Sunteți pe pagina 1din 19

Referat Imunologie

Reactiile de hipersensibilitate
Student: Savulescu Andreea
anul IV, seria XII, grupa 99
1
REACIILE DE HIERSE!SI"ILI#A#E
La pers$anele n$r%ale RI& 'i RIC au val$are de %ecanis% de pr$tec(ie) Ele
particip* la ap*rarea antiviral*, anti+acterian*, antipara,itar* 'i c$ntra tu%$ril$r)
RI n$r%al nu are e-ecte ne-av$ra+ile pentru $rganis%)
Reac(iile de .ipersensi+ilitate /HS0 sunt reac(ii i%une pat$l$gice, care nu au
del$c e-ect de pr$tec(ie asupra $rganis%ului) Ele pr$duc de $+icei le,iuni tisulare
severe prin declan'area un$r pr$cese in-la%at$rii acute sau cr$nice)
Starea pat$l$gic* particular* a siste%ului i%un 1n cadrul c*reia se pr$duce un
r*spuns e2agerat -a(* de anu%ite antigene
sunt c$nsecin(ele unui r*spuns de intenesitate prea %are sau a unui r*spuns
i%un neadecvat ce st* la $riginea le,iunil$r tisulare
ec.ivalent ter%enului alergie /all$s 3 alt*4
erg$n 3 energie0)
"ell 'i C$$%+s au descris 5 tipuri:
reac(ii de .ipersensi+ilitate tip I sau reac(ii de ana-ila2ie:
ana-ila2ie generali,at*4
ana-ila2ie l$cal*
reac(ii de .ipersensi+ilitate tip II sau reac(ii de cit$t$2icitate %ediat* de
antic$rpi
reac(ii de .ipersensi+ilitate tip III sau reac(ii de .ipersensi+ilitate indus* de
c$%ple2e i%une
reac(ii de .ipersensi+ilitate tip IV sau reac(ii de .ipersensi+ilitate 1nt6r,iat*
%ediate 1n special de L7#) E2: reac(ia la tu+erculin*, +rucelin*, lepr$%in*,
der%atitele de c$ntact, reac(ia de respingere a gre-ei)
Reac(iile de .ipersensi+ilitate tip I, tip II, tip III sunt %ediate de antic$rpi, iar
reac(iile de .ipersensi+ilitatetip IV %ediat* de celule)
Caracteristicile RI normal
RI n$r%al tre+uie s* 1ndeplineasc* $ serie de c$ndi(ii care se re-er* la RI&, la RIC 'i
la a%+ele tipuri de RI)
Caracterele RIU normal
RI& se -ace printr8$ clas* adecvat* de Ig : Ig9 1n RI& pri%ar, Ig: 1n RI&
secundar, IgA 1n RI& la nivelul %uc$asel$r)
c$ncentra(iile de Ac sunt adecvate -a(* de cantitatea de Ag) !u apar sinte,e
e2cesive de Ig -a(* de strictul necesar)
1n ti%pul RI& nu se pr$duc %ari cantit*(i de c$%ple2e i%une circulante)
1n %$d n$r%al 1n $rganis% e2ist* aut$antic$rpi 1n c$ncentra(ii -$arte %ici)
;
Caracterele RIC normal
Ag sunt pre,entate nu%ai de 9HC I /1n ca,ul Ag end$gene0 sau 9HC II /1n ca,ul
Ag e2$gene, pe AC0) Ag nu sunt e2puse direct pe %e%+ranele celulel$r
s$%atice)
celulele i%un$c$%petente /AC, li%-$cite0 nu sunt in-ectate cu %icr$$rganis%e
cu .a+itat intracelular /de e2e%plu : virusul HIV, "<0)
Caracterele comune pentru ambele tipuri de RI normal
RI este strict l$cali,at, adic* este li%itat strict la l$cul unde e2ist* Ag :
8 la p$arta de intrare 1n $rganis% = pentru Ag e2$gene
8 1n (esuturile unde se g*se'te Ag = pentru Ag end$gene
intensitatea RI este strict c$ntr$lat* prin ec.ili+rul -unc(i$nal dintre L#H 'i L#S)
RI nu se 1ns$(e'te de le,iuni tisulare) Dac* se pr$duc le,iuni, acestea sunt %ini%e
'i se vindec* rapid)
Caracteristicile RI patologic
RI pat$l$gice nu au e-ect de pr$tec(ie a $rganis%ului) Ele pr$duc le,iuni tisulare
i%p$rtante 'i dis-unc(ii ale $rganel$r 'i siste%el$r, duc6nd une$ri la %$artea
$rganis%ului)
RI pat$l$gice sunt :
reac(iile de .ipersensi+ilitate
sindr$a%ele de i%un$de-icien(*
+$lile aut$i%une
li%-$pr$li-er*rile
>n RI pat$l$gice apare -ie un e2ces, -ie un de-icit de -unc(ie a RI :
1n HS I apare $ .iperpr$duc(ie pat$l$gic* de IgE)
1n HS I, III 'i 1n +$lile aut$i%une apar sinte,e e2cesive de Ac)
1n HS III se pr$duc %ari cantit*(i de CIC)
1n HS II Ag sunt e2puse direct pe %e%+ranele celulel$r s$%atice)
1n HS IV 'i 1n SIDA celulele i%un$c$%petente sunt in-ectate cu +acterii intra8
celulare sau cu virusul HIV)
1n HS I 'i III RI pat$l$gic este siste%ic)
1n HS 'i 1n +$lile aut$i%une ec.ili+rul -unc(i$nal 1ntre L#H 'i L#S se rupe 1n
-av$area L#H)
1n HS 'i 1n +$lile aut$i%une apar le,iuni tisulare i%p$rtante)
1n i%un$de-icien(ele u%$rale apare $ secre(ie sc*,ut* de Ac)
?
1n sindr$a%ele li%-$pr$li-erative apar pr$li-er*ri an$r%ale a un$r cl$ne
li%-$plas%$citare, 1ns$(ite une$ri de $ sinte,* e2cesiv* de Ac, alte$ri de
i%un$de-icien(e)
Clasificarea reaciilor de HS dup Gell i Coombs
HS de tip I sau ana-ilactic* = apare prin sinte,a 1n e2ces a unei clase an$r%ale de
Ig, %ai precis a IgE)
HS de tip II sau cit$t$2ic* = se dat$rea,* pre,ent*rii an$r%ale a Ag pe %e%+ra8
nele celulel$r sel- n$n8AC) @a(* de aceste Ag se pr$duc Ac cit$t$2ici din clasele
Ig9 'i Ig: care distrug celulele (int*)
HS de tip III sau prin c$%ple2e i%une = se caracteri,ea,* prin .iperpr$duc(ia de
c$%ple2e i%une circulante /CIC0 sau la nivel tisular)
HS de tip IV sau 1nt6r,iat* = este de -apt un RIC cu $ intensitate an$r%al de
%are, care pr$duce le,iuni tisulare i%p$rtante)
HS de tip I, II 'i III se %ai nu%esc HS i%ediate pentru c* %ani-estarile clinice apar
rapid dup* c$ntactul cu Ag declan'ant) Ele au %edia(ie u%$ral*, adic* sunt RI&
pat$l$gice)
HS de tip IV se nu%e'te HS 1nt6r,iat*, pentru c* %ani-estarile clinice apar %ai
t6r,iu 'i durea,* %ai %ult) Ea are %edia(ie celular*, este un RIC pat$l$gic)
#$ate tipurile de HS se 1ns$(esc de le,iuni tisulare severe, pr$duse prin pr$cese
in-la%at$rii :
in-la%a(ii acute pentru HS I, II, III
in-la%a(ie cr$nic* pentru HS IV
HIPERSENSIBII!"!E" #E !IP I S"$ "N"%I"&I"
HS de tip I este un RI& pat$l$gic declan'at la c$ntactul $rganis%ului cu Ag din
%ediul a%+iant -a(* de care p$pula(ia n$r%al* nu reac(i$nea,*)
La 1nceputul sec$lului, %edicii au desc$perit sensi+ilitatea un$r pers$ane la
su+stan(e cun$scute ca in$-ensive) Au nu%it acest -en$%en ana-ila2ie, ca ant$ni% al
pr$-ila2iei, care 1nsea%n* preven(ie sau pr$tec(ie -a(* de +$al*)
Ag care p$t s* pr$duc* alergii se nu%esc alergene) Ele au c6teva caractere c$%une :
sunt -$arte -recvente 1n natur*)
sunt Ag c$%plete ti%$dependente)
p$t s* induc* sinte,a de IgE la indivi,ii at$pici)
Alergenele sunt larg r*sp6ndite 1n %ediu) Ele devin t$t %ai variate $dat* cu sinte,ele
industriale de n$i su+stan(e 'i cu nivelul 1n cre'tere al p$lu*rii)
>n ta+el sunt pre,entate cele %ai i%p$rtante alergene)
5
"lergene respiratorii
8 p$len
8 sp$ri ai un$r %icr$$rganis%e
8 pra-ul din cas* care c$n(ine resturi de acarieni
8 p*r sau particule 1n suspensie din secre(ii de ani%ale
"lergene digesti'e
8 lapte
8 $u*
8 pe'te
8 ci$c$lat*
8 c*p'uni
"lergene tegumentare
8 p*r de ani%ale
8 unguente, c$s%etice, de$d$rante
8 antiseptice
"lergene parenterale
8 seruri .eter$l$ge, vaccinuri
8 anti+i$tice
8 .$r%$ni
8 veninuri
RI an$r%al se dat$rea,* unei .iperpr$duc(ii de IgE deter%inat* genetic) Ea apare
%ai ales la pacien(ii cu -en$tipul HLA A;) redisp$,i(ia acest$r pacien(i la alergii se
nu%e'te teren at$pic)
La pr$ducerea HS I particip* ? ele%ente :
alergenul, care este de -apt un Ag +anal, -recvent 1n natur*, la care p$pula(ia
n$r%al* r*spunde cu un RI& asi%pt$%atic)
celulele e-ect$are, care sunt %ast$citele 'i +a,$-ilele pacientului, care sunt
n$r%ale)
IgE sinteti,ate 1n e2ces) De -apt sinte,a 1n e2ces a IgE este singurul ele%ent
pat$l$gic) Ea este deter%inat* genetic)
IgE
9$lecula de IgE are $ structur* -$arte ase%*n*t$are cu %$lecula de Ig:) Ea este
-$r%at* din ; lan(uri u'$are L 'i ; lan(uri grele H, %ai lungi 'i %ai grele dec6t ale
Ig:)
@i,i$l$gic c$ncentra(ia seric* a IgE este -$arte sc*,ut*)
C$ncentra(ia seric* a IgE cre'te -$arte %ult 1n anu%ite c$ndi(ii pat$l$gice :
+$lile alergice : ast%ul +r$n'ic e2trinsec sau alergic, rinita alergica, -e+ra de -6n,
der%atita alergic*)
+$lile para,itare)
unele +$li %aligne : %iel$%ul %align cu IgE, +$ala H$dgAin)
B
Durata de via(* a IgE circulante este sc*,ut*, de circa ;,B ,ile) entru %$leculele de
IgE care s8au -i2at pe supra-a(a %ast$citel$r 'i a +a,$-ilel$r rata de cata+$li,are
scade -$arte %ult, ast-el c* durata l$r de via(* este de luni sau c.iar de ani)
IgE au $ serie de particularit*(i -unc(i$nale :
IgE au un r$l -i,i$l$gic 1n ap*rarea antipara,itar* 'i anti-ungic*)
IgE sunt Ac cit$-ili, adic* dup* sinte,* nu r*%6n 1n lic.idele e2tracelulare /plas8
%* 'i lic.id intersti(ial0, ci se -i2ea,* de %e%+ranele %ast$citel$r 'i +a,$-ilel$r
prin recept$rii @c epsil$n R1)
Dac* %$lecula de IgE legat* prin -rag%entul @c de @c epsil$n R1 vine 1n c$ntact cu
Ag speci-ic, se pr$duce activarea %ast$citului sau +a,$-ilului cu eli+erarea %edia8
t$ril$r in-la%a(iei)
Sc(ema desfaurrii HS I
HS I are ; etape i%p$rtante : c$ntactul antigenic sensi+ili,ant 'i c$ntactul antigenic
declan'at$r)
C$ntactul sensi+ili,ant
C$ntactul sensi+ili,ant este pri%ul c$ntact cu alergenul) Acest pri% c$ntact este
clinic asi%pt$%atic)
La pri%ul c$ntact Ag sunt recun$scute de siste%ul i%un, care r*spunde printr8$
pr$duc(ie n$r%al* de Ig9 rapid 1nl$cuit* cu sinte,a de IgE)
IgE sunt Ac cit$-ili) Ei se -i2ea,* rapid pe %e%+ranele un$r celule, 1n special pe
+a,$-ilele circulante 'i pe %ast$citele tisulare) 9ast$citele se g*sesc 1n nu%*r %are
1n tegu%ente 'i %uc$asele digestiv* 'i respirat$rie) 9ast$citele 'i +a,$-ilele sunt
celulele e-ect$rii ale HS I) Ele au pe supra-a(* recept$ri de %are a-initate pentru IgE,
n$ta(i @c epsil$n R1)
C$ntactul declan'at$r
C$ntactul declan'at$r are l$c dup* un interval de ti%p su-icient ca s* per%it* sinte,a
IgE 'i dep$,itarea %$leculel$r de IgE pe supra-a(a +a,$-ilel$r 'i %ast$citel$r)
Acest c$ntact are %ani-est*ri clinice)
La c$ntactul declan'at$r, alergenul este recun$scut de -rag%entul @a+ al IgE -i2ate
1n pri%a etap* pe %e%+ranele %ast$citel$r 'i +a,$-ilel$r cu cap*tul @c) Activarea
celular* se -ace dac* cel pu(in ; %$lecule de IgE al*turate s8au legat cu alergenul)
Recept$rii @c epsil$n R1 au d$%enii intracit$plas%atice care induc activarea adenil8
cicla,ei 'i a -$s-$lipa,ei C, care deter%in* 1n -inal c$ntrac(ia %icr$-ila%entel$r 'i
%icr$tu+ulil$r intracelulari, -u,i$narea granula(iil$r cu %e%+rana 'i degranularea
%ast$citel$r 'i +a,$-ilel$r)
C
>n (esutul respectiv se eli+erea,* trei categ$rii de %ediat$ri : pri%ari, secundari 'i
ter(iari)
Mediatorii primari
9ediat$rii pri%ari /pre-$r%a(i sau de $rdinul I0 se g*sesc ca atare 1n granula(ii) Ei
sunt resp$nsa+ili de e-ectele i%ediate ale degranul*rii) Dintre ei cel %ai i%p$rtant
este .ista%ina)
E-ectele .ista%inei depind de l$cul 1n care se eli+erea,* :
eli+erarea la nivel cutanat sau tisular, .ista%ina pr$duce vas$dilata(ie 'i cre'terea
per%ea+ilit*(ii capilare) Ast-el ea induce le,iunile papul$8erite%at$ase cutanate
sau particip* la -$r%area e2udatului in-la%at$r)
la nivel +r$n'ic .ista%ina pr$duce +r$n.$c$nstric(ie, .ipersecre(ie de %ucus 'i
ede% al %uc$asei +r$n'ice) rin aceste e-ecte, .ista%ina ini(ia,* cri,a de ast%
+r$n'ic)
la nivel digestiv .ista%ina induce c$ntrac(ii intestinale durer$ase 'i ede%ul
%uc$asei)
eli+erat* 1n circula(ie, .ista%ina pr$duce vas$plegie, cu .ip$tensiune 'i instalarea
'$cului ana-ilactic)
Al*turi de .ista%in* se eli+erea,* $ serie de %ediat$ri c.e%$tactici 'i de pr$tea,e :
!C@8A este un tetrapeptid c.e%$tactic pentru neutr$-ile)
EC@8Aeste un tetrapeptid c.e%$tactic pentru e$,in$-ile)
tripsina 'i c.e%$tripsina activea,* cascada c$%ple%entului 'i degradea,*
pr$teinele din %atricea e2tracelular*) rin le,area %e%+ranel$r +a,ale ale
capilarel$r ele cresc per%ea+ilitatea capilar* 'i -av$ri,ea,* e2uda(ia 'i ede%ul
in-la%at$r)
Aalicreina activea,* Ainin$genii 1n Ainine, de e2e%plu +radiAinina cu ac(iune
intens pr$-l$gistic* : pr$duce vas$dilata(ie, cre'te per%ea+ilitatea capilar*,
activea,* plas%in$genul 'i are e-ect d$l$rigen)
Mediatorii secundari
9ediat$rii secundari /ne$-$r%a(i sau de $rdinul II0 sunt sinteti,a(i de n$v$ 1n
%ast$cit sau 1n +a,$-il, prin degradarea -$s-$lipidel$r de %e%+ran* 'i a acidului
ara.id$nic) Ei sunt : A@, :, L#, #X) Ace'ti %ediat$ri intr* 1n ac(iune ceva %ai
lent, dar e-ectele l$r sunt %ai persistente)
9ediat$rii secundari au $ serie de e-ecte c$%une :
A@, : D; 'i SRSA pr$duc vas$dilata(ie 'i cresc per%ea+ilitatea capilar*)
SRSA este un a%estec -$r%at din L#C5, L#D5, L#E5)
A@ 'i #X A; activea,* agregarea plac.etar*)
A@, : @; al-a, #X A;, L# "5 'i SRSA au e-ect +r$n.$c$nstrict$r)
L# "5 'i A@ au e-ect c.e%$tactic 1n special pentru neutr$-ile)
D
Mediatorii teriari
9ediat$rii ter(iari /de $rdinul III0 sunt eli+era(i de celulele atrase 1n ,$n* : e$,in$8
-ile, neutr$-ile, 9@, li%-$cite, tr$%+$cite) Ei sunt p$lipeptide, glic$pr$teine 'i
-$s-$lipide care ac(i$nea,* 1n ur%*t$arele 18; ,ile, reali,6nd a'a8nu%ita reac(ie de
-a,* t6r,ie)
e$,in$-ilele pr$duc 9" /pr$teina +a,ic* %aE$r*0, cu e-ecte cit$t$2ice %ai ales
asupra epiteliului +r$n'ic)
tr$%+$citele pr$duc %ult #:@ +eta /-act$rul de trans-$r%are 'i cre'tere0, care
este c.e%$tactic pentru -i+r$+la'ti)
neutr$-ilele 'i 9@ eli+erea,* en,i%e /1n special .idr$la,e acide 'i pr$tea,e0 'i
radicali de $2igen, care a%pli-ic* le,iunile tisulare)
9@ 'i li%-$citele pr$duc IL /1n special IL10, #!@ al-a 'i -act$ri de cre'tere /@:@,
#:@ +eta0 care sti%ulea,* in-la%a(ia 'i reac(iile de repara(ie)
%ormele clinice ale HS I
Se esti%ea,* c* circa 1FG din p$pula(ie su-er* 1ntr8$ %*sur* %ai %are sau %ai %ic*
de alergii la : p$len, -ecale 'i resturi de acarieni care intr* 1n c$%p$,i(ia pra-ului de
cas*, p*r de ani%ale, etc)
9ani-est*rile clinice depind de calea de intrare a alergenel$r 1n $rganis% :
Dac* alergenul vine 1n c$ntact cu epiteliul c*il$r respirat$rii superi$are = se
pr$duc rinita alergic* sau -e+ra de -6n)
Dac* alergenul p*trunde la nivelul epiteliului +r$n'ic = se pr$duce accesul de
ast% +r$n'ic e2trinsec sau alergic)
Dac* alergenul p*trunde la nivelul epiteliului digestiv = se pr$duce $ gastr$8
enter$patie at$pic*, %ani-estat* prin v*rs*turi 'i diaree)
Dac* alergenul p*trunde la nivelul (esut cutanat = se pr$duce $ der%atit* alergic*
su+ -$r%* de urticarie sau de ec,e%* at$pic*)
Dac* alergenul p*trunde direct 1n s6nge = se pr$duce cea %ai sever* %ani-estare,
'$cul ana-ilactic)
>n -unc(ie de ,$na 1n care are l$c c$ntactul cu alergenul, -$r%ele clinice ale HS I
sunt l$cale sau generale)
@$r%ele l$cale apar ca sindr$a%e alergice care interesea,* un $rgan (int*)
9ani-est*rile l$cale durea,* c6t ti%p $rganis%ul este e2pus la alergen)
Si%pt$%at$l$gia dispare 1n cel %ult ;5 . de la 1ncetarea e2punerii) rincipalul
%ediat$r este .ista%ina, de aceea se utili,ea,* %edica%entele anti.ista%inice) >n
ca,urile %ai severe se apelea,* la preparate c$rti,$nice, cun$scut -iind e-ectul l$r
anti-l$gistic -$arte intens)
@$r%a general* sau siste%ic* este repre,entat* de '$cul ana-ilactic, care prin
gravitatea tul+ur*ril$r .e%$dina%ice p$ate s* pun* via(a 1n peric$l)
H
&rticaria
&rticaria repre,int* $ erup(ie de tip erite%at$papul$s, intens prurigin$as*, cu
caracter tran,it$r)
9ani-est*rile clinice apar 1n principal prin cre'terea per%ea+ilit*(ii capilare 'i prin
vas$dilata(ia pr$duse de eli+erarea %ediat$ril$r din %ast$cite /.ista%ina0)
&rticaria este cea %ai -recvent* %ani-estare a HS I la nivel cutanat) Ea apare 1n ur%a
c$ntactului tegu%entar cu %edica%ente sau su+stan(e c.i%ice cu r$l de alergen)
@$r%ele clinice sunt diverse) Erup(ia p$ate -i d$ar erite%at$as*, se p$ate %ani-esta
ca der%$gra-is%, sau cu %icr$papule)
Ec,e%a at$pic*
Ec,e%a at$pic* p$ate -i acut* sau cr$nic*) @$r%ele acute se caracteri,ea,* printr8$
erup(ie erite%at$papul$as* sau ve,icul$as* prurigin$as*) >n -$r%ele cr$nice apar
lic.eni-ic*ri, care au ca su+strat .ist$l$gic .iperpla,ia Aeratin$citel$r 'i .iperAera8
t$,a)
Ec,e%a at$pic* apare ca $ reac(ie la alergenele din pra-ul de cas*)
>n -$carele le,i$nale se $+serv* nu%er$ase celule Langer.ans, 9@, e$,in$-ile, L#H
'i %ast$cite)
Rinita alergic*
Rinita alergic* este $ in-la%a(ie aseptic* a %uc$asei na,ale 'i a c$nEunctivel$r
$culare) Ea apare 1n ur%a c$ntactului %uc$asei cu alergene din aer)
Degranularea %ast$citel$r l$cale eli+erea,* %ediat$rii care prin cre'terea
per%ea+ilit*(ii capilare 'i prin vas$dilata(ie pr$duc : rin$ree ap$as*, $+struc(ie
na,al*, l*cri%are, eventual 1ns$(ite de %ani-est*ri alergice cutanate)
r$+ele de la+$rat$r eviden(ia,* cre'terea IgE, teste cutanate 'i teste de pr$v$care
p$,itive la alergenele respective, e$,in$-ilie, nu%er$ase e$,in$-ile 1n secre(ia
na,al*)
@e+ra de -6n
@e+ra de -6n este $ varietate de rinit* alergic* se,$nier*, pentru c* ea este indus* de
p$lenul pre,ent 1n ,$nele cu vegeta(ie a+undent*, 1n principal pri%*vara 'i vara)
9ani-est*rile clinice sunt t$t rin$ree ap$as*, $+struc(ie na,al*, .iperl*cri%are) La
c$pii -e+ra de -6n se p$ate c$%plica cu $tite sau sinu,ite)
r$+ele de la+$rat$r eviden(ia,* cre'terea titrului IgE, e$,in$-ilie, nu%er$ase
e$,in$-ile 1n secre(ia na,al*, teste cutanate p$,itive la p$len)
Alergiile ali%entare
La nivelul intestinului se p$ate pr$duce sensi+ili,area la pr$teine din al+u'ul de $u,
din laptele de vac*, la aditivi ali%entari cu% sunt sul-i(ii sau la c*p'uni)
9
C$ntactul alergenel$r cu IgE de pe %ast$citele din %uc$asa intestinal* pr$duce
diaree 'i v*rs*turi) De ase%enea, eli+erarea %ediat$ril$r in-la%a(iei p$ate s* creasc*
per%ea+ilitatea %uc$asei intestinale, ast-el c* alergenele p$t trece 1n circula(ie)
Alergenele p$t aEunge la distan(* 'i p$t s* pr$duc* reac(ii ana-ilactice la nivel
pul%$nar /cri,* de ast%0 sau tegu%entar /urticarie, ec,e%* at$pic*0) De aceea
c$nsu%ul de c*p'uni p$ate deter%ina urticarie, iar c$nsu%ul de $u* p$ate pr$duce
accese de ast% la pacien(ii sensi+ili,a(i) >n acest c$nte2t, %uc$asa intestinal*
sensi+ili,at* este c$nsiderat* $ p$art* de intrare a alergenel$r)
Ast%ul +r$n'ic alergic
Ast%ul +r$n'ic se p$ate de-ini ca $ 1ngustare di-u,* a +r$n.iil$r, reversi+il* sp$ntan
sau su+ trata%ent, dat$rat unei .iperreactivit*(i a pacientului la diver'i sti%uli)
"$ala se caracteri,ea,* prin cri,e par$2istice de dispnee e2pirat$rie 1ns$(it* de
%ani-est*ri clinice tipice : an2ietate, sen,a(ie de $presiune t$racic*, I.ee,ing,
cian$,*) Cri,ele au de+ut +rusc, durea,* %ai %ulte $re, iar la -inalul cri,el$r
+$lnavul tu'e'te 'i e2pect$rea,* $ sput* v6sc$as* cu perle de %ucus)
Clasi-icarea utili,at* 1n pre,ent cuprinde :
Ast%ul +r$n'ic e2trinsec sau alergic declan'at la c$ntactul cu alergenul)
Ast%ul +r$n'ic nealergic declan'at de $ serie de -act$ri : diver'i agen(i in-ec(i$'i,
e-$rtul -i,ic, pra-ul sau -u%ul, sti%ulii psi.ici negativi, re-lu2ul gastr$8es$-agian)
Ast%ul +r$n'ic $cupa(i$nal sau pr$-esi$nal, deter%inat de $ serie de iritan(i -i,ici
sau c.i%ici : ga,e industriale, su+stan(e c.i%ice cu %$lecul* %ic*)
9$di-ic*rile caracteristice de la nivelul +r$n.iil$r 'i +r$n.i$lel$r 1n ti%pul cri,el$r
de ast% sunt :
"r$n.$spas%ul
Ede%ul %uc$asei +r$n'ice
Hipersecre(ia de %ucus v6sc$s 'i aderent
C$ntactul la nivelul %uc$asei +r$n'ice cu alergenele in.alate duce la degranularea
%ast$citel$r) 9ast$citele se g*sesc 1n lu%enul +r$n.iil$r, 1n epiteliul +r$n'ic 'i su+
%e%+rana +a,al*) 9ediat$rii eli+era(i de %ast$citele intralu%inale desc.id
E$nc(iunile str6nse dintre celulele epiteliale, -av$ri,6nd p*trunderea alergenel$r spre
%ast$citele su+iacente)
9ast$citele eli+erea,* $ serie de %ediat$ri ai in-la%a(iei care pr$duc 1n principal
+r$n.$c$nstric(ie 'i au e-ect c.e%$tactic :
9ediat$rii pre-$r%a(i se eli+erea,* rapid) Ei sunt resp$nsa+ili de %ani-est*rile
din pri%ele ;8? $re ale cri,ei de ast%)
9ediat$rii ne$-$r%a(i intr* 1n ac(iune %ai lent, la circa 1F $re de la de+utul cri,ei
de ast%)
1F
J$cul ana-ilactic
J$cul ana-ilactic este -$r%a general* a HS I, $ reac(ie ana-ilactic* siste%ic*) Aceasta
apare c6nd alergenul p*trunde 1n circula(ie 1n titru %are) Severitatea %ani-est*ril$r
depinde de cantitatea de alergen 'i de severitatea alergi,*rii, adic* de cantitatea de
IgE -i2at* pe %ast$cite 'i pe +a,$-ile)
Eli+erarea %ediat$ril$r, 1n pri%ul r6nd a .ista%inei, din +a,$-ile 'i din %ast$citele
periarteri$lare induce vas$dilata(ie generali,at*, cu .ip$tensiune arterial* care p$ate
aEunge la c$laps) Hip$tensiunea duce la .ip$iriga(ie tisular*, 1n special cere+ral*,
1ns$(it* de se%ne neur$l$gice : a%e(eal*, c$n-u,ie, pierderea c$n'tien(ei, c$%*) Se
p$t as$cia se%ne digestive /v*rs*turi, diaree0 'i respirat$rii /spas% laringian,
+r$n.$spas%0) >n lipsa trata%entului pr$%pt, 1n pri%ul r6nd vas$c$nstrict$r, '$cul
ana-ilactic p$ate pr$duce %$artea)
HIPERSENSIBII!"!E" #E !IP II ) CI!*!*&IC+
HS II are ca e-ect distrugerea %ediat* prin Ac a un$r celule din $rganis%)
HS II este un tip de HS i%ediat* care se dat$rea,* pre,en(ei an$r%ale a un$r Ag pe
%e%+rana celulel$r s$%atice n$n8AC) @a(* de aceste Ag se pr$duc Ac cit$t$2ici
care reali,ea,* distrugerea celulei (int*)
,ecanismul HS II
Ac -i2a(i pe %e%+ranele celulare sunt de tip Ig: sau Ig9) Ei se nu%esc Ac
cit$t$2ici pentru c* declan'ea,* cit$li,a prin ; %ecanis%e :
declan'area cascadei c$%ple%entului pe calea clasic* 'i generarea unei reac(ii
in-la%at$rii acute)
cit$t$2icitatea celular* Ac8dependent* sau ADCC)
Declanarea cascadei complementului
Cascada c$%ple%entului se activea,* pe calea clasic*, dup* recun$a'terea Ag
%e%+ranare de c*tre Ac de tip Ig: sau Ig9, care se ata'ea,* de %e%+rane)
Recun$a'terea Ag de c*tre Ac este recun$a'tere i%un$l$gic speci-ic*)
e %$leculele de Ig se e2teri$ri,ea,a situsul activat$r al c$%ple%entului 'i prin
reac(ii succesive se pr$duce C?8c$nverta,a c*ii clasice) Ea des-ace C? 1n C?a 'i
C?+)
C?a este $ ana-ilat$2in*) Ea r*%6ne s$lu+il* 'i particip* la in-la%a(ia acut* l$cal*)
9$leculele de C?+ -$r%ate p$t avea ; r$luri :
$ parte $ps$ni,ea,* celula (int*, care va -i recun$scut* de %$n$citele 'i de 9@
re,idente, prin recept$rii CR) 9$n$citele 'i 9@ se activea,* 'i induc -en$%ene
in-la%at$rii, -ag$cit$,* 'i ADCC)
11
$ alt* parte din C?+ se c$%+in* cu c$%ple2ul C5+;+ 'i -$r%ea,* CB8c$nverta,a)
Ea desc$%pune CB 1n CBa 'i CB+) CBa este $ ana-ilat$2in* cu e-ecte intens
pr$in-la%at$rii) CB+ particip* la -$r%area 9AC, care duce la li,a $s%$tic* a
celulei (int*)
Celulele anucleate, de e2e%plu eritr$citele 'i plac.etele, sunt li,ate rapid prin
activarea cascadei c$%ple%entului pe calea clasic* ) Acestea neav6nd nucleu, nu -ac
sinte,e pr$teice, deci nu au p$si+ilitatea repara(iei %e%+ranei 'i nu re,ist* la li,a
$s%$tic*) Celulele nucleate cu sinte,e pr$teice intense re,ist* la li,a $s%$tic*)
Acestea din ur%* sunt distruse prin ADCC)
Ana-ilat$2inele C?a 'i CBa au ; e-ecte pr$-l$gistice :
sti%ulea,a recept$rii speci-ici ai %ast$citel$r 'i +a,$-ilel$r, care se degranulea,*
'i eli+erea,* nu%er$'i %ediat$ri)
au e-ect c.e%$tactic)
ADCC
ADCC este un pr$ces prin care celulele (int* sunt distruse de celulele pr$in-la%at$rii
recrutate 1n -$car : !<, 9@, neutr$-ile)
ADCC parcurge ? etape :
recun$a'terea i%un$l$gic* nespeci-ic*
activarea %eta+$lic* a celulel$r in-la%at$rii
eli+erarea %ediat$ril$r cit$t$2ici
Recun$a'terea celulei (int* se -ace prin recept$rii @C ga%a R de pe -ag$cite 'i !<)
Ace'ti recept$ri -i2ea,* Ig ata'ate 1n pri%a etap* pe %e%+rana celulei (int*)
Celulele -ag$citare eli+erea,* radicali li+eri de $2igen, pr$tea,e 'i .idr$la,e
li,$,$%ale care le,ea,* %e%+rana celulei (int*) Celulele !< eli+erea,* per-$rina)
Celula (int* este distrus* prin li,* $s%$tic*)
Dup* cit$li,*, resturile %ai %ari ale celulel$r (int* sunt -ag$citate de 9@, iar cele
%ai %ici de neutr$-ile)
%ormele clinice ale HS II
Ac cit$t$2ici se pr$duc dup* $ al$i%uni,are sau dup* $ aut$i%uni,are)
rin al$i%uni,are se pr$duc Ac printr8un RI& -a(* de celule sau (esuturi str*ine)
E2e%plele curente sunt al$i%uni,area p$sttrans-u,i$nal*, -et$8%atern* 'i p$st8
transplant)
rin aut$i%uni,are se pr$duc Ac printr8un RI& -a(* de pr$priile celule sau
(esuturi, prin ruperea t$leran(ei -a(* de structurile sel-) Aceste -en$%ene se pr$duc
1n cadrul +$lil$r aut$i%une : ane%iile .e%$litice aut$i%une, lupusul erite%at$s
1;
siste%ic, purpura tr$%+$cit$penic* idi$patic*, sindr$%ul :$$dpasture, tir$idita
Has.i%$t$)
Ac cit$t$2ici p$t s* apar* 'i dup* ad%inistrarea un$r %edica%ente care au r$l de
.apten* 'i se ata'ea,* pe celulele $rganis%ului, duc6nd la distrugerea l$r, cu% se
1nt6%pl* 1n tr$%+$cit$peniile %edica%ent$ase)
Al$i%uni,area p$sttrans-u,i$nal*
Al$i%uni,area p$sttrans-u,i$nal* se pr$duce prin trans-u,ie de la d$n$r la pri%it$r
a unei %ase eritr$citare de grup sanguin inc$%pati+il, cu alte speci-icit*(i antigenice
eritr$citare)
De -apt 1n $rganis% e2ist* 1n %$d natural Ac diriEa(i 1%p$triva Ag de grup sanguin
A"K nee2pri%ate pe .e%atiile pr$prii, ast-el c* reac(iile cit$t$2ice apar la pri%a
trans-u,ie de grup sanguin inc$%pati+il) Dup* trans-u,ie, titrul Ac anti8A sau anti8"
cre'te -$arte %ult)
Siste%ul A"K a -$st pri%ul desc$perit 'i r*%6ne cel %ai i%p$rtant de$arece este un
siste% c$%plet, adic* 1n %$d natural 'i -*r* nici $ i%uni,are preala+il* la acela'i
individ e2ist* Ag din siste%ul A"K 'i Ac anti8A"K) Ag 'i Ac c$e2ist* la un individ
respect6nd ; c$ndi(ii :
nu se sinteti,ea,* Ac -a(* de Ag pre,ente pe .e%atii)
se sinteti,ea,* Ac -a(* de grupul sanguin care nu e2ist* pe .e%atii)
Ac anti8A"K se nu%esc aglutinine, pentru c* ei pr$duc aglutinarea .e%atiil$r)
Ac specifici de grup ABO - aglutininele
Sinte,a Ac anti8A 'i anti8" se -ace ast-el 1nc6t s* se p*stre,e t$leran(a -a(* de
pr$priile celule) Se 1ndeplinesc ; c$ndi(ii :
nu se sinteti,ea,* Ac -a(* de Ag pr$prii)
se sinteti,ea,* Ac -a(* de deter%inan(ii antigenici care nu e2ist* pe .e%atii)
Cele patru situa(ii p$si+ile sunt pre,entate 1n ta+el)
:rupa sanguin* Ag de supra-a(* Aglutinine K+serva(ii
K H Ac anti8A 'i
anti8"
d$nat$r universal
A A Ac anti8"
" " Ac anti8A
A" A" 8 pri%it$r universal
Individul de grup F este d$nat$r universal pentru c* nu e2ist* Ag i%un$gene pe
.e%atii)
1?
Individul de grup A" este pri%it$r universal pentru c* nu are Ac /aglutinine0 1n
plas%*)
Dup* %$dul de apari(ie, aglutininele sunt de ; -eluri : de tip natural 'i de tip i%un)
Ac de tip natural sunt Ig9 sau IgA) Ei sunt pr$du'i per%anent, 1n lipsa unei
sti%ul*ri antigenice cun$scute, au titru %ic 'i nu traversea,* placenta)
Ac de tip i%un sunt Ig:) Ei sunt pr$du'i c$nsecutiv unei sti%ul*ri antigenice
cun$scute /al$i%uni,are sau .eter$i%uni,are0 'i au ini(ial un titru -$arte %are,
care scade pr$gresiv) Ace'ti Ac de tip i%un traversea,* placenta) De aceea la $
gravid* L d$nat$r universal pericul$s M care are un -*t de grup A sau " apare $
inc$%pati+ilitate %atern$8-etal*, aglutininele aEung 1n circula(ia -etal* 'i pr$duc
+$ala .e%$litic* a n$u8n*scutului, cu acelea'i ur%*ri ca i%uni,area -et$8%atern*
1n siste%ul R.)
Reac(ia cit$t$2ic* p$sttrans-u,i$nal* apare 1n special la +$lnavii trans-u,a(i cu s6nge
inc$%pati+il) Aglutininele pri%it$rului $ps$ni,ea,* 'i aglutinea,* .e%atiile
trans-u,ate)
C$nsecin(ele sunt %ultiple :
.e%atiile $ps$ni,ate sunt distruse de 9@ din splin*) Se pr$duce $ ane%ie
.e%$litic* sever*)
pe supra-a(a .e%atiil$r se activea,* cascada c$%ple%entului) Din .e%atiile li,ate
intravascular se eli+erea,* %ari cantit*(i de tr$%+$plastin* care p$ate s*
declan'e,e sindr$%ul de CIVD)
prin activarea cascadei c$%ple%entului se eli+erea,a ana-ilat$2inele C?a 'i CBa,
care activea,* %ast$citele 'i +a,$-ilele) 9ediat$rii eli+era(i, 1n special .ista%ina,
induc vas$dilata(ie generali,at*, cu .ip$tensiune, c.iar c$laps)
agregatele de .e%atii p$t s* $+litere,e lu%enul vasel$r %ici)
rinic.iul este a-ectat 1n %$d special, prin .ip$per-u,ie, +l$carea %icr$circula(iei
renale cu .e%atii aglutinate, declan'area CIVD) acien(ii p$t deceda prin IRA)
Al$i%uni,area -et$8%atern*
Desc$perirea -act$rului R. a e2plicat +$ala .e%$litic* a n$u8n*scutului 'i
accidentele p$sttrans-u,i$nale la pers$ane c$%pati+ile 1n siste%ul A"K)
Ag R. di-er* prin e2presivitate 'i prin i%un$genitate) @act$rul D este cel %ai
puternic e2pri%at 'i cel %ai i%un$gen) >n -unc(ie de el, HBG dintre indivi,i sunt R.
p$,itivi)
Ag R. sunt distri+uite 1n $rganis% nu%ai pe .e%atii)
Siste%ul R. este inc$%plet, pentru c* 1n $rganis% e2ist* d$ar Ag, nu e2ist* 1n %$d
natural Ac c$respun,at$ri)
15
Ac anti8R. sunt de tip i%un) Cei %ai i%p$rtan(i sunt Ac anti8D) Ei apar prin
al$i%uni,are, 1n ; ca,uri :
dup* $ trans-u,ie inc$%pati+il*, adic* s6nge D trans-u,at la pacient d) K n$u*
trans-u,ie inc$%pati+il* p$ate deter%ina un accident p$sttrans-u,i$nal)
dup* $ sarcin* inc$%pati+il*, adic* gravid* d cu -*t D) >n ti%pul travaliului un
%ic nu%*r de .e%atii -etale trec 1n circula(ia %atern* 'i pr$duc al$i%uni,area 1n
B8DG din ca,uri)
Ac anti8R. sunt de tip Ig:) Ei au titru %are, persist* t$at* via(a 'i au un p$ten(ial
cit$t$2ic %are, pentru c* nu su-er* ads$r+(ie tisular*, ci se -i2ea,* nu%ai pe
eritr$cite)
Dac* -e%eia i%uni,at* anti8D are $ n$u* sarcin* cu -*t D, se pr$duce +$ala
.e%$litic* a n$u8n*scutului) Ac anti8D v$r traversa placenta 'i v$r pr$duce .e%$li,a
i%un* a eritr$citel$r -etale) Kps$ni,area .e%atiil$r -etale de c*tre Ac %aterni
pr$duce :
.e%$li,a intravascular* prin activarea siste%ului c$%ple%ent)
captarea 'i li,a .e%atiil$r 1n 9@ din splina -etal*)
C$nsecin(ele sunt grave :
ane%ia -etala sever* sti%ulea,* secre(ia de eritr$p$ietin*) Aceasta duce la
pr$li-erarea seriei r$'ii) Eritr$+la'tii trec 1n s6ngele peri-eric, pr$duc6nd
eritr$+last$,a -etal*) Eritr$+la'tii -etali au capacitate sc*,ut* de transp$rt de
$2igen pentru c* sunt 1nc*rca(i cu H+@)
.ip$2ia tisular* induce %ultiple dis-unc(ii $rganice, inclusiv insu-icien(* .epatic*
cu .ip$al+u%ine%ie) Ede%ele generali,ate prin sc*derea presiunii c$l$id8
$s%$tice duc la a'a8nu%itul .idr$ps -etal)
cre'te -$arte %ult +iliru+ina indirect* sau nec$nEugat*, din cau,a .e%$li,ei
intense 'i a incapacit*(ii de c$nEugare a +iliru+inei la nivel .epatic dat$rat*
i%aturit*(ii en,i%ei &D8glucur$nil8trans-era,*) "iliru+ina nec$nEugat* este
lip$s$lu+il*) Ea se depune 1n S!C, %ai ales 1n nucleii +a,ali, pr$duc6nd icterul
nuclear cu %$arte in uter$ sau retard %ental)
La gravidele nei%uni,ate, R. negative cu -*t R. p$,itiv, se ad%inistrea,* preventiv
1nainte de na'tere Ac anti8R., %ai precis Ac anti8D, pentru a distruge 1nainte de
al$i%uni,area %a%ei .e%atiile -etale care p*trund accidental 1n circula(ia %atern*)
HIPERSENSIBII!"!E" #E !IP III
HS III este un tip de RI& secundar an$r%al, caracteri,at prin generarea un$r cantit*(i
e2cesive de c$%ple2e i%une care se depun 1n (esuturi) C$%ple2ele i%une se p$t
-$r%a ini(ial 1n circula(ie, sau se -$r%ea,* de la 1nceput la nivelul unui (esut)
>n RI& n$r%al c$%ple2ele i%une circulante sunt epurate prin -ag$cit$,*)
1B
>n HS III c$%ple2ele i%une activea,* c$%ple%entul pe calea clasic* 'i pr$duc
le,iuni tisulare de tip in-la%at$r acut)
Le,iunile tisulare p$t -i de ; tipuri :
l$cali,ate = dac* Ag declan'at$r p*trunde direct intratisular)
generali,ate sau %ulti-$cale = dac* Ag intr* direct 1n circula(ie, se -$r%ea,* CIC
/c$%ple2e i%une circulante0 'i acestea se depun ulteri$r intratisular)
C$%ple2ele i%une 1n e2ces apar 1n RI& induse de trei grupe de Ag :
Ag eli+erate de %icr$$rganis%e 1n cursul un$r in-ec(ii persistente, de e2e%plu :
in-ec(ii cu strept$c$ci, cu sta-il$c$ci, unele vir$,e ca %$n$nucle$,a in-ec(i$as*
sau .epatitele cr$nice virale, unele para,it$,e 4
aut$antigenele care pr$duc +$lile aut$i%une, care sunt eli+erate per%anent 1n
$rganis% 'i induc $ pr$duc(ie persistent* de Ac, cu generarea un$r cantit*(i %ari
de c$%ple2e i%une 4
unele Ag din %ediu care sunt in.alate 1n %$d repetat de pacient, su+ -$r%* de
particule %ici /sp$ri, pul+eri, pra-0
unele Ag inEectate
HS III se pr$duce 1n d$u* etape :
generarea c$%ple2el$r i%une pat$l$gice4
pr$ducerea le,iunil$r tisulare de tip in-la%at$r acut)
HS III sau +$ala prin c$%ple2e i%une are d$u* -$r%e clinice :
-$r%a l$cal* sau -en$%enul Art.us, dac* Ag p*trund de la 1nceput direct
intratisular 'i c$%ple2ele i%une se -$r%ea,* direct 1n (esuturi) La $% se p$ate
pr$duce un c$resp$ndent al reac(iei Art.us dac* un anu%e Ag aEunge 1n (esuturi
1n %$d repetat, str*+*t6nd tegu%entele sau %uc$asele) De -apt +ariera cutanat*
nu per%ite 1n general trecerea Ag, iar la nivelul epiteliului digestiv Ag sunt
distruse de en,i%ele digestive) Epiteliul +r$n'ic 'i %e%+rana alve$l$8capilar*
sunt singurele ,$ne per%ea+ile pentru Ag e2$gene in.alate : sp$ri, -ungi sau
pr$teine ani%ale) Se pr$duc alve$litele alergice e2trinseci) "$lile apar %ai ales 1n
%ediul rural, la agricult$ri /pl*%6nul de -er%ier, pneu%$nita cresc*t$ril$r de
p*s*ri0)
-$r%a general* sau +$ala serului, dac* Ag p*trund 1n circula(ia siste%ic* 1n d$,e
%ari) Se -$r%ea,* cantit*(i e2cesive de c$%ple2e i%une care persist* 1n circula(ie
'i se nu%esc de aceea CIC) Ap$i ele se depun 1n diverse (esuturi 'i $rgane,
pr$duc6nd le,iuni) "$ala serului apare cel %ai -recvent dup* ad%inistrarea de ser
antidi-teric .eter$l$g 1n cantitate %are) Dup* circa 1F ,ile apar se%nele de +$al*
a serului : -e+r*, artralgii, aden$patii, splen$%egalie, gl$%erul$ne-rit* cu
pr$teinurie care p$ate ev$lua spre insu-icien(* renal* acut*, H#A, insu-icien(*
cardiac*) 9ani-est*rile clinice se dat$rea,* pr$duc(iei de CIC 1n c$ncentra(ie
1C
%are, care c$nsu%* c$%ple%entul 'i se dep$,itea,* pe %e%+ranele +a,ale
capilare din diverse (esuturi 'i $rgane : renal, 1n valvele cardiace, su+cutanat)
HIPERSENSIBII!"!E" #E !IP I-
HS IV este un RIC pat$l$gic care are $ intensitate -$arte %are 'i pr$duce le,iuni
tisulare) El se caracteri,ea,* %$r-$l$gic prin in-iltrate de celule in-la%at$rii 1n
(esuturile unde este pre,ent Ag)
9ani-est*rile apar la intervale de ti%p di-erite dup* e2punerea la Ag, 1n -unc(ie de
-$r%a clinic*) Ele apar %ai t6r,iu ca 1n celelalte tipuri de HS, de aceea HS IV se %ai
nu%e'te 'i HS 1nt6r,iat*)
>ntre RIC 'i HS IV e2ist* ase%*n*ri 'i de$se+iri)
Ase%*narile sunt c* 1n a%+ele reac(ii sunt i%plicate 1n principal L#H1 'i L#C 'i c*
are l$c $ secre(ie intens* de cit$Aine)
De$se+irea -unda%ental* este c* :
RIC este un %ecanis% de ap*rare c$ntra ger%enil$r intracelulari 'i a celulel$r
tu%$rale, care nu pr$duce le,iuni tisulare i%p$rtante)
HS IV este un RIC pat$l$gic, -*r* e-ect de pr$tec(ie, care nu p$ate s* distrug*
e-icient Ag, dar induce le,iuni tisulare grave)
HS IV apare 1n anu%ite c$ndi(ii :
C6nd Ag declan'at$are au structur* c$%ple2* 'i AC le degradea,* lent 'i
inc$%plet) >n aceste situa(ii se pr$duce un RIC care durea,* %ult 'i are $ intensitate
an$r%al de %are)
C6nd 9@ cu r$l de AC sunt c$l$ni,ate cu +acterii cu de,v$ltare intracelular*, care
re,ist* la %ecanis%ele +actericide ale 9@)
>n (esutul unde se g*sesc Ag, li%-$citele activate secret* cit$Aine care activea,* intens
celulele e-ect$rii :
9@ sunt atrase 'i activate de : 9I@ /-act$rul de in.i+are a %igr*rii 9@0, 9C@
/-act$rul c.e%$tactic pentru 9@0, IL;, I@!, #!@)
9ast$citele 'i +a,$-ilele sunt atrase 'i activate de : IL?, +a,$-il$p$ietina 'i HR@
/-act$rul de eli+erare a .ista%inei0)
Se pr$duce un a-lu2 l$cal de 9@, precu% 'i activarea %ast$citel$r 'i +a,$-ilel$r atrase
prin c.e%$tactis%) En,i%ele eli+erate de 9@ 'i %ediat$rii in-la%a(iei eli+era(i de
%ast$cite 'i de +a,$-ile pr$duc le,iunile tisulare)
@$r%ele clinice ale HS IV di-er* prin severitatea le,iunil$r tisulare 'i prin intervalul
scurs de la c$ntactul cu Ag declan'at$r :
Reac(ia N$nes89$te pre,int* le,iuni tisulare %ini%e 'i apare la ;5 . dup* c$ntactul
antigenic)
1D
HS de c$ntact pre,int* le,iuni tisulare %ai severe dec6t reac(ia N$nes89$te 'i apare
la 5H8D; . de la c$ntactul antigenic)
HS tu+erculinic* pre,int* le,iuni de necr$,* tisular*) Ea apare 1n c6teva ,ile de la
c$ntactul antigenic)
Reac(ia granul$%at$as* este cea %ai sever* -$r%*, caracteri,at* prin le,iunile
granul$%at$ase) Ea apare 1ntr8un interval varia+il, de la ; s*pt*%6ni la c6teva luni)
1H
19