Sunteți pe pagina 1din 3

Calatorie in Africa constituie primul text din literatura noastra care se structureaza in perspectiva unei teme

ce depaseste proza epocii, anticipand una dintre achizitiile modernitatii; gasim aici ceea ce as numi tema
povestirii ca spatiu securizant. Calatorul, deloc nepasator fata de primejdiile drumului pe mare, se instaleaza
in povestire ca pentru a uita ceea ce il apasa mai mult; cand marea ia o privire ingrozitoare, cand mii de
ganduri ma impresura in zestimpul amurgului, cand, la imbarcare, ma cuprinde o jale adanca ce imi aduce
descurajare in suflet si o presimtire dureroasa ce ma face a crede ca nu voi mai videa tarmurile si fiintele
iubite mie, naratorul cauta taifasul, adapostul povestirii; un adevarat labirint de povesti, pentru ratacirea fricii,
e aceasta calatorie in Africa. [! "uchetiera de la #lorenta si Calatorie in Africa sunt islicul si palaria
prozatorului Alecsandri, ideile vechi si ideile noua amestecandu$se in totul neregulat si neobicinuit al unui
teatru curios % viata si opera unui scriitor caruia posteritatea ii ramane inca datoare.
Vasile Alecsandri a fost puternic implicat in istoria timpului sau, un pasoptist roman de prim rang si in
acelasi timp un spirit european autentic.
A calatorit foarte mult, a iubit foarte mult si, gratie talentului sau, a transpus impresiile,
memoriile, jurnalele sale in literatura. Alaturi de poezie si teatru, opera sa insereaza proza me-
morialistica, promovand, printre novatori, autobiografia literara.
Naratorul din povestire este un calator francez, atras pe pamanturi valahe de faima locului in
care venea si o parte din lumea buna a Europei, pentru a se trata cu un namol miraculos.
Plecat din Paris, protagonistul nu avea nici o reprezentare despre tinutul pe care avea sa il
descopere, incredintat fiind ca "de la granita nemtasca si pana in Marea Neagra se intindea
numai urcia Evropei". !si imaginase, de asemenea, ca balta care "steclea ca o tabla de argint
la razele lunii" avea sa fie un fel de Marienbad sau "aden, statiuni balneoclimaterice faimoase
ale timpului. #upa ce se trezeste inconjurat de vreo douazeci de caini dornici sa afle cum e
carnea de frantuz, drumetul se intreaba temator daca nu cumva in misterioasa $alahie va
intalni "salbatici si feare rapitoare". !n loc de diligenta este transportat cu o caruta plina de paie
si, in loc de hotel, este gazduit intr-un bordei, in care patul nu avea asternut.
%eea ce il izbeste iremediabil este alaturarea acestei privelisti cu "omultime de caleste
evropenesti, toalete evropenesti, baloane de $iena, palarii de &ranta cu slice orientale". 'a
finalul e(perientei fantasmagorice, francezul nu stia daca $alahia este o parte a lumii civilizate
sau un tinut salbatic. Alecsandri descopera pas cu pas propria tara, cu uimire perple(a, ca pe
un teritoriu indepartat si strain.
"$oiajorul Alecsandri e croit din alta stofa decat cea dunareana. E cel mai putin autohton dintre
calatorii pasoptisti, nu are ambitii pedagogice si nici nu calatoreste cu patria departata in suflet.
)* %alatorul inascut Alecsandri ramane tot un calator si in propria sa tara", scrie Mihai +amfir in
"Panorama alternativa a literaturii romane". Alecsandri ere vocatia calatorului, a celui care
descopera, inregistreaza imagini si senzatii cu acuitate si le transforma in te(t literar din
preaplin si generozitate. A ajuns in teritorii indepartate si e(otice, iar "%alatoria in Africa" este o
pictura in cuvinte, deghizata in scrisoare catre fratele sau din Paris.
Acestuia ii scrie ca "e(ista un #umnezeu priitor pentru calatori". !n Africa se hotaraste sa nu
lase voiajul sau fara folos pentru semeni, neimpartasit, "Ma ocup de coordonarea unui mic
vocabular romano-marocan. Acest rod stiintific al voiajului meu pe tarmurile septentrionale din
Africa il dedic compatriotilor mei, avand deplina convingere ca ei nu-si vor bate capul cu
dansul. !si dorea sa propuna unor specialisti, lingvisti, etimologi studiul unor cuvinte pentru a
demonstra ca arabii marocani se trag din stramosii nostri romani. #e e(emplu, "sarut" se
spune "mbuz", ceea ce il determina pe Alecsandri sa constate ca arabii saruta mult mai
etimologic decat romanii.
$olumul de fata inchide intre coperte sapte proze memorialistice, proze confesive care arata,
intre altele, ce inseamna sa calatoresti cu folos, cu toate simturile in alerta, cu certitudinea ca
esti ales sa te deschizi intru cunoastere. 'ectura intareste proverbul oriental care spune ca
"inteleptul poate cunoaste lumea din camera sa".
&$a spus ca evocarea de calatorie, "alta Alba, ar fi cea mai rezistenta piesa a genului. Aici, un pictor frantuz ce se socotea un
nou Columb', le istoriseste unor tineri, tolaniti pe divane intr$un salon, cum a descoperit el, in ()*+, cele doua principate
dunarene, calatorind pe ,unare, apoi cu postalionul, pana a ajunge, in chinuri, la "alta Alba. #rantuzul isi inchipuie, precum
Alecsandri in ()*- despre "orsec, ca localitatea e o statiune gen .ms, /arienbad sau "aden. Cand colo nimeri intr$un sat
alcatuit de bordeie coperite de stuh si coronate de cuiburi de co0os1arci'. 2n ceas a umblat, in plina noapte printre gardurile
satului, in cautarea unui tractir'. 2n tanar vorbind frantuzeste il gazduieste in casa strajerului satului, alcatuita dintr$o singura
camera. ,imineata a fost trezit de zgomotul calestilor si trasurilor ce goneau pe ulita. 3oate se oprisera la balta. 1e$a urmat la
pas, pana a ajuns la locul cu pricina, descriindu$( ca o aglomerare bizara de targ ce nu era targ, de balci ce nu era balci'. Apoi a
vazut balta, plina de oameni. 3oti, din toate partile, barbati si femei, venea de se arunca in apa, la un loc, cu o nepasare vrednica
de timpurile cele mai nevinovate ale lumei si cu o veselie ce ma indemna si pe mine a lua o baie.' "alta, laudata ca loc de
tamaduire, ii prilejui strainului repedea insotire cu cativa tineri veniti si ei la tratament. 1uara o masa ciudata dar consistenta si
apoi se plimbara, cu vaporul 4adica o pluta de grinz56 pe apele baltii. Contrastele sunt, si aici, bine surprinse si desenate, iar
naratorul se distreaza relatandu$le cu haz indicibil. 7robabil ca cel mai intins memorial e Calatoria in Africa. Aici imaginatia
naratorului nu cunoaste hotare sau, de ce nu, relatarile sale, neobisnuite si mereu la liziera primejdiei, dau culoare, neprevazut
unei proze de mare farmec. 8ostima e intalnirea dintre narator si cel ce va deveni colegul sau de calatorie, un englez. &i$au lovit
capetele in apele oceanului si in loc de reprosuri au stabilit relatii camaraderesti, hotarand sa intreprinda o calatorie in &pania.
Cu un itinerar ciudat, in afara normelor cartografice, au strabatut, la inceput, #ranta, indreptandu$se spre granita &paniei. in
timpul calatoriei istorisirile si anecdotele se tin lant 4ca aceea a calatoriei prin 3urcia asiatica relatate de narator voiosului sau
companion engle96. Ajung la /arsilia, pictata in tuse repezi dar caracterizante. &i aici, in timpul calatoriei pe mare, naratorul ii
povesteste englezului despre un episod de calatorie in 5talia, iar acesta din urma, in contrapartida, un episod dramatic trait cu
doua decenii in urma. Ajunsi in :ibraltar, decid, brusc, ca ar fi o mare nesocotinta sa nu dea o raita in /aroc. #ireste ca urmeaza
descrierea acelui colt de Africa, calauziti de un dragoman arab, prin muntii 2adras. ,in nou, apare, in contur apasat, deosebirea
dintre obiceiurile europenilor civilizati si conditia traiului in medii ramase departe in timp. &i intreg, memorialul e, cum spuneam,
impanat cu povesti si anecdote care alterneaza fluxul consemnarilor cu aventurile calatoriei. 7rozatorul isi dezvaluie, aici, o
imaginatie debordanta, cuceritoare peste tot, creand un ansamblu omogen $ paradoxal $ prin disparitate, greu de uitat. ;arul de
prozator al lui Alecsandri isi da si aici, daca nu mai ales aici, masura. As adauga .stractul din istoria misiilor mele politice care
relateaza misiunea diplomatica incredintata lui in ()<= de Alex. 5oan Cuza pentru a obtine, din partea inaltelor cancelarii ale
#rantei, Angliei si 7iemontului $ recunoasterea actului dublei alegeri a domnitorului pe tronul ambelor principate romane.
1imbajul e rafinat, oficios, dialogul e protocolar, spunand multe despre talentul de diplomat al scriitorului. Aflam si crochiuri de
portret mentionabile cum ar fi cel al imparatului 8apoleon al 555$lea, lucrat cu simpatie pentru ca era constant favorabil romanilor>
8apoleon e de stat mijlociu; parul sau incepe a incarunti; tipul obrazului nu seamana cu cel al mosului sau 8apoleon (, insa are
un caracter de energie insotita cu o blandete fermecatoare. #runtea e nobila; ochii albastri au o expresie adanca si visatoare;
graiul c simpatic, convingator, si indulcit prin efectul unei zambiri amicale care atrage inimile'. "ine creionata e atmosfera
orasului 8isa 4autorul ii spune 8itA6 si a ;?de 7arcului londonez. /emorialul de calatorie e un capitol rezistent al prozei lui
Alecsandri si bine a procedat scriitorul ca nu le$a reunit intr$un volum de$sine$statator, cum intentionase, ci le$a lasat integrate in
spatiul intregii proze.
3extul ,, 5storia unui galben' scris de @asile Alecsandri ,infatiseaza un aspect din lumea banilor prin care
transmite caracterizarea unor personaje facind legatura cu comportamentul oamenilor din viata.Actiunea se
petrece la insasi naratorul textului ,care la miez de noapte il trezeste convorbirea dintre doua monete>paraua
si galbenul. ,intre paraua si galben se remarca galbenul,care devine personajul principal,atunci cind incepe
sa$si relateze povestea despre locurile unde a fost ,de cind s$a despartit de paraua.
:albenul poveste parauai ,cum mai intii a fost la un ,,boierasAA,care il tinea in ciubota,pentru ca se temea de
tilhari."oierasul este descries ca fiind fricos si neincrezut pe sine. Apoi e la boier ajunsese la un judecator,care il
caracterizeaza prin replica>buzunarul arata omul./ai apoi de la un joc de noron,se gasise in buzunarul unui calau.
Calaul l$a aratat cu bucurie la vreo sase copii,iar apoi il ascunse sub o podea din odaia lui,intr$o oala ingropata cu
nisip.7e la miezul noptii,calaul ii taiase zimtii,iar el in semn de razbunare ,il lasa orb.&i tot asa,a ajuns la un poet,apoi la
autorul textului.3extul sa incheiat,atunci cind galbenul incepu sa$si spuna opinia despre autor.&firsitul textului este fara un
raspuns si lasind curiozitatea cititorului de a afla mai departe care este parerea galbenului asupra autorului