Sunteți pe pagina 1din 16

Colegiul Tehnic de Cai Ferate Unirea Pascani

Proiect pentru sustinerea examenului pentru


obtinerea certificatului de calificare profesionala
nivel: 3

Filiera : Tehnologica
Profil : Tehnic
Specializare : Tehnician proiectant CAD
Tema proiect : Asamblari filetate

Profesor indrumator: Candidat :
Ing. Mioara Petrescu Valianu Ramona
Clasa a XII-a C


Iunie 2011

Cap I :ASAMBLARI FILETATE

1. ELEMENTELE DE BAZA ALE ASAMBLARII CU PIESE
FILETATE

Cele mai raspandite asamblari demontabile sunt cele
alcatuite din elemente filetate.
Mai mult de jumatate din totalul pieselor folosite in
constructia de masini si aparate sunt filetate. In general, o
asamblare filetata cuprinde urmatoarele parti principale (fig. 1) :
surubul 1 avind o parte filetata, piulita 2 cu filet interior pentru
cuprinderea partii filetate a surubului saiba de protectie 3,
elementul de singurata 4 impotriva desurubarii, piesele supuse
imbinarii 5, si uneori elementele de siguranta 6, impotriva
deplasarii piesei.




1.1 CARACTERISTICILE FILETELOR

Filetul constituie partea principala a unei piese filetate.

El este o nervura elicoidala pe o suprafata cilindrica sau
conica, la exterior, in cazul surubului, si la interior, in
cazul piulitei.
Uneori filetul poate avea forma unei spirale pe o
suprafata plana.

Elementele filetului.
In functie de lungimea zonei filetate, filetul se infasoara de
un numar de ori pe suprafata respectiva. In cele ce
urmeaza se fac referiri numai la filetele executate pe
suprafete cilindrice ca cele mai folosite.
Spira filetului este reprezentata printr-o singura infasurare a
elicei pe suprafata respectiva, in timp ce filetul este
format din totalitatea spirelor.
Se distinge diametrul normal d al surubului sau diametrul de
strunjire, diametral interior d1 (de la capatul filetului) si
diametrul mediu d2
Pasul filetului p este distanta masurata pe o paralela la axa
surubului intre doua puncte consecutive ale aceleiasi elice.
Desfasurandu-se elicea cilindrica corespunzatoare diametrului
mediu d2 se obtine unghiul de inclinare al spirei m Marimea
pasului filetului depinde de diametrul cilindrului de infasurare d2,
de unghiul de inclinare al spirei m si de numarul pasurilor
aparente pa
Asamblarile pot fi :
cu diferite tipuri de suruburi si piulite ;
cu suruburi fara piulite ;
cu suruburi prezon si piulite ;
direct prin piese filetate (fara suruburi si fara piulite).
I
In standarde se dau toate indicatiile privind profilul filetului, si
elementele sale geometrice.
Tolerantele filetelor (STAS 5590-62) se stabilesc astfel incat sa
asigure interschimbabilitatea suruburilor si a piulitelor si sa
mentina rezistenta in limite admisibile.
1.2 SURUBURI SI PIULITE

Suruburile sunt cele mai importante si mai utilizate
elemente ale asamblarilor cu piese filetate.

Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile pot fi grupate in :
suruburi destinate fixarii (asamblarii) ;
suruburi pentru asigurarea etansarii asamblarilor ;
suruburi de transmitere a miscarii ;
suruburi de reglare ;
suruburi pentru masurare.
Piulitele si saibele se definesc in special dupa forma
constructiva. Figura 5 reprezinta forme constructive de piulite si
saibe dintre cele mai folosite.
Dupa sistemul de masurare a unitatii de lungime a
dimensiunilor, filetului se deosebesc : filete metrice (masurate
in mm) si filete Whitworth masurate in inci (toli) (STAS 611-49).
Dupa precizia prelucrarii se deosebesc : suruburi uzuale avand
diferite forme constructive si o precizie de prelucrare redusa
(grosolana sau bruta) ; Suruburi semiprecise cu filet metric
normal si prelucrare ingrijita ; suruburi precise executate intr- o
clasa de precizie superioara si cu diverse forme constructive
Forme constructive de suruburi si piulite

1.3 MATERIALE

Principalele materiale folosite in mod obisnuit in constructia
suruburilor, piulitelor si accesoriilor sunt indicate in standardele
respective.

Suruburile brute se executa din OL 37 . Cele prelucrate avand
capul hexagonal, patrat sau rotund , se executa din OL 50 ,
OLC 35, OLC 45. Suruburile puternic solicitate si cele supuse la
eforturi variabile se pot executa din oteluri de imbunatatire si
din oteluri speciale.

Unele suruburi ca cele din tamplarie se executa, din lemn ,
altele din materiale plastice , aliaje neferoase alama etc.
Piulitele se executa in primul rand din otel special pentru
piulite denumit otel fosforos laminat la cald (OLF STAS 2400-
67), ca si din otel carbon obisnuit: OL 37, OL 50, OL 60,
sau otel carbon de calitate OLC 45.

De observat ca suruburile din otelurile aliate sunt mai sensibile
la oboseala si la concentrarea eforturilor unitare decat cele din
otel carbon obisnuit sau decat cele din oteluri carbon de calitate
tratate termic.

MASURI SUPLIMENTARE IMPOTRIVA
AUTODESURUBARII
In cazurile asamblarilor cu suruburi de fixare, autodesurubarea
este usurata de conditiile functionarii in regim, de socuri si
vibratii etc.

Cind eventuala autodesurubare ar produce distrugerea
asamblarii sau scoaterea din functionare a mecanismului se
iau masuri constructive suplimentare impotriva desurubarii.
Sisteme de asigurare a
autodesurubarii

In prezent se foloseste o gama variata de elemente constructive
si sisteme-de siguranta care pot fi grupate in urmatoarele trei
categorii :

mijloace de asigurare a piulitei impotriva desurubarii;
mijloace de asigurare a surubului impotriva desurubarii ;
mijloace de asigurare a surubului si a piulitei impotriva
desurubarii.
Sisteme de asigurare impotriva desurubarii si
diferite forme constructive de chei

Cap II DIMENSIONAREA SURUBURILOR

SURUBURI SOLICITATE LA FORTE AXIALE CENTRICE

Momentul de insurubare (desurnbare). Determinarea marimii
momentului necesar insurubarii este mai usoara daca se ia in
considerate un filet cu profil patrat .In acest scop se desfasoara
filetul dupa diametrul mediu d2 incit spira ia forma planului
inclinat iar piulita sub actiunea forfei P este inlocuita cu un corp
alunecator pe acest plan.
Pentru insurubare (deci pentru ridicarea greutatii pe planul
inclinat) este necesar un moment de rasucire al surubului Mt
care are doua componente:
Mt = Mt1+ Mt2

In care :
Mt1 este momentul ncesar invingerii
frecarii dintre spire ;
Mt2 este momentul ncesar invingerii
frecarii dintre suprafata de contact a piulitei sau
a capului surubului cu piesa
SURUBURI SOLICITATE DE FORTE TRANSVERSALE

In asamblarile cu suruburi de fixare solicitate de forte
transversale se deosebesc doua cazuri dupa cum suruburile
sunt montate in gauri cu sau fara joc.

Asamblari cu suruburi montate in gauri fara joc. In astfel de
cazuri, suruburile sunt solicitate la forfecare in sectiunea
corespunzatoare planului de separatie al elementelor
asamblate