Sunteți pe pagina 1din 6

RECICLAREA CONCEPT

GENERAL
Recuperarea si reutilizarea
resurselor reciclabile fac parte
din eforturile de implementare
a unui metabolism industrial
si reprezinta mijloace de
solutionare a contradictiei
dintre
cerintele procesului de
crestere economica, caracterul
restrictiv al resurselor si
acumularea deseurilor.
In domeniul reciclarii se
impun urmatoarele strategii:
- Prevenirea ofrmarii
dseeurilor;
- Valorificarea dseeurilor prin
potimizarea isstemelor d
eoclectare i striere ;
- Eliminarea infala a
dseeurilor acre un i-sau gsait
o vloarificare.
Conceptul de reciclare cuprinde
3 categorii de procese:
- transformarea ntuarala;
- transformarea n circuit
deschis;
- transformarea n circuit nchis.
Ecosistemul este alcatuit din
5 componente: energie
solara, materie anorganica,
producatori de materie
organica, consumatori de
materie organica, agenti de
descompunere.
Acest circuit al transformarii
naturale continua de milioane
de ani n cel mai desavrsit
echilibru, independent de
nasterea si prabusirea
civilizatiilor. In mediul natural
totul este
prelucrat fara pierderi. Daca
una din cele 5 componente
dispare, sau se modifica, apar
dezechilibre majore. Astfel,
daca ar exista doar plante
verzi, s-a estimat ca, n lipsa
respiratiei, acestea ar consuma
dioxidul de carbon n 26 de ani.
TRANSFORMAREA IN
CIRCUIT DESCHIS
13.1.Epuizarea resurselor
naturale, ploile acide,
ncalzirea globala, distrugerea
stratului de
ozon, contaminarea apelor,
sunt generate din afara
ecosistemului
Transformarea n circuit deschis
este posibila atunci cnd
mediul este capabil sa
accepte
deseuri pentru reciclare.
Daca deseurile sunt
acceptate de mediu nu apar
probleme si
astfel de substante pot fi
fabricate n continuare fara a
cauza dezechilibru n mediu.
. TRANSFORMAREA IN
CIRCUIT INCHIS
Unele deseuri provenite din
activitatea umana nu se
descompun natural n
ecosistem.
Astfel s-a ajuns la concluzia
ca substantele create artificial
trebuie transformate artificial.
Acest tip de transformare este
adesea identificat ca reciclarea
propriu-zisa. Substantele
care nu se pot integra n
circuitul natural al
ecosistemului, trebuie
descarcate n afara
acestuia.
Daca n primele doua tipuri
de transformare sarcina fiintei
umane era inexistenta sau
redusa, transformarea n
circuit nchis necesita
exclusiv preocuparea
acesteia.
Recuperarea deseurilor
nedegradabile este o
problema stringenta a
omenirii si n ultimul
secol preocuparea pentru aceast
subiect a crescut vertiginos.
Reducerea sau minimalizarea
deseurilor
Reducerea deseurilor
periculoase se poate realiza pe
mai multe cai:
- Reducerea surselor de deseuri;
- Separarea deseurilor;
- 13.2Concentrarea deseurilor;
- Recuperarea resurselor;
- Reciclarea.
Cea mai eficienta metoda de
minimalizare a deseurilor o
reprezinta controlul
proceselor de fabricatie, control
ce consta in:
+ Identificarea etapelor
tehnologice in care se produce
impurificarea produselor
fabricate;
+ Modificarea tehnologiilor de
fabricatie;
+ Reducerea volumului
deseurilor in cursul prelucrarii
etc .
Reciclarea si utilizarea
deseurilor
Sunt patru mari domenii in care
deseurile pot fi recutilizate, si
anume;
- Reciclare directa ca materie
prima la generator;
- Transfer ca materie prima in
alt proces;
- Utilizare c a material de
protectie a mediului, de exemplu
apele alcaline
rezultate intr-o sectie de
galvanizare pot fi utilizat la
neutralizarea apelo acide
din aceeasi sectie;
- Recuperarea energiei.
Ca exemple de reciclare a
deseurilor cele mai importante
sunt:
+ Deseurile de metale si aliaje
neferoase sunt utilizate in
otelarii in procesul de
elaborare al otelurilor;
+ Deseurile neferoase de
aluminiu, cupru, zinc, plumb,
cadmiu, staniu, argint,
mercur, aur sunt reciclate
aproape in totalitate;
+ Sarurile metalice;
+ Substante anorganice;
+ Sticla;
+ Hartie;
+ Mase plastice;
+ Cauciuc;
+ Substante organice;
+ Catalizatori;
13.3+ Materiale de uz agricol de
exemplu fosfatii. Metode
chimice de tratare a deseurilor
Principalele metode chimice de
tratare a deseurilor sunt:
+ Neutralizarera acido-bazica
reprezentata prin reactia
generala:
H+ + OH- H2O
+ Precipitarea chimica, reactia
chimica prin care se formeaza un
compus solid, de
exemplu eliminarea ionilor de
cadmiu (foaerte toxici) din apele
reziduale din sectiile
de galvanizare prin precipitarea
sulfurii de cadmiu conform
reactieie:
Cd+2 + HS- CdS + + H+
Sau indepartarea ionilor de crom
trivalenti, de asemenea extrem
de toxici prin
precipitarea hidroxidului de
crom trivalent conform reactiei:
Cr+3 +3OH- Cr(OH)3 +
+ Extractia chimica realizeaza
indepartarea contaminarii,
+
+
+ Oxidare sau reducere, de
exemplu indepartarea aldehidei
formice prin oxidare la
dioxid de carbon si apa, conform
reactiei:
CH2O + O CO2 + H2O
Sau reducere electrochimica
(prin electroliza), de exmplu
recuperarea ionilor de cupru
din ape de spalare prin reducere
catodica conform reactiei:
Cu+2 +2e- Cu
+ Schimb ionic pe rasini
schimbatoare de ioni
Metode de tratament termic
_ Incinerarea consta in piroliza
la temperaturi de peste 600C a
deseurilor incinerabile
in special deseuri organice:
Corganic +O2 CO2 + caldura
Horganic + O2 H2O +
caldura
Sisteme de incinerare
Principalele instalatii utilizate
pentru prepararea deseurilor in
vederea incinerarii sunt:
13.4instalatii pentru combustie
(camere de combustie) precum
si instalatii pentru depoluare.
Biodegradarea deseurilor
Biodegradarea deseurilor
organice se realizeaza cu
ajutorul bacteriilor. In functie de
conditiile in care au loc
tratamentele, procesele se
clasifica in procese anaerobe
care au
loc in absenta aerului- si aerobe
care au loc in prezenta aerului.
Un exemplu de degradarea
bilogica o reprezinta
transformarea aerobica a
aldehidei
formice in prezenta bacteriilor,
conform reactiei:
2CH2O CO2 +CH4
Compostarea deseurilor este o
biodegradare a materialelor
organice solide sau solidificate
in alt mediu decit solul. De
deexemplu, hartia, rumegusul,
plantele uscate, toate in forma
presata si apoi si inoculate cu
bacterii care asigura
biodegradarea aeroba sau
anaeroba.
Preparea deseurilor pentru
eliminare (depozitare sigura)
Principalele procedee din macest
domeniu sunt:
_ Solidificarea- deseurile lichide
pot fi solidificate prin reactii
chimice specifice;
_ Vitrificarea se aplica
materialelor plastice
(termopolaste);
_ Solidificare cu ciment
_ Solidificare cu silicati;
_ Incapsulare de exemplu, apa
uzata incapsulata in invelis de
astfalt.
Eliminarea finala a deseurilor
Aceasta etapa se refera de fapt la
depozitarea desurilor cxe nu mai
pot fi procesate.
Principalele metode de
depozitare a deseurilor finale
sunt:
_ Holde supraterane;
_ Depozite imprejmuite
supraterane
_ Depozite subterane;
_13.5 Injectare in strate adinci
cu sonde de mare adincime.
Reducerea scaparilor din
depozite
In timpul depozitarii pot avea
loc procese degradative ce dau
nastere unor produse toxice
de exmplu, pot avea loc
eliminari de gaze, conform
reactiei;
SO4
-2 + 2CH2O +2H+ H2S
+2CO2 +2H2O
Tratament in situ reprezinta
tratamentul deseurilor aplicat la
locul de depozitare si consta
din: imobilizare, solidificare,
detoxicare in situ, tratare
vtermica in situ, spalarea si
curatirea solului.

















12.1. Surse alternative de
energie
+ Utilizarea energiei solare.
Calculele utilizarii energiei
solare au dus la
rezultate spectaculoase de
ex. necesarul de energie al
tarilor fostei URSS
echivaleaza cu energia solara
ce cade pe o suprafata
patrata cu latura de 67
cm n desertul Kara-Kum. n
prezent energia solara se
utilizeaza n special
la incalzirea apei pina la
temperatura de fierbere,
373K, deci mai ales pentru
necesar gospodaresc,
agricultura si partial industrie,
servicii sociale, sere,
spalatorii, uscatorii etc
Transformarea n energie
electrica are loc prin
intermediul elementelor
semiconductoare
fotoelectrice.
Energia eoliana.Din radiatia
solara care cade pe suprafata
pamintului aproximativ 20%
se transforma n energie
eoliana utilizata din cele mai
vechi timpuri. Construirea
centralelor electrice eoliene
CEE este oarecum limitata
tehnologic imposibilitatea
controlarii vinturilor ca directie
si intensitate. Se construiesc
n general
microcentrale pentru consum
agricol de 4-6 kw
Tipuri de pile cu combustie
Pilele cu combustibil sunt
clasificate de obicei dupa
tipul electrolitului folosit. O
exceptie este DMFC (Direct
Methanol Fuel Cell) care este
o pila cu combustiil n
care metanolul este introdus
direct n anod. Electrolitul
acestei pile cu combustibil
12.2. nu determina clasa din
care face parte aceasta. O
alta clasificare poate fi facuta
n functie de temperatura de
functionare. Exista astfel pile
cu combustibil de
joasa temperatura si de inalta
temperatura.
Pila cu combustibil cu
membrana cu schimb de
protoni
Gazul este introdus lateral
prin marginile electrodului
spre interiorul acestuia, n
timp ce electronii sunt
transportati de placa
electroconductoare spre
celula
urmatoare. La densitati mai
mari de putere este introdusa
intre fiecare doua
celule adiacente o placa
electroconductoare
suplimentara cu un sistem de
canale pentru apa de racire.
Membrana cu schimb de
protoni pe baza de Nafion
functioneaza de obicei sub
70-85C. Temperatura
scazuta de functionare
asigura o pornire rapida si nu
necesita o izolatie termica
pentru protectia personalului.
Aproximativ 50% din
puterea maxima este
disponibila imediat la
temperatura camerei.
Puterea totala
este atinsa n aproximativ 3
minute n conditii normale.
Recentele descoperiri n
domeniul designului si
performantei ofera
posibilitatea scaderii costului
pilelor
PEM sub costul oricarei alte
pile de combustie.














































11.1SURSE DE ENERGIE
In univers sunt cunoscute doua
surse mari de energie: fuziunea
atomilor usori din
stele, si gravitatia universala, toate
celelalte decurg din acestea .
Radiatia solar.
Principala reacie de fuziune
nucleara care are loc n soare const
n formarea
heliului din hidrogen: patru nuclee de
hidrogen sunt convertite n heliu He4
2 ; masa
nucleului de heliu este ceva mai
mica decit masa celor patru protoni,
ceece ce
nseamn ca o cantitate oarecare de
mas s-a convertit n energie;
aceasta este
sursa energiei nucleare. Energia
solar disponibil la suprafaa
Pmantului si bilantul energetic
Energia absorbit de troposfer
provoac nclzirea neuniform a
acesteia datorita
sfericitatii Pamintului. Astfel, la
ecuator temperatura este mai
ridicata decit la poli.
Formarea minimelor si maximelor
termice n condiiile miscrii de
rotaie provoac
formarea vanturilor-deplasarea
maselor mari de aer sub gradientul
de temperatura.
n acest proces se consuma 10% din
energia solar absorbit, dar numai
o mic
parte este potenial disponibil ca
energie eolian, este vorba de
energia vanturilor
formate la altitudine scazut, cele de
mare altitudine nu pot fi valorificate
tehnologic.
Energia valurilor Valurile se
formeaza datorit frecrii vanturilor
de suprafata
apelor. n acest proces se consuma
aprox. 10% din energia cinetica a
vanturilor.
O alta parte din energia absorbit de
planeta contribuie la nclzirea
apelor si la
evaporarea acestora realizindu-se n
acest mod circuitul apei. Apa ajunsa
pe uscat
inglobeaza o parte din energia solar
absorbit pe care o transforma n
energie
gravitaional, hidraulic la curgere
pe un plan inclinat de exemplu, sau
la caderile
de apa.
Energia absorbit de componeneta
minerala n timpul zilei este practic
pierduta
noaptea, sub forma de energie
reradiata, intrucit marea majoritate a
rocilor sunt rele
conducatoare de caldura.
Fotosinteza utilizeaza 1% din
energia solar, care se regaseste n
biomasa.
Biomasa neconsumata n ciclurile
trofice , este degradata prin
procesele lente de
descompune si transformata n
combustibilii fosili solizi, lichizi sau
gazosi.
Energia gravitaional a soarelui
si lunii
Planetele sunt supuse legii
interactiunii gravitaionale. Asupra
Pamintului cea mai
puternica interactiune o manifesta
Luna, satelitul sau natural. Forta
gravitaional a
Lunii se manifesta sub forma
miscrilor mareice ale apelor si
scoarei terestre. Din
punct de vedere energetic
importante sunt mareele apelor
oceanice.
Acestea sunt miscri ritmice de
urcare si coborare sub forma
aparent a unui val.
Datorita miscrii de rotatie, fiecare
punct al pamintului trece prin faza
lunii- moment n
care apare forta de atractie si
fenomenul de dilatare a apei. n
largul oceanului
acest lucru se exercit numai sub
forma unei miscri pe verticala, la
rm apare si o
miscare orizontala de inaintare a
apei spre uscat fluxul, urmata de
retragerea
acesteia- refluxul. Durata de la un
flux la altul este de 12 ore si 25
minute, iar un
ciclu complet dureaza 24 ore si 50
minute. La un interval de 14 zile se
produce un
flux maxim atunci cind luna este n
conjunctie si n opozitie, iar fluxul
minim se
produce la primul si al doilea patrar.
Energia interna a Pamintului
Energia interna a Pamintului se
manifesta sub forma vulcanismului, a
apelor termale,
a cutremurelor si sub forma de
energie radianta.
Originea caldurii interne.
Energia primara a planetei, energia
cinetica de impact a particulelor
cosmice pe
suprafata n crestere a planetei s-a
transformat n caldura. Daca
procesul de crestere
ar fi fost rapid temperatura ar fi
crescut pina la 200.000C. Lucrurile
nu sunt foarte
bine cunoscute.
Sursele Energiei interne a Pamintului
Se considera ca energia interna a
Pamintului se datoreaza izotopilor
radioactivi
cu viata lunga inglobati n toata masa
si mai ales n nucleu si proceselor
mareice din
masa globului terestru. Transportul
caldurii din masa spre suprafata are
loc prin doua
mecanisme: convectie si conductie.
Cel mai mult prin covnectie.
Transportul caldurii
din interior spre suprafata este
controlat si de placile tectonice
litosferice la marginile
carora au loc concentrari ale fluxului
termic continuu si al descarcarilor
energetice.
Manifestarile caldurii interne
Caldura interna a pamintului se
manifesta la suprafata sub forma
vulcanismului si a
apelor fierbinti. Eruptiile vulcanice
sunt insotite de o descarcare
energetica de aprox
1019 J/an iar prin cutremure se
elibereaza aproximativ aceeasi
cantitate de energie.
Energia geotermala
Izvoarele fierbinti sunt asociate
zonelor vulcanice sau bogate n
izotopi radioactivi.
Energia lor poate fi captata si
transformata n energie electrica.
Gradientul hidrotermal este de
21C/Km adincime; temperatura
apelor geotermale
din NV Marii Britanii se datoreste
prezentei unui masiv cristalin bogat
n izotopi
radioactivi.
Forme ale energiei utilizate de om
Fenomenele energetice se bazeaza
pe schimburi si transformari de
energie intre
diferite sisteme, de exemplu: Energia
solar se inmagazineaza n plante
prin
fotosinteza si se stocheaza n
combustibili fosili. Arderea acestora
transforma
energia inmagazinata n caldura,
utilizata la producerea aburului etc
dupa schema:
Energie solar fotosinteza
biomasacombustibil caldura
energie cinetica
electricitate lucru mecanic
lucru chimic samd
Alt exemplu de transformare
Energia chimica a unei reactii dintr-
un acumulator energie electrica
energie
mecanica , de ex o pompa care urca
apa intr-un rezervor de unde cade pe
o turbina,
energie electrica alimentarea
unui acumulator stocarea energiei
electrice.
Acumulatorul din final insa este mai
putin incarcat decit initial, ciclul are
un
randament subunitar; prin pierderea
de energie tot sistemul s-a incalzit,
datorita
caldurii care s-a disipat n mediul
inconjurator.
Energia nucleara se menifesta sub
cele doua forme:
+ energie de fuziune n soare prin
fuziunea nuleelor de hidrogen se
obtin
heliul si alte elemente mai grele; se
produce energie radianta
fotosinteza, energie chimica stocata
n organismele vii si combustibili
fosiliardere energie termica
mecanicaelectrica consumatori
alte forme de energie
+ energie de fisiune n centralele
atomoelectrice unde prin fisiunea
izotopilor
grei se obtine energie termica
electrica acelasi
cicluRandamente energetice
Pierderile de energie apar pe intreg
traseul de la producere pina la
consum
(transformare n alta forma de
energie): producere, generator
coversie
transport distributieconsum
Randamentul global de transformare
a energiei primare (potentiale) n
energie
electrica
+ pentru combustibili fosili este de
32-34%
+ pentru centrale nuclearoelectrice
28-30
+ 70% pentru energia electrica prin
surse termice asociate cu caldura
prin
termoficare
+ 70% pentru energia hidraulica
Randamentul mediu mondial n
energetica este de 35-38%;
Clasificarea surselor de energie,
clasificare conventionala:
+ surse conventionale, devenite
clasice: lemn, carbuni, hidrocarburi,
combustibili
nucleari, energia hidraulica;
+ surse neconventionale, cu o
participare nesemnificativa n bilantul
energetic
actual, dar cu posibilitati de
dezvoltare: raditia solar, energia
eoliana, energia
geotermica, energia mareelor;
+ surse cunoscute doar prin
incercari de laborator, statii pilot .
TEHNOSISTEME
Principalele tipuri de centrale
electrice si impactul lor asupra
mediului
1) Centralele termoelectrice
Majoritatea energiei electrice este
inca obtinuta, pe plan mondial, prin
CTE care
functioneaza pe baza de combustibili
fosili; carbune, pacura, gaz, sisturi.
Schema
Carbune fosil ardere- energia
solar acumulata sub forma de
energie
chimica se transform n energie
termicvapori de ap energie
mecanic a turbinei energie
electric
Randamentul 35% deci 2/3 din
energia termica, combustibilii sunt
evacuate odata
cu gazele provocand mari probleme
de mediu. Ex CTE de 2 milioane KW
arde
17800 t carbune, adesea dus de la
distanta, 6-7 garnituri mari de tren si
2500 t
pacura. Carbunele trebuie macinat
adus n stare de pulbere. Cazanele
sunt
alimentate n mod continuu cu
aprox.150.000 m3 de apa. Vaporii
utilizati n turbine
condenseaza prin racire si se intorc
n cazan. Pentru racirea vaporilor
sunt
necesare instalatii speciale turnuri de
racire sau rezervoare mari de apa.
Pentru
racire se utilizeaza n 24 ore 7
milioane m3 apa.
Intr-un an CTE elimina 43 mii t
cenusa, 220mii tone SO2 40 mii t
oxizi de azot.
Combustibilii fosili contin un procent
insemnat de izotopi radioactivi (
U238, Th-
232, C) care se concentreaza n
reziduul solid, provocind o
impurificare
radioactiva semnificativa, n medie
de 100 de ori mai ridicata decit
fondul radiatiei
naturale.
Centralele be baza de gaz metan
sunt mai ecologice, combustibilul
este dpv
chimic mai pur reactia poate fi mai
bine controlata, nu sunt reziduuri
solide samd.
Apar insa probleme de transport
inclusiv ecologice Combustibilii fosili
sunt surse
energetice neregenerabile, resursele
sunt finite de ex se pare ca resursa
mondiala
de carbune este pentru 200-300 de
ani, pentru petrol 80 ani.
2) Centralele hidroelectrice CHE
Energia acumulata n apa energie
mecanica energie electrica; este
de 4 ori
mai ieftina, dar potentialul
hidroenergetic, n condiiile n care
ar fi valorificat n
intregime, nu poate satisface decit
25% din necesarul de energie.
Clasificare;
- CHE pe riuri de cimpie- apar
probleme ecologice legate de
inundarea unor
terenuri fertile de aparitia algelor
albastre
- CHE pe riuri de munte
In
3) Centrale atomoelectrice CAE
Reactia de baza este fisiunea
nucleelor de uraniu 235 prin
bombardare cu neutroni.
Energia eliberata prin ruperea
legaturilor dintre protoni si neutroni,
se transforma n
energie termica. La arderea unei t de
carbune se elibereaza 7Kcal, prin
reactia unui
gram de combustibil se elibereraza
20milioane Kcal.
Avantaje:
- Volum mic de combustibil ex pentru
o centrala cu capacitatea de 1 milion
de KW sunt necerari pentru 3 ani de
functionare 10 mii t carbune sau 80 t
comb nuclear UO2.
- Amplasarea poate fi facuta oriunde
nu exista risc seismic si exista
suficienta apa pentru racire
Combustibilul nucear este format
din bare de ardere.
O bara contine sub forma de pastile
UO2 sau UC.
UO2 contine izotopul fisionabil sub
forma de;
- Neutroni termici U-235, U-232 sau
plutoniu 239
- Neutroni rapizi U-238, Th-232.
Uraniul U235 este singurul izotop
natural capabil sa intretina reactia de
fisiune n lant
a nucleelor. Captand un neutron, U
235 se transforma n U 236, foarte
nestabil care
se descompune n 2-3 fragmente de
elemente mai usoare Br, I, Kr, Ba.
Defectul de
masa provoaca eliminarea unei
cantitati mari de energie si aparitia a
2-3 neutroni
noi care asigura propagarea reactiei
atomice. Acesti neutroni au o viteza
foarte mare
20mii Km/sec si o energie primara de
citeva milioane de Ev (1eV=1.59 10-
12 erg).
Pentru ca reactia de captare a
neutronilor de catre U 235 este
eficienta numai daca
miscarea neutronilor este incetinita
pina la 2 Km/sec. Reducerea vitezei
se face cu
un moderator care poate fi apa grea
sau grafitul.
O parte din neutroni este captat de U
238 care nu se dezintegreaza si care
reprezinta cea mai mare parte a
combustibilului. Prin dezintegrare se
formeaza
plutoniu 239 deasemenea radioactiv
si lantul continua.
Dupa 3 ani barele se extrag din
reactor si se pastreaza inca 3 ani n
CAE n bazine
speciale pentru a se dezintegra
complet radionuclizii cu timpi de
injumatatire mic.
Apoi se extrage Pu 239 iar
reziduurile se ingroapa. n procesul
fisiunii din reactor se
formeaza si produsi gazosi care se
elimina sub forma de aerosoli si gaze
radioactive n atmosfera. La sfirsitul
anului 1988 n 26 de tari existau 429
reactoare
atomice cu capacitatea de 311
milioane KW si se construiau inca
105.
2. Surse alternative de energie
+ Utilizarea energiei solare.
Calculele utilizarii energiei solare au
dus la rezultate
spectaculoase de ex. necesarul de
energie al tarilor fostei URSS
echivaleaza cu
energia solar ce cade pe o
suprafata patrata cu latura de 67 cm
n desertul
Kara-Kum. n prezent energia solar
se utilizeaza n special la nclzirea
apei
pina la temperatura de fierbere 373K
deci mai ales pentru necesar
gospodaresc,
agricultura si partial industrie. Servicii
sociale, sere, spalatorii uscatorii etc
Transformarea directa n energie
electrica are loc prin intermediul
elementelor
semiconductoare fotoelectrice.
Construirea centralelor electrice pe
baza energiei solare dar utilizind
principiul
cazanului cu abur s-a dovedit
nerentabila. Ex o centrala
experimentala de 5oooKw
cu un sistem de oglinzi heliostatice
cu suprafata de 40 mii m2 ce captau
radiatia
solar si o focalizau permanent pe
cazanul cu abur.
Cheltuielile pentru obtinerea
aceleiasi cantitati de energie sunt de
70 ori mai mari
decit n cazul CTE. Functioneaza
insa astfel de centrale n Franta,
SUA .ex SUA
razele solare sunt focalizate pe o
teava prin care curge ulei sintetic
care se
incalzaste pina la 600 K trece apoi
printr-un schimbator de caldura
generator de
abur turbina en electrica..
Utilizarea dispozitivelor
semiconductoare ridica si mai
mult pretul de cost. Deocamdata
acestea au ramas sa echipeze
navele cosmice. La
nivelul anilor 1960 s-a imaginat o
supercentrala electrica care sa
utilizeze energia
solar amplasata pe o orbita
circumterestra la 36 Km n jurul
ecuatorului.cu 60 de
sateliti fiecare satelit trebuia format
din panouri semiconductoare cu
masa de aprox.
50 mii t . Energia obtinuta urma sa
fie transformata n curent de inalta
frecventa si
transmissa pe Pamint.
Pericolul ecologic al curentilor de
microunde care ionizau aerul si
puteau distruge
lumea vagetala.
+ Energia termonucleara- practic
energia apei.
Sinteza termonucleara dirijata n
care sunt implicate nucleele usoare
izotopi ai
hidrogenului D, T. Energia de sinteza
NUCLEARA - fusiune este imensa
iar produsii
sunt inofensivi, He.
+ Energia eoliana
Din radiatia solar care cade pe
suprafata pamintului aproximativ
20% se
transforma n energie eoliana
utilizata din cele mai vechi timpuri.
Construirea
centralelor electrice eoliene CEE
este oarecum limitata tehnologic
imposibilitatea
controlarii vanturilor ca directie si
intensitate. Se construiesc n general
microcentrale pentru consum agricol
de 4-6 kw ; se construiesc totusi si
CEE pina la
100kw n Europa de Vest exista
programe nationale n Germania si
UK pentru
constructia unor agregate energetice
mari pe baza energiei vanturilor.
Astfel UK se
preconizeaza construirea unor
parcuri eoliene de 3-4 Km2 cu cite
25 de turbine cu
capacitatea totala de 8MW. n
Suedia pina la 4000 CEE care vor
asigura 20% din
necesarul de energie electrica a tarii.
SUA la sfirsitul sec XX existau 14 mii
de
centrale cu o putere instalata de
1400 MW. Interesul pentru aceste
tipuri de centrale
creste continuu.
+ Energia mareelor
+ Surse de energie regenerabila
+ Definitie: sursele se regenereaza
anual sau la intervale de timp de
citiva ani
+ Hidrogenul este cea mai
importanta sursa de energie, cel mai
eficient si curat
combustibil.