia pe mari categorii a evenimentelor
catastrofice n lume, n ultimii 35 de ani, indic
predominarea celor naturale (66%), restul (34%) fiind
de natur antropic. n privina numrului de victime,
cele mai ucigtoare sunt seismele (cu circa 4!%
dinvictime), urmate de inundaii (3"%), cicloni tropicali
#i furtuni (!4%), vulcanism ($%),restul, de !3% din
numrul victimelor fiind datorate evenimentelor
catastrofice de natur antropic.
%re#terea efectiv a frecvenei evenimentelor naturale
catastrofice care se constatn pre&ent, c't #i a costurilor
lor glo(ale, poate fi pus pe seama mai multor factori)*
episoade ciclice care guvernea& diferitele +a&arde
naturale* cre#terea glo(al a populaiei, concentrarea sa
n mari aglomeraii*cre#terea vulnera(ilitii
comunitilor umane*negli,en privind previ&iunea,
msuri #i activiti insuficiente de prevenire*cre#terea
sensi(ili&rii populaiei #i a cererilor venite din
partea unui pu(lic dince n ce mai preocupat de
atingerile aduse siguranei #i securitii sale.
-ceste evenimente (cutremure, erupii vulcanice,
tsunami, alunecri de teren,furtuni, inundaii, secete,
incendii, accidente te+nologice, situaii conflictuale etc.)
se produc de regul pe nea#teptate #i pot provoca
numeroase victime n r'ndul oamenilor #ianimalelor, un
volum mare de pagu(e materiale, de&ec+ili(re ecologice
#i c+iar gravetul(urri ale strii psi+ice #i morale a
populaiei ce intr su( incidena fenomenului respectiv.

.atele statistice arat
c n ultimele trei
decenii, la nivel
planetar, diferitele
de&astre au determinat
moartea a peste /
milioane de persoane,
(oli #i suferine
pentrumai mult de !
miliard de oameni,
pierderi #i distrugeri de
(unuri materiale de
sute demiliarde de
dolari. n medie, anual,
de&astrele repre&int
cau&a a $5 """ de
mori #i acirca 3
miliarde dolari
distrugeri economice
Cele mai costisitoare catastrofe naturale din
lume
!. 0aponia) Cutremurul de pamant din !! martie $"!! produs in
largul coastelor 0aponiei a provocat un accident nuclear si un tsunami
devastator. 1oate la un loc au antrenat moartea a peste $".""" de
persoane. 2ste vor(a de cea mai costisitoare catastrofa naturala din
istorie, din punct de vedere material. 3ierderile au fost estimate la
apro4imativ $!" miliarde de dolari .

$. 5tatele 6nite) Uraganul 7atrina care a lovit la $8 august $""5
statul 9e: ;rleans este de&astrul care a generat cele mai multe
pagu(e materiale in 5tatele 6nite. 2l a costat !$5 de miliarde de dolari
si s*a soldat cu moartea a !/"" de persoane. .rama a facut o(iectul
unui film reali&at in $""6 de 5pi<e =ee. 5apte ani mai tar&iu, o alta
nenorocire s*a a(atut asupra regiunii) uraganul >ssac, retrogradat, intr*
un final, in categoria de furtuna tropicala. .oua saptamani mai tar&iu,
presedintele ?eorge @. Aus+ recunostea responsa(ilitatea guvernului
sau.
3. 0aponia) Seismul de la 7o(e din !B ianuarie !885 a costat 0aponia
aproape !"" de miliarde de dolari si viata a 6""" de persoane. 2ste a
doua mare catastrofa naturala care a afectat 1ara 5oarelui Rasare dupa
accidentul de la Cu<us+ima.
Catastrofele naturale se clasifica
astfel:
Catastrofe endogene a caror actiune este
generata de energia provenita
dininteriorulplanetei(cutremure, eruptii
vulcanice)
Catastrofe exogene
generate de factoriclimatici, +idrologici,
(iologici
CUTREMURELE
Cutremur sau seism sunt termenii folosii
pentru micrile pmntului, ce constau n
vibraii originate n zonele interne ale Terrei,
propagate n form de unde prin roci. Aceste
vibraii rezult din micrile plcilor tectonice,
fiind des cauzate de o activitatevulcanic.
Cutremure puternice ce devin catastrofe
naturale, pot distruge chiar localiti ntregi,
provoac alunecri de teren, chiar catastrofe
naturale.
Cutremurele submarine pot declana formarea
de valuri uriae pn la 30 de m nime
atingnd viteze neateptate (800 km/h), astfel n
Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube
foarte mari materiale, cu pierderi de viei
omeneti. tiina care se ocup cu studiul
cutremurului (micrilor seismice) se
numete seismologie.
Cel mai puternic cutremur
La 22 mai 1960, Chile a fost lovit de un
cutremur de 9,5, provocand moartea a
5!00 de oameni "otrivit geologilor
americani, orice cutremur mai mare de 9
poate provoca tsunamiuri, ceea ce s#a
intamplat si in acest ca$, alti 1%1 de oameni
din &aponia si 61 de persoane din 'a(aii
pier$andu#si viata
Cauzele producerii cutremurelor
1. Cauze Naturale:
deplasarea plcilor tectonice
erupii vulcanice
impactul cu meteorii
2. Cauze Antropice
mijloacele de transport(produc mini
cutremure)
explozii subterane antropice (de
exemplu un test nuclear subteran)
edificii care se surp (mine abandonate
de exemplu)
Scara )ichter a fost imaginat n !835 de %+arles
Ric+ter i Aeno ?uten(erg, de la %alifornia >nstitute of
1ec+nologD, pentru a msura puterea unui cutremur.
2ste o scar
logaritmic, pentru c
magnitudinea, dup
Ric+ter, corespunde
logaritmului msurrii
amplitudinii undelor de
volum (de tip 3 i 5), la
!"" <m de epicentru i
este este gradat de la !
la 8. .e o(icei
intensitatea
cutremurelor nu se
e4prim n numere
ntregi, ci n numere frac ionare .eoarece scara Ric+ter
este o scar logaritmic, o modificare de un grad pe
scara Ric+ter este corelat cu o modificare de !" ori a
amplitudinii undelor seismice i de apro4imativ 3" de
ori a energiei eli(erat de cutremur.


Tsunami
*sunamiul sau valul mareic repre&int o und
energetic de tip mecanic ce se propag prin apa
oceanelor, ca urmare a producerii unor erup ii
su(acvatice, sau i a unor cutremure su(marine sau de
coast foarte puternice (B*8 grade pe scara Ric+ter).

Cau$e
3r(u irea unor asteroi&i n oceane.
5eisme sau alunecri su(marine.
.islocri a(rupte de roci (de e4emplu alunecarea
(rusc n trecutul geologic a unei pr i a
insulei REunion n ocean).
.islocri (ru te de g+e ari n oceane .
"ropagare
+alul tsunami (din lim(a ,apone&) val de port) se propag
diferit fa de valul o(i nuit. n larg, la ape ad'nci, valul mareic
pre&int vite&e foarte mari) de la 3"" la B"" 7mF+, i se propag
n toat masa apei (pe toata ad'ncimea oceanului), nu doar la
suprafa ca valul o(i nuit creat de v'nturi. nl imea lui varia&
de la c'teva &eci de centimetri p'n la c' iva metri. 2l se nal
spre coast, cpt'nd aspectul unui mal te it, mtur'nd n
continuare fundul oceanului, pentru ca la mal s se manifeste ca
un &id de ap care nvle te pe uscat. 6n tsunami poate provoca
pe rm n c'teva minute victime umane numeroase i pagu(e
Erupia vulcanic
2rup ia vulcanic este una din formele cele mai cunoscute ale vulcanismului,
manifest'ndu*se printr*o eliminare n cantit i foarte diferite de material
provenite din camera sau re&ervorul de magm, a vulcanului.
Celul n care erupe un vulcan depinde de compo&i ia lavei i de cantit ile de
ga& care le con ine. %u c't lava e mai dens sau cu c't cantit ile de ga& sunt
mai mari, cu at't erup ia e mai violent. 1ipurile de erup ii sunt determinate
dup e4emplare tipice * cu e4cep ia celei pliniene, care poart numele lui 3liniu
cel Atr'n care a descris erup ia Ge&uviului din B8 d.%r. 6nii Gulcani, cum e
2tna, erup n feluri diferite, n func ie de nivelul presiunii i de con inutul de
lav.
!.3elean * =av dens, foarte ga&oasH erup ii e4plo&ive i nori de ga&.
$.Ia:aiian * =av fluid, f'nt'ni de foc, erup ie nee4plo&iv.
3.5trom(olian * =av fluid cu con inut ridicat de ga&e. 24plo&ii mici,
frecvente.
4.3linian * 2rup ie e4plo&ivH cenu a i recole sunt aruncate foarte sus
n aer.
5.Gulcanian * 2rup ii rare, e4plo&iveH arunc cenu i roci la distan e
mar
n lume sunt identifica i !" """ vulcani, din care 5"" sunt activi.
!.%el mai nalt vulcan peste fundul mrii * Jauna =oa din Ia:aii) .e i
are doar 4 !B" m peste nivelul mrii, Jauna =oa se spri,in pe fundul
mrii. Jsurat de acolo, este nu numai cel mai nalt vulcan din lume, ci i
cel mai nalt munte cu !" $""m.
$.%el mai nalt vulcan activ peste nivelul mrii * %otopa4i din 2cuador)
%u o nl ime de 5 8!! m, %otopa4i a erupt de 5" ori din !B3/. 6ltima
erup ie cunoscut a avut loc n !8"4, iar n !8B5 vulcanul s*a tre&it pentru
scurt timp.
3.%el mai activ n pre&ent * 7ilauea din Ia:aii) 7ilauea erupe ncontinuu
din !8/3
ntr*un ritm de circa 5 m cu(iFsec de lav. 7ilauea nseamn Kcel care
scuipK sau Kcare mpr tieK.
4.%el mai activ din istorie * 5trom(oli din >talia) 2rup iile sla(e, dar
continue ale lui 5trom(oli, situat pe insulele 2oliene, au fost consemnate
nc de pe vremea romanilor, care i*au dat porecla de KCarul JediteraneiK.
5.%ele mai multe victime 1am(ora din >ndone&ia) 2rup ia lui 1am(ora
din !/!5 a ridicat o coloan de cenu de 44<m nl ime. !" """ oameni
au murit din cau&a erup iei, iar al ii /$ """ au murit de foame i (oli.
6.3oten ial cel mai periculos Ge&uviu din >talia) m B8 d.%r. erup ia
Ge&uviului a distrus ora ele romane 3ompei i Ierculane. ; erup ie
similar n pre&ent ar avea efecte devastatoare n acest regiune dens
populat.
B.%ea mai mare e4plo&ie 7ra<atau din >ndone&ia) 7ra<atau, n
str'mtoarea 5unda, a e4plodat n !//3 distrug'nd aproape toat insula i
form'nd un tsunami care a ucis 36 """ oameni.
Inundatiile

>nundatiile sunt printre cele mai frecvente si mai
costisitoare de&astre naturale, in privinta suferintelor
oamenilor si pierderilor economice.
9u mai putin de 8"% din pagu(ele provocate de
de&astrele naturale
(e4clu&and seceta) sunt cau&ate de inundatii si flu4urile
de molo& asociate.
>n perioada !8//*!88B, inundatiile au cost 5tatele 6nite,
in medie, 3.B miliarde de dolati anual.Jedia anuala de
decese in perioada !84"*!888 este !!",
in principal din cau&a inundatiilor nepreva&ute.
>nundatiile aparute pe rauri repre&inta catastrofa naturala care
ameninta cele mai multe persoane comparativ cu orice alt de&astru
natural, conform unui raport reali&at de 5@>55 Re. 5tudiul KmasoaraK
riscurile de catastrofe naturale la care sunt supusi peste !,B miliarde de
oraseni din 6!6 metropole din intreaga lume.
%onform re&ultatelor studiului, orasele asiatice sunt cele mai e4puse
riscului, luand in calcul numarul de oameni aflati in pericol. 3e primul
loc se afla regiunea 1o<Do*Lo<o+ama, cu 5B,! milioane de oameni
supusi riscului. Raportul averti&ea&a asupra faptului ca Kimpactul
asupra tarilor care au un singur centru ur(an sau doar cateva astfel de
centre ar putea avea, in mod neanticipat, consecinte de&astruoaseK.
>nundatiile repre&inta cel mai mare risc pentru centrele ur(ane. K>n
toate &onele metropolitane studiate, indundatiile pe rauri repre&inta de
departe cel mai mare risc. >ndia si %+ina au cei mai multi locuitori
e4pusi la inundatii. %u toate acestea, potentialul pierderilor economice
ca urmare a inundatiilor pe rauri impinge orase europene precum
-msterdam*Rotterdam, 3aris, Jilan si =ondra pe locuri mai sus in
topK, se arata in raportul 5@>55 Re.
Epidemiile
2pidemia (din latin epidemia, prin france& pidmie) este e4tinderea
unei (oli contagioase ntr*un timp scurt, prin contaminare, la un numr
mare de persoane dintr*o localitate, regiune etc. (5inonim) molim).
-tunci c'nd o epidemie se e4tinde pe un teritoriu foarte mare,
cuprin&'nd ntr*un timp relativ scurt toat popula ia dintr*o ar, din
mai multe ri sau c+iar din continente ntregi, aceasta poart
demumirea de pandemie.
3er total, progresul sustinut al rasei umane a adus cu sine si mari
nea,unsuri. >nsa lucrurile nu se sfarsesc aici. ;amenii au inceput sa
cree&e (ara,e si lacuri artificiale in apropierea comunitatilor. -pa
statuta, un mediu prielnic pentru micro(i, a atras si o tantarii, care s#
au transformat repede in transmitatori perseverenti de maladii
3e masura ce revolutia te+nologica si industriala a permis calatoriile
rapide de la un capat la altul al lumii, epopeea micro(ilor a intrat intr*
o noua era. >n mod ironic, tocmai curio$itatea si inteligenta umana
care au generat noi si noi stadii de evolutie au fost si cele care au
pregatit terenul pentru cel mai temut si invi$i-il dusman.
micro-ul. ;menirea nu trece singura prin procesul evolutiei, micro(ii
o urmea&a pretutindeni.
Top 10 epidemii
Variola
Gripa din 1918
Moartea Neagra
Malaria
Tuberculoza
Holera
SIDA
Febra galbena
Tifoul epide!ic
"olio!ielita
La acest proiect au participat:
Agarofinei #ianca
Goga Teo
Mi$ailecu %lena