Proiect

Economia Turismului Intern si International

Analiza circulatiei turistice a judetului Suceava
CUPRINS:
Capitolul I-Cadrul natural si socio-economic
1.1 Asezare .. .. .pag. 3
1.2 Accesibilitate... .pag 3-4
1.3 Cadrul cultural si resurse turistice....... .pag. 4-8
1.4 Cadrul economico-social... ..pag. 8-9

Capitolul II - Analiza indicatorilor turistici
2.1 Analiza circulatiei turistice
.. pag. 10-12
2.2 Analiza echipamenteleror turistice....
..pag. 13-15
Capitolul III-Programe si propuneri de dezvoltare a judetului Suceava
3.1 Proiecte de restaurare si modernizare a monumentelor istorice.
.pag. 16-17
3.2 Proiecte de infrastructura ...
pag. 17-23
3.3 Alte proiecte si
propuneri...pag. 23-
2
Capitolul I-Strategii de valori!icare a potentialului turistic al judetului Suceava
4.1 Analiza SW! a turismului din "ude#ul Sucea$a.......pag. 2%-3&
4.2 'ropuneri de dez$oltare a acti$itatii turistice in "udetul Sucea$a...pag. 3(
4.3 Concluzii.....pag. 3(-39
2
Capitolul I
Cadrul natural si socio-economic
1.1 Asezare
)udetul Sucea$a se a*la in nord-estul +omaniei si are granita la nord si est cu ,craina- la
sud cu "udetele .eamt si /ures- la $est cu "udetele /aramures si 0istrita. )udetul are o
supra*ata de 8%%3-%1 2mp. /unicipiile Sucea$a- 3alticeni- Campulung /oldo$enesc si
+adauti- orasele 4atra 5ornei- Siret si Solca sunt principalele localitati ale "udetului.
Clima este temperata si umeda- cu o temperatura medie anuala de 86C. 5ealurile si
muntii sunt *ormele de relie* predominate- iar %4 7 din supra*ata "udetului este acoperita
de paduri 8394 din acestea *iind paduri de coni*ere:. terenul arabil are o supra*ata de 1813
2mp si bazinul ;idrogra*ic cuprinde 13& 2mp de rauri si iazuri.
1.2 Accesibilitate
C<ile de acces in "ude# sunt $ariate=
- aeriene=
- Aeroportul >nterna#ional ?@te*an cel /are? situat la 14 2m de oraAul Suceava- cu
posibilit<#i pentru tra*icul interna#ional Ai asigurare- la cerere- a ser$iciilor de $am<-
grani#<.
- Aeroportul 3loreni situat la 11 2m de oraAul 4atra 5ornei
- 4 ;elioporturi in localit<#ile 'utna- 4orone#- 4atra /oldo$i#ei si Suce$i#a.
3
- rutiere=
- drumul european B 8% 0ucureAti - Suceava C Cern<u#i
- drumul european B %8 Dalmeu - Suceava - Sculeni.
- *ero$iare=
- magistrala 0ucureAti - Suceava - 4icAani - Eie$ - 4arAo$ia - /osco$a.
- calea *erat< Clu" - Suceava C >aAi
+e#eaua drumurilor publice are o lungime de 2481 2m- din care &31 2m drumuri
na#ionale. 5ensitatea re#elei de drumuri publice de 29 2m la 111 2mp teritoriu plaseaz<
"ude#ul Suceava sub ni$elul densit<#ii Fnregistrat pe #ar< de 33-% 2m la 111 2mpG
lungimea drumurilor modernizate este de 918 2m din care 2%( 2m sunt europene.
1.3 Cadrul cultural si obiecti$e turistice
"iserici si manastiri "ucovina# turism religios
Sintetizam o prezentare a atractiilor si obiecti$elor turistice ce se re*era la monumente si
cladiri istorice de cult. Si incepem cu turismul dedicat edi*iciilor religioase dar si de
interes ar;itectonic si istoric.Cele mai *rumoase manastiri apartin tinuturilor situate in
"udetul Sucea$a. Sa spunem de la inceput ca dintre multitudinea de biserici si manastiri-
ma"oritatea apartin patrimoniului national iar sapte dintre ele se regasesc si in patrimoniu
,.BSC=
- /anastirile 4oronet si Dumor 8ambele langa Hura Dumorului:
- /anastirea /oldo$ita
- /anastirea S* >oan cel .ou 8Sucea$a:
- 0isericile 'atrauti si Arbore.
- /anastirea 'robota

Aceste bi"uterii ce au rezistat peste $remuri si au o $aloare inestimabila- se considera a *i

unicate in lume datorita picturilor murale. Caci nimeni nu poseda albastrul de 4oronet-
rosul de Dumor sau $erdele de Arbore. Si celelalte manastiri si biserici ale spatiului
buco$inean *igureaza ca ade$arate opere de arta=
'utna- Suce$ita- 0alinesti- Solca- 5ragomirna- Slatina- +asca- 0iserica 5ol;estii
/ari85ol;esti:- S*. >lie 8Sucea$a:- 0iserica 0alinesti- /anastrea 0ogdana8+adauti:si
0iserica de la 4olo$at 8 ce are o pictura murala:.
Ia ni$elul 0uco$inei eJista multe edi*icii de cult in special biserici. Bnumeram cate$a in
mod aleatoriu incercand sa usuram sarcina turistilor.
>n localitatea Cacica se a*la 0azilica /inor- 0azilica Adormirea /aicii 5omnului-
0iserica rtodoJa- 0iserica Hreco-Catolica ucraineana si Capela 4ar$ara 8c;iar in
interiorul salinei:. +egasim apoi- 0iserica S*. H;eorg;e de la /irauti- !emplul e$reiesc
si Catedrala ortodoJa 'ogorarea S*.5u; 8ambele in +adauti:- 0iserica S*intii Apostoli
'etru si 'a$el 8Solca:- bisericile de lemn de la Adancata si 0ilca.
>n comuna 0aia 8prima capitala a domnitorilor moldo$eni incepand cu anul 1311: puteti
$izita 0iserica Alba si 0iserica Adormirea /aicii 5omnului- la 5ragomirna Sc;itul S*.
Apostoli 'etru si 'a$el si multe altele ridicate pe glia buco$ineana prin stradaniile *etelor
bisericesti sau zidite la porunca domnitorilor moldo$eni.
$onumente istorice# cetati medievale si situri ar%eologice
!recem la o alta latura a turismului buco$inean- obiecti$ele istorice cu atractii constand
in monumente istorice- cetati si situri ar;eologice. >ncepem cu Sucea$a. >n incinta
CompleJului /uzeal 0uco$ina $a sugeram sa $izitati= Cetatea de Scaun- +uinele Curtii
5omnesti- Statuia lui Ste*an cel /are- /onumentul de ar;itectura medie$ala- Cetatea
Sc;eia- /onumentul cu stema /oldo$ei.
5
>n aceiasi categorie intra casele domnesti de la Sucea$a- +adauti- Siret si 0aia- dar si
zecile de biserici si manastiri ctitorite de domnitorii ce au scris istoria /oldo$ei. 5ar
cronologia istorica a acestor pamanturi e *oarte $ec;e. 5o$ada- siturile ar;eologice
descoperite in zona 0uco$inei ce demonstreaza ca $iata pe aceste meleaguri se masoara
in mii de ani.
Bnumeram cite$a locuri unde s-au *acut descoperiri importante= 'e teritoriul localitatii
Ca"$ana s-au gasit urme ale omului preistoric ce apartin paleoliticului tarziu- neoliticului-
epocii bronzului si epocii *ierului- ca dealt*el si la Siret.
Ia Stra"a si 4oitinel eJista un sit ar;eologic cu descoperiri ce apartin de paleolitic-
respecti$ neolitic. >n sc;imb siturile ar;eologice de la 'oiana 8K$oristea:- Silistea Sc;eii-
Sucea$a- 0osanci- 'robota si 5ol;estii /ari- atesta eJistenta unor asezari traco -getice si
dacice bine conturate. Ia 0aia eJista ruinele catedralei catolice dar si situl 8neolitic: de la
punctul Cetatuia.
5ol;estiul se poate lauda cu un sit ar;eologic ce contine ceramica datand de 4%11 de ani.
+ecordul de $ec;ime se pare ca il bate situl de la Dorodnicu de )os- sit ar;eologic unde a
*ost descoperita o necropola $ec;e de 8111 de aniL 'use la un loc- toate descoperirile
indica continuitatea $ietii pe teritoriul 0uco$inei.
$uzee si case memoriale# turism cultural
>n continuare- descriem zone buco$inene ce au dat personalitati ale culturii si stiintei-
$om $orbi despre case memoriale- muzee si tot ce reprezinta arta- o*erind ast*el
iubitorilor de cultura cate$a repere turistice. Asadar $a in$itam sa $izitati CompleJul
muzeal 0uco$ina de la Sucea$a. Acesta are in componenta sa /uzeul de >storie- /uzeul
etnogra*ic Danul 5omnesc- /uzeul de Stiintele .aturii- /uzeul Satului 0uco$inean si
'lanetariul.
6
>n cadrul compleJului gasiti incluse multe case memoriale ce se gasesc pe teritoriul altor
localitati. Ia Stupca se a*la /uzeul Ciprian 'orumbescu- la 3alticeni puteti admira
Haleria amenilor de Seama8nu putem omite *aptul ca 3lticeniul a dat un mare numar de
oameni de cultura si doctori in stiinte din +omania raportat la numarul de locuitori:.
Celor interesati de arta populara- le sta la dispozitie /uzeul te;nicilor populare
buco$inene - +adauti. Se pot $izita casele si *ondurile memorial-documentare Simeon
3lorea /arian de la Sucea$a si .icolae Iabis de la /alini- Casa muzeu 8Solca:-
Colectiile Ciornei Sucea$a- /uzeul Iemnului de la Campulung /oldo$enesc- /uzeul
Btnogra*icde la Hura Dumorului- /uzeul Cinegetic si /uzeul Btnogra*ic de la 4atra
5ornei- Casa /emoriala Busebiu Camilar de la ,desti- si altele. !oate indica ca pe aceste
meleaguri creatia si spiritualitatea umana au *ost la inaltime.
Turism rural in "ucovina# !estival !olclor# etnogra!ie si arta populara# traditii si
o&iceiuri# agro turism
Am lasat intentionat la urma turismul rural in cadrul caruia puteti surprinde traditiile si
obiceiurile populare- cantecul si portul buco$inean. spitalitatea buco$inenilor este
recunoscuta. /ii de turisti $in sa cunoasca aceste locuri si sa participe la numeroase
traditii si *esti$aluri. >ata cate$a locatii=
- 'altinoasa
- 3undu /oldo$ei
- 4atra /oldo$itei
- +adauti
- /arginea
- 5armanesti
- Dorodnic
- Campulung /oldo$enesc
- Sucea$a
7
Centre etnogra*ice opereaza si la +adauti in cadrul unui centru de cultura populara- la
/arginea si 3undu /oldo$ei aici eJistand si un muzeu popular.Ia /ilisauti se serbeaza
un *esti$al al $erzei. Ia Hura Dumorului in *iecare an se tine !argul de 'asti- obiceiul
incondeierii oualelor este $alabil peste tot in 0uco$ina.
!ot aici se a*la muzeul obiceiurilor populare. Si la /oara *iinteaza un centru *olcloric.
.umarul spectacolelor *olclorice ce au loc in tinuturile buco$inene- se succed cu
repeziciunea 0istritei in toate centrele *olclorice si etnogra*ice acestea strangand
impreuna turisti de ordinul miilor.
Si ca lucrurile se misca bine in 0uco$ina la Stra"a se practica turismul rural- Sado$a
de$enind de"a statiune turistica rurala. Si cum buco$ineanul se pare ca se pricepe la toate-
turismul rural $a trece de la probele de incercare direct la realitate. /a"oritatea turistilor
au inceput sa aleaga aceasta *orma de turism -masa si cazarea *acandu-se in pensiunile
turistice rurale.
1.4 Cadrul economic-social
)ude#ul Suceava dispune de importante bog<#ii ale solului Ai subsolului- cum sunt=
Fntinse supra*e#e de p<duri- minereuri polimetalice- z<c<minte de mangan- sul*uri
compleJe- baritina- precum Ai iz$oare de ape minerale care au in*luen#at nemi"locit
dez$oltarea economic< a acestei zone.
'rincipalele ramuri industriale=
- industria alimentar<G
- eJploatarea Ai prelucrarea lemnuluiG
- industria celulozei Ai ;MrtieiG
- industria construc#iilor de maAiniG
- industria uAoar<G
!
- industria eJtracti$< Ai prelucr<toare a minereurilor ne*eroaseG
- industria c;imic<.
'e ansamblul judetului- populatia ocupata reprezinta 284.411 persoane- ponderea
acesteia pe ramuri de acti$itate *iind urmatoarea=
+amura economica 7
agricultura- piscicultura- sil$icultura si eJploat<ri *orestiere %2
industrie 21
construc#ii 1.3
transporturi- depozitare- comunica#ii 1.%
comer#- turism- ;oteluri si restaurante 1.9
domeniul s<n<t<#ii Ai asisten#ei sociale 1-4
administra#ie public< Ai ap<rare 1.1
alte acti$it<#i 2%.3
CMAtigul salarial nominal mediu net lunar pentru toate sectoarele a *ost de &39 +.
Fn 211%.
Nn "ude#ul Suceava- popula#ia este predominant din mediul rural- oraAele mari
concentrMnd numai 3%7 din totalul acesteia- aAadar principalele ramuri ale economiei
eJploatate sunt agricultura- piscicultura- sil$icultura Ai eJploat<rile *orestiere-
tursimul ocupMnd doar locul 4 Fn interesele popula#iei. C<ile de acces Fn "ude# sunt
numeroase- *<cMnd din acesta o zon< uAor accesibil< pentru turiAti.
"
Capitolul II
Analiza indicatorilor turistici
2.1 Analiza circulatiei turistice #
10
$n luna decem%rie 200! au functionat pe raza &udetului 'ucea(a 175 structuri de primire turistica cu functiuni
de cazare turistica) cu 37)!* mai multe fata de luna noiem%rie 200! si cu 7)"* mai putine fata de luna
decem%rie 2007.
Pensiunile turistice rurale au detinut cea mai mare pondere) respecti( )6*) urmate de pensiuni turistice
ur%ane +23)*,) hoteluri +1)"*,) (ile turistice +10)3*, si 6)!* celelalte tipuri de structuri de primire turistica
+hoteluri pentru tineret) moteluri) hosteluri) ca%ane turistice) campinguri) %ungalouri,.
-ele 175 structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica au oferit turistilor 5."7" locuri-pat dispuse
in 2.!57 camere. -apacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire turistica in luna
decem%rie 200! a fost in &udetul 'ucea(a de 1!5.3" locuri - zile) cu 16)* mai mare comparati( cu luna
noiem%rie 200! si cu 2)5* mai mica comparati( cu luna decem%rie 2007.
.otelurile detin 6)5* din total capacitate de cazare in functiune) urmate de pensiuni turistice rurale 20)!*)
pensiuni turistice ur%ane 1)0*) (ile turistice ")0*) ca%ane turistice )0* si 5)7* celelalte tipuri de structuri
de primire turistica +hoteluri pentru tineret) moteluri) hosteluri) campinguri) %ungalouri,.
Analiza capacitatii de cazare turistica in functiune pe zone turistice e(identiaza faptul ca 2!)2* din totalul
capacitatii de cazare turistica in functiune este detinut de structurile din alte localitati si trasee turistice +/ura
.umorului) 0alticeni) 1adauti) 2raguseni) 'uce(ita,) urmate de structurile din zona statiunii %alneare 3atra
2ornei cu 27)6*) structurile din statiunile din zona montana cu 25)6* si structurile din municipiul 'ucea(a cu
1!)6*.
$n structurile de primire turistica care au functionat in &udetul 'ucea(a in luna decem%rie 200! au fost cazati
17.77 turisti) cu 7)6* mai multi fata de luna noiem%rie 200! si cu 1)5* mai multi fata de luna decem%rie
2007.
$n luna decem%rie 200! numarul de sosiri ale turistilor romani a fost de 17.05" persoane) cu 7)"* mai multi
fata de luna noiem%rie 200! si cu 1)3* mai multi fata de luna decem%rie 2007. 4a turistii straini numarul
sosirilor a fost de 6!! persoane) cu 0)3* mai putini decat in luna noiem%rie 200! si cu !)2* mai multi decat in
decem%rie 2007.
2in numarul total al turistilor cazati in structurile de primire turistica) 66)3* au fost cazati in hoteluri) 12)3* in
pensiuni turistice rurale) !)"* in pensiuni turistice ur%ane) 7)7* in (ile turistice) si )!* in celelalte tipuri de
structuri de primire turistica +hoteluri pentru tineret) hosteluri) moteluri) ca%ane turistice) campinguri)
11
%ungalouri,.
Pe zone turistice) dupa numarul de sosiri) pe primul loc se situeaza municipiul 'ucea(a cu 36)0* din numarul
total de sosiri) urmat de zona statiunii %alneare 3atra 2ornei cu 2!)1*) alte localitati si trasee turistice cu
21)!* si statiunile din zona montana cu 1)1*.
2in total sosiri in structurile de primire turistica "6)1* reprezinta sosiri turisti romani si 3)"* sosiri turisti straini.
5uristii straini pro(in din# 1epu%lica 6oldo(a +13)1*,) 7craina +12)"*,) 0ranta +11)0*,) $talia +")6*,)
/ermania +!)3*,) 1egatul 7nit +5)!*,) Portugalia +3)6*,) 8landa +3)3*,) 'pania +3)3*, s.a.
2in total turisti straini cazati in structurile de primire turistica in luna decem%rie 200!) 60)5* apartin tarilor
7niunii 9uropene) in scadere cu 7)1* fata de luna precedenta.
12
$n luna decem%rie 200!) in &udetul 'ucea(a) indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in
functiune a fost de 23)!* pe total structuri de primire turistica) fata de 2)0* in luna noiem%rie 200! si 21)3*
in luna decem%rie 2007.
Pe zone turistice) cel mai inalt ni(el al indicelui de utilizare neta a locurilor de cazare s-a inregistrat la
structurile de primire turistica din statiunea %alneara 3atra 2ornei cu 35)2* pe total structuri) cel mai ridicat
fiind indicele de utilizare inregistrat in hoteluri +3")*,) urmat de hoteluri pentru tineret +30)1*,) (ile turistice
+27)7*, si pensiuni turistice ur%ane +2)0*,.
-omparati( cu indicele de utilizare neta a locurilor de cazare la ni(el national situatia se prezinta astfel#
1omania - total tara
$anuarie 200! - 22.2*
2ecem%rie 200! - 22."*
$anuarie 200" - 17.7*
:udetul 'ucea(a
$anuarie 200! - 15.5*
2ecem%rie 200! - 23.!*
$anuarie 200" - 20.2*
13
2.2 Analiza echipamentelor turistice
7nitati de agreement ale &udetului 'ucea(a#
o Aeroclubul Grigore Bastan Suceava +Aeroclu% pt. pasionatii de industria
a(iatiei.,
5el# 0230-221.1"7; Adresa# 'trada 2ragos 3oda 12) 'ucea(a) &udetul 'ucea(a

o Aeroclubul Soimii Bucovinei Salcea +Aeroclu% pt. pasionatii de industria
a(iatiei.,
5el# 0230-52"."13; Adresa# 'alcea) 72775) &udetul 'ucea(a

o Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Suceava +Articole de
pescuit si (anatoare.,
5el# 0230-213.23; Adresa# 'trada 'tefan cel 6are 66) 'ucea(a) &udetul
'ucea(a

o Bazinul de Inot Suceava, Baza de agrement +<azin de inot.,
5el# 0230-215.136; Adresa# 'trada 6arasesti 3!) 'ucea(a) &udetul 'ucea(a

o Centrul Scolar Gura Humorului, Club sportiv +-entru sporti( multidisciplinar.
0ot%al) hand%al) (olei. 'ala de spectacol.,
5el# 0230-230.601; Adresa# 'trada Parcului 1-3) /ura .umorului) &udetul
'ucea(a

o Club Sportiv Scolar Radauti +-lu% sporti(.,
5el# 0230-562.733; Adresa# 'trada /-ral $aco% =adi> 37) 1adauti) &udetul
'ucea(a

1
o Club Sportiv Scolar Vatra ornei +-lu% sporti(.,
5el# 0230-375.13"; Adresa# 'trada 7 ?oiem%rie nr.2") 3atra 2ornei) &udetul
'ucea(a

o Clubul Sportiv Comando Solca +-lu%ul de tir sporti( -omando 'olca) clu% de
%ridge) tir sporti() poligon tragere) clu% sporti( sucea(a) tir sporti( sucea(a)
solca) acti(itati sporti(e de tir) tragere cu arme) aer comprimat) glont.,
5el# 0230-77.016; Adresa# 'trada 5omsa 3oda 61) 'olca 725600) &udetul
'ucea(a

o Clubul Sportiv Gura Humorului +-lu% sporti(.,
5el# 0230-23.010; Adresa# 'trada 'tefan cel 6are 13) /ura .umorului) &udetul
'ucea(a

o Clubul Sportiv !ord"Arena Suceava
5el# 0722-36.!25) 071-3"3.0" ; 0230-52."25 ; Adresa# str. 7ni(ersit@@ii) nr.
5) camera 2) 'ucea(a

o Comple# Sportiv Areni Suceava +5erenuri sporti(e si stadion.,
5el# 0230-213.127; Adresa# <ule(ardul 1 2ecem%rie 1"1! nr.7) 'ucea(a

o irectia pentru Sport Suceava +11 sec@ii# atletism) %ase%all) %oA) canota&)
hochei) lupte) nata@ie) rug%B) tir cu arcul) tir sporti( @i (olei.,
5el# 0230-212."76; Adresa# <ule(ardul 1 2ecem%rie 1"1! nr.7) 'ucea(a) &udetul
'ucea(a

o $nerg% &itness Sport
Adresa# 'tr. 6arasesti nr.27A

15
o $uro Inter Sport SR' Vatra ornei, Baza de agrement +1estaurant. 5urism
internCinternational. 'er(icii de recreere. -entru pt. practicarea sporturilor de
iarna,
5el# 0230-375.2!!; Adresa# 'trada 1epu%licii 0?) 3atra 2ornei) &udetul 'ucea(a

o &ire Balls
5el# 0230-521.00!; Adresa# 'tr. =amca) nr. 2! A

o Gimnastic Club, Baza de agrement + <aza de agrement.-entru de fitness si
intretinere fizica.,
5el# 0722-!25.01"; Adresa# <ule(ardul Ana $patescu) 'ucea(a) &udetul 'ucea(a

o Hipodrom Radauti +.ipodrom; cai de curseCrasa.,
5el# 0230-217.072; Adresa# 'trada <ogdan 3oda 11) 1adauti) &udetul 'ucea(a

o (ondosim +fitness,
5el# 075-10".700; 0761-6"!.!!;

o Pro)essional G%m Suceava, Baza de agrement +<aza de agrement.-entru de
fitness si intretinere fizica.,
5el# 07-306.656; Adresa# 'trada 6ihai 9minescu 5) 'ucea(a) &udetul 'ucea(a

o Pro)essional G%m Suceava, Baza de agrement +<aza de agrement.-entru de
fitness si intretinere fizica.,
5el# 07-306.656; Adresa# 'trada 6ihai 9minescu 5) 'ucea(a) &udetul 'ucea(a

o Sport Center
5el# 070-6"5."5; 072-166.37; 0230-523.000; Adresa# 'tr. 6arasesti nr.!<

16
o Stri*ers Bo+ling Club +<oDling) %iliard) simulatoare) ping pong) darts E %ar.,
Adresa# 'tr. -alea 7nirii) ?r.22

o ,erenul de sport acoperit
Capitolul III
Programe si propuneri de dezvoltare a judetului Suceava
3.1 'roiecte de restaurare si modernizare a monumentelor istorice
/inistrul 5ez$oltarii +egionale si !urismului- Blena ,drea- a semnat pe data de 2%
martie la Sucea$a trei contracte care $izeaza restaurarea- conser$area si modernizarea
in*rastructurii coneJe a manastirilor 5ragomirna- /oldo$ita si Suce$ita- in $aloare totala
de 9 milioane B,+- *inantate prin 'rogramul perational +egional.
1.'roiectul de restaurare si modernizare a manastirii 5ragomirna
'roiectul de restaurare si modernizare a manastirii 5ragomirna pre$ede lucrari de
amena"are si reabilitare a cladirilor care alcatuiesc ansamblul incintei- restaurarea si
conser$area iconostasului si a componentelor artistice ale bisericii- re*acerea
pa$imentului de acces- impre"muirea manastrii- realizarea iluminatului ar;itectural al
cladirilor- instalarea unei centrale termice- realizarea unui punct de in*ormare turistica in
curtea interioara a manastirii- amplasarea unui sistem audiog;id in *ormat digital si
punerea la punct a sistemului in*ormatic al manastirii.
17
2. 'roiectul de restaurare si modernizare a manastirii /oldo$ita
'roiectul derulat la manastirea /oldo$ita $a asigura restaurarea picturii eJterioare si
interioare- modernizarea instalatiilor de incalzire- ac;izitia si montarea unei centrale
termice pe biomasa- realizarea sistemului in*ormatic al manastirii- montarea unui sistem
audiog;id in *ormat digital- amplasarea unui in*oc;iosc precum si reorganizarea
muzeului si a eJpozitiei de obiecte de patrimoniu.
3.Proiectul de restaurare si modernizare a manastirii 'uce(ita
Proiectul pentru manastirea 'uce(ita (a permite modernizarea cailor de acces si a
aleilor din incinta manastirii) instalarea unei centrale termice si modernizarea instalatiilor
de incalzire) asigurarea iluminatului arhitectural al manastirii) restaurarea si conser(area
picturii interioare si eAterioare si a componentelor muzeale) dotarea la%oratorului de
conser(are a icoanelor) realizarea sistemului informatic si instalarea unui sistem de
supra(eghere (ideo si antiefractie) amplasarea unui sistem audioghid in format digital si
realizarea unui punct de informare turistica in curtea interioara a manastirii.
Ia s*arsitul celor 24 de luni de implementare- se asteapta o crestere semni*icati$a a
numarului de turisti $eniti sa isi petreaca $acanta in regiune.
3.2 'roiecte de in*rastructura in "ud.Sucea$a
!itlul proiectului= 'Rea&ilitare (i modernizare re)ea de str*zi ur&ane +n municipiul
,*lticeni# jude)ul Suceava-
'+ este unul dintre 'rogramele perationale romanesti agreate cu ,niunea Buropeana-
si un instrument *oarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor
de dez$oltare regionala. Bste aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dez$oltare ale +omaniei.
biecti$ul general al '+ consta in Ospri"inirea si promo$area dez$oltarii locale
durabile- atat din punct de $edere economic- cat si social- in regiunile +omaniei- prin
imbunatatirea conditiilor de in*rastructura si a mediului de a*aceri- care sustin cresterea
1!
economicaP. Aceasta inseamna ca '+ urmareste reducerea disparitatilor de dez$oltare
economica si sociala dintre regiunile mai dez$oltate si cele mai putin dez$oltate.
5istributia *ondurilor se realizeaza pe aJele prioritare ale 'rogramului perational
+egional. 3iecare aJa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de
domenii c;eie de inter$entie care urmaresc realizarea unor obiecti$e de dez$oltare.
AJa 'rioritara 1= Spri"inirea dez$oltarii durabile a oraselor C poli urbani de crestere 8317
din bugetul alocat '+:
Spri"in pentru dez$oltarea oraselor in $ederea cresterii calitatii $ietii locuitorilor si
crearea de noi locuri de munca.
AJa 'rioritara 2= >mbunatatirea in*rastructurii regionale si locale de transport 821-3%7 din
bugetul alocat '+:
Spri"in pentru reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri "udetene- strazi urbane-
inclusi$ a soselelor de centura.
AJa 'rioritara 3= >mbunatatirea in*rastructurii sociale 81%7 din bugetul '+:
Spri"in pentru imbunatatirea in*rastructurii ser$iciilor sociale- de sanatate si siguranta
publica in situatii de urgentaG modernizarea in*rastructurii educationale.
AJa 'rioritara 4= Spri"inirea dez$oltarii mediului de a*aceri regional si local 81(7 din
bugetul alocat '+:
3inantare pentru dez$oltarea structurilor de spri"inire a a*acerilor- reabilitarea centrelor
industriale neutilizateG spri"inirea microintreprinderilor.
AJa 'rioritara %= 5ez$oltarea durabila si promo$area turismului 81%7 din bugetul alocat
'+:
Spri"in pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric- modernizarea in*rastructurii
turisticeG imbunatatirea calitatii in*rastructurii din zonele naturale care ar putea atrage
turisti.
AJa 'rioritara &= Asistenta te;nica 82-&%7 din bugetul alocat '+:
Spri"in pentru implementarea transparenta si e*icienta a 'rogramului perational
+egional.
'roiectul este in domeniul de inter$entie= 2.1.- +eabilitarea si modernizarea retelei de
drumuri "udetene- strazi urbane- inclusi$ constructia- reabilitarea soselelor de centura
1"
5ate de identi*icare ale proiectului=
Programul .perational Regional /001-/023
A4a prioritara= 2- >mbunatatirea in*rastructurii de transport regionale si locale
5omeniul de interventie= 2.1.- +eabilitarea si modernizarea retelei de drumuri "udetene-
strazi urbane- inclusi$ constructia- reabilitarea soselelor de centura
Codul proiectului= Codul S/>S 9(2
Titlul proiectului= +eabilitare Ai modernizare re#ea de str<zi urbane Fn municipiul
3<lticeni- "ude#ul Sucea$a
Autoritatea de $anagement: $inisterul 5ezvolt*rii Regionale (i 6ocuin)ei
.rganism Intermediar: Agen)ia pentru 5ezvoltare Regional* Nord - Est
5enumire (i adresa "ene!iciarului= ,nitatea Administrati$ !eritorial< /,.>C>'>,I
3QI!>CB.>- a$Mnd sediul Fn str.+epublicii- nr.13- localitatea 3<lticeni- "ude#ul Sucea$a-
cod poAtal (2%211- +omMnia- cod de Fnregistrare *iscal< %432%22-
.&iectivul proiectului=
biecti$ele proiectului de in$estitii O+eabilitare si modernizare retea de strazi urbane in
/unicipiul 3alticeni- "udetul Sucea$aP sunt=
- obiecti$ general= modernizarea in*rastructurii de transport locale din municipiul
3alticeni in $ederea cresterii gradului de sigurant< a circulatiei- reducerii timpului de
c<l<torie prin *luidizarea tra*icului-
- reducerea poluarii aerului in zona tinta- reducerea consumului de carburanti autoG
20
- obiecti$e speci*ice= reabilitarea si modernizarea a 1%-244 2m 813-(48 2m eligibili- 1-%
2m neeligibili: de strazi urbane in municipiul 3alticeni 8+epublicii- Armatei- !udor
4ladimirescu- 0otosanilor- 'lesesti Hane- >on Creanga- 0uciumeni- /i;ai Bminescu-
'lutonier H;inita- 'lugari- 5umbra$a /inunata- /i;ail Sado$eanu- Caporal 'opescu:-
prin di*erite tipuri de operatiuni corespunzatoare etapelor de inter$entie asupra
in*rastructurii=
1: etape de realizare reabilitare strada= Colmatare *isuri si crapaturi- reparatii prin
plombare a straziiG Curatare supra*ata strazii cu a"utorul periilorG Amorsarea supra*etei
strazii cu emulsie bituminoasaG Asternerea unui strat de legatura din binder 0A5'C2%- in
grosime minima de % cm - cu rol si de preluare deni$elariG
Asternerea unui strat de uzura din 0A1&- in grosime de 4 cmG
2: etape de realizare modernizare strada= Scari*icare zestrei eJistente- si completare cu
strat de balast- pana la grosimea prescrisa in proiectG Compactarea stratului de *undatie
din balastG +ealizarea unui strat de baza din piatra sparta- in grosime minima de 12 cmG
Curatare supra*ata strazii cu a"utorul periilorG Amorsarea supra*etei strazii cu emulsie
bituminoasaG Asternerea unui strat de legatura din binder 0A5'C2%- in grosime minima
de % cm - cu rol si de preluare deni$elariG Asternerea unui strat de uzura din 0A1&- in
grosime de 4 cm:- ast*el=
- reabilitarea si modernizarea a 3-149 2m de strazi urbane de categoria >- str<zi magistrale
83 dintre strazile propuse spre inter$entie prin proiect= strada +epublicii C (1% ml-
Armatei C 128% ml- !udor 4ladimirescu C 11%9 ml: care asigur< preluarea *luJurilor
ma"ore ale orasului pe direc#ia drumului na#ional 5.2 8B8%: ce tra$erseaz< orasul sau pe
direc#ia principal< de leg<tur< cu acest drum.
- reabilitarea si modernizarea a 9-&28 2m 88-132 2m eligibili- 1-% 2m neeligibili: de str<zi
urbane de categoria >>- str<zi de leg<tur< 8 ( dintre strazile propuse spre inter$entie prin
proiect= strada 0otosanilor - 3&1 ml- strada 'lesesti Hane - 3%21ml- strada >on Creanga -
2211 ml- strada 0uciumeni - %1% ml- strada /i;ai Bminescu - 981ml- strada 'lutonier
21
H;inita - 18&3ml- strada 'lugari C 211ml:- care asigur< circula#ia ma"or< intre zonele
*unc#ionale si de locuit ale municipiului 3alticeniG
- reabilitarea si modernizarea a 2-%&( 2m de strazi urbane de categoria >>>- str<zi
colectoare 83 dintre strazile propuse spre inter$entie prin proiect= strada 5umbra$a
/inunata C 99% ml- strada /i;ail Sado$eanu C 912 ml si strada Caporal 'opescu -
&(1ml:- care preiau *luJurile de tra*ic din zonele *unc#ionale si le diri"eaz< spre str<zile
de leg<tur< sau magistrale.
'roiectul de in$estitii- prin obiecti$ul sau speci*ic - modernizarea9reabilitarea a 1%-244
2m de strazi urbane in municipiul 3alticeni- $ine in intampinarea obiecti$elor aJei
prioritare >> R>mbun<t<#irea in*rastructurii de transport regionale si localeP si a
domeniului de intre$entie 2.1 C R+eabilitarea si modernizarea re#elei de drumuri "ude#ene-
str<zi urbane C inclusi$ construc#ia 9 reabilitarea soselelor de centur<P- ast*el=
- 4a conduce la imbunatatirea accesibilitatii regiunii .ord CBst 8regiune din a carei
componenta *ace parte municipiul 3alticeni: si mobilit<#ii popula#iei- bunurilor si
ser$iciilor- in $ederea stimul<rii dez$olt<rii economice durabileG
- 4a conduce la *acilitarea mobilitatii popula#iei si a bunurilor- reducerea costurilor de
transport de m<r*uri si c<l<tori- Fmbun<t<#irea accesului pe pie#ele regionale- cresterea
e*icien#ei acti$it<#ilor economice 8>mportan#a proiectului pentru regiune 8raportul
bene*icii C costuri:- economisirea de energie si timp- creand condi#ii pentru eJtinderea
sc;imburilor comerciale si implicit a in$esti#iilor producti$eG
- 'e termen lung- dez$oltarea re#elelor de transport urbane in municipiul 3alticeni $a
*acilita- de asemenea- cooperarea interregional< si $a contribui semni*icati$ la cresterea
competiti$it<#ii Fntreprinderilor9*irmelor si a mobilit<#ii *or#ei de munc<- si- prin urmare-
la o dez$oltare mai rapid< a +omaniei pe ansamblu- dar si a regiunii de .ord - Bst in
parte.
22
- Contribuie la *luidizarea tra*icului urban in municipiul 3alticeni- la reducerea timpului
de transport pe strazile urbane in municipiul 3alticeni- la eliminarea bloca"elor rutiere in
punctele de acces c<tre oras- dupa cum reiese din Studiul de !ra*ic.
- Cresterea siguran#ei circula#iei pentru to#i participan#ii la tra*ic- asigurarea de condi#ii
egale de sanse prin introducerea semnaliz<rii orizontale si $erticale re*lectorizante-
iluminatul corespunz<tor a c<ii rutiere- a spa#iilor pentru deplasarea pietonilor-
amena"area tra$ers<rilor deni$elate pentru persoanele cu ;andicap si a pistelor pentru
deplasarea biciclistilor.
- Conduce la conectarea retelei de drumuri locale din municipiul 3alticeni la re#eaua
na#ional<- asigur< preluarea *luJurilor ma"ore care tranziteaz< orasul- asigur< preluarea
*luJurilor ma"ore ale orasului pe direc#ia drumului na#ional ce tra$erseaz< orasul sau pe
direc#ia principal< de leg<tur< cu acest drum.
Contribuie la reducerea timpului de c<l<torie- prin *luidizarea tra*icului pe strazile=
+epublicii- Armatei- !udor 4ladimirescu- 0otosanilor- 'lesesti Hane- >on Creanga-
0uciumeni- /i;ai Bminescu- 'lutonier H;inita- 'lugari- 5umbra$a /inunata- /i;ail
Sado$eanu- Caporal 'opescu.
4AIA+BA '+>BC!,I,>
4aloarea total< a 'roiectului este de 19.&3(.11%-%3 lei din care=
1. $aloarea total< eligibil< este de 1%.44%.314-34 lei 8*inan#are nerambursabil< Ai
contribu#ia 0ene*iciarului:
2. $aloare neeligibil< estimat< inclusi$ !4A a*erent< acesteia- este de 1.313.%4%-&2 lei
3. $aloarea !4A a*erent< c;eltuielilor eligibile este de 2.888.2%%-%( lei
'ropuneri de proiecte la ni$elul )ud.Sucea$a
23
'roiect de restaurare a Cetatii de scaun Sucea$a
'reAedintele Consiliului )ude#ean Sucea$a- Ha$ril /irza- a anun#at- "oi- c< C) Sucea$a
depune spre *inan#are prin '+ trei proiecte turistice in $aloare de peste 21 de milioane
de euro- printre care cel de restaurare Ai consolidare a Cet<#ii de Scaun.
/irza a spus- intr-o con*erin#< de pres<- c< in cadrul 'rogramului pera#ional +egional
211(-2113- AJa % ?5ez$oltarea durabil< Ai promo$area turismului?- Consiliul )ude#ean
Sucea$a are in preg<tire trei proiecte turistice de importan#< ma"or<- in $aloare de peste
21 de milioane de euro- de restaurare- consolidare Ai eJtindere a /uzeului de >storie- de
modernizare a /uzeului de Atiin#e ale .aturii. Cel mai important este proiectul ?Cetatea
medie$al< a Suce$ei - un monument de ar;itectur< al Buropei creAtine?- care $izeaz<
restaurarea Ai consolidarea cet<#ii.
?Aceste trei proiecte se reg<sesc pe lista celor 1( proiecte ale Consiliului )ude#ean
Sucea$a- care primesc *onduri pentru realizarea studiilor de *ezabilitate Ai proiectelor
te;nice din bugetul /5I'I. Sunt proiecte care $izeaz< in*rastructura de drumuri- cea
educa#ional<- social< Ai turismul- $aloarea total< a acestora *iind de %%-4 milioane de
euro?- a spus /irza.
Bl a men#ionat c< C) Sucea$a are in $edere promo$area unui proiect in $aloare de
aproJimati$ dou< milioane de euro pri$ind dez$oltarea unui centru na#ional de in*ormare
Ai promo$are !uristic< la Sucea$a- eligibil tot in cadrul 'rogramului pera#ional
+egional 211(-2113.
3.3Alte proiecte si propuneri=
1.'rogram de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole
degradate.
2./anagementul integrat al deseurilor in "udetul Sucea$a
2
Consiliul )udeean Sucea$a este Fn curs de a implementa o soluie pri$ind
managementul integrat al deeurilor municipale- i asimilate din comer- industrie i
instituii- eJcepie *ScMnd deeurile industriale- altele decMt cele similare deeurilor
mena"ere. Nn acest scop a *ost *inanat< elaborarea /aster 'lan-ului- prin m<sura >S'A nr.
211%9+91&9'9'A9111-14- de c<tre consoriul *ormat din *irmele CTB- 'UV+V i
I,>S 0B+HB+.
/aster 'lan-ul pre$ede Fn esen< un sistem de colectare selecti$< la surs<- transport-
preluare i depozitare a circa 3%7 din total Fn dou< depozite ecologice.
Consiliul )udeean Sucea$a este interesat Fns< i de o nou< soluie care s< Fnlocuiasc<
sistemul de depozitare *inal< Fn gropi ecologice cu o te;nologie generatoare de energie.
3.5ez$oltarea unei re#ele alternati$e de transport Fntre +omMnia Ai ,craina
Consiliul )ude#ean Sucea$a Fn parteneriat cu Administra#ia +egional< de Stat Cern<u#i a
*inalizat implementarea proiectului 5ez$oltarea unei re#ele alternati$e de transport Fntre
+omMnia Ai ,crainaP-*inanat prin 'rogramul de 4ecin<tate +omMnia C ,craina 2114-
211&- 'DA+B C0C 2114
4. +eabilitarea sistemelor de alimentare cu apa potabila in "udetul Sucea$a
%.+eabilitarea unitatilor scolare a*ectate de inundatii din "udetul Sucea$a
'entru inlaturarea e*ectelor calamitatilor produse in anii 2114 si 211% in scoli din "udet-
Consiliul )udetean Sucea$a a *undamentat si promo$at in cadrul 'rogramului ';are 2113
>n*rastructura regionala si locala9inundatii- proiectul R+eabilitarea unitatilor scolare
a*ectate de inundatii din "udetul Sucea$aP- in $aloare de 21%.111 Buro- care a *ost admis
la *inantare.

25
>n total pt. "udetul Sucea$a sunt depuse peste 41 de proiecte din care 2& sunt de"a
*inantate de ,niunea Buropeana.
Capitolul I
Strategii de valori!icare a potentialului turistic din judetul Suceava
782 Analiza S9.T a turismului din jude)ul Suceava
Nn cadrul sistemelor sociale Ai economice Fn#elegerea *enomenelor- pre$iziunea Ai
reac#ia la mediul eJtern- concomitent cu recepti$itatea *a#< de ac#iunile Ai de capacitatea
26
de a proiecta strategiile Ai procesele organiza#ionale- se poate realiza printr-o in$estiga#ie
bazat< pe analiza SW!.
Ca urmare a e*ectu<rii unei analize SW! a acti$it<#ii turismului din "ude#ul Sucea$a- s-
au identi*icat urm<toarele=
1Cadrul natural
'uncte tari=
'ozi#ia geogra*ic< C peisa"e naturale atracti$eG
+elie* *oarte $ariat C o zon< natural< deosebit<G
3lor<- *aun< di$erseG
+esurse naturale 8ale solului Ai subsolului: bogateG
Bcosistem- rezer$a#ii naturaleG
BJisten#a arealelor turistice 8zone: deosebiteG
'osibilitatea de a practica di$erse tipuri de turism pe toat< perioada anului 8Fn toate
anotimpurile.
'uncte slabe=
>nsu*icienta $alori*icare Ai dez$oltare a poten#ialului turistic de care dispune "ude#ulG
>nsu*icienta preg<tire de specialitate a unor lucr<tori din industria ospitalitiiG
>nsu*icienta comunicare Ai coeziune pentru realizarea unor obiecti$e ma"ore Fn domeniul
turismului
portunitati=
5ez$oltarea unor noi sta#iuni turistice= CMmpulung /oldo$enesc- Cacica- 0otuA
8sta#iune etnogra*ic<:G
27
Sus#inerea proiectelor care introduc $aloare turistic<- obiecti$e Ai e$enimente
culturale Ai spirituale din 0uco$inaG
Nncura"area dez$olt<rii unor noi *orme de turism 8de eJemplu turism Atiin#i*ic- de
a$entur<:.
+iscuri=
Condi#iile meteo aspre 8$erile reci Ai ploioase- iernile geroase cu precipita#ii
abundente:G
Iipsa m*rcii turistice '"ucovina- care s< *ie un produs compleJ- s< $alori*ice Fn
totalitate poten#ialul de care dispune zona Ai atrac#iile culturale Ai tradi#ionale.
2.'otentialul turistic
'uncte tari=
BJisten#a monumentelor istorice 8m<n<stirile din 0uco$ina:G
BJisten#a Rcelor 1111 de bisericiPG
BJisten#a muzeelorG
BJisten#a caselor memorialeG
4alori*icarea spa#iului multicultural Ai multietnic- cu un bogat trecut istoric.
'uncte slabe=
'romo$area insu*icient< a unor obiecti$e turistice 8num<r redus de centre de in*ormare
turistic<- lipsa materialelor promo#ionale de tipul broAurilor o*erite gratuit Fn unit<#ile de
cazare- lipsa unor g;iduri culturale din care turistul s< poat< a*la acti$it<#ile Ai
e$enimentele culturale ce se des*<Aoar< pe parcursul se"urului s<u:G
Iipsa organiz<rii e$enimentelor care s< pun< Fn e$iden#< tradi#iile Ai obiceiurile din
regiuneG
2!
/<suri insu*iciente luate pentru p<strarea monumentelor istorice Ai culturaleG
*ert< de agrement insu*icient< C agen#ii economici din domeniu nu dispun de
ec;ipamente de recreere Ai practicare a sporturilor accesibile turiAtilor.
portunitati=
Constituirea 'arcului .a#ional +egional al /<n<stirilor din 0uco$inaG
+estaurarea monumentelor istorice- m<n<stiri Ai re*acerea unor obiecti$e turistice de
mare interes 8Cazinoul de la 4atra 5ornei:G
Crearea unei 0urse de turism la Sucea$aG
>ncluderea unor case de $acan#< 8pensiuni agroturistice: Fn re#eaua de agen#i de
turism din +omMnia Ai Fn re#elele europene pro*esionale.
Nncura"area unor noi *orme de turism Ai $alori*icarea moAtenirii istorice- culturale-
spirituale Ai de tradi#ie.
+iscuri=
Iipsa de coeziune a m<surilor de dez$oltare economic< Ai social< pe *ondul
accentu<rii lipsei de Fncredere a popula#iei Fn redresarea economic< a #<riiG
5egradarea monumentelor de art< Ai ar;itectur<G
2"
Iipsa de colaborare Fntre regiuni pentru dez$oltarea turismului 8promo$area unui turism
care s< includ< zona /aramureA Ai 0uco$ina:.
3>n*rastructura=
'uncte tari=
5rumul european B8%G
Aeroportul Sucea$a C SalceaG
+e#eaua *ero$iar<G
Crearea capacit<#ilor de cazare 8pensiuni- ;oteluri- moteluri: cu respectarea standardelor
interna#ionale.
'uncte slabe=
5ez$oltarea coridorului european est-$estG
>n*rastructur< rutier< modernizat< 8se a*l< sub standardele minime acceptate:G
re#ele de alimentare cu gaze- ap< potabil< Ai canalizare slab dez$oltate- mai ales Fn
mediul ruralG
in*rastructura de s<n<tate Ai educa#ie insu*icient modernizat<G
in*rastructura pentru drume#ii 8drumuri *orestiere- c<r<ri de munte: nesemnalizate Ai
neFntre#inute corespunz<tor 8marca"e corespunz<toare:G
slaba dez$oltare a in*rastructurii turistice- lipsa magazinelor cu articole de specialitate
pentru turiAti 8su$eniruri- ;<r#i- g;iduri- pliante:.
portunitati=
/odernizarea in*rastructurii aerieneG
/odernizarea- eJtinderea Ai re*acerea in*rastructurii de transport rutierG
30
BJtinderea Ai modernizarea in*rastructurii de mediuG
+ealizarea unor proiecte de in*rastructur< Fn cadrul Buroregiunii 'rutul de Sus.
+iscuri=
Capacitatea sc<zut< a popula#iei din regiune de a prelua costuri speci*ice de utilizare
Ai Fntre#inere a in*rastructurii reabilitate- modernizate sau construite- datorit<
posibilit<#ilor materiale Ai *inanciare reduseG
3urnizarea anumitor tipuri de ser$icii din in*rastructura de utilit<#i implic< costuri
*oarte ridicateG
>nsu*icienta colaborare Fntre administra#iile publice locale Ai "ude#ene pentru promo$area
unor mari proiecte de interes "ude#ean sau na#ional.
4./ediul
'uncte tari=
eJistenta resurselor necesare de apa potabil< Fn ma"oritatea localit<#ilor- atMt din punct
de $edere cantitati$- cMt Ai calitati$G
dotarea laboratorului A'/ Sucea$a cu te;nic< per*ormant< de monitorizare a
mediuluiG
poluare sc<zut< a aerului Fn "ude#- datorit< Fnc;iderii9 rete;nologiz<rii unor agen#i
poluatoriG
utilizarea la scar< redus< a pesticidelor Ai Fngr<A<mintelor c;imice- cu e*ecte
*a$orabile asupra dez$olt<rii unei agriculturi ecologiceG
posibilitatea de a crea capacit<#i de produc#ie care s< produc< Ai s< $alori*ice produsele
ecologice.
'uncte slabe=
31
'oluarea atmos*eric< Ai ni$el crescut de zgomot Fn localit<#ile urbane- datorit<
tra*icului rutierG
'oluarea apelor de supra*a#< Ai subterane ca urmare a ineJisten#ei9 insu*icientei
capacit<#i de epurare a apelor reziduale Fn sta#iile de epurare
>neJisten#a sistemelor centralizate de alimentare cu ap< Fn mediul rural Ai gradul de
uzur< a$ansat al re#elelor de distribu#ie ap< potabil< din zonele rurale
Colectarea neselecti$< a deAeurilor Ai lipsa sistemelor de colectare a acestora Fn
zonele ruraleG
CreAterea gradului de eroziune a solului datorit< posibilit<#ilor reduse de e*ectuare a
lucr<rilor de Fmbun<t<#iri *unciare.
portunitati=
BJisten#a unor programe cu co*inan#are interna#ional< orientate direct pentru
protec#ia mediului Ai a naturii 8I>3B- BCI>.ES- +BC- GEF Ai altele:G
5ez$oltarea parteneriatelor Fn $ederea derul<rii proiectelor de mediuG
'osibilitatea *inan#<rii9co*inan#<rii de la 3ondul de /ediu a unor proiecte prioritare
de mediuG
Blaborarea Ai respectarea m<surilor cuprinse Fn 'lanul Iocal de Ac#iune pentru 'rotec#ia
/ediului al "ude#ului Sucea$a.
+iscuri=
3onduri insu*iciente destinate protec#iei mediuluiG
Continuarea de*riA<rilor necontrolate cu e*ecte asupra polu<rii aerului- eroziunii
soluluiG
5epozitarea necontrolat< a deAeurilor Fn mediul ruralG
BJisten#a unor zone predispuse la dezastre naturale 8alunec<ri de teren- inunda#ii: Ai lipsa
;<r#ilor de risc a localit<#ilor.
%./ediul de a*aceri
32
'uncte tari=
Ci*ra de a*aceri din domeniul ;otelier- restaurante- agen#ii de turism este realizat< de
>//-uri cu acti$itate Fn acest domeniuG
3inalizarea procesului de pri$atizare 8agen#ii economici din domeniul turismului FAi
des*<Aoar< acti$itatea numai Fn domeniul pri$at:.
'uncte slabe=
/ediul *iscal Ai legislati$ instabilG
Asigurarea resurselor *inanciare bugetare 8de c<tre autorit<#ile locale Fn $ederea
*acilit<#ii acces<rii de *inan#<ri rambursabile sau nerambursabile:G
>nsu*icienta colaborare Fntre uni$ersitate 83acultatea de !urism: Ai agen#ii economici cu
acti$it<#i Fn domeniul turismului.
portunitati=
Crearea Centrului de a*aceri 8eJpozi#ional: R0uco$inaP de lMng< Aeroportul Sucea$aG
'osibilitatea dez$olt<rii mediului de a*aceri ca rezultat al construc#iei parcurilor
industriale Ai a incubatoarelor de a*aceriG
5ez$oltarea >//-urilor Fn domeniul ser$iciilor.
+iscuri=
33
/odi*ic<rile legislati$e repetate 8inclusi$ cele *iscale:G
Slaba competiti$itate a *irmelor din "ude#- comparati$ cu cele din statele ,BG
0loca"ele *inanciare care se produc periodicG
Hradul redus de asociati$itate Ai cooperare a >//-urilor.
&. Cercetarea- ino$area te;nologic< Ai >!- crearea societ<#ii in*orma#ionale
'uncte tari=
BJisten#a centrului uni$ersitar 8preocup<ri Fn cercetare- in$entic<- ino$are
te;nologic<- in*ormatizare Ai promo$area societ<#ii in*orma#ionale:G
BJisten#a 0<ncii de HeneG
BJisten#a Sta#iunii de Cercetare Ai 5ez$oltare Agricol< Sucea$a- Sta#iunii de Cercetare Ai
5ez$oltare Fn pomicultur< 3<lticeni- Sta#iunea pentru Cercetare Fn cultura molidului C
CMmpulung /oldo$enesc.
'uncte slabe=
>nsu*icienta *inan#are a sectorului de cercetare-ino$are- >!G
>nsu*icienta conlucrare Fntre mediul academic- institu#iile specializate Ai cercetare Ai
agen#ii economici cu pri$ire la *olosirea rezultatelor acti$it<#ii de cercetare Ai de
trans*erul te;nologic.
3
portunitati=
5ez$oltarea trans*erului de te;nologie prin parcurile te;nologice Ai de so*t realizate
Fn cadrul programelor cu *inan#are eJtern<G
5ez$oltarea Fntr-un ritm accelerat a comer#ului electronic Ai a pie#ei e-bussinessG
5ez$oltarea societ<#ii in*orma#ionale prin con$ergen#a canalelor de comunica#iiG
'rezen#a pe pia#< a unor *irme de >! din Buropa Ai S,A care promo$eaz< cele mai
a$ansate te;nologii.
+iscuri=
/igrarea *or#ei de munc< cali*icate Ai specializate din cercetare-ino$are c<tre alte #<ri
care o*er< un salariu moti$antG
Costurile ridicate pri$ind accesul la te;nologie pe plan mondial Ai care pot genera noi
decala"e
(.5ez$oltare rurala
'uncte tari=
'roduc#ia agricol<G
'roduc#ia sil$ic<G
'roduc#ia cinegetic<G
BJisten#a centrelor de recoltare Ai $alori*icare a *ructelor de p<dure- a ciupercilor.
35
'uncte slabe=
'onderea ridicat< a popula#iei concentrate Fn mediul ruralG
BJploata#iile agricole se realizeaz< pe loturi de dimensiuni mici- ceea ce conduce la
un grad de $alori*icare redusG
,tila"ele din parcurile agricole eJistente la ni$elul comunelor sunt insu*iciente a$Mnd un
grad de uzur< a$ansat Ai nu sunt per*ormante.
portunitati=
Acordarea de *acilit<#i pentru asocierea de#in<torilor de terenuri agricole- Fn
con*ormitate cu pre$ederile legisla#iei Fn $igoareG
CreAterea produc#iei agricole datorit< *olosirii substan#elor *ertilizatoare ecologiceG
4alori*icarea poten#ialului sil$ic Ai cinegetic de care dispune "ude#ul
+iscuri=
Slaba competiti$itate a *irmelor de pro*il din "ude# cu cele din statele membre ale ,BG
Acces redus la credite pentru dez$oltarea rural<G
Acces redus la granturi nerambursabile- la acti$it<#i des*<Aurate Fn mediul rural- deoarece
nu sunt preluate in*orma#iile.
36
8.+esurse umane
'uncte tari=
'onderea popula#iei tinereG
3acultatea de turismG
@coala de arte Ai meseriiG
spitalitatea tradi#ional< a proprietarilor Ai a personalului care des*<Aoar< acti$it<#i Fn
domeniul turismuluiG
'reocuparea autorit<#ilor locale pentru dez$oltarea acestui sector de acti$itate.
'uncte slabe=
Colaborarea de*icitar< Fntre actorii de pe pia#a turistic<G
'onderea ridicat< a popula#iei din mediul rural care nu are posibilitate material< de a
dez$olta o acti$itate Fn acest domeniuG
Iipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de ser$icii integrate de consultan#<
pentru persoanele interesate s< des*<Aoare acti$it<#i Fn acest domeniu.
portunitati=
Blaborarea 'lanului +egional de Ac#iune pentru Nn$<#<mMntul 'ro*esional Ai !e;nic
8'+A>: 2114-2111G
Constituirea Consor#iului +egional .-B pentru dez$oltarea Fn$<#<mMntului
pro*esional Ai te;nic !4B! Ai a Fn$<#<mMntului uni$ersitar te;nicG
Consolidarea rela#iilor de parteneriat Fntre to#i operatorii turistici de zon< Ai
organiza#iile negu$ernamentale cu acti$itate Fn domeniul turisticG
Crearea unor parteneriate cu organisme sau in$estitori str<ini Fn sectorul turisticG
integrarea Fn programele *inan#ate de ,niunea Buropean<.
37
+iscuri=
Slaba capacitate a *irmelor de consultan#< din "ude#G
.epreg<tirea Ai neutilizarea corespunz<toare a *or#ei de munc< prin programe de
integrare pe pia#a munciiG
/igra#ia *or#ei de munc< cali*icate spre alte zone sau alte state.
Pro&leme critice care in*luen#eaz< asupra acti$it<#ii turistice=
1. 5estina#ia turistic< 0uco$ina est inclus< Fn 81-917 din circuitele turistice din
+omMnia- Fns<- Fn general- este considerat< o zon< de tranzit deoarece durata medie
de Aedere a turiAtilor aici este de 1-% nop#iG
2. Iipsa unei m<rci turistice P0uco$inaPG
3. +aportul dintre pre#ul produselor turistice Ai calitatea ser$iciilor prestateG
4. Iipsa unei politici e*iciente de promo$are a 0uco$ineiG
%. Iipsa centrelor de in*ormare Ai promo$are a 0uco$ineiG
&. 'reocup<ri reduse Fn dez$oltarea micilor meAteAuguri artizanale Ai a re#elei de
distribu#ie de produse artizanale speci*iceG
(. Situa#ia in*rastructurii rutiere Ai de comunica#ie.
4.2 'ropuneri de dez$oltare a acti$itatii turistice in "udetul Sucea$a
3!
Analizand aceste ( probleme principale care in*luenteaza acti$itatea turistica din "udetul
Sucea$a am $enit cu urmatoarele propuneri de dez$oltare a acti$itatii turistice in "udet.=
1.Cresterea duratei medie de sedere a turistilor la cel putin 3 nopti-prin o*erte turistice
atragatoare si prin ec;ipamente de cazare si agreement de calitate.
2.Iansarea de proiecte turistice in colaborare cu marci turistice de renume.
3.Cresterea ni$elului calitatii si ser$iciilor din zona-si introducerea de promotii legate de
tari*ele turistice din zona.
4.>n$estitii in campanii publicitare de promo$are a "udetului.
%.5es;iderea unor agentii de turism de renume in principalele orase ale "udetului.
&.'romo$area pastrarii traditiilor si a obiceiurilor locale-si introducerea lor in toate
tipurile de turism practicate.
(.Atragerea de *onduri pt. in*rastucura rutiera si de comunicatie a "udetului.
4.3Concluzie *inala=
'rin analiza "udetului Sucea$a din punct de $edere turistic-prin prisma celor 4
capitole-am incercat sa pun in lumina potentialul turistic al acestui "udet-resursele
turistice de care dispune-atat cele naturale cat si cele antropice-am eJpus cadrul natural si
socio-economic al "udetului-am enumerate principalele obiecti$e turistice-am analizat
sumar circulatia turistica din "udet-am analizat ec;ipamentele turistice-de
cazare-alimentatie si agreement-am analizat unele proiecte care sunt in des*asurare
re*eritor la obiecti$ul de dez$oltare turistica a "udetului si am intocmit o analiza SWot a
"udetului-unde am prezentat principalele puncte tare-puncte slabe-aportunitatii -si
amenintari pt "udetul Sucea$a-din punct de $edere al acti$itatii turistice.
Concluzii=
- )udetul Sucea$a nu a *ost $alori*icat la maJim pana acum-deoarece nu a eJistat
promo$are-nu a eJistat in*rastructura la ni$el inalt pt.a permite accesul pe toate caile
de transport in "udet si implicit nu a eJistat nici circulatie turistica *oarte mare.
3"
5upa cum am obser$at insa in analiza acestui proiect propuneri si proiecte sunt
-resurse naturale deosebit de importante din punct de $edere turistic sunt-deci pe
$iitor acti$itatea turistica a acestui "udet $a creste substantial .
0
Dupa toate acestea ca o concluzie personala de final as putea spune ca judetul Suceava
are un potential turistic natural foarte mare,care trebuie valorificat la maxim,prin
proiecte si strategii de dezvoltare si valorificare ale resurselor disponibile si prin
strategii de atragere a cat mai multi turisti romani si mai ales straini,tinand cont de
faptul ca pe langa potentialul turistic natural judetul Suceava are o cultura,traditii,si
obiceiuri pline de istorie care inpletita cu natura face din acest judet un paradis turistic
care trebuie vizitat si descoperit de orice persoana macar o data in viata.
1