Sunteți pe pagina 1din 29

CURS ELEMENT AR

DE

MUSIC! ORIENTAL! (BISERICEASCA)'

APROBAT DE SF. SINOD

PENTau

USUL SEMINARIILOR ~I SCOALELOR DE CANTARETI PRINORD. NO. 150 DIN 12 MAltl1900

LUCRAT DE

NICOLAE SEVEREANU

Frcfeso» de JlJusica Vocala la Lir,~u, Cdntfirel $i Diriqintele Corulu; Vocal al sf. Episcopit Buzeu.

- BUZ~U-

TIPOGRAFIA ALESSANDRU GEORGESCU, CALEA UNIRlf 155.

Pretul I leu 50 b.

Proprietatea autoruluT.

PREFATA

Daca m'am decis a da publicitater aceasta carte, n'am facut'o din dorinta de a file impune ca autor, ci ca cunoscator al musicei orientale ~i vechiu cantare], nu pot romano indiferent vezand eft aceasta arta in loc . de a progresa a remas in urrna.

Nu zie ell nu SHIlt efntl, dar accsteu nu rcaliseaza nicl de CHm scopul lor, ell alto cnviu le uu sunt (departe de a zice pedagogics) practice, flind-ca cot ce au mat reliparit veehilc dirtl de musica orientala, s'au marginit numai in a mlocui literile cirilice ell eele latino si nimic mal Inuit.

e

Nu VOl face aci critica acelor manualo, dar esle destul a spune cum cft de la Inceput se (Hi scars cu marturiile ei, lnainle d'a so cunoste scmnolo de notajiuue. Apor Iimhaginl ? Iata 0 definitiune a glasulur : «Glasul este 0 aboudenta iuformare a duhulur (resuflarcr) ,care se soote prin nisto anuonii ~i prin aj 11 torul arterelor etc, » •••

Musica orientala Hind absolut indispensabila serrrinaristilor ~i scolelor de cantarcn, nasto intrebarea : pot Ii manualele existeute tolositore celor destinap pcntru aceasta cariera '!

Deer, vezand lipsa totala a unet carll de Ieorie a musicei orientale, m'am gandit ca ar fi hino ca ~i aceasta art a sa progreseze §i am facut Lot ce mi-a stat in putinja, de a modcrniza limha veche atat de ciudala pentru noua generajie ~i a expune teoria In a~a Iol, ca sa le fle eu tolul nccesibila celor ce 0 VOl' lnvata. Nu e verba crt teoria fara practica nn e inleleasi't, dar dupa mine, cred ell on-ce tncepator caruia '{ va cadea In matnr aceasta teorie, 0 va Intelege Cll prisos, expresiunile fiind cele de tote zilele iar materia alcatuita cat. se pete de progresiv.

Nu stiu daca ant rensit, astept observatiunile celor in drept.

La fie-care lectiune trebue a se intona mar intaiu scara, pentru ca elevil sa se deprinda a intona just sunetele; aeeasta se va face de catre tott elevil in acelas timp, marcand fie-care sunet eu 0 batae a manet In banca fara insa a face sgomot.

Dupa ee elevii intoneaza cu usurinta seara atat in suire cat ~i in pogorare, se va trece la exercitiile de paralaghie, unde trebue a Ii se reeomanda de a canta fara sa tipe, ne-fiind permis unul elev de a acoped vocea celui-l-alt.

Este de recomandat ca profesoruI sa atraga atentiunea elevilor de a nu face absolut nici 0 miscare din corp saii membre ; de asemenea figura sa ia 0 infati~are senina, neperrnitandu-le sehimonosituri din sprincene, nas etc.

A se insista mult asupra citirei notelor, prin interogatiunt ~i exer .. citii la tabla.

Sa se revie des la exercitiile studiate ~i sa nu se treca tnainte pana cand celc preeedente nu se vor ~ti bine.

cutts ELEMENT /tft

DE

MUSICA

Musica este arta de a produce ~i a combina sunetele intr'un mod pla .. cut audulul.

SUNET

Tot ce putem distinge prin aud se numeste sunet.

Sunetele musicale se produc de voces. umana (musica vocala) ~i de instrumentele de musics (musica instrumentala).

NOTE

Sunetele se represinta prin niste semne, numite note: ~ -..-... ~ pentru a carer numire s'au adoptat urmatoarele monosilabe:

Pa, vu, ga, di, the, ZO, ni pa.

Aceasta succesiune de snnete constitue ceea ce se numeste scar« san yam/i.

Monosilabele pronuntate in ordinea de mal sus formeaza scara suil6re, iar pronuntate invers : pa, ni, ZO, cite, di, ga, »u, pa, formeza scaro 1)ogor(U6re.

TON

Se numeste ton distanta de la un sunet la altul.

SCAR.A sau GAKA

In musica blsericeasca sunt trei felnn (moduri) de Hearl: diatonice (naturale) cromasice ~i enarmonice.

Distantele (tonnrile) ce despart un snnet de altul. nu sunt tot-d'auna aceleasf, ele variaza dupe felul (modul) scaret,

Soara diatonica

In sear a diatonica sunt treI felurI de tonurf : m,a1'i, mici ~i mat mici, adica de 4 sferturi, de 3 sfertnrt ~i de 2 sferturI.

EXEMPLU:

PA VU GA DI eRE 20 NT PA

. r~;::)·II~~::~:-\ ... (~~:re:~) l-~~~::;::;) I:·:;:~:~) ~;fl O~iC1 1(:~;e:::~l-- --

(2 ,ferturl) ('" 8 ertur )

=-- _.~ .. _... A.. _ .. ._ __ ._ ~... _ .• _ ,~ ::::::-::::;:;:::.--_~= _..... _~=:=.-==--::.... __ .::

Vd UA VH HI :!IBC> OZ IN Vd

Samnele de Notatiune ~i Numirile lor

Sunetele se noteaza prin urmatoarele 10 semne care se numesc :

Ison . . . . . . . . . ~ Ipsili . .. ~

Oligon '--' Apo8trO/ .. --

Petasti <:» Iporoi ....•

Doue cbendsane. " Elafro'u . . ~

Ohenaima. . . . . • Hamili. · . '---

Bemuele de notatiune se impart. in done categorif : suiun:e ~i poqoriun» .

. Atributiunea semnelor de notatiune

Ison ~ represinta acelas sunet (unison), asa ca de cate 01'1 iutalnim acest semn, nict nu suim nict nu pogorim vocea, ei repetam suuetul pana la mtalnirea altut semn, De ex: ~ ~ ~ ~

pa pa pa pa .

.

S£~INELE SUITOUE:

Oligon ~

Petasti ..........,

Doue ohenaione " Chendi'lna. . .. ~ lpsili .. '. . . . .. .,

arata ca sue un ton.

sue tot un ton lnsa mal ell sue un ton insa. mat usor. sue doue tonurl sarite,

sue patru tonnrt sarite.

putere.

. ,

SE~INELE POGOIUTOl\E:

Apostrof ' . . .. -, IJogora un ton.

Iporoi. . . . . .. , pog6~a doue tonurt treptate, Elaf'l·o·n. .. er-. llOgOl'a doue tonurl Sci rite.

HOlJn'ili ",-. pog6ra patru tonurt sarite.

DESPRE GLAS

In musica bisericesca prin glas TIU se intelege voce, ci 0 melodie orecare destinata cantarilor biaericestl. Intreaga slujba bisericeasca se canta pe 8 glasurl, adiea pe opt melodiI diterite, avend fie-care t~ate 0 scara proprie, derivata din cele 3 modurl (felurI) de scarr, despre care am vorbit.

Glasul I ~i al V-lea se cantil pe scara diatonica, avend ca fundamentala pe pa , glasul al V-lea se mal numeste ~i l£'Uura$zd glasuluI I-ill, pentru ca au aceiasf melodie.

Glasul al IV -Iea si al VIII-lea se eanta tot pe scara diatonica, schimband insa nota fundamentala : eu alte cuvinte se cantil pe 0 scar! derivata din scara diatonica. A~a, in glasul al IV -lea nota fundamentala a scarel este eli in loc de pa (ca. la glasul I -in) ~i in glasul al VIII-lea nota fundamentala a scarel este ni. Glasul al VIII-lea se mal numeste IcUur(t~ul glasuluI al IV-Jea.

Glasul 801 If-lea ~i al VI-lea se c!nta pe scara eromatica. Nota fundamentaU la seara glasulul al II-lea este lid, iar 1& scara glasulut al VI-lea este ptL Glasul al VI·lea se mal numeste ltUura~ul glasulut al II-lea.

Glasul at Ill-lea ~i al V II-lea se ca.nt!. pe scara enarmonica. Nota fundamentala 1& ambele gJasurI este gao Glasul al VII-lea se numeste ldturasul glasulur al III-lea.

Cu un cuvent glasul I, II, III ~i IV -lea se numesc proprii, iar glasul V-Iee, VI, VII ~i al VIII.lea se numesc I(Uufa~e sall derivate. din cele d'intat.

Despre marturil

:\:Hirtul'iile sunt niste senme carl se pun la inceputul orr-care! bucatl de musica, aratand glasul ~i felul scarei in care treoue sa cant-am, precum ~f sunetul en care trebue sa se inceapa salt sa. se sfarseasca bucata.

Inc-care monosilaba (uumil'e tie nota) '~l are marturia ci proprio, careia 'i-se mal dice ~i scaun.

Marturia are 0 indoita insemnatate : 1) ta litera de d'asupra, ne arata sunetul cu care trebue sa se inceapa salt sa se sfal'~ea~;ca paralaghia unel huditl de musica ~i 2) dt marturia (seaunul), ne arata feIul scarel din care e constituita bucata de musica,

Scarile diatonice ~i cromatiee '~I au maJ'turiile 101' proprit, iar cele enarmonice se servesc de marturiile scaret diatonice.

MARTURIlLE seABEY DIATONICE

, ,

'Z 'V AS r '&'*~l'

uy tll. q, )c "(\ cii, q 4'c on

MARTURllLE SCAREr CROMATICE

~tim ea scara cromatica serveste pentru glasul Il-Iea ~i al VI-lea, asa ca la glasul al VI-lea cand scars incepe en pa, martnriile primesc ore-care

, , ,

modificare. Ex:.!!.. jr L. } ~ :} t.!. ""

Seara Diapasonulnl ~i a disdiapasonulul en mirturiile lor

Limita sunetelor de Ia pa de jos la pa de sus formeaza ceea-ce se numeste diq,pason (equivalent cu oetava din musica oocidentala), de unde ~i numirea de scar« diaumicd. a diapasonuluf,.

Cand avem insa nevoe de 0 intindere mal mare de sunete, indoim diapasonul, formand ast-fel scare {lisdiapasonul'ui.

Este de observat ca in diapasonul I-ill marturiile se scrin dedesubtul

sunetelor : fq iar in diapasonnl 0,1 If-lea in pogorare se scrhi d'asupra : q, cfl.. ~ J;..

on ')( q, in suire insa marturiile se scriu tot de-desubt numal ea d'asupra r 6 n,

sunetelor se pnne cate un accent.

""" ,

De ex' ':t 11 n 6 r .It.. l-

• :i'c on q, « -n. cii.. C(.

DadL a vem nevoe sa trecem la al Ill-lea diapason atunel punem 2 accente : un tt"" tt U

Ex ; ~ ~ q, ~ ~ ct \ ~i a~a mal departe.

Scara diatonic& a diapasonulut

A~ )t~ ~"1 ?~la' rD~ )tN.. ~~.. ~~ ..

r= .. r-:-T'--:= r--~ - "i "r =-="==-r'

·_c .. ,:~,_~~=,=·_,._" _ . ...'_ __ l ~":._~..II :'.J '~"'-"'=

N o

Scara diatonic a a disdiapasonnlul

~~ ~~ ~~ ~~ ~):i ~~ ::S"1 ?::'? ..a:~ ~~ .. ;:J~_ ~;=_ )!~. :::5"1_ ?~"? ..

T~:=~:" :T ~ ~"-:-T ~ '" ,-':T':' :~:'r:~T=:>-1

1t='=g-=~' 'Tf==~"=c,= 4'~~=~"g'7J~,~-,= ~'" ~"""'~' -. ~. =,~~ k

M ~

~ .. ,.. "7'"

Taotul

In musica bisericeasca fie-care sunet se determina ell 0 batae a manel in jos care se considera un tact.

Tactul se bate mal rar sau mal repede dupe indicatiunea semnulut ce'l gasim in tot-d'auna scris la inceputul bucate) de musica. Asa pentru miscarea

-.If

rara se intrebuinteaza semnul : T numit tact l)Upadic sau st.hiruric, pentru

~

miscarea repede se intrebuinteaza semnnl : T numit tact irmoloqic (troparesc)

.-r-

iar pentru miscarea cea mal repede se intrebuinteaza semnul : T numit tact

alergiUor san cuanic (recitativ).

Semne de prelungire iji preaeurtare a sunetelor

Cate-odata se simte nevoe de a da notelor 0 mal marc san mal mica valore adica de a tine un sunet mal mult san mal putin de cat 0 batae, j n acest cas se intrebuinteaza niste semne numite temporule care se pun d'asupra sail de-desnbtul notelor ce voim a Ii se prelungi sait preseurta sunetul.

Semnele temporale suut :

Otaema ... Gorqon. . . or
Apli .. Digorgo'lt. ..-
Dipli . Trigo-rgQ1t. ~
. Tripli. -, A.'1agOII'lI' . -,
. Clas'fna .... indoeste valorea notet adaogand inca un tact. asa ca se bate un tact pentru nota ~i unul pentru clasma. ~

..

Apli .. are aceiasl lnsemnatate ca ~i clasma, '-:-

10

Dipli ..... al'ata ca nota de-desubtul eareia sti, sa se ~ie treI tactun ~ Tripli -~ arata ell nota trebue linuta patrn tacturr. ~

Gorgon r prescnrteaza valorea notelor, aratand ea trebne Iuate done la 0 batae, adica in timpul unul tact.

Ex'. r r 'C""" ~ ....

. --- -. -:. --. -.. -- --.. ---.. ~ .., -- -- ..,

pa vu pa vu ga vu ga di ga vu ga vu pa,

Cand gorgonul are apli inaintea Iul : ~~ lmparte valorea tactului in trel parti; doue par~i consacrsndu-se isonnlut iar una o1igonuluI.

Cand apli se pune in urma gorgonuluI: ~ ~ atunct contrar casu lui de mal sus, 0 parte se consaera isonulrJ iar done oligonuluI. Tot asemenea ~i cu dipli. pus inaintca gorgonulnI: ~ ~ imparte valdrea tactulut in '* par\!, ire! pal'\I pentru ison ~i una pentru oligon. Pus in urma gorgonulni: ~ ~ I se consacra numat 0 parte iar oligonulul 3 par~L

Digorgon,..z- arata ca trebue a se lua 3 note la 0 batae.

,..z- r-r" ....- ....

'- -- -=----..,- ~ - ......

pa vu ga vu ga di ga di ehe che

T'I"igorgon ....-r- al'ata ea trebue a se Ina 4 note 18. 0 batae

Ex:

Ex:

~ ~ ....

~. ~--..~. -:.-.

che di ga YU ga ga vu pa ni pe

(;orgunul, Difl')tyvllut ~~i Tl'l:gur!}vU'ul se iau la ridicarea mallei in sus. Afrgon'ltl -, se pune d'asnpra cligonulut sub care se ada. done chen<lime: ...::-. aratand, cit trebue sa se bata done (acturr, unul pentru oligon ~i

~,

altnl pentru argon, remanand ca chendiuiele sA se ia in ridicarea maner .

.. ..., """7 '7

Ex: -- -:a --=- .... ~ ..

pa vu ga vu ga dt ga di che

Cand argo nul e scris ast-Iel : ~ atunct se bate 3 tacturt, dOtl~ pen-

.....

tru argon ~i unul pentru oligon.

Ex:

.. - .:~ ..

Ij3. vu ga vu

se bate 4 taeturl,

"r "r

~ ..• ~

galli ga diche

;3 peutru argon ~i

unul pentru

iar .icrrs ast-Iel : oligon

-,.,

--;:t

9-

Ex: -. --:- -- ~ -.... ~ pa vu ga vu ga di ga di che

t;orgc..lHul \,\,;; dusupra InI iporoi (_-) se l'i.1-porla Ia

-to

-I"

-I·t

pnmul ton.

PARALAGHfE

A paralaghisi va sa zictl a canta notele eu numele lor.

La inceputul orr-carer bucall de musica se pune 0 marturie, care indica glasul ~i felul scare! in care trebue sa cantam, precum ~i nuuiele noteI en care trebue sa inceapa paralaghia,

EZGrciiii de intona~ie

lntrebuiruarca clasmei, -< PA

q

dipli ~'ii tripli.

...,.

T

1.

L .~.-., --- --- --...-., -it ~ Pa vu ga di ke zo ni pa q, pa

~ -:. ~ -:0.. ~ ... -;a, n

In 2.0 ke d i ga vu pa q

C)
~,
-- -- __ ...JJ ______ .J '. __
-. .-. --.. .-.. --.. - J( "- .... ... ~ ~ .... ... ~J(
~-. -, +» -, ." ."
Pa Vll ga di ke zo m IJa q pa III zo ke di ga vu pa q
,..
.j.
t • ..,
~ ---.. --...-., --.. .-... -.-- -- ',. -. --. ~ .... -.
..... " ... - ,I _. ,.., " ... ,. n ,. .-# ... 1'1 .... ., .. -R
Pa YU ga di ke zo 111 pa tt . ke. di V11 pa ('t
pa III to ga
,1.
~ - --. '- '--...--.---- • . .
, '- .• ~ ... ' .. -. .,., . ;a, ..
",. "",., - - -- ", "I ..,- n , .... ... " .. lfi':.wl ,.,11 .. ,,, "Il'!oW" ........ ' J1.
Pa yn ga (Ii ke zo III pa q pa ni ZI) ke tli p;a vn pa q,
5. ~ ~ --.. ~ --- ~.-., "'--"'--" "'- ,.-.. .. - -... ~-....;;!.. n

Pa IJa Vtl vu ga ga di di kc ke zo zo 111 111 va ~t

~ ~ .., ~ .., ~ '-;a, "--. -;a, ~_ ~ .. _ '4:. • __ -~ J(

pa pa ni ui 20 zo kc ke di di ga ga v It vu IJ3 q,

6.

~~~~~....;:...---..'-....;:..,"-.~~

Pa pa vu ga ga di ke ke zo ni ni pa

~ -''-..~'''''~4'''''~~ n

ni zo zo ke di di ga vu vu pa q,

7.

~ --.. 4 -. ---..~ --... -...::; .......... --.... ..::; --.. --. ~ -.-. --....::;

Pa vu pa vu ga vu ga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo

... ' .. .... .... .... ~

-.-.. --..-, -.. --....::; n --- ..... --.. .......... --. .......... ~ ~ __ ---.. -:. .....

ni pa ni pa vu pa ct pa ni pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga

.... -Jo .... ....

--.. .......... -.. .......... --. .......... --.. Jl

di ga vu ga vu pa vu pa ni pa C{,

8.

~ .... .... .... .... .... .... , --.-..-... ..... --..-.-.-.. --.. ..... -.-. ..... - --.., .... --..-. n

Pa vu ga vu ga di ga di ke di ke zo ke zo ni zo ni pa q

'-- __ ~ -...... ..::; -. .... ..::; --. ..... ..::; _.... ..::; --..,.. ..::; Jt

pa ni zo ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pa q

9.

~ ~ --:. -.~ -. --.. ..... --.. ~ --. "-. ...... ---.. ~ -. -- .... -

Pa vu pa vu pa vu ga vu ga vu ga di ga di ga di ke di ke

~--.. "-- ..... --. ...::;--. ---. ,.. -.. ..::; --.. - ..... - ~ --. --.. ..... di ke zo ke zo ke zo ni zo ni zo ni pa ni pa ni pa vn pa

, ..... .... ....

---...::; n ~ .... -. .... --. ......... -.. .... '-''''' .... --.. .... -.. ......... --.. .....

vn pa q pa ni pa ni pa ni zo ni zo ni zo ke zo ke zo ke di ke di

..... .... ..... .J> .... If.

-. .... -,. --. ..... -. ......... -.. ..... -. .... -. .--~ -. ......... --. .... --.. .

ke di ga di ga di ga Vll ga vu ga vu pa vu pa vu IJa ni pa ni pa q

10.

~ --..--............... .....-... -..-..... .... -..--.. --.. ..... ,.. ~

Pa vu ga di ga vu ga di ke di ga di ke zo ke di ke

,

--. --.. -.. .... -.. -. -..... ....---.. --.. --...::; Jt ~.... -,. -~---..

zo ni zo ke ZO III 11a ni zo ni pa vu pa q pa ni zo kc zo

-.. .... .... .... -.. "-'..... ..... .... ..-., '-..... .... .... -. --... ,.. ,.. ....

ru zo ke di ke zo ke di ga di kc di ga vu ga di ga vu pa

.-., ---.. -:. ._,... -:. ~ Jt

vu ga vu pa ni pa f\

11.

~ -.-... -.-... -.-... "-.. ~ ~ ~ ~ -.-... --.. -.-... -:.. -:.. -:..-.-..

Pa vu ga di ke di ga vu ga di ke zo ke di ga di

--.. --.. --.. -:. ~ -, ---.. --.. ~ --.. -:.. -:.. -:a. ~ -... --. .--..

ke 7.0 ni zo ke di ke zo ni pa ni zo ke zo ni pa YU

,

4 It ~ -:.. -:.. -:.. ,.. --.. -.. --., ,.. ~ -:.. ~ --.. --.. -. .. ~

pa q pa ni zo ke di kc zo ni zo ke di ga di ke zo ke di

-:.. ~.--.. --.. --.. -:.. ,.. -:. -:.. --... -.. -.. -,.. ..., ~ ..,,,,,..;:...., n

ga vu ga di ke di ga vu pa vu ga di ga vu pa m pa Cl

12.

~ ---... --... ~ --. --.. ..., .., -:.. ........ ---.. ---... --.. --... --.. ..,

Fa vu ga di ke zo ke di ga vu ga di ke zo ni zo

, -:. -:.. -:.. --.. "-.. --.. --... --......... -:. ... ~ ---.. --.. -.. --.. -.. 4 Jl ke di ga eli ke zo ni pa ni zo ke di ke zo ni pa vu pa ct

~ ........ ........ ~ -:. -:. -.. "-. --. -.. .. .. "'"':» ... ~ --.. -.. --...

pa m zo ke di ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke

__ "'"':» .. .., ........ ~ --... --...-.. -.. ~ ... .., -:. -:........;:... Jl

zo ke di ga vu pa vu ga di ke di ga vu pa ni pa q.

13.

~ -.. -..-... ~ --... --.. ---.. -:.. -:.. .., ,.. ,.. --.. --.. -..-...---..

Pa vu ga di ke zo ni zo ke di ga vu ga di ke 1.0

,

~ -.. -:. .. -. -:.. -:.. -... -... --. --... .--.. '-.. ~ Jl ~ -::.. "'"':»

ni pa ni zo ke di ga di ke zo ni pa vu pa ct pa ni zo

,.. .., ..., ..., --... --... --.. -.. -...., ..., -. "'"':» -:.. .., -.. -.. --..

ke di ga vu ga di ke zo 111 zo ke eli ga vu pa vu ga di

~ --. ..., -:. -:. .., -:.. .., ~ Jl

ke zo ke di ga vu pa ni pa ct

14.

~ ~ ---... "-' -.. ---...--... --...., -,. .... .., ., -. ---..---..

Pa vn ga di ke 1.0 IIi pa ni zo ke di ga "11 gn rli

--... -.. --.. --.. "-.... -. ... ... .-~. -:. ---. -... - -.. -.. --.

ke zo 111 pa vu pa 11i zo ke Ilt goa di ke zo ru pa vu

..... ,~

-.-..... ........ .. ---... Jl --. . .., -. -.-:# -.., .., -. --. --.. "-.. ---..--..

ga YU pa ni pa q pa ni zo ke t1i ga vu pa vn ga eli ke zo

---. -. -. .., ~ .. --. ~ ----..--- ... -,. .. -,., -:.

ni zo ke eli ga V11 pa ni pa. YU ga eli ke zo ke di ga VB pa

.. ..., --.-.-.. ~ ~l TIl zo ni pa vu pa '1,

Petasti, done kendime ~i iporoi

~ -~

15. q PA T

~ "~ • .., ---... ~ , "--' <:» • ".-..

Pa YU ga vn pa vu ga di ga Vtl ga di ke di ga di ke

-" ,~

~ • "---"IfC...~ • "--" ~ , ,,---.. Jl ~ ,

zo ke di ke zo ni zo ke zo ni pa ni zo m pa q, pa ni zo

---.. , --.. • --.. • --.. , --. , --.. , ....;:.... n ni zo ke zo ke di ke di ga di ga vu ga vu pa vu pa ni pa q

Cand chendimile stall d'asupra oligonulut = ~ se cantcl in urma, iar

~and' se gasesc de desubt : --=- se canta ele intaiu.

A pli de-desubtnl lui iporoi ! se raporta la al doilea ton,

16.

-c

q PA

---... ,

..

Bemne de . expresiune

Jnaintea san de-desnbtul semnelor. de notatinne, se pun tot-d'auna niste semne, care arata modul CUUl trebue a se accentua diferitele sunete.

Aceste sernne aunt :

Varia . . - - • e \ • Omalon. .. - . .---,Antichenoma . -.~ P. ..• t

siji,s Qtt . , . . --.~

l'ltrill \. Acest semn arata eli sunetul pe rare '1 precede sa se a(,('~iltueze ell purere.

O'ln(tlon,"--1 al'at-a (~a ataeand snnetul sub care e pn~, Ra atingem en ore-care f()l't~l ~i snnetul superior, de unde .lescreseand voeea, reveuim In. Slluetul prim.

Antielcenoma .-- "''41 se pune tot de-desubt, al'atand ca notele trebue

a se canta «utat.

Psifieton. ..........,... arata ('a nota sub care se pune trebue aceentnata ell putere,

Eteron (Legato) e-

Acest semn te---.1j se pune tot-d'auna de-desubtul a done saii trel note:

aratand cit sunetele ce represinta acele note trebue sa se cante ne intrcrupt

intre ele adica louu. A <F

4. l Co ~......tA l -...., ~ > " "' ~ ~

<l> ,. ~ '> ;:. c.-" ~ (iJ -'-.'

Jt )I 64 ji IG: ~

Exerei~ii de intona'\;ie ASUPRA SEMNELOP QE EXPRESIUNE Varia ~i petasti ell clasma

17.

If -, q PA T

~~ ".,.. -::. ~ '-., ~ \~ -=- "'--. tt~ \ ..,.., 't..--' .\.., ---:;a. .. _.....,JIll

...... ~ ....., __ -A

~

18.

Psifiston ~ P A

,

~ ~-::'.~'~~'.-'Jt,"-' ---.. ---..- ...... --.'--.. --"-4r

" . ....",.. ... ...,- -..;II'" ..",...

.J f

--. --. --.. ',.. -.. '-. ....-... --... -- ... ~... ______. ..... -'iiI ..-.....-. n

- . ...,-. -. . .....",..- ..."",. q

19.

./ Omalon ~i eteron II

PA '1'

\ .. --~;- -, .~ \'~-;;- '.~.~. \,'-' ~;;-. -.. -;..,~." -~-~ '--. ~

t

-" ..J> ~ ,.~ Jl

"'-~7 ,~ - \~: ~ -.~-. \ -~~;-. --. ,,;.- \ ' .. ~~::- .... ~ q

" ....

Di/'erile combinaiiun; de semne represenuuul tonuri depiiruue.

21

"" -,

2 ton urI q PA T

t

.~ ~ "-' .... Jl

~~~~-~~ ~ _ -:a. .............,-:.--..., q ~"............,--..."............

Pa goa vu di' ga che di zo " che ni zo pa pa zo ni che

~ n ~~.--.,~-.-...~-.~--.,.........,,--.ct

zo di che ga dl vu ga pa vu ni pa

22

3 tonurl

, , , , "~

~ ----..~ --..~.--.,~ ---..~ -.-... Jl ~~ ......... ,~

.... q

Pa di vu che ga zo di m che pa pa che ni di

zo

ga che vu di

pa

23 4 tonnrI

'"'-. ~ -:a. -:. -;;. .....£.. '"":a. ,.. .,. ~ .., ,.. -:a. ~ ~ ,.. -:a. \ .". .,.

~ ----- ..........",.. -......""..

Pa che di goa vn zo che di ga ni zo che eli pa ni zo che di ga

......:£....,.. .". .,. \ .,. .". ~ ,.. .., .". \ .., ,.. ~.., -:. .". \,.. -, ~,.. -. .".

.~ ~ ..........",.. .......""..

ni zo che di ga vu zo che di ga vu pa che di ga vu pa ni <11 ga vu pa

\ -. .,. ~ -, \ .,. .,. ~ q ~~'--' ;- ~ ~ ~ .". ~ -~

ni zo ga vu 11a 111 pa pa che pa che pa pa 111 ZO che tli

./" .... "" ~ n .,

~ "'-- ~ .,. -.-... " ~~ .,.. ---.. ~ ~ cl .. -......-IJ' -, '-... " ft __ ...i - •

.

pa fit pa YU ga vn ga

di

pa

che di the zo 111 %0

ni pa che

pa . vn ga pa vu 111 pa

19

24

5 tonnrI

.. ., ~ .,

~ " ~ " ""-.. ---... ~ -:. ~ ~ ~ ~ "-- --.. '- ~ -:. ~

............", ~ .............,. ~ ~ ............",

Pa vu ga di che zo che di ga vu pa zo pa zo pa zo che che

... r.. " " I'

-:. -., l\. ~" ---. " -.-.. ---.. ~ -:. -. ~ .., ~ "-- -.-.. "- ~ ....

.........."". .., --..". ---:a. ---.

di ga ga ,di che zo ni pa ni zo che di ga pa ga pa ga pa

'-h \ ~ "":It> \ .., ..,~ ~ ~ L. .. ~ .., "":It> L. -. .. "":It> .., L.

.., ""\. ~ --..". ~

ga ga vu pa ni pa pa zo che di ga vu ni zo che di ga pa

" " ./

"":It>-:..., .. ..,"":lt>~..,-:.~..,..,..,~..,.., .. ~..,~~..,~ ..

...........",. ...........",. -....",..

ni zo che di ga vu ni zo che di ga vu pa zo che di ga vu pa ni che eli ga vu

., \ .... Jl

.., .... ~~.., "'''--'q,

pa ni zo di ga vu pa ni pa.

25

6 tonnrI

~ ,,," ,,", \ ' "

~ " --.. " "-0.. " ---.. ~ ~ '-- --.. -:. .... ~ .. ~ -..

~ ~-...",... ~

Pa vu ga di che zo ni pa ni pa ni zo che di ga vu pa ni

\ ,,", \ ,.!' \

.., -:. -:..., "'--. .., -:..., ..,.., -.-...., ..,..,

~ -----

zo che di ga vu pa ni zo che di ga vu pa ni

pa

~..,.., .., ...........".,

pa ni zo che

,..!' "..r ,.!' ... ./

.., ~ .., ~ '--- "'--. '-4-. "-'- -.. -:. .., -.. .... .., ~ --...., -.. -.. .., -.. .., "

~ ~'''''''''' ~

di ga vn IJa vu pa vu pa ni zo che di ga vn pa ni zo che di ga vu pa ni

,.!' ,./ ,./ \ .... n

""-' .., -.. .., -:. .., .., .., -.-...., -. .., .., -. .., -:. -.-.. -'. -:. ..... --.. (1)

<;»: .........."". --...." ""\.

7.0 che di ga vu pa ni zo che di ga vu pa ni zo che di ga vu pa ni pa,

26

7 tonurl

." ./

. ... ~ ,

~"--..,,....-...,,~ ......... ~ ~ ~ =-...,..,..,~..,

Pa vu ga di che 7.0 ni pa pa pa pa pa ni 7.0 che di ga vn

" ./

... ... \ ....

.--., __ .... .., .., ,...,.-....., -:11>..,--"

~ ............",

YU pa ni zo che di ga ga vu pa ni pa

1 ."

:: ~....!.... -...., .., .., ..,..,

""\. ~........""..

pa pa ni 7.0 che di ga vu

~ ~ ~

" " "

-:. ,. --.. ,. ,. ~ ..,. ,. ,. -=» -=» --.. -:. --.. -=» --.. --.. -=» -:. ,. --. --.... --.. --..

...........",. ----- ~

l)a ni ni zo che di ga vu pa ni zo 7,0 che di ga vu pa ni zo che che di ga Y11

...r

-:. -=» -:. --.. ~ --.:... --.. --.. \ -:. -, ~ ~

pa ni zo che di di ga vu pa ni pa.

27

Exerci ~ii de in tona ~ie llsltpra semuelor temperate

"

ct FA

Gorgon

Jl

q

28

. . ~

Antlchenoma cu apli q PA

"" <\ . "" ""

~ --.. ---.. ~ '-.. -. ---...--.,. -.. -. --.. ---.. --... ~ ---..---..

-;-, -;-, ---;-')0 ---;-')0

,

't--. n .... q

~~\ ~~\ ~~\ ~~\ ~~\. ~~\~~~~~t ~

2~J Digorgon ~i trigorgon q PA

~ r'"" :--r- ,-" r- r'""

\ ~ ~ "\ --- --.. "\ --.. -,"\ "--. ~ "'\" ~ ..... "\ ----..-, ,'& ,

n ~ ,......-r- ,......-r- r-'-

q \ ~ ~." ., .\ -..-..., " ..... \ -..-.... "-, \ --.. "~

\

Jl

q

no

"" '("'- ,.. 'C ,. j{

---.. • .-. • • --.. , ~.~ "1,

- . ..,- .. ............", ... ....",.... * '_"""""''' , __ '"t

21

Gorgonul precedat de apli

./

q, PA

,

~--- ~~ ---- ~ -. ~ .--. ~ --.. ~ --. '~- --. ~ ~ ~l

-,

32

Gorgonul urmat de apli

,

Il ~~ q

Cand elafrcn e precedat de apostrot : .~ er-« pogtira II umai un 10n ~l se ian arnindoi in timpul unut tact, se exceptcaza casul cand sunt despartitl : --:. e=-:

, ,

./

..

q PA

I,' x .

. . ..1 ...

,

<" "'- ,_. ... ,- ,- '*1 Jl

....-. -- ~ --... - .. - ~ - ~ '- ~ --.. "l

...... ..., .... ,... ".. .. .....

a

---"~"f:-'--, --.. ... r--.... --- -,,-.., ---.. -,~ ---.. -:.r---.,. --.. ~r---.,.

. - . .."".. - ........ ..""",.. ,.~ ...... ....."....~ .... .......,.,..

Despre pause sad ticer!

I'auselc sunt niste seume care antUi intrerupcrea nromcntana a sunetclor. In musica bisericeasca sernnele prin care so inseumeaza pausele SHut + (crucea 1 si \, (varia en apli).

I 1... ~

+ Indica 0 intrerupere ce se lasa la aprecierea ca,nhl.l'ctn1nL De ordiuar

sc intrerupe atat, dH trebue a so respira,

\, Arata 0 intrerupere de un tact. Cfi,wl varia estc 1l1'l11aUt de dipli, se bat in tacere done tactun, cand o urmala de tJ'l)Jti sc hat ;) t.actur! 9i asa mal departe.

22

34

t

... n

~ --... ~ -, --. "-' + ~ --...~~ -, ---. + .-.. ~ q,

~-.\ -.-. "-' + \~ .. \ -...,--- + -,-..., + .-.,~ q

36

::eEl C.APJ:T"C"L..A., r:;'J:E

( PA T

•• r~'

.-.,~ "-- -. -. ~ -...,~ "" --.. ~

11

ct

1) Cand psifistonul se scrie sub oligon ell done chendime C_~) se raporta la al doilea ton.

23

fTO~"lE

De multe orl 0 melodie nn se scrie intr'o singura scara de la inceput ~l pana la sial'iit, ci in cursul ell 'i-se schimba pentru un moment telul searef, aducand prin aceasta 0 ore-care coloritura in executiune. Ast-fel trecerea pate sa se faca dintr'o scara diatonica in cromatica san enarmonica ~i vice-versa.

In acest scop se lntrebuinteaza niste semne numite : lora/e. Ele sunt de 3 felurr: duuonice, cromatice ~i enarmoniee.

Toralelc diatonice sunt in numer de 8 ~i se pun pe urmatorele note:

Q Q ~ Q '0.. 6 C Q

m vu di ke zo m

pa ga

Toralele eromatiee sunt in numer de ;):..(ih /a'- . t8-' ;:f. p,

Cele d'intaltl done apartin glasulut al Il-lea, lar cele-I-alte doue glasulut al Vl-lea, cact dupe cum se ~tie ambele glasurI se baseaza pe scara cromatica.· Aceasta tora ~ se pune pe: ni, »u, di ~i zo.

Iar aceasta ;f se pune pe: pa, ga, ke ~i ni.

~ se pune pe 1)(£ ~i ke. iar : ;:f se pune pe : ili ~i pet de sus.

p MU~TAR

A cineca tora He numeste musuir, ~i se pune In tot-d'auna pe tli. Ea inflnenteaza asupra sunetelor infericre, apropiindu-st la distanta de un sfert de ton sunctul lui !la, distanta diutre lIa ~i vu facandu-se de 5 sferturf de ton, aceea dintre vu ~i l)a remane de un sfert, iar cea dintre pa ~i ni se lace de 6 sferturl de ton.

Cu un cuvint mustar modifica distantele ast-fel, In cat intre di, get ~i '/~U, 1)((, sa fie distanta de cite un sfert de ton.

Torulele enarmonice sunt in numer de 5: JJ. 9. -IJt-, 6, 9· Aceasta tora JJ se numesce «qem- Ea se pune pe y(t ~i ZO, aratand di

24

trebue a Ii se pogori sunetele, apropiindn-le de treptele inferiore lJU ~i ke. 1:1 distanta de cate un sfert de ton.

co
>-'j -< Ci
> ,..... >
"-<I Aceasta tora 9 se numesce nisabur. Ea se pune pe ort-ce nota, im;a locul el este pe di. Nisabur intluenteaza numat asupra sunetelor intertore, adiea de la di in jos, modificand 3 distante : })C !la, 'si-l apropie la distant-a ric un sfert de ton, distanta dintre fla ~i/)lt remane de 2 sferturt ~i distanta dintre vu si p« se face de 6 sfertun de ton, sunetele de la di in sus se canta diatonic.

~ pj

11- __ ~ J. -~_--] _l~- - JL

N o

Aceasta tora --(1f- 8e numeste hlsar. Ea se pune pc ort-ce nota din scara, JJlSa locul ei este pe ke. Hisarul 11U inlluenteaza asupra notei la care se pune, ci asupra sunetelor alaturate, A~a pus inaintea lUI ke de ex: '~i apropie suuetele alaturate zo ~i tli, la distan~a de eate un sfert de ton, tote cele-l-alte sunete '~I pastreaza local lor.

'" >-

I: (/

.......

~~ ..

Aeeasta tora 6 se numeste oenerul dies si se pnne pe ga, apropiiudu-st l)e cu (sunetul inferior) la distanta de un sfert de ton.

General if tiS c; Aceasta tora se pune pe /I'C~ apropiindu-st pc ':'1} (sunetul superior) la distant-a de un sfert de ton.

Aceste torale ail aceiasl intluenta cand se VOl' gasi ~l pe alte note.

25

Intalnind 0 tora d'asupra san de-desubtul unut sunet, schimbam atat numele sunetuluI cat ~i scara in acelea ale toralel, avend in vedere distantele searet ce ne-o arata toraua, si nu parasim scara, IHlna la intalnirea alteI torale, care sa desfiinteze l'e cea d'intain.

Toralele deci~ sunt niste semne cart uraia trecerea din 1.1") scur« intr' alta.

CAD£NTA

"

Am vedut ca marturiile, pe Binga ca ne arata nota eu care trebue sa iucepem, se mal pun ~i in cursul bucatet de musica, pentru a ne convinge daca am paralaghisit bine, aretandu-ne tot-d'odata ~i un punct de repaos, ACC8t punet de repaos se numeste : Ctulciu«, ad respiram ~i putem sta (~,H voim.

Oadentele sunt de done telurt: 1)eJ" [ecte sau tle/initive ~i impcr(ccte salt net! efini! i re.

Cadenta perfecta sfarseste tot-d'auna en nota tundaureutala, iar cea imperJcda ~:il'ar~c1te ell 01'1 care alta nota din scara.

GLASUL 1.

,<.Hasni l-in se canta pe scara diatonica, avena ca nota fundauientala l)e tNt. l.\liIrtUl'ia lui este : { I) A., iar cand inccpc de la ke : ~

Glasul I-in are cadcnta perfecta pe : lUl, iar imperfecta po: di, kc, 2U ~i !Ill:

26

GLASUL II.

Glasul al Il-lea se cantl pe srara cromatica, avend ca nota fundamentall pe: ni. Melodia glasulut 11183. incepe tot-d'auna cu : tli, fiind fundamentala glasulut ; nne-or! incepe sl de la : 1)U. ~ ~ .Marturiile acestui glas sun t : ~, di, iar cfm d incepe de la »u . ~ VU. Glasui a1 If-lea are cadenta perfecta pe: di cand se canta. srihirarlcesto sen papadicests ~i imperfects pe: ou, ni si zoo Irmologiceste jnsa, se serveste

de scara glasnlut al VI-lea (laturasul glasulut II), avend cadenta perfecta pe pa, iar imperfecta pe di.

GlASUL III.

Glasul al III-lea se canta pe scara diatonico-enarmonica, avend ca nota

(.~ (J~

fundamentala pe : ylt/. Marturiile acestul glas sunt : 11 r a san 11~""""'" na,

Se recuneste daea glasul al HI-lea se canta diatonic satt enanuonie, dupe torale ; asa in scara diatonica se Iutrebuinteaza toraua aceasta : (~ iar in scara enarmoniea aceasta : J) (agem). Glasul al III-lea se mal serveste enarmouioeste ~i de general dies ~i general ifes ( r, 9 ).

Acest glas are cadenta perfecta pe : fltt si imperfecta l,e: 1)(/, di, ke, ~() ~i ni.

b

GLASUL IV.

Glasul al IV-lea se canta pe scara diatonica, avend ca nota fundainentala pe eli in melodia papadica si pe ou. in melodia stihirarica ~i innologica.

Mal'turiilc giasulul al IV-lea sunt : ~ di sail ~ »u (leghetos),

27

Toralele acestuI glas sunt cele diatonice.

Glasul al IV-lea are cadenta perfecta pe di, cand se cant! papadic ~i imperfecta pe: VU, pa, 20 ~i ni.

(!and se canta. stihiraric, are cadenta perfecta pe vu ~i imperfecta pe: 1Ja, di, zo ~i ni.

In melodia irmologica, are cadenta perfecta pe 'Oil si imperfecta pe di ~i zoo

Scara glasalu; IV en ramurile 81:

(1)

::s

......

II ~ II w II ~!1 ~ II CJJ l! ~. II ~_'L

?~~ ~:M ~~ .. ~~. eoC):I.. ~ 01_ ::I "1.. ~;:l'" ..

-
~ (,I,) ~ ~ ~ ~ t:-.::,)
- - - _. (2) ~

N o

~

.....

- .. -,-~.~ --------.--------- ... --~-

II ~··-II .;.. " ~ II w If 1~~]r=~.-~ ... _]l .... ~_JJ. ...

GLASUL v.

Glasul al Y-lea se canta pe scara diatonica ~i enannonica, avend ca nota tundamentala pe pa (in melodia papadiea ~i stihirarica) ~i pe Ife (in melodia irmologica). MarturiiIe luI Bunt: q 1(8 sail q 1(3 $.£..

Glasul al V-lea se serveste de toralele scare! diatonice, iar cand se canta enarmonic se serveste de agem.

(1) Prima serve,te pentru melcdia pa.lladica t;i

(2) A doua. serveste pentrn melcdia stihirari~a ~i lrmologica.

De ~i acest glas incepe ,i de la DI ,i de la VU, totu-sl nu ne di lmpreslunea tonal'de cat .NI

28

In melodia papadica ~i stihirarica are cadenta perfecta pe: l')a si imperfecta pe: qa, eli, ke, zo ~i ni.

Cand se caftUi irmologic, are eadenta perfecta pe ke ~i Imperfects pe ni ~i pa.Glasul al V-1ea filnd laturasnl glasului L-itr, se serveste de scara aeestuia din urma in melodia diatouica, iar in cea enarmonica ::;e serveste de

. ,

scara aqem.

GLASUL VI.

Glasul al VI-lea se canta pe scara cromatica avend ca nota fnndamen-

tala pe pa. Marturiea lul este : '-. ~a Toralele glasuluI .. al Vl-Iea sunt: d}' p

Prima se pune pe l)(t ~i ke, iar cea d'a dona pe tli ~i prt de sus.

Cand se canta papadic san stihiraric, are cadenta pertecta pe pCt ~i impertecta pe dt ~i ke. Irmologiceste insa, se serveste de scara glasulul al ll-lca, avend cadenta perfecta pe 1Jlt ~i impel' tecta pe: ni, tii ~i .zo,

J::t

GLASUL VII.

(:Ha~ml al VII-lea se cauta l)C seara diatouica ~i enannouica, avend ca nota Iundamentala l)e !fa in scara enanuouica, ~i pe z() in scara diatonica.

Marturiile lUI sunt : cvV- r a in modul enannonic ~i wY zo In modul diatonic. 'I'oralele acestuI glas sunt : J) to.

Prima se intrebninteaza la scara enarmonica Iar secunda la scara diatonica.. Glasul al VII-lea atat stlhirariceste cat ~i irmologiceste are cadenta perfects pe !i(t (in scan. enarmonica) iar imperfeeta pe : P((, kc ~i ni, lH1C-Ol'l ~i pe di. Cand se canta pe sears diatonica, are cadenta perfecta pe -:.u !;li hnperfecta pe 1>(l. ~i ~li atat stihirarie cat ~i irmologie.

Glasul al VII-lea flind laturasul glasulut al III-lea se serveste de scara acestuia din urma in melodia enarmonica, iar in cea diatonica de scara urmatorc : (1)

(JQ ee N ~ '"tl ..-j 0 t;j p:: N
-'" C':> 0 I-t >- ~ >- H tz;j 0
~::::s~ -
\I!I ""':i ij .. I! II II "fl - If
= ""'p::. ~ Jot:... II w ~ II If::>. .;::.. ~
...... C':> II
a!;Cc ~ ....... ll .
~ .... ' ~~.
-< ~ ?~ ~~ ~CIJ!! ~'"t p:P ..a~ ~N_
H Q
t"'"4 I
GLASUL VIII. Glasul al Vl Il-lea se canta pe scara diatonica, avend CR nota fundamen-

tala pe ni. Marturia InI este: dL ni san ell r a Q Toralele acestul glas sunt: Q <2

Cea d'antaiu se pune pe ni de jos, iar cea d'a dona pe ni de sus.

Are cadenta perfecta pe ni ~j imperfecta pe: 1)U, dil 'PCt ~i on. Cate-odata glasul al VIII-lea incepe ~i de la !Jft; in acest cas se se1'-

veste de aceasta tora : ~~ care se pune pe ga impmmutend nnmele el sunetulul, asa eit mergem inainte de la !fa ca d~ la ni, adica en 3 tonurt mal Sl!.S, pentru care se ~i numeste seara lritonul~ti.

cr~ .,.. .0
- l..,
~ Z "tI -< 0
if, U1 :- C! >
C H
....-..0 -- _.
= ~ il II -'1 ~ 11
"'-l ~
~ II ;+.:. ~
~ i Ii
~
~ ~~ ~~ ~ 0/) :::S'1
1-"'1 to
t:f I:Ji N ~
..... t,I;I 0 H
II -.~ II 11-
~ ~ I t.l:) 1.1 t-:)
?~P ~~ ~~ .. :Z~4
to 0.. a~
-
::::: ~
~ if.J if;
I"!;~ c
-- {"';)
- - 1'1'
,.... -
.... -, ~
-. ~
....... ""'1
0
~ .......
.......
1-"'1 In scara triumic« marturiile sunt schimbate ; ast-fel de la 9n in sus, sunetele merg crt. de la ni, dupe emu ne arata scaunele.

-------.------

(1) Glasul al 'nI-1~fl. se mal numeste ~i Proto-uari» <:find se dhltu. diatenie .

DIES §i IFES

Diesul (f' ~i Ifesul ;0 sunt tot niste torale, deosebirea insa consta in aceea, cit ele influen~eaza. numai asupra sunetulul la care se pun, fara a aduce vre-o sehimbare de scars, Diesul ~i Ifesul se pun pe t6te snnetele ~i In tote

scarile.

Diesul se pune de-desubtnl uneI note, arata.nd ca sunetul acelel note sa se ridice en 0 jumetate de ton.

Ifesul se pune d'asupra ~i aratA ca sunetnl trebue sa se pog6re en 0 jumetate de ton.

Ex' * ~ ,. ...... ....e... ., ,. ....;;:.,..1'

• en.. (f (f \,j~

Este de observat ca aceste semne, se pun numai pe tonurile marl din scara, adiea de 4 sferturJ, caei altmintrelea n'am avea de unde seadea 2 sfertnrf de ton.

II ~ II

/1

CANTECUL

Sunetele produse de organul nostru vocal dupe legile musicale, fortneaza auuecul sail melodia.

Cantecul este expresiunea sentimentelor nostre prin cuvinte ~i tonurI. pana la ore-care grad, eel mal multt omeni poseda calitatea de a cant a, insa nu se p6te ajunge la un adeverat cantec frumos, de cat in nrma unut Inde- 1ungat ~i staruitor exercitiu de voce.

Emiaiunea sunetului Organele care concura. 1& formarea sunetului

Actlunea de a produce sunete ell voeea, se numeste in musica emisiunea suneuilu» san a 'l)ocei.

Organe1e principale care concurs la emisiunea sunetului sunt:

1). Plnoutni; care impreuna cu tracheea-arterii serva pentru a trage si a scote aerul afara ; aceste done actiunt se numesc prima: aspiratie iar a doua : expiratie.

2). Larinqele cn mnsehif ~i membranele sale (cordele vocale), care serva la formarea sunetulul ~i

3). F'arirl,gcle impreuna cu cavitatile gurei si ale nasulut, care servese fa modificarea snnetulut produs.

Sunetul se emite ast-fel: se deschide gura ~i se aspira, aerul se duce prin tracheea-artera la plaman), care se largesc ca un burete cand intra ae .. rul ~i se strang cand ese afara. Aerul sta in plaman) atat, cfJ.t se dispune gura pentru pronuntarea vocaler en care trebue sa se intoneze sunetul, apoi se expira. Aerul esind afara din pUtmani prin tracheea artera, ajunge in laringe, nnde intampina 0 resistenta de catre cordele vocale, care stan in .. tinse orizontal ca done perechi de cordone.

Aceasta resistenta face ca aerul esind, sa loveasca cordele vocale, facan ... du-le ~a vibreze ~i producandu-se ast-fel snnetul.

32

Sunetul produs in laringe, se resfrange in faringe si in cavitatiie guret ~i ale nasulnl, unde se modifica. Aci e de observat a nu conduce sunetul spre fosele nasale, Cae! atune] ar deveni displacut, prin a ceea ea ar 11 nasal.

Pentru a se emite sunete frumose, trebue a se avea in vedere positiunea corpulut, Cea mai avantagiosa positiune pentru cantaretI, este de a sta In piciore, corpul drept, peptul putin afara, umerit HisatI in jos si capul drept. l\faTnele vor cadea natural d'alungul corpulul.

Gatul ~i limba nu trebuesc ill cordate. Falcile sa se miste en usurinta.

Capul si tOte cele-l'alte partl ale corpulut se VOl' tine ne-miseate, nu insa Intepenite. (1)

Ceea ee contribne inca, ca sunetele prin emismnea lor sa nn fie defectuose, este : respiriuia: 'I'ot-d'auna trebue sa se aspire numaI atat aer, dit ar fi necesar pentru frasa san sunetele ce trebue a se executa, si a respira inainte ca aerul sa se fi lspravit, caeI tinend nn sunet pana cand nu mal avem de loe aer, vocea oboseste si snnetul perde din volumul sen. Restul de aer ce remane, se scote afara daca nn mal avem nimic de cantat, sail se aspira impreuna ell alt aer, pentru a emite sunetele urmatdre.

Nu trebue a se respira nicl prea des, nicI prea rar, eae! In amandoue casurile plamanil se ostenesc.

o buna respiratie e cea d'intalfl calitate a unut cantaret. Ea nu se cepata de cat incetul en ineetul, printr'un exercitiu lung ~i staruitor,

Nn pntem t.ermina fara a aruinti ca un bun cantare], trebue sa execute corect ~i cu istetime, exprimand cuvintele canteeulul eu deplin lnteles si frumos, cacI se stie de Mfa lumea, ca multt dintre cantareti (}ie: D(hn-ne~le In loc de Ddmne-milueste, min in loc de amin ~i asa mal departe,

Nn este mal putin adeverat, ca orl-ce defect nu se pete indrepta far a staruinta elevuluI, exemple bune date de Profesor si audirea unor buni cDJn\al~\\, ~,l\c\ a:I\~ c\\\\\l\\l\ ~e '\\"q~\a "\)~ l'\).m~\a\~ \)1\"\\ ):m\\~\\~.

(1). Profesorul trebue ~i\. insiste mutt pe lauga elevi ~llrt' a un fa~f> tni::;diri diu sprancene, 1I1i1t:'rl ~au alte parti ale corpulnl.

Evaluare