Referat Uniunea Europeana

Uniunea Europeana este o organizaie a rilor europene dedicat creterii integrrii

economice i ntrirea cooperarii ntre state. Uniunea Europeana are sediul in
Bruxelles, Belgia.
Uniunea Europeana a fost nfinata oficial la 1 noiembrie 199. Este cea mai recenta
organizaie de cooperare european care a inceput cu !omunitatea European de
!arbune si "el din 19#1 care a de$enit !omunitatea European in 19%&. 'embrii
acestei organizatii au fost( Belgia, 'area Britanie, )anemarca, *rana, +ermania,
+recia, ,rlanda, ,talia, -uxemburg, "landa, .ortugalia si /pania. ,n 1991 gu$ernele
celor 10 state membre au semnat 1ratatul Uniunii Europene 2care a mai fost numit
si 1ratatul 'aastric3t4. 5cesta a transformat !omunitatea Europeana in Uniunea
European. 6n 1997 5ustria, /uedia i *inlanda au ntrat si ele astfel numarul total
de membrii a a8uns la 1#.
Uniunea Europeana are mai multe obiecti$e. ,n special ea muncete pentru a
promo$a si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusi$ in probleme
economice, sociale si legate de comer, politic extern, securitate i probleme
8udiciare. 5lt obiecti$ ma8or a fost implementarea Uniunii Economice si 'onetare
2UE'4, care a stabilit o singur moneda pentru membrii UE. ,n afara de UE',
progresul spre aceste obiecti$e e lent. 5bilitatea Uniunii Europeane de asi atinge
obiecti$ele a fost limitata de neinelegeri intre statele membre, probleme
economice si politice externe si presiune din partea noilor democraii est europene
de a de$eni membre.
Crearea Uniunii Europene
-a sf9ritul anilor :;<, sc3imbrile politice a facut ca !omunitatea European s
creasc cooperarea si integrarea. "dat cu prbuirea comunismului in Europa de
Est, statele ex=comuniste au cerut !omunitaii Europene spri8in politic si economic.
!E a 3otarat sa a8ute multe din aceste ri dar sa nu le primeasca imediat ca
membre. " exceptie a constituit=o +ermania de Est care a fost integrata automat o
data cu reunificarea +ermaniei.
)atorita acestor sc3imbari rapide +ermania de >est i *rana au cerut o conferina
intragu$ernamental pentru a cuta o mai mare unitate. " conferina
intragu$ernamental este o nt9lnire ntre membrii, prin care se incepe procesul
sc3imbrii tratatelor !omunitii Europene. " alt astfel de edin a a$ut loc in
19;9 pentru a pregati un program i o structur pentru uniunea monetar, prin
care membrii ar trebui s adopte o singura moneda. .rimul 'inistru britanic
'argaret 13atc3er s=a opus acestei uniti, dar in 199< ?o3n 'a8or a de$enit prim
ministru si a adoptat o pozitie mai tolerant in legatur cu unitatea european.
5ceste conferine au inceput munca la o serie de nelegeri care au de$enit 1ratatul
Uniunii Europene.
1ratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana i a a$ut intenia de a extinde
integrarea politic, economic i social dintre statele membre. )up discuii lungi
a fost acceptat de ctre !onsiliul European la 'aastric3t, "landa, in decembrie
1991. 5stfel scopul principal al Uniunii Europene $a fi Uniunea Economica si
'onetar 2UE'4. /ub UE' membrii UE trebuie sa adopte o singur moneda p9n in
1999. 1ratatul 'aastric3t desemeana impunea nite criterii stricte pe care statele
membre trebuiau s le ndeplineasc nainte de a intra in UE'. )easemenea
tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate i straine
mai integrate si pentru a ncura8a o cooperarea mai mare intre gu$erne n ceea ce
pri$ete c3estiuni 8udiciare si legate de poliie. /tatele membre au acordat
organelor de gu$ernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite
domenii, inclusi$ cele legate de mediu, sntate, educaie si protecia
consumatorului.
@oul tratat a st9rnit mult opozii si ngri8orare din partea cetenilor UE. 'uli
oameni erau ngri8orai din pricina UE' care ar nlocui monedele naionale cu o
singur moned european. 'area Britanie a refuzat s accepte o parte din
elementele tratatului i astfel ea nu $a face parte din UE' i nu $a participa la
!apitolul /ocial, un articol din 1ratatul 'aastric3t care subliniaz obiecti$e n
politica social i cea legat de anga8ai. 5legatorii danezi au refuzat ratificarea
printr=un referendum, n timp ce alegatorii francezi au fost in fa$oarea 1ratatului
printr=o mica ma8oritate. +ermania a fost o pro$ocare deoarece funcia de membru
in UE ncalc !onstituia. 6ntr=o edin de urgen a !onsiliului European
)anemarca a refuzat mai multe articole ale 1ratatului. )in pricina acestor nt9rzieri
UE n=a fost inaugurat oficial dec9t abia in noiembrie 199.
Aeaciile populare mpotri$a unor aspecte si consecine ale 1ratatului 'aastric3t a
dus la o alt conferin intragu$ernamental care a inceput in martie 199%. 5ceasta
conferin a produs 1ratatul de la 5msterdam care re$izuia 1ratatul 'aastric3t i
alte documente de baza ale UE. 5ceste sc3imbri a$eau rolul de a face Uniunea
European mai atracti$a oamenilor de r9nd.
1ratatul de la 5msterdam cerea membrilor s coopereze in crearea de slu8be pe tot
teritoriul Europei, prote8area mediului, imbuntirea sntaii publice i
respectarea drepturilor consumatorilor. 6n plus, 1ratatul oferea ndepartarea
barierelor de a cltori i imigra ntre statele membre cu excepia 'arii Britanii,
,rlandei si )anermarca. )easemenea 1ratatul ddea posibilitatea admiterii statelor
Est Europene ca membre. 1ratatul a fost semnat de membrii UE la 0 octombrie
199&.
Extinderea Uniunii Europene
.9n in 199# toate rile ex=comuniste au cerut sa fie membre UE. 6ns UE era
ngri8orat de stabilitatea institutilor europene n aceste ri i tranziia lor la
economia de pia. Brile din Europa de Est a$eau economiile mult mai puin
dez$oltate dec9t cele din Europa de >est, care fac ntrarea lor n UE dificil.
Extinderea ar necesita o ree$aluare a programelor UE. /tatele mai bogate se
temeau c $or fi ne$oite s bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce rile mai
sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultur si
dez$oltare regionala ar fi puternic afectate.
6n ciuda acestor gri8i, in 199& UE a fost de acord ca situaia economica i politic
din ri ca( !e3ia, .olonia, Estonia, Ungaria si /lo$enia este n aa fel nc9t
negocierile pentru aderare pot s nceap iar statutul de membru s $in dup
0<<<. !elelalte ri Est Europene au fost puse pe un indefinit stand=bC. )ar
comertul dintre est si $est i=a dat drumul dup 199<, rile din $est ncepand s
in$esteasc n acestea iar UE d9ndu=le a8utor. UE i ri indi$iduale au format
legturi i au semnat acorduri formale pentru cooperari politice i culturale. UE a
mai fost de acord in 199; s nceapa negocierile pentru statutul de membru cu
!ipruD n acelai timp a suspendat cererea 1urciei din pricina ngri8orrilor cu pri$ire
la drepturile omului i a opoziiei +reciei.
Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana?
5$anta8ele extinderii pentru Aom9nia sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari
candidate( crestere economica, cresterea in$estitiilor straine directe, crearea unor
noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu $aloare
adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie
sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si in$estitiilor populatiei, micsorarea
fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital
2noi fluxuri de capital, di$ersificare a produselor financiare4, dez$oltarea afacerilor
si a sectorului pri$at, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE,
mbunatatirea substantiala a standardului de $iata al populatiei.
,ntegrarea $a a$ea efecte poziti$e asupra e$olutiei economiei rom9nesti, asupra
societatii n ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si n ceea ce pri$este libera
circulatie a persoanelor. 5ceste a$anta8e economice generale trebuie sa tina, nsa,
seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele
din statele membre dez$oltate, de necesitatea transformarilor te3nologice= care pot
duce, pe termen scurt, si la cresterea soma8ului, odata cu restructurarea
ntreprinderilor si a unor ntregi sectoare industriale.
6n domeniul agriculturii, a$anta8ele sunt mai reduse, n primii ani de aderare, dar,
pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii rom9nesti $a duce la( cresterea
producti$itatii agricole 2prin adoptarea acEuis=ului si, mai ales, prin accesul la
fondurile UE pentru agricultura si la te3nologie performanta4, stimularea dez$oltarii
exploatatiilor agricole mi8locii 2p9na la #< 3a4 si mari 2peste 1<< 3a4, mbunatatirea
accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, ncetinirea migrarii
fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial
5ccesul la fondurile structurale comunitare, ca $iitor stat membru, $a da
posibilitatea Aom9niei sa asigure o dez$oltare ec3ilibrata a regiunilor, precum si o
dez$oltare rurala sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de
mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales n mediul
rural, sa promo$eze politici sociale care sa duca la standarde de $iata de o calitat
Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana?
6n ceea ce pri$este aderarea Aom9niei la UE, efectele pentru tineri, se $or face
simtite at9t nainte de aderare, n cadrul procesului de pregatire, c9t si dupa ce
Aom9nia $a de$eni membru al Uniunii Europene.
)intre aceste efecte, putem mentiona n primul r9nd facilitarea studiilor n
strainatate, prin introducerea principiului ec3i$alarii diplomei n functie de curricula
de pregatire. Exceptie face programul EA5/'U/, n cadrul caruia perioada de studii
urmata de studenti n UE este automat recunoscuta de catre uni$ersitatea din tara
de origine, prin intermediul sistemului european de transfer de credite.
6n al doilea r9nd, tinerii $or beneficia, ca ntreaga populatie, de posibilitatea
exercitarii unei profesii ntr=unul dintre statele membre. !onform acEuis=ului
comunitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie n tara sa, $a
putea, de asemenea, sa practice acea profesie si n alt stat membru al UE, n
aceleasi conditii cu cetatenii statului respecti$. )e aceea, $a urma o procedura de
recunoastere a calificarii. )aca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce pre$ede
acEuis=ul comunitar pentru anumite profesii specifice, persoana respecti$a fie
sustine teste de aptitudini, fie da examene de diferenta. 1endinta n Uniunea
Europeana este de armonizare a programelor de n$atam9nt uni$ersitare si post=
uni$ersitare.
1inerii, ca de altfel toti cetatenii rom9ni, $or a$ea n mod automat drept de
rezidenta n alt stat membru al UE. Ei $or beneficia de acelasi tratament ca
cetatenii acelui stat membru al UE n care se deplaseaza, n ceea ce pri$este
sistemul de asigurari sociale si de sanatate. 5ccesul pe piata europeana $a
reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai $asta, unde sansele de
a gasi un loc de munca $or creste, ca si numarul de profesii n general, ntruc9t $or
aparea noi tipuri de meserii.
6n cautarea unui loc de munca, un a8utor substantial $a fi oferit de reteaua de
cooperare europeana EUAE/, care ofera informatii despre oportunitatile de anga8are
si despre conditiile de munca din UE.
Viitorul Uniunii Europene
UE a parcurs un drum lung din 19#1. @umarul tarilor membre a crescut la 1# si
poate creste pana la 01 pana in 0<1<. 5 creat un corp comun de legi, practici si
politici si un ni$el de cooperarea intre membrii foarte mare. .rogresul sau insa n=a
fost constant, periode de acti$itate au fost despartite de multi ani de somnolenta.
5cest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse
mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. .rima este de
a da prioritate FadanciriiG sau FlargiriiG uniunii, adica de a se concentra asupra
integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. 5 doua c3estiune
este supranationalismul impotri$a intergu$ernalismului. !u toate ca
supranationalismul a fost acceptat gu$ernele nationle n=au $rut sa cedeze controlul
organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si
sistemul 8udiciar.
!ea mai imediata pro$ocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei
unice, dar in mare parte $iitorul euro=ului depinde in cat de acceptabil se do$edeste
a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. .e termen lung extinderea in est ar trebui
sa imbunatateasca $iitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea
cresterii economiei si a comertului.