Sunteți pe pagina 1din 13

http://www.enational.

ro/dezvaluiri/romania-mea/istoria-nestiuta-a-getilor-si-genomul-european-
35248.html/
http://credsimtactionez.ro/bine-aivenit
DI!"#$%I I'(%) *I'() +I I'I* 2,-4.,3.22
pare si .ristina India invitata
https://www./outube.com/watch0v1+2nl#-)3.$4list15!%v%a*h+-2-'65i4bln6bpDbi78u$D8/w
http://www.mediculmeu.com/plante-medicinale/leacuri-populare/vindecarea-pe-cale-naturala-a-
migrenelor.php
Vindecarea pe cale
naturala a migrenelor
Una dintre cele mai comune probleme de sanatate ale
zilelor noastre este durerea de cap si, fiecare in parte,
intimpina dificultati in gasirea unui remediu eficace. O
migrena poate sa apara pe neasteptate la sfirsitul zilei.
Exista multi factori care pot conduce la aparitia unei
dureri de cap (stilul de ata, dieta, nivelul de stres) si
depistarea cauzei poate fi o operatie destul de dificila.
Oricum, durerile de cap apar aproximativ la fel pentru
majoritatea oamenilor si fiecare stie cind o astfel de
durere se apropie. Cel mai des, in aceste cazuri, fiecare
stie ce are de facut si ia repede o pastila. Migrenele pot
fi insa simptome ale unor boli mai grave, deci este bine
sa consultati medicul.
Cresterea nivelului de oxigen in creier va usura
durerile
Una din cauzele majore ale migrenelor este stresul si
de aceea orice forma de terapie care presupune
relaxarea va ajuta la ameliorarea acestor stari
neplacute.
erapiile pot corecta aportul de singe in creier, care va
duce la cresterea cantitatii de oxigen. !e stie ca
deficientele la acest nivel pot conduce la probleme
musculare. Cind apare o durere de cap nu este creierul
cel care produce durerea, ci membranele care"l
inconjoara se incordeaza si sting vasele de singe, neri
si musc#ii scalpului, gitului si partea superioara a
spatelui. Cresterea nivelului de oxigen va ajuta la
prevenirea migrenelor. O sedinta lunara de relaxare,
concentrata asupra musc#ilor gitului si umerilor ii va
ajuta pe cei care sufera de migrene cronice.
$olfingul actioneaza asupra tesuturilor dintre musc#i si
corecteaza pozitia corpului
%ozitia proasta care duce la proasta irigare cu singe a
capului poate cauza migrene. $olfingul, care este o
metoda de indreptare a partilor componente ale
corpului, poate imbunatati, lucrind cu intreg corpul,
pozitia acestuia. Concentrindu"se asupra tesuturilor de
legatura care unesc musc#ii corpului, prin aceasta
metoda acestea se scurteaza sau se lungesc sub
tensiune aplicata. &olosind o presiune de"a lungul
cotului, degetelor si articulatiilor, tesuturile de legatura
sint separate si astfel alungite. 'ceasta procedura ar
trebui sa ajute la corectarea pozitiei, ceea ce ar duce
implicit si la eliminarea durerilor de cap.
Blocajele energetice pot cauza migrene
(n tarile din Orient, se crede ca migrenele sint
rezultatul unui blocaj energetic. )e aceea, se folosesc
terapiile naturiste pentru alinarea durerilor de cap.
elul acestor terapii este revenirea la curgerea usoara a
energiei prin corp.
C#iropracticienii care realiniaza prin rasucirea corpului
coloana vertebrala deformata, pot da, de asemenea,
rezultate bune. )e aceea se crede ca migrenele pot sa
apara din cauza aceastei deficiente de curgere a
energiei prin corp spre creier.
Osteopatia actioneaza asupra nerlor cranieni si
spinali
!pecialistii in osteopatie craniana cred ca ei pot
imbunatati curgerea fluidului cerebrospinal in
membranele protectoare din jurul creierului prin
asezarea miinilor pe capul pacientilor. Un dezec#ilibru
aparut in acest fluid protector poate duce la stres
emotional si fizic. )e aceea, actionind pozitiv asupra
acestui dezec#ilibru se vor inlatura si durerile de cap.
ratamentul implica manipularea nerlor cranieni si
spinali.
Reflexologia, folosita si ca metoda de autotratament
$eflexologia poate, de asemenea, sa ajute la inlaturarea
migrenelor. Ea se bazeaza pe teoria energetica c#ineza
conform careia fiecare parte a corpului se regaseste in
puncte specifice din palme si talpi. %resind aceste zone
se crede ca se pot elibera tensiunile corespunzatoare
din corp. 'ceasta teorie este folosita si in te#nicile de
acupunctura si acupresura.
%uteti incerca si singuri sa apasati cu fermitate pe
spatiul dintre degetul aratator si cel mare.
'fectiunile care pot
fi tratate cu ajutorul
cartofului si al unor
sucuri de legume
'nimalele
domestice sint
veritabili medici de
familie
'pa de argint este
un dezinfectant
*erea ca
medicament
Cafeaua " intre
dependenta si
profilaxia cancerului
la intestin
Calitatile terapeutice
ale uleiului de ricin
Ce afectiuni, cum se
trateaza acestea cu
miere si cum poate
fi depistata mierea
falsificata
Cinci pasi pentru o
viata mai fericita
Cine sint medicii
din paduri
Comprese,
cataplasme si
Comprese cu
infuzie de coada"
soricelului pentru
inflamarile pielii
Urzica " indicata in
cazul bolilor de
rinic#i
Comprese cu spirt
si piper pentru
tratarea poliartritei
$adacinile de
tataneasca trateaza
fracturile
*ai cu cimbru in
tulburarile
metabolice
&lorile de tei " un
bun mijloc
sudorific
!ucul de podbal
vindeca ranile cu
puroi
(nfuzie de urzica
impotriva eruptiilor
cutanate
Mugurii de tuia si
pietrele la rinic#i
+ermenii de griu
mentin o sanatate
medicament
impotriva multor
boli
Ung#iile ne arata
sanatatea intregului
organism
,entuzele
,indecarea bolilor
cu ajutorul
cristalelor
,indecarea pe cale
naturala a
migrenelor
ntrenarea creierului. *odalit9:i de a ob:ine s9n9tatea ;izic9< mental9 =i spiritual9

Andrew Newberg si Mark Robert Waldman

"Cscai. Rdei dac vrei (dei ai ace mai bine creier!l!i dac ai "mbi#$ dar d!% %rerea
mea %roesional$ cscat!l este !n!l dintre cele mai stranic %strate secrete &n ne!rotiin. C'iar i
colegii mei$ care ac la alte !niversiti cercetri as!%ra meditaiei$ rela(rii i red!cerii stres!l!i$ a!
trec!t c! vederea aceast %!ternic !nealt de intensiicare ne!ronal. Cscat!l a ost olosit de m!lte
decenii &n tera%ia vocii$ ca !n mi)loc eicient de red!cere a 'i%ertensi!nii din gt i a an(ietii.
Cteva st!dii recente ba"ate %e scanarea creier!l!i a! artat c!m cscat!l ind!ce o activitate
ne!ronal !nic &n "onele creier!l!i care s!nt direct legate de generarea contiinei sociale i crearea
sentimentelor de em%atie. *na dintre aceste "one
este %rec!ne!s!l$ o mic str!ct!r asc!ns &n c!tele lob!l!i %arietal. Conorm cercettorilor de la
+nstit!t!l de Ne!rologie din ,ondra$ %rec!ne!s!l %are s )oace !n rol central &n contiin$ a!torelecie
i reacerea memoriei. -rec!ne!s!l este stim!lat de res%iraia .oga$ a%t care a)!t la e(%licarea
motiv!l!i %entr! care dierite orme de meditaie contrib!ie la !n sentiment s%orit de contiin de
sine. /ste de asemenea !na dintre "onele cele mai atinse de aeci!nile btrneii i %roblemele de
deicit de atenie$ deci este %osibil ca dac vom csca deliberat s &ntrim aceast %arte im%ortant a
creier!l!i.
0in aceste motive credem c sim%l!l cscat treb!ie integrat &n e(erciii i %rograme de
red!cere a stres!l!i$ antrenamente de intensiicare a memoriei$ %si'otera%ie i %ractici s%irit!ale
contem%lative. 1i deoarece %rec!ne!s!l a ost asociat recent c! sistem!l ne!ron2oglind din creier
(care ne %ermite s re"onm la sentimentele i com%ortamentele altora#$ cscat!l ar %!tea c'iar s a)!te
la intensiicarea contiinei sociale$ com%asi!nii i com!nicrii eiciente c! alii. Cscat!l este att
de eicient i de im%ortant %entr! !ncionarea creier!l!i$ &nct v voi cere s citii cele trei"eci i %atr!
de st!dii legate de cscat %e care le2am citat la note (%!tei citi re"!mat!l i cteva articole accesnd
%!bmed.gov#. 0e ce s!nt att de insistent3 -entr! c dac v2a cere s %!nei )os aceast carte c'iar
ac!m i s cscai de "ece ori ca s e(%erimentai aceast te'nic ab!loas$ %robabil c n2o vei ace.
C'iar i la seminare$ d!% %re"entarea cantitii co%leitoare de dove"i$ cnd ceream oamenilor cate$
)!mtate din a!dien e"ita. 4reb!ia s &i conving %entr! ca s simt eectele rela(ante imediate. /(ist
o %re)!decat de ne&neles &n societatea noastr$ care s!gerea" c este ne%oliticos s cati i cei mai
m!li dintre noi am ost &nvai aceasta cnd eram mici.
Ca tnr st!dent la Medicin$ am ost %rins odat cscnd i am ost m!tr!l!it de %roesor.
A s%!s c n! se cade s a%ar obosit &n aa %acienilor$ c'iar dac stteam %e 'ol$ n! &n salon. 5ntr2
adevr$ cscat!l se intensiic at!nci cnd s!ntei obosit i ar %!tea i modalitatea blnd %rin care
creier!l v s%!ne c ar i necesar !n mic somn de regenerare. -e de alt %arte i e(%!nerea la l!min v
%oate ace s cscai$ s!gernd c aceasta este o %arte a %roces!l!i de tre"ire.
Cscat!l n! n!mai c v rela(ea" 2 v ad!ce c! ra%iditate &ntr2o stare de contiin cognitiv.
6t!denii casc la c!rs$ n! %entr! c %roesor!l este %lictisitor (dei i acest l!cr! v %oate ace s
cscai$ &ncercnd s rmnei concentrat la disc!rs!l monoton#$ ci %entr! c sca% creier!l de
somnolen$ a)!tnd!2v s stai concentrat as!%ra !nor conce%te i idei im%ortante. /l reglea"
contiina i sentiment!l de sine i ne a)!t s devenim mai intros%ectivi i mai contieni de
sine. 0esig!r$ dac se &ntm%l s v tre"ii &n aa !n!i %roesor monoton$ %lictisitor$ cscat!l v va
a)!ta s v meninei trea".
Cscat!l v va rela(a i v va ad!ce &ntr2o stare de veg'e alert mai re%ede dect orice alt
te'nic de meditaie c!nosc i$ deoarece este ne!rologic contagios$ este oarte !or de &nvat &n gr!%.
*na dintre ostele mele st!dente olosea cscat!l %entr! a read!ce la atenie consili!l directorilor &n mai
%!in de ai"eci de sec!nde. 0e ce3 -entr! c a)!t oamenii s &i sincroni"e"e com%ortament!l c! alii.
Cscat!l$ ca mecanism de alertare$ a%are &n %rimele do!"eci de s%tmni de
la natere. /l a)!t la reglarea ritm!rilor circadiene ale no!2nsc!ilor i$ deci$ cscat!l ar treb!i s
a)!te %etrecre!l de %n &n "ori &i resete"e ceas!l intern al creier!l!i. Cscat!l ar %!tea de
asemenea s !!re"e disconort!l %rovocat de altit!dinile mari.
0eci ce an!me se al &na%oia mecanism!l!i care ace din cscat o !nealt att de esenial3
-e lng activarea %rec!ne!s!l!i$ reglea" tem%erat!ra i metabolism!l creier!l!i.
N!meroase ne!roc'imicale s!nt im%licate &n e(%eriena cscat!l!i$ incl!siv do%amina$ care
activea" %rod!cerea de o(itocin &n 'i%otalam!s i 'i%ocam%$ "one eseniale %entr! activarea memoriei$
control!l vol!ntar i reglarea tem%erat!rii. Aceti ne!rotransmitori reglea" %lcerea$ sen"!alitatea i
relaiile dintre indivi"i$ deci dac vrei v s%orii intimitatea i s stai &m%re!n c! %artener!l
d!mneavoastr$ at!nci cscai &m%re!n. Alte ne!roc'imicale i molec!le im%licate &n cscat s!nt
acetilcolina$ o(id!l nitric$ gl!tamat!l$ 7A8A$ serotonina$ AC49$ M69$ 'ormonii se(!ali i %e%tidele.
0e a%t$ este gre! s gsim o alt activitate care s inl!ene"e att de m!lte !ncii ale creier!l!i.
6at!l nostr! este sim%l!. Cscai ct de m!lt %!tei &ntr2o "i: cnd v conr!ntai c! o
%roblem diicil la l!cr!$ cnd v %regtii s mergei la c!lcare i ori de cte ori simii mnie$
an(ietate sa! stres. Cscai &nainte s avei o disc!ie im%ortant$ cscai &nainte s dai !n test i
cscai &n tim% ce meditai sa! v r!gai %entr! c v va intensiica e(%eriena s%irit!al.
Cscat!l contient are nevoie de %!in %ractic i disci%lin %entr! a trece de in'ibiiile
sociale incontiente$ dar oamenii vin adesea c! trei sc!"e ca s n! cate: "N!2mi vine"$ "N! s!nt obosit"
i$ %reerat!l me!$ "N! %ot". 6ig!r c %!tei. 4ot ceea ce treb!ie s acei ca s declanai !n
cscat adnc este s &l mimai de ase sa! a%te ori.
5ncercai asta ac!m i vei desco%eri %n la al cincilea cscat als c se va %rod!ce !n!l real. 0ar n! v
o%rii aici$ %entr! c %n la al "ecelea sa! al dois%re"ecelea cscat vei simi %!terea acest!i mic
tr!c sed!ctor. ;c'ii %oate v vor lcrima$ s2ar %!tea s &ncea% s v c!rg nas!l$ dar v vei simi
i oarte %re"ent$ incredibil de rela(at i oarte alert. N! e r! %entr! ceva ce n! ia mai m!lt de !n
min!t.
5n concl!"ie:
<= Motive eseniale s cscai:

<.6tim!lea" starea de alert i concentrarea
=.;%timi"ea" activitatea creier!l!i i metabolism!l
>. 5mb!ntete !ncia cognitiv
?. 5mb!ntete memoria
@. 6%orete contiina i intros%ecia
A. 6cade stres!l
B. Rela(ea" iecare %arte a cor%!l!i
C. 5mb!ntete control!l m!sc!lar vol!ntar
D. +ntensiic abilitile atletice
<E. Reglea" sim!l tim%!l!i
<<. Crete em%atia i contiina social
<=. 6%orete %lcerea i sen"!alitatea

0es%re a!tori:

Andrew Newberg este doctor &n medicin$ %roesor asociat la 0e%artament!l de
Radiologie i -si'iatrie al 6%ital!l!i *niversitii -enns.lvania i %roesor ad)!nct la 0e%artament!l de
6t!dii Religioase. /ste ondator!l i director!l Centr!l!i %entr! s%irit!alitate i Minte i director!l
Centr!l!i %entr! 6t!dii +ntegrate de 6%irit!alitate i Ne!rotiin al *niversitii -enns.lvania. /ste
board2certiied &n medicin intern$ medicin n!clear i cardiologie n!clear. A %!blicat %este o s!ta de
articole$ ese!ri$ ca%itole de cri$ l!crri. ; %re"entare general a l!crrilor sale %oate i v"!t la
'tt%:FFwww.andrewnewberg.comF.
Mark Robert Waldman este cercettor asociat al Centr!l!i %entr! 6%irit!alitate
i Minte$ *niversitatea -enns.lvania$ a!tor a no! cri i antologii &n domeniile %si'ologiei i
creativitii i a !nor l!crri %roesionale %!blicate &n )!rnale din &ntraga l!me. 0eine s%eciali"ri &n
dinamici de c!%l! i tera%ii ba"ate %e contien. ; %re"entare general a cercetrii i works'o%2!rilor
sale %oate i v"!t la 'tt%:FFwww.markrobertwaldman.comF.