Legile Lui Murphy

1. Daca ceva poate sa mearga prost, va merge.

2. Daca mai multe lucruri pot merge prost, vor merge in cea mai defavorabila secventa.
3. Probabilitatea de aparitie a unui eveniment este invers proportionala cu
dezirabilitatea lui.
. !ndiferent de ce merge prost, probabil ca arata bine.
". #ind lucrurile par ca nu se mai inrautatesc, ai rabdare. $e vor inrautati curand.
%. #ind lucrurile merg bine, ceva a mers prost.
&. #ind lucrurile se inrautatesc'
a. daca pierzi prea mult, fii atent(
b. daca nu pierzi nimic, rela)eaza*te(
c. daca ai sansa sa cistigi, rela)eaza*te(
d. daca nu conteaza, atunci n*are nici o importanta.
8. Daca poti distinge sfaturile bune de cele rele, atunci nu mai ai nevoie de sfaturi.
9. #a sa obtii un i mprumut trebuie mai intaisa dovedesti ca nu ai nevoie de el.
10. + pipa da unui om destept timp de gandire, iar unui prost ceva de tinut in gura.
11. ,ici un geniu, oricat de mare, nu poate stapani detaliile.
12. ,imic nu este atat de prost, incat sa nu devina si mai prost.
13. Dupa ce lucrurile s*au inrautatit suficient de mult, ciclul se repeta.
14. !ndiferent de ce merge prost, e)ista intotdeauna cineva care a stiut ca asa va fi.
15. #ind o mare personalitate pare adancita in ginduri e foarte posibil sa se gindeasca la
mincare.
16. Problemele complicate au intotdeauna raspunsuri simple, pe intelesul tuturor, dar gresite.
17. portunitatea iti bate la usa in cel mai putin oportun moment.
18. !atura tine intotdeauna cu latura ascunsa a lucrurilor.
19. "a sa cureti un lucru, murdaresti un altul. #ar poti murdari mai multe lucruri $ara a curata
nici unul.
20. % $ura idei de la o persoana inseamna plagiat. % $ura de la mai multe inseamna cercetare.
21. &anii n'aduc $ericirea dar o intretin.
22. Programele () stupide sunt eliminate de altele si mai stupide.
23. Lucrurile incompatibile cu alte lucruri, pot $i compatibile intre ele.
24. !imeni nu sesi*ea*a erorile mari.
25. +ingurii care gasesc ceea ce cauta in ,iata sunt gasitorii de greseli.
26. #aca anticipe*i ca sunt patru ,ariante posibile de a iesi ce,a prost si reusesti sa le ocolesti,
atunci ,a apare imediat o a cincea posibilitate, care ,a strica totul.
27. Probabilitatea de a distruge un lucru este direct proportionala cu ,aloarea lui.
28. "ind apesi din greseala pe doua litere la masina de scris, se imprima litera care nu trebuie.
29. (imbrele care nu se lipesc pe scrisori se ,or lipi in sc-imb pe orice altce,a.
30. "and a,ionul in care esti are intar*iere, a,ionul pe care trebuie sa'l iei in continuare pleaca
la ora $i.ata.
31. "ind pisica iti adoarme pe picioare si te $armeca cu torsul ei, simti o ne,oie imperioasa de
a merge la baie.
32. #aca o $ring-ie are un capat, atunci are precis inca unul.
33. "ind trebuie sa'ti concentre*i atentia asupra unui anumit lucru, este imposibil sa nu apara
altul care sa'ti distraga atentia.
34. ri de cate ori stabilesti sa $aci un anume lucru mai intai, sur,ine un alt lucru care trebuie
$acut primul.
35. ri de cite ori iti tai ung-iile, constati ca dupa aceea ai ne,oie de ele.
36. /ntotdeauna gasesti usor ceea ce nu cauti. /ar ceea ce cauti gasesti abia in ultimul loc in
care poti cauta.
37. 0n lucru ratacit il poti gasi numai dupa ce rascolesti intreaga casa.
38. "and cauti un lucru, niciodata nu il gasesti decit dupa ce ti'ai cumparat un altul in loc.
39. "ind garantia unui produs este de 60 de *ile, de$ectarea lui se ,a produce in a 61'a *i.
40. Legile nu sunt decit niste simulari ale realitatii.
41. Proli$erarea unor noi legi conduce la proli$erarea unor noi e.ceptii.
42. /ndi$erent daca legile sunt bune, rele sau neutre, trebuie sa se supuna celor din urma.
43. #aca o lege a lui 1urp-2 poate sa greseasca, ,a gresi.
44. 1urp-2 a $ost un optimist.

L34/L3 3!(5P/3/
45. 0n om cu un singur ceas stie cit e ora. 0n om cu doua ceasuri nu
este sigur niciodata.
46. %nticipari negati,e conduc la re*ultate negati,e. %nticipari
po*iti,e conduc la re*ultate negati,e.
47. "ind un lucru iese prost, orice incercare de a'l indrepta nu $ace
decit sa'l strice si mai mult.
48. Lucrurile se inrautatesc inainte de a se imbunatati.
49. Lasate singure, lucrurile se des$asoara de la prost la mai prost.
50. rice lucru care incepe bine se s$irseste prost. rice lucru care
incepe prost se s$irseste si mai prost.
51. Lucrurile incep sa mearga prost, toate deodata.
52. +ingurul mod de a descoperi limetele posibilului este de a trece
in domeniul imposibilului.
53. Anumite lucruri sint imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de
aflat care sint aceste lucruri.
54. 0ni,ersul este nu numai mai straniu si mai enigmatic decit ne
imaginam, dar el este mai straniu si mai enigmatic decit ne putem
imagina.67.8ol2e9
55. /n$ormatia se de$ormea*a cind trece spre ni,elele ierar-ice
superioare.
56. Intr-o intreprindere, confuzia creste odata cu nivelul ierarhic.
57. 3.pansiunea inseamna comple.itate, iar comple.itatea conduce la
de*agregare.
58. data ce ai desc-is o cutie cu rime, singura solutie de a le
inc-ide din nou este sa $olosesti o cutie mai mare.
59. Pentru un biciclist, indi$erent in ce directie o ia, ,a $i la deal
si impotri,a ,intului.
60. #upa ce adaugi doua saptamini la termenul de predare a
proiectului, datorita unor intir*ieri nepre,a*ute, mai adauga inca
doua luni pentru intir*ierile nepre,a*ute care nu pot $i
pre,a*ute.
61. 1ai sigura este o pasare in mina decit una care *boara pe deasupra
capului.
62. "u cit stirile proaste se transmit mai repede si mai detaliat, cu
atit mai bine.
63. /storia nu se repeta, dar istoricii da.
L34/L3 45%)/(%(/3/
64. biectele cad intotdeauna la 90 de grade $ata de pamint.
65. "ind cade o scula de pe banc, se ,a rostogoli spre coltul cel mai
putin accesibil al atelierului.
66. /nainte de a atinge podeaua, orice scula in cadere se ,a opri mai
intii pe degetele de la picioare.
67. !u poti cadea mai :os decit podeaua camerei.
68. "u cit urci mai sus in ierar-ia administrati,a, cu atit ca*i mai
de sus.
69. /n conditii speciale de atractie uni,ersala, caderea celor din
,ir$ul ierar-iei administrati,e se poate $ace si pe ori*ontala.
70. !u poti sti dinainte pe ce parte sa ungi $elia de piine cu unt.
+ansa ca ea sa cada pe co,or cu partea unsa cu unt este direct
proportionala cu costul co,orului.
71. "osmonautii se supun legilor gra,itatiei numai cind sint pe
pamint.
L34/L3 53L%(/)/(%(//
72. "-iar daca $aptele sint rigide, ade,arul este $le.ibil.
73. Durata unui minut depinde de pozitia ta fata de usa de la baie.
74. #urata unei casnicii este in,ers proportionala cu durata
petrecerii de nunta.
75. #aca pastre*i un lucru prea mult, il poti arunca. #aca arunci un
lucru prea de,reme, ,ei a,ea ne,oie de el imediat ce l'ai dat la
gunoi.
76. #aca cumperi banane necoapte, ele ,or $i mincate inainte de a se
coace. #aca le cumperi coapte, ele se ,or strica inainte de a se
minca.
77. (ele$onul suna cind esti la baie, sau esti in $ata
usii de la intrare si iti cauti c-eile ca sa descui usa.
78. "ind $orme*i un numar gresit, nu suna niciodata ocupat.
79. :ucarie care nu se sparge poate $i $olosita la spartul altor
:ucarii.
80. /n %merica este important nu atit cit costa un obiect oarecare, ci
cit de mult se poate economisi cumparindu'l.
81. pulenta de la intrare este in,ers proportionala cu sol,abilitatea
$irmei.
82. La coada cealalta se ser,este mai repede decit la coada la care
te'ai ase*at.
83. !imic nu arata atit de $rumos cind este pri,it de aproape, ca
atunci cind este pri,it de departe.
84. /ntotdeauna ploua cind iti speli masina. #ar nu incerca sa speli
masina ca sa ploua, ca nu merge.
85. /ntotdeauna este greseala partenerului.
86. 3ste $oarte simplu sa $aci ce,a complicat, dar este $oarte
complicat sa $aci ce,a simplu.
87. "ind remediul o$erit de minister nu se potri,este problemei
ridicate, este mai usor sa sc-imbi datele problemei decit sa obtii
un alt remediu.
88. rice solutie generea*a noi probleme.
89. Locul in care a:ungi depinde de scaunul pe care stai.
90. #aca a:ungi prea de,reme, s'a aminat. #aca iti dai su$letul ca sa
a:ungi la timp, ,a trebui sa astepti. #aca intir*ii, este prea
tir*iu. #aca te simti bine, nu'ti $ace gri:i. )ei trece peste
asta.
91. ;imbeste...miine ,a $i mai rau.
L34/L3 1%!%4313!(0L0/
92. Prima lege a managementului este ca e.ista.
93. "ine detine aurul stabileste regulile.
94. "ei ce au, primesc. "ei ce pot, $ac."ei ce nu pot, ii in,ata pe
altii. "ei ce nu'i pot in,ata pe altii, administrea*a.
95. /ndeci*ia este ba*a $le.ibilitatii.
96. Orice este posibil daca nu stii despre ce vorbesti.
97. !u crea nici o problema pentru care nu ai nici un raspuns.
98. ricine poate lua o deci*ie daca are su$iciente in$ormatii. 0n
manager bun poate lua o deci*ie $ara a a,ea in$ormatii su$iciente.
0n manager per$ect poate lua o deci*ie $ara a a,ea nici un $el de
in$ormatii.
99. "ind un manager ,rea sa'si impresione*e subalternii cu detalii
so$isticate, inseamna ca el a pierdut din ,edere obiecti,ul $inal.
100. !u ,eni niciodata cu idei noi, care ti se pot da inapoi ca
sarcini.
101. Pentru $iecare ,i*iune e.ista o contra,i*iune, la $el de
atragatoare.
102. +edintele sint e,enimente in care minutele contea*a, dar orele
nu.
103. Daca parasesti camera risti sa fii ales.
104. !u e.ista un moment mai prielnic ca acum, pentru a amina ceea ce
nu ,rei sa $aci.
105. "u cit un plan este mai complicat si mai grandios, cu atit
sansele lui de esec sint mai mari.
106. "u cit plani$ici mai bine un proiect, cu atit este mai mare
riscul de con$u*ie, atunci cind ce,a nu merge bine.
107. rice problema te-nica poate $i re*ol,ata daca sint destui bani
si, respecti,, destul timp. #in pacate, nici una dintre cele doua
cerinte nu poate $i indeplinita.
108. Printre economisti, lumea reala este considerata adesea un ca*
special.
109. (e-nologia este dominata de doua tipuri de oameni< a9 cei care
inteleg ceea ce conduc=b9 cei care conduc ceea ce nu inteleg.
110. #aca e.ista o cale de intir*iere a unei deci*ii importante, un
bun manager o ,a gasi.
111. /n orice intreprindere, munca se orientea*a spre ni,elele cele
mai de :os ale ierar-iei.
112. #aca o idee a supra,ietuit unui sistem birocratic si a $ost
implementata, inseamna ca nu a $ost deloc interesanta.
113. /n orice intreprindere e.ista o persoana care stie tot ce se
intimpla aici. %ceasta persoana trebuie data a$ara.
114. 1ai usor sint recunoscute talentele din alta parte decit
talentele din propria companie.
115. 5ecrutarea personalului inseamna de multe ori trium$ul sperantei
$ata de e.perienta.
116. #aca un subordonat iti pune o intrebare particulara, dar
pertinenta, pri,este la el de parca si'ar $i pierdut sensul
realitatii. "ind isi ,a pleca oc-ii, para$ra*ea*a'i intrebarea.
117. 4indeste inainte de a actiona.
118. 3ste bine ca in a$ara biroului sa ai mersul grabit pentru a nu da
prile:ul subordonatilor sa'ti puna intrebari.
119. #aca dai dispo*itii, sa $ie ,erbale. "ele scrise pot $i $olosite
mai tir*iu impotri,a ta.
120. 0n management bun este e.presia unei mari idei.
121. +c-imbarea lucrurilor este o tema pre$erata a oricarei conduceri.
122. ricit de mult muncesti, niciodata nu $aci destul. "eea ce nu
$aci este intotdeauna mai important decit ceea ce $aci.
123. "ind esti in dubiu, murmura. "ind esti in di$icultate, deleaga pe
altcine,a sa re*ol,e problema. "ind esti direct raspun*ator,
cintareste.
124. 0n plan bun asta*i este mai necesar decit unul per$ect miine.
125. #aca o problema conduce la prea multe sedinte, atunci sedintele
de,in mai importante decit problema insasi.
126. %tunci cind nu este necesar sa se ia o -otarire, este necesar sa
nu se ia nici o -otarire.
127. #aca nu'i poti con,inge pe birocrati, atunci creea*a con$u*ie.
128. 3$icienta unei sedinte este in,ers proportionala cu numarul
participantilor si cu timpul a$ectat.
129. #urata unei sedinte creste cu patratul numarului de participanti.
130. (impul a$ectat $iecarei probleme de pe agenda sedintei ,a $i
in,ers proportional cu importanta ei.
131. "u cit doresti mai putin sa $aci parte din tot $elul de comitete
si comisii, cu atit ,ei $i rugat mai mult sa o $aci.
132. (impul inseamna bani.
133. !u e.ista prin* gratuit.
134. "-eltuielile tind sa creasca pina egali*ea*a ,eniturile.
135. Pentru saritura in inaltime este mai bine sa antrene*i un om care
sare 2 m, decit doi oameni care sar $iecare 1 m.
136. "-estiunile banale pot $i re*ol,ate destul de repede= c-estiunile
importante nu sint re*ol,ate niciodata.
137. 5e*ol,area a >n?1> probleme necesita un timp dublu $ata de
re*ol,area a >n> probleme.
138. 5e*ol,area a 90@ dintr'o problema se $ace de obicei in 10@ din
timp, restul de 10@ re*ol,indu'se in 90@ din timp.
139. !imic nu este imposibil pentru cel care nu trebuie sa le $aca
singur.
L34/L3 "1P3(3!(3/
140. "ompetenta contine semintele incompetentei< competenta ?
competenta A competenta competenta ? incompetenta A incompetenta
incompetenta ? incompetenta A incompetenta
141. /ntr'o ierar-ie, orice anga:at tinde sa $ie promo,at pina la
ni,elul lui de incompetenta.
142. /n timp, orice post ,a $i ocupat de un anga:at incompetent sa
re*ol,e problemele lui.
143. 1unca ramine de obicei pentru cei care nu si'au atins inca nielul
de incompetenta.
144. 3.pert este cel ce stie din ce in ce mai mult despre din ce in ce
mai putin, pina cind stie absolut totul despre nimic.
145. 3.pert poate $i oricine din a$ara orasului.
146. Loialitatea $ata de superiori ,alorea*a mai mult decit calitatea
muncii e$ectuate.
147. rice anga:at isi incepe ser,iciul de la ni,elul competentei
sale.
148. +upercompetenta deran:ea*a mai mult decit incompetenta.
149. 4enerali*area incompetentei este direct proportionala cu ni,elele
ierar-ice spre care tin*i sa urci.
150. "auta sa arati ca esti o persoana $oarte importanta.
151. 0n gram de imaginatie ,alorea*a cit un Bilogram de competenta.
152. "auta sa $ii ,a*ut in compania unor oameni $oarte importanti.
153. )orbeste cu autoritate, c-iar daca spui banalitati.
154. !u te lasa atras in discutii contradictorii.
155. Daca iti pastrezi calmul, cind toti ceilalti si-l pierd, inseamna
ca nu ai inteles problema.
156. Pentru a cunoaste per$ormantele unui agregat, inmulteste cu 0,5
datele $urni*ate de $irma constructoare, respecti, cu 0,25 pe cele
o$erite de $irma comerciala.
157. 3ste imposibil de a $ace ce,a impermeabil la prostie, pentru ca
prostii sint $oarte ingeniosi.
L34/L3 )/3(// 0!/)35+%L3
158. "a sa studie*i cit mai bine o problema, incearca s'o intelegi mai
intii.
159. !u crede in miracole= ba*ea*a'te pe ele.
160. "ind intrebarile studentilor primesc raspunsurile pro$esorilor,
stiinta se e.plica.
161. "ind intrebarile studentilor de,in intrebarile pro$esorilor,
stiinta progresea*a.
162. Progresul nu consta in inlocuirea unei teorii gresite cu una
ade,arata, ci cu una mai subtil gresita.
163. (oate marile descoperiri au $ost $acute din greseli. "u cit
$ondurile alocate unei cercetari sint mai mari, cu atit mai mult
timp ,a lua comiterea unei greseli.
164. rice problema mai mare contine una mai mica, care conditionea*a
re*ol,area problemei mari.
165. +olutia unei probleme sc-imba natura problemei.
166. #upa cercetari de laborator, atente si migaloase, ti se ,a spune
ca ai primit o proba de anali*a gresita.
167. "ind te c-inuiesti sa re*ol,i o problema, de mare $olos iti poate
$i cunoasterea solutiei.
168. Pentru orice problema continind "n" ecuatii, vor fi intotdeauna
"n+" necunoscute.
169. 3ste mai bine sa re*ol,i o problema in mod apro.imati, si sa a$li
ade,arul cu o eroare de 10@, decit sa obtii o solutie e.acta si sa
nu stii care este ade,arul.
170. "ind un student urmea*a cursurile unei $acultati el stie ce ,rea
sa $aca in ,iata. "ind urmea*a in paralel doua $acultati, nu mai e
sigur.
171. #aca pre*enta la curs este obligatorie, atunci studentii ,or
absenta de la e.amen. #aca pre*enta este $acultati,a la cursuri,
atunci se ,or pre*enta la e.amen si absentii de la curs.
172. 7iecare pro$esor considera ca studentii trebuie sa se pregateasca
numai la cursul sau.
173. #aca e.amenul se da cu cartea desc-isa pe banca, precis ca ,ei
uita cartea acasa.
174. !u atribui rautatii ceea ce poate $i e.plicat prin stupiditate.
175. rarele studentilor sint ast$el $acute ast$el incit sa se piarda
mai mult timp la $acultate.
176. "ind in,eti la un e.amen, constati ca iti lipseste e.act cursul
cel mai important.
177. "ind tragi biletul la e.amen constati ca doua din cele trei
subiecte sint din cursurile pe care nu le'ai mai repetat.
178. conclu*ie marc-ea*a intotdeauna momentul in care ai obosit sa
gindesti.
179. /ntuitia este o stiinta e.acta.
180. "ind sint in discutie propriile lor probleme, pro$esorii sint
$oarte conser,atori. "ind sint in discutie problemele altora, ei
de,in liberali.
181. "artile nu se pierd atunci cind sint imprumutate. 3.ceptie $ac
numai cartile la care tinem $oarte mult.
182. "el mai important citat este cel pentru care ai uitat
bibliogra$ia. +ursa bibliogra$ica ,a apare insa in re,ista in care
ti se ,a $ace o recen*ie de*astruoasa.
183. "ind un pro$esor isi pregateste o carte pentru publicat, el nu
intelege ca lucrarea ,a $i inteleasa numai de cei ce stiu mai mult
decit el in domeniul respecti,.
184. #aca e.plici ce,a atit de clar incit oricine poate pricepe, se ,a
gasi cine,a care sa te inteleaga gresit.
L34/L3 P545%1%5// "%L"0L%(%53L5
185. +a gresesti este uman, dar ca sa *apacesti de tot lucrurile ai
ne,oie de un calculator.
186. 0n program de calcul $ace ceea ce ii ceri, nu ceea ce ai ,rea tu
sa'ti $aca.
187. #aca $elul in care programatorii isi scriu programele ar $i
imitat de constructori, prima ciocanitoare care ar trece ar
distruge ci,ili*atia.
188. )aloarea unui program este direct proportionala cu greutatea
-irtiei pe care se scot re*ultatele lui.
189. "omple.itatea unui program ,a creste pina ,a depasi capacitatea
de intelegere a operatorului care trebuie sa lucre*e cu el.
190. #escoperirea unei erori intr'un program de calcul se $ace abia
dupa ce programul a $ost $olosit cite,a luni de *ile.
191. rice program de calcul a:uns in $a*a de e.ploatare este depasit.
192. rice program de calcul costa mai mult si necesita mai mult timp
decat s'a considerat initial.
193. #aca un program este util, ,a trebui sc-imbat. #aca nu mai este
util ,a trebui sa $ie :usti$icat.
194. rice program se ,a e.tinde pentru a ocupa intreaga memorie
disponibila a calculatorului.
195. #aca pentru introducerea corecta a datelor in calculator s'au
pre,a*ut o serie de teste, se ,a gasi un idiot ingenios care ,a
descoperi o metoda de a introduce si date gresite.
196. #aca ai gasit doua erori intr'un program, caut'o si pe a treia.
197. "alculatoarele pot gresi, dar oamenii gresesc si mai mult.
198. #upa ce eroarea gasita a $ost corectata, se ,a constata ca de
$apt nu a $ost nici o eroare.
199. rice sistem care depinde de $iabilitatea umana este ne$iabil.
200. 3rorile nedetectabile se pre*inta intr'o in$initate de $orme, pe
cand cele detectabile sint prin de$initie in numar $init.
L34/L3 "35"3(%5// 3CP35/13!(%L3
201. +tiinta iti spune ade,arul. !u te lasa inselat de fapte.
202. Prin de$initie, cind in,estig-e*i necunoscutul, nu stii la ce
re*ultat ,ei a:unge.
203. #aca un e.periment iese bine inseamna ca ce,a nu a $ost in
regula.
204. #aca repetarea unui test de laborator ridica probleme, e bine sa
$aci testul o singura data.
205. !ici un e.periment nu este reproductibil. #aca ar $i, atunci ar
trebui ca si esecurile lor sa $ie reproductibile.
206. !iciodata sa nu incerci repetarea unui e"periment reusit.
207. Progresul in stiinta este in,ers proportional cu numarul
re,istelor de specialitate publicate.
208. !u gasesti niciodata timp sa $aci bine un e.periment, dar ,ei
gasi intotdeauna timp su$icient pentru a'l re$ace.
209. "u cit teoria este mai so$isticata, cu atit mai bine.
210. 0n e.periment poate $i considerat terminat cu bine daca nu se
ignora mai mult de 50@ din datele e.perimentale obtinute, pentru
ca totul sa se con$orme*e teoriei.
211. #aca su$iciente date e.perimentale au $ost culese, atunci se
poate demonstra orice prin metode statistice.
212. #aca un program de cercetari nu merita $acut, atunci nu merita sa
$ie bine $acut.
213. cercetare su$icient de indelungata ,a tinde poate sa sustina o
teorie.
214. #aca anumite re*ultate nu sint con$orme cu teoria, ele trebuie
ignorate.
215. In orice lucrare e"perimentala, mai intii desenezi curbele finale
si dupa aceea fi"ezi punctele corespunzatoare datelor obtinute.
216. /n orice set de date e.perimentale, ,alorile care par a $i
corecte, se do,edesc dupa o ,eri$icare atenta ca sint eronate.
217. rice idee re,olutionara trece prin trei stadii caracteri*ate
prin reactiile< a9 >3ste imposibil, nu'mi irosi timpul.> b9 >3ste
posibil, dar nu merita.> c9 >3u am spus intotdeauna ca este o idee
gro*a,a.>
218. /n domeniul cercetarii e.perimentale numai doi din cei trei
parametri pot $i de$initi simultan. "ei trei parametri sint<
continutul temei, timpul si banii. #e e.emplu, daca unul cunoaste
care este continutul problemei si perioada de timp a,uta la
dispo*itie, atunci nimeni nu poate preci*a costul.
219. #rogurile sint acele substante, care in:ectate la sobolani conduc
la noi rapoarte stiinti$ice.
220. #aca ai o problema grea de re*ol,at sa o dai unui om lenes ' el
,a gasi o cale mai comoda de re*ol,are a ei.
L34/L3 /!4/!35/3/
221. 1asinile ar trebui sa lucre*e, iar oamenii sa gindeasca.
222. "ind ai incercat totul si nimic nu a mers, citeste instructiunile
de $olosire.
223. "a sa $unctione*e, trebuie sa introduci stec-erul in pri*a.
224. !u $orta. 7oloseste un ciocan mai mare.
225. 3.perienta ,aria*a direct proportional cu ec-ipamentul distrus.
226. 7iabilitatea unei masini este in,ers proportionala cu numarul
persoanelor care pri,esc la asamblarea ei.
227. 1ai de,reme, sau mai tir*iu, pot sa apara cele mai de$a,orabile
conditii de e.ploatare. #eci toate sistemele trebuie proiectate
ast$el, incit sa re*iste la cele mai de$a,orabile conditii de
e.ploatare.
228. 3c-ipamente identice, testate cu bine in mod identic, se ,or
comporta in mod di$erit in e.ploatare.
229. #asinile care se defecteaza pornesc de cele mai multe ori cind
apare personalul de reparatie.
230. Partile intersc-imbabile ale unui ec-ipament nu ,or putea $i
sc-imbate intre ele, $iindca nu se potri,esc.
231. rice sc-imbare de proiect ,a $i solicitata dupa ce ec-ipamentul
a intrat de:a in constructie.
232. #aca instalatia pilot $unctionea*a per$ect, instalatiile
industriale corespun*atoare ,or $unctiona prost.
233. /n orice proiect ingineresc, daca se pot strecura erori, atunci
ele se ,or produce.
234. rice eroare in calcul ingineresc se ,a produce ast$el incit sa
a$ecte*e cel mai mult re*ultatul $inal.
235. /n orice $ormula, constantele ' in special cele preluate din
manualul inginerului ' se ,or considera ca ,ariabile.
236. #upa ce toate piesele au $ost asamblate, pe bancul de lucru au
mai ramas cite,a piese.
237. #upa ce au $ost des$acute toate suruburile de la componenta care
trebuia reparata se ,a constata ca s'a gresit componenta.
238. 7isurile in material nu apar decit inaintea inspectiei $inale.
239. 0n circuit electric cu autoprotectie ,a distruge in mod sigur
alte circuite.
240. #aca reali*area unui agregat necesita >n> componente, numai >n'1>
componente ,or $i disponibile in stoc.
241. (olerantele se ,or cumula ast$el incit sa $aca imposibila
asamblarea pieselor.
242. Orice cablu taiat prea lung se dovedeste a fi prea scurt.
243. 0n gram de practica ,alorea*a cit un Bilogram de teorie.
244. 1asinile nu sint decit niste ampli$icatoare.
245. /n conditii riguros controlate de < umiditate, temperatura,
presiune, ,olum etc. un mecanism se ,a comporta dupa bunul sau
plac.
246. 1asoara cu micrometrul. 7a semn cu creta. (aie cu toporul.
247. !u poti repara ce,a daca nu'i stricat.
248. $aurile date sint de doua feluri% unele cu diametrul mai mare
decit cel proiectat, iar celelalte cu diametrul bun, dar
pozitionate gresit.
249. #aca este mai ie$tin sa cumperi un agregat nou, compania ,a
insista sa'l repari pe cel ,ec-i.
250. "ea mai importanta $unctie a inginerului proiectant este sa $aca
lucrurile cit mai di$icile pentru constructor si aproape
imposibile pentru reparatii.
251. 7iecare proiect al unei instalatii contine cel putin o parte care
este depasita moral, doua parti care nu se pot procura si trei
parti care sint inca in $a*a de asimilare.
L34/L3 P+/8+"/L4/3/
252. 1ai bine sa ai un s$irsit de cosmar, decit un cosmar $ara de
s$irsit.
253. +ingurul lucru imper$ect din natura, este omul.
254. #aca ce,a pare usor, sigur este greu de $acut. #aca pare greu,
este aproape imposibil de $acut.
255. !imic nu este atit de usor pe cit pare.
256. rice lucru iti ia mai mult timp decit cre*i.
257. 7iecare are cite o idee gro*a,a, dar inaplicabila.
258. 0tilitatea anticipata a unui lucru pe care abia l'ai cumparat
este in,ers proportionala cu utilitatea lui reala.
259. /n conditii de stres, cei mai multi oameni aleg dintre mai multe
,ariante de actiune, pe cele mai proaste.
260. 3.ista intotdeauna o cale mai usoara de a $ace un lucru. #ar cind
o cauti, n'o gasesti.
261. Propunerile, indi$erent de cum sint $acute, ,or $i interpretate
alt$el de catre ceilalti.
262. #aca $aci ce,a care poate $i pe placul tuturor, se ,a gasi cine,a
caruia sa nu'i placa.
263. Prietenii ,in si pleaca, dar dusmanii ramin si se acumulea*a.
264. 0n om $ara religie este ca un peste $ara bicicleta.
265. (i'ai luat rolul prea in serios.
266. %de,arul unei propo*itii nu are nimic in comun cu credibilitatea
ei si ,ice,ersa.
267. Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei
ramine constanta.
268. 7iecare ar trebui sa creada in ce,a ' eu cred ca as mai bea un
pa-ar cu ,in.
269. 7rumusetea se opreste la supra$ata pielii, dar uritenia merge
pina la oase.
270. /n orice sistem social, raul este o constanta.
271. amenii, ca si natiunile, ,or actiona rational numai dupa ce
toate celelalte posibilitati au $ost epui*ate.
272. !iciodata sa nu dormi cu cine,a mai nebun decit tine.
273. 7rumusetea D
274.D inteligenta A constanta.
275. rice lucru bun in ,iata este ilegal, imoral sau ingrasa.
276. #intre cele mai credincioase lucruri in ,iata sint banii, ciinii
si $emeile batrine.
277. rice raspuns de 50@ la un sonda: de opinie publica poate $i
considerat in categoria de 40'60@.
278. "elibatul nu este ereditar.
279. Probabilitatea unui tinar de a intilni o $emeie $rumoasa pe care
si'ar dori sa o cunoasca creste in progresie geometrica cind el
este insotit de< a9 prietena lui= b9 sotia lui= c9 un prieten mai
bogat si mai atragator.
280. amenii se pot imparti in doua categorii< a9 cei care impart
oamenii in doua categorii= b9 cei care nu'i impart pe oameni.
281. #aca ,rei sa $ii acceptat, accepta.
282. amenii se pot imparti in patru categorii< a9 cei care stau
linistit si nu $ac nimic= b9 cei care ,orbesc despre a nu $ace
nimic= c9 cei care in$aptuiesc ce,a= d9 cei care ,orbesc despre
cum se in$aptuiesc lucrurile.
283. &el ce tipa mai tare primeste microfonul.
284. )irtutea este o autopedeapsa.
285. "osurile apar pe $ata numai cu o ora inainte de intilnire.
286. /arta, dar tine minte.
287. +a gresesti este uman, dar sa dai ,ina pe altcine,a este si mai
uman.
2--. #el care ride la urma, probabil ca nu a inteles gluma.
289. Probabilitatea sa intilnesti pe cine,a cunoscut creste atunci
cind esti cu cine,a cu care nu trebuie sa $ii ,a*ut.
290. #aca a:uti un prieten la ne,oie, te ,a tine minte. #ata ,iitoare
cind are ne,oie de ce,a apelea*a tot la tine.
291. +ecretul succesului este sinceritatea. 7alsi$ic'o si obtii
imediat succesul dorit.
292. &ind toti mint, nimeni nu asculta.
293. /ndi$erent despre ce este ,orba, ei ,orbesc despre bani.
294. "ind nu stii la ce lucre*i, lucrea*a ingri:it.
295. 1unca in ec-ipa este esentiala. 3a iti permite intotdeauna sa dai
,ina pe altcine,a.
296. !u arata superiorilor tai ca esti mai bun decit ei.
297. !u stii niciodata cine are dreptate, dar stii cine decide.
298. 1ulte persoane pretind ca $ac totul ca la carte, $ara sa stie
cine este autorul cartii, sau c-iar despre ce carte este ,orba.
299. 3 imposibil de construit sisteme anti'prost deoarece idiotii sint
uneori geniali.
300. "ind ,remea este $rumoasa, pre*enta la biserica este slaba. "ind
,remea este $oarte urita, pre*enta la biserica este slaba. "ind
buletinul meteo este neclar, pre*enta la biserica intrece toate
asteptarile.
301. !u dori moartea se$ului= $a'l sa si'o doreasca singur.
302. Daca iti place modelul, nu vor avea numarul tau. Daca iti place
modelul si au numarul tau, este prea scump. Daca iti place
modelul, au numarul tau si il poti cumpara, se va rupe la prima
imbracare.
303. "ind oamenii sint lasati sa $aca ce doresc, de obicei ii imita pe
altii.
304. Daca pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivita.
305. % gresi e uman, dar si mai uman e sa dai ,ina pe altii.
306. "lientul care plateste cel mai putin se plinge cel mai mult.
307. &el care sforaie adoarme intotdeauna primul.
308. &el care zimbeste atunci cind lucrurile merg prost, s-a gindit
de'a pe cine sa dea vina.
309. !iciodata sa nu argumente*i cu un nebun. "ei din :ur s'ar putea
sa nu $aca di$erenta.